SERIA IL—ANTJL EL No. 526 Ediţia m treia iBOIVAMEITELE încep la 1 şi 15 ale fle-cârel luni şi uplitew tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate paştal* Un an tn ţară 30 (el; in atreinătate 50 lei Sase lunî ... 15 » » > 55 » Trei suni , . , 8 » » > t3 » Un număr In străinătate 80 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEDiCfU Ro #- STRADA CLEMENŢEI - No. 3 EPOCA NUMABUL 10 BANI TELEFON JUTUlf ciur rus In Bucureşti şi judeţe m primit numai ila Administraţie In streinitate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunriarI la pag. IV......0.80 b. linia » * » Iii.......A— lei » * * » n.........8.— » *, Inserţiile şi reclamele 8 lei rlndul Ui *■■&( vechii 30 bani ADMINISTRA fi A. No ». — SBADA CLEMENŢEI - No 3 SERBĂRILE DE LA RUSCIUC RĂRIREA D-LUIMAIORESCU Invocată de liberali V Principalele clişee pe cari colectiviş til le repeta de ani şi pe care le aU improspâtat cu o acuzaţie n uă, In urma publicare! discursurilor d-lul Maiorescu sunt următoarele : Conservatorii n’aU avut priceperea ceruta de împrejurările critice din anii 1875-76. El nu aU avut curagiul necesar ca să se pronunţe pentru o acţiune energică. Ef se îndoeaU şi nu cunoşteau forţa armatei noastre de vreme ce repetau necontenit: n’avem ofiţeri, n’avem arme, n’av- tn muniţiunl. Cele două d’intîl afirmări sunt bazate pe o părere a d-lul Maiorescu, care în prefaţa volumului săU de discursuri, pretinde că una din cauzele, principala cauză a căderel ministerului Catargiu, este atitudinea guvernului conservator în cazul eventual al unul războiţi între Ruşi şi Turci. Această părere d. Maiorescu o susţine pe faptul că In 1875 în mal multe consilii de miniştrii se discutase a-ceastâ chestie şi ideia neutralităţel predomina. Rezultă — lucru ce d. Maiorescu nu spune, dar e clar, că Regele, pe atunci Domnitorul, a căutat să se desfacă de un minister care avea o părere contrară părerel Lui, chemînd pe liberali, cu care II era mal uşor să se Înţeleagă. D. Maiorescu este nedrept cu foştii săi colegi din cauză că fiind d-sa pentru politica de acţiune — întocmai ca şi şeful Statului — caută a arunca asupra acelora, responsabilitatea unei căderi care trebue căutată cu totul aiurea. Mal intliU, In 1875 discuţiile asupra atitudinel noastre In viitorul războia eventual, nu puteau de cit fi cu totul academice. E drept că în 1875 situaţia in statele balcanice era neliniştitoare. Deja începuse Bulgarii a căuta să se mişte, iar Sîrbil a s^î agila. Dar lucrurile nu luaseră încă un caracter alarmant. Europa căuta să împace lucrurile şi războiul intre Rusia şi Turcia nu era considerat pe atunci ca absolut neevitabil. Lucrurile iaU un caracter mal precis ia începutul anului 1876. Cind se ivesc bandele Bulgariei, cînd Sîrbil şi Muntenegrenii declară războiU Turcilor, dfja nu mai era partidul conservator la guvern. Dacă guvernul conservator ar fi durat anul 1876 şi începutul din 1877, mal cu seamă atunci când in adevăr a trebuit, să se ia o hdtărire, am înţelege să se susţină că retragerea Iul a fost determinată în mare parte de ideea neutralităţi care domina între membrii săi. Dar să pretinzi că guvernul d-lul L. Catargiu a căzut In Aprilie 1876 din cauză că luase In 1875 o atitudine In un războiu care nu isbucneşte de cît peate uu un, la sfîrşitul Iul Aprilie 1877, ni se pare că este a duce prea departe o idee preconcepută. Tocmai pe la sfîrşitul anului 1876, I. Brătianu prim-ministru simte nevoia de a se duce să vada pe împăratul Rusiei la Livad'a. Era drept, riguros vorbind, Rominia tocmai la începutul anului 1877 este pusă în necesitate de a se pronunţa yi a lua o atitudine în apropiatul război. Discuţia neutralităţel saU a participâ-rel noastre la acţiunea rusească se pune abia prin Martie 1877. Notele asupra vie ţel Regelui Carol o dovedesc în mod irecuzabil. In anul 1877 se vede preocuparea Prinţului Ca rol In această privinţă, de atunci încep pregătirile febrile pentru o eventuală intrare în campanie. Prin Martie şi Aprilie 1877 Baronul Sluart, agentul diplomatic al Rusiei, începe a căuta să presimţească pe Domnitor ce atitudine va avea în cazul unui război între Ruşi şi Turci, pînâ cînd silrşeşte a propune încheerea unei con-venţiunl pentru trecerea trupelor ru-seştl. Cum putea dar guvernul Catargiu să se pronunţe categoric în 1875 ? Cum putea Domnitorul să caute a concedia un minister numai fiind-ră a-cudemic, fără să fie neVojţ îh mqd practic şi iminent a lua o decizie, acel minister împărtăşea in majoritate ideia de neutralitate ? Să nu să uite că ministerul Catargiu nu este măcar ultimul minister conservator, el este urmat de ministeru General-Florescu. O dovadă că ideia neutralităţei nu speria pe Domnitor pe atunci, este ati tudinea noului guvern liberal care e identică In cursul anului 1876 cu aceea atribuită de d. Maiorescu d-lul Lascar Catargiu şi colegilor săt din minister Noul guvern liberal, după cum am arătat deja, se pronunţă oficial pentru neutralitate, atit cu inesagiul de deschidere a Parlamentului cit şi în un memoriu tri mes Porţel. Dar pentru a se vedea lămurit eroarea de apreciere a d-lul Maiorescu ne vom servi de notele asupra vieţei Regelui Carol. In aceste note, se arată zi cu zi cauzele care aU făcut pe Domnitorul Carol ca să se despartă, cu părere de rău, cu mare părere de rău, de d. L. Catargiu. Nicâerea, dar absolut nicăerea, notele nu pomenesc măcar cum că intre cauzele pentru care Domnitorul s’a separat de d. L. Catargiu la 1876, a fost şi divergenţa de păreri in chestia neutralităţel. In 12 Iunie 1876, iată ce scrie Domnul ţârei către părintele săU: «Este foarte regretabil că complicaţiile «în Orient aU isbucnit în un moment în «care situaţia noastră financiară este «foarte precară şi cind un partid care «a avut timp de cinci ani în mii^i direcţia afacerilor ţârei, este obligat să «se retragă de la putere. Schimbarea de «sistem complectă a adus, natural, o răs-«turnare în toate ramurele de administraţie, cu toate acestea nu se putea alt-. — Conflictul diplomatic.— Hegete Carol şi l*rincinele Uulgartel A doua zi după sosirea Principelui Bulgariei la Sinaia, am fost in poziţie de a da, ştirea, că rostul politic al acestei vizite este următorul : Principele Bulgariei recunoscind gre-şala pe care a făcut-o prin politica sa nechibzuită in urma asasinării lui Stnmbnlof, politic,ă ce l-a înstrăinat cu desăvîrşire de tripla alianţă ţi în special de Curtea Imperială din Viena_ a rugat pe M. Sa Ragele Romîniei, ca să intervină pe lingă Împăratul Irantz losef pentru restabilirea relaţi-umlor amic,ale dintre Curtea Imperială şi mic,a Curte Princiară din Sofia Această ştire a «Epocet» a fost tele-grafiată, fără nici un comentar, tuturor ziarelor mari europene. In adevăr, o restabilire a relaţiuni-lor amicale dintre Austro-Ung aria şi Bulgaria este de un mare interes pentru acest din urmă Stat, cu atit mai vîrto8 că ele au mai fost inveninate (vum 15 zile de declaraţiile făcute de d. Stoilof, prim-ministru al Bulgariei unui redwior al ziarului Lokal-Auzei-ger din Berlin, declaraţii cari ating pînă şi memoria fostului Prikpe de coroană al Austriei, Arhiducele Ruăolf fiul Împăratului Prantz losef. D Stoilof cutezase să compare asasinarea Anei Simon şi pe asasinul căpitan Boicof, fost adjutant al Principe-mi Bulgariei cu decedatul fiii al împăratului Prantz-losef l O dată ce principele bulgar a făcut apel la generoasa intervenţie a M. Sale Regelui Carol, trebuia numai de cît să impună primului său ministru să retracteze cuvintele ofensatoare memoriei Ar-chiducelul Rudolf şi apoi să se retragă de la putere, cu atit mai virtos că in acest sem’au făcut şi demersuri diplomatice din partea Austro- Ungariei. Oficioasele bulgăreşti Dar tn loc ca d. Stoilof să serundeze pe Domnitorul sau în dorinţa de a restabili reia ţiu nile amicale cu Austria, in loc, să d-smintă categoric interviewul zău din Lokal-Anzeiger să facă o amendă onorabilă, dă ordin ofi rioaselor bulgăreşti să atace cu violenţă Austria. Ba ofi ionul Mir, faimosul Mir care astă primăvară vroia să ia Dobrogea, se năpusteşte din nou asupra memorie* singurului şi decedatului fiu, al Împăratului Frantz losef, comparîndu’l cri °drazla de bandit, cu asasinul căpitan Boucef în termenii următori : «J» alte state se întimplA crime mult mai grozave şt se comit de către persoane mult mai sus puse, şi totuşi critica pres ă nu ajunge la asemeni absurdităţi. Toată lumea cunoaşte drama ce s’a desfăşurat acum cîţi-va ani Ungă Viena, dramă ai cărei eroi au fost persoane in ale căror vine curgea slnge împărătesc, — şi totuşi vinovaţii mei pînâ astă zi nu sunt descoperiţi şt pedepsiţi. Mai mult chiar, aceeaşi presă care azi ne atacă şi ne insultă, a tăcut atunci din respect către in-situţia dinastică, pe care vrea s’o compromită la noi prin nefericitul căpitan Boitcef, care în definitiv nu e de cît n victimă de plâns.» Toate ziarele germane, austriaco şi ungureşti reproduc aceste cite-va rin-duri ale oficiosului bulgăresc şi le înfierează în termeni de o energie rară. Comenta rea