SERIA IL—ANUL HL No. 520
NUMÂRUWO BANI
ABOIAMFUTKLE lacep la 1 şl 15 ale flc-aArel Ioni şi m plitew tot-d’a-ana Înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţ» şi etreindtaie prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; în atreinătate 50 lei Sase luni ... 15 >	>	>	*5 »
Trei luni , . . 8 »	>	>	13 »
Un număr In atreinătate 80 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. S - STRADA CLEMENŢE! - No. t
Ediţii m treia
EPOCA
DUMINICA 27 IULIE 1897
NUMARUL^IO BANI
AN17NCIUBILE
In Bucureşti şi judeţe ee nrinwc numai Ia Administraţie
In atreinătate, (Urnot Ut administraţi» şi ia toate oficiile de publicitate An un ci ori la	pag.	IV.0.30	b. linia
*	*	»	HI............1—	lei	»
*	»	»	n	.	.	.	.	.	8.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele 8	lei	rlndul
Un unii vechii S0 bani
Roslul visitel Prinţului Bulgariei
INGÂIMEALĂSAU MUTISM
Colectiviştii oii cit de îndrăzneţi sunt, nu ştia ce să răspundă la acuzarea clar formulata de noi şi anume : ca In opoziţie aQ făcut o campanie teribila în contra actelor partidului conservator, acte pecari aQ fost nevoiţi sa le recunoască, odata ajunşi la guvern.
Sa reluam chestia în scurt. Contra armei Mannlicher se ştie ce mizerabila campanie a fost dusă în opoziţie şi chiar la guvern— în întîiul minister al lui Sturdza Asta-zl acea campanie a încetat. Arma Mannlicher continua a fi puşca trupelor noastre.
Ce se poate răspunde la această constatare de fapt ? Nimic.
Voinţa îngaimeaza ceva, dar acel ceva este aşa de timid şi de enigmatic în cît echivalează cu o mărturisire de mea calpa.
Aşa este, ne spune Voinţa în o revista a sa, puşca Mannlicher nu e un ciomag, ea nu este un pericol pentru siguranţa ţărel, este chiar o arma buna. Insa <meritul nu este al conservatorilor .
Zaa? Ar fi buna Voinţa sa ne spună al cui este meritul? Pentru ce foaea colectivista care este categorica cînd atribuie partidului liberal toate meritele imaginare din lume, este aşa de sibilianâ cînd a-titige chestia meritului puştel Mau nlicher ?
Nu cum-va meritul o fi al colectiviştilor? Sa o spună. De ceasta zi cauta sa planeze un mister relativ la o chestie asupra căreia acum doi ani, se pronunţaseră cu atîla claritate ?
Deci una la mină.
Colectiviştii, se ştie, aQ combătut legei maximului. Asta-zl acea lege este în picioare, ba chiar consiliileco-munaie colectiviste aQ ridicat taxele minimale la maximul lor Cum râmine, i’am întrebat de multe ori, cu campania violenta şi revoluţionară pe care aQ dus’o â propos de aceasta lege ?
Voinţa cauta sa răspundă : «este «meritul nostru ca prin lupta ener-«gica «dusa» în contra legel maxi-«mulul, ast-fel după cum fusese «întocmită de conservatori, am is-«butit să’î silim să o revadă §i «să o schimbe in părţile ei fun-«damentale şi de principiu».
Aici Voinţa minte ca un dantist american.
Ar putea această mincinoasă, sa ne arate cari sunt părţile fundamentale şi de principii pe cari noi le am schimbat în urma campaniei stupide dusa de horda colectivista ?
A fost, un moment, discuţia asupra articolului 2 daca nu ne înşelam, privitor la impunerea pro duselor fabricate in interiorul razei oraşului. Dar îndata s’a lămurit ca nu intrase în spiritul guvernului interpretarea pe care colectiviştii i-o dadeaQ şi de care se servea ca de o arma meschina.
Nici o modificare, cu atlt mal puţin esenţiala şi de principii nu a avut loc în proectul aşa cum s’a prezentat întîiQ Camerei. Inca o data «Voinţa» minte, opinînd contrarul.
Dar mal este ceva. Sa admitem că colectiviştii aQ dus în timpul vo-tarei acelei legi, o campanie In dorinţa de a obţinea modificări. Sa admitem, după cum pretinde «Voinţa», ca le-a obţinut.
Atunci ar putea colectiviştii să ne răspundă pentru ce şi după votarea legel ei aQ continuat mal cu înverşunare campania ? Ar putea sa
ne arate cura se face, ca angajamentul de a desfiinţa aceasta lege, a fost luat, după ce legea intrase chiar în vigoare ?
Deci doua la mîna.
Conservatorii făcuseră o lege asupra drumurilor de fer de interes particular, pe care colectiviştii o combătuseră groaznic. După el, acea lege era antipatriotica şi anti-con-stituţională.
Prin canalul acelei legi era să se strecoare toate nenorocirile în aceasta ţara.
După ce aproape doul ani s’aG codit, neştiind ce să facâ cu angajamentul pe care '1 luase ca vor desfiinţa şi această lege, colectiviştii astazi sunt nevoiţi cu urechile în jos şi cu coada între vine ca să pună în aplicarea acea lege şi lucru semnificativ... Cea întil concesiune de drum de fer particular, este acordata... unul colectivist, lui Sclii-leru, cunoscutul deputat îmbrăcat ţărăneşte!
S’ar părea ca legile conservatoare nu miroase, cînd e vorba ca colectiviştii să profite de ele.
Asupra armei Mannlicher şi legea maximului, Voinţa a îngînat ceva, după cum s’a văzut mal sus.
Asupra legel drumurilor de fer de interes particular, Voinţa tace chitic. Ar putea sa ne spune pentru ce astâ-zl o aplică, după ce o combătuse ?
Trei la mîna.
Am putea continua. Am putea vorbi de legea minelor. Am putea vorbi de legea administrativă, de cea comunala, etc.
Am putea sa acoperim zilnic toate paginele gazetei noastre cu polemicele stupide şi cu angajamentele nebune pe cari colectiviştii le luaQ faţa cu ţara.
Credem de prisos a face această demonstraţie. II cunoaşte prea bine lumea.
A cauia să demonstrezi că colectiviştii sunt nişte farsori şi păcătoşi, este a înfunda uşi deschise.
Daca am scris, şi aceste puţine, este ca obrăznicia Voinţei fusese prea mare.
AFACEREA MĂNCIULESCU
Iatorlcnl afacere!. — Ancheta administrativii ţi financiară. — fina-peudarea d-lul Itlănclnleacu.— Raportul aaiipra anchetei. Intervenţia il-lnl fanta-cuzlno.
Nici PilNE
Nici APA
Cine vrea să*şî facă o ideie despre incapacitatea administrativă şi detrîndăvia liberalilor, n’are de cît să se uite la ceea ce se petrece în Bucureşti.
v Brutarii aă scumpit pîineu cum aă vrut fără ca primăria să facă cea mal mică încercare de a apăra interesele poporaţiunil. Fabricanţii de pine percep o ade arată zeciuială asupra unei poporaţiunl de aproape 250 de miî de suflete, fără ca ad-ministraţiunea comunală să se mişte.
Dar se vede că nu eru de ajuns ca Bu-cureşt-'-nil să fie puşi la post; mal trebuia să sufere şl de sete.
Le-a trebuit liberalilor o aşa de mare sforţare ca să priceapă că soluţiuuca propusă de conservatori pentru alimentarea Bucureştilor cu apă e singura prnc-tică şi s’o primească, in cit acum nii-I nu-şl mai bat capul ducă avem ori nu apă.
In două seri de-a rîndul, Mercur! şi Joi, Bucureştenil n’au avut apă, din cauza halului în cxre s’afi lăsat filtrele. Cine a cutri- rat mahalalele în aceste zile a putut vedea grupuri de zeci de oameni alergînd de colo pină colo spre a găsi un strop de apă şi negăsind nicăirl, acum in toiul verel.
Pină se va aduce apa subterană, de a cuina în doul ani, avem toată vremea să pierim de sete mulţumită administraţiunil liberale, ori să ne îmbolnăvim bind apă din puţuri infecte şi din girlă.
