SERIA n.—ANUL ITI. No. 523 Bdiţi» m treia JOI 31 IULIE 1897 tor NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE Lacnp la 1 şi 15 ale fie-cărel luni şi se pl&teee tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi utreimUate prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; In streinfttate 50 lei Sase luni ... 15 » > » 25 » Trei luni . . . 8 * » > 13 > Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 1 - STRADA CLEMENŢEI - No. » ANUNCIIIBIEE In Bucureşti şi judeţe •• primesc numai Îs Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV .... . 0.30 b. linia » » » IU .... . 2.— Ieî » * » » II...........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un noit şeehifi 80 bani ADMINISTRAŢIA No. S — STRADA CLEMENŢEI — No. S INUNDAŢIILE DIN (JNGARIA PARTICIPAREA LA BESB0IUL NEATÎNĂREl Colectivişti! susţin că gloria partici-părella răsboiul neatîrnărel, revine partidului liberal. O mare impertinenţă şi un mare neadevăr. Mal întll, acest răsboirt, fără drept colectiviştii îl numesc războiul neatîr-năret. Făcind acest răsboirt, nu era în joc atîrnarea sau neatârnarea noastră. Noi nu am început răsboiul de la 1877 pentru motivul că nu mal puteam suferi jugul turcesc. Noi nu am intrat in luptă pentru a revendica independenţa şi pentru asfă-rîma legăturile care ne ţineaţi de Turcia. Slavă Domnului, situaţia noastră în lăuntru era, de fapt, situaţia unul popor liber, iar dacă în afară treceam drept un popor vasal Turcilor, această vasalitate nu ne împedica, ca încetul cu încetul, să fim trataţi ca naţie independentă şi de sine stătătoare. Dovadă că, în 1875, Austro-Ungaria a încheiat direct cu noi un tractat de comerţ, cum ar fi încheiat cu ori ce ţară liberă. Un fapt care arată că nu era vorba de independenţa noastră complectă nici de regalitate, este memoriul pe care Kogălniceanu, ministru de'externe, îl trimete Sublimei Porţi în Iunie 1876, cu zece luni înainte de războit), în care asigură pe Poarlă de intenţia guvernului de a păstra cea mal strictă neutralitate, formulînd in acelaşi timp şeapte capete de cereri pe cari Ie supunea lui Sav-ket-paşa. Or, intre acele puncte, nu e nici unul care să conţină cererea noastră de a avea independenţa complectă. încă o dată, nu am făcut, pentru a căpăta independenţa, răsboiul de la 1877—78. Ar fi fost şi aţisurcţ a vărsa spigele din senin pentru o chestie mai mult de nuanţă şi de formă. Prin urmare cînd colectiviştii afirmă acest lucru, spun un neadevăr, şi îl spun pentru a-şl da apruţ că lor li'se dato-reşte independenţa ţărei. Am făcut războiul de la 1877 fiind-că Ruşii Van făcut Ţurcilor, l’am făcut cu moartea în inimă, fără nici o plăcere, fără nici un entusiazm, siliţi de iippre* jurărl mai tari de cit noi, L’am făcut fiind-că Ruşii eraO să intre pe teritoriul nostru spre a începe ostilităţile contra Ţurcilor, şi prin urmare trebuiain să alegem intre participarea şi nepar-ticiparea noastră la războiul Rusq^ Ţurcesp, Or, în această alternativă; am ales— se va vedea că nu liberalii — participarea. Iată dovezi cum că niminea în ţară nu dorea războiul şi că dacă l’am făcut, este că nu puteam face altminteri, Mai întîl, memoriul din Iunie 1876 al d-lui Kogălniceanu, ministru de externe, către Poartă, în momentul cînd Serbia declara război Turciei de care am pomenit mai sus. La 27 Iulie acelaşi an Camerele liberale sunt convocate. Iată pe d-nil liberali stâptnl pe situaţie, în stare a’şl afirma intenţiile lor războinice, mari şi nobile pentru neatârnarea ţărei. Serbia le dăduse deja exemplul, declarînd in mod imprudent război Turcilor. Cu toate acestea, in mesagiul domnesc cu care a fost deschis acel Parlament, citim declaraţia foarte semnificativă că Rominia va păstra faţă cu toţi cea mai stridă neutralitate, observfnd o strictă priveghere la fruntarii. Va să zică cu un an înainte de isbuc-nirea răsboiulul, nici nu era vorbă de asemenea intenţii, ci numai de o strictă neutralitate. Dealtminterl iată ce scrie Domnitorul nostru Carol către părintele sărt: «Am fost împiedecat a-ţl scrie din cauza «complicaţiilor serioase cari se pregătesc «la frontieră. Răsboiul (între Turci şi «SîrbI) nu poate fi evitai, iar dorinţele «mele arzătoare sunt pentru Slrbl. Noi «căutăm a ne prezerva neutralitatea «noastră». Unde erart liberalii cu spiritul lor răs-boinic? Pentru ce nu cereai! prinţului Carol ca să intre in campanie alăturea cu Sirbil contra Turcilor pentru a eîş-tiga ţărei independenţa, şi prinţului o coroană de rege ? Tocmai peste un an, adică prin lunile Februarie şi Martie anul 1877, în- cepe a se discuta chestia răsboiulul şi participarea noastră eventuală. Pentru ce ? Pentru că în urma răscoalei Bulgarilor şi a atrocităţilor comise de Turci, Rusia se hotăreşte să facă răsboiu. Şi chestia nu se mal pune dacă putem evita complicaţiile unul răs-bol, ci numai dacă în răsboiul care era să sbucnească între Ruşi şi Turci, ce atitudine noi trebuie să ţinem ? Să intrăm în răsbol alături cu Ruşii sau, să protestăm în contra călcărel teritoriului nostru de Ruşi şi să păstrăm neutralitatea. Altă alternativă nu era. Răsboiul venea să ne surprindă fără voie şi fără plăcerea noastră. Eram siliţi să alegem între cele două soluţiunl de mal sus. Acest răsbol dă grijă şi supărare tuturor. Fie-care ar fi dorit ca evenimentele să’l facă a fi evitat. Iată ce scrie Domnitorul nostru părintelui sărt la 2 Aprilie 1877, cu cîte-va săptâmînl înainte: «Sunt cîte-va zile, explozia neprevăzută «a răsboiulul pare neevitabilâ şi noi re-«luasem din nou cu Rusia negocierile «care fuseseră suspendate. Astăzi luceşte «din nou o rază de speranţă care a-«mină puţin pericolul imediat. Trista «situaţie a finanţelor noastre ne obligă»... Şi mal departe : «Aici, convingerea generală este că «războiul va fi greii de evitat chiar «cînd Rusia ar vroi-o. Dacă catastrofa «(răsboiul) ar putea să fie amînată mă «car timp de un an sau doul, pentru moi ar fi cea mai mare fericire. «Slabele speranţe de pace au adus «imediat oare care viaţă în transacţil, «iar hîrtiile s’art ridicat puţin». Acesta era sentimentul general precum şi acela al colectiviştilor. Suntem departe de legenda creată de colectivişti mal tîrziu cum că el au vroit războiul, că el Pa ii făcut pentru independenţă şi regalitate. Prin urmare cînd colectiviştii ne vorbesc de războiul neatirnărei, pentru a se lăuda pe dînşil, afirmă un mare neadevăr. Neatîrnarea şi regalitatea au fost consecuenţele acelui războia şi încă noi pretindem că chiar dacă nu arn fi participat la acel războia încă am fi căpătat Independenţa şi regalitatea, dar în fine, Să vedem acum cui revine meritul că ţara a ales între neutralitate şi între participarea la războia, pe aceasta din urmă. Se va vedea că numai liberalilor nu revine acest merit. NAŢIUNEA ÎNTREAGA Cînd vorbim numai între noi, pentru opiniunea publică romînească, atunci partidul liberal pretinde, în scris şl grai, că el a făcut totul, că lui i se datoresc toate. Ori de cîte ori, însă, e vre-o cumpănă grea de trecut, saa de cîte ori e silit să vorbească în auzul străinilor, partidul liberal leapădă obicinuita formulă şi, de voe de nevoe, mărturiseşte că ceea ce s’a făcut în ţara asta s’a făcut prin «naţiunea întreagă.» Aşa a făcut şi acum, cînd nevoit a fost să vorbească despre vizita Domnitorului Bulgariei. Să se uite Bulgaria !—a zis Voinţa Naţională—la ce rezultate poate ajunge o ţară cînd e condusă de un Rege înţelept ajutat de «naţiunea întreagă.» Dacă vorbea pentru consumaţia internă, iar nu pentru export, Voinţa ar fi zis că Regele a fost ajutat numai de partidul liberal. Facem această constatare numai pentru ca să se vadă o dată mal mult cu ce sol de oameni are ţara a-face. Mal multă simă aii liberalii de străini —fie şi Bulgari—de cit de cogeamite opinie publică romînească pe care, Ia nevoe, atita o linguşesc. Cititorii evlavioşl al Voinţei Naţionale trebue să se simţă foarte măguliţi; şi străinii mult trebue să rîdă. DOUA CREDITE URBANE SrÂiiţnelile de Ia Creditul din Capitală.—Cererile de Împrumut la Creditul diu laţi.—Prosperitatea Creditului legau. Sfănţuettle de la Credllul Urban din Capitală Se observă de cît-va timp o nemulţumire foarte mare, mai ales în Capitală, în contra Creditului Funciar Urban. Criza agricolă care începe să se resimtă mult şi în Capitală, sileşte pe unii proprietari de imobile să recurgă după împrumut la Creditul Urban , iar alţii dorind a ’şl reconstrui imobilele de asemenea se văd constrînşl a face apel la acest Credit. Dar ce desiluzie pentru dînşil! Pînă să ajungă cererile lor înaintea consiliului de administraţie, trebue să treacă prin nişte adevărate furci caudine şi abia după 3—4—5 luni izbutesc să contracteze împrumutul. Aceasta încă ar fi calea-valea ! 0 adevărată groază cuprinde însă pe proprietari, cînd cad în braţele samsarilor cari mişună prin culoarele Creditului şi fără de cari e aproape imposibil să răzbeşti cu împrumutul. Samsarii şi cîţl-va advocăţeî sfăn-ţuesc aşa de tare pe proprietarul strîm-torat, in cU acesta când face socoteala cheltuelilor făcute pentru contractarea împrumutului, constată că a cheltuit 30—40 la sută din capitalul împrumutat. Şi trebuia să cheltuiască, căci altfel samsarii şi advocăţeil nu Var fi lăsaţi nici odată să ajungă înaintea consiliului de administraţie al creditului. Cererile de împrumut de la cretlllul din Iaşii Această împrejurare a speriat, şi cu drept cuvînt, pe o mulţime de mari proprietari de imobile, cari,—e firesc,— nu sunt atît de naivi ca să se lase pradă samsarilor de la credite. Cum însă, mulţi dintr’înşl aă nevoie de împrumuturi pentru noui construcţii sau pentru reconstruirea imobilelor lor, aii recurs la creditul urban din Iaşi. «Opinia» din Iaşi spune, că pentru mâine consiliul de administraţie a Creditului Urban local este convocat spre a se pronunţa asupra următoarelor cereri, toate ale unor proprietari din Capitală : Cererea d-lut Anton Bulandra, pentru suma de 140000 lei, asupra caselor sale din strada Fintînei, 44; acea a d-lui Ghiţă Udrescu, 75,000 lei, asupra caselor din strada Chiristi-giei, No. 57 ; cererea d-lui Irederic Bossel, pentru suma de 600,000 lei, asupra caselor sale din strada Cîmpineanu, numerile 20, 11 şi 14 evaluate la suma de 1.323.000 lei. Prosperitatea CreelituluX Urban din Iaşi Intr’o vreme, sub administraţia colectivistă, Creditul Urban ieşan ajunsese in pragul falimentului şi scrisurile sale abia se cotau la bursa din