ştlrei„ Epoceî“ E lucru firesc, că, în faţa atitudinei inexplicabile a d-lul Stoilof, a guvernului bulgar, a presei oficioase bulgare, —apelul făcut de Principele Ferdinand de Coburg către M. S. Regele Carol al Romîniei, nu poate fi considerat de cit nul şi neavenit. Neue Freie Presse din Viena, în primul său articol de eri comentează ast-fel ştirea Epocel : »Principele Ferdinand vizitase tocmai pe Regele Romîniei la Sinaia. Această vizită a avut uu scop politic şi anume acela ca Regele Carol să mijlocească o împăcare între Domnitorul Bulgariei şi Împăratul Austriei. De-i adevărat aceasta,— şi totul pare a spune că-i adevărat,—atunci lipsa de tact a lut Stoilof e şi mai mare. Atunci mare roit o adus acest om stăptnului său. Nu cumva d. Stoilof, cînd şi-a dat frtu liber gurii, la Coburg, s’a legănat în iluzia, că anumite planuri ambiţioaselor fl www.dacoromanica.ro aproape de realizare pi că tn vederea vii toarelor evenimente politeţa ar fi superfluă P» Conflictul auslro-bulgar Şi înainte încă de a merge M. Sa Regele Carol la Viena, relaţiunile diploma tioe dintre Austria şi Bulgaria au de venit atît de încordate, în cU agentu diplomatic austro-ungnr, d. barem Cal a fost rechemat din Sofia. Arest eveniment e comentat cu o vie satisfacţie de întreaga presă a alianţei întreite. Ast-fel oficiosul Pester LIoyd se exprimă tn următorii termeni violenţi: «Groaznica destrăbălare de sentimente ce domneşte acum în sferele politice bulgare, unde înfloreşte criminalitatea concesionată de autorităţi, face ce-i drept să pară tndoios, că cei din Sofia vor înţelege întreaga consecinţă a conflictului. Un guvern care vrea să susţină raporturi cu Europa, trebuie să-şi însuşească oarecari forme de politeţă europeană. Aici insă n’avem de a face cu d. Stoilof în persoană, ci e rîndul Principelui Ferdinand de a îndrepta mizerabilul debut al preşedintelui consiliului său de miniştri. Dacă se va identifica cu d. Stoilof, alunei toată răspunderea va cădea asupra sa». SALAMURA FLORICA Voinţa Naţională constatînd ea însăşi incapacitatea autorităţilor de a apăra loca rile ameninţate de inundaţii se întreabă, în-tr’o notiţă publicată la rubrica inlormaţiilor a numărului său de alaltăerl, Joul : «Cum ne putem apăra de inundaţii? Iată marea întrebare, care trebue să ne preocupe de aci înainte». Voinţa nu să mulţumeşte însă să puie numai întrebarea ; ea dă şi răspunsul prin care ne asigură că : «singurul scut de apă rare împotriva inundaţiilor este: salamura Florica». Mărturisim că nu ne-am putut da seamă despre natura remediulul propus de ziarul colectivist, şi orl-unde ne-am adresat ca să căpătăm lămuriri am găsit aceaş nedumerire. Intr’adevăr, ce voieşte să înţeleagă Voinţa prin salamura Florica ? O fi ea Ionel Brătianu ? Ce-I dreptul Ionel- Salămură ar merge, dar oare nu a dovedit Ionel că este departe de a fi un bun «scut de apărare împotriva inundaţiilor» fapt mărturisit de însăşi Voinţa de vreme ce spune că modul «cum să ne apărăm de inundaţii» este o «mare întrebare care trebue să ne preocupe de aci înainte P» Dar dacă salamura Florica nu-I Ionel Brătianu, atunci ce-I ? Mulţi cred că ea trebuie să fie o doftorie băbească, practicată de mult într’o localitate din ţară, localitate situată lîngă Piteşti. Doftoria acră—fireşte,—ar fi bună nu numai contra inundaţiilor ci şi pentru unele boli de natură colectivistă. O fi, de cît noi tot înclinăm a crede că Voinţa a voit să înţeleagă pe Ionel-Hu-lămură. DIN STREINĂTATE Controlul finanţelor greceşti Inrheiarea pScil e incâ tot impedicatfi de chestiunea controlului ce e sa se Înfiinţeze asupra finanţelor Greciei. Se ştie ca Germania a propus şi toate cele-l’alte Puteri afl primit crearea unei comisiunl internaţionale oficiale, compusa din delegaţi al tuîuror Puterilor. Deşi Grecii ştitt ca fără garanţia controlului european nu vor putea găsi banii pentru plata despăgubirii de războia, totuşi el fac greutăţi. Propunerile Greciei Guvernul elin nu se opune In principiu înfiinţării controlului, dar uu se poate hotărî să primească crearea unei comisiunl oficiale. In locul acestei comisiunl, guvernul din Atena cere să se institue o comisiune ru caracter privat, caro s’ar compune din doul ori trei reprezentanţi al creditorilor străini şi patru ori cinci delegaţi al guvernului grecesc. Cum Insă această corabiuaţiuue nu oferă des-ta’â 'granţie creditorilor, e probabil că propunerea cabinetului atenian va fi respinsă de Puteri. Forelgn. TRIBUNA LITERAB Din minunile Tisma O bisericuţă veche, imprejmui „ nişte chilii, pe jumătate în ruină,: toate Intre pâreţil uriaşi al unor n, cu creştetele Încununate de norf, nş se ridică mlnăstirea Tismanel, pe -linca in vlrful căreia pare că o mină dumnezeiască a aşezat-o. In valea aceasta, de cind aU nit-o oamenii, pacea desăvlrşită a Naturii nu s’a cunoscut. G asul celor trei cascade, veşnica fră-mintare a valurilor repezi pe cari apa Tismanel le trimite la vale, şi-aU purtat ecoul lor, in tot-d’a-una, pînă departe printre munţi, şi pînă sus la schitul Cioclovina, care se ridică pe cel mal înalt vîrf de stlncâ, din spre apus. Povestea apelor răsună veşnic, mal tare saU mal încet, mal monotonă safl mal variată, dar tristă, tristă ca ecoul unor vremuri de restrişte, trezind bă-trînil codrii adormiţi de veacuri. De clte ori n’or fi tresărit codrii aceştia din somnul lor, la glasul comunului de vînâtoare, pornit de curţile bătrinilor voevozl, veniţi aci să petreacă ca să se roage Domnului. Şi cîte domniţe şi jupîniţe, rumene şi voioase n’ar fi văzut molifţii aceştia, de cind strejuese el aici! El aU văzut chipurile înţelepte ale primilor noştril voevozl, aU auzit glasul lui Radu N> gru şi al Iul Dan şi pe al moşneagului biruitor de la Rovine. Şi cîte glasuri de bucium, de trîm-biţe şi de surle n’aU alergat pe văile acestea, de a căror glorie numai cărţile ne mal vorbesc, în zilele noastre. ... Cînd intri in odăile în care a fost odată arhondăriea mlnăstiril, te prinde jalea. Zece saU cincl-spre-zece încăperi, văruite de nu se mal ştie cînd, şi cu desăvîrşire goale. Şi goale stnt şi galeriile, coridoarele şi pridvorul, pe unde In alte vremuri s’or fi răsfăţat cele mal frumoase şi mal scumpe jeţuri, chilimuri şi covoare domneşti. Călugării—vr’o şase la număr—ocupă cîţe-va încăperi, în care nu poţi să intri fără ca să nu-ţl pul batista la nas. In chiliile acestea domneşte cea mal grozavă murdărie cari s’a putut vedea unde va : acolo sînt şi instrumente de lucru, de bucătărie şi, In sfîrşit, toate obiectele trebuincioase unul om. Printre căh-găril acestea este şi tă-tuţu Gherassim, cel mal bătrin şi mal vestit din minăstirea Tismanel, cunoscut In împrejurimi sub numele de călugărul pitic. V Cum intri, pe dărăpănata poartă a mlnăstiril, In aripa din stingă a chiliilor, mergi înainte plnă tn fund, fac.i la dreapta pe coridorul ce duce la Stăriţie şi aci, a doua uşă, este chilia monahului Gherassim. Cîmd am intrat, duhoarea acea ca-rasteristicâ a călugărilor de la Tismana, mă ameţi, pentru cîte-va secunde. împrejurul meii, mizeria cea mal mare ce se poate Închipui. 0 mulţime de oale, străchini, linguri, găleţi, lemne, o masă cu mămăligă rai se pare, sticle, hirburl şi nu mal ştifi ce trîntite unele peste altele ori aşezate pe mese mici, pe cîte un scaun ori pe sc.lndurl. Iar ,»e un pat de sc.lndurl, murdar, acoperit cu o velinţă de ţară, dormea un trup de copil, investmîntat cu un antiriu de materie proastă şi soioasă, cu un cauc de sub care eşeaU urechile şi dte-va fire de păr cărunt. Eram mal mulţi studenţi, cari intraserăm în chiiia călugărului Gherassim, şi încet ne rinduisem Împrejurul patului lui cbservîndu-1 miraţi. Adormitul însă, trezindu-se de sgo-motul paşilor, deschise ochii, nişte ochi mici şi galbeni, ne privi cîtă-va vreme fără expresie, apoi grăi cu o voce subţire, subţire de tot: — De cît să rhleţl mal bine să plln-geţl, că e de la Dumnezeu! Noi, nu rîsesetn nici unul, dar totuşi Gherasim crezuse — pasâ-mi-te — că numai pentru aceasta am venit. — Nu ridem, părinte, răspunse unul din noi. Am auzit de S-ţia ta, şi vream să te vedem. Ce, nu eşti sănătos ? — Ba sunt dar mă odihnes cniţei, râs punse dlnsul. Ce mal Încercarăm să mal auzim de 1 EPOCA la el, n'am isbutit. II găsisem ursuz, scump la vorba şi auzisem că e vesel şi vorbăreţ, nevoe mare. Am plecat ca să nu-1 supărăm şi mal râtl Dar după cîte-va minute, văzurăm Inaintlnd pe sală o moglldeaţâ, cu cauc, şi cu anteriu isbind sacadat duşumeaua cu un baston negru. Era Gherasim care plecase «să se plin.be o fărlmă». Acuma era mal vorbăreţ. Ne răspundea la toate Întrebările binevoitor. şi ne dedea lămuririle cerute. El se numeşte Gherasim Cornescu şi este născut In satul Meriş. din judeţul Mehedinţi. Are o vfrstă ae şeapte-zea şi Duminica sunt zilele fixe pentru baluri, iar In cele-J’alte zile se petrece de minune la seratele intime. In seara de 31 August am fost părtaş al unul frumos bal, la care afl luat parte aproape 300 persoane, dansatori şi spectatori. La orele 8 şi juni. muzica Intona deja un frumos vals, iar numeroşii spectatori, ’l urmăreau pe dansatori: balul a luat sflrşitui la orele 12 din noapte, şi numeroasa asistenţă ’şl-a dat liitiluire pentru a doua seură la serata dansanta ce va avea loc. Să cităin cîte-va persoane cari figurează la toate aceste ocazii. Ara văzut Intre doamne pe d-na colonel Danielopul, d-ntle Pittiş (Bucureşti), Bolin-tineanu, Pastia, Alexandrescu, Pantazopol, Michftescu, d-na eflpit. Luca, Dobreseu, Ni-laescu, Dimitrescu, Măr.