Nici nu ştii ce să mal zici faţă cu a-tîta ticăloşie administrativă.
Plinea şi apa e baza vieţel; şi pricopsiţi! noştri liberali lasă să se scumpească piinea şi uu ne datt nici măcar apa de piuă acum.
Tribut-se alungaţi nemernicii aceştia, căci ne duc de ripa.
Istoricul afacerei
Imediat ce ministrul de interne a început să dea oare-care crezămint intrigilor lui Kiritopol împotriva d-lui Mănciulescu şi a promite celui dintîiu că va trimite o anchetă la Roşiori, representanţii judeţului s’au adresat d-lui Cantacuzino cerînd sprijinul acestuia pentru a evita ca nemulţumirile în contra ministrului de interne să ia proporfiuni prea mari.
D. Cantacuzino a făgăduit că se va interesa de aproape de această afacere şi că nu va lăsa pe ministrul de interne să intre pe o cale greşită.
In adevăr ministrul de finanţe o şi văzut pe d. Ferichide fără întîrzirre şi îi a cerut lămuriri.
D. Ferichide a răspuns că nu e de loc dispus a face jocul lui Kiritopol, dar că fată cu sgomotul ce se face cum că administraţia comunală din Roşiori de Vede s’ar fi făcut vinovată de abusuri şi ilegalităţi e nevoit să orînduiască o anchetă pentru a nu lăsa să se acrediteze svonul că ministrul ocroteşte asemenea fapte.
D. Cantacuzino a răspuns că nu se opune la anchetă, de oare-ce are convingerea că ea va dovedi că totul se reduce la o intrigă a lui Kiritopol iar administraţiei comunale din Roşiori, şi cu deosebire primarului Mănciulescu nu li se poate reproşa nimic.
Ancheta administrativă şi financiară
Ancheta a fost trimisă. Doul inspectori; unul administrativ d-rul Munteanu, şi un funcţionar al ministerului de flnance, însărcinat special cu cercetarea gestiunei comunei, aii plecat la Roşiorii de Vede. Timp de 15 zile fără întrerupere, delegaţii guvernului au răsfoit dosarele primăriei, aii cercetat dosarele furniturilor au examinat mandatele de plăţi efectuate, au luat diferite note şi copii după acte, fără însă a pune o singură chestiune primarului învinovăţit. Mai mu t chiar, toate cercetările de dosare ca şi toate denunţările în contra administra(iunei comunale ce făceau la hotel, la domiciliul comisiei de anchetă, iar nu la primărie.
Fa(ă cu acest mod de a se face anchetă, d. Mănciulescu, primarul oraşului, a zis inspectorului administrativ .
—	Domnule inspector, să-mi daţi voie să vă fac o respectuoasă protestare. După cît văd eu nu mă aflu în fata unei comi-siuni venită să ancheteze fapte precise şi anume stabilite ce mi ee pun în sarcină; ci mă aflu în faţa unei comisiuni care acum caută să găsească capete de acuza-ţiune in contra mea.
D rul Munteanu, foarte ambarasat, a răspuns :
—	Fiţi sigur, domnule Mănciulescu, că nu voiii pune în raport de cit ceea ce se va constata şi nimic alt-ceva.
Suspendarea d-lul Jfldn-dulescu
Inspectorul şi a urmat apoi cercetările în cursul cărora a cerut ministrului de interne suspendarea primarului şi a inginerului oraşului.
Amicii lui Kiritopol din Roşiori, iar Kiritopol însuşi în Bucureşti aii căutat să interpreteze această suspendare în sensul că ea a fost motivată de unele nere-gularităţi descoperite în sarcina celor loviţi de această măsură.
In definitiv însă suspendarea a fost cerută, întru cît priveşte pe primar în urma denunţărilor făcute inspectorului de amicii lui Kiritopol cum că primarul tm-pedică pe orăşeni de a se duce înaintea comisiunei şi a depune; inginerul oraşului a fost suspendat în urma plîngerel d-rului Ieremia pe care l-ar fi ameninţat să’l bată.
Haportul asupra anchetei
In 8ftrşit ancheta s’a terminat şi membrii comisiunei au depus raporturile lor.
La plecarea din Roşiori, d. Taban, însărcinat cu ancheta financiară a exprimat mulţumirile sale pentru situaţiunea casei comunale.
D. Ferechide, ministrul de interne, a primit raportul sunt acum patru săptă-mîni. El nu s’a pronunţat imediat asupra afacerei pretextînd că voeşte să citească cu deamănuntul raporturile şi apoi să hotărască.
Cu toate acestea nici pînă azi nu s’a dat o 8oluţiune acestei afaceri. Oraşul suferă, tn primul rînd, de toate acestea; o sumă de lucrări începute au fost întrerupte din cauză că inginerul oraşului a fost suspendat şi că ajutorul de primar, care /ine locul primarului, n’are energia necesară pentru a duce la un bun sfirşit toate cîte s’au pus fn lucru.
S’aii adresat ministrului o sumă de pe-tiţiuni prin poştă şi telegraf, acoperit» cu
www.dacoromanica.ro
mii de semnături. Ele nu cer reintegrarea primarului pur şi simplu, ci cer ca ministrul să decidă întrJun fel şi să dea o 8olu{iune acestei stări de lucruri dăunătoare oraşului. Dacă pr'imarul e vinovat, să fie revocat şi dat judecăţei; dacă consiliul e vinovat, să se disolve; dacă vina nu există pentru nimeni, atunci să se restabilească starea de lucruri de mai înainte.
Cu toate aceste cereri, ministrul, unelta lui Kiritopol, a tăcut şi tace încă.
Această stare de lucruri a pus pe orăşeni la grijă şi ei aii reclamat d-lui Gogu Cantacuzino.
Intervenita st-fui dania-cuztno
D. Cantacuzino văzînd dreptatea plin-gerii ce i se aduse, a cerut explicaţiuni d-lui Ferechide. Acesta însă pare a voi să rămînă cu d. Kiritopol şi neavînd motive pentru a lua măsuri de represiune în contra primarului, ţine lucrurile încurcate numai şi numai pentru a fi agreabil d-lui Kirifapol şi d-rului Petrini, care, din cînd în cînd îi procură cîte un gheşeft.
-D. Cantacuzino stăruie însă ca să se decidă odată pi intr’un fel. Şi din această cauză 8’au ivit neînţelegeri serioase între ministrul de finanţe şi cel de interne.
Ministrul de finanţe reproşează d-lui Ferechide că desorganisează partidul şi că compromite situaţiunea prin judeţe lu-induse după oameni ca d. Kiriţopol.
Aflăm că d. Ferekide a făgăduit d-lui Cantacuzino că va lua o hotărîre definitivă în afacerea de la Roşiori, alaltăeri Joui.
Pînă acum însă, pe cît ştim, nu s’a decis nimis in această privinţă.
D G. Cantacuzino e hotărît însă eă forţeze pe ministrul de interne să sfir-şească o dată acest scandal administrativ care desmembrează partidul.
Ceea ce putem afirma e că ministrului de interne îi se rezervă o surpriză.
***
In Roşiori domneşte o mare nemulţumire din cauzn relei voinţe a ministrului de interne; e vorba ca o delegaţiune de peste o mie alegători să vină în Bucureşti şi să forţeze pe ministrul Ferekide să ţină seamă de nevoile oraşului. ———-——
DIN STREINATATE Vilhelm II la Petersburg
Evenimentul la ordinea zilei e vizita pe care împăratul Germaniei o face Ţarului Rusiei, a-puclnd înaintea Preşedintelui Repuolicel franceze.
Deşi nu e de cit nn act datorit, dupft vizita pe care Ţarul a facut’o acum elt-vatimp împăratului Viihelm în c&l&toria sa prin huropa, toluş> se da o mare importanţă politică, Iutii-nirel puternicilor monarhi.
In afară de împrejurarea t-a vizita Impăratu-lul Germaniei e un contra-pond la viitoarea vizită a Preşedintelui Republice! franceze, se crede că ea va exercita o puternica inriurire asupra mersului unor chestiuni internaţionale pendinte, precum şi In vntor asupra politicei generale.
