SERIA IL—ANUL m. No. 525. înJMlfiUJ^lO BANI abokasestexe (Koep la I şt 16 ale lle-«ărel luni fi m pl&tem tot-d’a-nn» înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judefe şi streinMate prin mandate poştale Un an tn ţari 30 lei; In atreinfttato 60 lei Sase luni ... 16 > » > S5 » Trei luni . . . 8 » » > 13 • Un numftfcjn atreinfttato 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HMitia f* treia CA SAMBATA 2 AUGUST 1897 NOMARUJL^lO BANI AJUICIUBILE In Bucureşti şi judeţe se prtmewe numai lâ Administraţie In atreinitate, direct la aamiuUkaţU şl la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linii > > » ra.........S.— lai s » » * n..........s.— * * Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul Un unir vechii 10 bani j CONFLICTUL DIPLOMATIC INTRE AUSTRIA SI REGELUI SE DATOREŞTE Participarea ndstră la războiul 1877-78 IV Am dovedit cu acte şi documente că liberalii a0 fost contra războiului, arâtlnd: 1) La 1876, cu zece luni înainte de isbucnirea războiului Ruso-Turc, guvernul liberal declara prin MesagiQ că ţara va păstra o strictă neutralitate. 2) Tot atunci ministrul de externe liberal, a trimes un memoria Turciei, în care nu se vorbea nimic nici de independenţa, nici de regalitate, măcar că in el eraO aşternute toate pretenţile Ro-mlniel. 3) Că D. Brătianu, C. A. Rosetti, Ioan Ghiea, d. D. Sturdza aO fost contra pâ-rerel participârel noastre la acţiunea rusească, şi pentru neutralitate. 4) Că Camerile liberale eraO contra războiului şi în înţelegere cu I. Brătianu şi u d. D. Sturdza aă ciuntit bugetul ministerului de războia cu 2 milioane, reduse apoi la un milion. 5) Că ministerul liberal In frunte cu I. C. Brătianu, in momentul intrârel Ruşilor în ţară, a decis ca armata ro-mlnâ să fie retrasă de la Dunăre in spre munţi. Numai graţie resistenţel Domnitorului această hotărlre nu a fost pe deplin executată. 6) Ca dacă în ultimul moment, şi mal cu seamă impinşl pe de o parte fără voia lor de Domnitor, iar de altă parte, solicitaţi de Ruşii bătuţi la Plevna, afi hotărît intrarea trupelor noastre în răsbol, această decisie nu le poate servi de merit, nici nu aă dreptul de a se lăuda cu răsboiul, cu neatîrnarea, cu regalitatea, etc. Să dovedim în mod1 positiv că Regele Carol a conceput politica participârel noastre in răsbol şi că tot el a exeeu-tat’o cu toate dificultăţile pe cari liberalii şi ministerul liberal i le suscitau. îndată ce Domnul se convinge că răsboiul Ruso-Turc este inevitabil şi că cu toată posiţia critică ce era să ne creeze acel răsbol, noi nu aveam altă alternativă de cit saQ a merge cu Ruşii saă a remînea neutri, Domnitorul consulta pe tatăl săă Prinţul Anton, care să pronunţa, pentru neutralitate, temindu-se de experienţa şi puţinul număr al trupelor noastre. Domnul Carol este însă de părerea unei politice active. Iată cum motivează, într’o scrisoare adresată tatălui săO, intrarea noastră in campanie alăturea cu Ruşii. «Neutralitatea politică este un «punct de vedere părăsit. Situaţia poii-«ticâ a Romfniel, cere ca ea să meargă «cu cei mai tari. «Cum este afară de îndoeală, că Ru-«sia, in caz de războia, va învinge, fără «a mal socoti că nici o putere nu o «impedică, atitudinea noastră este clar «lămurită. Este sigur că această atitu-«dine va displăcea celor mal multe din «marele puteri, Insă de vreme ce ele «nu pot, nici nu vor, a ne oferi nimic, «noi trebue să nu ţinem seamă de dis-«plScerea ce le vom causa. O campanie «fericită a Rusiei, ne va deslega de le-«găturile de vasalitate nominală cari «ne leagă de Turcia şi Europa nu va «suferi nici o dată ca Rusia să se sub-«stitue Turciei. Ast-fel eQ nu văd nici «un pericol că ţara mea să fie sacri-«ficată». Prinţul Carol lucra de mal bine de un an în acest senz, in contra sentimentului guvernului. In adevăr, iată o dovada pe lingă cele deja aduse: Am vorbit despre reducerea de două milioane lei, propusă de guvern în bugetul ministerului de război. Cu mare chin Domnitorul capătă ca reducerea să fie numai de un milion. Iată cum continuă notele asupra vie-ţel lui Carol : «Cu toată rezistenţa sa, «ministrul de război a trebuit să cedeze «şi să sacrifice un milion, asupra unul «total de 87 milioane al bugetului. «Creditul acordat ministerului derăz-«bol era numai de 13 milioane şi Încă «pentru 6 milioane din acestea, trebuia «să se pună noul impozite. «Totuşi Prinţul Carol nu s’a lăsat a «fi Impedeeat ca să ’şl Îndeplinească, «faţă cu Ţara, datoria bine hotărită ce «’şl luase. La 16 Martie, el decretă or-«ganizarea a două noul regimente de «artilerie. Şi mal departe : «Pe lingă toate gri-«jele politice interioare şi a situaţiei fi-«nanţelor, Prinţul Carol era ocupat cu «neîncetate deliberări asupra chestiilor «de mobilizare in armament». Domnitorul Carol tratează cu agentul diplomatic, baronul Stuart, pentru in> he-erea convenţiei de trecerea Prutului. Ofiţerii Ruşi trimişi să se Înţeleagă pentru afacerea oare căror puncte strategice, tot cu Suveranul se pun In contact. Primul-ministru I. C. Brătianu se da vecinie de o parte, de orl-ce tratări, pretextlnd că nu are puteri depline din partea Domnitorului ca să intre in asemenea tratări. In faimosul consilia de miniştri ţinut la 14 Aprilie 1877 la care aO fost convocaţi mai mulţi foşti miniştri şi alţii, este adevărat că miniştrii liberali să raliară la părerea unei politice active. Dar aceasta aa făcut-o fiind că ştia a că Domnitorul nu primeşte, cu nici un preţ o altă politică Iată ce citim : «Prinţul Carol nu pu-«tea să împărtăşească o părere a cărei «consecuenţe ar fi fost nimicirea Romî-«niel ca Stat. EI respinse fără rezervă «propunerea de a păstra neutralitatea. «Din contra, el era ferm liolărît, «■pentru a intra cu energie în acţiune «alăturea cu Buşii.» Colectiviştii exploatează această convocare de foşti miniştri şi oameni politici pentru a afirma că conservatorii aa venit la acea întrunire şi s’aO rostit contra războiului şi pentru neutralitate. O mare, o enormă minciună. Conservatorii nu aa fost la acea întrunire, dovadă că d. L. Catargiu, şeful partidului şi şeful fostului guvern nu a participat. Conservatorii nu aveaO ce căuta la acea consfătuire, după cum vom arăta mal tîrzid. Conservatorii nu aveaQ nici n’att avut alt rol de cit acela de a critica şi controla actele guvernului liberal. El nu aveaO nici o botărire de luat. Am dovedit aşa dar că «gloria par-«ticipărel ţărel la răsboiul neatirnărei «nu revine partidului liberal», aşa cum el de zeci de ani o spun sub formă de adevărat clişea. Că, prin urmare liberalii nu aO înţeles — ei — politica ce trebuia luată ’a-tuncl, ci Regele. Că nu el ad avut încredere în armata romină şi a soldatului romîn, ci Regele. Că graţie prevederel, muncel, Inteligenţei şi patriotismului Regelui, iar nu a lor, Romîriia este— ce este astă-zl. Că prin urmare nici răsboiul, nici independenţa, nici regalitatea, nici armata nu este opera lor, aşa cum cu îndrăzneală se laudă. Ar fi de ajuns aceste constatări, pentru ca discuţia să poată fi închisă. Dar ca să urmărim de aproape acuzaţiile pe cari aceşti netrebnici ni le aruncă, le vom lua una cîte una spre a le nimici. Această a doua parte, va arăta mal lămurit minciuna şi calomnia liberală şi sperăm că legenda liberală asupra răs-boiulul va lua definitiv sfîrşit. Citim in „Ae TempH“ fie ta I An-tţu*tt „Am anunţat că judecătorul Bertulns sfîr-şind instrucţia privitoare la incendinl Bazarului de Calitate, a înaintat parchetului raportul sftti, care conchide stabilind răspunderea a don! impiegaţi al cinematograf aiul ţi a unul membru al comitetului Bazarului de Caritate. După Agenţia Naţională, acest din urmă ar fl baronul de Mackan, deputat". Ziarele franceze elin « August etltun că procurorul a cerut, prin rechizitoriul tui, urmărirea baronului Marţian, pentru omucittire prin imprudenţă. Aşa mă petrec lucrurile intr'o ţară