Capitală cu 65—70°l0. De cîţl-va ani însă, de cînd e administrată de conservatori, această instituţie financiară înfloreşte din zi în zi, aşa că azi scrisurile ei se cotează cu 85.25°l0. Şi în comparaţie cu Creditul Urban din Capitală, ale cărei scrisuri se cotează cu 88.50°l0 Creditul din Iaşi se bucură de o situaţie excelentă, căci a trebuit să îndure o criză de cîţl-va ani şi cercu-l de activitate este foarte redus faţă de acela al rivalului său din Bucureşti. Şi dacă Creditul din Capitală va continua să supună pe clienţii săi la operaţiile financiare ale samsarilor şi avo* căţeilor, atunci în scurt timp vom vedea www.dacoromanica.ro că toată lumea se va duce la Iaşi ca să se împrumute. * * * De altfel aflăm că pînă şi mal mulţi liberali sunt revoltaţi de banditismul pe care-l săvîrşesc samsarii şi advocăţeil prin culoarele Creditului Urban din capitală. Sunt mulţi liberali, cari acum recurg la Creditul din Iaşi. Ba putem, la nevoie, să cităm şi un nume, cunoscut liberal, care de frica sfănţuelilor s’a dus la Iaşi, de unde s’a împrumutat cu 50,000 lei. LIBERALII SI LEGEA MAXIMULUI Colectiviştii, cari, în 1894, socoteai! că «aplicarea legel maximului taxelor comunale, repugnă orl-cărel conştiinţl curate» că desfiinţarea acestei legii este o datorie «de cinste către el înşişi», acum, cînd sunt la putere, nu perd nici o ocazie ca să aplice dispoziţiile acestei legi. Âst-fel consiliul comunal actual din Brăila, cel care pe timpul guvernului conservator, a făcut mal mult tărăboi tn jurul acestei Gestiuni, a Înfiinţat noi taxe pe baza acestei legi. Chestiunea această, a impunerel din partea consibilor comunale colectiviste de noi taxe maximale este aşa de veche, şi a devenit aşa de usitată In cit poate nici nu merită azi a mal fi relevată. Aşa ar fi dacă, In cazul special de care pe ocupăm, n’ar mal fi Încă ceva: Colectiviştilor din Brăila nu le a ajuns dispoziţiile legel maximului, el afl prevăzut, In bugdetul comunei pe anul curent, 1896—97, şi taxe cari nu să găsesc în textul oficial al legel. Aşa el afl impus dulceţurile, şi aă Înfiinţat din noii taxa asupra căntarîtulul mărfurilor. Aceasta pentru ca liberalii să fie «cinstiţi cu el înşişi». DIN STREINĂTATE Germania şi Rusia Toată lumea se ocupă în momentul de faţă cu vizita împăratului Wilhelm la Petersburg. _ Are satt nu această visită o însemnătate politică? Asta e întrebarea, la care se răspunde în diferite chipuri. Tonul presei germane e moderat. Cu toate astea, în genera), vizita e comentată ca un semn de întărire a relaţiunilor prietenoase dintre cel doul monarhi şi ambele imperii. Presa austriacă spune fără înconjur că vizita tul Wilhelm II, are un caracter politic. Dovadă că bătrînul cancelar german, prinţul Hohenlohe, s’a dus la Petersburg; dacă ar fi fost vorba numai de un act de curtenie, cancelarul nu s’ar fi dus. Deosebit de aceasta, ziarele austriace spun că după acordul stabilit îutre Austria şi Rusia în chestiunea orientală, e firesc să se facă o apropiere politică Intre Rasia şi Germania. Presa rusă Mal interesant de ctt ori ce, e de sigur lim-bagiul presei ruseşti. Toate ziarele ruse salută cu căldură perechia imperială gormanâ ; multe din ele datl portretele împăratului, împărătesei şi copiilor lor. Iată cîte-va estrase din cele mal importante ziare: Novoio Vremia scrie că întllnirea împăraţilor german şi rus va fi privită de toată lumea ca o foarte puternică garanţie a păcii Jn Europa. In politică, condiţiunea de căpetenia pentru înaintarea folositoare a orl-căror negocieri o formează poziţiune» clară şi hotărită a ambelor părţi. Nimic tiu poate fi insă mai hotărît de cit poeiţiunea Rusiei şi Germaniei una faţă de alta. Ca oaspe al împăratului, monarhul german poate conta pe cea mal cordiala şi respectuoasă primire din partea poporului rusesc. Petersburg Viedomosli spune : Dreptatea cere să recunoaştem că împăratul Wilhelm a venit în ajutorul Rusiei pretutindeni unde politica externă a acesteia a putut fi susţinuta. Vremea congresului din Berlin aparţine deci trecutului. Sinceritatea împăratului german e tu afară de orl-ce îndoiala. Fie care rus strigă din adîncul inimel «bun sosit». Mirovoie Obgoloski zice că poporul rusesc salută pe înaltul oaspe al monarhului ca pe şeful unul puternic Stat, politicei căruia împăratul Vilhtlm a ştiut să-l dea un nofi curs, ce încrucişează cursul Rusiei. Journal de S.-Petersbourg caracterizează în-tllnirea monarhilor ca un moment de însemnătate istorică pentru amindouă popoarele şi ca o nouă garanţie a păcii universale, a fericirii, a prosperăril şi a paşnicei dezvoltări, nu numai a celor două naţiuni interesante, ci a întregului nostru continent. Foaia salută cu bucurie vizita a împăratului in Rusia. Novosti salută venirea împăratului Germaniei şi spune că iubirea de pace a Germaniei şi Rusiei este suficient dovedită In fapt şi nu are nevoe de comentarii. In ce priveşte tripla alianţă, existenţa acesteia nu împedică de loc Întreţinerea de relaţii prieteneşti între Germania şt Rusia. Inttlnirea monarhilor va servi la întărirea păcii şi a relaţiilor prieteneşti tntre cele două imperii vecine, care aă nevoe de sprijin reciproc. Foreign. TRIBUNA LITERARA microbii literaturo! ii Şi iată cum procedează el în acţiunea lor distrugătoare : Mat întâii de toate caută să clştige teren în curentele ce se formează în zilele noastre privitor la literatură, şi se fac ecoul sincer al cititorilor, pur-tînd odată cu acele curente bagajul lor de flecărit — a lor neagră veste — sub forma unei noutăţi literare, în care se cuprinde toată josnicia sufletului lor şi misiunea de a reduce la puzderii: şi gindirt măreţe şi simţiri divine, tot ce a fost scris mat de seamă în literatura noastră, descreditind-o, devenind în gura lor un blestem, o urgie 1)... II vom auzi: — «Al citit volumul apărut de cu-rînd, de x?» — «Da, foarte frumos e scris; e o scriere cum rar apar in literatura noastră.» Zoilul ars de această kpărere categorică a lut Y., îşi va da toată silinţa să răstoarne părerea lut Y, denatu-rînd, minţind... întîl cu o prefăcută răceală. — «Păcat, că e inspiraţie străină tot ce al citit în volumul lut a; aidoma aşa ceva vel găsi în cartea... lut... zii, să-I zic. Alfons Daudet; nu zic că l’a copiat, dar nu e original, nene, nu... Trece Ia altul şi iar Ia altul, aceiaşi frasă tipică şi rotundă o spune tuturora, sticlindu-I ochit şireţi de bucurie, că a isbutit să se impue curentului prin veninoasele-i nimicuri, promiţînd fie-căruia in parte, că le va pune la dispoziţie curînd opera lui Daudet, de unde autorul x şi a însuşit scrierea. Zoilul, după ce şi-a îndeplinit această sarcină, vine la autorul cu pricina, şi cu un aer nevinovat de şacal, prefă-cîndu-se că se miră de zgomotul ce circulă în lumea literaţilor, pe socoteala lui, începe: — «Bine nene, se poate să furi pe Daudet ?» — «Cum aşa ?» întreabă autorul mişcat, fireşte, fiind în joc onoarea şi reputaţia lui. — «Pol ştiu şi ert... gura hunei o spune: i-auzl, ci-că at fi copiat in scrierea ta pe Daudet. Autorul rămîne mult timp nedumerit; o îndoială omorîtoare îl stăpîneşte despre valoarea scrierel lut. Auzi, el a scris propriile lui gîndirt, şi observaţiunl; s’a consacrat artei din creştet pînă în talpă, a îndurat cîte toate, pentru a rămîne credinciosul el preot şi cînd colo, ce să-I auză urechile... N’a avut fericirea să citească măcar un rînd din scrierea lui Daudet, care să-I amintească pe a lui... şi totuşi e învinovăţit. E! ce e năpastea asta pe capul lui! Dar dacă-I aşa, de ce presa nu zice nimic ? De ce nu ’ndrăzneşte lumea acea să puie mîna pe condei şi să-I arate, că două şi cu două fac patru şi nu trei ? Zoilul a isbutit, pentru o scurtă durată, să grămădească pe orizontul senin al autorului cinstit, ciţl-va nori, dar aceştia dispar în curînd, goniţi de vîn-tul sănătos al adevărului, care mal de vreme satt mal tîrziu trebuie să triumfe şi autorul se convinge că n’a fost nimic adevărat; a cercetat de curiositate însuşi tot ce a scris Daudet şart altul, şi a văzut că nici pomeneală de un rînd, din care să reiasă asemănare cu ceea ce a sci’is el... A fost un glnd răii al zoilulut, o glumă nesărată va zice autorul x. De aceea nu i a numit opera auloru- ') Vezi polemicele pentru a eclipsa peGeorge Coşbpc. EPOCA DIN STREINATATE lui francez, de unde zoilul pretindea ca ar fi copiat, cu toate insistenţele autorului x. Dar încă n’a înţeles nimic ce vroia zoilul şi poate nu va bănui curînd că microbul literaturel a atentat la viaţa sa. Petru Vnlcan IAFOBMAŢII Plecarea MM. LL. în străinătate Plecarea MM. LL. Regele şi Regina la Ragaz s’a fixat definitiv, pe Duminică Suveranii, cari sunt aşteptaţi la Viena pe Luni seara, vor fi însoţiţi de d-nii Emil Ohica, ministrul ţării la' Viena. care se află acum la Sinaia, d na Mavroghenl, colonel Priboianu şi maior Qraţoski. " * * * MM. LL. Regele şi Regina au mers eri seară la orele 4 fum. la castelul Foişor, unde împreună eu A. S. I. Marea Ducesă de Coburg-Ootha, au petrecut peste două ore pe lingă A. S. Principele Ferdinand, a cărui stare este cit se poate de satisfăcătoare. Creşterea Dunării Ziarele din Budapesta spun că de două zile circulaţia vapoarelor locale pe Dunăre este întreruptă din cauză că toate debarcaderele şi magaziile din oraş sunt inundate. In afară de mahalaua Pesta Nouă, se află sub apă şi mahalaua Buda veche, precum şi toate băile de pe malul Dunării şi cîte va fabrici. Pagubele se evaluează aproximativ la zece milioane de fiorini. Sunt şi mai îngrozitoare încă dezastrele ce s’au produs de-a-lungul Dunării pînă la Belgrad Peste 67 de sate sunt cu de-săvîrşire distruse, precum şi mahalalele a opt oraşe. E temere, acum, că oraşul Panciova, oraş sirbesc în Ungaria, să fie cu desă-vtrşire inundat, căci deşi se lucrează în permanenţă ziua şi noaptea la construire de diguri, totuşi apele Dunării vin din ce în ce mai mari, mîncînd malurile. * * * Orăşelul Mohacl este cu desăvîrşire lunecat, precum şi vr’o 11 comune clin împrejurime. Pădurea de vînaturi de lingă Mohaci a Archiducelul Frederic, e ameninţată în fie-care moment de înec. In Austria apele Dunării scad, dar în aceeaşi măsură cresc în Ungaria şi Serbia. Serviciul hidraulic din Budapesta a constatat, că nici o dată apele Dunării n’au venit aşa de mari. In 1878 Dunărea a crescut cu 87 centimetri, iar acum cu un metru şi 17 centimetri faţă de nivelul ordinar de primăvară, cînd apele vin de obiceiu mari