-nlescu, Dimitriade, Rovinaru, Voiculescu, Pătlrlâgeann, etc. Intre domnişoare citez pe: d-şoarele colonel Danieiopol în alb, brunete simpatice ; d-şoarele Bolmtineanu In rose, d-şoarele Pastia, cu surlsul pe buze, d-şoara Voiculescu, care dansează puţin, d-şoarele Radu lian, Simioueseu, Elefterescu, Constantines-cu, Pietrarii, Slăvpscu, Geo'geseu, Porumbarii, Michăescu, M. Giuvelca tn alb plină de graţia cu un rls veşnic; d şoarele lo-nescu, Dimitriade, Pantazapol, etc. etc. Printre dansatori şi spectatori am observat ge Fraţi) P ttiş (Bucureşti) dansatori fa. a semnau, Fragil Dobrescu, d-nil Ionescu, P. Georgescu, fiaţii Tlnţu, Alexaudrescu, etc. Uniforma este represeutată prin d-nil: căpit. Luca comandorul sergenţilor, câpit. Teişauii, locot. Costesi u s. loc. Aidronescu, s.loc. Fotescu, locot. StâteScu, lovot. Gogăl-niceunu, sub 1. Niculescu, d-nil Dimitiiu şi Petrescu. ai Printre spectatorii, Îndestul de numeroşi, cităm pe d-nil dr. Beştelel, dr. Lazăr Daniel, dd. Gentili, Valentinian, Frunzescu, Mi-hăescu, Pantazopol, Ştefănescu, Dervescu, Hotnog, etc. etc. Vlrgo. INFORMAŢII He comenteazfi tn cercurile diplomatice graba cu care guvernul romin a transmis tu străinătate ştirea dată de JKjttoca cu privire la rostul vizitei Principelui Bulgariei la Niuaia. Se ştie că MCpocn a creznt a şti că A. M. Principele Ferdinand a solG-itat concursul 91. 8. Regelui Parol pentru a mijloci o îndulcire a raporturilor dintre ĂI. H. împăiatul Austriei şi Suveranul bulgar. D. Lascar CatargiQ, venerabilul şef al partidului conservator, pleacă săp-tămîna viitoare tn străinătate, de unde se va întoarce în primele zile ale tunel viitoare. D. Spiru Ilaret. ministru Cultelor şi instrueţiunel publice, întoreîndu-se erl din străinătate, interimul acestui departament, cu care fusese Însărcinat d. Al. Djuvara, a Încetat. La începutul tunel viitoare încep concursurile pentru admiterea şcolarilor lipsiţi de mijloace ca bursieri în liceele Statuluî. In Capitală sunt vacante la liceul Sf. Sava 8 locuri şi la Mathel Basarab 6. Azi încep la Rusciuc serbările pregătite de guvernul bulgar cu ocazia celei de a zecea aniversări a venirei Principelui în Bulgaria. Tot oraşul este bogat pavoasat şi împodobit cu arcuri de triumf. S’au făcut mari pregătiri pentru ca aceste serbări, cari vor dura trei zile, să reuşească. A. S. R. Principele Bulgariei a sosit la Rusciuc aseară la orele 6 venind, prin Vama, de la Con• stantinopol. Atragem atenţia cititorilor asupra articolului nostru Conflictul austro bulgar de unde se vede clar criza prin care trece Bulguria. D. MinciovicI, agentul Bulgariei la Bucureşti, a plecat erl la Rus-iuk spre a lua parte la sârbările ce se fac astăzi în acest oraş cu ocasiunea celei de a 10 aniversări a întronârel Prinţului Ferdinand, care s’a întors de la Constatino-pole la Rusciuk. D. loc. colonel Manoliu, inspectorul general al jandarmeriei rurale, este aş teptat astă-sea ă, in Capitală, venind din inspecţie. Plecarea MM. LL. Regele şi Regina a fost amînatâ pentru Luni. Corespondentul nostru din Sinaia ne anunţă că această anii-nare a fost necesitată de hotărî• rea ce s’ar fi luat acum în urmă ca MM. LL. să viziteze pe lmpă-ratul Prantz losef, tot la Ischl. Erl dimineaţă, un tren care manevra la fortul Tunari, a călcat pe un locuitor care a rămas mort pe loc. Locuitorul a cărui indentitate nu s’a putut Încă constata, a fost ridicat şi adus la morgă. Ieri a trecut prin Bucureşti, represen-tantul Bulgariei la Curtea din Petersburg, d. Stancoff. Personalul Agenţiei bulgare a întîmpinat la Gara de Nord pe d. Stancoff. Representantul Bulgariei a plecat seara la Rusciuk unde se află Prinţul Ferdinand al Bulgariei, cu ocasiunea celei de a 10 aniversări a tntronărei sale. Mal mulţi locuitori din plasa Sabaru, Ilfov, ni se plîng în contra medicului acestei plăşl care pe lingă că nu lo-cueşte la reşedinţa plăşel, nu dă cu săplâmînele prin comune. La Jilava, In deosebit, jumătate din locuitorii din sat sunt bolnavi şi medicul de plasă nu s’a văzut de loc prin acea comună. Dintre bieţii bolnavi, acel mal cu dare de mină aă adus doctori din Capitală, iar nenorociţii lipsiţi de mijloace, zac în paza Domnului. Ceva mal mult. Se vede că d. doctor Vernescu, s’a hotârîl să răpue cu totul pe bieţii locuitori din plasă în care i este încredinţată supravegherea stârel sanitare. D-sa a mijlocit ca vaccinato-rut plăşl să fie permutat de acolo pentru a aduce pe un favorit al săli şi de o lună şi mal bine plasa Sabaru este lipsita şi de vaccinafor pe lingă că de doctor a ferit’o de mult D-zeO. D. doctor Felix are cuvintul. Se vede că cestiunea concediilor ministeriale, despre care am vorlnt acum trei eile pe larg. s’a tranşat in urma avizului M. Sale Regelui. Voinţa Naţională anunţă aseară, că nici d. Sturdza, nici d. Ferechide nu vor pleca in concediu. De la Ianuarie, şi pînă astăzi, prefectura poliţiei Capitalei a eliberat 3.076 paşapoarte. Numai In cursul lunel Iulie afl fost eliberate 1.136 paşapoarte, ceea-ce re-pres'ntă. pentru această lună, un venit de 11.360 lei peotr.i fisc. Zile acestea s’a primit la ministerul de interne un raport toarte amănunţit de la d. Chrţstu, prefectul judeţului Vlaşca, asupra situaţiunel generale a acestui judeţ. Din acest raport reese că o culpabilă nepăsare a domnit In acest judeţ, timp de 2 ani de zile;—că drumurile atît cele judeţene cit şi cele comunale sunt în-tr’o stare deplorabilă şi impracticabile ;— că serviciul medical din comune, în întregul judeţ, este foarte răii făcut;—că material însemnat adunat pentru poduri şi podeţe, s’a prăpădit aşteptfnd să fie întrebuinţat, ceea ce a produs o risipa şi o pagubă fondurilor judeţene şi comunale. Din toate acestea se vede că toate s’or fi făcut în acest judeţ, dar administraţie propria zisă de loc. D. Thompgueux, cunoscut prin duelul safl recent cu maestrul Pini, adresase o scrisoare deschisă Italienilor, impnttndu le de a fi trimes cartele succesive principelui Henri de Orleans şi oferindu-le o Intllnire pe teren cu el şi alţi clţl-va prieteni al Iul. D. Thomegueux a primit o telegramă de Ia generalul italian Maunagia Larocca, prin care acesta primeşte provocaţiuuea, împreună cu un grup de italieni. D. Thomegueux a răspuns telegrafic că primeşte o Intllnire pe teren, la Paris, cu generalul Manuagia şi i-a şi desemnat martorii săi. Digul şoselei Brateş (De la corespondentul nostru special) — Prin fir telegrafic — Galaţi, 1 August. 6 ore seara. Miniştrii Sturdza şi Brătianu, aii sosit, cu tren special, la orele 12,30. La gară aii fost întîmpinaţi de Zorită şi Plesnilă, prefectul de Covurlui şi primarul oraşu lui Galaţi şi alte cîte-va persoane oficiale. Lume de loc la gară. Imediat du pe sosire, miniştrii însoţiţi de ingineri, de prefect, de primar şi de cîţi-va colectivişti din localitate au plecat, in trăsuri, să viziteze părţile oraşului cari aii fost inundate. YUita Trăsurile au străbătut stradele Ceres, Dacia. Gara No. 8, Piaţa Moruzi, Cuza-Vodă etc., toate situate în vale, regiunea inundată a Galaţilor. Trecînd prin strada Gărei No. 8, era un aşa de greii miros in această stradă din cauza murdăriilor lăsate de apă şi cari încă nu aii fost ridicate în cît toată lumea ’şi-a pus batista la nas. Ionel Brătianu, care a făcut acelaşi lucru,—nu ca să’şi şteargă nasul—a spus birjarului să mine mai iute. Miniştrii, cu persoanele ce-i urmau, aii visitat ciocurile şi pe urmă s’au dus la şoseaua Brateşului, a cărei rupere a cauzat, la 17 Iunie, catastrofa. Inaugurarea La orele 3, de la şosea, miniştrii s'aii dus prin docuri, cu un tren special la locul inaugurărei, unde era construit un pavilion împodobit cu steaguri şi cu verdeaţă. După săvîrşirea serviciului divin oficiat de preotul Ionescu, Ionel Brătianu a ţinut un — să-i zicem — discurs, care să poate resuma ast-fel: Că ’şi a făcut datoria dar nu a putut să se lupte contra elementelor. Digul va costa două milioane şi jumătate lei. După Ionel Brătianu a luat cuvîntul d. Dim. Sturdza care a spus că de cită va vreme toate nenorocirile au căzut peste ţara noastră. Aşa am avut mai întîiu boala A. S. R. Principelui Moştenitor, apoi inundaţiile din ţară. catastrofa din Galaţi, periclitarea recoltei. D. Sturdza a terminat exclamind: Dumnezeu să ajute Rominia să prospereze. La discursurile miniştrilor a răspuns primarul oraşului, Plesnilă. Literile fundaţionale le-a citit d. inginer Mie Radu, şeful serviciului de studii şi construcţii de pe lingă ministrul lucrărilor publice. Acest actzice că * marea nenorocire ce a încercat oraşul Galaţi în vara anului 1897 prin revărsarea apelor Brateşului şi ale Dunărei a umplut de întristare pe M. S. Regele şi Romînia întreagă. «Pentru a se pune capăt acestui rău M. 8. It'*g le a ordonat a se începe imediat lucrările de apărarea oraşului, şi a hotă-r-ît punerea pietrei fundamentale a lucrărilor lu capul digului de apărare, din spre linia căii ferate Galaţi-BirIad, în pre-senfa preşedintelui consiliului şi a ministrului lucrărilor publice». Documentul acesta a fost semnat de cei presenţî. Apoi 8’a băut şampanie, tn care timp asistenţa o fost fotografiată. La Tnluceşti.