civilizată. M-a noi tne face mininlru de lucrări publice un fetălăă ca Ionel Brătianu pentru a pune guvernul la adăpofitul criticelor unui partid compun din creaturi ale lui Ion Brătianu. Acentora ti nă închide gura zicindu-H-ne t ,,-Vit ră e permin a critica mm guvern diu care face parte fl ui omului care v’a procopnit**• Iar fiu! lui Ion Brătianu e îngăduit pentru a-şi face cheful nă ne joace d’a inginerul, nă facă zăgazuri de ninip fi diguri de mucava. Şi ciud jucăriile aeenfea contă averea fi viaţa a zecimi de mii de oameni, nici o rănpunderenu piife coprinde pe aeenf criminal fi nici mm Judecător de inntrucţlc nu ne poate atinge de el. 1*oi cart n’am font BIBIVATÎ de Ion Brătianu, noi pentru cari Ion Brătianu e ninintrul om care a pierdut Banarabia pentru a-fi neăpa popularitatea, noi cari ftim vă Brătianu reprezintă eorupţiu-nea introdună in politică, pt-ntru care merit a luat un tuilioB» cu talerul de ta fu acţionarii terorizaţi, noi protentăiB* iu contra acentet nunpendriB-i a tutulor legilor ţării iu favoarea flului lui Ion Brătianu fi in contra acentei robiri m ţării de către a doua generaţie a Brătienilor. Mişcarea naţională Tn Bucovina Conferinţa de azi. — Un agitator eu-tuBiant.—Alianţa evreo-ronitueas-cil.—Uniunea romtnllor bucovineni şi transilvăneni. Conferinţa de azi In astă seară se întruneşte la o conferinţă intimă comitetul societăţii politice, Concordia, din Cernăuţi, sau mal bine zis comitetul naţional al partidului naţional romîn din Bucovina. In împrejurările actuale prin care trece monarchia vecină, această conferinţă are o importanţă excepţională penlru noi, căci după informaţiile pe cari le avem,—e vorba de a se stabili bazele unei mişcări naţionale a romi-nilor din imperiul austro-nngar în favoarea federalizării popoarelor de sub sceptrul împăratului Frantz Iosef. Această mişcare se datoreşte elementelor tinere cari aii cucerit prin curajul şi superioritatea lor intelectuală o majoritate covirşitoare în partidul naţional faţă de aceia cari căutau a face numai diplomaţie. Un agitator entusiasl Şi tinerii din partidul naţional aii găsit un şef, un conducător cult, energia şi stăruitor, in persoana d-lul dr. G. Popovicl, deputat tn Reichsrath «f din Vifna. Abia de doul ani intrat în viaţa politică, d. dr. G. Popovicl a desfăşurat o activitate uimitoare pentru desrobirea economic,ă a rominilor bucovineni şi pentru reorganizarea partidului naţional. A alergat din comună în comună ţintind pretutindeni întruniri publice şi explicînd poporului romîn situaţia în care se găseşte, drepturile pe cari le are istoriceşte, dar cari i s’au răpit şi pe cari trebue să i le recunoască, aspiraţiile rominilor, etc. Şi cu acest mijloc d. dr. Popovicl a începui o campanie pentrn educaţia politică a maselor. Timp de doul ani d-sa a vizitat toate comunele şi oraşele romîneşH din Bucovina şi de atunci curentul de redeşteptare naţională străbate cu putere prin toate comunele. Împrejurul său s’a grupat acum întreaga tinerime sănătoasă din Bucovina, purlînd sus steagul naţional. Alianţa evreo-rominească Cu atUa putere şi pe baze atit de solide s’a pornit mişcarea naţională, în cît ovreii, stăpînil Bucovinei, văzînd că sunt atneninţaţl a scăpa terenuLde sub i picioare şi constatitînd că nu vor putea nici s’o compromită nici să distrugă noua organizaţie a partidului naţional romîn aii recurs la următoarea tactică: Prin Bukowinaer Rundschau, ovreii au propus pe faţă tinerilor din partid şi în special d-lul dr. George Popovicl o alianţe cvreo-romînească. Prin aceeaşi propunere însă, Bukowinaer Rundschau a căutat să bage şi o intrigă în partidul naţional înălţtnd entusiasmul, energia şi sinceritatea tinerilor şi ponegrind pe cei bătrînt, pe fondatorii partidului naţional. Intriga era însă atît de proastă, în cît Patria, organul partidului naţional, numai de cît a denunţ it’o şi a refuzat de alt-fel cu muttă politeţă, propunerea de alianţă. Nimic mal natural. In adevăr, baza mişcărel naţionale este recucerirea drepturilor istorice ale rominilor, drepturi cari au fost confiscate pînă acum de ovrei şi de poloni. Prin urmare nu se poate alia un popor cu drepturi istorice, poporul autohton al Bucovinei, cu aceia, cart zeci de ani de-a rîndul l’au stors, l’au sleit şi i-au uzurpat toate drepturile. Cu toate aceste Bukowinaer Rundschau, care înainte nu scăpa nici o ocazie na să înjure pe romînl în modul cel mat trivial, de cît-va timp a luat o atitudine modestă şi adese-orl îşi permite oare-carl complezenţe la adresa tinerilor romînl. Unirea rominilor bucovineni şt transilvăneni După această scurtă expunere a situaţiei în Bucovina, să ne întoarcem la conferinţa naţională ce se va ţine în astă seară la Cernăuţi: Nu ştim în ce scop anume e convocată conferinţa, dar avem informaţii foarte interesante, că în sinul partidului naţional din Bucovina se afirmă cu multă putere un noii curent : curentul stabilirel unei înţelegeri a bucovinenilor cu transilvănenii tu vederea lureperel unei acţiuni comune pentru uu singur ideal, anume idealul unirel Bucovinei cu Tran- *u v wWw.dacoromanica.ro Aceactă unire e posibilă numai în cazul federalizării imperiului austro-ungar. Cum însă situaţia actuală a monarchiel e din cele mat erifice, şi oameoil gînditxnrl nu văd altă soluţie de cît federalismul, romînil bucovineni şi transilvăneni trebue să să se organizeze, ca nu cumva evenimentele ce se vor desfăşura la iarnă să-t surpindă nepregătiţi. BENCHETUESC... Se pare că pielea brătienistă nu roşeşte nici o dată. Alt-fel nu ne putem explica organizarea banchetului ce se dă azi la Galaţi, la care va lua parte şi Ionel Brătianu cu dădacă-sa, adică cu primul ministru. Şi pentru ce să duce la Galaţi Ionel Brătianu ? Azi se vor inaugura acolo lucrările pentru construcţia digului de apărare a şoselei Brateş, acea sosea, care, nepriceput apărată de acefaş Ionel Brătianu, a cauzat acum o lună groaznica catastrofă din Galaţi. Şi Ionel Brătianu, însoţit dc decrepitul Dumitru Slurdza, găsesc nimerit, cu această ocazie, să benchetuiască. Dacă Ionel Brătianu ar fi avut un pic de ruşine şi un cît de mic simţ de demniiate s’ar fi dus la Galaţi cu totul pentru alt-ceva. In loc să se ducă să benchetuiască şi să bea şampanie, s’ar fi dus să o-rinduiască o anchetă care să stabilească responsabilităţile in catastrofa de la 17 ţunie. Dar de Ia colectivişti nu se poate pretinde cinste şi omenie. Ionel Brătianu va bea şampanie chiar acolo unde, din cauza nepriceperel lui, ’şlafi găsit moartea suflete omeneşti. Ionel Brătianu va benchetui în oraşul, care, din cauza ineapacitâţel lui, a avut peste 20 de mii din locuitorii săi rămaşi pe drumuri, şi averi de peste 40 de milioane ruinate. Poftă bună. De cît şi răbdarea omenească are mărgini şi credinţa colectiviştilor că aa găsit sat fără clini poate să fie de scurtă durată. DIN STREINĂT Prinţul Ferdinand la Constantinopol Agenţia Romină ne-a transmis erî doua de-p*şl contradictorii şi destul de ciudate asupra uneia şi aceleiaşi chestiuni. EUe vorba de vizita ce a făcut Ia Constantinopol Principele Ferdinand, Domnul Bulgariei. Tensiunea turcească Una din depeşl ne tran-imite versiunea turcească asupra acestei vizite. Ziarul Ikdam afirmă că Incâ de pe clnd era la Roma, principele Bu:gariel manifestase dorinţa de a pre-senta Sultanului asigurarea devotamentului sâfl. După ziarul musulman svonul că Suveranul bulgar s’a dus la Constantinopol pentru afaceri politice este falş; nu trebue să ne mirăm că, nişte persoane puse sub suzeranitatea otomană vizitează din clnd în cind Constantinopolul. dapă cum a făcui’o Prinţul Ferdinand, pentru a vorbi de afacerile Bulgariei şi ale Rumeliel. Altă versiune Alăturea cu această versiune insă de izvor turcesc. Agenţia Jiumtnă ne-a transmis o alta. tot erî, după care vizita Principelui Ferdinand a avut loc duuă o invitaţie repetată de mai multe