Presa rasă
încă Înaintea plecarel yachtuîul «Hohearol-lern» de la Kiel la Kronetadt, presa rusa a început să se ocupe de vizita lui Vilheim II, a-eordindu-I o mare Însemnătate cu privire Ia lucheiarea păcii greco-turce, încheierea tratatului definitiv de pace va fi grăbită, zic gaze tete ruseşti.
Novoi» Vremia crede că schimbul de vederi ce va avea loc Intre Ţar şi împăratul german, va aduce triumful acelor Puteri cari sunt mal îngrijite de interesele Greciei <te cit de ale Turciei. D* aceea există In Rusia convingerea eâ, imediat după plecarea lui Vilhelm II din Pe-tersbuig, negocierile păcii vor fi încheiate în-tr’un chip favorabil pentru Grecia, căci pentru Puterile cari sunt mal mult interesate In afacerile orientale, e timpul suprem să se pro-ceadă la rezolvarea chestiunii asupra viitorului Cretei.
Presa austriacă
In Austria se văd lucrurile In mod mal larg Vizita lui Vilhelm II, zice Nene freie Press», e o complectare a vizitei de astă primă-vară a Împăratului Franz Iosef la Petersburg.
Cu toată tripla alianţă, şi cu tot antagonismul ce exista pină nu de mult Intre Austria şi Rusia în chestiunile orientale, Germania, neavînd interese directe Tn Orient, a Întreţinut reiaţium bune cu Ru-tia, jucînd de multe ori rolul de mijlocitoare Intre aceasta şi Austria.
Acum, cînd s’a stabilit acordul au.stro-riis iu chestiunea Orientului prin vizita Iul Franz Iosef la Petersburg, nimi:nu e mal natural dedt ca relaţiunile dintre Oermania şi Rusia să devie şi mal bune.
Aceasta va exercita fără Îndoiala o puternică inriurire asupra întregel politici internaţionale. Întărind pacea europeană.
Speranţe ţi temeri
Clnd cu vizita făcuta de Franz-Iosrf ţarului Necuial, presa fran. eză a salutat acest eveniment ca Începutul unei ere nou», tn întelesu ca tripla alianţă se va desface şi locul el va fi ocupat de înţelegerea ruso-austro franceză, rfl-mlnlud Germania izolata,
Jn Germania s’atl ivit !n acelaşi timp temeri In acelaşi senz.
N»ue freie presa» g'seşte că şi speranţele şi temerile acestea sunt lipsite de orl-ce temei.
TRIBUNA LITERARA
KBUPFl...
I
Cine n’a auzit vreodată această silabă onomatopee, care exprimă aşa de caracteristic trosnetul unei explosiunl ? De la cel d’intâiQ european pină la cel din urmă sălbatic, care a avut onoarea să dea ochii cu un alb indo-german, toţi trebue să ştie ce e Krupp.
Krupp este forţa şl dreptul. El porunceşte pe apă si pe uscat. El zugrăveşte chartele politice şi le ’ngrijeşte şi corectează nouele ediţiunl.
Krupp este groaza şi liniştea, distruc-ţia şi ordinea, rfi-boiul şi pacea.
Krupp este garanţia Coroanelor şi a bunurilor civilisaţiel.
Acest nume, mal faimos decât toate numele mitologice, este numele pe care l-a purtat uu fierar german din veacul trecut, un burgez din Essen, orăşel in Prusia renană. Voia da aci pe scurt, împrumutate de ici de colo, câteva notiţe asupra lui Krupp, cari ni se par cu deosibire interesante.
Familia Krupp este veche. Oraşul Esseu a avut mal mulţi burgmaestrl, din această familie. Pe la începutul veacului nostru, Frederic Krupp, care avea afară din oraş o făurărie cu câţiva lucrători, se apucă cu dinadinsul să studieze căleala oţelului prin topitoare. Mare succes n’a avut, deşi ajunsese oarecum la resultate satisfăcătoare. Murind Frederic a rămas să conducă fâu-râria văduva Iul, ajutată de feciorii el Aî.fred şi Hermann; aceasta, de la 1826 Încoace.
Al doilea fecior Hermann, care era doritor de eiştig, şi care nu se mulţumea cu modesta făurărie părintească, vîndu peste câtva timp toate drepturile sale fratelui săQ mal mare, care deveni stăpân al afacerii bătrtnulul Fre->ăleric, şi plecâ in lume. Hermann se duse In Austria, unde instala o fabrică de ciikel. Astfel, în anul 1848, turnătoria de oţel de la Essen rămase proprietatea lui Aîfred Krupp.
Iată ce găsim In «Marea Encyclope-die» despre acest celebru metalurgist. Alfred Krupp s’a născut la Essen in 1812 şi a murit In vărstâ de 75 de ani, la 1887, aproape de locul săQ natal, la Bredenel. Toată viaţa şl-a petrecut-o in uzina fundată de tatăl săQ la Essen. Sub conducerea sa uzina a devenit foarte iute cea mal celebră .turnătorie de oţel şi unul din cele mal vaste stabilimente industriale din lumea Întreagă. Această măreaţă prosperitate s’a datorit desigur neinunatelor lui meloade şi unelte pe de o parte, iar pe de alta administra-ţiunil lui energice şi dibace. Este cu toate astea foarte greâ să determine cineva .^şi să apreţieze importanţa şi va-tîoarea lucrării lui personale ; căci, pe de
■o parte mu i s’ad putut niciodată cu moaşte prooodeurile de fabricaţie; iai de altă parte lucrările numeroşilor săi rnginerl aQ rărnes totdeuna anonime. Ir n.'dun caz nu i se citează vreo descoperire proprie care să ţie vreun Ioc Important In istoria ştiiaţel sad a metalurgiei.
Desjgur <j altă inovaţie el n’a adus decât In construirea celebrelor tunuri, cari vor portă Aotdeuna numele lui. Era consilier intim ‘G'e comerţ si avea toate ordinile germane»»'! străine, chiar Legiunea de onoare fraW'eză. Fireşte că mal mult decât pe toate o meritase pe aceasta din urmă. Nimeni de cât Fran-cejil nu puteafl fi convingi ma.* bine de excelenţa tunurilor Iul. Se zice c'^ hn-pCratul i-ar fi oferit odată t'.’tlul de baron ; el a refuzat politicos, zicend că se mulţumeşte cu titlul săQ cunoscut «regele ferului». La Essen, pe piaţa municipală se afla statua Iul in bronz
Stabilimentele Iul Alfred Krupp le stăpâneşte şi le conduce cu aceeaşi abilitate, de la 1887 încoace, fiul săQ unic r redertc, născut în 1854. Aceste stabilimente aQ purtat totdeuna, ca un semn de pietate, pentru bătrânul tată şi prim proprietar, numele de Casa Friederich Krupp. Se vorbea odinioară că această casă ar fi avut tovarăşi acţionari pe mal mulţi suverani. Nimic adevărat. In 1874 Alfred a făcut un împrumut public de 37 milioane de franci, In 1879 l-a convertit, şi 1866, cu treisprezece ani înainte de scadenţa fixată, Împrumutul a fost Întreg Înapoiat, se ’nţelege cu profitul scutirii de dobânzi pentru Alfred,
EPOCA
remănănd acesta limpede de orice obligaţiune şi fără niclun comanditar.
Semnalul succesului lui Alfred fu obţinerea unei medalii de aur la expoziţia universală din Londra la 1851.El trimesese acolo cea mal mare masă de oţel topit ce se putuse obţine pînâ atunci, un bloc de 2000 kgr., şi primul tun de oţel topit.
Valoarea industrială a stabilimentelor Krupp este de mal multe sute de milioane, şi se compune din:
Topitoria de la Essen; o uzină elevatoare pe Ruhr la vreo opt chilome-tri de topitorie; două mine de cărbuni lingă Essen şi Bochum, producând in mijlocie pe zi 2.100 de tone; 543 mine de tor, dintre caii 31 in exploatare (1200 tone pe zi); apoi celebrele mine de Ja Bubaoin Spania (400 tone pe zi), transportul făcând u-se, in parte, de cătrâ patru vapoare ale casei Krupp, şi patru topltoare de fier brut în diferite’ localităţi, (toate acestea producând In total, cu 11 cuptoare mari, câte G00 tone de fontă pe zi; apoi o topitorie de oţel cumpărată de la casa Asthoever şi comp. In 1866, la Annen lingă Dortmundt; şi în fine un câmp de tir, pentru încercarea tunurilor, la Meppen în Hanovra de vreo 17 kilometri ’n lung şi de vreo 10 în larg.