—Plecarea Miniştrii şi persoanele ce-i insoţeau, aii plecat apoi pe linia Galaţi-Bîrlad ducin-du se pînă la staţia Tuluceştf, prima staţie după Galaţi. La orele 6. miniştrii s’au întors la gara Galaţi, de unde au plecat cu un tren special la Sinaia. Lucrătorii bulgar! cari lucrează la şoseaua Brateş, uu fost singurii cari aii aclamat pe Brătianu-SturUza. » A tui’i.nlq ohuuui» te n www.dacoromanica.ro Ştire bnnft In cursul cuvtntărei sale d. Sturdza a citit o telegramă primită de la d. Gogu Cantacuzino prin care acesta anunţă că este gata să satisfacă în parte cererea persoanelor, victime ale catastrofei de la 17 Iunie, de a fi scutite de dările către Stat pe timp de trei luni. - Un prînz la „Flora" (Ştrengâria nocturnă a d-lul Sturdza) Temperatura se urcase în Capitală la 26 centigrade Joul şi Întreg tineretul bucureş-tean alerga seara la şosea să se răcorească puţin. Printre cel tineri rătăcise şi d. Dim. Sturdza. care devenise pentru acea seară strohivitiver. Preş! dintele consiliului, nrmst de un stat major compus din Guliţâ-Efendi şi durduliul dr. Anfjppa-pescarul, se duce drept la laptăria Flora şi se aşează la o masă. Apari(ia d-lul Sturdza Iii această lăptărie de voluptoase petreceri nocturne, a fost un eveniment şi frumoasele capete de nimfă şopteafi şi zlmbeafl cu o picantă răutate Împreună cu fluturaşi! ce le înconjuraţi — Tinereţe, tinereţe, unde eşti ? ofta d. Sturdza şi apoi chemă un băiat şi-l spuse : — Vreafi să mtntnc mal mult mtncărl naţionale, să dovedesc amicului Antippa, intimul Iul Aurel PopovicI, că sunt Încă naţionalist ! Şi cu consimţămtntul tutulor se Întocmeşte repede următorul menu Ciorbă rusească Caracudă friptă Varză cu carne Chiftele prăjite cu ceapă Porumb fiert Miş-maş Cafea... Marghiloman. — Fxcelentă ciorbă rusească ! strigă cu extaz durduliul Aniippa. — Pst! Nu lauda mlncările rusestl, că se supără stăptnul, şopteşte Guliţâ-Efendi lui Antippa. Băiatul aduce apoi într’o plasă cîte-va caracude vil, din basinut gradinei. D. Sturdza Îşi pune ochelarii şi se uită cu o naivitate copilărească cum se zbat peştişorii In plasă. — Uite cum seamănă cu tine Antippa,— cx damă d. Sturdza. Şi bietul Antippa se face roşu ca sfecla; nu allt de comparaţia d-lul Sturdza. ci mal ales de ztmbetele drăgălaşe ale nimfelor de la masa vecină, car! auziseră bine spiritul d lui Sturdza. Masa se sftrşise. D. Sturdza ţine un lung curs de uumismatică companionilor săi, caii Insă nu înţeleg nimic, căci staQ cu ochii ţintă la masa vecină. — Dar ce aveţi, unde vă uitaţi ? Întreabă d. Sţurdz şi-şi pune din nod ochelarii şi se uită şi d-sa la masa vecină, se uită lung, zlmbeşte, se face roşu... Se fac ceasurile zece şi jumătate. D. An-tippa, după o scurtă conversaţie pantomimică cu masa vecina, se ridică nerăbdător şi spune: — D le prim-ministru, mi se pare că plecaţi la 11 la Galaţi, la inaugurare? — Nu, plec miine dimineaţă. Dar unde vă grăbiţi aşa ? — Am vrea să ne plimbăm puţin printre boschete, — răspund cu oare-care pudoare Aniippa şi Guliţă Efendi. — Staţi că vă însoţesc şi eu,—răspunde cu un surls mefistofelic d. Sturdza. Melissiano la Băî Din Constanţa se comunică ziarului Timpul un revoltător scandal provocat Duminica trecută la băile din acest orâş de către vestitul Melissiano şi louescu-Muscă, ofiţerul stârel civile diu Capitală. Melissiano şi Muscă se duseseră Duminică la băile de mare ca să se spele. Melissiano, aducînduşl aminte origina, n’a voit să Îmbrace, confoim regulamentului primăriei, costumul de baie, şi a început să umble pe plajă cu totul desbrăcat, fapt care a indignat pe toată lumea care făcea băl. Un servitor al băilor, văzînd că neruşinatul Melissiano nu glumeşte şi persistă a se râţoi tu costumul Iul Adam, se apropie de el şi-l reaminteşte regulamentul băilor. Atunci Melissiano, furios, 11 răspunde: — Bine, dobitoeule, obraznieule, mie Îmi faci tu observaţii ? Dar ştii tu cine sunt efl, măgarule? Sunt ajutor de primar la Bucureşti şi-ţi voia arăta efi cu cine vorbeşti! Servitorul, lu mod cuviincios, răspunde lui Melissiano că în zadar se supără, căci regulamentul băilor e ţinut In seamă de toată lumea şi că stăpînul sâfl, adică arendaşul băilor, In caz clnd nu face ca regulamentul să fie respectat, e pedepsit de primărie cu 100 lei amendă. Alunei sare şi Muscă şi, lulnd apărarea qolegulul să a provoacă uu scandal ne mal pomenit, adresind nevinovatului servitor înjurăturile cele mal murdare, zicîudu-1: — Pungaşule, să părăseşti numai de cit localul băilor, căci alt-fel te iafl de guler ! Mişelule, te pul tu cu noi, ajutori de primar In Bucureşti, caii numai o vorbă să spunem d-lul prefect şi al să sbon de aici 1 Şi Intr’adevâr, d. Ionescu-Muscă s’a dus imediat să se plînga d-lul Luca Ionescu. prefectul judeţului, cerludu-i să mijlocească pe lingă antreprenorul băilor Îndepărtarea servitorului. Dar d. Luca Ionescu, mal cu bun simţ, a lăsat lucrurile baltă, liindu-I ruşine de ruşinea coreligionarilor sal politici — ambii consilieri delegaţi In Capitala ţârii! EOOVRl *% D. Dem. Georgescu Victorian, profesor de desemn la giuiuaziul clasic Cantemir-Vodă din Bucureşti, vu ţine Duminică, orei# 5 p. m. In sala cercului militar, din oraşul Clmpu Lung, o conferinţa asupra vieţel şi opeiilor pictorului Aman. *** Amintim că mii ne Duminică, va avea loc lu gradina Villa Regala serbarea populară a Asociaţiunil generale a Israeliţilor pâmlntenl, secţiunea Bucureşti. Intrarea generală 6) bani de persoană. *** Aflăm că d, Niculae Murgăşeanu, diu Craiova, a trecut dinaintea farultăţel de drept din Paris licenţa cu magna cum laude. D sa a fost felicitat de juriu şi clasificat Intre cel d’lntîifl trei licenţiaţi din sesiunea de Iulie. Duelurile Prinţului d’Orleans Paria, 1 August. Se asigură că contele de Turin a sosit la Paris cu martorii săi. cari ar fi generalul conte Avagadro di Quinlro şi marchizul Carlo Ginori. Martorii Prinţului d’Orleans an avut după amiazi o lungă conferinţă cu doui necunoscuţi, cari după onre-cnre informa-ţiuni ar fi martorii contelui de Turin. Paris, 1 August. Se asigură că contele de Turin ar fi provocat pe Prinţul Henri d’Orleans înaintea generalului Albertone. Prinţul, sosit eri, ar fi luat cunoştinţă de scrisoarea ce ’l aştepta. Prinţul a telegrafiut că primeşte provocarea contelui de Turin şi martorii acestuia s’au dus la Paris, unde au sosit de dimineaţă. Afară de întrevederea de după amiazi, între cei 4 martori, aceştia se vor mai în-tîlni odată seara pentru a regula condi-ţiunile de luptă. Roma, 1 August. După Italia, contele de Turin a făcut demersul său din propia sa mişcare fără autorisaţia superiorilor săi imediaţi, şi fără aceea a ministrului de războia. Mişcarea Armenească Constantinopol, 1 August. Ştirile cari zic că mişcarea armenească ar fi reînceput, sunt falşe. Elementele armeneşti cele mal revoluţionare şi comitetele lor sunt eleînsă-şl intimidate încă de măcelurile din anul treout. ŞTIRI MAROÎTE * Intre unii membri al parchetului de Ilfov şi clţl-va funcţionari superiori al poliţiei Capitalei există o oare care răceală de reJaţiunl. Cauza ar fi că aceşti funcţionari, agenţi auxiliari al parchetului, nici ptna asta-zi nu şl afi făcut datoria de a tace obicinuita vizita acelor membri al parchetului. * De la începutul săptâmlnel viitoare se fac înscrierile pentru examenul de admitere Ia conservatorul de muzică din Capitală. * I) Eugen I. Davidescu, licenţiat In drept, a fost numi» sub-prefect al plăşel FilipeştI diu judeţul Prahova. * D. C. Filipescu a fost numit poliţai al oraşului R.-Vilcea. * D. Al. I Liga, licenţiat In drept, a fost numit director al prefecturel Tutova lu locul d lui Al. Pugonatu, demisionat. * D. doctor Teodora, medicul plăşel Mangalia, a fost mutat la spitalul rural MozâcenI, In locul d-lul doctor losif Macobel. D doctor Coculescu a fost numit medic de plasă la Mangalia. divkr se mNCAFUALA Fnrt Însemnat.- D# către agenţii poliţiei de siguranţă s'a prins asta noapte individul Nir-uiae Barbu, care, sunt cîte-va zile, furase de la un cumnat al sâfl Simion Stama-tescu, din strada Lăzureanu 13 suma de 1200 Ibl. Asupra pungaşului s’a găsit o parte din suma furată. Huţ prins.—Tudor Manea, pungaş de profesiune, s’a introdus astă noapte In casa d-lul Zatic din calea Pievnel 156 şi a furat bijuterii de o valoare însemnată. In momentul cînd hoţul eşia cu obiectele furate fu întîmpinat de un agent al poliţiei, care l’a arestat pe dată şi l’a condus la secţia respectivă. Descoperire macabră.