SERIA DL—ANUL m. No. 524 ESdiţia m tr-ela VJNERI 1 AUGUST 1897 NtJMABOL^lO BANI ABOSAMENTKLE laeep la1 «115 ale fie-c&rel luni şi se plătea; tot-d’a-una Înainte In Bucuraţi Ia Caaa Administraţiei In judeţ» şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streinitate 60 lei Şase luni ... 15 > > > 35 > Trei luni . . . 8 » » > 18 » Un numir In streinitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. t - STRADA CLEMENTEI - No. t TELEFON NDMABDL^lO BANI AJf UNT CI URIIJE In Bucureşti şi judeţe m prtmaw numai la Administraţie In streinitate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV.0.30 b. linia * » » HI . . . . . 3.— lei » » » > II.......8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un unii vechiâ SO bani ADITIIJVINTRAŢIA No 8 - «TRADA CLEMENTEI - No S COMPLICAŢII IN ORIENT REGELUI REVINE MERITUL PARTICIPAREI NOASTRE LA RESBOI III Cui revine meritul intrărel in campanie alături cu Ruşii ? Cine, in alternativa de a rămînea neutri şi aceea de a intra in râsboiQ, s’a pronunţat energic pentru cea din urmă. cu toate objecţiite şi piedicele ce întîl-nea? Acela nu este nici Ion Brătianu, nici ministerul liberal, nici Camerile liberale. Este Regele Carol, pe atunci Domnitorul Rominieî. Prinţul Carol, îndată ce se convinge că războiul între Turci şi Ruşi este inevitabil, se hotăreşte ca să intre in campanie alăturea cu cel din urmă, respin-glnd ideea neutralităţel. Colectiviştii mint cind susţin că liberalii eraţi pentru participarea noastră la acţiunea ce era să se angajeze, iar conservatorii contra. Adevărul este că liberalii erail pentru neutralitate şi contra luârel parte la acţiunea militară rusească. In tot cazul nu ’ş! dădeaă seamă de ce voesc, de fapt insă lucraţi ca nişte oameni cari ar fi contra. Mal mult. Prinţul Anton, tatăl Domnitorului nostru, era şi el contra intră-rei noastre in războiu. Şi in aceasta Prinţul Anton era de acord in deosebi cu ministrul de finanţe d. Dim. Sturdza, cu C. A Rosetti, preşedintele Camerei, cu D. Brătianu, cu Camerile liberale, cu consiliul de miniştri liberal, cu I. C. Brătianu, preşedintele consiliului. Da, d-lor colectivişti, toţi al voştri mari şi mici, aO fost contra participăreî armatei romine la acţiunea rusească şi pentru neutralitate. Liberalul, acum două luni, pentru a dovedi că noi am fost contra războiului şi pentru neutralitate, ne cita un pasa-giil din introducerea la discursurile sale a d-lul Maiorescu şi adreslndu-se nouă adăoga cu irouie: credem că nu veţi contesta autoritatea pe care o invocăm. Eroare — o contestăm in modul cel mal energic după cum se va vedea. El bine, noi vă vom cila o autoritate pe care in adevăr, nu o puteţi coutesta. Pentru a vă dovedi că aţi fost contra războiului cel puţin de fapt cu toţii şi pentru neutralitate şi că dacă in ultimul moment aţi adoptat ideea participăreî la războia aţi făcut-o siliţi, fără voia voastră şi numai de frică ca să nu per-deţl puterea, ne vom servi de cea mal înaltă autoritate din ţara romînească, de memoriile Regelui Carol. Iată: In 1877 d. Sturdza — tot actualul d. Sturdza — propune, ca ministru de finanţe, reducerea cu dorn milioane a cheltuelilor ministerului de războia, cu toate că toată lumea ştia că Ruşii vor intra în campanie. ’ Ministrul de finanţe lucra in numele întregului guvern, in numele partidului liberal. Era o înţelegere stabilită între guvern, Camere contra Domnitorului şi a ministrului de războia. Iată ce scrie Domnitorul Carol în luna Aprilie 1877, adică cu cîte-va săptăminl înainte de intrarea Ruşilor pe teritoriul nostru. Vorbind de puţina încredere pe care prinţul Anton o arată asupra torţelor Rominieî, Domnitorul continuă: «dacă omul de Stat aşa de experimentat cum era prinţul Anton, emitea «o părere aşa de puţin favorabilă armatei romine, este oare de mirat, dacă «Camerele romine (liberale) in scop de «economie bugetară, voiau să tae doue «milioane din bugetul ministerului de războia, deja redus în mod meschin ?» Pentru lămurire amintim că suprimarea acestor două milioane era propusă de ministru de finanţe d. D. Sturza în înţelegere cu I. C. Brătianu şi C. A. Rosetti, etc. Prinţul Carol continuă ast-fel: «Cu «toată resistenţa, ministrul de războia a «fost nevoit să ajungă la un compromis şi să sacrifice un milion». Este aceasta opera unul partid care are talentul de a pricepe situaţiile politice în momentele grele ? Faptul că Camera de acord cu ministrul reduce, după o vie luptă, cu un milion bugetul ministerului de războia tocmai cind răs-boiul era iminent, acest fapt, dovedeşte el oare că liberalii înţelegeaa şi voia a războiul ? saa din contră, el nu dovedea alt ceva de cit că liberalii voiaa neutralitatea. Să amintim că, cu 10 luni In urmă, adică in 187G, deşi focul era aprins In Peninsula Balcanică, totuşi guvernul Iul I. Brătianu in raesagiul de deschidere a nuoilor Camere, se declarase pentru neutralitate. Să mal amintim că înainte de aceasta, ministrul de externe tot din cabinetul liberal, în un memoriu adresat Porţel, nu cerea nici independenţa complectă, nici regalitatea, ci se mulţumea cu formularea de alte revendicări, declarind că guvernul romîn este liotărit să păstreze o strictă neutralitate. D. Brătianu a fost şi el contra răs-boiulul, scriind chiar o broşură în acest sens: «O datorie de conştiinţă». Ioan Ghica a opinat pentru retragerea armatei noastre la munţi. Am văzut ce rol a jucat d. D. Sturdza ca ministru de finanţe. După ce a încetat de a fi ministru, el a mers mal departe, a fost de părere ca armata noastră să se retragă la munţi, iar în Senat a combătut convenţia Ruso-Ro-mînă, susţinînd că noi nu trebue să alunecăm pe povirnişul care ne-ar duce la un răsboifl cu Turcii. C. A. Rosetti combătea în Rominul ideia participăreî noastre la răsboiu alăturea cu Rusii, înjurind pe Domnitorul Carol. Iată ce zice la sfirşitul anului 1875 : In Europa nu mai e un secret pentru nimeni că Principele Carol are veleităţi de glorie militară, de mărire politică, şi că în aceste veleităţi Basarabia ar fi sacrificată în schimbul altor preţioase avan-tagii... Se înţelege, ce sorginte de reardi-care ni s’a redat prin Basarabia, ce bine imens este pentru noi această Basarabie. Basarabia este cheia propăşirii şi puterii României. Ce este aapiraţiunea 'de a ne emancipa de darul anual ce facem Turciei ; ce sunt vanitoasele preocupări ca şeful Statului să se intituleze prin imita-ţiune străină Majestatea Sa Regele, în loc de a ’l num i pe romîneşte Măria Sa Vodă, ce sunt acestea! Deşertăciune—pe lingă măreaţa aspiraţiune de a păstra Basarabia I Ceva mal probant şi mal mult de cit orl-ce. Ministerul însăşi prezidat de I. Brătianu, împreună cu acesta, au fost de părere, cind Ruşii au. tptrat în ţară, ca' armata tomînâ să se retragă în spre munţi şi această părere aă exncutat’o în parte, cu toată rezistenţa Domnitorului. Dacă armata noastră nu s’a retras definitiv la munţi, aceasta se datoreşte opunere! energice a prinţului domnitor. Brătianu lua ca pretext hotărîrea de a retrage de la Dunăre trupele Romine, faptul că Ruşii intraseră în ţară înainte ca Camerile să fi ratificat convenţia în-cheată de guvern cu Ruşi., relativ la trecerea trupelor imperiale* in ţară. Iată textual: «La 11 ore (26 Apri-«lie) pe cind Domnitorul ţinea un con-«siliu de râsboi, ministru-preşident Bră-«tianu se prezintă foarte mişcat, anun-«ţlnd că Ruşii aă trecut deja frontiera. «Prinţul, primi această informaţie cu li-*nişte ca o consecuenţă naturală a con-«venţiel de trecere... Consiliul de miniştri «care se deschise imediat sub preşiden-«ţia Domnitorului, hotărî de a trimite la «toţi agenţii noştri diplomaţi sub forma «de notă circulară declaraţia oficială că «trecerea frontierei de Ruşi s’a făcut «fără ca autorităţile romine să fie ins-«tiinţate. Se mal hotărî, ceea-ce nu a «plăcut de Ioc regelui, ca trupele «de pe malul Dunărei .să retrogra-«deze in interiorul ţăref. Prinţul «a isbulit ca să adauge la aceste deci-«siune că retragerea să nu să facă de «cit cu cîte-va chilomctri, pentru a «avea armata sub mîuă, în caz «cînd Turcii ar încerca uu atac». Iată adevăratul rol al liberalilor in războiul de la 1877—78. Toţi oamenii lor politici au fost pentru neutralitate, adică pentru retragerea la munte a armatei. Guvernul şi Camerile afl redus intenţionat alocaţiile budgetului ministerului de războia in ajunul trecerel trupelor Ruseşti in ţară. Guvernul făcuse declaraţie oficială că va păstra o strictă neutralitate in momentul cind Ruşii treceeil Dunărea. Ion Brătianu hotăreşte retragerea trupelor romine spre munţi, lăsind ţara deschisă invasiel Turceşti şi dacă războiul nu a fost strămutat de pe malul drept pe cel sting al Dunărei, în ţară la noi, această se datoreşte Regelui, care s’a opus cu energie ca armata să se depărteze prea mult de malurile Dunărei. Iată dar că meritul participăreî noastre la războiul de la 1877—78 nu se datoreşte liberalilor, ci Regelui, după cum vom arăta mîine. CONCEDII MINISTERIALE Sturdza sad Ferechide ?—Concediile d-Ior IVjuvara şi Ionel Brii* Unim.— O cenţi mie eon-Htituţionalft. St ui'tlxa sau Ferechide? Toţi miniştrii sunt dintr’o dată cuprinşi de un dor de ducă tn străinătate şi mal ales d. Dim. Sturdza, care vrea să mal bată măcar odată în anul acesta la porţile cancelariilor europene. In consiliul de miniştri ce s’a ţinut alaltăerl la Sinaia, d. Sturdza a anunţat că vrea să plece în curînd în străinătate pe timp de o lună şi a rugat pe d. Ferechide să ia inter imul ministerului afacerilor streine. D. Ferechide, însă, care anunţase cu cîte-va zile mal înainte că vrea să-şl ia concediu, convenind chiar şi cu d Oogu Cantacuzino ca să ia interimatul internelor cu condiţia ca acesta să nu facă nici o mişcare în personalul administrativ, a protestat în contra acestei dispoziţii a primului ministru, decla-rînd că nu mal po ite sta în Bucureşti, căci este prea obosit.. Neputindu-se stabili nici o înţelegere între d-nil Dim. Sturdza şi Ferechide, c. estiunea concediilor lor a rămas suspendată pînă la consiliul ce se va ţine Sîmbătă sub preşidenţia M. S. Regelui. Au ajuns deci miniştri liberali să supună hotărîrel Suveranului pînă şi certele lor personale ! Concendille d-lor Mtjutwra. şt Ionel Br&tlmnu In acelaşi consiliu aii mal cerut şi d-nil Ionel Brătianu şi Al. Djuvaraun concediu de cile o lună. Dar lucrurile au rămas încurcate, căci nu s’a putut ajunge la o înţelegere asupra interimatelor. In adevăr, d. general Berendeiu stă la Govora pînă la 20 August, de unde conduce el singur, afacerile departamentului săii. D. Stolojan nu se va întoarce pînă la 18 August. Şi dacă vor mal pleca şi d-nli Sturdza, Ferechide, Djuvara şi Ionel Brătianu cine va rămîne in Capitală ? D-nil Cantacuzino şi Haret, care se întoarce Sîmbătă din străinătate. Aceşti doul însă, nu vor putea conduce toate departamentele şi mal ales departamentul justiţiei, unde nu e nevoie nici de belferi, nici de ingineri. Ast-fel stă Gestiunea cu concediile ministeriale. Nu l vorba, ar putea să plece pînă şi toţi miniştrii, că ţara n’ar putea de cit să profite de această împrejurare. O ceşti tine constituţională Cind zăpăceala era insă mal mare, d. Eugen Stăteam a inspirai «cirjeibă-trineţelor sale» următoarea Gestiune constituţională : Cind Regele pleacă pentru mal mult timp in străinătate, poate să lipsească din ţară şi preşedintele consiliului de miniştri ? Această cesliune se mal agravează şi prin faptul că A. S. R. Principele Ro-mtniei nu este încă complect restabilit şi prin urmare un sentiment de delicateţă impune primului ministru să ră-mină în ţară. Atîl această cestiune, cit şi afacerea concediilor miniştrilor vor fi supuse Sîmbătă la avizul Suveranului. DE ALTA E VORBA Am relevat din articolul Voinţei Naţionale privitor la vizita Principelui Fer-dinand al Bulgariei, că, dind ca pildă starea la care a ajuns Romlnia, organul liberal a fost silit să spuie că înţelepciunii Regelui şi muncii «naţiunii întregi» i se datoreşte acest rezultat. Voinţei Naţionale nu i-a plăcut, fireşte, că n’am lăsat să treacă neobservată dragostea silită de adevăr ce a apucat-o. Asta n’ar fi însă nimic; nici unul păcătos din lume nu-l place să-I aminteşti păcatele. Dar Voinţa îşi compune o mutră gravă şi cearcă să dea lecţii. «E în interesul ţării, zice oficioasa, cînd ne adresăm străinilor, să uităm certurile noastre interioare şi să apărem uniţi». El bravo! Dar cine zice altfel ? Şi lucrat-a cineva in potriva acestui interes ? Nu de asta era însă vorba. Ceea ce am pus In evidenţa, e că partidul liberal numai atunci se poate hotărî să mărturisească adevărul cînd vorbele sale aă să fie auzite şi peste hotar ; alt-fei, cind e vorba numai pentru publicul romînesc, le tae peste măsură de late. De asta era vorba, e de interesul ce avem să fim uniţi faţă cu streinii. Şi e bine ca cititorilor presei liberale să li se atragă atenţia asupra puţinei consi-deraţiunl ce le arată această presă, to-cindu-le verzi şi uscate. Mal era apoi vorba şi de alt-ceva; se cerea o mică explicare asupra bădărăniei de care organul guvernului a dat dovadă la venirea Domnitorul Bulgariei. Nu se poate să ni se dea acea expli-caţiune ? STURDZA-STOILOF «Noi urăm Bulgariei, astă 7.1 ea şi îu tot-a’a-una, ca să voiuscă şi să ştie a urma pilda politicei pael-nice de pe urma căreia ţara noastră a cules roadele de cari se bucură astă-zî». Voinţa Naţională. Cum citi aceste cuvinte, d. dr. Stoilof, preşedintele consiliului de miniştri al Bulgariei, nu pierdu vremea, ci, îndată, ceru d-lui MiticevicI, agentul Bulgariei în Bucureşti, un amănunţit raport asupra activitâţei d-lui Dim. Sturdza, cel carâ ’i dă sfaturi prin Voinţa, de douî ani încoace. Agentul bulgar ’şi-a fţirut raportul şi d. dr. Stoiiol, a putut vedea ci d. Sturdza cum a venit la guvern : 1) A cerut scuze Austriei; 2) A detronat pa Mitropolitul ţărei. etc., etc. Se gîndi, se resgîndi d. Stoilof, dar mult pe gînduri nu a stat. Se hotărî să imite pe d. -Sturdza şi avea prilej minunat pentru a păşi pe noua cale. A cerut scuze Austriei 1 Adică ’şi-a adus aminte de unele cuvinte nesocotite pe care le-a rostit cu ocazia in-terviewului ce a acordat unul redactor al ziarului vienez Lo’ alanzeieger, şi a des-mipţit interviewul, apoi a cerut scuze. în tocmai ca d. Sturdza! :ŞÎ frecă, d. Stoilof, mînele de bucurie că‘a putut să facă un pas aşa de însemnat în imitarea modelului luat, se pregătea să facă pe cel. de al doilea, să ţese iţele pentru detronarea Mitropolitului bulgar, cînd, ca prin farmec, urechile au început să-i vîjie şi parcă vrăjitoreşte auzia cuvintele: — Fleva, Fleva, Fleva!... Pelerinaj... pelerinaj !... Medicii din Rusciuc au declarat că ştiinţa lor este neputincioasă de a explica fenomenul ! In cele din urmă tot d. Mincevici a des-legat enigma. D-sa a explicat şefului său cum stă chestia cu Mitropolitul, cu Fleva şi cu pelerinajul şi atunci d. Stoilof avu un gest şi un cuvînt minunat ; ridicînd degetul arătător la frunte, a cărei parte stîngă a atins’o uşor, el zise: — Am înţeles, acum; dar, cît de departe e modelul ce mi am ales «de pacinica politică de pe urma căreia.Romîuia a cules roadele de cari să bucură astăzi». Şi ast-fel a scăpat de detronare Mitropolitul bulgar. DIN STREINĂTATE Spania Oribila crimă săvirşită la Sanla-Agueda de anarcliistul Gulii a atras din noti atenţiunea asupra Spaniei. Fireşte, atentatul acesta, care a revoltat