Mâne vom continua cu amănuntele asupra fabuloasei case Krupp.
Litere, Artă, Ştiinţă
Tratat teoretic şi practic de comptabili-tate şi administraţie pentru comerţ, agricultură şi B mea de Zamfir St. Petrescu, sub directorul Băncel agricole, este titlul unei cărţi noul apărută în editura librăriei Socec.
Cartea e scrisă Intr’un stil simplu, de la Început Insă piuă la sflrşit se observă atlta siguranţă În alegerea cuvintelor, atlta pre cisie In exemple şi atlta claritate In expunere, In cit dovedeşte că autorul e un profund cunoscător al materiei finanţelor.
Acest tratat, lntiuniud toate calităţile unei bune cărţi, el umple o adevărată lacună şi merită să se găsească pe biroul ori cărui comerciant şi să fie introdus In şcolile noastre de comerţ, mal cu seamă că ei preţul e numai de 8 lei.
„EPOCA" IN PROVINCIE
MtOTOŞlAt
23 Iulie, 1897.
11 ore şi jum. seara.
Afacerea Huxoiana-Miaunch
Iată scrisoarea primită de amicul nostru d. profesor Buzoianu de la cel doul prieten] pe cari i-a Însărcinat să ceară satisfacţie unul tlnăr pamfletar din localitate.
Iubiţi prittene,
In urma Insarcinărel ce ne al dat de a cere reparaţii prin arme domnului Ludovic Dausc-h, ea urmare logica şi naturală a insultei nedemne de un om de onoare ce ţi-a făcut printr'un pamflet — Însărcinare cu atit mal grea cu cil alţi doul prieteni fusese cu trei ore Înainte induşi In eroare de numitul domn — cunsiderind ca sub nici un motiv arest duuui nu se putea sustrage de la cea mal elementară datorie de onoare, l’am pus imediat Iu cunoştinţă despr» rolul cu care ne însarcinase-şl şi l’arn rugat să bine-voiască a ne pune la dispoziLie doul prieteni cu cari, nu se deliberăm dară trebue safl nu o luptă pe teren, ci condiţiuuile Snsuşl a e luptei.—Am fi dorit ast-;el să statuăm adevăratul teren pe care trebuia pusă chestia.
La invitaţiunea noastră insă numitul domn a răspuns că n-n ştii despre ce e vorba, arătind prin aceasta ca se eschivează de a datoria de onoare. Deşi, ori cit de nemulţumit al dreptul a fi de procesul verbal anterior, tot reesa clar eă numitnl domn refuză categoric de a se bale; credeam că de astă data cei puţin va sftrşi pria a Înţelege că actul d-sale este exclusiv omenesc şi mal puţin Încă actul unul om ce se respectă
In consecinţă ’ţ! putem spune, iubite amice, «ă faţă de acest om nu trebue să al cea mul mică stimă şi consideraţie, că de partea noastră, noi l'am taxat deja ca pe un laş.
Iţi trimitem această scrisoare cu regretul că n’al avut a face cu un demn de d-taşi poţi uza de dinsa cum vet crede de cuviinţa.
Al fost demn de la fn-eput şi pină la la fine, entru care primeşte iubite prietene o stringere e mină.
(ss.) Căpitan Eraclie Holban.
(ss) I. Bucovineană.
Iată acum şi Procesul Verbal încheiat:
Astă-zl anul una mie opt sute nouă-zecl şi şeapte, Iulie In 23.
Noi căpitan Holban Eraclie şi Ioan Bucovi-neanu, martori- d Iul G. Buzoianu, făclnd cunoscut d-lul Ludovic Daus h pentru a pune la dis-posiţiunea noastră doul pri* tem ai d-sale spre a delibera asupra insultei adus» de d-sa piin pamflet d-lui G. Buzoianu, a răspuns că nu re-euuoaş'e nimic, d-spre insultă, ast-fel că a refuzat de a trimite două persoane spre deliberare.
In consecinţă noi martorii d-!ut Buzoianu considerăm această afacere ca o eschivare de la datoria de unoare.
Pentru care am dresat procesul-verb&l.
Martorii i căpitan Holban Eraclie V (ss) I. Bucovineană.
Inginerul Dauscli
In sarcina inginerului Daus< h, şeful serviciului technic din judeţul Botoşani, mal cade şi următoarea faptă :
S'a Început a lucra, o soşea prin mahalaua St. Niculal, ce duce la bariera Teasc, de către d. ingiuer-conductor Cazaban.
Acea sosea făclndu se ar fi putut aduce mari foloase populaţiunil din satele apropiate.
In adevăr, dacă se făcea soşeaua, atunci sătenii nu aveafl nevoie să Înconjoare Întreg tlrgnl eu carul cu bol, ptnă ce să m* argă la iarmaroc— căci iarmarocul se face In apropiere. Dar, lAsind la oparte a-vautagiile ce ar fi putut aduce aceasta soşea, dacă ar fi fost isprăvită, să vedem ce perde judeţul şi comuna. S’afl întrebuinţat o mulţime de zile de prestaţie, ţăpoi s’aln-trebuiuţat şi material, care acum fiind lă-
sat In părăsire, nu valorează nici un ban. In total se zice că judeţul a suferit o paguba de suma de 7000 lei, din causa simplului capriciu al d-lul Dausch de a nu se isprăvi soşeaua.
Tinav-fPC\A
Iată o copie de pe petiţiuuea ce afl adresat d lui ministru de interne, cetăţenii din T.-Oena (judeţul BacăO), despre conduita d-lul doctor Cornet Popescu:
Domnule Ministru,
Sub-scrişiI cetăţeni din Ttrgu Ocna (jud. Bacâfl) cu respect venim a ne pllnge D-v., contra d-lul doctor Cornet Popescu medic al oraşului.
Ne pare răfl de acest lucru, dar ne-a ajuns cuţitul la os. Plătit cu 500 lei lunar, plus 400 lei anual pentru chirie de casă, plus trăsura primăriei la dispoziţie, totuşi putem afirma cu tărie că medic nu avem, căci lăslud la o parte chestiunea de bună creştete, In modul de a se purta atlt cu oamenii de seama lui, cit şi cu ţăranii ; mal lăsînd nenorocita idee, că se crede şef al partidului liberal In localitate, clnd este treaz rtfuză, ba dă afară şi batjocoreşte cetăţeni», cari li cer asistenţa medicală.
Timpul treziel nu corespunde cu timpul destrăbălărilor şi urgiilor, cum şi cu lipsa din oraş. St Inttmpla foarte des, ţine clte 3-4 zile. In care timp nu cruţă nimic ; onorabilul atacă şi loveşte pe ori şi ce cetăţean, dovadă f ptul recent cu d-1 inginer Gaicu. După beţie vine convalescenţa de la 1—2 zile şi In urmă plimbările, fără ca primarul să fie In stare a se împotrivi, safl a’l chema la datoriea lui.
De la 30 Iunie a Început abia, lipsind din oraş, a venit beat, a mal băut, a Insultat şi bătut lumea, a ultragiat funcţionarii, în urină s’a plimbat Ia Slănic şi In definitiv azi se află In Bucureşti. Apoi aşa trebue să-şi Îndeplinească serviciul? Şi ce se face cu nenorociţii bolnavi ? Insistăm cu tot din adinsul, Domnule Ministru, şl cerem dreptatea, Indepărttnd pe acest doctor, ce nu’şl face datoria, ba-şl bate joc de cetăţeni, să nu cum-va să fim nevoiţi a’l alunga noi înşine.
Bine-voiţl, vă rugăm, d-le Ministru, a primi încredinţarea respectului ce vă păstrăm.