în urma dezgheţurilor. * * * Apele aii început să vie mari şi la T -Se-verin. Gara, debarcaderul, şantierul şi tîrgul de rîmători, sunt ameninţate. S’au luat măsuri ca de urgenţă să se ridice diguri de apărare. A se citi în pagina a IV corespondentele din Galaţi, JfMihuileni9 Mioto-şani9 I*ileşti9 Lacul-Sd-rat şi Pucioasa. Afacerea samsarilor Mal multe ziare afl anunţat că samsarii de falimente arestaţi ar fi cerut liberarea pe cauţiune şi că tribunalul ar fi respins cererea. Ştirea e inexactă. Tribunalul n’a putut să se pronunţe pentru cuvlntul foarte simplu că n’a fost sesisat de nici o cerere. Probabil ca cel arestaţi nici nu vor cere liberarea pe cauţiune de cit după deschiderea anului judecătoresc. *** In acest timp instrucţia continuă şi suntem în măsură a afirma că justiţia a descoperit In sarcina samsarilor arestaţi (şi a unora încă nearestaţl) fapte de o gravitate foarte mare. Este vorba de o întreagă corespondenţă confiscată şi din care rezultă că samsarii scriaţi diferitelor case comerciale că, pentru a încheia afaceri In Romî-nia, trebue să trimeaţă bani cu care să con-rupă pe funcţionari. *** Se miră unii de puţinele arestări făcute, cînd se ştie că numărul celor ce cad în categoria delictelor pe care le instrueşte acum parchetul e foarte mare. Căuşele sunt două : pentru unii oare cari stăruinţl invincibile ; pentru alţii, vilegiatura! In adevăr o mulţime de samsari şi mal ales de cămătari petrec vara pe la băile din streină-tate. Probabil însă că, la întoarcere, ÎI aşteaptă tot un loc recoros. * * * Şi fiind-că am pomenit de cămătari, putem anunţa că procesul lor e sorocit pentru ziua de 22 Septembrie viitor, cînd se spera că se va putea judeca fără nici o a-mlnare. Ieri s’a ţinut un consilia de miniştri la castelul Peloş sub preşidenţia M. S. Regelui. In urrna celor publicate de noi asupra neregulilor ce se petrec la parchetul de Dolj, aflam ca ministerul de justiţie ar fi decis numirea unei anchete ca să cerceteze cele denunţate. liberalulInconştient ca tot-de-a-nna, ’şl permite apreci&rl neghioabe tn jurul un?l Informaţii estreu de grave, pe care am dat’o noi, cu privire la anele cuvinte ofens&toare pentru ai-mata ţl naţiunea romîua, rostite «le d. general de divini© Emil Probszt von Ohetorti; comandantul corpului 12 de armată ans-tro-ungar. Hol menţinem informaţia noastră ţi putem (In anume eondl-ţlnni) să dăm mai multe amă-nnnte. ^ Profităm de ocazie pentru a declara, că contrar presupunerilor Adevărului, persoana d-lul general Vlădescn este cu desăvfr-ţire streină de această chestiune. Se atribue d-lul Al. Djuvara, ministrul de justiţie, intenţiunea de a face mal multe schimbări, la toamnă, atit în parchetul cît şi printre judecătorii tribunalului Ilfov. Mîine se va ţine uu consilia de miniştrii la ministerul de interne, sub preşidenţia d-lul D. Sturdza, primul ministru. Deşi s’a vorbit despre Înlocuirea d-lul Tătăranu, prefectul judeţului R.-Rărat, credem a şti că, de o cam dată, d-sa va rămfne tot la postul săO. Ministrul Ferechide nu voeşte să mal facă schimbrrl de prefect pîna la toamnă. Intre domnii Ferechide şi Gogu Can-tacuzino s’ar fi stabilit un armistiţia de o lună în următoarele condiţii: Ministrul de interne obţinlnd un concedia de o lună cu începere de la 10 August, s’a învoit ca interimul ministerului săO să fie ţinut de d. Gogu Can-tacuzino. Iu schimb d. Gogu Cantacuzino s’a obligat a nu face nici o mişcare în administraţie. O nouă petiţie semnată de sute de cetăţeni din Roşiori s’a primit eri la preşedinţia consiliului de miniştri. Prin această petiţie semnatarii se plîng în contra ministrului de interne, care de aproape două luni lasă nere-solvată demisiunea consiliului comunal, suspendarea primarului Mănciulescu şi a inginerului comunei, d. Stadnichie-vicl. Vr’o zece ţărani de pe Valea Mură-şulul din Transilvania, s’au prezintat la ministerul domeniilor cu o petiţie semnată de peste 200 de familii, prin care cer să fie colonizaţi în Romînia, de oarece inundaţiile le-ad distrus tot avutul. D. Gr. Călinescu, secretar general al ministerului domeniilor, a supus cererea bieţilor ţărani d-lul Dim. Sturdza. Ni se denunţă un fapt de o brutalitate demnă de zbirii comisari al regimului colectivist. Un biet birjar, cu No. 588, avlnd un mic conflict cu un sergent de stradă, după ce a fost tărăgănit vre-o două zile pe la secţia 6—credeaft săracii! că doar le va da ceva să scape—a fost închis în arestul poliţiei împreună cu toţi pungaşii şi spărgătorii, unde pe lingă că a suferit torturile cele mal groaznice, dar nu i-a dat voe nici măcar sâ-şl cumpere ceva de mtncare. Trimis parchetului, a fost pus imediat în libertate de d. procuror Hamangiu. CURIERUL BĂILOR Sl. lVIf (Hol,litra) In corespondenţa mea trecută am promis că vă voitt pune în curent cu distracţia ce predomină, balul; ca unul ce ’ml ţin eu-vîntnl, voesc să nu râmîn dator cu nimic şi deci să ’ml împlinesc promisiunea. Baluri se daâ multe de tot; In fie-care zi de la ora două iu sus, domnişoarele şi neobosiţii cavaleri se adună In salonul de Ia măreţul Cazio Regal şi in timp ce o d *m-nişoară mai amabilă, clntă la piano, se dansează pînă aproape de ora şease; cîte odată cu mici întreruperi, diu cauza literaturel d-lul general Bengescu şi imitaţiuuel animalelor şi ferâstrăului a d-lul Lefter Diuiitn sm din Iaşi. Credeţi că danţul s’a terminat la şease ? Nici de cum; e numai întrerupt. Seara la ora nouă, In timp ce pftrinţils’au adunat la cazin, pentru a Încerca norocul la câişori. tinerii se adună la salon şi iar Încep dansul, de astă dată fără întreruperi, căci le vine grefi d-lor Bengescu şi Dimilrescu să ia cu d-lor ş; operele, aşa că tinerii se distrează admirabil pînă la 10 jumătate, 11. Aceste baluri sunt neoficiale, ca să zic aşa ; balurile oficiale şi negratis se dafi însă numai Marţi, Joi şi Duminică — seara bine Înţeles — nu în salonul caziuului, ci lu spaţioasa sală a teatrului, căci avem un teatru admirabil. Şi acum după ce am arătat împrejurăiile in cari se daa balurile noastre, ar trebui >& fac o descriere mai amănunţită asupra unui bal arâtînd şi persoanele cari iaă parte ; dar la toate se petrece la fel şi la toate iafi parte aproape aceleaşi domnişoare şi aceiaşi cavaleri. Printre domnişoare am remarcat : gentila d-ră Eugenie Cristescu (Brăila), o frumuseţe clasică, regina Slăuieulul; apoi d-ra Vasiliu (Focşani), d rele Conslance şi Mărie Enaeovic.l (Botoşani), d-rele Ganne (Iaşi),d-ra Panopol, d-ra Filat (Galaţii, d-ra Irimescu, d-ra Ciuntu (Galaţi), d-rele Basa-rabeanu (Brăila), d-rele Robescu (Focşani), d-ra Slon (iaşi), d-ra Aurelie Cristescu (Brăila) d-ra Secăreanu, d-ra Holban (Bucureşti), d-ra Sibiceanu, d-ra Chivu (Focşani), d-ra Vladicoglu, d-ra Mlrzescu (Iaşi), d-ra Rosetti, etc., etc. Pe cavaleri 11 las In plata Domnului şi li rog să nu se supere. Am insistat mult asupra balului, căci e principala distracţie ce avem aci. * * * Eri, Slmbâtă, 26 curent şi azi Duminecă sunt aci serbări in folosul inundaţilor, organizate de un comitet de vizitatori, sub preşidenţia d-lul general Bengescu-Dabija. Programul este foarte variat; In rezumat erl ziua şi seara aâ avut loc in sala teatrului nişte şedinţe literaro-muzicale ; şedinţa de ziua a fost inferioară celei de seara : d. N. Bălânescu a distrat lumea cu conferinţa d-sale şi tocmai elud ? pe la ora trei după amiază, In timpul căldurilor. Şi şedinţa de seară nu’l vorbă a avut plictiselele ei: d. I. F. Robescu, senator, cu lectura d-sale şi d. Ganne, primarul Iaşilor, cu nuvela d-sale; în schimb însă a avut pe d-rele Robescu şi Vladicoglu, cari att cîutat admirabil de piano pe d na Valeria Nilda, care a transportat auditorul cu plăcuta’l voce, pe d. Const. Măr-culescu, care a declamat cu mult talent «Dormi In pace» şi «Strigoiul» şi lu fine pe d na Gânescu şi d. Demetiiad, cari att executat foarte bine o scenă din tragedia «Amil ar Barca» a d-lui Bengescu-Dabija. Pmtru astăzi, Duminecă, avem o balae cu flori de la 5- 0 p. in., un mare foc de ar-tificiâ de la 7 —io ore seara; pe lingă ac. stea mai avem de la 10 In colo un bal extraoi dinar cu cotilîon. Frumoase serbări, dar să vedem ce va râmtuea pentru inundaţi. 1897, Iulie 27. 1. On. ŞTIRI MĂRUNTE * D. Era. Petrescu, prefectul judeţului Prahova, a sosit ast-zl In capitală în afaceri de servicifl. * D. general Pilat, comandantul corpului 3 de armată (Galaţi), a plecat astă zi de dimineaţă !a Sinaia. * D. I. Cireşeanu, primar al oraşului Vă lenii de munte, a obţinut un concedia de 30 zile. * Aflăm că antreprenorii halei de bere «Caru cu bere», dd. fraţi Mircea din strada Stavropoleos, aa dat In folosul inundaţilor suma de 300 lei. * D. Eugen Stăteseu, preşedintele Senatului, se află în capitală pentru două zile. * Eminentul medic de copii, d. dr. Rap-paport, s’a întors de la Laeul-Sărat şi şi-a reluat clientela. ASASINAREA D-luT Canovas del Qastillo Madrid, 29 Iulie. Liniştea este desăvîrşită în toată Spania Ştirea care zice că liberalii vor ajunge în curînd la putere nu pare întemeiată. D. Sagasta a declarat că viaţa politică a ţării nu poate să depindă de un asasin, conservatorii trebue deci să continue a guverna. Un decret al Reginei Regente ordonă să se facă d-lui Canovas onorurile datorate unui mareşal comandant de piaţă şi să se celebreze servicii religioase în toate bisericile Spaniei. Madrid, 29 Iulie. Golii era la Madrid la 10 Iulie şi şi-a făcut acolo cărţi de vizită cu numele «Ri naldini», şef contabil, corespondent al ziarului *Popolo». — Asasinul declară că a răsbunat pe anarchiştii din Barcelona. Roma. 29 Iulie. Papa, cardinalul Rampolla şi înalţii demnitari ai sfîntului Scaun, au trimes condoleanţele lor cu ocazia morţei d-lul Canovas. Numele anarchistulul Golii este cu totul cunenoscut poliţiei italiene. [Scrisoarea Regineî*regentă Madrid, 29 Iulie. Regina-regentă a adresat o scrisoare mişcătoare d-nei Canovas, reamintind marile servicii ce d. Canovas a adus Spaniei şi zicînd cit de dureroasă este perderea suferită de ţară. Emoţiunea domneşte mereu, in toate oraşele Spaniei. Un număr mare de municipalităţi vor fi reprezentate la înmormintarea d-lui Canovas. Cine*! asasinai ? Roma, 29 Iulie. Se crede că asasinul dini Cano; a ? este un oare care Mkhail Angiolitti, condamnat in 1895 pentru că a scris nişte broşuri subversive şi care apoi a emigrat în Spania. Angiolitti este născut la Fogg, ia unde poliţia a procedat la percliisiţtuni şi a confiscat mai multe publicaţiuni subversive. „EPOCA" IN PROVINCIE nonoMMOiir Ştiri militare. — Scandal bisericesc. — Mo-ruzzi şi Oculta.