ori a Sultanului, care voeşte să împedv-e pe Domnul Bulgariei de a pune în execuţie un oare-care plan. Depeşa adaogă că Prinţul Bulgariei ar fi făcut să depindă vizita de îndeplinire a unor promisiuni ce i s’ud tăcut mal Înainte. Care-î planul ? A doua, din aceste două versiuni este de sigur mal conformă cu adevărul. Dar Sn acest caz laconica depeşă a «Agenţiei* este de e însemnătate incontestabilă. Iu ade-vă , care poate fî planul, a cărui executare, a voit să impedice Sultanul şi pentru care a Invitat de repetate ori pe prinţul Bulgariei să vie la Constantinopol ? Care altul poate fi do cit proclamarea Bulgariei ca stat independent? Oare nu să avo nise. In ultimul timp că, pe ziua de l August, a 10 aniversare a venirel Prinţului Ferdinand In Bulgaria, să fie ziua iudeplinirel acest ui plan ? Reuşit a Sultanul să impedice aceasta ? Şi In ce condiţiunl ? adoI cari sunt promisiunile de indeplinirea cărora prinţul Bulgariei a făcut să depindă vizita sa la Constantinopol ? Iată nişte întrebări pe cari desfăşurarea evenimentelor ni le va putea lămuri. Forelgn. TRIBUNA LITERARA Fapte Diverse ii Ia oceeaţl se.ri, clt'm îa «Lamta» I Un confrate a publicat azi dimineaţă o ştire de sensaţie despre sinuciderea unei copile desperate din cauză că ar fi fost trădată de amantul el, un doctor proaspăt —un Întreg roman pasional â la Ponson de Terrail saQ Jules Mary, o Întreagă melodramă â la d’Ennery. Am fost şi noi curioşi să vedem ce este adevărat din toată comedia aceea şi am mers după informaţiunl. Un amănunt caracteristic trebue să’l dăm cititorilor dintru început: când noi ne-am transportat In localitate, sinucisa din strada Fidelităţii, dşoara Porţia Popescu, se *n-torsese dela spital, unde, de aminterl, putem afirma cu siguranţă uicl n’avusese nevoe să meargă. In adevăr, doza de chibrituri pe care o luase fusese cu totul neînsemnată. Din aceasta şi din cele ce vor urma, se va convinge oricine că n’a fost deloc vreo hotărlre serioasă de sinucidere, ci numai o demonstraţie, cu scop a interesa pe infidelul «doftnraş». Trebue mal lutâiU să spunem că ttuăra amăgită, delasată, abandonată, nenorocită, Innumărâ peste de două ori inal multe roze de cât 11 trebuese cuiva pentru a’şl putea administra liber averea şi răspunderea personală— adică o vărstâ cam de 44—45 de ani. Sunt vecine tn mahaia care o estimează chiar la mal mult. Astfel, doamna X... moaşe, una dintre primele eleve ale răposatului doctor Capşa. proprietară alături cu d şoara în chestiune, ne-a afirmat că ’şl a-duee aminte exact de timpul când tşl clădea casele răposatul Nerone Pupescu, pe care par’eâ’l vede încă, In câmaşe de noapte şi ’n papuci, ronducănd lucrările zidăriei In persoană şi Injnrind ungureşte pe salahori (era In vacanţa mare), de oare-ce In acelaş an d sa, d-na X... moaşa, s’a născut. El bine, pe atunci, Ţica adică Porţia, era fetiţă măricicâ ; se juca cu păpuşile. Tlnăra delasată sta şi (tn avere tot aşa de binişor ca şi ’n vărstâ. Are împreună cu tnama sa, după legea veche, pensia veteranului profesor Nerone Popescu, dela care a mat moştenit casele din strada Fidelităţii, două prăvălii de cârciumă, cu pivniţă, grădină şi vie în strada Viişoara, producând net 1200 lei anual; apoi se zice că avea şi vreo 12 mii de lei In bonuri la casa de depuneri ; dintre aceştia însă se presupune că ar fi atins ceva pentru cheltuelile de studii ale doftora şuiul. Foarte romanţioasă, ea ţinea mult la societatea tinerilor studenţi, slăbiciune contractată de demult, de vreo douăzeci şi cinci de ani, de pe clnd tatăl săfl Nerone ţinea tn mahala o mică fabrică de bacalaureat. De aminterl toţi mahalagii zic: unde sare capra, sare şi iada ; se pare că şi mamiţa a avut odinioară multă slăbiciune de «boboci.» De vreo trei patru ani acuma, Porţia primise In penşiune pe tlnărul Mişu Z..., student In medieiuâ, şi imediat contractase pentru el o pasiune nebună. Medicinistul, băiat sărăcuţ, găsind aşa de eălduros adăpost şi culcuş, nu căutase deloc a contraria pasiunea gazdei sale, care era o binefacere cerească pentru el; din contra, o alimentase cn multă metodă. Această relaţiune destul de nepotrivită durft piuă ce, după câţiva ani de studii, tlnărul lş! susţinu teza. De mult II eraţi peste cap favorile dşoaril Ţica; se hotârl să scuture jugul când nu mal avea nevoe sâ’l poarte. Starul, şi, prin protecţiiml, căpătă un post de medic de plasă. Când voi să plece, pasionata Porţia II puse piciorul In prag: scene sflşietoare, rugăciuni fierbinţi, ameninţări teribile de sinucidere şi chiar de asasinat. Doftoraşul plictisit, neputâud pleca părâsindu’şi bagajul şi voind să evite scandalul In mahala, se hotărî să recurgă la un subterfugii!, la aceea ce—erte-ni se expresia tipică şi consacrata—In argotul studenţesc se numeşte un chiul. Câteva zile se prefăcu apucat de o reîntoarcere de pasiune turbată, apoi, când adormi bine orice prepus, conduse pe cele două dame la teatru ; le lăsă tn lojă, şi el cu bagajul se sui In tren pentru a se prezenta la post. Urmarea acestui roman tragi-comic II ştie publicul diu darea de seamă lirică şi sen-saţională a confraţilor noştri dela «Aurora». Şi... iată cum se scrie istoria I In momentul când scriem aceste rânduri, dşoara Porţia Popescu este lu afară de orice pericoj, precum era de aminterl şi’n momentele crampelor, prea puţin serioase ca să poată compromite o sănătate aşa de robustă. Uu amănunt curios iarăşi este faptul că dşoara, cu o zi luainte de demonstraţiunea el romantică, suterea grozav de măsele. Dşoara are dinţii foarte stricaţi Şi sufere mult de asta când răceşte: e probabil că aceasta infirmitate, ca şi cearcănele vinete de pe obraz, se datoreşte abuzului nemăsurat al gogoşilor de ristie. Din cauza durerilor prea frecuente de măsele a şi contractat de mult obiceiul fumatului. El bine, după crampele ce le-a suferit din pricina chibriturilor, i-a trecut cu desăvârşire durerea de măsele. Poate că fosforul! • A treia al ottlm tn -Laminar adiţla inthas Aseară, lu faţa otelului Continental s’a petrecut un scandal ne-mal-pomenit- s EPOCA Primul nostru redactor, d. Mihail Con-stantinescu. se plimba pe dinaintea otelului, convorbind despre cestiunl politice cu d. deputat N... Pe când nici nu gândea, doi indivizi, uu ofiţer de intendenţă şi un elev de administraţie, i se pun In faţă. Cel din urmă, cu un ton provocător, Îl Întreabă: — Me rog, d-ta eşti d. Mihail Constan-tinescu, directorul pamfletului care se intitulează «Lumina»? — Efl! răspunde amicul nostru oprindu-se pe loc. — Eşti un mişel 1 strigă individul cu un ton şi mal provocător. — Şi cine eşti d ta, mă rog, care ’ml spui aceasta? Întreabă calm amicul nostru, retrâgăndu-se trei paşi. — Sunt Cicerone Popescu !.. Al atacat familia mea ! ţi-al permis să ataci familia Ponescu 1 Şi fără a mal da timp amicului nostru să facă încă un pas Înapoi, se repezi şi ’l lovi tu obraz cu pumnul, umplăndu’l de sănge. Intr’o clipă lumea se strlnse. Mal mulţi inşi săriră iu ajutorul primului nostru redactor. care se aruncă, după primul moment de surpriză, lnhăţâ de piept pe agresor şi după ce’i dete o corecţiune meritată, ll duse urmat de atlţia martori la secţia apropiată, unde se lncheiâ cuvenitul proces-verbal. Agresorul discreerat este fratele persoanei ridicule, pasionată de «boboci», despre care am vorbit în numărul nostru de alai-tăerl,—domnişoara tinerică de 46 de ani trecuţi, Porţia, Ţica Popescu, din care con-traţil de Ia «Aurora» afl vrut să facă e,n orice preţ o eterică eroină de roman sentimental. S’a sezisat parchetul, şi s’a reclamat ministerului de resboiil. Sperăm că atât justiţii cât şi suprema autoritate militară tşl vor f«ce datoria faţă eu acest tip şi infam şi ridicul de bătăuş. Vom reveni. tOitlm apoi la «Aarora. da dlmlaeaţl: Ieri seara un atac infam a fost îndreptat în contra directorului nostru d. Constantin Mihailescu, in