1897. Iulie 4	Tirgu-Ocna.
(ss). Garabetu Gheorghiu, Gheorghe Cozoni, Lupu Crupem-hi, M. Grigoriu, Gheorghe Bori-sov, P s-nl Aughelesru, Io n Enascu, Avidic Gheorghiu, H istodor Gheorghiu, Gheorghe D. Berilă, Costache D. Ruso, Eu»' buche Teodorii, Louis Baca, Iouns Boca, Naşe Oncea, C. Loghin, Ştefan Asultaui, N. Tomiţă, Lupu Chiteoce, N, Hughineaţa, Ianeu Huţan. Ion Sandu Chiper, Ion Ştefau Rusu, Spiridon Sirbu, Toader I.eonte Mocanu, Ioan V. Ciobanii, V. Cioban, T. C. Rusu, Gg. Răducan Rusu, N. Bogotaiu, Gg. Mih. Rusu, Gg. Ursaehe Pelin, G. ( hiriloiu, I. Ctiiriloiu. Tudorai he Dimackiţal, Gg. DimathiţnT, lord. Telega, Spiridon lehin, Gg. Stoiauu, Ion Arde-leanu, Mihalache Milea, Ion Milea, Andreiu Răducan Rusu, I. Butner, C. Leonte Mocanu, Gg. Moisa. Gg. Milea, M. Toader a Ungurencel, V. Hughineaţa, Ion Dimachttal, D. Ioru, C. Ar-t deleanu, Mih. Oncea, Grouot Oncea, I. V. Moisa' Ianeu V. Moisa, Tănase Moisa.
TECUCI
S’a vorbit mult de prea cunoscutul prefect al acestui judeţ, d-nul Pătârlâgeauu.
Pe fie-care zi trebuie să se ilustreze cu ceva nofl.
Ast fel a recomandai şi Iu urmă a fost numit intendent la spitalul rural Cincu din Tirguşorul Nicorescl pe Nestor Galeri. Acest individ tu anul 1892 fiind sergent major In armată, la compania din Oncea, a delapidat o sumă de bani pentru care fapt comandantul Reg. 6 No. 24 Tecuci l’a degradat şi l’a trimes înaintea consiliului de răsbol din Galaţi, care ’l condamnă la o lună Închisoare ştergtndu-1 din controale.
Ce a contribuit la numirea acestuia In funcţiunea ce ocupă ? nimic alta de cit doară că ast-fel vroia dl. prefect.
Syl.
Scandalul din grădina publică
Marţi seara grădina publică din oraşul Tecucifl a fost teatrul unul scandal foarte reprobabil.
D. colonel Văleanu, al cărui nume a mal fost relevat In această gazetă, vine Marţi pe la 9 seara clnd grădină era plină de lume şi intră In grădină cu un cline al d-sale ; nu face 10 paşi In interiorul gră-dinel şi se prezintă grădinarul Rjter Otto lntr’un mod foarte cuviiucios, puntndu I In vedere că introducerea clinilor este oprită, lucru deja ştiut, căci atlt Înăuntrul gradinei ilt şi la toate porţile sunt avise In acest sens. Colonelul Văleanu Înjură pe grădinar, care-I spune la rîndul lui cum că nu s’aş-tepta tocmai de la un colonel la aşa ceva.
Atunci colonelul începe a’l lovi peste faţă pe bietul grădinar cu o cravaşâ ce avea In mină.
Grădinarul ţipă, se adună lume prin jurul lor, iar colonelul, după ce-1 bătu bine, Îşi chemă clinele şi Începu să se preumble ca şi cum n ar fi făcut nimic.
Grădinarul a raportat cazul d-lul Primar, care a trimes pe poliţai să cerceteze.
Riter Otto este Insă supus austriac; el a fost adus de primărie ca să reguleze grădina ce s’a prefăcut anul acesta. El s’a pllns telegrafic ambusadtl din Bucureşti, a reclamat diviziei din Galaţi, unde pentru a asigura pe general a plecat el singur.
Lumea a rămas foarte indignată de purtarea acestui colonel şi cea mal mar* parte a plecat din grădină.
Syl.
TREERATORl cu ramele de fer
de la C. F. K. Ungare
Secer iilor „COLUMBIA”
din Fabrica 0SB0RNE
H. S. a H E I F
Bucurescl, Str. Smtrdan, 2 <vu- 4-vu de Ooi»ro)
Dr* Mirinescu
Laureat al Facullăţel de Medicină din Paris Medic şef la spitalul de copil, şef clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPH Strada I>reaptA,SO.
OTFORMAŢI1
MM. LL. Regele şi Regina vor pleca Miercuri, 30 Iulie, la Ragas.
Aflăm, că Suveranii vor vizita pe împăratul Frantz Iosef la Sckonbrunn, iar nu la Ischl, de oare-ce Monarchul austro-ungar a fost nevoit să părăsească această localitate din cauza inundaţiilor.
D-nil general Berendel, Ion Brătianu, miniştrii, Anghel Saligny, directorul căilor ferate, general Bâicoianu, Al. Gliica Brigadir, agentul Romlniel la Sofia, d. Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, s’aft întors aseară în Capitala la orele 5 şi jumătate cu trenul care a condus pe Principele Bulgariei ptnâ la Giurgifl.
Asemenea cu acelaşi tren s’aîl Întors şi ciţl-va agenţi de siguranţă, trimişi la Giurgifl, pentru a supraveghia ordinea şi liniştea publică la trecerea Principelui Ferdinand în Bulgaria.
A. S. R. Marea Duc.esă de Saxa Co-burg Qotha, Mama Principesei Marin, era să sosească azi dimineaţă la Sinaia. dar din cauza inundaţiilor şi a ÎHtreruperel circulaţiei în Austria, A. S. R. s’a oprit la Muenchen pentru o zi şi va sosi la Sinaia mîine seara la orele 6.
La Sinaia, la recepţiunea şi la plecarea Prinţului Bulgariei, s’a observat lipsa reprezentanţilor legafiunilor austriace şi germane din Capitală, cari cu o zi înainte de sosirea Prinţului, părăsiseră Sinaia, venind în Capitală.
D. Gheşoff, ministrul de finanţe al Bulgariei, care se află In Capitală, a plecat eri dimineaţă, Vineri, la Giurgifl unde a i'ntîmpinat pe Principele Bulgariei.
D. Spiru Haret, ministrul cultelor şi inslrucţiunel publice, este aşteptat Joia viitoare in Capitală, venind din con-gedifl.
Ni se asigură dintr’o sorginte demnă de încredere, că d. Oogu Cantacuzino, ministru de finanţe, fiind într’o situa-ţiune de relaţiuni foarte încordate cu d. Ferechide, ministru de interne, ar voi să provoace o criză ministerială spre a’i lua locul.
Din aceeaşi sorginte*oftam că d. Cantacuzino nu găseşte destul de destoinic pe d. Ferechide, pentru a împuţina nu-numărul aurelianiştitor şi a-i reduce la o complectă tăcere.
Ceea ce ar fi contribuit în mare parte la această inten ţiune ce se atribue d-lui Cantacuzino sunt ultimele atacuri ale Drapelului la adresa Voinţei Naţionale.
Ne vom ocupa să oftăm şi amănunte mai precise.
Aflăm că d. Christu. prefectul judeţului Vlaşca, va veni mline în Capitală pentru a obţine un congediu, spre a merge in străinătate.
Se crede că regulamentul pentru fabricarea şi întrebuinţarea gazului aceti-lin— publicat in Monitorul Oficial de eri—a fost provocat de faptul că un domn are instalată o expoziţie de acest produs chiar In centrul Capitalei, sub ministerul de lucrări publice (casa Steiner).
Cum acest gaz este foarte periculos, reprezentantul fabricel acestui produs va trebui să se mute de acolo.
D. Zorilă, prefeJul judeţului Covurlui, a început o goană furioasă în contra co laboratorilor ziarului Galaţii şi nu se sfie-şte a trece dintr’o cafenea într’alta şi să asmuţe pe bătăuşii săi in contra confraţilor de la acest viguros ziar.
Unul din colaboratorii ziarului, d Iackson-Alcaz a fost insultat într’un mod nedemn, aşa că a fost silit să constitue martori pe d-nii D. C. Moruzi şi locotenentul Vivoski, ajutorul comandantului pieţei, ca să ceară satisfacţie de la d. Zorilă. Acesta însă timp de vre-o sece ceasuri s’a ascuns şi n’a dat răspuns de cit a doua zi, clnd a declinat ori ce răspundere, desemnînd pe un d. Cătină, drept autor al insultelor.