—Goana împotriva ziariştilor. Zilele acestea a fost prins şi arestat la cazarma regimentului 8 Dragoş No. 29, soldatul dezertor Alexandru Cernut, dispărut acum patru ani, după ce făcuse un an şi jumătate de serviciâ militar. Din instrucţiunile făcute, se constată că, In cei patru ani de dezertare, zisul soldat a fost recrutat de două ori,—odată cu numele Ion Cio-banu, a doua oară cu numele Gh. Morarifl. Plnă să se afle şiretlicul afacere!, zăpăceala autorităţilor militare care umblaâ după trei dezertori, a făcut din Cernat subiectul celor mai aprinse discuţii. Astă-zi dlnsul este er-tat pentru cele două din urmă dezertări, şi va primi probabil maximul pedepsei pentru cea dinţii. Capelmaistrul mnzicel militare din localitate, d-nul Mihail Pavlowsky, a primit ordin de la comandamentul corpului IV de armată, să nu mai etnte In grădina publică, slrba : Uite popa,—aceasta In urma pllnge-rei făcute de preoţii oraşului nostru, cari nu puteaO asculta cu plăcere cea mai sublimă ridiculizare a muzicei trâgănate şi monotone, cu care «icoanele şterse ale unor vremuri regretabile» zadarnic mai Încearcă azi să ’nvie morţii. Măsura luată de comandamentul corpului IV, ni se pare cu desăvîrşire caraghioasă ; dacă ea ar fi imitată şi in alte părţi, ar stîrni probabil cele mai legitime protestări. Neînţelegerile dintre prefectul Moruzi şi Oculta, &a ajuns la cea mai Înaltă treaptă. Din sorginte absolut sigură, aflăm că demisia d-lui Moruzi Inttrzie numai plnă la deschiderea Camerilor. * * * Duminică, 27 c. am surprins următoarele cuvinte, schimbate In fugă, între comisarul Volcinsehi şi d. Gh. St. Georges : — Cine e ăla, d le ? E voinic? — Aş... o peritură... — Lasă că-1 Învăţ efl... Şi In noaptea aceleiaşi zile, tlnărul ziarist ieşan, d. P. Uhrinowsky, care se afla de clte-va zile in oraşul nostru, a fost abordat cu Înjurături, in faţaţlibrâriel Bercovicl, de către un ghiogar bine. cunoscut ca om de încredere al lui St. Gebrges. De alt-fel, acesta din urmă, stetea la uşa librăriei aş teptind creşterea scandalului. D. Uhrinow-sky s’a depărtat In linişte şi, Intllnind imediat pe d. Misica Gherghel, poliţaiul oraşului,—acesta l’a asigurat că va lua toate măsurile pentru înlăturarea scandalului. Vă voia trimite corespondenţe mal în fiecare, zi biciuind toate sălbăticiile şi fără de legile cari par a nu mai avea sfirşit, de la venirea acestui regim. K. împăratul Germanie! la Petersburg Petersburg, 29 Iulie. După parada de la Ţarskoe-Selo, s’a dat un prînz In timpul căruia Ţarul a ridicat un toast în sănătatea Majestâţilor Lor germane ; împăratul Wilbelm a răspuns blnd în sănătatea Ţarului şi a Ţarinei. Palatul de gală representat pe insula Olga a reuşit pe deplin. Iluminaţia insulei şi a împrejurimilor era feerică. — Marinarii germani sunt primiţi peste tot în mod simpatic. Duminică li s’a dat o masă intr’o grădină publică. Marina rusească a oferit un banchet in onoarea ofiţerilor germaui. Această serbare are un caracter de bună camaraderie. — împărăteasa germană a visitat azi cu riositâţile oraşului Petersburg. împăratul Wilbelm a asistat la manevre în lagărul din Ţarskoe-SiTo. Seara s’a dat un prlnz de gală la Pe-terhof. MM. LL. att fost peste tot aclamate. DIN CAPII ALA Hoţ de eeasoarnice. — Agenţii poliţiei de siguranţă aii reuşit a prinde pe pungaşul Gh Duţă, care acum două zile a furat de la "un locuitor din comuna Chiasna, judeţul Ilfov, două ceasornice. Pungaşul, ea să reuşească în întreprinderile sale, plecase în cele din urmă la ţară, uude din ’u-se drept ceasornicar, fura mereU ceas arnice. Fireşte, acum reparaţia ceasoarnicelor o face Înaintea d-lul Puiu Alexandrescu. Spargere nereuşită. — Eri, pe cind d. Murat, din Bulevardul Elisabeta 861, lipsea de ac să, un pungaş, de astă dată prost, căci poliţia spune că-I «recunoscut», s’a introdus prin spargerea uşel, în casă. Oe aci, omul, fiind ne supărat de nimeni, îşi făcuse un frumuşel pachet cu care voia să iasă afară. In pachet ernfi ban', bijuterii şi alte obiecte de valoare. Pungaşul Carol Maghi, căci aşa se numeşle, vrea să facă pe magul, cind hop, un agent al poliţiei. De obiceiU agenţii pun mina in gitul pungaşilor, de astă dată rolurile s’aft schimbat ; pungaşul, ca se scape, vîră cu p’ tere unghiile în gitul bietului agent, care, nici mal mub nic] mal puţin, era să-şi dea duhul in rnîoa tîlharu tul. Noroc că sergentul vede scena aceasta, şi dă ajutor agentului să scape şi îl duc frumos la secţie. Borfaş.—Un Niţă Petrescu, borfaş de profesiune, şi totdeauna golan, a căutat «seara sS-şi furnizese un costum de haine, bine inţe-Ls fără parale. Unde dar se putea găsi un asemenea magazin. Să vedeţi cititori cum Regia tutunurilor se transforma în magazinul «La Cavalerul elegant», saO la «croitorul englez». Intrat odată in regie, scotoceşte prin toate părţile şi în adevăr găseşte eile-va costume, ale cui nu ştim. Pleacă fără să fie supărat de nimeni. Un agent însă ’l urmăreşte şi după ce ’l prinde, ’l duce la arestul poliţiei, unde desbrăclndu-1... face cercetările. DI^JARA Omori! de maşină.—Pe cînd muncitorul Vasile Marin, din comuna Dora, Buznii, voia să pună o cur-a Ia o maşină de treerat a d-lul C. Hiotu, proprietarul moşiei Orboeşd-Niculescl, a fost apucat de o roată, care i-a rupt mina stingă şi picioarele. Atita durere i-a pricinuit, în cit a murit imediat. Tllhărie. — Ni se scrio din Călăraşi că în noaptea de 20—21 Iulie, nişte făcători de rele aii prădat casa f«meeî Muria Niţă Nicolae din comuna Plevua, Ialomiţa. Femeia, dormind cu un copil al săft intr’o căruţa afară, şi simţind să sunt călcaţi de hoţi, a strigat ajutor. Unul din hoţi insă, s’a repezit asupra el şi ’i-u apli cat o puternică lovitură de ciomag, rămînînd sarmaua femee leşinată. Rana prezintlnd o gravitate mure, fem*ea a fost trimisă în căutarea spitalului comunal. S’aQ luat măsuri pentru prinderea tllharilor. Ouiorft d© albine.—Proprietarul Barlo-lomeo Adami, din Centalo, lingă Cuneo, voind a ajuta unul servitor să scoală o căruţa ce era încărcată, a răsturnat un stup de aluine. De odată albinele se aruncară asupra lut şi cu otrăvitoarele lor ace ah înţepat atit de râd pe nenorocitul om, in cit transportat, la spital intr’o stare desperată, u încetat din viaţă. Camambertul revelator.— Doul bărbaţi şi o femee aO fost prinşi de agenţii poliţiei din Paris, în urma denunţărilor că ar fi furat din o băcănie din cuartierul Anlin, mii multe obicte romestiaile. Cel doul oameni, în virstă de 28 de ani, pur-taQ corsete, şi nişte enorme batiste. «ind inspectorul poliţiei interoga femeea, oa spuse foarte arogant: «Mă numesc Iosefa Ldlhiule şi n’am lurat nimic. _ — Aşezaţi-vă. ii zise comisarul. AscuHind or-dinulul-iuvitaţiunel comisarului, tinăra femee, căci avea 20 ani, se aşeză pe o bancă, Intre cel doul tovarăşi Se vedea cît de colo că ’l e foarte cald şi era supărată de corsajul sfitl. Cîte şi trei păstraţi tăcere, cînd de o dată inspectorul fu isbit de un miros grcti, foarte puternic, şi striga deschideţi Lrestrele. Toţi se uitatl la el şi nu înţelegerii nimic ; credeaţi pentru moment că inspectorul a îno-bunit. Nu trecu mult şi, într’adevăr, un altul simţi si el mirosul degustător ce-1 producea., corsa-joi domişoxrel. Un altul, însă, zise: — Ce miroase aici ? Iosefa se simţea foarte neliniştită şi mereii se mişca pe banca pe care sta. De odată tăcerea se rupse şi un Oh! formidabil izbucni, însoţit de : «curge !» Toţi rămaseră tablotl şi se intrebafi ce curge. In cele din urmă larneea scoase din corsajul săO un prea frumos camambert, care, de căldura camertl şi a., d-şoarel, se topise. Ce era să facă cu corpul delictului ? Unul din inspectori fu de părere, cum cel trei indivizi nu mincaseră de mat multe ore să le cumpere pline şi în faţa lor să-l savureze. Intr’adevăr, după cum scrie un ziar francez din caro luăm aceasta nos'imă întimplare, lucru se făcu în tocmai. După ciuâ insă, în loc să se odihnească la caseie lor, s’afi odihnit in beciurile poliţiei. XEiiletin agricol (Revistă săptăininală) Rmiltatnl recolte! în Enropa Ştirile din Francia sunt tot atit de dsfavo-rafiile ca şi în trecut. In departamentele din Centru producţiunea este cu 8 mal slabă in <-ele diu Nord şi Nord-Vest, rezultatele sunt mediocre. In provinciele din Nord şi Nord Est ale Germaniei secara a suferit din cauza ultimilor ploi. lu Vest şi Sud recolta s’a efectuat în condi-ţiuni normale, satisfăcătoare. Griu1 este bun ; producţiunea lui e«te cab-u ată <-u 3 H luînd de bază cifra 1 pentru a exprima o recoltă bună, 3 destui de bună şi R mijlocie. Exceptind i-ite-va ploi locale, tt-mperalura u fost in general favorabilă cîmpurilor in Anglia. Griul este in seceră şi judecind după rezuda-iele treeratufiit, recolta toată va ajunge la suma de hectol 6.750.000 contra 7.300.000 in 1896 şi 4.800 000 in 1895. In Belgia şi Olanda perspectivele sunt mal puţin satisfăcătoare; producţiunea nu va fi de cit mijlocie. Ea este slabă in [talia şi va necesita un import do la 12,15,000.000 de hecto). de gria. Nici o amelioraţiune în starea reco telor în Ung iria. Luînd l^să de bază producţiunea de hectol. 38.000.000 griO arătate d - ministerul de agricultură şi deducînd pentru trebuinţele consumului şi ale eulturel hect 25/26.000.000 tot mal râmîne un excedent dispombil de aproxim : hectol 12,000 000 de export in Austria. UDde consumul se ridică la suma de hect. 32/33 000.000 şi recolta anului de faţă la numai hectol. 16.000.000. Din Rusia ştirile nu sunt mal bune ; semănăturile de toamnă în pămînturile negre şi aceste sunt cele mal producătoare, sunt slabe şi in multe părţi proaste. Cele de primă-vară suut m»I satisfăcătoare. Arătările oficiale ne spun că condiţiunea grînelor de toamnă este defavorabilă in josul Volgel, Wyatka. Kama, Oka. Don şi Nordul Caucasulul. favorabilă în guberuele din Nord, în provinciile Baltice, pe Dintper, bunâlaKher-son şi Podolsk. Starea griului de primă-vai ă este defavorabilă in sudul guhernulul de Ufa, Orenburg, Rjasan, Ka'uga, Orei, Kursk. Don şi în Nordul Caucasulul, satisfăcătoare în Polonia şi bună in provinciile din Sud şi Sud-Vest. Situaţia in America In America perspectivele rămîn fot atit de favorabile ca şi iu trecut Pri oelo arătări es-timind recolta griului de toamnă şi celei de primă-vară împreună, cu hect. 206,000,000 se confirma, şi sunt opiniunl cari cred chiar că această sumă va fi îatrecută. Becolta totală Recolta totală din Europa împreună cu acea din America şi din Indii, este socotită în anul de faţă. cu hectol. 