—Individul Pas-calea Popa, servitor la simigiul Enache Panait din calea Rahoveî 74, fiind greu bolnav s’a dus săp'âtnlna trecută la spitalul Brlncoveneasa în a cărui căutare a şi rămas plnă zilele trecute. Eşind din spital, tară ca să fie vindecat, Pas-calea s’a întors acum cîte-vazile la stăpinw săd unde fiind din nofi biruit de boala, s’a suit cu mare greutate şi n observat de nimeni în podul casei, ca să se odihnească Cuin a pus însă capul jos, nenorocitul a adormit In somnul drepţilor şi cadavrul lui a rămas mal multe zilo lu podul casei, fără ca cine-va să ştie de aceasta. încă de alaltâ-erl, un miros insuportabil se râspindise prin casa siraigiulul şi nimeni nu-şl putea d t seama de unde proviue. I rimele cerce1 ărl sie siuiigiulut rămaseră zadarnice şi mirosul devenea din ce In ce mal pătrunzător. Eil duhoarea era do nesuferit şi simigiul cu servitori-, desperaţi de acest neajuns. Începură o nouă cercetare minuţioasă. După cit-va timp de cercetări infructuoase prin prăvălie şi cele-l’alte dependinţe ale sinii-ginţi, Panait se derise să se u-ce şi in podul casei. Cum urcă Ins* primele trepte, simigiul fu c i trăsnit do mirosul de atîr/ care era să*l doboare. Cînd deschise uşa podului, duhoarea era de nesuferit. Nedumeriţi de acest lucru, cu nasurile astupate, el încep a căuia prin pod, clud iutr uu colţ, găsesc cadavrul nenorocitului Pascale» In complectă uutretacţiune. Imediat sa avizat secţia respectivă şi In urma ordmuiul parchetului, cadavrul s’a transportat lu Morga. DIN JAHA Mal NQrpat.—Ni se comunică din Piteşti că saptamina trecuta s’a surpat o p. rţiune de deal din comuna Galicea-Flămioda. judeţul Ar-goş, şi a distrus aproape uu hectar de pomet şi ovăzişte a locuitorului Gheotghe Radu Popa din acea comună. înecat lu Dunăre- — Ni se scrie din Btăila că zilele trecute copilul Iou Vasile Citirea, tn virata de 9 ani şi jumftLite, voind să prindă peşte din Dunăre, lingă fabrica de cherestea L. Predmgh. r diu comuna I .luzu, acel judeţ, aluneclud după plută a căzut In apă si «• înecat T Cadavrul nenorocitului copil a fost găsit abia a doua ii. Parchetul a fost Înştiinţat. Accident nenorocit. — Un alt accident lntlmplat la treerat ni se semnalează astăzi din Pr-ibova. Fala Ţinea Ion Istrate din comuna Moara Domneasca, fiind la aria după moşia Rifovu), Prahova, In momentul clud era pe batoză, o cupatâ cu dezlegatul znopilor, alunectud după maşină, i-a scăpat piciorul sting In coşul bato-zii, care fiind in mişcare i-1 a strivit de la ge-nunebifi. Nenorocita, a cărei stare este desperată, a fost in grabă transportată la spitalul judeţian. DIN STREINATATE Un tirg ciudat.—Nostimul cas s’a petrecut tntr’o comună din Sătmar, Ungaria. Un pădurar ’şl-a vindut, fiind in stare de completă beţie, nevasta, o femeie Mnâră şi drăgălaşe, pe suma de şeapte florini. Norocosul cumpărător e un prieten al sâfl, maşinist, care deja mal de mult trăia in termeni foarte intimi cu soţia de şeapte florini. Mal nostim e, că marfa vie s'a învoit bucuroasă cu lîrgul, fără a se supăra ettuşt de puţin, că a fost atit de ieftin preţuita. Depeşile de azi Serviciul „Agenţiei Romine* Milan, 1 August. arestat trei anarchiştl şi s’a confiscat o bombă la domiciliul lor. Se crede că aceste arestări sunt In legătură cu atentatul lui Acciarito. Berlin, 1 August. Se anunţă din Petersburg că iert a făcut ex-plosie un obus în lagărul de la Ţarskoe Selo, în timpul exerciţii-lor de tir ale artileriei gardei. Un soldat a fost omorît şi trei ai* fost răniţi. Causa explosieî nu se cunoaşte încă. Ţarul şi Ţarina au visitat pe răniţi la spital. Constantinopol, 1 August. Ziarele aii primit azi ordin do a nu publica ştirea că Sultanul a primit de la Prinţul Ferdinand colierul cn briliante al ordinului bulgar Alexandru. Madrid, 1 August. Locoteuentul de artilerie Tomas Gorria a fost numit apărător al lui Angiolitti. Kiel, 1 August. Yaehtul Hohenzollern a sosit seara. Prinţul regii Frederit h Wilhelm şi Prinţul Eitel-Frederii-h s’afi dus pe bord să salute pe Auguştil Lor Părinţi. ULTIME INFORMATIUIil Serbările de la Rusciuc Serbările de la Rusciuc se anunţă liniştite. Azi dimineaţă, după oficiarea unui Te-deum, a fost o mare paradă militară, la care aii luat parte şeapte regimente de infanterie, două reg. de artilerie şi două reg. de cavalerie. Trupele aii defilat înaintea Principelui Bulgariei, lingă care se observa un representant turc, trimis special al Sultanului pentru a-l representa la aceste serbări. După deflrre, primarul de Rusciuc asistat de consiliul comunal, a oferit Principelui un dar în numele oraşului, în discursul săiX primarul a insistat as. 'pra progreselor făcute de Bulgaria sub domnia actualului domnitor şi a terminat striglnd: — Trăiască A. S. R. Principele Ferdinand. — Trăiască Familia princiară. Principele a răspuns mulţumind. * * * Aflăm că legaţiunile marilor puteri din Capitală au trimis cile un ataşat la Rusciuc, cu ocasia serbărei aniversării a 10-a a alegerii Principelui Ferdinand de Coburg ca Principe al Bulgariei. Ataşaţii au plecat aseară la orele 12 cu un tren special la Smirda şi azi dimineaţă la orele 8 aă trend Dunărea cu un vas al navigaţiei noastre pe Dunăre. Ataşaţii au fost primiţi la Rusciuc de consulul austriac. D. Ohessof, ministrul de finanţe al Bulgariei, a plecat aseară la Rusciuc, prin Oiurgiu, spre a lua parte la serbări. Trenul regal a plecat azi dimineaţă din gara de Nord la Sinaia. Cu acest tren a ti plecat la Sinaia d-nil Dim. Sturdza, Ionel Brâtianu, Gogu Cantacuzino, şi mal mulţi funcţionari superiori al C. F. R. Membrii societăţii presei vor face Jn curînd o escursiune la Constanţa spre a visita lucrările de construire a portului. v Mercuri, 6 August, fiind aniversarea naştere* împăratului Frânte Iosif I al Austriei şi Rege al Ungariei, va avea loc o recepţiune la otelul legaţiunel imperiale şi regale din st,r. Vămei. D. Baron L»xa d'Aehrenthal, ministrul Austro- Ungariei, fiind In concediu,, d. conte Douglas de Thu n, secretarul legaţiunel, întocmeşte pe ministrul său. Nu s'a decis încă dacă cu arsastă o-caziune se va oficia şi un Te-Deum la catedrala catolică. Clubul colectivist din Ploeştl s’a desfiinţat din cauza lipsei de mijloace. Localul a fost închiriat de d-nil A. Rado-vicl şi G. Ionescu, cari il vor transforma Intr’un club al Tinerimel. In acelaşi timp cu desfiinţarea clubului colectivist, a Încetat, de a mal apare şi gazeta colectivistă, Voinţa Prahovei. La punerea pietrei fundamentale a digului din Galaţi, pe clnd preotul Ionescu oficia, d. Sturdza a început să... plingă. Noroc că o batistă, cit cearşeaful «Voinţei», a putut şterge lacrimile bietului om. Astă zi, 2 August, fiind aniversarea naştcrel Regelui Alexandru I al Serbiei, a avut loc o recepţiune la hotelul legaţiunel sîrbeştl din Capitală. D. CristicI, ministrul Serbiei, a primit felicitările guvernului nostru, precum şi a reprezentanţilor străini din Bucureşti. * * * Intre alte persoane oficiale ati fost d. Ghiea, secretarul general al ministerului afacerilor străine, d. Mişu, şeful di-viziunel politice din acelaş minister, precum şi un însemnat număr de persoane cari ati decoraţiunl sirbeştl. * * * D. general Vlădescu,şeful Casei militare a M. S. Regelui, a mers astă-zl la Rgaţiunea slrbească, unde a presentat d-lul CristicI felicitările M, S. Regelui pentru aniversarea naşterel Regelui Serbiei. D. CristicI a trimes telegrafic Ia Belgrad, guvernului săti, felicitările atit ale M. S. Regelui cît şi ale guvernului romîn. In curînd va apare volumul al IV-lea din Magnum Etymologicum Romaniae, care coprinde restul cuvintelor din litera B nepublicate încă. Cu acest volum d. B. P. Ilasdeti încheie lucrarea sa din Magnum Etimolo-gicum ce apare in editura Academiei, care, se ştie, a însărcinat cu continuarea lucrârel pe d. A. Filipide din Iaşi. Marele nostru filolog ţine însă foarte mult să doteze d-sa naţiunea noastră cu această operă pentru care a strîns material zeci de ani, în consecinţa a contractat cu librăria Haehetta din Paris să-I editeze un Magnum Etymologicum Romaniae scris in franţuzeşte. Lucrarea aceasta va fi pur filologică şi va fi gata in cîţl-va ani. In zilele de 5 şi 7 August vor avea loc la Piteşti alegeri parţiale pentru cîte-va locuri in consiliul judeţean. Alegerea presintă un deosebit interes căci lupta se dă între actualul prefect de Argeş, M. Manolescu, şi gruparea aure-lianistă. Prefectul este decis să întrebuinţeze toate mijloacele spre a arăta neputinţa au-relianiştilor, de şi nemulţumirile în judeţ sunt foarte mari în contra actualului prefect. Kreuzzeitung din Berlin vorbind de conflictul austro-bulgar, face următoarele observaţii asupra Romîniel: «Micile State din Balcani n’ati răspuns de loc speranţelor Europei culte Singura excepţiune o face Romînia. Acolo, sub conducerea patriotică şi înţeleaptă a unul Hohenzollern, situaţia internă se dezvoltă în mod normal. Regele Carol a ştiut si stabilească raporturi amicale cu marile imperii vecine». Fruntaşii jud. Gorj hotărlnd a răspunde la manifestul regal, cu prilejul