lumea Întreagă, nu poate influenţa direct asupra situaţiunil politice din Regat. Prin moartea bătrinulul Canovas insă se poate produce o schimbare Sntr’o chestiune din cele mal importante pentru Spania; pacificarea Cubei. Se ştie că guvei nul prt zidat de cel care a fost asasinat ntît de inişelaşte, consfinţise să acorde reforme Cubanitor. Se şi lucrase uu plan complect de reorganizare a admiuistraţiunii din insulă. Dar primul ministru spaniol vfoia ca mal iutii Cubanil să fie supuşi, şi apoi să U să dea reformele. Se poale ca acum guvernul spaniol să nu mat stâruiască atit de mult la supunerea Cu-banilur. Nitiiiiţtiiue grea Din cauza greutăţilor cu cari Spania a avui să lupte de trei ani Încoace şi din alte împrejurări nefavorabile, situaţiunea e foarte Încurcată şi Îngrijitoare. Iată cum o descrie «Nene freie Presse» : Finanţele sunt sleite. In provinciile industriale Catalonia şi Aiagouia socialismul se Întinde. In Andaluzia agricolă domneşte mare lipsă. La nord, Curliştil atl Început iarăşi să lucreze. In vecina Portugulia. cu toate dezminţirile oficiale, propaganda republicană se mişcă, ceea ce poate lnrlurl asupra dispoziţiunil spiritelor din Spania. Forelgu. TRIBUNA LITERARA Fapte Diverse i Citim în «Aurora*, edtyla întâia: Azi dimineaţă, întreagă strada Fidelităţii a fost vid emoţionată de o sensaţională dramă pasională. Pela orele 7 a. m. vecinii fură alarmaţi de nişte ţipete sfâşietoare, cari pornead dela casa cu Nr. 13. In această casă locuiesc de multă vreme doamna Zamfira Popescu, vâduva răposatului veteran al corpului didactic Neroue Popescu, fost profesor de limba latină, Împreună cu cel doi copil al săi, Cicerone Popescu, elev de administraţie, şi domnişoara Porţia Popescu. La ţipetele îngrozitoare, toţi mahalagiii se adunară în grabă şi îndată aflară ce era: o sinucidere! Dşoara Popescu de mal multe săptămâni căzuse într’o stare de melancolie şi de a-abatere sufletească, în cât nu mânca, nu mal bea, nu mal dormea deloc. Cu o zi înainte de a lua fatala hotărîre, arătase semne de mare nelinişte ; a cerut să mănânce şi să bea. După ce a dejunat cu mare poftă şi s’a săturat, a’nceput deodată să plângă zicând către doamna Zamfira Popescu : — Mamiţo ; eti nu mal pot să trăiesc ! eu vreaii să mor ! La aceste cuvinte, mama i-a lăspuns: " — Mofturi! ia fii bună şi te-astâmpără... las’că o să’ţl treacă! Porţia însă a adăogat : — ÂI să vezi!... Dar dacă mor, jură’ml, mamiţieo, jură’ml că o să’ml pul pe mormânt boboci de trandafir ! Bobocii eraţi floriie el favorite. Doamna Zamfira Popescu schimbă vorba, fără să se teamă de vreun sfirşit fatal, de oarece Porţia, care era foarte simţitoare, de multe or! ameninţa când era supărată, ca se va sinucide. Din nenorocire, de astă-datâ ameninţarea fusese mal mult de cât serioasă. Ce se ’ntâmplase? Azi no»p'e, pe când fratele sâfl lipsea după obn-cifi şi mannţica dormea, Porţia seonse gămăliile la o duzină de cutii mari cu chibrituri şi le arum ă lutr’o cinzeacă de ra-ehifl de drojdii. Aşteptând să se disoalve fosforul, sărmana t»tâ se aşeză la masă şi scrise cu toată limpezimea de minte o scrisoare către mă miţa şi către frăţiorul el prin care le cere pardon de durerea ce le o ca-usează şi le declară că moare deoarece este părăsită de tliiârul Mişu Z..., pînă zilele trecute student In medicină şi astăzi doctor de plasă. Intr’un post scriptum apoi, conjură încă odată pe desolata mamă să nu uite de boboci. Când a terminat scrisoarea, gămăliile de chibrituri eraţi disolvate. Porţia Înghiţi păhăruţul, dâudu’l cu voluptate peste cap, şi merse să se culce în patul el aşteptând cu resemnare moartea. Aceasta nu Întârzia să se anunţe prin nişte oribile crampe de intestine. Nenorocita, covîrşită de dureri sări In sus şi ’ncepu să ţipe spunând tot : — Mor I mor!... ah ! Mişule, fii fericit!.. Scăpaţi mă ! scâpaţi-mâ !... sunt îucă tluârâ ! Nu! nu! nu vreafl sa mor! Atât putu să zică şi căzu In convulsiuul. Intr’o stare desperată a fost transportată iute Ia spitalul cel mal apropiat. Cît despre d. Mişu Z., cauza acestei nenorociri, iată ce am putut afla In pripă : Acum vreo patru cinci ani, un tinăr student sărac de vreo 21 de ani, prietinul lui Cicerone Popescu, Îndată ce dete bacalaureatul şi se înrolă ca voluntar, se aşeză in pensiune. Într’o odaie mobilată, la doamna Zamfira Popescu, cu casă, masă, îngrijire, In fine de toate. Tinârul Mişu Z... foarte vioifl şi drăcos, limbut şi caraghios, uu Întârzia să inspire Porţiei una din acele pasiuni cari decid de viaţa unei femei. In curând o relsţiune amoroasă nebună se contracta Intre el. Această relaţiune a durat piuă mal acum vreo două luni, când tinârul, care studia medicina, şi pe care toţi îl numeaţi pentru aceasta «doftoraşul», îşi luâ diploma, şi imediat, având oarecare protecţii—mama Iul este jupâneasâ ’n casă la moşia urmllnalt personaj —câpâtă un post de medic de plasă. Işl pouie oricine Închipui lovitura ce «doftoraşul i-o dete Porţiei, când II spuse că el are s’o părăsească şi să meargă la post. Fata Începu sâ-l facă nişte scene, aci duioase, aci fieroase, aşa Încât el Înţelese că pasiunea el contrariată brusc ar fi primejdioasă şi astfel se hotărî să joace comedia. Pentru a adormi temerile victimei sale, şi a o asigura că şi-a schimbat cu desăvîrşire hotărîrea de a o părăsi, el alerga la ajutorul unul prietin redactor, făcândn’t sâ’i publice prin ziarul «Lumina» urmăloarea notiţă : «Aflam că tinârul doctor Mişu Z... care şi-a susţinut cu un succes strălucit teza sa despre Simptomele la diverse intoxicări violente, şi care a fost numit doctor de plasă, reluză catigorie a primi acest post. Era In adevăr ab-urd ca un «şa distins elev al facultăţii noastre de medicină să se Înfunde lntr’o provincie. Tinârul doctor e botărlt a remflne In Bucureşti, unde va practica arta sa, aşteptlnd să se presente www.dacoromanica.ro 2 EPOCA la primul concurs pentru obţinerea urnii post la vre unul din spitalele Eforiei. Nu ne Îndoim de succesul simpaticului nostru amic». Ultima umbră de bănuială şi de temere a d-şoarel Popesru fu risipită prin citirea acestor rlndurl. Ba ceva mal mult, ttnâra sentimentală, vâzâud reîntoarcerea iubitului el, deveni şi mal pasionată. Ea nu ştia că totul este o farsă. Nu ’şl putea Închipui, In naiva el sinceritate, ce surpriză 11 pregAtea acela pe care’l adoră. «Doftoraşul» nostru ca să poata pleca fără vorbă şi să ’şl ia şi calaballcul, care consista Intr’un geamantan şi căteva cărţi, făcu un plan infernal. Obţinând un bilet de lojă la Dacia, — probabil un bilet de favoare, căci se va vpdca cfi individul nu era decât un chilipirgiii — merse cu damele, mama şi fata, la teatru. Peste căteva minute după ridicarea cortinei, pe clnd damele urmărea cu cel mal viii interes desfăşurarea comediei, el se sculă şi pre-textlnd că merge la bufet să le aducă prăjituri şi apă rece, plecă frumuşel din lojă. Cobori, ieşi din teatru, se aruncă Intr’o birje, merse acasă, îşi luă bagigiul, se duse la gară şi se sui lu tren. Uu moment femeile er» zurâ că doftoraşul s’a încurcat la bere In bufet, după obiceift. Dar, trecând şi actul al doilea, o idee trecu ca un fulger prin mintea tinerel abandonate. Repede alergară acasă. Intrară In od*ia Iul: bngajul şi cărţile nu mal erafl acolo. D-şoara Popescu a avut o criză nervoasă îngrozitoare, din care nu şi-a revenit decât tocmai a doua zi. De atunci, disperarea el a mers tot cre-câud pînâ ieri, când, durerea morală devenindu’l insupor-bilâ, s’a hotârlt a pune capot nenorocirii sale prin moarte. Când oare se va face un exemplu cu aceşti domnişori, cari se introduc In familii, oneste, sub pretext de prieteşug, spre a corupe copilele şi a le arunca In