742.000,000 gri ti, contra » 790,000.0n0 » in 1896 şi » 813 000,000 » » 1897 Media recoltelor din Europa singura de la 1891 şi plnă la 1897 a fost de nectol. 637,000 000 griO. Cantitatea trebuincioasă consumului sătl se ridică aproximativ la suma de hect. 600.000.000 şi de oure-ce producţiunea anului de faţă nu este socotită de cit cu numai • ............... • « 470,000,000 reese un deficit pentru 1897 * * 69/60 4 — 6% corpuri * 133/4—14. *■ ► * nofl * 57/68 după merit * 18/V*—181/*» * r ► ► 64 58 r * ► * * - »■ * 50/62 ► * *■ »*/,—IO»/** »■ Secară căutaiă Lib. 50—52 după qualitate, lei 7.60—7.75 ex-flep. ^ 54-66 după calitate, lei 8.26 -8 50 »• Orz susţinut. Lib. 40—42 după qualitnte, lei 4.20—4.40. • 44.-46 după qualitate, lei 4.70—4.90. * 48—60 după qualitate, lei 61/*— 6 */« Orsoaiză după qualitate, vagon. fr. 1.150-1.300. Ovăz » » vagon. fr. 875—900. R .piţă susţinută. Lib. 16-48 defectuoasă, lei ÎS- 13. . 60-62 bună, lei 14 Vf—161/, Porumb, susţinut şi cu buna tendinţa: Comun, lib e 60-61 «Ispombil, lei 6,35—6 45; lib, 62—63 disponibil, lei 14,60 — 16,25; libre 61 — 62, predare August, Sep embre, 8ep embr--Oo*ombre, lei 6 50—0,00. Col «rat, libre 62-63, lei 6,80—7. Boţ'fi •« 63-64. 4 8,00-8,25. Dinţi de oal, liore 62-63, lei 6 75—7. Cinquamină vagonul lei 940—960. Depeşile de azi Serviciul „Agenţiei Romînew Viena, 29 Iulie. împăratul Frants Iosef a plecat la Ischl. Constantinopol, 29 Iulie. Visita Prinţului Bulgariei şi a Principesei este urmarea invitaţiei Sultanului în timpul ultimei şederi a Prinţului la Constantinopol. Această visită trebuia să se fi făcut astă-primăvară, dar a fost amî-nată din causa răsboiului greco-turc. Constantinopol, 29 Iulie. Un comunicai oficial zice că Prinţul Bulgariei pentru a dovedi omagiile sale de devotament către suzeranul său, a sosit aci în uniformă, de mareşal turc. Viena, 29 Iulie. Se anunţă din Petersburg Corespondenţei Politice din sorginte ou desăvîrşire demnă de credinţă, că ştirile privitoare la proiectul atribuit guvernului bulgar de a proclama independenţa Bulgariei şi de a ridica pe Prinţul Ferdinand la demni* tntea (le Rege, găsesc puţină încredere în cer urile (lin Petersburg. Acestea fac să se observe că realisarea unui asemenea proieet ar echivala cu srlriincinaren statului quo în Peninsula Balcanică şi ar fl in flagrantă contradicţie eu principiile tradiţionale ale guvernului rusesc. Berlin, 29 Iulie. Reichsanseiger publică numirea baronului Thielmann, ambasador la Washington, ca secretar de Stat la tesaurul imperiului. ULTIME INFORMAIIUNI 0 crimă îngrozitoare IJn sergent profesor. — Piedlcele părinţilor. — CnrH». — Atacul.— Torturile. Un sergent profesor Alaltă eri oraşul Tîrgovişte a fost viu emoţionat de o crimă săvîrşită în modul cel mai barbar. Acum trei ani comerciantul de acolo Leibu Ast, doritor de a da o instrucţie mai mare fiicei sale a treia, angajă pe sergentul Ghiţă Ianescn de la muzica regimentului de Dîmboviţa, cunoscut ca maestru in flaut, spre a-i da lecţii. După cum se întîmplă adesea, eleva prinse simpatii de flautist şi in loc de lecţii ei îşi petreceau timpul făcînd dragoste. Părinţii fetii se obişnuiră cu felul de trai al amorezilor şi sergentul Ghiţă Io-nescu ajunsese să fie considerat al casei şi nu era serbare la care să nu ia parte alături cu eleva lui. Piedicile părinţilor De cîte-va luni însă, părinţii fetei începură să pue piedici dragostei tinerilor. Acum şease zile opriră pe fată să mai iasă din casă, închizînd-o cu lacăt în odaia ei, unde nu o hrăneaţi de cit cu pîine muiată în oţet. Cursa Pentru a zădărnici cu totul hotărîrea tinerilor, tatăl, împreună cu dr.ui alţi fii ai săi şi cu doui gineri, hotărtră să atragă în cursă pe bietul sergent şi să-l aplice o bătaie zdravănă, care să-i facă să-i piară gustul de căsătorie. Alaltă seară ei aii trimis sergentului o scrisoare ca din partea fetei, cerîndu-i o întîlnire pentru acea seară chiar. Sergentul tocmai 8fîrşea ultimele acorduri ale unul vals în grădina publică şi alergă nebun să vadă pe Săli, iubita lui. Atacul.—Torturile Cum intră în curte, însă, el fu înconjurat de cinci oameni cari îi puseră în cap un sac şi îl transportară în o odaie întunecoasă. Torturile la care a fost supus bietul sergent oii fost groaznice. Toţi s’au năpustit asupra lui, spărgîn-du-I capul, rupludu I urechile, sdrubiudu-1 cu (lesăvîrşiro părţile genitale. Săli, care auzise vaetele sergentului, începu să ţipe din camera unde era închisă şi dînduse alarmă sosi poliţaiul oraşului, care ordtmă arestarea lui Leibu Ast, a fiilor şi ginerilor săi. Cămaşa soţiei lui Leibu Ast era plină de sînge de sus pînă jos, de şi ea nu făcuse alt de cit să asiste la scena barbară, la aşa grozavă tortură a fost supus sărmanul sergent. Trebue să notăm că sergentul, în agonie, nu a fost primit la spitalul comunal, sub pretext că este militar. Abia spre ziuă a fost dus la spitalul militar de la Teiş, Ungă Tîrgovişte. Starea lui Ghiţă Ionescu este gravă şi doctorii nu mai speră să-l scape. Ministrul de\inlerne din Budapesta a confirmat sentinţa autorităţilor administrative din Sibiu, prin care d. dr. Ioan Raţiu, preşedintele comitetului naţional, e condamnai la 10 zile închisoare şi 70 fiorini amendă pentru convocarea conferinţei naţionale pe ziua de 24 Octombrie 1896. In acelaşi timp şi pentru acelaşi motiv mai sunt condamnaţi la cite şeapte zile închisoare şi cîte 25 florini amendă d-nil dr. Odavian Rrnsu, dr. Amos Frîncu, dr. Nioolae Vece.rde, Onoriu Tilea inginer, Zaharia Boiu membru corespondent al Academiei Romîne şi dr. Ioan Preda, D. dr. Ioan Raţiu şi cei-l’alţl semnatari al convogărei conferinţei naţionale îşi vor începe osînda la începutul săptămînei viitoare. D. Ionel Grădişteanu se află la desba-tcrile congresului interparlamentar de la Bruxelles. In porturile Dunărei s’a vlndut zilele acestea grlti noQ cu preţul de 90 şi 95 lei kila, după calitate. Preţurile sunt cu tendinţa spre urcare. D. conte d’Aubigny, ministru Franţei, după o şedere de o zi fn Capitală, a plecat astă zi de dimineaţă la Sinaia, unde petrece vara. Corespondentul nostru din Botoşani ne scrie că in unele comune din judeţul Botoşani s’a ivit o boală de gură printre vitele locuiturilor. Ni se spune că d. Al. Djuvara, actualul ministru de justiţie, va susţine şi d-sa proectul de lege pentru suprimarea rezumatului de la Curtea cu Juri, proiect susţinut de predecesorul său. Aseară consiliul sar itar al comunei Bucureşti s’a întrunit şi s’a ocupat cu ces-tiunl de higiena publică şi de salubritate pentru Capitală. D-nil Ferechide şi Al. Djuvara, miniştri de interne şi de justiţie, s’aă întors aseară de la Sinaia. Astă-seară se întorc d-nil Dim. Sturdza, I. Brătianu şi G. Cantacuzino. D. Gabrielescu, prim-procuror la tribunalul din Galaţi, in urma aplanării diferendului ce s’a produs între d-sa şi cîţl va înalţi funcţionari de la ministerul de finanţe, a demisionat pe ziua de 1 August. In locul d-sale a fost transferat d. Caracas, prim-procuror la tribunalul din Iaşi. D. Istrati, prim-procuror la tribunalul din T.-Severin, e transferat pe ziua de 1 August la tribunalul din laşi. Ministerul de răsboid publică un raport despre mişcarea bolnavilor de ochi granu-loşl din armată de la 16—90 Iunie. După acest raport se află 1235 soldaţi bolnavi. Cel mal mulţi sunt în corpul IV de_ armată (756) şi cel mal putini la flotilă (25) şi in corpul I de armată (40). D. Gr. Filiti, procuror general la Curtea de casaţie, va pleca zilele acestea in Rusia spre a lua parte la congresul ce se ţine în Petersburg, Aflăm că d. Mimi, candidat la prefectura de Vlaşca, stărueşte din noii pentru înlocuirea d-lul St.’ Cristu, actualul prefect de Vlaşca, prin domnia-sa, bine înţeles. Ziarele din Budapesta sosite azi dimineaţă, aduc noul amănunta îngrozitoare despre inundaţii. In oraşul Komorn clopotele sună de trei zile şi trei nopţi într’una. întregul oraş, cu vr’o 16 000 locuitori, e inundat şi o parte însemnată e distrusă cu desăvîrşire. Circulaţia vapoarelor între Budapesta şi Petersburg este întreruptă de trei zile. Intre Komorn şi Strigoniu (Gran) toate cîmpiile împreună cu 18 sate se află înecate în apă. Se semnalează pînă acum şi vr’o 17 oameni înecaţi, printre cari un mare negustor milionar anume Moritz Furst. Sute de vite şi toate grînele aflate pe cîmp au fost luate de apă. O parte a moşiei Ducelui Filip de Co-burg-Gotha, fratele Principelui Bulgariei, e înecată împreună cu vr’o 13.000 hectolitri de grîu. * * * Orăşelele Ercsi, Szekcso, Buda-Veche, şi alte vr’o 7 sunt înecate. 0 moşie de 18,000 hectare a contelui Esz-terhdsy e de asemeni înecată şi toate semănăturile de toamnă, precum şi grînele ce se treerau aii fost distruse. 0 parte a imensei moşii a Archiducelui Frederic, lingă Mohacl, este de asemeni înecată. La Raab însuşi Archiducele Frederic conduce lucrările de apărare a oraşului Raab şi a împrejurimei. Dar in zadar, căci apele au venit atît de mari în cit au rupt toate digurile inundînd trei orăşele, două mahalale ale oraşului Raab, lisate şi cîmpiile întregi 0 mulţime de vite s’au înecat în apă. Pagubele sunt colosale, dar nu se pot evalua pînă după retragerea apelor. * . * * Circulaţia trenurilor este întreruptă între Komorn şi Raab, precum şi între Baia şi Zombor. Moşia d-lui Szoegytny, ambasador Aus-tro-ungar la Berlin, e înecată în apă şi castelul împreună cu parcid sunt distruse Dezastrele sunt colosale şi vor mai urma şi altele, căci apele Dunării încep să crească acum de la Budapesta în jos. Lucrările pentru noua şosea şi linia ferată, care se construeşte pe marginea BrateşuluT, aii început. Statul a expropriat moşia Spiridoniel şi pe locul ce-I va rămîne disponibil, se va construi o mare gară de triaj, de care se simte multă nevoie. Noua variantă va fi in legătură cu gara de mărfuri şi cu linia Bărboşilor. Prin Monitorul Oficial de azi s’a promulgat regulamentul de serviciă interior al ministerului de râzboiu. La Calafat pe vaporul Călugăreni al regiei monopolurilor Statului s’a descoperit o mare cantitate de rom şi de cognac de contrabandă. Se lănueşte că contrabanda se practică deja de mult sub auspiciile comandantului vaporului. S’a deschis o anchetă. Ultimul buletin relativ la mersul tifosului în Focşani pe ziua de 28, arată că numărul total al bolnavilor este de 21. La alegerea colegiului III al consiliului general de Ialomiţa, afl fost alese următoarele persoane : Mihalache Antonescu, Th. Mănescu Călăraşi, Silvestru Theodoreseu, George D. Fruu-zeanu, Ghiţă M. Bulgaru şi Dimitrie I. Ata-nasie. Drama din Craiova Ininorinlntarea Ini Serbau Caii-tacuzino Corespondentul nostru din Craiova ne telegrafiază următoarele : Craiova, 30 Iulie, 1897. Luni seara corpul nenorocitului Şer-ban Cantacuzino a fost transportat, in când mortuar al Primăriei, la morga cimitirului. Inmormîntarea s’a făcut ieri Marţi, fără nici un serviciu religios. Clerul a refuzat asistenţa. La îvmormlntare n’au asistat de cit membrii îndureratei familii şi cîţl-va prieteni. Cu cite-va ore înainte de înmormîn-tare, eroina dramei, Luţa Răceanu, a părăsit Craiova. „Trăiască şi d. Sturdza, Să-T dea D-zeu minte!