piaţa Teatrului. Pe rând dsa voia să treacă drumul că-tră fotografia Mandy, trei inşi cari aveafl aerul a fi lutr’o stare de ebrietate patentă, ridicftndu-se de pe scaune de dinaintea berăriei Gambriuus, i-afl tăiat drumul. Unul dintre el interpelează pe amicul nostru cu euviutele : — Dta eşti d. Constantin Mihăileseu, directorul «Aurorei» ? — Efl ! şi ce poftiţi ? cum vă numiţi ? eu cine avem onoarea ? întrebă rlzănd amicul nostru şi retrâgăodu-se i âţlva paşi. — Sunt doctorul Mişu Zabarescu ! Cum ţi-al permis să te atingi de numele de Za-haresru ?1 ZicAnd acestea, beţivul aplică o lovitură puternică cu bastonul peste capul directorului nostru ; din norocire Insă, bastonul fu Împiedicat de pălărie şi nu atiuse decât uşor sflrcul urechii amicului nostru. Mal multe persoane sărind, mizerabilii agresori, cari erafl numitul erofl şi ridicul şi infam al dramei din strada Fidelităţii şi doi interni doctoranzi, s’afl suit degrab Intr’o birjă şi att fugit de furia mulţimii iudig-Date. Parchetul a fost sezisat. Denunţăm onor. Consilia sanitar faptul mişelesc al celor trei felceri, adoratorii Iul Gambriuus, şi cerem o pilduire severă. înţelegem ca un doctor sâ’şl ucidă fără răspundere bolnavii cu clistirul şi cu scalpelul; dar trei doctori să facă un consul» pentru a ucide cu parul pe stradă oameni sănătoşi, asta este prea mult. Daca d. d<\ Feiix iiu’şl va spune cuvin-tul, vom reveni*). * Citim In «Monitorul Oastel* : Pe ziua de 1 ale lunii curente. Cicerone Popescu este eliminat, pentru insubordo nanţâ, din rlndurile elevilor de administraţie şi trimis Înapoi la corpul săfl. • Citim în «Epoca*: Doctorul Mişu Zsmfirescu a fost suspendat de cătră consiliul sanitar din postul de medic de plasă pentru neglijenţă In servicifl. In fine «Bomtnul* acrie; Aflăm cu deosebită plăcere logodna gentilei domnişoare Porţia (Ţica) Popescu, fiica doamnei Zamfira Popescu, şi a repausatulul profesore veteran al corpului didactic, Ne-rone Popescu, cu simpaticul dr. In medicină d. Mişu Zabarescu. îndată după cununie, tlnăra pereche va pleca la Montpellier, unde eminentul elev al facultăţii noastre merge a’şl complecta cercetările ştiinţifice. Felicitările noastre călduroase tinerel perechi. Cnragiale NOUL fcOSTRU FOILETON Sfîrşindu-ni-se romanul VICTIMA. MINimBEl TOin începe, eliiar de miine, publicarea în foileton a unei mişcătoare şl palpitante scrieri intitulată : Copilul Prăpăstiel eare a obţinut un succes uriaş în toată lumea cultă. Jiu ne îndoim că cititorii noştri vor urmări cu pasiune acest nou şi senzaţional roman. •) Penând aerate doufi numere din armă al «Aurorft* şi al «Lumini*, am mers h& mi le proour la administraţiile reepeotlve. fiindoA fâc colecţie. N’om avut noroc, uil-aă râmau colecţiile ştirbite edlţiunea era tpuitald şl la «Lumina* al ia «Aurora*, şl, pe cât ml a'a spus, se trăsese câte două mii de exemplare mal mult oa de obiceid.; INFORMAŢII Starea A. S. R. Principelui Ferdi-nand continuă a fi îmbucărătoare. Insă timpul ploios fi răcoros din Sinaia impedică încă pe Alteţa Sa de a părăsi casa. * • * Aseară, Joi, MM. LL. Regele fi Regina au mers la orele 4 la castelul Foişor fi au petrecut împreună cu ducesa de Coburg-Gotha fi A. S. R. Principesa Maria peste două ore pe lingă Principele Regal. * * A A. S. R. Principesa Elisabeta, care a fost cit va timp indispusă, este osfdj zi pe deplin restabilită. După cum am spus Încă de acum cit va timp, nici o Înaintare de general nu se va face In oştire cu ocasiunea aniversarei luarel Griviţel, afară de aceea a A. S. R. Prinţului Ferdinand, de oare ce miniştrii nu sunt Înţeleşi de loc asupra persoanelor cari ar urma să fie Înaintate la acest grad. Se vor face Insă Înaintări, prin urmare şi mutări printre ofiţerii inferiori şi superiori din toate armele. D. G. Panu pleacă zilele acestea la Piatra-N. de unde, după ce va sta cite-va zile, se va duce la Durăă ca să petreacă restul vacanţelor. Afacerile comerciale in piaţa Bucureşti sunt aşa de restrlnse şi lipsa de bani aşa de simţită in cit mai mulţi comercianţi, mici şi mari, sunt ameninţaţi de a înceta plăţile. La Sulina s’a iscat următorul conflict Intre autorităţile romlne şi Intre agen tul vapoarelor ruseşti: La so-irea ori cărui vapor In port un repreziutant al comisarululîmaritim vizitează pasagerii şi inspectează vaporul. Zilele trecute insă sosind In port vaporul Russ al societăţii ruseşti Gaga-rin, agentul vapoarelor ruseşti opreşte pe comisul maritim, d. Ponicl, să-şi îndeplinească datoria. In faţa acestei brutalităţi, d. Ponicl a amendat pe agent conform regulamentului. Dar tocmai clnd comisarul maritim încheiase procesul verbal, agentul rusesc intră In cancelarie şi zmîn-ceşte din mina comisarului procesul verbal şi-l duce fuga la consulatul rusesc. Comisarul maritim a telegrafiat cazul ministerului de interne. Ministerul domeniilor a primit pină acum 18 cereri, pentru exploatarea petrolului In judeţului Prahova. Baronul Nopcsa, deputat ungar, plnă acum n’a primit nici un răspuns de la d. Stoilof, prim-ministru al Bulgariei, căruia a cerut o deplină satisfacţie pentru nişte cuvinte insultătoare, pe cari le-a spus într’un interview al ziarului Lohcu-Aneeiger. D. baron Nopcsa a declarat că va mal aştepta trei zile şi dacă în acest interval d. Stoilof nu va face scuze, a-tuncl 11 va înfiera precum se cuvine prin toate ziarele mari din Europa. D. Mihail Deşliu, fost secretar general al ministerului de interne, s’a întors ieri în capitală, venind din Ostanda, unde viaţa este imposibilă din cauza ploilor necontenite şi a inundaţiilor din împrejurime. Aseară s’a celebrat la Biserica Albă cununia religioasă a d-luî profesor Ste-rie G. Enăchescu cu gentila d-şoară Cleo-patra Vasiliu, institutoare în capitală. Naşi afl fost d. Ioan Popescu, directorul Epocei, cu d-na.; D. General Georde Catargiu a fost chemat grabnic la Viena, unde se află greQ bolnav Regele Milan. Ex-regele Milan, nepotul d-lul general Catargiu, suferă nu uumal de rheuma-tism, ci şi de o bronchită acută. Profesorul Dr. Neumann îngrijeşte la Hotel Sacher pe Augustul bolnav. Comisiunea de judecată instituită pe lingă universitatea din laşi, s’a pronunţat pentru excluderea din lnvăţămlnt a institutorului Bozan. Toţi revizorii şcolari sunt convocaţi pe ziua de 12 August la ministerul instrucţiei, Pe ziua de 15 August suut convocaţi toţi inspectorii învăţâmîutulul primar şi secundar. Aceste convocări sunt făcute în scopul de a se discuta mişcarea ce urmează să se iacă pe ziua de 1 Septembrie !□ Invăţăinln-tui secundar şi primar. împăratul Vilhelm în Bucureşti Deşi nu s’a anunţat încă în mod oficial, totuşi din ce în ce mat multă consistenţă ia ştirea că M. S. împăratul Vilhelm al Germaniei va veni în Sep-tembre să viziteze pe MM. LL. Regele şi Rcffina. Această ştire se susţine insă mai muit prin presa străină. Aşa, numărul de ieri al ziarului EgyetertAs din Budapesta publică o te- legramă din Bucureşti prin care se vesteşte, că contele Isyden, ministru plenipotenţiar al Germaniei în Capitală, a incunoşliinţat tn mod confidenţial pe guvernul romîn, că M. Sa Împăratul Vilhelm va veni la Sinaia şi la Bucureşti imediat după terminarea manevrelor austro-ungare. Criza ministerială în Bulgaria (Din sorginte diplomatică) In ediţia a IlI-a de eri am anunţat că d. Gheşof, ministru de finanţe al Bulgariei, care actualmente se află în Capitală, e hotirtt a demisiona şi a se stabili in Capitală ca să continue afacerila casei decedatului său unchiiî. Acum aflăm că d. Gheşof a încunoştiin-ţat despre aceasta, la Giurgiu, atit pe Principele Bulgariei, cit şi pe d. Stoilof. *** D. Stoilof, a cărui situaţie atit faţă de Sublima Poartă şi faţă de Rominia, cit şi mai ales faţă de Ausiro-Ungaria, este foarte critică, —a fost foarte surprins de hotărîrea d-lui Gheşof şi în zadar a căutat să’l convingă să rămînă in minister. D. Gheşof