însănâtoşirel A. S. R. Principelui Roml-niel, în alt mod de cit cu o telegramă banală, d. V. Rola Piecarski, fost profesor de desemn la gimnaziul local, a fost însărcinat cu lucrarea unei adrese în stil mediaval. Adresa s’a iscălit de toţi oamenii de frunte al judeţului, fără distincţiune de partid. Iscălitura d-lul T. Cămârăşescu, şefului conservatorilor gorjenl se găseşte alături cu iscălitura prefectului liberal I. Carabatescu. S’ati trimis în tot judeţul şi fol deosebite de texlul adresei, pe cari s’ati iscălit mal multe mii de săteni din Gorj. Aceste fol, Împreună cu originalul, legate în-tr’un prea frumos album, aă fost expediate la Sinaia. lată răspunsul dat din Castelul Peleş locuitorilor judeţului Gorj de M. S. Regele prin şeful casei militare regale: * Adresa ce locuitorii districtului Gorj au trimis M. S. Regelui cu ocazia amelio-rărei sănă ţâţei A. S. R. Principelui Rom în iei este o mişcătoare expresiune a sentimentelor unamime de dragoste, ce aii coprins toate inimile romîneşti, căci frun-tuşii judeţului la o l’altâ cu ţăranii din sate s’aii unit (ntr’un singur gînd spre a rosti bucuria lor. Acest frumos albutn, care este tot o dată o lucrare de artă adevărat ro-mîneaacă, a mişcat adine inima Regelui şi Principelui Moştenitor, precum a provocat admiraţiunea tutulor. «Majestatea Sa a bine-voit a 'mi ordona să vă înştiinţez că acest minunat album se va păstra fn Augusta Sa Familie. ca o dovadă scumpă despre devotamentul locuitorilor acestui frumos district, cărora vă roagă, a le arăta neştearsa Sa recunoştinţă şi călduroasele Sale urări pentru fericirea şi propăşirea lor». Buletinul asupra mersului febrei tifoide In oraşul Focşani pe ziua de 31 Iulie arală numai 16 cazuri. Pe cit se vede epidemia este In descreştere şi pe viitor nu se vor da buletine de cit din trei lu trei zile. D. Taehe Vrabie a fost revocat din funcţiunea de primar al oraşului OdobeştI pentru neglijenţă dovedită tn servieifl. Astă seară se dă In saloanele gfirel Predeal un bal eu tombolă In folosul societâ-ţel pentru cultura profesională a femeei. In ultimele trei zile starea sănătăţii Regelui Milan s’a îmbunătăţit foarte mult. D. general George Catargiu va Însoţi pe Augustul săti unebiti, în curînd la o staţiune balneară lingă Viena. Cestiunea transilvană la Bruxelles Profitind de întrunirea inferenţei interparlamentare de pace din Bruxelles, studenţii rominl de la universitatea liberă de acolo au răspîndit printre membrii conferinţei o broşură cu titlul: «Protestation des Roumains deTran-sylvanie et de Hongrie contre l’opression magyare». Această broşură de 20 pagine, cuprinde Protestul, care se proiectase a se lansa tn contra ultimelor ade de prigonire şi brutalitate a guvernului maghiar după «oprirea conferenţei naţionale» convocate la 24 Octombrie 1896. Protestul se ştie, că a fost prins de guvernul unguresc, care a impedicat in multe părţi iseălirea lui, iar pe cei iscăliţi îi ameninţa cu temniţă şi cu amende, dacă se va publica. Sub presiunea forţei Protestul a rămas nepublicat. Dar tinerimea din Belgia, ne puţind suferi, ca vocea de protest a unu* popor să rămînă înăbuşită, a lansat ea textul protestului, care era iscălit deja de mii de oameni. Broşura încheie cu următoarele cuvinte : Nu trebue ca violenţa să triumfe tot-d’auna asupra dreptului şi ca vocea celor oprimaţi să fie înăbuşită prin forţă. Buletin agricol La Brăila preţurile grtnelor se menţin ferme; operaţiunile privitoare la grtnele noul sunt Insă restrlnse de oare-ce multe grlne sunt umede şi pentru export ele sunt preţuite cu 2 lei 100 kgr. mal puţin de cit et le vechi. Ştirile din America anunţă o urcare a preţurilor. Se cotează la Brăila : Grlu scandentlib. 54—55 hect. lei 10,50—10,75 » mijlocia > 56—57 » > 11.50—12,25 » fiu lib. 58 -60 hect. lei 12,50—13,50—15 Secara lib. 62-56 hect. lei 7,50—8 25 Porumb » 58— 62 > » 5,80-6.50 » roşu > 59-62 > > 7,50—8,00 » cinq suta leş. » 9.40 Orz > 42-51 » > 5 00—6.50 R .piţe lib. 48—52 h ct. lei 12-13,50 colza 15 Ovăz suta kgr magazie > 10,10 Iau hect. > ij^o SPECTACOLE Theatrn Lieblieli (Jignitza) Simbătă 2 August se va juca pentru a 6 a oară senzaţionala piesa Ocolul Pămintului în 80 de sile de Jules Verne şi d’Enni, cu concursul artistului german Eduard Kula, lauriat al teatrului . din Berlin D. şi d-na G I. Pitişteanu cu cop T lor : George, Alexandru şi Areti, d. docto Flo-rea Teodorescu cu d-şoara Florica Teodo-rescu, d-na Maria Pitişteanu, d-na Alexandrina Stâneseu, d-na Zoe Florescu, d-na Alexandrina Florescu, d-na şi d. Pallă, d-na Paulina Bagdat aă durerea a vă aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă la Fal-kenstein (Germania) a prea iubitului lor nepot, frate şi văr GEORGE STANESCU Ţn etate de 21 ani Rămăşiţele pămlnteştl ale regretatului vor fi aduse în Bucureşti şi Inmormlutate la cimitirul Bellu. Aceasta drept orl-ce Înştiinţare. ______ 2 Augvit 1897, £ INSTITUTUL de DOMNIŞOARE „POMPILIAN” Bucureşti, Calea Raliovel, 04-66 Liceu clasic şi real. Cursuri de pictură, muzică, declamatului, etc. Educaţiuue aleasă. Dirigeat de D-na C. POM PILI AS licenţiată In şiiuţele matematice din Bucureşti şi Paris (Sorbona) Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe. Condiţiunl avantagioase pentru fiicele de profesori, fumţio..ari şi militari. (Institutul e uuiorizat de onor. minister al in strucţiunel publ., cu No. 8169 din 7 O-bre 1896 Băile BălţăteştT 1) Băile Minerale calde clere-no-dlce, iodnrate şi l>rom 11 rate, analoage cu apele : Kreutznai-h, Hainburg, Ischl, Reichen-hall, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lul, scrofulel, rachitismulul, supuraţia glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, maladiele oaselor, debilităţel generale, precum |şi Iu toate boalele de femei: metrite acute şi cronice, eu-dometrite, salbingite, etc. tumorilor uterului şi anexelor. 2) favorul Cuza-Todă. — Isvorul Cuza-Vodă, apă de băut, foarte bogat In sulfat de sodiă analog cu apa de Karlsbad şi Vichy. isvor din care se extrage : sarea purgativă de Băl-ţăteşti, este foarte folositor in toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsie, catar acut şi cronic al stoinabulul, ulcer precum şi contra cancerului stornahal, consti-paţia opiniatrâ, colicei» de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenică. hydrnpisiile şi obesitatea. T6te ceste maladii se vindecă In urina unei cure sistematice făcută eu apa safl sarea de Bălţâteştl. 3) Ntabillinentul de Inhalai le şl Pul-verisaţie minerală.- Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, goaiaeol creozot, rucaiiptol safl orl-ce esenţă urmată de pulve-eisaţie de apă minerală; arangiat după sistemul Reichenhall şi Ischl, este foarte folositor în toate boalele de nas, gât şi mal cu seamă In bronchită, emphiseme, astmă şi tuberculosâ pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a întro duce săruri în organism. 4) NUblIiment do Hydroteraple cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, raasage, executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea raea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru Întreaga luuă Iunie şi August, se fac cu reducere de 25°/o.— Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. plnă la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informaţiunl, ca: angajări de camere, comenzi de sare ue bai, sare purgativă a se adresa la: ®ocfor«i/ Slasnatin Bftltăteşti. Judeţul Neamţ. Exposiţia din Paris de la 1900 Se face cunoscut că de la 1 August se încep abonamentele pentru acel ce voesc să meargă la Exposiţia din Paris, de la 1900. Fiind-că la început sunt cotisaţiele prea mici, s’a luat dispoziţii a se primi abonamentul pe trei luni, adică : 9 lei peniru cei de clasa I,-6 lei pentru cei de clasa II. După plata acestei sume se emite biletele de abonament. Agent, Ştefan Badeocn _______________Strada Primăverel, 48. 8, - STRADA SĂRINDAR,—8 Prelungirea stradet Nouă BUCUREŞTI IM FABRICA LUI PAUL MILKER Se găseşte tn tot timpul nu Jftare asortiment DE Articole de Voiagiu Pielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. SACI CU NECESAIRE OE TOIIETA de la 40 până la 350 lei Dr. 8. ERLICU Specialist în boale interne 22, Strada. Gabroveni, 22 ConsuUaţhmî de la 2—4 p. tn. Dr. Georges Diamandy (din Brăila) Primeşte Consultaţiuni Viena X. Hebragasse, 12. dela 1 Nnemhrie viitoi, I. Kdrntnerstrasse 4 CONSTANTIN SIMI0NESCU Doctorand In medicină Paris, Boulevard Arago, 63 bis., Parts. Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind In real ţii cu toţi specialiştii şi celebrităţii f medicale diu Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari viu la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pol cere consultatinnl si prin corespondentă OR. STFRIE N. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena ConsultaţunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena Br. I. T. Mera Medio romln _^_^ARLSBATL_5farfcfp/ffte Ţemnel Br. Ion Calinciuc ____MARtENBAD. VILA COLUMBA_ Br. 1*. t forauu FRASrZEMRAI» OTKFAHNKTH INSE vu.u m>mn--MQw n. Br. Mirinescu Laureat al Facultăţel de Medicină din Paria Medic şef la spitalul de copii, şef clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII Nlraila DreapiA,20. D-rul ARMţNIU MARCEL Medie al spitalului Caritas fto>*le Interne Consultaţiunl de la 2—4. 