“ (Aventura unul sub-prefeet) Un domn C. R., conservator cunoscut In Capitală, trecînd acum cîte-va zile cu bicicleta prin judeţul Prahova spre Sinaia, se opreşte Intr’uu sat Înaintea unei circiume. Obosit de drum şi năduşit de căldură, ttnă-rul biciclist se aşeză la o masă unde se afla şi sub-prefectul plăşil şi după ce comandă un miş maş răcoritor, începe să facă un curs de politică militantă cîrciumarulul, un ţigan voinic şi deştept. Sub-prefectul era c’am zăpăcit, dar faţă cu argumentele biciclistului n’a îndrăznit să spună nimic. * * * La o masă din colţ şedea un ţăran bă-trîn cu plete lungi şi albe şi asculta cu drag « ursul biciclistului. In curîud bâtrînul se încălzeşte şi face, In prezenţa bietului sub-prefeet, o profesie de credinţă conservatoare. * * 4c — Băete,—strigă entusiasmat bătrlnul,— adu patru miş-maşurl ! Se aduc miş-maşurile şi moşneagul ridi-cînd paharul a spus : — Beaiî acest pahar In sănătatea d-lul Lascar Catargiu, şeful partidului conservator ! — Trăiască ! Trăiască ! — răspund clrciu-marul şi tînărul biciclist. * * 4c Bietul sub prefect ne avîud încotro, a trebuit să ciocnească şi el şi să golească paharul. — încă patru miş maşurl, băete,—strigă subprefectul. Se aduc paharele pline şi sub-prefectul voind să şl ia revanşa grăeşte ast-fel : — Acum, vă rog să bem şi tu sănătatea d-lul Dim. Sturdza. După cîte-va secunde de tăcere, moşneagul se ridică şi cu blîndeţea miloasă a ţăranului de munte spune: — Apoi de ce să nu bem şi pentru el săracu ? Să trăiască şi d. Sturdza ! Să-i dea Dumnezeu puţină minte! Vă închipuiţi mutra sub-prrfectulul. Iii*. I. T. Mera Medie romtn KARLSBAD. Marktplatz Tenipel Dr. Ion Calincluc _____MARIENBAD. VILA COLUMBA Dr. 1*. CJioraiin FRAXZESDAI) STKFAVNSTKANNF. 411.1.4 HOHomnai ar. OR. STSitIE N. CIURCU EL Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de ia facultatea de medicină din Viena TTn 4în «4 -t» absolvent a 4 clase gim- ** ** tiAJlrf»* nasiile doreşte a găsi un post Ia o casa de comision sat) la vre-un comp-toir. A Re adresa la administraţia acestui ziar sub iniţialele C. C. D. EPITROPIA GENERALA CASEI SPIŢA LELORşi OSPICIILOR SF. SPIRIDON Face cunoscut ca, la 1 Iunie a. c., s’a deschis stagiunea ordinară a băilor Slănic (Moldova) pro-prietutea aceste) case, renumita prin apele şi băile minerale, similare cu ai-ele din Vi« hy, Ma-rienbad, Carisbad. Aix-la-Chapelle, Ems, Vals, Plombidr6s, Aix-les-bains. etc., instalaţie pentru cura de aer comprimat, hidroternpie şi instalaţie de electricitate pentru aplicaţiunl medicale. Pentru ca şi lumea ce nu dispune de mijloace suficiente să poata profita de efectele curative ale acestor bat, Epitropia a redus cu 50 °/0 preţurile camere'or băilor şi taxa de curâ; această reducere se face insă numai pentru luna Iunie. Cu această ocasie aduce la cunoştinţa onor. public, că Epitropia nu a cruţat nimic pentru a aduce reale îmbunătăţiri primei staţiuni balneare din ţară ca: confort, instalaţie, ape de băut şi bai a căror efecte strălucite sunt destul -le cunoscute. Ilidroterapia, cu totul reorganisată, este pusă sub direcţiunea speciala a d-lul dr. Brăescu. care a fost timp de doi ani şi jumătate medic stagiar In renumitele spitale din Paris, sub direcţiunea profesorilor, Charcot, Potain, Brisand. Apa care serveşte la hidr"terapie este apă de isvor, avînd o temperatură de 6—8 grade centigrade şi o presiune de 2 atmosfere, presiune şi temperatură care pot varia după voinţă si in-dicaţiunl. Cu aceste două elemente absolut indispensabile marel majorităţi a Aplicaţiunilor hidriatice, hidrott-raphia se va aplica în mod riguros ştiinţific şi basat pe reacţiunile fisiologice ale organismului. Metoadele principale de aplicaţiune vor fi acele ştiinţifice francese, cari se execută cu mult succes la Aix-les-bains, Divonne-les-boins. Evion-les boins, Champel (Geneve), Saipetriere (Paris) şi de către Beni Barde, Jenumitul hidropat frances. O adevărată inovaţie în anul acesta este introducem electricităţei ca aplicaţiunl medicale. Vor fi băl hidro-electrice cu curenţi sinoidall, cari daO resuitate strălucite în boalele prin încetare de nutriţiune ; o complectă stalaţiune de electr ci*ale st'diacă pentru di'eriţele aplicaţiunl medicale în boate nervoase şi lipsă de nutriţiuul asemenea instalaţiune nu există ni-căeri în ţara rominească. La hidrotorapie pe lingă dtişnrile orisontale mobile, s’afi mal adaogst duşuri ascendente, laterale, perniale, vaginale, băl alternante, bains de siege, etc. Baia cu aburi s’a făcut cu totul diu nod. Pentru a se evita inconvenientele din anul trecut, în anul acesta s’ati făcut 50 de cabine la hidroterapie, pentru înlesnirea publicului. Confortul şi hrana jucînd un rol important ineficacitatea curei in staţiunile balneare, Epi tropia a îngrijit ca Restaurantele să fie încredinţate la oameni speciali ca Carivelli şi Lannaj, iar mobilierul din otelurile PufT, Cerbii (mare) şi Zimbru, s’ail schimat în iotul; toate oţelele suut prevăzute cu apă potabilă de isvor adusă prin conducte şi robiuetele necesare în oteluri. Noul Casin, un adevărat monument de artă, pentru prima oară pus in exploatare în această stagiune, poale rivalisa eu tot ce s’a făcut mal de gust şi inal luxos în acest gen; monilat cu un deosebit lux şi îngrijire, îu stejar masiv şi pluş, cuprinde vaste săli de mîneare, caU, cofetărie, salon de lectură, conversaţie şi corespondenţă, piano, jocuri de distracţie, precum şi 0 sală cu două bilearde aduse din renumita fabrică Iassinţe din Liou. Pe lîngă acestea mal este o spleudidă sală de teatru, încăpătoare de 500 persoane, care rivalisează cu sala teatrului Naţional din Iaşi şi care e proectată a fi iluminata electric ca şi întreaga clădire. Sala de cură de la No. 3, ocupată pînă acum de bazar, se pune în acest an cu totul la dis-posiţiunea publicului. Parcul e inult înfrumuseţat prin o considerabilă plantaţie de brazi şi rozierl de toate speciile aduşi din streinâtate. Pe lîngă instalaţiuuea de aer comprimat după modehd celei din Reinhenhall, s’a mal instalat în acest an pe valea Dobrulu) o lăptărie sistem sviţerian pentru cura de lap'e. Masajul, care este un adjuvant medical puternic se va executa la domiciliu, de persoane speciale cu cuuoştinţl teehnice în materie. Şi pentru a se da o direcţie cu totul ştiinţifi ă băilor Slănic, s’a instalat şi un laborâtorid de chimie biobgică pentru analisa singeiul, spute lor, urinelor, etc., atît de necesare în prescrierea şi dirijarea uneî cure medicale S’aO redus preţul camerilor din monumentalul hotel Racoviţă in care din 104 «:amere numai 4 costă cite 12 Iei pe zi, iar restul variază de la 3—10 lei pe zi. Visitatorii c nu vor sla de cit 4 zile nu plă-t sc taxă de cură, la care ÎDsă sunt obligaţi după trecerea acestor zile. . Considerînd că varietatea şi complexitatea apelor minerale din băile Slănic rivalisează, cu drept cuvînt, cu cele mal de trunte băl similare din Europa şi că aceasta atrage în fie-.-are an un îndemnat public de elită, va apare în timpul sesonulul un ziar periodic «Curierul băilor Slănic» în care se va publica articolele medicale relative la băile Slănic, articole literare, diferite dări de seamă, preemn şi numele tuturor visitatorilor dm Slănic, aceasta în scop de a se putea avea o exactă şi complecta revistă a întregel activităţi balneare a Stanicului. In tot timpul sesonulul, dela 1 Iunie pînă la 1 Septembre, vagoane directe de toate clasele cu preţuri reduse pe jumătate vor circula între toate oraşele şi Tg.-Ocna, unde se găsesc Ia gară in ort-ce timp trăsuri comode cu preţuri foarte moderate, ce fac trajeul între Slănic şi Tg -Ocna. 0 musică militară organisată în bandă şi orchestră. cu un personal de 30 artişti, va delecta publicul in tot timpul sesonulul. Printre distracţiile foarte variate trebue să adăogâm că, se fac angajamente cu mat multe trupe de artişti streini şi din ţară pentru a repre-senta la Slănic operete*, teatru de varietate, etc. Cabinetul de lectură posedă 7 ziare francese, 2 germane şi 8 romine. Medic inspector al băilor este ca în toţi anii tot cunoscutul doctor Russ. IMPERMEABILE CELE MAl EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucurescl, str. Smărdan, 2 Brăila, Bulevardul Cuza,17 Craiova, str Cogăluicdnu Io Băile „Radu-Negru” din CÂMPULUNG- Băile reci cu duşi complecte s’afi pus In circulaţie la l corent. Băile de Hidroterapie, putină, abur şi aer cald Ia 1 August. Itihalcţil, aer comprimat, medicementale şi electrice la 1 Septembre. tnslalaţiunea acestor bal, mobilierul şi tot ce se impune pentru un asemenea stabiliment de prima ordine, nu lasă nimic de dorit. Preţurile sunt mul mult de cit moderate. Direcţiunea. W. Staadecker «LICEUL MODERN “OEBAETI BUCUREŞTI ’ 160, CALEA VICTORIEI, 190 Cursuri primare, secundare şi se ţie pregătitoare pentru bacalaureat. Autorisat şi roautorisat de a ţine, în limitele regulamentului, esamene de fine de an s«-olar în ins'itut şi elibera certificate valabile pentru ba-alaureat si şcoalele speciale, Liceul MODERN îşi va deschide cursurile anului şcolar 1897 —98 Iu 1 Septembre 1897, su un corp didactic ales dintre cel mal dis inşi membri al ii«-eelor şi gimnasiilor din capitulă. Preparaţiile pentru corigenţi încep la 20 August. In ultimii doi ani de funcţionare a «I iceulul M idern», sub a noastră direcţiune, această scoală a avut, faţa de cele-l'alte scoale particulare din ţară, cea mal mare popul-ţiune şcolară. Din promoţium-a anului 95-96 a avut 40 de bacalaureaţi. In Iunie 97, eomisiunile instituite de Onor. Minister, compuse—tn scopul de a se ridica nivelul învăţămintulul privat din profesori universitari şi secundari de o integritate şi severitate cunoscute, aiî promovat, îu urma examenelor cu succes trecute in institut, 70 din elevii cursului secundar; afară de aceştia toţi cel 25 de elevi, cari aii trecut esamenele la Stat, atl fost promovaţi; în total TnsMtu»ul a avut 100 de eleri definitiv promovaţi in anul şcolar 96 97. Cu un cuvînt succesul acestui Institut, tn ultimi! doi ani, a fost ntît de strălucit, că a întrecut aşteptările mullor colegi şi chiar a'e onoratei comisîunl, numita, în scopul mal sus amintit, de onorabilul Minister at instrucţiunel publice. De ia început, hotărîţl la munca cinstită şi energică, nu ne vom da înapoia orl-cărel dificultăţi. Cu puterea ce dă sentimentul datoriei îndeplinite, ca profesori şi directori, vom merge înainte, în speranţa că şcoala noastră va ocupa un loc onorat în invăţămîntul particular, care şi dinsul va contribui cu ceva la mărirea şi înălţarea patriei 1... înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu începere de la 1 August 97, in toate zilele, orele 9—12 a. m. 2—6 p. in., in cancelaria Institutului, Calea Victoriei. 