e «• el mai cult dintre miniştri bulgari şi om de o potrivă simpatic membrilor Sobraniei bulgăreşti şi corpului diplomatic din Sofia. Retragerea lui, deci. însemnează o lovitură puternică pentru d. Stoilof, care nu se bucură de nici o simpatie în corpul diplomatic din Sofia. Această împrejurare, precum şi situaţia sa faţă de Austro- Ungaria in urma inter-viewului publicat in ziarul Lokal-Anzeiger cm determinat pe d. Stoilof să demisioneze. *** Principele Bulgariei o chemat telegrafic pe d. Zankof, şeful partidului rusofil, la Constantinopol şi Va consultat asupra situaţiei. D. Zancof a declarat, că e prea bătrîn ca să mai poată primi preşadinţii con ailiului de miniştrii, recomandînd însă Sd. Danef, pe care’l crede singurul rbat destoinic azi în Bulgaria. Principele Bulgariei va aviza asupra situaţiei săptămîna viitoare, cînd se va întoarce la Sofia. Pînă atunci demisiunea d-lui Stoilof nu va fi anunţată în mod oficial. * * « Prin cercurile diplomatice din Capitală se mai vorbeşte, că agentul diplomatic al Austro- Ungariei în Sofia va pleca în concendiu nelimitat, dacă nu se va da o satisfacţie deplină Anslro-Ungariei pentru cuvintele nesocotite, pe cari le-a spus d. Stoilof în intervinvul său cu un redactor al ziarului Lokal-Anzeiger. ŞTIRI MARUXTE * D. dr. Lebell, sub-directorul institutului bacteriologic din Iaşi, a fost Însărcinat cu analizarea apelor potabile din Bacâfl. D-sa a luat probe de ape—din diferitele sondagil şi isvoat e destinate a servi apă potabilă oraşului Bacăfl. Primele lucrări irfrologice afl fost săvîr-şite de către d nil ingineri Cucu şi Mari nescu de la serviciul technie superior din Capitală. * D. medic veterinar Eremia T. Uiescu a fost numit veterinar al oraşului R.-Vllcea. D. medic veterinar I. Postelnicu, a fost numit In postul de veterinar al despărţirel I din zona preventivă. Asasinarea luî Canovas Madrid, 31 Iulie. Guvernul a conferit d-nei Canovas titlul de Ducesă şi o pensie de 30.000 de pesetas. Se crede că asasinul d-lul Canovas va fi împuşcat Sîmbată. Madrid, 31 Iulie. Inmormîntarea d-luî Canovas s’a amî-nat pe miine. Asasinul d-lui Canovas a petrecut o zi liniştită. Instrucţia procesului s’a terminat. Austria şi Bulgaria Vena, 31 Iulie. 3| Wiener Abendpo t anunţă că baronul Caii, agent diplomatic austro-ungar la Sofia, a notificat erl guvernului bulgar, că din ordinul ministrului afacerilor străioe austro-ungar, pleacă în congediă nelimitat, însărcinînd pe baronul Hoennig, secretarul agenţiei, cu girarea afacerilor. Wiener Abendpost adaogă că această măsură este mutivată de faptul că d. Stoi-lov n’a răspuns în termenul fixat la invitaţia ce îl s’a făcut, de a d->sminţi In mod categoric şi oficial, aserţiunile ble-sante pentru austro-ungaria, şi pentru casa imperială, publicate la 29 Iulie în Lokalnzeiger din Berlin. N. B. Această depeşă confirmă pe deplin, ştirea identică dată de noi în ediţia de azi dimineaţă a Epocei. iViena, 31 Iulie. Corespondenţa politică află din sorginte bine informată că îndată după publicarea interviervului d-lui Sloilow de Lokalnzeiger din Berlin, ministrul afacerilor străine austro-ungar a cerut guvernului bulgar o desminţire a aserţiunilor odioase ce conţinea acest itUer-view. După ce a asistat cît-va timp şi in urma unor cereri repetate, d. Stoilov a dat prin Agenţia Balcanică, o desminţire declarînd inexact textul intervievu-lui publicat de Lokalnzeiger şi zicind că imumaţiunile publicate in această privinţă nu răspundeau nici adevărului, niei părerii sale. Această declaraţiune nerăspunzind nici prin conţinut, nici prin formă ce-rerei guvernului austro-ungar, şi pe di altă pr’tie ziarele guvernamentale bulgare pubH înd de o dată articole urmărind acelaş curs de idei, ca acea conţinută in interviemul d-lui Stoilow, baronul Caii a declarat ministrului bulgar că desminţirea «Agenţiei Balcanice» nu este suficientă. Cu toate astea d. Sfoilotv a esistat să mat modifice aserţiunile sale. Guvernul austro-ungar a mai aşteptat un timp oare-care, dorind mereu să evite pe cit e cu putinţă or-ce perturbnţiune a relaţiunilor de bună vecinătate cu Bu'garia. D. Sloilotv nedlnd nici un răspuns, trebuia să se conchidă că este vorba de un sentiment de nestimă intenţionată faţă de o ţară vecină. Numai atunci ministrul afacerilor străine s’a decis să ia măsura ce se cunoaşte. ECOURI *** Un tribut indirect Ungurilor.—Romi-nil plătesc pe an sutimi de mii de tel pentru apele ungureşti, numite de B-ida, de ce nu ar Întrebuinţa o apă purgativă franceză numită Cai abaua, ale căror proprietăţi curative şi eficace sunt recunoscute de sonii tăţile medicale. **» D. general Warthiade, comandantul regiunel fortificate FocşanI-Nâmoloasa, a sosit In Capitală, In afaceri de servicifl. *** Numărul 125 al ziarului Moş Teacă aparat azi coprinde următorul sumar: Moartea lui Canovas (tn stil moresd de Ab*yados de Calatrav II. J. Rigolo Năbă-dayus ; Carnet du Hig-Life de Madame Caliope Four<-an ; Sinuciderea din Craiova; C. F. R. de Mixt; Minatul de la Mascota (interview cu doctorandul Marcovict) de Bran; Petrecerile Capitalei (Grădina H-igo, Boieru şi Centrala); Domnu Kiru, Interview cu d, Ghiţă Bursan «te Wuuder; înarmările Bulgariei de doctorul Valerian Mihăileanu; Ştiri cazone (don colonel Cică, don maior Mustaţa, jandarmii călări şi d. Eog. Stă tescu); Jargonul Tricolor de Max 'WVchsler ; După cură de Kinderfus; Poşta redacţiei, etc. DIYKB8E DIN OAPI1ALA De profesiune... răpită.—Mal toate ziarele din i apitala afl publicat zilele trecute o răpire foarte romantică, a’a săvîrşitâ asupra unul d-re Mina Aiseniberg din calea Moşilor 323. * Nenumăratele cazuri In cari micuţa Mina a fost victimă la răpiri de acest fel, lasă de bănuit că tocmai răpitorii sunt victime a tinerel copile, cari de şi In vlrstă numai de 14 ani, a fost pină acum răpită de vre-o patru oii. Ultima oară, la 8 unie trecut Maria Aisein-berg, sora răpitel de profesiune, a reclamat la poliţie că sora sa, micuţt Miua, fusese răpiiă de un individ care îşi dăduse numele fuiş de doctorul Boerescu; acesieî pllngerl insă nu i s’a mal dat nici uu aurs, de oare-ee răpită s’a iuiors singura Ja domiciliul el după o absentă de 24 de ore. Criminal prins.—Individul Nae Ionesru, zis şi Maieescu Gâinaru, care In una din zile e trecute a Injughiat In bulevardul Ferdinand pe Nae Slănescu, a fost prins erl de către agenţii poliţiei de siguranţă. Criminalul este arestat la poliţie. El va fi montat tsta-zl Ia parchet. Prinderea nnnl dezertor.— M. Ofen-berg, dezer or din regimentul 2 de artilerie, care de mal mult timp era căutat de autonlă-ţile militare, a fost prins erl de poliţie şi înaintat comenduirel. Casele de toleranţă.— D. inspectorjal poliţiei din culoarea de Verde a făcut erl seară o călcare In bulevardul Elisabeta 60, unde este o casă de prostituţie şi a arestat pe toate femeile prostituate pe cari le-a găsit acolo. Tllliărle la bariera Călăraşi.