Cum insă confraţii de îaGalaţii au probe că d. Cătină este un ex-pvşcăriaş, refuză să se bată cu el.
D. Zorilă îşi continuă operaţiile sub protecţia d lui Cătină.
D. Ionel Brătianu, în urma expediţiei sale navale la Rotterdam, a tost decorat cu marele cordon olandez Oranie.
Junele fetiş s’a furlandisit cu acest cordon, cu ocazia şederel A. S. R. Principelui Bulgariei la Sinaia.
Primim următoarele rindurl pe care ne grăbim a le reproduce cu plăcere:
Clmpu-Lurg, 24 Iulie.
Domnule Redactor,
In corespondenţa mea din Cimpu-lung ce s’a publicat in numărul de Vineri 25 Iulie, s'a strecurat In coloana I pag. 4 rlndul al 8-lea de jos o greşală regretabilă la adresa pianist' I Lucia T. Vl&des»u. In loc de «sub degetele sale de fee s’a inserat «de fer*. Nu cunosc pe d-şdra, şi vă rog pentru a nu se interpreta drept o ironie cuvintul, să semnalaţi greşala In cel mal apropiat număr. Cu chipul acesta mă scăpaţi
de «supoz'ţia» unul răutăţi care nu mi a trecut prin minte.	-
Corespondent
DIVERSE
DIN CAPITALA
Iată mişcarea populaţiunel, de la 13 plnă la 19 Iulie In următoarele oraşe : Bucureşti, născuţi 144, morţi 132; laşi, născuţi 57, morţi 54; Craiova născuţi 20, morţi 31.
In Craiova după cum se vede, numărul morţilor întrece cu 11 pe cel al născuţilor.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	D. general Pilat, comandantul corpului al 3 de armată, a plecat astăzi de dimi ueaţă la Constanţa.
*	Ni se eomunică din cele mal multe comune din judeţul Botoşani, unde febra af-toasă a bântuit cu mare furie, că astăzi această boală a dispărut cu desăvlrşire.
Nu afl mal rămas contaminate din întreg judeţul de cit vre-o 3 safl 4 comune.
*	Lucrările palatului Casei de depuneri şi consemnaţiunl urmează cu multă activitate ; pe zi ce merge se vede cum edificul se tnalţă.
*	Directorii prefecturilor judeţelor Covur-luifl, Prahova, R.-Şârat şi R.-Vllcea, aii fost autorizaţi să gireze afacerile prefecturilor, pe timpul concediului prefecţilor lor.
*	D. D. C. Popescu, sub-prefect al plăşel Olt Topolog, judeţul Argeş, a fost transferat la plasa Cricov-Podgoria, jud. Prahova.
*	D. Ilie Sofronescu a fost numit comisar al gărel Dorohol.
*	Numai In Caracal s’a Intlmplat lucrul pe dos; ajutorul de primar D. Mihăileanu a obţinut un concedia de 30 zile. De ce ?
*	D. Ion Obreja, fost funcţionar, domiciliat In Bucureşti strada Bulevardul dosul gărel No. 11, a pierdut pe calea Griviţel următoarele acte :
1 Act de naştere.
1 Act de bu ă conduită din armată.
1 Act de bună conduită de la primăria Blilud.
1 certificat de 4 clase gimnaziale de la gimnaziul din Cernăuţi.
1 Idem de 2 clase superioare de la institutul Academie din Iaşi.
1 act de dimisie de ia C. F. R. şi un act de bună conduita şi de timpul servit de la secţia 7 întreţinerea C. F. R. Cine le-a găsit este rugat de a-1 Incunoştiinţa spre a veni să le ia safl a le depune la această administraţie.
Rănit grav. — Eri. pe la orele 3 p. m., Niţă Grigorescu din strada Tunari 29, a fost lovit cu un cuţit şi bătut grav de Lostică Bu-boescu şi Gh. Berceanu.
O ve he râsbunare a fost cauza acestui atac Indrăsueţ.
Falsificatori «le monede. — Agenţii poliţiei de siguranţă alt reuşit a prinde o banda de falşlfieatorl de bani, al cărei capi erafl Pisoti Ariovisto şi Maranghi Rasmo, cari locuiaQ tn strada Grozăveşti.
Fâcîndu-se percheziţiune, s’afl găsit mal multe monede fdşe, Intre cari piese de 2 lei.
O mulţime de tipare şi instrumente de rari se serveau ud fost Înaintate, odată cu el, parchetului.
Se crede că, In curînd, poliţia va mal puc» mina şi pe alţi tovarăşi al lor.
Incef.—Corespond nlul nostru din Călăraşi ne anunţă că aHHserl s’a înecat In rlul Ialomiţa tină ul Mihal Ştefan, din comuna Curuetu Cricov, judeţul Prahova.
Ducîndu-se cu mal mulţi alţi muncitori de Ia arendaşul moşiei Bucu, să se scalde, M hal a fost luat de puternicul curent al apel şi dat la fund, de unde n’a putut eşu
Pică acum nu s’a găsit cadavrul.
Strangulare.— Joi s’a sinucis prin stran gulare femeea Smaranda Chiţii, din comuna laoca, Brăila.
Această funestă rezoluţiune a fost luată In urma chinurilor ce suferea din cauza polagrel.
Alt strangulat.—Evreul Leib Ztlberman din Galaţi, cu domiciliul In strada Romană 10, s’a strangulat eri, de o funie aliniată de ui! cuifl.
E dovedit că evreul şi-apus capăt zilelor din causa mizeriei.
Pari hetul fiind sesisat, a dispus Inraormtn-tarea cadavrului.
Servitoare lioaţă.—Ni se sciie din Iveşti că d. M Clain a fost. victima uuul furt din partea servitoarei sale Ioana. In roaptea de Marţi.
Iată cum s’a petrecut faptul :
Pe clnd stăplnil săi dormeaD, servitoarea sa scoală şi ia heile din buzunarul stăpinuiui săâ cu cari descoirfe saltarul unul biuroQ, unde se iflafl vre-o 800 lei.
De teamă a nu fi simţilă, ea luă o hîrhe da 100 lei şi o asruuse pina dimineaţa în rochie
Ctud «e sculă, se duse la o bunică a sa, căreia II dv.te banii. spuuindu-I că i-a găsit '
D. Clain, aflînd, imediat a anunţat pol.ţia din loca itate care, făciud cercetările, a arestat pe servitoare.
Suma a fost restituită d-li I Clain.
DIN STREINATA TE.
DIN ORIENT
(Prin fir telegrafic)
Constantinopol. 25 Iulie.
O echipă de scafandrierl a plecat la Volo spre a căuta tunurile şi materialul de războia aruncate In mare de Greci.
— Divizia a doua a escadrei turceşti, care a staţionat eri la Sigri, a primit ordine a aştepta divizia I-a pentru a merge Împreună Iu marea Egee.
Londra, 25 Iulie.
Formidabil incondlu.-Un mire incen djfl s’a declarat acum doua zile In oraşul I.iu-bin, din Hus a Mal mu t de 200 case aft fost distruse cu desăvirşire. Biserica, spitalul, şcoala primară «li fost ae asemenea prefăcute In cenuşă.
De asemenea mal multe persoane aii pierit In flăcări
Franţols Foppâe.—Ziarul «Figaro», din Paris anunţa că starea sănfttâţel «-Iul Frauşois Coppde, celebrul seriilor, este mult mal bună.
Se speră ca peste dte-va zile d. Copp^e să poată eşi din casă.
Depeşile de en
Se anunţă din Canea Agenţiei Reu-ter, că m liniştiţii din misiunea lui Dyevad Paşa, care după opinia Cretanilor ar avea de scop să facă să scadă planul de aufonomie prezintat de puteri, deputaţii principalelor provincii ale Cretei, afi declarat In mod oficial că primesc autonomia.
Aceasta e*te prima comunicare anunţlud In mod oficial c& proiectul de autonomie este primit.
Constantinopol, 25 Iulie.