190, Bucureşti. Prospecte se trămil la cerere. /Dr M Rrânrbă prof- de sciinţeie nat. ___ ^ • lfl> Dl QllU^d, la noola norm. de ln.t. \ George C. Dragu, race"^; de fi osofle L&zAr» Liceal KAPRI Sub Direcţiunea d-lul M. MUREŞIANU Strada Ştirbei-Vodă, 37.—Bucureşti Cursuri primare şi secundare complecte, preparaţiunl de bacalaureat, şcoală militară şi şcoală de poduri şi şosele. Reautorizat, conform regulamentului, eliberează certificate valabile pentru bacalaureat, şcoala militară, etc. Cursurile încep la 1 Septembre 1897, iar preparaţiunile pentru corigenţi la 20 August. Anul acesta am Înfiinţat pe lîngă cele patru clase liceale şi cursul superior complect. D-na Maria de Kapri, ca şi mal ’nainte, se va ocupa cu aceeaşi stăruinţă de copiii încredinţaţi acestui institut, care mulţumită muncel sale oneste şi neobosite a putut ajunge la buna sa reputaţie de astă zi. înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu începere de la 15 August 1897 In toate zilele de la orele 9—12 şi de la 2—6 p. m„ îu cancelaria Institutului, str. Ştirbei-Voda 37. Prospecte se trimit gratis la cerere. Director, Marius Mureşiami Liceul MODERN pentru Domniştire Calea Moşilor, 162. — Bucureşti. Autorisat d« onor. Minister prin ord. No. 1766 şi 4399 95. reantorisat prin ord. No. 6947/96, cu Grădină de copil, Curs primar şi Curs liceal 7 cl., după programa Statului. Sunt şi cursuri facultative pentru e'evele cari n’aspiră la bacalaureat. Direcţia n’a cruţat nici un sacrificiQ: a ales profesori distinşi, a supraveghiat şi controlat totul de aproape; de aceea resultatul a tost că nici o elevă n’a rămas repetentă din cursul liceal nici din cel primar, de şi unele eleve au dat examen la Stat şi altele în pension fiind examinate de cel 9 delegaţi al onor. Minister. Nouă eleve aiî terminat clasa a şeaptea şi s’afi înscris la examenul de bacalaureat, din cari .... aă reuşit sâ-1 ia. Părinţii cari ar voi să-şi aducă fiicele aici, ca să urmeze cursul primar sati liceal după programa Statului, trebue să Ie înscrie negreşit înainte de 20 Septembre, ca să le trecem în tabloul ce se înaintează atunci Ministerului. Elevele pot fi interne,externe sati semi-interne. Prospecte se trimit imediat după cerere. Directoare, HAKU EV III BALTEiNd. INSTITUTUL de DOMNIŞOARE „ POMPILIAN” Bucureşti, Calea ltahovei, «4*60 Liceu clasic şi real. Cursuri de pictură, muzica, declamaţiuni, etc. Educaţiune aleasă. Dirig«at d« D na C. POJIPILI A3f licenţiată iu ş iinţeie matematice din Bucureşti şi Paris (Sorbona) Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe. CondiţiunI avantagioase pentru fiicele de profesori, funcţio .arl şi militari. (Institutul e autorizai de onor. minister al in strucţiuueî publ., cu No. 8169 din 7 O-bre 1898. INSTITUTUL FRANCEZ De DOMNIŞOARE V. H. OH< >ISY autorisat de Onor. Minister şi fondat în 1870 BUCUREŞTI 10, STRADA NEGUSTORI, 10 Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile Încep la 1 Septembre. înscrierile încep la 20 August st. v. 2,000 LEI ofer nentni un singur timbru poştal din Moldova din anui 1858 de 81 parale. Asemenea cumpăr mărcile de 27, 54 şi 108 para e, pentru cari plălese pînă la 500 lei pe bucată. Broşura Ilustrată cu descrierea şi preţul fie-cărul timbru în parte. a apărut i se (liniile gr»(In şi frun«;o la orl-ce cerere. Mognsin special de Mitrei pentru colecţiunl Ift. RIKN K A l 11 3, Koiiiin, 3. Intrarea prin st adu Ciinpineanu . TOT Tîî. TF% Y Cea mai bună anii ni I noi-ll IA ilc mnaft. www.dacoromanica.ro EPOCA „EPOCA” ÎN PROVINCIE PUCIOASA Iarăşi comitetul de trei După cum spuneam lu ultima eorespen-denţă, Duminică s’a dat tn pavilionul băilor balul societăţel «Caritatea», pentru ajutorarea copiilor săraci din judeţul Dîmboviţa. Şi de astă dată, faimosul comitet al celor trei a găsit ocaziunea să nemulţumească pe vizitatorii din Pucioasa. De oare-ce în acea zi, Sf. Pantelimon, era bllciCl mare In Pucioasa, deci, dever mare la ctrciumile din ttrg al căror proprietari sunt membrii comitetului, Triumvirii, ca să atragă şi mal multă lume la prăvăliile lor, în contra preseripţiunilor contractului încheiat cu muzica şi în contra tutulor regulilor şi obiceiurilor, au poruncit ca muzica, plătită de vizitatori, să nu eînte în acea seară în parc la pavilionul unde se dedea balul, ci să clnte în tîrg. Pe lîugă monstruo-sitatea acestei măsuri idioate a comitetului, ceea-ce este şi mal revoltător, este răutatea cu care aceşti puternici al băilor aO lucrat în această afacere. Fără a spune nici un cuvînt organizatorilor balului, membrii comitetului, au lăsat pe aceştia să facă toate preparativele pentru bal şi numai seara cu o jumătate de oră înainte de începerea balului afi dat ordin şefului muzicel să nu meargă în parc. Alt conflict Cu chiu cu val, organizatorii balului afi scăpat din situaţiunea încurcată în care II băgase Triumvirii, angajînd pentru bal un taraf de lăutari cari cîntatt la restaurantul din Parc. Primul boston mal liniştise puţin spiritele dansatorilor indignaţi de neomenia făcută de comitet clnd de odată se răspîn-deşte ştirea prin sala de dans că antrepre-nmmlrestaurantulul, vestitul Petraehe şeapte ntW, una din pîrghiele actualului regim, interzice lăutarilor de a mal cînta în pavilion şi cu forţa ÎI gonise din locul ce le este lor rezervat, strigînd ca la şeapte nuci că lăutarii sunt al lui şi îl ţine deci în restaurant. De astă dată indignarea a fost la culme şi de sigur fără intervenţia sub-pre-fectulul, care a trimes pe lăutari să clnte în bal, am fi asistat la un scandal enorm. Cu aceste două incidente sălbatice, balul a continuat pînă la orele 2 din noapte şi s’a dansat cu mal mult antren. Conflict administrativ Pentru bîicifi şi pentru balul de seară, veniseră Iu Pucioasa curioşi din toate părţile judeţului. Peste zi circulaţiunea era imposibilă pe stradele Pucioasei, iar seara în bal era gloată. Printre numeroşii curioşi, venise din Tlr-govişte şi poliţaiul oraşului I. Clmpeanu. Ca adevărat poliţist care se respectă, după bal, Cîmpeanu s’a dus cu mal mulţi prieteni de pahar să chefuiască la un restau-tant din vecinătatea parcului. Unul cîte CASA DE aCMiMB HESE2Â & SAMUEI BUCURESCI H«. t> Stra&s LipseeasI ii*. S Cumpără şi vinde efecte publice şi fsee orl-f schimb de monezi. Curau! pa şina da 29 Iulie 1397 unul, paharele se deşertară repede pe gît-lejuI poliţaiului şi de... omul prinse la chef. Chef fără lăutari uu merge. 0 bandă de ţigani fu la iudemtnă şi de aci să te ţii băutură şi ţipete. Pe la orele 2 din noapte clnd cheful era lu toiul lui, un indiscret jandarm rural vine să amintească poliţaiului că regulamentul băilor opreşte muzica şi zgomotul peste orele 12 diu noapte. Atit a trebuit poliţaiului ca să se facă foc. După ce a bătut şi Înjurat ca uu adevărat poliţai pe bietul jandarm, între mal multe baterii şi clondire deşerte, în cea mal complectă stare de beţie, a isprăvit întreg dicţionarul înjurăturilor începlnd de la primar şi isprăvind cu subprefectul. Chefliul de poliţai a făcut un scandal şi un tărăboi înjurînd şi batjocorind pe toată lumea piuă la orele 5 dimineaţa. Toţi locatarii din jurul restaurantului Chivulescu unde s’a IntSmplat scandalul, s’afi plîus a doua zi că nu s’ati putut odihni din pricina acestui domn poliţai. Acest chef început atît de bine şi urmat după programul demn al unul şef de poliţie. s’a sfirşit tot după programul poliţist. Câmpeauu a plecat la ziuă, beat mort, iar restauratorul drept plată a primit cî-te-va înjurături bune. Nu de geaba Câmpeanu e poliţai la Tlrgo-vişte. Se zvoneşte că sub-prefectul a făcut raport la prefectură reclamîud contra poliţaiului care a nesoeotit regulamentele poliţieneşti şi i’a insultat tu mod ordinar. Yb. O A Li A TI m Ziarul colectivist Voinţa Galaţilor se laudă cu lucrările şi activitatea pusă în executarea lor de edilii oraşului, lucrări cari în treacă fiind zis au fost proectate şi votate sub conservatori. întrebăm: Iu ce constă lăudata activitate eînd din Martie s’a început pavarea sfradelor Mavromol şi Tecuciu şi tind se lucrează 2-3 zile şi 2-3 săptămlnl se întrerupe?.. De 4 luni circulaţia pe aceste strade este foarte diticiiă In dauna comerţului; şi ca culme ele fiind depavato de vechia peatră, praful în lupta continuă cu vîntul, orbeşte pe nenorocitul ce Îndrăsueşte să le traverseze, căci să nu credeţi că părinţii oraşului au luat măsuri pentru stropirea lor. Pentru ce oare ş’ar mal da osteneală să se îugrijească de ne* voele cetăţenilor ? Par’eă nu s’ail ostenit destul alergind spre a cerşi voturile lor, pro-miţîndu-le marea cu sarea. Mal zilele tiecute Sfintul IIie, doar s’a îndurat de ’şl a trimis sacalele, şi i a tras o stropitură ca să ajungă pe o lună. Pe aceste strade noroiul era aşa de mare Incit se înfundai! roatele trăsurilor pînă la Culuc. Baltocele formate lu urma ploilor aO indignat pînă şi pe voluminosul senator colectivist Cavalioti care rivneste la ciolanul luî Plesnilă, căruia ia şi adresat o scrisoare deschisă In acest scop. Tiu Poporali. LACUIj’SAHAT In noaptea de 15 Iulie pe la oralOjum., cînd cea mal mare parte a publicului se retrăsese în camere, spre a se culca, să aud în strada principală ţipetele unor băieţi, conduşi la poliţie de sergenţi, în