—Intre orele 9 şi 10 o bandă de 4 indivizi afl atacat pe perceptorul barierei Călăraşi, in localul percepţiei. Indivizii afl năvălit asupra perceptorului în momentul cînd făcea socoteala încasărilor şi afl pus mina pe parale căutind a lugi, după ce afl bătut răfi pe perceptor care s’a luptat cu dinşi1 cu bâreâţie. Unui din aceşti patru indivizi a fost prins; iar perceptorul, anume Vasilescu, a fost dus la spital unde, s’a dat In grabă ajutoarele medicale. Se urmăreşte cel trei indivizi rămaşi neprinşl. Incendiu— In noaptea de 28 curent un incedifl violent a distrus magaziile cu producte ale d-lul Dumitru Sintescu, proprietarul moşiei Si-'teştl din judeţul Ialomiţa. Pagubele sunt însemnate. Fiind bănuell că focul a fost pus intenţionat de către inamici păgubaşului, sub-prefectul local a Început cercetările. Slnncldere. — Cărciumarul Gheorghe Ni-ţescu din comuna Pucov, Prahova, s’a sinucis alaltăerl trSgîndu-şI nu foc de revolver In cap. Parchetul a fost avizat şi s’afl început cer cetările. Pină acum nu se cunosc cauzele cari afl determinat pe nenorocitul Niţescu să ea această funesta rezoluţiune. Accident nenorocit. — Ni se comunică din Cernavoda că alaltaerl un accident nenorocit s’a tntlinpDt ia aria d-lul Kemus Opran, proprietarul moşiei Mchinut-Cuius, Dohrogea. Locuitorul Costache Ilie, pe etnd se afla pe batoza de treerat, a alunecat şi i-a scăpat mina tn tromba batozei care i-a sfărimat tot braţul. Nenorocitul a fost dat jos după maşiuă lutr’o stare desperată şi a încetat din viaţă pe clnd se pregăteau a-1 transporta la spital. O brută. — Ni se comunică din Feteşti, că In ziua de 27 curent individul Alexo Ion, ine-i-unie din Basarabia, venind diu Dobrogea spre Feteşti, şi IntlIninU tn apropiere de gură pe două copile iu vlrstă de 10 si li ani, fiicele locuitorului Petcu Cojocaru, din Feteşti, s’a repezit asupra lor, a prina pe cea mal mare numită Flo- rie» pe cere tlrlnd’o cu forţa In pornmb, a vio-lât’o. In urma reclamaţiunel făcută de părinţii victimei şi In urma cercetărilor făcute de adroi-niatraţiunea locală, criminalul a fost prins la cantonul 72 lingă gara Mărculeştt. Medicul legist şi procurorul respectiv a’afl transportat la localitate şi aQ început cercetările. I7n minor criminal —O crimă oribilă a fost comisă acum rit va timp lntr’o comună rurală din jud. Dorohoifl. O femeie, pe clnd dormea pe prispă a fost u -isă. Uu ştreang i a fost aruncat după gtt şi apoi victima a fost sebin-giuită tntr’un mod îngrozitor. Ileana Iftime aşi încetat a doua zi din viaţă. Cercetările justiţiei Parchetul din Dorohoifl, Incepînd cercetările stabilise pină la evidenţă, că crima a fost comisă de băiatul Ghsorgho Leancu zis şi Arginl taru. In vlrstă de 12 «ni, împreună cu niuma şi sora Iul. Aduşi înaintea Curţii cu juraţi din Dorohoifl, mama a fost condamnată la 15 ani de muncă silnică, fata e condamnată la 5 ani rec)usiuae Iu cea ce priv-şte pe băiatul Gheorghe Leancu zis şi Argintaru, de şi juraţii dăduseră un verdict negativ, justificat prin faptul că băiatul ar fi lucrat fără pricepere, procurorul Ciugo'ea cerea ca el să fie internat tnlr'o casă de corecţiune pină la virsta de 20 ani. D Muruzi. pre. fectul judeţului, care se afla prezent In sala. a-intevenit pentru achitarea iu, Leancu. Ce era cm Leancu ? Leancu, un băiat de ţigan, foarte frumos şi mal ales de o deştept»ciune uimitoare îşi atrăsese iubirea cneazului Moruzi. Prefectul de Do-rohoT ţinea aşa de mult la ţigănaşul aceste, li cit a facut toate chipurile ca Leancu să fie g-a. pat. Deşi copilul e dintr’o familie de criminali tata! condamnat la munca silnică pe viaţă, unchiul tot ast fel, mama condamnată la 15 ani totuşi d Moruzi n’a voit să admită ca scumpu-i favorit să fie internat lntr’o casă de corecţiune. Un nou furi Băiatul, odată liberat a fost, luat de d. Moruzi Ia el ac«să şi tratat cit se poate de bine. Dar, «năravul din născare leac nu are», şi Intr'o bună dimineaţă, băiatul Leancu fuge diu curtea prefectului în satul lui. Dar, ţiganuşu', fugind a avut precauţiuaea să fure de la un alt servitor nişte haine şi un ceasornic. Prins el mâr-turiseş'e faptul şi tribunalul din Doroh ‘ifl ’l condamnă la un an închisoare. Trebue s» recunoaştem că ideea po>-uroruluI de a interna pe băiatul pină la virsta de 20 a> I, era cea mal nimerită avind tn vedere antecedentele ereditare. Iată la ce se reduce tot zgomotul făcut de unele ziare, relativ la condamnarea unul copil. Le&ricu e de 11 ani jum. nu de 7 cum scria gazeta. „EPOCA" IN PROVINCIE BOTOŞANI Din judeţ vin ştiri importante In privinţa administraţiei comunelor, făcută de subalternii d-lul Arapu. Astă zi voitt cita nere-gnlele grave ce se practică In comunele Todireni şi Şoldăneşti. Primarul comunei Todireul, pe Ungă că e incapabil, nici nu stă la postul săfl nici o dată. Gravele nereguli în schimb Insă abundă. Aşa, iată, printre multe şi următoarele : A făcut un mandat de chiria localului şcoalel, pe suma de 25J lei, pe clnd ea este luată cu chirie numai pentru 50 lei. A sustras suma de 400 lel Împreună cu ginerele săfl Maeri, sumă proven.tă de pe aceizul unul vas cu spirt. A luat mită suma de 180 lei de Ia evrefl, pentru a-I da repararea biserieel din Tu-direuî. Permite deschiderea circiumelor fără nici o autorizaţie numai pe seama mitei pe care o ia. Să trecem la administraţia comunei Şol-dâneştl. In această comună, întreaga admnistiaţie de la primar, pină la cel mal mic, sunt neamuri. El biue, diu această cauză, cel ce reclamă nu pot căpătă nici un rezultat, căci te loveşti în tot-d’a-una de interesele vre*u-nuia din membrii acestui consiliu de familie. Inchipuiţi-vă ce poate fi în acea comună. Ştie prefectul Arapu de toate acestea ? Muzica a Vlrnav (Compte-rendu) Marţi seara, o seară foarte frumoasă, îmi îndrept paşii spre grădina Vlrnav. Lume foarte multă. Ceea ce Insă m’a surprins clnd am intrat era, că priveiigiaţl de o lună plină, ce strălucea pe boltă, v’am putut recunoaşte, d-lor cari aţi fost la grădină. Acesta e intliul lucru. Al doilea, şi cel mal important, care m’a decis să fac acest compte-rendu, a fost că am ascultat cu atlta atenţie, un concert, dat de muzica grierilor în pavilionul cel nofl construit, nu Insa pentru grieri, ci pentru muzica civilă ori militară. Şi pentru a nu ii prea lung, de aceia, mă grăbesc a vă cita numele. Remarc din sexul frumos pe următoarele doamne: D-na doctor ŞtefanovicI, d Da căpitan Co-cută, d-na Pillat, d-na Buzoianu, d-na Carp, d na P. Teodoru, d-na Buzillâ, d-naSlama-tin, d-na Misihănescu, d-na căp. Bălăcea nu, d-na Onicescu, d-na Şahan, d na Veli-sar. etc. Din buchetul de d-şo are observ pe: Stelele Nini şi Titiua Keminger; d şoara L. ŞtefanovicI, d-şoar. le Pillat, d şoarele Stematin, d-şoara Buzillă Elena Liutzu, d şoara Stavri, d-şoara Misihănescu, d-şoara Nicolafl, d-şoara Şahan, d-şoara Păun, d'ŞOjtt’a Veli sar, d-şoara Vasiliu, d-şoarele Dimitriu şi Turetka, d-şoara Moţoc, d-şoara Creangă, d-şoara Timbiski, etc. etc. ___________________________ Victor. INSTITUTUL de DOMNIŞOARE „POMPILIAN” Bucureşti, Calea Kahovef, 04-06 Liceu clasic şi real. Cursuri de pictură, muzică, declamaţiuni, etc. Educaţiune aleasă. Dirigeat de D-na C. POMPILIAN licenţiată In ş'iinţele matematice din Bucureşti şi PariB (Sorbona) Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe. Condiţiunl avantagioase pentru fiicele de profesori, fum ţio..ari şi militari. (Institutul e autorizat de onor. minister al In Btrucţiuael publ., cu No. 8169 din 7 O-bre 1896 www.dacoromanica.ro Depeşile de azY Serviciul „Agenţiei Romîne" Constantinopol, 31 Iulie. Sultanul a d&ruit Prinţului Bulgariei un inel preţios, un ceasornic şi un lanţ. —• A conferit d-lul Stoilov ordinul Gloriei (Ni-chan-i-Iftikhar) cu briliante, d-lul Ivanow. ministrul de răsboifi şi d Iul Markow, agent diplomatic, marele cordon al ordinului Os-maniel. Patriarchul ecumenic a trimes o deputaţi* la Ildiz Kiosk ca să salute pe Prinţul Bulgariei. Constantinopol, 81 Iulie. Prinţul Ferdinand a avut erl două întrevederi cu Sultanul; — Ia a doua a asistat şi d. Stoilov. Prinţul pleacă diseară. Parit, 81 Iulie. Răspunztnd la scrisoare Ducelui d’Aoata rugindu-l să evite vărsare de singe, Prinţul Henri d’Orleans a declarat că-i este cm neputinţă de a se da înapoi. Prinţul Henri a sosit aei dimineaţă la Paris. Sofia, 31 Iulie. Agenţia Balcanică desininte ştirea care zice ca Principesa Maria Luisa ar fi lnsotit pe Prinţul Ferdinand tn călătoria sa la Constantinopol. Paris, 81 Iulie. Prinţul Henri d’Orleans a fost informat de intervenţiunea neprevăzută aunui foarte înalt personagiu italian, revendicind pentru dineul onoarea de a se bate cu prinţul. Probbail că generalul Albertone va trebui să cedeze locul acestui personagiu înalt. Temps zice că ştie că zisa intervenţiune nu se va produce. Acelaş ziar este autorizat să desmintă ştirea care zice că Prinţul Henri a primit dj Io ducele d’Aosta, o scrisoare ex-primtnd dorinţa de a vedea afacerea sa termininduse fără vărsare de stnge. Roma, 31 Iulie. Gereralul Della Rocc a murit. ULTIME INFORMATIUNI Toţi miniştrii vor pleca mîine. Sîmbătă, la Sinaia pentru a petrece pe MM. LL. Regele şi Regina ptnă la fruntarii. Plecarea Majestăţilor Lor în streinătate a rămas definitiv fixată pentru Duminică. A. Rustem-bey, primul secretar al le-gaţiunel Turciei In Capitală, a plecat In concediu pentru o lună. Hussein Kiazlm-bey, ministrul Turciei, va pleca In concediu după întoarcerea primului săG secretar. Galaţii află că d. Plesnită, primarul Galaţilor, a refuzat in ultimul moment 8mânA ol». I— VII * Eniu BfiltpanUy iloonţlat Ia litere, prcfi«>r, 1 roraăaă ctU V IV-.» Părinteie D. Georgemcu, prof. la lloeftl «Sf Sava». 