65, Calea Văcăreşti, 65. 'Dr. J. THUMA-THOMtSCU Laureat nl Fncnltftţcf de MedlrlnA Vechiul intern al spitalelor din Paris profesor la Universitate, etc. s a mutat» 20S, Calea Victoriei, 20S Con-uUaţiuni de la 1—2 şi 6 7 Marţea şi Simbăta, consultaţii gratuite MINISTERUL JUSTIŢIEI Publlcattune Domnul Ion CastAş diu Bucureşti, strada Nerva-Traian No. 43. a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săO patronimic de dern>, sub a noastră direcţiune, aceasta scoală a avut, faţa de cele-l’alte scoale particulare din ţară. cea mal mare popul «ţiune şcolară. Din promoţiunea anulu’ 95-96 a avut 40 de bacea-laureaţl. In Iunie 97, comisiunile instituite da Onor. Mimster, compuse—tn scopul de a se ridica nivelul invăţăraintulul privat din profesori universitari şi s«cuud«rl de o integritate şi s«. veritate cunoscute, afl promovat, In urma examenelor cu succes trecute In institut, 70 din el. vil cursului secundar; afară de aceştia toţi cel 25 de elevi, cari afl trecut esameneie la Stat afl fost pr-.movaţl; în total Institutul a avut 100 de «le I definitiv promovaţiîn anul şcolar 96-97. Cu un cuvtut su.-cesul acestui Institut. In ultimii doi ani, a fost atît de stră'ucit, că a Întrecut aşteptările multor colegi şi ch'ar ale onoratei comisiunl, numită, In scopul mal sus amintit, de ooorabiml Minister at instrucţiune) publice. De la început, hotărîţi la munca cinstită şi en> rgicâ, nu ne vom da înapoia ori-cărel difi-cuitâţl. Cu puterea ce dă sentimentul datoriei îndeplinit», ca profesori şi directori, vom merge înainte, în speranţa că şcoala noastră va ocupa uu loc onorat In îuvaţămtntul particular, care şi dînsul va contribui cu ceva la mărirea şi înălţarea patriei!... * Înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu lucepere de la 1 August 97, In toate zilele, orele 9—12 a. m. 2—6 p. in., In cancelaria luaţi! tulului, Calea Victoriei, 190, Bucureşti. Prospecte se trâmil la cerere. 1 . „ ( Dr. M. Brândză Pro/’4# •cu»teu nat. Direotorî \ n iiuza, |, M0|, a0rm. deiq>l r ta wtuia uurui. George C. Dragu, www.dacoromanica.ro __________________________________:_______________________________________ ..•-JgCT mm mm 1L£ 0 C A mm FOfŢA ZlARULUf «EPOCĂ» MIE COPILUL PRĂPÂSTIEI O zi lartunoasă Oamenii cari lucrează din grei) şi multă vreme» aceia cari muncesc ziua şi se o-dincse noaptea, auziră sunlnd ceasul libertăţii. Munritoril îşi desdoiră spatele aplecat o zi Întreagă fie pe masă de lucru, fie pe nicovală, fie spre pâmint. Atelierele se goliră. Toţi puteai) respira pînă a doua zi. In timpul nouţii nimeni n’are stâptn ! Pe uliţe, pe străzi, la răsplntii; pe alee se vedeai) valuri de lucrători, cari eşafi din usine şi cli aii ti ere. El fugeaţi de ctrciumile murdare, aşezate de o parte şi de alta a acestor uliţe ; de mi roşul grăşimei Împuţite şi a vinului fal-şificnt, de zhnbirile micilor cocote, cari staţionat) Iii faţa clrciumilor. Şi cu toate acestea, această populaţie de muncitori, cărora o muncă, grea le prici-nniteijfc-ţWa toarne, se., repezi în mici birtunr, tindiMi se servea nrlifr.are nu tocmai rea şi pe uu preţ moderat. Lucrători şi lucrătoare se aşezară cot la cot. cu picioarele sub un scaun făcut de lemn la juiargiuî şi cu paie groasă In mijloc. Tineri nespălaţi, femei şi mal bătrtne şi mal tinere, fete Îmbrăcate cu zdrenţe saO cu alte haine cari uu valorează mal mult, se vedeau alegtnd lu toate părţile In mină cu litre de vio, cu cile 2 sferturi de pline, cu f‘ ipturl, cu varză după gusturile consumatorilor. Că cit suprie şi porţiile se dis-: tribuiad, cu attt se făcea mal multă {tăcere Gurile pline Însoţeaţi concertul reclamanţilor. , Căldura era insuportabilă atlt Înăuntru cit şi afară, ziua era furtunoasă şi către seară Întunecimea lua Încetul cu Încetul locul lumineî şi par’că cădea pe pămtut apă-sînd peptul oamenilor. Toţi se uitară — clte cer şi se neliniştiră de ceea-ce urma să se Intlmple. Nori groşi se apropiaţi ameninţtnd. Fulger» stăbateatl văzduhul ca nişte limbi de foc. E>e se apropiată şi păreaţi că aprind cerul care par’câ atingea ae.operişele caselor din Glii liy şi vlrfurilor arborilor din alicea Revoltei, pentru a se duce să se strlngă, mal de parte, In Sena cate se rostogolea intre puntea Asnfores, şesul Genne* villiers, Sdnt-Ouen şi în terenurile sterpe; apele sale fiind Încărcate de murdăriile pariziene. Clte-va picături mari căzură pe pămtnt şi făcură să se înnegeaseă praful alb al drumurilor. Femeile cari mal rămaseră scoaseră strigăte de groază. Cel lanţl puseră batista pe pălărie şi a-lefgară care în contro ca o ciată de păsări sălbatice. Intrară prin masardele lor şi se culcară : unii în paturi, alţii pe jos. Mal rămăseseră clţl va bărbaţi cari se mulţumiră a se depărta de uşă, a se Închide bine la vestă şi haină, coutinulnd a-şl bea vinul. — Femeile! Se vlrîră una lntr’alta ur-clnd umerii. — Fie-care să se Îngrijească de sine strigă vecinul el, ridiclndu-se şi dispărlud lntr’o odaia de alături acuzlnd femeile că slut laşe. Un băiat mare, Inatt, făcut cu acea eleganţă care eresultatul unei depline simetrii, se plimba cu paşi mari prin odae. El ţinea in mină o mare pălărie de paie şi capul săfl superb, luminat de fulgerele cari strâbateail văzduhul În zig zag, făcea să se vază o frunte vastă Încoronată de o mulţime de perl negri, frumoşi buclaţi. Ochii săi negrii—atunci olnd cerul se Întuneca iară—redădea fulgerele pe care 11 primise. Privirile sale erau regulate, buzele sale roşii erail Înconjurate de o mustaţă mlndră. O mulţime de tineri ar fi dat mulţi bănică să poată avea o ast-fei de mustaţă—daca aşa ceva s’ar fi putut cumpăra. Diuţil Iul erafl albi, frumoşi şi aşezaţi intr’o ordine ireproşabilă. El era Innalt; cu umerii mari; gltul lui era ca acela al tinerilor tauri : larg şi cu muşchii mari la basă. Vesta sfl aşezată pe un umăr lasă să se vază prin cămaşa Întredeschisă un piept mare, larg uude puternici şi robuştl plăminil puteai) să se mişte Iu voe. Ciuta un ctntec popular destul de cunoscut prin aceste quartiere. — Pst! făcu omul, care puţin malînairite aeuzase, femeile câ-s prea laşe, iată pe Meliţoiul... Cum nu ’ţi-e sete, că treci p’aicl şi uu intril. — Fii sigur că ’ml-e sete, răspunse acela pe care 1 ai) botezat cu numele sinistru de «Meliţoiu» dar apa care curge pe spate e un bilet de spital penlru aceea cari aii muncit ca mine piuă acu şi de aceea mă duc acasă. — Si ce? Ţi e frică de un gutural ? Întrebă celă-l’alt. MeHţoiul ridică umerii, nu răspunse, şi se depărta repede. Tlnârul om şi era Îndată Înaintea fortificaţiilor. — Râd timp ! murmură el. La clţl-va paşi Înaintea lui, o trăsură făcea o pata şi mal ueagră Iu Întunecimea ceea. îndată se ivi o fiinţă şi se Îndreptă către trăsură. In acea clipă un fulger mal teribil de eît cele dinainte străbătu văzduhul şi arătară raeliţoiulul că acea fiinţă nu era un bărbat, după cum crezuse el, ci o femee învelită lntr’o manta neagră. Pe obraz avea un voal, ast fel că nu se putea vedea nimic. Ea deschise uşa cupeulul şi pa cînd se trlnti pe perine, emoţionată, palpittndu-I inima, birjarul dădu biciO cailor şi trăsura porni In goană. Meliţoiul clnta Înainte. — Ce dracu caută ăsta aici ? Iu cuartierul ăsta nu trâesc principese bogate. Inltlnirea asta îl puse pe gtudurl. încetase de a mal ciuta. Fulgerele continuaţi, Însoţite de puternice bubuite de tunete. I se păru că aude un slab strigăt. — Ce să fie ? se întrebă el ? Ceea ce lovea urechia Meliţoiulul semăna sclncetulul scos de un noi) născut, sat) strigătului de durere scos de copilul care e aproape să intre In viaţă. Tlnârul om se uită Împrejur căuttnd, cu ochiul şi cu urei-bia, ceva sat) pe cine va care i-ar putea spune ce e. Drumul era deşert, lucrătorii plecaseră toţi. O clipă i se păru că visează. Trăgtnd cu urechia, el mergea Încet fără niclo grijă de povlrnişul care era ameninţător. Micuţul tot mal dădea semne de viaţă prin clte un mic strigăt, care se perdea ln acel uragan. Atunci fără a mal perde o clipă, se apropia de şanţ, ln fuudul căruia domina deja noaptea. Ctte-va clipe după aceea, nu se mal ln-doia: o fiinţă suferea şi pllugea a *olo. Şanţurile fortificaţiile, afl la flancurile lor, mici scări de piatră strimte, cari conduc ln fund. Tlnărul ştia toate astea şi dibnind, călăuzit de slabul strigăt care ajungea plnâ la el, făcu ctţl-va paşi ln umbră, apoi se opri. înaintea lui era o grămadă de rufe, dantele şi broderii. El le adună pe toate. Aici Înăuntru suferea ceva. Meliţioiul se urcă pe scară mult mal repede de cit cum se scoborl. Furtuna deve. nise teribilă. A -ea^ta nu opri pe omul nostru să r.imlie immobit, cu pachetul de dantele ln mluă, neştiind ce să facă. Ceea-ce făcu 11 zăpăcise cu totul, căci din fire nu era milos. Cu toate afeestea apa cădea... cădea me-reă, copilul