lovituri de pumni şi de tesace, iar în fruntea gardiştilor se afla comisarul Grigore Ionescu care făcea comanda loviturilor. Lumea alarmată de acest sgornot infernal, a eşit cum se găsea la fereastră, la balcoane şi întreba ce s’a întîmplat. In această învălmăşeală tlnftrul Dimitrie Stelniceanu, venit chiar în acea seară la cură, să apropie de locul scandalului spre a afla de împrejurare; un gardist ’l întreabă ce caută şi *1 aplică şi lui două palme zdravene, ast-fel în acea seară ne putînd afla nimic precis, aduna—şi cerce* tind cazul, aflu, că cel bătuţi eraţi douî băieţi, foarte tineri, chelneri de la restaurau-tul Popescu. Aceşti băieţlt erminlndu-şl treaba s’ati dus la o circiumă din marginea băilor, unde afi poruncit: unul o cafia iar cel alto limo-nată ; unul dintrlnşil începlnd a cînta, gardistul somează pe cîrciumar să închidă prăvălia ; băieţii văzînd aceasta, afi eşit afară să meargă acasă, de îndată afi fost înhăţaţi de gardişti spre al conduce la poliţie maitratlnduT după cum am descris mal sus. Motivul scandalului provine din faptul următor : Comisarul Grigore Ionescu fiind prieten cu un alt birtaş din localitate, a proiectat a face un ne-ajuns Restauratoru-îiî Popescu. Acest ne ajuns ’l afi crezut nimerii 2 ’t aresta chelnerii ca să nu aibă cu cine servi clientela sa j In adevăr neajunsul a fost bine conceput căci lumea a fost foarte răfi servită în acea zi, căci chelnerii nu afi fost liberaţi de cil în seara de lt>, după ce comisarul a aflat că restauratorul Popescu s’a dus la Brăila şi a reclamat parchetului. Procurorul a anchetat faptul; circiuma-rul Ion Vasilescu a declarat că băieţii nu afi consumat de cît o cafea şi o limonată. PITEŞTI a Strada Soarelui din acest oraş, mal înainte de a se construi linia ferată Piteşti Curtea de Argeş, avea scurgerea apelor, provenite din ploi, în rlul Argeş, în a căruia imediată apropiere se află. Acum terase-mentul liniei fiind ridicat la peste patru metri de înălţime, ■ apele stagnează pe această stradă, cu toate că s’ur fi putut face o mică gură de scurgere pe sul» terasement. încă din toamna anului 1891», populaţia de pe acea stradă, a adus la cunoştinţa d-lul f. N. Coculescu, primar al oraşului, că din Muoo&mmmimmamKmBiasamiMaBmmBmm cauza miasmelor provenite din mlaştenile după stradă, cea mal mare parte din locuitori sunt bolnavi. Primarul de şi a promis, însă nu s’a ţinut de cuvînt. In primăvara anului curent, cu ocazia inun-daţielor, bieţii locuitori ameninţaţi de apa, ce cu furie le intra în case, şi-afi transportat, parte din el, puţinul bagagifi ce aveai! prin poduri, iar parte 1-att lăsat la voia în-ttmplftril. Apa stagnează şi acum In şanţ, ecsallnd miasme infecţioase, din care cauză chiar circulaţia a devenit aproape imposibilă. Dacă d. Coculescu, primarul oraşului nostru, ar fi avut vr’o proprietate tn acea stradă, sunt de sigur că de la începutul dezastrului, n’ar ti neglijat nici o măsură de Îndreptarea răului. Dar în acel timp d sa era ocupat cu repararea şandramalelor ce posedă în Piaţa sf. Georghe, şandramale pe care nu mal putea să le repare fiind supuse retragerii cu patru metrii. Anghina difterică a Început şi în oraşul nostru să’şl facă victime. Intre cazurile mortale pot cita pe copila d-lul Grigore Dincă Briceagu, care tnholnăvindu-se în ziua de 4 Iulie, a|»ea in ziua de 11 Iulie i s’a dat ajutorul medical, însă a fost prea tîrzifi. Tot de această boală suferă o copilă a d-lul B. Lăzărescu şi doi copil al d-lul Pa-raschiv Bărlogeanu şi cine ştie cîte cazurţ nu vor mal fi în oraş. Cetăţenii noştri sunt foarte tare lngrijaţl de proasta administraţie a oraşului sub toate punctele de vedere, căci conducătorii, ince-pind de la funcţionarul cel mal îualt şi pînă la sergentul de stradă ,uu sunt de cît o adunătură din cele patru părţi alo ţării, fără nici un dor de binele public, căci ştiri că imediat ce vor scăpa situaţia din mină ’şl iafi catrafusele şi plec în altă parte, fără grije de vre-o răspundere. El caută, pe cît pot, sâ’şl agonisească ce va li posibil, vorba poliţaiului Dendrino, celebru în cărţi de joc: 4*Să tăcem din (jură ca să putem mînca O bucăţică de pîine.* parţială, tot trebue să se aducă la cunoştinţa publică, ceia ce aici nu s’a făcut. In ajunul alegerel se aude că Primarul întruneşte la Primărie pe alegătorii săi ca să le dea ordine pe cine să voteze a doua-zi. Tot în seara de 13 Iulie întruneşte pe aceiaşi alegători la casele lui Ilie Florea. Candidaţii d-lul Primar, Întruniţi la Ilie Floarea, oamenii arendaşului, afi ameninţat pe alegători, cari cultiva pămlut pentru hrana lor la Părîfi negru, ca să voteze lista lui Alexandrescu iar primarul şi cu agenţii comunali afi ordonai tot în acelaşsens. Vestitul Alexandrescu a poruncit apoi să se aducă băutură, vin amestecat cu spirt, şi petrecîud în orgii pînă adoua-zi afi pornit în corpore la Primărie spre a vota, Votarea a fost numai de formă, căci de aît-fel totul era aranjat din ziua precedenta Contrar art. 32 din legea comunală caic prevede că lu comunile urbane uereşedinţe JlIMlllLEAI Din numărul de 9 consilieri cu care consiliul comunal trebue să fie compus, conform legel Comunale, Pam avut pînă acum redus numai la 5 Consilieri, fiind-că 4 afi demisionat. Din aceşti 5 Consilieri unul funcţionează In contra legii, căci nu ştie să scrie şi să citească. El se numeşte Gheorglie Florea. Cu toate protestele ce s'afi adresat celor în drept, piuă acum nu s’a făcut nimic ca să se intre în lege. Este lesne de înţeles cauza pentru care Primarul Costache Ţintită perzistă, din toate puterile sale, să aibă în consilia o aşa mulitate, căci cu dînsul formează majoritate, ori de cîte ori în consiliu sunt afaceri şi Primarul, indirect, are interes să se voteze,'fie ele ori cit de păgubitoare Comunei, Trebuind să se complectele consiliul la 14 Iulie corent, a fost în tîrgul nostru up simulacru de alegere. Din 4 vacanţe cîte suut declarate în consilia. Primarul a hotărit a se face alegerea numai pentru trei. Nu s’a îndeplinit cerinţele mult asupra alegătorilor. Cu aceste mijloace necinstite reuşeşte lista lui Alexandrescu împreună cu alţi doi mahalagii fără ştiinţă de carte, In corespondenţa viitoare amănunte îp-privinţa aleşilor. MtOTOSAAM Musica la grădina Virnav, a ajuns să fie un adevărat basm cu cocoşii roşii. Primăria se joacă cu bietul public botoşeneau, d’a unde e popa, nu e popa. Se ştie că la începutul verii intrase în tratative cu musica militară din Fălticeni, După eşecul suferit cu această musică, acum onor. primăria, se învirteşte ca o moară neferecată priutre ţiganii lăutari din localitate. Azi licitaţie: cine dă mat mult...o musica cu mat -puţine parale. Svonul de aceste licitaţii musicale—căci ait-fel nu se pot numi—o dată răsplndif, lumea începe să tresară de bucurie, că va asculta sîrla popilor, la Virnav. Da de unde ! D. Primar pune îotr’alte condiţiunT, ca printre lăutari să nu fie nici un ţigan... vă place farsă ? Asa auzim că, după cele 15 zile reglementare, se va ţine o nouă licitaţie ; iar începutul esecuţiunel al acestei importante lucrări, va avea loe pe la finele lui Septembrie şi va urma regulat cu cîotarea în fie-care Marţi, Joi şi Duminică, toată iarna. Bine înţeles, tot lu grădina Virnav ! Victor. Dr. S. ERLICH Specialist în boale interne 22, Strada Gabroveni, 22 Consultaţiunî de la 2—4 p. m. TREERĂTORl cu ramele de fer «le I» C. F. It. Filmare Mecerător „COLflMBU» din Fabrica 08B0BNE H. S. GREI F Bucurescl, SUr. Smlrdan,2 ivu-â-Ti« de Ooioro) | Cump. Vicd 4*/« Rusia Amortisabilă. . 18 lh 89 ’/* Wt » Amortisabilă. . 101 101 «•/. Obligat, de Sfat (Cov. R.) . m — ‘.621’/, 6 «/, * Municipale din 1882 •-7 971 > « V*h » » . i8»0 98 — 98 7» fc»;. Scrisuri Funciar Rur&ie . Mii V* iî f 7* £*/« » » Urbane . 88 88, S*k. o » » Iaşi. 84; V. 85 - Acţiuni Banca Naţio tli. 1350 — 5 660 » * Â" COi* , 380 — 335 — » Dacia Ho- cia asiy, 415 — 4-25 — » S-feaN jionala asig 460 — 4". 0 — S-tatea de oouatrucţiunl . 150 - 169 Fiorini valoare Austriacă, i ÎS f 13 Măre! Germano .... I 22 î 25 Bacante Francez» . . . 100 — ÎOi » Italiene. . . 89 — S3 » ruble birtie . . î 65 t 70 sont Ies Sources vichy-£tat CIlLESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Cxioer le nom sur la Capsule et l’Etlquette. _ Ies Seules Veritables Pastllles de Vlohy sont Ies Pastilles YICHY-ETAT tabrlqudes aveo Ies sala natarels extralts des Eaux Vichy-Btat COMPRIMES DE VlCHY aux eela naturela VICHY-tTAT pour preparer l’eau artificleile da Vlohy gizeuse. Alint Giniral pour la ROUMANIB. BULGARIE, SERBIE : O- CASISST, Buc orei t Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Bonlevard Montp&rn&ss 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanolor cari via la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemeuea se poate face eonsultaţiune şi prin corespondenţă M. KOHAN Galaţi şi Brăila l>EPOSITUI* CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. etc. DIN RENUMITELE FABRICI „THE CHGISSY KNIFE C0- din america” CEL MAI UTIL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU Cereţi numai CUŢITE „C'IIKIfcTY” Deposit de Case Englezeşti 99Cliatwoocl?9 Neinvinsibile, Inspargibile §i cele mal sigure contra incendiului Deposit de Vânture lînf/tezesti Centisimaie de la 350 kgr. pînă la 2,000 Capacitate Coustrnite de fer şi oţel PREŢURI CORENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRATIS ŞI FRANCO Doctorul N. TIIOMESCU Medic primar al spitalului de copil, Profesor la Facultatea de medicină s’a stabilit pe timpul verel Ia Bulev. Ghika—SIAAI 4 — Bulev. Ghika Doctorul M. CODREANU 2, Strada Stele», 2 Consultaţiuni dela ora 1—3 p. m. pentru săraci gratis. C06NACI0SEPH ENGRAND AIGOIILEME */ COGBiAC Singurul succesor al casei I. E. Billary Fondată In 1812 Posedînd viile sale proprii in Breuil, unde distilează proprjele sale recolte, este in stare a oferi onor. public cele mai tfue si renumite COGNACUKl. Caa& cu mare repulaţinue Europeană ------------- | x j.AyJ cSte 12 sticle «îc 75 cciţlilitre Cognac <> fr. 20 « 1 stea, < 24. « 2 stele, « 36 « fin champagne 3 stele « 48 « « verbifi Q. P. « 60 » « foarte vechio V. S. O. « 72 « « extra calitate V.S OP. « 120 6 tiranei In |iI>in pentru lăzi a a» Ju-mă taţi de sticle. I3V BUTOAIE ordinar, 48° hect. fr. 100 ir.o 200 3o0 350 500 750 Cogna « fin, 48° « vechio, 47° « « superior, ţ5° « fin champagne. 45° « « « vechio 45° « « « foarte v. 45° “WflSKiS1 » WIHIWIWIlliMll1 |JK gjl , _