gliiarele desfidului sad tu ghlarele morţii, ca In cazul de faţă ? Mărturisim că uu ’uţelegem deloc neţ âsarea parchetului, cate nu inter-viue, deşi a fost şezi sat, deşi i s’a adus la cunoştinţă cazul, purândui se în vedere şi documentul trist râmas dela nenorocita victimă. La ediţia de seară, noul amănunte. * In ediţia de seara a «Ătiroril*, olt'm: Am alergat la spitalul unde fusese transportată dşoara P. Popescu. şi am cerut să văz pe internul de serviciii. Ara avut deocamdată noroc: eâ cerusem unul şi m’aâ Întâmpinat doul—doul tineri destul de politi-coşl şi foarte, prea veseli, pentru atmosfera tristă In care trăiesc. In adevăr, tre-bue să aibă cineva o inimă de bronz saâ de piatră ca să mal fie vesel In mijlocul alâtor suferinţe şi mizerii omeneşti. Am rugat pe domnii interni să ’ml permită a vedea pe dşoara P. Popescu, de soarta căreia se ii.tereseazâ cititorii noştri. Aâ început amândoi să rlzâ. — Ttiăra?... cu chibriturile? m’a întrebat unul apăsând ironic pe fiecare vorbă... Ehei ! dumneata să fii sânatos ! — A murit! am strigai eCk. 1— El aş 1 — Atunci ? — Nu mal este aici! i-a trecut, şi i-am dat drumul. Adineaori a plecat mititica cu mamiţica! Şi ’ncepură iar să rîdă amândoi. — Dacă u’a luat chibrituri destule 1 cine strică ? — Dar mi se pare, zisei eâ, că o duzină de cutii mari... — El, aş!... nici o duzină de gămălii... Pentru d şoara Porţia a fost porţia prea mică; cum e dumneaei solidă, II trebue o porţie mult mal sdravănâ ! Deşi am fost revoltat de modul cum cel doul tineri îşi rtdeafl de nenorocirea bietei creaturi, faeînd jocuri de cuvinte, triviale şi neroade asupra numelui el clasic, am voit să profit de ocazie şi să mal culeg câteva informaţiunl asupra dottoraşulul. In adevăr, 11 cunoşteaă. La prima mea Întrebare despre dînsui, aii Început iar rlsul lor, care mă enerva: — Se săturase bietul «doftoraşul»... In sfârşit a scăpat 1 zise unul. — Mare răbdare a avut! închipue’ţl, atâţia ani de-a rândul, tot o porţie, şi ce porţie! — Iar? am strigat eâ indignat şi fără să’I mal salut, am plecat. Tot drumul pînă la redacţie m’am gândit câtă prăpastie este între educaţiunea spiritului şi educaţiunea inimii, şi cum neglijând pe aceasta din urmă, nu poţi, cu toată învăţătura, produce decât monştri sociali. Iată cazul celor doul tineri, cari mâne, poimâue, vor fi ciu maţi Ia societate să exercite cea mal nobilă şi mal umanitară profesiune. La ce altă profesiune se cere mal multă dragoste şi milă de aproapele săd, mal multe delicateţe de sentimente, mal îngăduitoare nob'eţe, mal fina pricepere a cutelor sufletului omenesc ? Medicul !... Dar medicul este un duhovnic mân-gâetor ; el trebue să se apropie de nenorocitul suferind cu blândeţea cu care Mântuitorul s’a apropiat de Lnzar: numai astfel ştiinţa, ajutată de Înălţarea sufletului, poate face miracolul!.. Mâne, aceşti doi tineri vor fi medici, şi astâzl rid şi Îşi bat joc, lutr’un mod atât de vulgar, de suferinţa extremă care a determinat pe nefericita tînărâ să prefere luminii vieţii besna nimicului! Iată roadele Înaltei noastre culturi universitare! Foarte mulţumim de aşa cultură! Dar, In fine, bine că a scăpat biata fată!... Asta derigur o s’o facă mal cuminte... Mal la urmă. cine ştie ce noroc poate avea! (Sftrţitul mâne). Caragiale Asasinarea d-lul Canovas Madrid, 30 Iulie. Guvernul e decis să trimeată în judecata tribunalelor pe asasinul d-lul Canovas. Madrid, 30 Iulie. Cosciugul d-lul Canovas a sosit azi dimineaţa la gară. A fost primit de guvern şi de delcgaţiuBile tuturor societăţilor oraşului. Escortat de trupe, a fost transportat In urmă la otelul defunctului, unde s’a ridicat o capelă minunată. S’ad tăcut parastase piuă la amiazl, apoi capela s’a deschis publicului. ..EPOCA" IN PROVINCIE TECUCI Mal zilele trecute avtnd afaceri prin jud. nostru am avut ocasiunta să văd multe lucruri ce merită a fi cunoscute de public. Cum am eşit din bariera oraşului am rămas uimit vâzlnd sutele de pogoane de pă-mint a căror semănături erad cu desăvlr-şire perdute ; ici colo clte un lan mal bu-nişor de la eare se mal speră să dea ceva. Drumurile cu desâvîrşire ruinate, şoselele par că nici n’ad fost; cit despre poduri, par’eă nici nu există. Unele poduri poate că sunt stricate, din cauza apelor, dar numai graţie negligen-ţd administraţiei ad ajuns In aşa tristă stare; de clte ori ajungeam la vre-ua pod se opread caii, presimţead câ’l pericol şi trebuia sâ-I luăm de căpăstru ca ast fel In-cur»jtndu-I sâ-I facem a ne trece trăsura. Mă glndeam la inginerul judeţului, d. Bre-zeanu, şi mă întrebam: oare nu mal are timp să se ocupe şi cu aşa ceva ? să mai plece prin judeţ? După o bună trecere de timp şi de loc, văd In depărtare nişte semne ce păread a fi vlrfurile unor jaloane indiclnd o direcţiune ; îmi amintii că prin acea parte să fac studii pentru facerea şoselei Adjud-Podul-Turculul-Bîrlad. Ajuns colo, Întreb pe oameni pentru a mă convinge In presupunerea mea, ce studii se fac ; nu mă Înşelasem, şi din vorbă In vorbă mi se spune de un ţaran că, zilele trecute a fost şi d. inginer al judeţului cu un domn picher In-tr’o trăsura, de ad văzut lucrările, în timp ce, un altul răspunde că nu era picher ci prefectul judeţului. Am Întrebat dacă numai să vadă lucrările ad venit inginerul şi prefectul ? Mi s’a lămurit, s’a decis a se face şoseaua pe din sus, pe la Gainceana, ca să se ducă la Btrlad. Atunci, Înţelesei venirea prefectului. Se ştie că moşia Gainceana este proprietatea d-lul Dim. Sturdza, şi d. Pătărlăgeanu ca prefect ce este, a stăruit să se facă şoseaua pe acolo, pentru a avantaja moşia. Syl. CURIERUL BĂILOR «o von a Cită schimbare la aceste băl. Numai vedeţi: de anul trecut şi plnă acum s’ad construit vile noul, o mulţime, tntre cari vilele Beresteanu şi Cecile, stad tn frunte. Apoi, anul acesta ad venit visitatorl aşa de mulţi, că nu mal ad loc. Vă citez In treacăt : d-nil generali Berendel, Borăuescu şi Poenaru cu familiile, d-nil inginer Sâvu-lescu, Moscu, Craiova, col. Beresteanu, col. Zorileanu, căpitan Bottea, Golgnteanu, Io-nascu, senator Viişoreanu, col. Şomănescu, loeot. Herescu, etc. etc. Duminecă, la orele 9 seara, s’a dat un concert, organisat de un comitet de doamne In frunte cu doamnele dr. Zorileanu şi inginer V. Stefânescu. Concertul s’a dat pentru terminarea cişmelei zisă a Zorilor, care se află lingă vila d-lul Zorileanu. S’a executat: Poetul şi ţăranul, Souppe, 4 mini, de d-şoarele L. Zorileanu şi Vangler. Nunta lui Figaro, duo de d-na Zorileanu şi d şoara Vangler. Norma, de Alard, executat pe vioară de d-ra T. Zorileanu. Lanţuri spaniole, de Maskowsky, de d na F. Popescu şi d-ra Vangler. Rond strălucitor de Mendelshon, de d-ra L. Zorileanu. Dilect de orchestră sub conducerea ma estrulul şef, d. căpitan Ioan Solz. Rapsodie ungurească de Liszt, de d. Leon Alexandru. Faust, Gouuod, etntat de d-na A. Ste-fănescu. Vals, Chopin, de d-na F. Popescu şi danţ unguresc. tot de d-na Popescu. Emani, de Verdi, cîntat de d-na V. Ste-fânescu. Robert diavolul, de Mayerbeer, cîntat de d na Zorileanu. Straniera, pe vioară, de d-ra T. Zorileanu. După concert s’a dansat mult şi bine. Ad asistat la concert toţi high-life vizitatori din Govora. S. Ucsom CĂLĂTORIA împăratului Germaniei la Petersburg Alt prin* de gală Petersburg, 30 Iulie. Eri s’a dat la Peterhoff un prîna de gală. In asistenţă se remarca : 600 de ofiţeri de marină germană, 30 ofiţeri de marină rusă prinţul Enric al Prusiei, prinţul de Hohenlohe şi d. de Bulow, Ţarul, purtînd uniforma de amiral german, a ridicat un toast în onoarea şi prosperitatea flotei Germaniei. împăratul Wilhelm, în uniformă de amiral rus, a mulţumit în numele flotei germane, şi a ridicat un toast în onoarea şi prosperitatea frumoasei şi glorioasei flote ruseşti. Iluminaţia grădinilor din Peterhoff era splendidă şi o mulţime imensă se îngrămădea acolo. MM. LL germane pleacă azi. Plecai ea de la Petersburg Petersburg, 30 Iulie. MM. LL. germane, Ţarul şi Ţarina aii părăsit Peterhoff pentru a merge la Krons-tadt, la 11 ore dimineaţa pe bordul A-lexandriel. La îmbarcaderul din Peterhof, perechia imperială germană şi-a luat rămas bun intr’un mod foarte cordial de la marii duci, marele ducese, de la contele Mura-wiew, de la miniştrii şi de la Prinţul Radolin. Ţarul s’a întreţinut mult cu d. de Bulow, căruia i-a strîns mina. In momentul plecărei Alexandriei, s’au tras salve de artilerie, muzica a cîntat imnul german, pe cînd trupele scoteau uratele reglementare. 