Textul celor 13 articole preliminare s’a redigiat cu Tewfik paşa.—Mal este de redi-giat articolul 6 privitor la evacuarea Tesa-liel, şi se speră că se va ajunge tn curînd la aceasta.
Canea, 25 Iulie.
Doul ofiţeri greci şi 20 insurgenţi afl plecat pe bordul unul caic avlnd două tunuri. Abia părăsiseră Spakia de cîte-va ore, clnd caicul ameninţlnd să se scufunde, afl fost siliţi să facă semne de cerere de sjutor.— Corabia italiană Vesuvio a remorcat caicul plnă la Canea şi a reţinut pe pasageri şi tunurile pe bordul sâfl.
SERVICIUL «AGENŢIEI ROMÂNE»
Mnifteiralut tVUhettn in F,*>ter*tbur/f
Pe'ersburg, 25 IuLe.
Nowoie Wremia zice că Germania îşi dă toate silinţele pentru a întreţine cele mai bune relaţiuni cu toate puterile, chiar cu acelea cari nu aparţin triplei alianţe.
împăratul Wdhelm a favorizat combinaţia internaţională atribuind Rusiei rolul principal în orientul creştin.
Germania a fost de asemenea în deplină armonie cu Rusia şi Francia în timpul războiului dintre Japonia şi China şi de la începutul intervenţiunei puterilor în afacerea Turciei.
Sosirea împăratului Wilhelm în Rusia este o nouă dovadă a bunelvr relaţiuni dintre Romtnia şi Germania, relaţiuni ce Rusia doreşte din tot sufletul să vază con-tinuîndu-se şi să devie baza unei situa-ţiuni internaţionale încarc tripla alianţă să nu mai fie îndreptată în contra Rusiei şi a Franciei.
Autorii unei asemenea situaţiuul snnt împăraţii Frantz Iosef şi Wilhelm.
Depeşile de azT
Germania, Rusia şi Grecia
Serviciul „Agenţiei Romîne"
Berlin, 2f Iulie.
Londra, 25 Iulie.
Răspunzîvd lui Nowrie Wremia, National Zvitung zice că articolul confratelui său, ar putea fi calificat ca fiind o emanaţiune a diplomaţiei ruseşti lipsită de modă. Numai o idee poate fi exactă, aceea că Germania şi Rusia pot să coopereze cîvd este vorba de interese comune; dar această cooperaţiune nu va fi nici o dată de cit temporară, voluntară, fără ca să ia forma vr'unei convenţiunl formale.
National Zritung califică de invenţiune temerară aserţiunea bancherului grec Syn-gros, care zice că Rusia va profita de şederea împăratului Vilhelm la Peterburg pentru a influenţa politica puterilor într’un sens favorabil grecilor.
Se ştie atît la Petersburg cit şi la Berlin că este necontestabil că Grecia trebue înainte de toate să asigure plata indem-nităţei de răsboiu, ceea ce nu se poate face de cit pe calea controlului financiar, iar nu pe promisiunile vage ale d-lui Syngros.
Berlin, 25 Iulie.
Vorbind de întrevederea de la Petersburg, Norddeusrhe Allgemeine Zeitung zice că bunele raporturi dintre Germania şi Rusia sunt basate pe relaţiunile personale ale Suveranilor celor două ţări. Nu este vorba de a face politică sentimentală, dar cele două ţări trebue să menţie relaţiunile lor de bună vecinătate şi să se consacre şi unul şi altul in mod pacinic la des-voltareu culturei morale şi materiale.
Sesinnea parlamentului s’a Închis. Discursul de Închidere al tronului constata cordialitatea relaţiunjlor dintre Euglitera şi puterile străine. Dacă puterile, continuă dis-cursnl, afl pus In operă toată influenţa lor pentru a decide pe Regele Greciei de a nu se arunca într un răsbnjfl, ce din nenorocire vroia să Intiepriiizâ. şi n’afl reuşit In întreprinderea lor, totuşi afl parvenit să suspende ostilităţile şi să aducă deschiderea negocierilor In vederea păcii. Aceste negocieri se prelungesc şi tratatul definitiv nu s’a încheiat încă, dar se crede că neînţelegerile cele mal Însemnate Iii discuţie se vor aplana şi ca cu o indemnitate suficientă, teritoriul ctştigat de Turcia se va Înapoia Greciei cu o uşoară modificare de graniţă.
Discursul menţionează tncă denunţarea 'r-itatelor de comerţ cu Germania şi B»|-gia, serbările jubileului Reginei şi tratatul Încheiat cu Meuelik.
Budweiss, 25 Iu'io.
Azi dimineaţă sa produs o ciocnire lingă oraş Intre trenul-expres Viena Eger şi un tren de călători venind din Praga. 4 persoane afl fost rănite uşor.
Madrid, 25 Iulie.
S afl produs Învălmăşeli In urma punerii la licitaţie a aceisulul. Toate magasinele sunt închise.
Petersburg, 25 Iulie.
Cancelarul prinţ de Hohenluhe a sosit. Va asista, Împreună cu ambasadorii, la un dejun oferit de contele Murawiew,
www.dacoromanica.ro
KPOC A
Primim zilnic foarte multe co-mpondenţe din diferite oraşe ale ţărei. Pe cit e posibil şl pe cit spaţiul ziarului ne permite, facem totul ea ele să lle publicate.
Pentru ca aceste corespondenţe să apară Încă mai regulat, fără ulei o Inttrziere, lără a’şi aştepta rtudul, e nevoe ca d-uii corespondenţi să lle mai coneişl, făefnd descrieri mai scurte. Numai ast fel vom putea satisface pe toată lumea.
***
U N SFAT
Un jurnal din Germania publică următoarele sfaturi pe care noi le reproducem, recomandind corespondenţilor noştri din provincie şi mal ales ceLr cari ne trimet articole, să citească fle-care tn parte aceste sfaturi şi să caute pe elt e posibil sa se conformeze lor.
1)	Dacă vrei sa comunici ceva vre unei gazete, scrie-o repede fără a sta mult la îndoială şi trimete-o imediat, căci lucru care e nod cit 11 gindeştl, este poate peste clte-va ore prea vech'tl,
2)	Fii scuit: prin aceasta iţi economiseşti şi tie şi redactorului un timp preţios. Principiul tăti să fie : f ipte nu fraze !
8) Fii clar, nu scrie cu creionul, ci numai cu cerneală şi scrie citeţ, mal ales numele proprii şi cifrele ; şi pune mal mult puncte de cit virgule.
3)	Nu scrie nici o dată «erl» săfl sad «azi» pune data botflrită a zilei.
5)	Nu corecta nici o dată nn nume sad un număr; mal bine şterge tot cuvinlul şi serie-1 altăturea din nod...
6)	Principalul : nu scrie nici odată pe amîn-douâ feţele hirtiei. 0 sulă de rindurl pe o pagina, pot fi tăiate, date la cules şi culese în clte-va minute, pe cind dacă articolul e scris pe amtndouă feţele hlrtiel, trebue să stea ctte donâ zile la acelaş lucrător pînă ’l culege, şi abia a treia zi vine la gazetă.
7)	Dă, tot-d’a-una elnd scrii redacţiei, adresa ta exactă şi numele tfld adevărat, căci scrisori anenime nu poi fi luate în seamă de redacţie.
La sosirea M (jestăţilor Lor germane la Kronstadt, 10 corăbii de resbtl ruseşti şi opt germane, Înşirate pe două linii, vor face onorurile.
Alexandria. 25 Iulie.
Ştirile sosite aci par că confirmă svonul zictnd că se prepară evenimente serioase iu Sudan.
ULTIME IHFQRMAIIUMI
Rostul vizitei Principelui Bulgariei
Cercurile politice se întreabă, cu drept cuvînt, cari sunt motivele cari au determinat pe A. S. R. Principele Ferdinand să ceară cu atîta insistenţă a fl primit la Sinaia; dacă această visită are nn scop politic.
După cît am putut afla din is-vor antorisat, A. S. Regală Principele Bulgariei a solicitat concursul M. S. Regelui Carol pentru a mijloci o îndulcire a raporturilor dintre M. S. împăratul Austriei şi Suveranul bulgar.
Se ştie că toate solicitările repetate şi stăruitoare ale Principelui Ferdinand de a fl primit la Curtea din Viena, au rămas zadarnice pînă azi.