1. a, l< I-IV-a /. firatnma, profesor la lloeal «8f Sara*, 1. latini ols. V-VII A St. MthfHl+anu, profesor la Uoanl «Sf. 8ava% 1. eleni. ©K V-7II a Aug. .Srr/ftrtw, ’loeoţut To ll*®re. 1. ols III— IV-». Lt. Eetreque^ pr f. U liceal «Mth. Vltetsnl», l franoeal, - 8. I VII- Gh. Poppy profesor la liceul «MihaIV teacul», 1. germsnk, ■la. V VII a I. S. Fioru, prof Ia Hoenl «Sf. *Uva>, Istoria ols. I—III fl V-VII G» C. Dragu. profesor la liceul «Laz)l->. fltosnfla d». VI, •1 Vil-a, «i E o ’omla pillt oft a* dreptul ols. Vil-a. Ai. tgnaly sV aolvo.ifc al Faoultiţ T d* IRere ol - B ocăreşti, iţ»* , o’s. I-lV-a. G. ArghirencUy pr^f. la lloeu1 «Mllr I Viteazul*, naaTema-t'P 'i* • U. I —III, fi flislog'Bfla, cl«. I G. PopeNcu. pr-'f la glmnaalnl «Oautemtr», maternatioa. nla. lV-VLI-a. G. Athananfu, prof. la Uoenl M!lhal Viteazul, sc. figfoo* eht ■ *ce, o t iv V. VI a. Dr. Maree! Brtindza, n*of la scoaba normt’ă, ao. na* turei*; o1* II III ţt VI- Vil-a. M. Codreanu, doctjr n med tini, Igl-na ols. VII-a. D taneHCUy profesor la llc?ul «L-z4r* glnnastiia ols. I-VI * R. Vianu% absolvent al oonservatornli! din Vl°na, mnslsa, cia I-IV a. Gr. Bomanoy absolvent di lomat al scoalel de bellearte din Milano, de*pmnnî, a1» I—VI b) CTRSIÎL PRIMAR lonn C. GaleacUy fost director ie so ală primari, clasa III a* I^-a. C. Saru»e*ctty bacalaureat, cls. I ţl II-a. Benjamin A foitei, baoalaun-at «*eU Lauai ne (Elveţia) I. X gnocsft şt 1 ge mană T. Matarencu şl I. Jinga, absolvenţi al Conservatorului, n»*mru vioară şi cent». D. ione^cUy p-of nor 1* Uoenl «L^zăr*. <’imn*s ica. Medic al Institutului: D-ral IV. Thomencu, prof. nnl-▼ers'ter, meriio primar la sp.'alnl de ooptî. Ai. Pop9 1 cenţi tt îa teologie, su -dir-ctor. înscrierile pentru anul şcolar 97/98. se fac cu începere de la 1 August, orele 9—12 şi 2 -6 în tonte zilei-», la cancelaria Institutului, calea Victoriei, 190. Bucureşti. Liceul KAPItl Sub Direcţiunea d-luT M. MUREŞIANJ Strada Ştirbei-Voda, 37.-Bucureşti Cursuri primare şi secundare complecte, preparaţiunî de bacalaureat, şcoală militară şi şcoală de poduri şi şosele. Reautorizat, conform regulamentului, eliberează certificate valabile pentru bacalaureat, şcoala militară, etc. Cursurile încep la 1 Septembre 1897, iar preparaţitinile pentru corigenţi la 20 August. Anul acesta am Înfiinţat pe Ungă cele patru clase liceale şi cursul superior complect. D-na Maria de Kapri, ca şi mal ’nainte, se va ocupa cu aceeaşi stăruinţă de copiii încredinţaţi acestui institut, care mulţumită muncel sale oneste şi neobosite a putut ajunge la buna sa reputaţie de astă zt. înscrierile pentru anul şcolar 97 —98 se fac cu începere de la 15 August 1897 tn toate zilele de la orele 9—12 şi de la 2—6 p. m., Iu cancelaria Institutului, str. ŞlirbeI-Vodă37. Prospecte se trimit gratis la cerere. Director, Marius Mureşianu INSTITUTUL FRANCEZ De DOMNIŞOARE V. II. OH« >ISY autorisat de Onor. Minister şi fondat în 1870 BCOFREŞTI 10, STKADA NEGUSTORI, 10 Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile încep la 1 Septembre. înscrierile încep la 20 Angnst st. v. INSTITUTUL de DOMNIŞOARE STÂNE SS C U Fost INSTITUTUL ENGLEZ Bm»ureştî.-C»i(»« >i»li«rei, 30. Sub dire ţiunea d-neî LUCREŢIA D. STÂNESCU Iuscr>er,le încep la 2U August, iar cursurile la 1 Septembre. Piiraeşie eleve: interne, semi-exteme şi externe, pentru clasele orimare, secundare, cursuri facultative, desemn, pictura şi muzică, avind un corp distins profesoral distins. Direcţiunea, ca şi în trecut va îngriji a se da copiilor o educaţie aleasă şi o îngrijire părintească Ort-ce alte lămuriri se pot da la cerere. Institutul este autorisat de oner. minister al şcoalelnr.___ Băile „Radu-Hegru” din CÂMPULUNG- Băile reci cu duşi complecte s’afi pus In circulaţie la l corent. Băile de Hidroterapie, putină, abur şi aer cald la 1 August. Inhalcţil, aer comprimat, medicemeutale şi electrice la 1 Septembre. tnstalaţiunea acestor băl, mobilierul şi tot ce se impune pentru un asemenea stabiliment de prima ordine, nu lasă nimic de dorit. Preţurile sunt mal mult de cit moderate. Direcţiune». 2,000 LEI ofer neţiir,. un singur timbru poştal din Moldova din anul 1858 de 81 parale. Asemenea cumpăr mărcile de 27, 54 şi 108 para e, pentru cari plătesc pînă la 500 lei pe bucată. Broşura Ilustrată cu descrierea şi preţul He-rărul timbru In parte, a apărut ~i se lumile gratis şi fraiic» la orl-ce cerere. Mugasin special de Mărci pentru colecţiuni II. RIKIR4 V, II 3, Fiuinglul Itomtn, 3. Intrarea prin strada Cîmpineanu IMPERMEABILE CELE MAf EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucurescî, str. Smârdan, 2 Brăila, Bulevardul Cuza,17 Craiova, str Cogalnicdnu lp I u n Y TI T r* Oa '»«' Lu.iA ni.it Ivi ClU&iDAU minerali ilr mna*. 80IIM\ SOLIA P www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Friedrich Wannieck & Co BROM FABRICA de MAŞINÎ UOOH INSTALEAZĂ Societatea anonimi a htrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi In urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mlneştl, tn ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus in vlnzare in Bucureşti vechea şi prea biue cunoscuta hrtie de ţigară PANAWA Singura hlrtie de orez de Panama care; Mu Inegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al btrtiel «Panama. : Bucureşti str. Plnzari No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comand*.!* Doctorul M. CODREANU 2, Nfrnda Ntelea, 2 Consult afumi d?la ora 1—3 p. tn. ________pentru săraci grat's. D-na A X ]¥ A renumita cărlurărt-as» care ghiceşte cu multă ariă trecutul presenlnl şi viiorul, locueşte în wtrwd» Roirmnă. 1V«>. 248 Doctorul ION NANU Fost medic secundar al spil. din Bucureşti stabilit in CÂMPULUNG dă consultaţii pe tirapu! verel Doctorul N. THOMESCU Medic primar al spitalului de copil, Profesor la Facultatea de medicină s’a stabilit pe timpul verel la Bulev Gh’ka—SIN AI » — Bolcv Gh’ka M. KOHAN, Galaţi şi Brăila DEPOSIT de MAŞENl Agricole şi Industriale DIN FABRICELE BROWN&MAY Limited devizes «and) LOCOMOBILE de la 4 pînă la 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începlnd de la t cal putere. MORI CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzescl. CAZANE pentru ABUR de toate mârimele. MAŞINE de SECERAT Simple şi cu Legat DIN FABRICELE THE MASEEY-HARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini în lucru în ţară. | n-pp«ri curente ne trimit după cerere, gratim şi franco Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal maro acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. VECHIUL ÎIAOASIN DE Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 şl O Cel mal îngrijit şi mal bun STABILIMENT DE BAI de Abur şi de Putină. MARE BASIN pentru băl reci In apă filtrată şi duşi tn mijlocul gradinei şi *ranj«t in modul cel mal frumos. Deschis în toate zilele. Dela 10—11 sunt rezervate pentru dame Ie. demetrescu mirea BUCUREŞTI. — No. 31, STRADA CAROL I, No. 31 CEL MAI MARE DEPOSIT DE CURELE ENGLEZEŞTI De la 8. .10. HORBZS «V Co., Londra Articole Technlce. — Tuburi de Cauciuc. — Pompe, diferite sisteme.