0 mulţime enormă a urat călătorie bună MM. LL. germane, care nu încetaţi de a răspunde salutărilor ce li se trimiteau. Prinţul de Hohenlohe, care tşt luase rămas bun de la Majestăţile Lor de dimineaţă, a plecat la aminei cu drum de fler de la Petersburg la Berlin. Prima escadră germană, sub ordinele amiralului Thomson a plecat de la Kron-stadt la Neufahrwasser. eoourI *% Eminentul medic de copil, d. doctor Rappaport, s’a întors de la Lacul Sărat şi şi-a reluat clientela. *% Satira No. 9, care a apărut azi, conţine un sumar foarte variat. La moartea mea, Dracul, Din cazarmă, O încurcătură, Din vremile perdute. Iubirea modernă, Din memoriile unui ginere, etc. *** Aflăm ci un mare număr de proprietari şi arendaşi din ţară ad adresat scrisori de mulţumire Fabricei Florica din Craiova, pentru rezultatele esoelente obţinute prin Întrebuinţarea salamurei Florica. Intr’adevâr, toate grlnele ce ad fost murate cu acest minunat preparat chimic, afl fost cu desăvlrşire ferite de mălură, cu toată răceala şi cu toate ploile din primăvara asta. Inregistrtnd cu plăcere aceste succese repurtate de industria naţională, felicităm pe preparatorul d. I. Pefca, pentru excelentul d-sale remedia In contra măiurel. """ • " - L\TPOK.nAţn La primul de gală dat la Peterhoff in onoarea împăratului Wilhelm a participat şi d. Iio8etti Sol eseu, ministrul plenipotenţiar al ţării la Petersburg. Această participare are cu attt mai multă importanţă, că la acest prim n’au fost invitaţi de cit numai ambasadorii şi nici un ministru plenipotenţiar. D. Take Ionescu a sosit ieri la Sinaia, venind din Paris. Consiliul de miniştri a decis că faţă cu insuficienţa ajutoarelor împărţite ţăranilor, victime ale inundaţiilor, să se mal distribue la primăvară noul ajutoare în porumb. Sîmbâtă, 2 August, cu ocasia aniversarei naşterel Regelui Alexandru al Serbiei, va fi recepţiune la legaţiunea sîrbă din Capitală. Pentru acest sfirşit, d. ChristicI, ministrul Serbiei în Bucureşti, care acum să află la Sinaia, se va întoarce Vineri în Capitală. Oriental Correspondenz află din izvor sigur următoarele: *M. Sa împăratul Frânte Ioseph va invita pe Regele Carol al Romîniei să a-ziste la manevrele din Septembre dela To-tis, cu atît mai vîrtos, că va fi faţă şi împăratul Wilhelm, care după manevre ţine să viziteze Curtea Uomînă la Sinaia. Citim în Voinţa Naţională : Ştirea dată de unele ziare cum că d. Chiru, directorul general al poştelor şi telegrafelor, va fi numit In curind prefect este lipsita de orl-ce temeitt. Voinţa are dreptate: D. Chiru va fi numit sub-prelect, nu prefect. Stmbătă, 2 August, fiind a 10 aniversare a întronărel Principelui Ferdinand al Bulgariei d. MincievicI, agentul Bulgariei In Capitală, va primi colonia bulgară în localul agenţiei, din strada Clemenţei. Pester Lloyd publică, în lista călătorilor din Budapesta la Hotel Hungaria şi următorul nume; «a bria şi aplica o puternica lovitura Iul Stanescu, sub coastă. Cazlnd jos. In nesiin ire, sergentul de strada 11 sue într’o trăsură şi il transporta imediat ia spitalul Colentiua, intr'o stare desperata, PinS să se dea ajutor victimei, criminalul reuşeşte să fugă şi ast-fel să scape din mlinele poliţiei. S'att înştiinţat secţiile pentru prinderea lui. a cercat să se sinucid* tinărul Anton Geor-gescu. In vîrsta de 18 aDl. fiul preotului Antonica de la Biserica Sf. Gheorghe Vechia, din calea Moşi'or. Pentru a’şl pune capăt zilelor, tin8rul a luat multe cutii de chibrituri, pe cari le a dizolvat în apă, Intr’o ceaşca. Apoi se intbide Sn camera sa, unde bea otrava preparată. Părinţii săi, văzind că nu mat ese din odae, cu f rţa sparseră uşea şi intrară in odae. Acolo trîntit in pat, ttnărul Anton Georgescu se svircolea gr >zav de teribelele dureri ce i le pricinuiră otrava. D. doctor Siegler, chemat In graba, putu sa dea ajutor nenorocitului otrăvit şi ast-fel să’l scape eu viaţa. *** Cauzele care aQ determinat pe Georgescu să ia această funestă hotarîre, e neînţelegerea zilnica pe care o avea cu părinţii sal. Incendiu. — Astă-noapte, pe la orele 10 şi jumătate, s’a declarat un foc. în calea Raho-vel No. 229, la o magazie in care se afla gria şi porumb a elrciurnarulul Ştefan Alexmdrescu. In cîte-va minute, focul sa întinse cu o iuJ ţeală vertiginoasă asupra intregel construcţii Pompierii, înştiinţaţi, a0 sosit după o jumătate de oră, şi a0 putut localiza focul la orele 12 şi jumătate. Se crede că focul a fost pus intenţionat de servitorul Petru Parasehiv, din prăvălia clrciu-marului proprietar. Servitorul a fost, deocamdată, arestat la secţia 29. DIN TARA ammmmmmm Fnrt vagon. — Eri noapte, pe clnd d Gheorghe Ftores' u venea cu trecui 104- diu Constanţa, Intre staţiile M 'goşoaia şi Bu -ureştl î sa furat un portofoliu cu 1080 le>, trei bilete de liber parcurs pe calea Urata, nişte ro-ipise de contribuţie către Stat, şi mal multe cărţi da vizită străine şi ale d-sa e In gara de Nord, reclamînd poliţiei, nu i s’a dat nici un concurs spre a putea găsi banii. Se crede că in aglomeraţia ce s’a produs ctrd d. _ Florescu s’a scoborit din vagon, un pungaş i l’ar ti sustras din buzunar. înecată — Corespondentul nostru din Călăraşi ne scrie că alnliaerl s’a Sn-cat tBtr’un eleşicO din comuna Cocom-anca, Ialomiţa, fata Bri,“ “e ,7 anI’ C,l:a locuitorului Leonat Ştefan. Făcindu-se cercetări, cadavrul a fost scos din apă chiar In acea zi, şi— după încuviinţarea parchetului—înmormintat. Foc—In comuna Purcărenl, judeţul Muscel, focul a consumat o casa a locuitorului Ta. he 1 T2,at8 kanuelile <‘ad asupra vecinilor săi Chiriţă Tudor şi Constantin N. Preda, cart ar ti pus foc din răzbunare. DIN STREINATATE 1, „Jf/î?î>rle. rar«- ~ In’r’mi oraşe', Sondrio, lingă Miian, trăeşte un profesor de ginmasiu care are o memorie In adevăr rară şi de invidiat: Acum cîte-va zile el a făcut o prinsoare cu un amic al iul, că va recita pe din afară in-treaga «Comedia divina» a lui Dante, fără sa facă o greşeala. O noapte întreagă, plnă a doua zi la orele 2, a declamat neîntrerupt în faţa unul numeros pubhc care 1 urmarea cu aviditate, uilln-du-se toţi pe c«rte. Pe de o parte de somn, pe de alta de acest fenomen rar, toţi, se zice, rămăseseră cu gurile căscate la profesor. Franţa Călătoria împăratului Germaniei la Petersburg Paris, 30 Iulie. Vorbind de toasturile celor doul împăraţi la Petersburg, Le Temps ti s că odată cu politeţă de Curte şi elocinţă de gală s’a făcut şi diplomaţie conse.r-vatoare. Ambii Suverani au făc/ut cunoscut popoarelor lor şi Europei că nu s’a produs nici o schimbare in lume. In această vizită nu se poate vedea de ctt dout Suverani de bună voinţă, printre multe alte capete încoronate, şi ca şi ele, amici atpă ii. A ■■esta este şi lucrul la care se aşteaptă şi publicul inteligent, şi e bine că evenimentul a răspuns aşa de repede şi pe deplin la aşteptarea sa. Depeşile de azi Serviciul „Agenţiei Romîne“ Mohilew, 30 Iulie. ^lin