pllugea şi el stătea uimit, el Însuşi de ceea ce făcu, Din instinct, Iş! scoase vesta şi Înveli pachetul pe care-1 avea ln mină. — El drace! zise el. Ceea ce e aie! în pachet e aşa de mic că nici nu-1 pot găsi şi mal ştii, poate că mal e şi «alt-ceva.» El se puse pe fugă, par’c’ar voi să reelş-tige cele clte-va clipe pierdute pentru scoaterea pachetului din şanţ. (Va urma). Direcţiunea Epitropiel Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” înştiinţare La 15 August a. c., ora 2 p. m. (al EU-n termen) se va ţine licitaţie publica orală, ln camera şi Înaintea Epitropiel acestui spital, pentru un period de 5 ani, Începător la i Aprilie 1898, a următoarele; proprietăţi rurale ale spitalului, situati In aceăf judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocan* plasa Corod-Pereschiv. Ga anţia provizo rie 4,500 lei, b) Moşia n.;lift, din comuna Murgenf, pl. Tirgu. Garanţia provisorie 3,000 lei. Se notează că in condiţiunile speciale pentru arendarea arestel moşii s’aO a laos următoarele : Viile părăginite se vor distruge, iar locul se va întrebuinţa la semănătură. Moara fiind deteriorată, materialul se va vindeau folosul Epitropiel, şi c) Păaiintul de hrană numit «Varami-zoaea» din comuna Bârlad, hliza crăngu. Garanţie provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţinea conform art. 68—79 din lAreat camptabilităţel publice. Condiţiunile generale de arendare, precum şi cele speciale se pot vedea In fiecare zi de lucru în cancelaria Epitropiel Intre orele 9—11 a. m. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar, W, Kaminski. : UA&A lî£ SCHIMB mmu. & bamuil BUCURESC! Se. S Hteade îdjmaas ifs. S CuKpf ră r.i vinde efecte publice schimb de nionozl. ş\ face os)-» Caisul po ziua de 1 August 1897 Clump .| Vtud &f'(' Roată Amortisabriă. i >-8 V» 39 M*. , » Amortisahiîă. . , 101 — 101 1 i» **•••. db’igsţ. do Stat (Cov. R.) . 1(12 -- t»2 5*!* » MurusipftiB din !fe83 97 97 r^*>îO * » » 1890 98 — 98 */a ■e , • Scrisuri Fuueixr Rurale . al V» S' i * Urbauf , 88 88 > , *■ * * Inşi. 8*1V» 85 * sţiiiBiI Banca N&ţio *!a . 1350 — 860 i » A*” cq:H 330 — 335 s D®d& Ro' flis: asis* 415 — 425 — » S-ies N aoiird?. asig 460 — 470 i*-raiea de uoar-trucţium? . 150 — 169 florini valosrp Austriacă, S yt % <3 Mfircî Germane .... t Vi i 23 Bapîbt» Franceze . fOO — iot » Utiliece. ;> 8S — î3 J. r «■ rnb!o htrîiti , . 2 65 ă 70 Les Veritibles Eaux Minarales da VICHY soni les Sources VICHY" liTAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiobr le nom sur la Capsule et l'Etlquette. Les Seules VerilaOles Pastllies de Vlchy sont les Pastilles VICHY-ETAT fabriquees aveo lea lela naturels extralts des Eaux Vichv-Btat ComprimYsoe Vichy aux sels naturels VICHY-feTAT pour preparer l'eau anificielle de Vichy geeeuit. Agent Gintral ptmr la BOVMANIB, BULGAIUB. SEHB1B-. A. O. CARISS7, Bucarest IPOBAFIA „EPOCA M execută, tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. ULEIURI MINERALE PENTRU UNS MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE PRODUSELE FABRICE! STEAUA KO.UÂAA Societate anonimă pentru Industria PetroleuluT C apitul social: I.ei aur 10,000,000 din care Iei aur 7,000,000 deplin vărsaţi. Pentru COMENZI şi INFORMAŢIUNÎ A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL r. zweifMIJ BUCUREŞTI GALAŢI IAŞI Calea Moşilor, 31. Str. Egalităţi, 16. Str. Mitropoliei, 8. Stomac,aieCăilor urinai " anemie,Gastralgie Diâbetă Dl$PEPSSE,GHOLERiNÂ; SI PENTRU CAtiTĂTILE oTOfOfeL UTINATE si la Apele MINERALE Pousi/esSILEGEIT SUNT RECOMANDATE^ DE CĂTRE S(] Medicale in bolele 1 Jheumatisme! biut, E forte gazosi şi plăcută la i , amestecaţi sau'nu, cu cri-ce băutură Ţsingura apa purgativa ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! N CARABANA CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI O ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.C-'* un pâhârelface’acelas efect ca O STICLĂ ÎNTREABĂ DE APA DE BUDA. SE GASESCE DE VANDAAE LA TOTE FARMACIILE Şl DROQUiRIILE DIN ŢARĂ. PAPIER FAYARD & BLAV. ■ ‘-ajn- W * **>-£ ■ ihi!t m FABRiiTLE UlVIl'E Ii O R AN E FBIM4 IKDirfiTBIE liE ADIO CAR 8 Ol IC LICHID FĂRĂ VîJl.'KIOJL Lipsit de orl-ce incouvonicrifo, atît sanitare cit şj t'echijice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer, GARANTAT, PUR şi FĂlU MIROS TcD d’o-dată aikicem la Cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURÎ de SIPOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prn.apectn ne trimit grati/t şi franco. MB In Băile fflercnlane (Mehadia) (Herkulesfurdo, Ungaria) /Sfaţiune fir cale fecală, Pnmtă si Telegraf RENUMITE TERME SULFUROASE şi SĂRATE Cu Temperatură terestră de 55° C. începntttl *«-Nonului In 1 TI a i ia . . ------T~|~ Loc de cpră climatică. — Gimnastir& suedeză şi masssgiti. — Bă) electrice. Hidroterai>hiă.—Rendezvous internaţional.— Siluaţiune admirabilă în valea romantica a Cernei.— Promenade şi locuri de excitrsiune.—Climă favorabilă. Sitnaţiune scutită de vînt.—Aer ozonic şi liber jtle praf. — Paîaturl de băl, hoteluri splendide,—salon de cui â.'—Luminaţiune'electrică.—Musică proprie. , . . Orfeu (Teatru Varidld). pr TI E III rt RGMÎIVi -ţsg COSNTLTA’ţ'HINlL tu leale limbile europene. Joncţiune uu, trenul Expres şi Orient-Expres; (lela Orşova eu năvile dunărene Bilete eu preţuri reduse. Frecueuţa In anul 1S08: peste 10.000. M»i urnit «le ll$ «ie oecol succes proelama supune iatea sa in tratamentul de guturai, iritaţi «mei peţttniaii, ' lîaeisţa, dnrerl reiimetkiiMle, Rcrlnttturl, răni, vânătorii, băf&-tnrl.—Topic excelent contra bătătorilor TEIRICH Si BUCUREŞTI D.-Sirada Berzei,-». INSTALAŢIUNI DE TELEBRAF BAZ şi APĂ Lumină incandescentă pântra Gaz oei'ioti ÎS, S' rt' fîcţ 3LJT5L3R Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proscte. - BiuroO de construcţie. - Export INVENŢIUNE % fS/smuRULl PRĂPARAT! NEÎNTRECUT* fa* ■®«JC^*5iSgiâSgBf,v. CENTRU I CONSERVAREA: DINŢILOR 1 AVis 1MPORTAINT Adue la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mutat fabricele mele de: Umbrele, Corsete şi Cravate din STRADA GARKOmi No. 47 în STJtAJPA. ţ'A Ut)Mj I\o% G4 (etagiul de sus) FOST DEPOUL D-LUI PBASEE -LA UUSU.. J J Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface orl-ce cerere a onor pn-b fc, rog să fone-voiască a v,s,U Depoul meO unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor căt şi preţurile foarte conv-nabile. g Cu distinsă stimă, I. EISA & M:\Ji I f' JJ, Sucursale : Cale* Victoriei No. 8 ţl No. 33 şi htr. Şelar! No 22 ■,.—.. --r-f-rniwiisniiNj PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI Rl€»r. BRAĂSIT sunt recunoscute astă-zl în toată lnmea ca sigure şi nu-vătămătoare, plăcute la luare şi eftine Este un preţios medicament de casa la derangea-rea organelor abdominale, constipaţie şi consecinţele lor, ca: Maladii ale ficatului, HoemorhoizI (Irinj'), durere de cap, ameţeală, r> spiraţie defleilă, Palpitaţie (haine de inimă), lipsă do poftă de mîncare, umflătura pîntecelui, răgăiall, co ^gestiuni de cap şi pept, şi e-ite afara do aceasta un uşor Medicament liepimitiv Incer-ate şi recomandate de cit* pa mii de medici practică şi profesori de meflicină hapurilo farmacistului RICHARu BBANDT aă obţinut o reputaţie netăgăduită, aât-fel în cit astă-zî pretutindeni snnt preferate tutuior pre-paraţiunilor de felul acesta, A SE FERI LA CUMPĂRARE DE IMITAŢIUNl A se cere numai l*tluiele KlVvţU*ue ale farniucistuluî Ri Ii Rrandt care imuriă ca olirbeta ,o cruce ulbâ pe fund roşia. Preţul cutiei lei 1.30. Se găsesc in toate farmaciile şi drogheriile principale din ţară. aztesi.sa Victor Thuringer.în Bucm-eStr. 0£ VÂNZARE LA TOATE FARMACIILE DROGUERIILE Şl MAGASINELE DIN ŢARĂ Şl DIN TOATA LUMEA ; BOCIETE DE PRODUITS HYGIENIQUE8 ; STAPLER & C2 ■ VIENNE: PARIS: «XVIII. GENT2GASSE 27 R1IEDUTEMPLE 197 • DEPOUL GENERALpentruROM AN IA : 2' CH. LAZAROVITS BUCUREŞTI iniHiiimiiuiiHHiiiNiiiMni Y MUDIUAMMT PUONPUAT1C IX de UAL VINUL DE VIAL este un modifir&tor puternic al organismului în caşurile ae: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiâ, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior In-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia * 1A.L Lyon, rue Victor Hugo, 14 ti în toate farmaciile. WATSONT «& lfOCELL MAŞiNl AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BDOCEESCt— Strada Academiei, 14 (fost Raşca) j Galaţi, Strada Fortuit*._Brăila, Strada liogală. REPREZENTANŢI GENERALI Al FABRICE! MAgSCHALL SONS & o., GAlNSBOSOUGH : TEtlER^mSv18 maI «!• »»tid construite! | °”1C8 Care 0Br4 °el a“ mult oelj ! BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mal! h mare scoţînd boabele curat. Ă j STABILE pentru pnterilo oele mal mari, cu aaă fără condensaţiune, orizontale v - saă verticale. j CAZANE multitubulare, cazane Cornwall ou unu saă două tuburi de foc. , CAZANE tubulare cu stabilă suprapusă. J CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt. , MAŞINI de maeadamisat (presat.) cosele. TOT FELUL DE M AŞINI AGRICOLE Cataloage Umctrale gratia fi frâneo. BUCUREŞTI - 3. - BUCUREŞTI"