—Muşamale pentru producte.—Arme pentru Vînat. — Cartuşe. — Revolvere. — Robinet&rie. Absest. — Manometre. — Bronzerie, SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE INSTRUMENTE MECANICE. — METALURI. ŢEVI DE FIER. — ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc. Depositul general al Sobelor Americane „L0îîH0LDT,S„ LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE ŞI OEÎ-CE INSTALAŢII!!}! MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPNER 61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis de Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. BAI de A Bl ttI Higienice recomandate de toţi medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă bwjsubi SISTEMATICE * CU AEE COMPRIMAT CLOSETE «tont a l’cgont» higienice şi sistematice STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURI şi DULCEŢURI hermeticeşte închise, de toate mărimile Unicul DEPO0 în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBR0DER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LAMPl ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WUNDER». toate cu aer. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt, deviza Tipografiei. CELE MAI BUNE STOFE PENTRU JOSTUME SI PARDESIURI DE BARBA ŢJ GRUN & C DEPOUL FABRICELOR de POSTAV 4A BIKFBEŞTÎ 4 £ IO STRADA LIPSCANI |Q A se observa bine firma şi numărul MO» VÎNZAREA ÎN DETALIU pe preţurile originale ale fabricelor Constantin Simionescu Doctorand tn Medicină Paris, Boolevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii eu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, isemeuea se poate face consultaţiune şi prin coreannndsnli Ho arondat Pe termenul dela 23 A-uc d-I ClIUdl priIie fS99, moşia Plâ-ciuta-SIobozia-Conachi, jud. CovurluiO, o oră de la gara Independenţa, circă 2 700 fălci, pămînt roditor, populaţie deasă, la adăpost de inundaţie.—ndresa : Vogoridy, 36. rue Ecuries d’Artnis, Paris. Arin Important Se face cunoscut onor. vizitatori al sta-ţiunel Buşteni, că Hofe'ul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente in eondiţiunile cele mal avantawioasa, cu ziua, luna saO sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi eu vinurile cele mal alese, din viile d-luî Simulasem Noul antreprenor- Hotel Buşteni, Societate Eomlnâ de Asigurări Generale B R Ă I L A Capital Social, lei 3,000,000 deplin viiroa{le—Fond de organizare 300,000 CONSULI UI* DE ADMINISTRA. ŢIE : Preşedinte, OIMlTRIE A. STI KUZA. Vice-pre^edinţl: Alexandru Marghiloman, lYicotae V. Per tea. MEMBRII CONSILIERI Taclie Anastasiu, Deputat, maro proprietar, Te'-nolu O. Assan, Preşedintele Camerei de Comercid, B i uren.-j Coninudoml Marco Bess», Direotorul so ol«tă£l «A*bi urazlwni Generali», memb u al Ins itntainl d'aoraari di a Londra, eto- etc. M»nrlclu Blank, Şeful uasrldebanuft Mar-rriorost h Biaj.k At O j., Ba urtţtî T. Carnevall, mare oomeroiant armator, in B fii a. Constantin G. Codaş, Deputat, Advocat, Brălia zadolff Krfling, Oonsnl German, Brăila, întrec tor, 1IITGO ANCOLK. Brmano Gentilii, Direotorul General al Primei Societăţi an^trlaoe de Asigurări Generale ooLfcra A'i.'in* ntelor eto., eto. Charles Gir miner, Diriginta le ramurii de transţ oit a 80 ietatea Asionratlonl Generali. Vi norii» n. Menit t, Şeful Caselor L Mendt Co. Fratelli JB. Hernii, mare oomeroiant arma-tur, Edinondo Rlebetti, Secretarul general al Huo ei * A-si nr zioni Generali», Trlest Colonel G. Itosnovan, u are propr., Boinov. Zamfir Zinllr sen, m*re propr., Bruia. P«.ul Koueuberg A Co., Şeful caael de j bancă Bottenherg & Co Brlila. Sub-director, D» Gemcorici» Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură in condifiunt liberale şi avantagioase în contra daunelor de : IA C JE MB I v w ti Ml 1X MS M X I T HAMSPOH T pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor in ramura Viaţa, după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile. mnecŢi N.B. — Pentru orl-ce iuformaţiunl a se adresa la sediul SocietăţeT, în Brăila, şi la toate sucursalele din ţară. IOHN PITTS BUCURESCI.—Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi) REPRESENTAT PRIN LOUI8 S^KONBOEF Cel maî vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felul Garnituri de treerat (Sistem perfecţionat). Maşini de secerat şi legat MAŞINI DE SEMANAT IN LAT ŞI IN RINDURI MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE Din renumita fabrică PE'IZOLD & Comp. ING. LIMITED, Berlin PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului. | Din renumita fabrică F. Zimmermann & Comp. (S oo. p. A.) RaUe ajs Germania BIUROU TECHNIC pentru instalaţiunl de forţă şi lumină electrică, precum şi pentru cele-l’alte instalaţiunl electro-technice. MAŞINI DE SCRIS (sistem american). Depoft permanent de tot felul de jnaşlnl pentru agricultură şl industrie, precum: Motoare, Vînturătoare, Triorl, Batoze de porumb, Maşini de huruit, Maşini de presat orz saă ovăz, Muşamale impermeabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc. EL 'WOUPTP STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel BUCUREŞTI-Strada Sf. Dumitru, 8. DE Motoare originale „O T T O” lll^AltltfCII turnatorie de per — -* - -- ■ a ^ m ^ M FURNISiZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU cărămidarii Sistem TH. GROKE VALŢ CJX^X SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT cu Gaz, Benzină şl Petrolcii Peste ÎOO bnciiţl de >/,—00 cai patere Instalate lu Komtnla MŞOE ^ 1 € A Z A A’ar CU ABUR MAfŞIlVJ-rNEl.TE pentru LEMNE sl METAL MAŞINI pentru INDUSTRIA TEXTILĂ, LOCOMOTIVE, POMPE dela SĂCHc. MASCHINENPABRIE fost RIUH. HAKTMANN din Cbemnitz FnruiHute In sutimi 8,0l,1ta>nente nimic de dorit, gra- tobei. Gri ne le treerat e pot fi puse direcTUsac şi tre e prin o vînturătoare. v a d le mdl Treerdlorea MAHSCHAII e stnaura care treera productele aşa de curat, spre a fl Imediat aduse la vânzare [TOT FELUL DE MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE Cereţi catalogul ituHlrat M lUSHtCC Apd de masă gazosă, plăcută la gust, tntăritâre, re constituantă, asimilabilă graţie fosfatului oe conţine în abondenţă, uşârd, diuretică, digestivă; pW»t pre-8enţa magnesiei, ea este ţi puţin laxa ti vă.—Persânele săn&tdse o apreciază pentru gustul săă plăcut: ea va fi un remediu suveran pentru anemici ; numai per-sdnele dngerdse mm trebuesn să adusese. Nu deoolorează vinul 1J J-111 11 I I I 111 H I ■ . 11111 i 111 i ) 1 II H t H 111 1) 11 I I -LL MEiLEDXG APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUGIN0ASĂ — GAZOAZ - FOSFATATĂ Analist doctoralul BERNAD (Inat. chlmlo universitar) Fosfat de fer « . 0.05443 I Clorur de sodă . . 0.04938 Sulfat de var . . 1.07027 Oxid de alumiuium 0.07891 Sulfat de Hodă . . 0.72597 | Anliidrit ealicilic . 0.07704 Carbonat de fer proioxidat . . . 1.18511 Carbonat de maguesie ..... 0.04414 Comcmdele se primesc la Administraţia apelor Msledio, Hali de l'lndăpendanoe Roumalne, Bucuresel. ||=|||^||=J| (^Arj'H'TiTriTtiTtnTrnuT^^nTrrri i n....... Principiile minerale ale isvărelor ferugindsc fosfatate din Melodic sunt împărţite in ofa proporţiunî in cât le pune in capul tu-tulor acelora cunoscute in ceea oe privesce puterea lor reconstitutivă. — Fosfatul jded un rol considerabil şi le dă o valăre terapeutică nepreţuită printre apele analoge cele mal însemnate : Huzias, Franeensbad, Boc-klet, Pyrmont, Oressa, etc. Nu deoolorează vinul Cea maî bună APĂ MINERAL PURGATIVA este aceea de la: BREAZlI'IaşI premiata cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d-niî medici. Efect prompt si siAir l>»8ă mică, KUHt placat. s pereţi dar numai Apă minerală de BRJEAZU care se găseşte la toţi vînzatoril de APE MINERALE din Ţara. ‘-■’Caj vcsMrrrrt.v’Ci'n- jwm BUCUREŞTI — Tipografia ERDCA Strada Clementei 3. — BUCUREŞTI www.dacoromamca.ro