incendiu mare a isbucnit în oraşul Msttslawl; 200 de case aa fost distruse. Aix-les-Bains, 30 Iulie. D. Felix Faure a asistat la un banchet oferit de municipalitate, apoi a plecat Ia Paris. Constant inopol, 30 Iulie. Ieri dimineaţă a fost o Întrunire a ambasadorilor. După amiazl s’a ţinut o conferinţă în privinţa păcel. Constantinopo), 30 Iulie. Primii dragomani al ambasadelor ad salutat de Prinţul Bulgariei In numele ambasadorilor. D. Stoilow a avut eri o Întrevedere lungă cu marele vizir. Priuţul F ordinând a făcut azi o vizită ex- www.dacoromanica.ro arrhulnl bulgar şi d-lul Markow agent diplomatic al Bulgariei. A depus cartea sa la toţi ambasadorii. Prinţul Bulgariei n'a purtat uniforma de mareşal turc de cit in interiorul de la Ildie Kiosk. Mline după amiazl pleacă. Paris, 30 Iulie. Mline dimineaţă vor fi expulzaţi mal muţi anan hiştl spanioli. Matin crede că neînţelegerile dintre prinţul Henri d’Orleans şi ofiţer I italieni se vor regula fără duel. Constantinopol, 30 Iulie. Vizita Prinţului Ferdinand a avut loc după o invitaţie a Sultanului repetată de mal multe ori, de cît-va timp deja, şi pentru a împedica de a pune în executare un oare-care plan. Prinţul ar fl făcut să depindă vizita sa de îndeplinirea unor profesiuni ce îl s’ad făcut mal nainte. Constantinopol, 30 Iulie. Ziarul Ikdam scrie: Svonul care circulă că Prinţul Ferdinand a sosit la Constantinopol pentru afaceri politice este falş. —Fiind deja la Roma, Prinţul Bulgariei a manifestat dorinţa de a presenta SuHanu’ul asigurarea devotamentului său.—Nu, e de mirat că nişte persoane puse, sub suzeranitatea otomană, vizitează din cînd in cind Constantinopol, după cum a făcut-o Prinţul Ferdinand, pentru a vorbi de afacerile Bulgariei şi ale Rumeliei. Viena, 30 Iulie. Regele Serbiei a plecat la Carlsbad. Paris, 30 Iulie. D. Darlan a distribuit 20 de medalii de aur şi 6 de argint, trimise de Ţarul Preşedintelui Republice! pentiu a fi remise scă-pătârilor de la bazarul de caritate. D. Darlan a pronunţat un discurs reamintind simpatiile ce Ţarul a dovedit Franţiel, cu ocazia catastrofei de la 4 Mal. Ilaga, 30 Iulie. 15 persoane scoţtnd strigăte anarchiste In faţa legaţiunel Spauiole aii fost arestaţi. Paris, 30 Iulie. D. Felix Faure s’a lntoars din călătoria sa Iu Sud-est. ULTIME INFORMATIUNI Se asigură eă, faţă eudesblnă-rile din NÎuul partidului liberal, d. Dini. A. Sturdza, preşedintele eoiiMiliului, ar fi hotărât să se retragă, la toamnă, in viaţa privată. Acest sgomot circulă cn multă insistenţă printre mulţi din fruntaşii colectivişti. D. Nicolas de Fonton, ministrul Rusiei în capitală, a plecat erl in streină-tate, in virtutea unul concedii! de două luni. In timpul lipsei d-lul de Fonton, afacerile legaţiunel imperiale vor fi girate de d. Alexandru Somov, primul secretar al legaţiunel. Se crede că d. de Fonton nu va mal veni în ţară de cit pentru a presenta scrisorile sale de rechemare; se asigură că domnia-sa fi chemat în capul unei alte legaţiunl, probabil la Copenhaga. Zilele acestea se va face o mişcare printre inginerii şefi de judeţe. * Astă-searâ d-nil D. Sturdza, I. Bră-tianu şi Al. Djuvara pleacă la Galaţi pentru a lua parte mîine Vineri la inaugurarea digului şoselei Brateşulul. De la Galaţi miniştrii se vor întoarce direct la Sinaia, pentru a petrece pînă la fruntarii pe MM. LL. Regele şi Regina. In urma unui studiu prezintat de divizia agricolă, ministrul domeniilor a ho-tărtt ridicarea unei hărţi agronomice, de către corpul inginerilor de mine, avînd bază natura mineralogică şi composiţiunea chimică a terenurilor, precum şi elementele cari determină produsul net la hectar. ^ Corpul inginerilor de mine. cu ocazia căutării mineralelor industriale de prin ţară, caută în acelaşi timp şi minerale u ile agriculturei; va culege probe de pă-mînturi, le va analiza şi va raporta rezultatele. In această cestiune ministerul a dat instrucţiuni amănunţite inginerilor de mine. Ni se scrie din Galaţi că primarului C. Plesnilă ’I s’a acordat un concedia de 20 de zile. Prefectul Gorilă lipseşte, Plesnilă pleacă, bravo administraţie. La Focşani, in loc să scadă tifosul, din contra creşte. Pe ziua pe 28 c. aveam 21 bolnavi de o vreme îndelungată, iar pe ziua de 29, cu unu mal mult. Aflăm că d. Gheşof, ministru de finanţe al Bulgariei, care se află încă în Capitala, va demisiona în curînd şi se va stabili definitiv în Bucureşti ca să continue afacerile casei EvloghieGheor-ghielT. I. P. S. Sa Mitropolitul Primat Iosit Gbeorghian va fi primit mîine în audienţă de către M. S. Regele. Cite-ya zile după plecarea MM. LL. în străinătate, I. P. S. Ghenadie, fost al Ungro-Vlahiel, se va stabili pentru o lună la Sinaia. Din Vieva se telegrafiază, că MM. LL. Regele şi Regina Romîniei vor vizita pe împăratul Erardz losef si in primele zile ale lunel viitoare la Budapesta. In acelaş timp se va afla la Budapesta, ca oaspete al împăratului Frantz losef, şi împăratul Wilhelm al Germaniei. Papmifl, ministru plenipotenţiar al mm1 ^el®rad> v.a întîmpina Luni pe MM. LL. Regele şi Regina la Budapesta Şt le va însoţi pînă la Viena. D. PapiniQ va referi M. Sale Regelui asupra pregătirilor ce se proiectează la Belgrad pentru recepţiunea Suveranilor romlnl. Directorul general al serviciului sanitar a adresat medicilor judeţelor cîte o circulară prin care le atrage atenţia asupra esenţelor ce se vînd de unii negustori ambulanţi, de obiceifl prin sate, la cîrciumî. In circulară, directorul se plinge că medicii nu daO mal multă atenţiune vizitelor prin cîrciumî şi fabrici de apă gazoasă. Dacă aceasta s’ar face cu mal multă îngrijire, s’ar descoperi nu numai esenţe nepermise în alcoolurl, dar chiar colori otrăvitoare şi zaharină. Se plînge d. Felix, dar cu atîla-I mulţumit ? D. Rosolino Orlando a fost numit consul onorar al ţării la Livorno în locul d-lul G. Pierni, care a încetat din viaţă. Mal mulţi proprietari si agricultori din pbtsa Olteţu, judeţul R. Vilcea, afi reclamat telegrafic ministerului de interne şi d-!ul Dr. Felix, că deşi febra aftoasă bîntue cu furie printre vitele din plasă, totuşi bilciul anual de la Grădiştea, care urmează sâ se ţină la 6 August, nu s’a interzis, ceea ce e un pericol mare. Bilciul nu este încă oprit, de oare-ce arendaşul lui este subprefectul plăşil, d. C. C. Pleşoianu. Corespondentul nostru din Craiova ne adresează azi o telegramă (Nr. 1551) prin care ne roagă să relevăm faptul că mai multe ziare din Bucureşti au reprodus, fără a indica sorgintea, amănuntele şi unele scrisori din corespondenţa trimisă Epocel asupra sinucide-rei tinărului Şerban Cantacuzino. La Rădăuţi, în Bucovina, se va deschide cu începere de la 1 Octombrie, o şcoală de agricultură romîneasră, ce se va înfiinţa din budgetul Statului. Un fel de falş în acte publice Corespondentul nostru din Botoşani ne a vorbit despre nişte potlogării săvlrşite de inginerul acelui judeţ, Dauş. Reproducem aci amănunte complecte In această chestie pe care le găsim în ziarul Steagul din localitate. Individul Constantin Pricop, rindaş In ograda d-lul inginer Dauş, şi cantonist în acelaşi timp, era trecut în statele personalului serviciului lechnie In diferite feluri, nu după norma stabilită, ci după cum convenea inginerului şef. . Iată ce s’a constatat prin procesul-verbai No. 3983 din Iunie a. c., dresat In urma declaraţiei sub-serisă de individul In chestie înregistrată la No. 3984. Pe lunile Noembre şi Decembre 1895 individul Constantin Hricop e trecut în state ca cantonist pe linia Strahotin-Mthăluşenl şi iscălit de scriitorul acelui ofteifi, pe cînd Constantin Pricop ştie să scrie. Nu putea omul să fie şi pe linie şi In ograda d-lul Dauş In ace aş timp. In statele pe anul 1896 acel.şt individ este trecut pe calea Hir-lău-Dolhasca şi iscălit Iij state prin punere de deget (!), cind Pric p ştie să iscălească. In statele din 1897.... acelaşi lucru. lata acum declaraţia individului Pricop, luată în ziua de 30 Iunie a. c,: «Mă numesc Constantin Pricop, In etate de «23 ani, lucuitor din Botoşani, desp. IV mahalaua Duminica mare Sunt în serviciu la d. «inginer Dauş ca rindaş în ogradă de vre-o «doul ani. Primesc leafă de cantonist. La nici «nn canton n’am fost». Subscrisă d« Constantin Pricop, nu prin punere de deget, ci cu mina lui proprie. Cum se chiamă asta ? Să se ştie—o repetam—se constată aceasta din procesul-verbul No. 3983 dia 30 Iunie a. c. şi din declaraţia individului Pricop, înregistrată la No. 3984. Este un falş în acte publice ? Ce’ in drept să judece şi cel datori să facă să Înceteze asemenea procedeurl, să ’sl facă d.toria. Alta. Prin raportul No. 4054 se mal constată că canto-1 ii I. Ciohotorul de pe linia Botoşanl-Şteloneştl şi Gh. IloJospincă de pe calea Botoşani Rădăuţi, ati fost luaţi de pe la posturile lor şi aduşi în ograda d-sale, spre a ’I cosi finul şi lucra grădina. Intr’o altă ordine de idei, iată amănunte precise asupra titlului d iul inginer Dauş: Cu ordinul No, 822 din 20 Ianuarie 1896, ministerul lucrărilor publice cere a’I se comunica un tablou de inginerii şi conductorii cari figurează cu grad lu corpul technic al judeţului. Prefectura, cu raportul No. 1244, cere a i se comunica ce titlu saQ grad posedă Dauş inginerul judeţului, precum şi In ce categorie figurează. La aceasta ministerul cu ord nul No. 3535 din 13 Martie 1896, răspunde: D nul Alfred Dauş nu figurează cu nici un grad In cadrele corpului technic şi nici nu se găseşte In condiţiunile prevăzute de art. 88 din regulamentul pentru aplicarea legel de organizare a zisului corp. Apoi, cind cine va se găseşte in atarl condi-Ijunl, cind se cheltueşte într’un ast-fel de hal bani' judeţului, cind... etc. Chiu ’l d-le prefect ? Vom mal reveni, cuci după cit se pare, seria nu e Iacă sfirşită. Intre „Voinţa" şi „Drapelul" Voinţa Naţională nu a publicat nici pînă azi faimosul răspuns, promis Drapelului, cu privire la atacurile scrise de acest ziar contra minorului Ionel Brătianu, cunoscutul fiu al operilor tatălui său. Se ştie că Voinţa anunţase că va publica răspunsul ei— care trebuia să dovedească absoluta incapacitate, ca ministru al lucrărilor publice a d-lul Em. Porumbaru, presupus autor al atacurilor din Drapelul, îndată după întoarcerea în ţară a copilului Ionel de la «e&l&iorla de pl&rere» ce a făcui în Olanda şi la Bruxelles. Putem da azi amănunte precise asupra răsgindirei Voinţei. Afirmăm că d. Em Porumbarii, feinîmlu-ne de destăinuirile Voin-ţer a>upra activităţel sale la ministerul lucrărilor publice, s’a grăbit a eo-mnniea d lui Ionel ISrătinuii, fu aceeaşi zl chiar in care acesta s’a întors fu ţară, eă nu d-sa este autorul artieolelor din Drapelul ; mai mult, d. Porumbaru a adăo-gat eă desaprobă articolele din Drapelul şi prin urmare a solicitat reciprocitate, rugîndu-se ca Voinţa să nu mai publice arii olul anunţat. Faţă cu atitudinea umilită a d-lul Em. Porumbaru, copilul Ionel s’a arătat generos şi a oprit ori-ce răspuns prin Voinţa. Congresul medical din Moscova Mline seară, cu acceleratul de Iaşi, vor pleca din Bucureşti mal mulţi doctori şi magistraţi, la congresul internaţional de medicină din Moscova. Printre acei cari vor pleca putem cita pe d nil doctori Severeanu, Thomescu, Mâldă-rescu, Racoviceanu-Piteştl şi Petrini-Paul cu familiile lor, apoi doctorii Andronescu, Ettingher, Anghelescu-Buzăfl, medicul veterinar Oceanii, farmacistul B-lnduş, Spiridon Stăteseu, procuror general, Sârăţeanu, prim procuror, Maiinarolu, advocat, etc. El se vor Intîlni la Iaşi cu d-nil doctori Puşearifi, Zamfireseu, farmacistul Konya, etc. şi împreună vor continua drumul. * * * Cougresiştil romlnl se vor opri o zi la Kiew ca sâ vază monumentele bisericeşti din localitate, precum şi celebrele muzee religioase. Marţi după amiazl la orele 4 vor sosi la Moscova, unde li se va face o primire solemnă de către comitetul organizator al congresului. * * * La lutoarcere, congresiştil romîul se vor opri clte două şi trei zile la Nişni Novgo-rod, Charcov şi Odessa. Numărul congresiştilor romlnl va fi de peste 100. Chestiunea ApeT Primăria Capitalei a primit alaltă-eri o adresă de la ministerul de interne, semnată de d. M. Ferechide, prin care i se far.e cunoscut că ministerul nu aprobă rolul consiliului relativ la încheierea unui contract cu d. inginer JElte Mi adu pentru facerea proedului definitiv şi supravegherea lucrărilor de alimentare a oraşului cu ape sub-te-rane, ca fiind contrar legel comptabUi-tăţei generale a Statului. Ministerul dă a înţelege primăriei că urmează să se ţină licitaţie. Pînă atunci d. Gh. Bursan, loco-ţii-torul de primar, care nu are nici voia nici competenţa de a rezolva chestiuni mai însemnate, stă foarte perplex in faţa acestei adrese precum şi a avizului consiliului sanitar superior despre care am vorbit altă dată ; nu are nici cel puţin putinţa de a împărţi răspunderea şi greutatea sarcinet cu colegii săi din consiliu, căci nu-l este permis să-l convoace pînă la întoarcerea primarului, adică pînă *n Septembre. In timpul acesta chestiunea alimen-tărel oraşului cu apă potabilă stă baltă, precum stă baltă la Bâcuapa de Dîmboviţa, care, cu toate an hetele omnide-legatulul consilier Melisianu, refuză sistematic de a veni în Bucureşti în cantitatea necesară, fără întreruperi şi cu presiunea cerută. In tirguşorul romînesc Făget din Banat, s’a înfiinţat o societate comercială romînească cu un capital pe acţiuni de 30,000 florini. Această societate, numită «Gloria*, are de scop a înlezni pe toţi tinerii ro-mini, cari doresc să facă vr’un comerţ. Farmacia ANDREI CRUCEANU Din Ttrgn-Neamţu Sub-semnatul am onoare a înştiinţa pe onor. Public, care este boierit a visita, In timpul vere! oraşul Tg. Nenmţu, renumitele bai de la Oglinzi saO splendidele locuri de vară din îtn-jrejurimile oraşului Tg.-Neamţu, că din luna ianuarie a c. aiu luat Ia posesie farmacia din acest oraş şi că n’arn cruţat muncă nici bani pentru a o ridica la nivelul farmaciilor celor mal moderne, înzestrind’o tot o ată în belşug cu din toate necesare, aducîid pe lingă un de-posit mare de droguerie. prepaiate sireiue, arii pole de cauciuc, sâpunerie. parfumerie, eau de cologne, etc., etc., şi un mare deposit de ape minerale din ţară şi streinătate direct dela surse. Ast-fel că sunt In posibilitate de a servi pe onorabilii visitatorl, cu din toate ce se atinge de branşa mea de farmacist. o* sttmt, Andrei Cruceanu. DIN ORIcNT Depeşile sosite azi in privinţa tratărilor de pace dintre Grecia şi Turcia arată că această cestiune a intrat în-tr’o fază nouă. Puterile au propus Greciei să dea un acont de un milion de lire Turciei pentru a înlesni acesteia mijloacele de a evacua Tesalia. Grecia a răspuns că n'are parale şi că nici nu va avea pînă nu va fi autorizată să trateze direct cu creditorii el din străinătate. Prin urmare chestia creditorilor Greciei se pune hotărît şi pe faţă in discuţie. Pe de altă parte presa turcească din Constantinopol a început să publice atacuri violente contra Angliei. Acest fapt este foarte semnificativ şi el introduce o nouă complicaţie în atit de mult complicatul Orient. Iată depeşile : Londra, 30 Iulie. Se anunţă din Alena ziarului «Times» că puterile au comunicat Greciei, că Turcia n’are mijloace actualmente de a retrage trupele sale din Tesalia, dar că va ordona Începerea rechemării lor, fndată după plata nmii milion de lire de către Grecia, ca prim acompt al indemnităţii de răsboiu. Grecia a răspnns că nn poate obţine banlţ «le ett taci ud nn împrumut în streinătate, ceea ce-1 este cu neputinţă cît timp n’are antorisaţla «le a negocia direct cn boudolderii. Constantinopol, 30 Iulie. In cercările diplomatice se observă atacările presei turceşti fn contra JEngliterei. Constantinopol, 30 Iulie. Astă noapte s’a găsit pe toate edificiile ministeriale, afişe cerînd schimbarea regimului actnal. Constantinopol, 30 Iulie. Ministrul afacerilor streine, la conferinţa ce s’a ţinut ieri la Tophane, a propus un compromis privitor la modalitatea evacuăret Tesaliel. Ambasadorii au referat această propunere guvernelor lor. Viitoarea conferinţă la Tophane se va ţine mîine sau, Simbătă. SPECTACOLE Theatrn Liebllcli (Jignitza) Vineri 1 August se va juca penriu a 5-a oară senzaţională piesa Ocolul Pămintuluî în 80 de sie de Jules Varweşi A’Enni, cu concursul artistului german Bduard Kula, iauriat al teatrului din Barlin. Dr. A. Golilenberg; Clil-nrg-dcntist de la şcoala de chirurgie dentară din Paris 23, Strada Doamnei, 23 Curăţă dinţii de piatră Întărindu-I şi aducin-du-I pentru tot-d’a una la coloarea lor naturală. Scoate dinţii stricaţi fără nici o durere, ast-fel că bolnavul rămîne surprins cind îşi vede măseaua scoasă. Plombează dinţii cri mal stricaţi cu plombe cari ţin chiar 10—20 ani. Face denturl in aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi minca chiar din prima zi Linişteşte cele mal oribile dureri de diuţT, a’I scoate. Consultaţii de la 8—11 a. m. şi 2—5 p. m. Institutul Eniu Bălteanu Str. Yîntuluî, No. 6. — Bucureşti Autorisat de onor. Minister cu ordinul No. 38113/9334 din 4 Iulie 1897. Acest institut coprinde: curs primar, liceu clasic şi real cu 7 clase, preparaţiunl de bacalaureat, etc. Se primesc elevi interni, externi şi semi-internl. Cinci minute depărtare de liceele: Matei Ba-sarab, Mihal Bravul, gimnasiul Şitn-ai şi s< oalele de comerţ. înscrierile se încep li 1 August, la | ori-ce oră. Prospecte se trimit la cerere. Prepa- i raţiunile de corigenţă în. Tatuşescu Boale interne şi sifilitice 86, 8ti*ada Romană, 86 intrarea prin str. Dorobanţilor Consu taţ'uni de la 6—1 seara D-rul ION NANII Fost medic secundar al Spitalelor din Bucureşti stabilit în C’ăiupuluug dă consultaţii _______pe timpul vere! Dr. J¥. Thomescu Medic primar la Spitalul de copil Profesor la Facultatea de medicină s’a stabilit pe timpul verel la Bulevardul Qhika, SIN Al», Bnlavardnl Dr. I. T. Mera Medie roinln KARLSBAD, Markfplatz Tempel 1>XJH M X’rTxjTfcĂT! Şi anul acesta măi ura a tăcut ravagii lnspâimtntăloare. Majoritatea grtnelor romlneştl sunt atacate de această ciupercă urîcioasâ. Ar trebui să desperăm de viitorul agriculturei noastre dacă nici de acum inainte ea n’ar putea fi ferita de această calamitate. Din fericire Insă, agricultorii noştri, In schimbul unei cheltuell foarte neînsemnate, pot avea ia indemtuă ctl mal sigur *t mal neîntrecut leac împotriva mălurel (tăciunelui) la grtne. Acest leac este fora îndoi , ă: * Salamura de murat seminţele de griu, marca JFKj O tt MCA9* preparată de d. luau »»efca, fost ve hm preparator chimist la I boratnrul de chimie ai scoalel militrre din Craiova.— Analizată r. A. BEK1AKI). Probată cu cel»maî mare succes în toată ţara, după cuin se conslaiă cu prisos din numeroasele certificate si scrisori de mulţumire, liberate de cel nai mari proprietari d« moşii şi arendaşi din ţari. Salamura de seminţe, marca „FI.OBIt’A*, ajută creşterea şi desvoltarea bobului, si dia-truge cu (tesăvîrşire germenele mălureî (tăciunelui). 1 Salamura de seminţe, marca „F(,01*10*“, se vinde în pachete de aprox. 420 gr., şi pdrtă pe etichetă marca de fabrică: «FLORIDA», cit şi semnătura p ep .ratorului, d loan Pcfca» Un pachet ajunge pentru 2 pogoane. Trei pachete ajung pentru 2 fălci (Moldova). Modul de int ebuinţare, care e cit se poate de simplu, este tipărit pe fle care pachet. Ca toate preparatele excelente, salamura de semiuţe, marca «FLORlCA ’şl-a găsit imitatori de care agricultorii sunt rugiţi să se ferească. Prn'ru a înlătura ori-ce păcăleală, să se observe bine ca pachetele să poarte atit marca de fabrică «FLORLCA» cit şi semnă tura preparatorului, d loau IVfca. Reproducem, pentru a convinge şi pe cel mal puţin Increz lori, următorul certificat al unuia din cel mal mari agricultor) dm ţară : «Semănind sămînţu murată cu salamura marca „FLORlCA", am constatat că griul metl «n’a făcut absolut mătura, cu toate că timnul anul acesta a fost reoe şi ploios. Mu ţumiri e mele . Oiiuilreftou ROMÂNE DE ACID CARBONIC LICHID atît sanitare cit şi lipsit chiar de aer. MIROS Lipsit de orl-ce tecbnice. Lipsit de GARANTAT, Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, .__________ bricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIF0ANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco. AVIS In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d î Franţa, a(l găsit o moarte crudă, nu putem Îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, în schimbul unul premia minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un pa--tieular, ar avea de plătit lei 67.50 anua , pentru a fi asigurat, cu lei 50.000. SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica De la Cotrocenl Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, Ia easa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel BUCUREŞTI.— Strada Sf. Dumitru, 8. CEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE TUBURI DE FONTĂ, DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru FIN, APĂ, etc. etc. POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROLEU ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE CURELE de PIELE şi „BALATA", MACARALE şi VIRTEJE MAŞINÎ ŞI UNELTE DE ORI-CE FEL Tftbl« de fer Negre, Plnmbnlte ţl Oalvanlsate Table de Zinc, Oţel englezeac şi Beaaemer ATELIER PENTRU REPARAŢIUNÎ DE MAŞINÎ Fabric» de Balnmule de fer ;i de Alama BroiiNce ijl Fer&rie de eonatrneţii de orl-c« fel CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc. Secţiune pentru articole de precisiune: Părţi de muniţii do resboiă NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150. Este cea hYOIEi NOU, 1TS Paris •o. ’Gj 5 SE VA FERIŢI 8 DE 1M1TATIUN1 S HEFOLQSI-i S toare! J ■ • DEPOULGENERALpehtruROMANIA ; . 8* CH. LAZAROVITS BUCUREŞTI • TEIRICH & C» rai iirf flAI//OUA 8 INVENTIUHEl ş/şmuRULÎ PRAPARATj NEÎNTRECUT- PENTRU • CONSERVAREA! DINŢILOR, DE vâtiZARE LA TOATE FARMACIILE J DROGUERIILE Şl MAGAS INELE DIN 8 ŢArXşI DIN TOATĂ LUMEA * SOCIETE DE PRODUITS HYG1ENIQUES 8 STAPLER&C2 * PARIS: • RUEDUTEMPLE 197 • HAMPAGNE Representaiit pentru România A, Feltlumilii, Bucureşti BUCUREŞTI —Strada Berzei,—O. INSTALAŢIUNI TELEBRAF GAZ şi APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - BiuroO do construcţie. - Export Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 ţl 6 Cel mal îngrijit şi mal ban STABILIMENT DE Băi de Abur şi de Putină# I de lucrări atingâtoare de această artă. I WATiON «& YOUELL [MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE! BUCURESCL — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) j Galaţi, Strada Portulai. Brăila, Strada Regală. | REPRESENTANŢl GENERALIZAI FABRICEl LALLIER, VERNOT & C°„ LA FERTt-SOlIS-JOUARRE WTPIETRE DE M0ÂRĂ~Ut , Adevărat fzanţuzeştl, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine1 legate şi foarte durabile SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA IO cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolurl' CALITATE RECUNOSCUTĂ INSTAL IŢIUÎfl Mori şi Fabrici de Spirt TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE CataUtave iluMtratm s/rntin şi franro. wwmiâmomMm