Starea sănătâţd A. S. R. Principelui Ferdinand continuă a fi satisfăcătoare.
A. S. a început să se îngrijească singur de toaleta sa. Ast-fel Mercurea tre-(ută a cerut să fie chemat coaforul Curiei, care, în presenţa d-lul dr. Ro-malo, I a tuns barba ă la Henri IV.
Credem a şti ca înaltele năstre cercuri militare sunt emoţionate de unele cuvinte pronunţate de d. general de divizie Hmll Pro-bszt von ©listorft", comandantul corpului 12 de armata austro-ungar, cu ocazia vizitei ce excelenţa Sa a făcut la Sinaia.
l*e cit ştim, cuvintele pronunţate de d. general de divizie austriac au fost raportate şi M. S. Hogelui.
A S. Marea Ducesă de Coburg-Gotha, mama A. S. R. Principesei Maria—care este aşteptată în Sinaia mîine Duminecă, va fi primită la Predeal de MM. LL. Regele şi Regina, de A. S. Principesa Maria şi de d. Dini. Sturdza, primul ministru, şi d. Gr. Cantacuzino, ministru de finanţe.
Alteţa Sa soseşte la Predeal la orele 4 şi jum.
La Sinaia va locui la Castelul Foişor.
D. Gkeşof, ministrul de finanţe al Bulgariei, rare a tntlmpiuat pe Suveranul sfifl la Giurgifl, s’a întors din nod tn Capitală, unde este încă reţinut de afacerile sucee-siunel Ev. Gheorgliieff.
Pentru extrădarea asasinilor lui Simionescu din Căcârâzenl, s’ufl făcut demersurile necesare pe lingă guvernul austriac.
După cum ni s« scrie din Focşani, pe ziua de 24 curent se aflafl 22 de bolnavi de febră tifoidă.
Din cit se vede boala staţionează.
Din Sinaia ni se scrie că medicul primar al oraşului a adresat direcţiunel generale a serviciului sanitar uu amănunţit raport asupra măsurilor de asanare ce afl fost luate In localitate. S’afl captat şi strtns lotr’un rezervoriu trei isvoare de apă din muntele Furnica. Aceste isvoare dafl un debit de 3000 metri eubl de apă ; cantitatea aceasta se distribue la 104 case din oraş.
S’ad mal construit şi 2 cişmele; una In cătunul Furnica şi alta In Piaţa Veche.
Locuitorii din Sinaia construesc şi el o cişmea pe propria lor socoteală, Iu piaţa Nouă. In strada Isvoru 32 se formase un lac, In urma ploilor din zilele trecute ; acest lac a fost secat, iar terenul acoperit cu pă-mtut sănătos.
Din cauza serbăreî anuale a societarei lucrătorilor tipografi care va avea loc mîine Duminecă, numărul viitor al Epocel va apare Luni la orele obişnuite.
Inginerii de mine de la ministerul domeniilor ’şl aO exprimat părerea ca exploatările de petroled din ţară să fie puse sub controlul serviciului minelor.
Cu modul acesta, afirmă inginerii, exploatarea petroleulul fâcindu-se sistematic şi Inlr’un mod perfecţionat, ar lua o desvoltare şi mal mare.
Această părere se va supune consiliului de miniştri, cestiunea fiind în legătură cu modificările ce guvernul voieşte să facă legel minelor.
«Agenţia Romînă* ne înştiinţează că ziarele bulgare, între altele oficiosul Mir, publică articole călduroase privitoare la vizita Prinţului Ferdinand, Majes-tăţii Sale Regelui Carol al Romîniei. Aceste ziare constată utilitatea raporturilor amicale dintre cale două ţări vecine şi speră că această visită va stringe legăturile ce unesc cele două popoare.
Ziarele salută în mod călduros pe Regele Carol şi pe porul romîn.
D. căpitan Sltlrgkh, fost ataşat militar al Austro-Ungariel in Capitală, a fost numit ataşat militar pe lingă ambasada din Berlin.
Capitala întreagă, pînă şi unele ziare sturdziste de aseară, sunt revoltate de incuria care domneşte la primăria Capitalei.
După ce zile de-a rindul Capitala e lipsită cu desăvirşire de apă, apoi la aceasta se mal adaogă, că o sumă de liîrtil importante şi afaceri urgente zac nerezolvate in cabinetul primarului.
D. Bursan, loc-ţiitor de primar, intor-cîndu-se azi de la chefurile-! din Sinaia, a fost asediat de un număr enorm de cetăţeni, la primărie, cari aşteaptă deja de o săptâmină sâ-şl termine afacerile.
Se ştie că măcelarii din Iaşi Întreprinse-seră o campanie plină de calomnii contra medicului veterinar din localitate, d. G. Jocu.
Afacerea ajunse de resortul parchetului şi numai acest fapt ne-a hotă rit să nu anticipăm asupra cuvlnlulul justiţiei.
Astă-zl, însă, cind ancheta miounţioasă a justiţiei a stabilit pe deplin faptele, putem spune, ceea-ce am fost împiedecat! a zice ptnă acum, anume că toată campania era o simplă răzbunare pentru motivul că acel care a pus capăt spolierii măcelarilor a fost d. Jocu, unul din distinşii şi credincioşii noştri medici veterinari.
Prin unele cercuri de la Sinaia se vorbeşte foarte mult despre o necuviinţă făcută de d. Tuke Giani, preşedintele Cameni.
D. Take Giani, înainte de a pleca în străinătate, a fost primit tn audienţă de M. S. Regele şi ţinut la dejun. Preşedintele Camerei, însă, urmînd vechiului său obiceiu, s’a dus intîiu să se îmbine zeului său Cambrinus. Şi evlavios cum este, s’a închinut cam prea mult, aşa că a întîrziat cu o oră întreagă de la dejun.
La ora 1, d. Take Giani se prezintă la Castelul Peleş, şi deşi servitorii i-aii comunicat, că dejunul e pe sfîrşite, totuşi d. Giani intră în sala de mîncare, tocmai cind se servea friptura.
M. S. Regele a fost foarte jenat de această lipsă de politeţă a preşedintelui Camerei, cu atU mai virtos, că ta-cîmul d-lul Take Giani fusese ridicai.
In cele din urmă d. colonel Priboianu s’a ridicai de la masă cedind locul său închinătorului lui Gambrinus.
In ziua de 14 curent un batalion din regimentul 1 de geniă a plecat, sub comanda d-lul major Marian, la Piteşti. Ajuns la gară la GropenI, majorul a ordonat sergentului adjutant Măcaresca să bată pînă la sluga, cu opritorile de la trăsură, 15 dintre soldaţi. Porunca s’a executat şi bieţii soldaţi afl fost bătuţi, sub ochii şi după comanda majorului, Intr’un mod atlt de barbar, In cât vae-ttde de durere ale victimelor afl atras mulţi trecători, cari afl fost Înduioşaţi plnă la la-crfiml de sfâşietorul tablofi ce li se Înfăţişa.
Cerem d Iul ministru de războia să orln-duiască o anchetă imparţială, care să stabilească partea de vină a fie-cărul, iar cel dovediţi culpabili să fie exemplar pedepsiţi.
Nu este admisibil ca să se poată petrece astăzi In armata romînă, ziua In amiaza mare, Iu văzul şi auzul tuturor, asemenea barbarii, nici să se aplice soldaţilor cari nu pot protesta pedepse degradatoare.
Monitorul Oficial de azi publică textul oficial al toasturilor ridicate de M. Sa Regele şi de A. S. R. Principele Ferdinand al Bulgariei.
M. Sa Regele a ridicat următorul toast:
•	Cu o vie 8atiafacţiune salut în Alteţa Voastră Regală pe al douilea principe al Bulgariei, care vine să Ne viziteze.
•Sunt fericit de această plăcută ocasiu-ne, pentru a asigura pe Alteţa Voastră Regală cît ’Ml sunt de preţioase bunele raporturi cu Bulgaria şi cît Noi dorim să stringem legăturile de amicie cari u-«esc de mult timp ambele}Noastre ţări, şi cari au fost consacrate prin armata Mea pe cîmpia de resbel dintre Dunăre şi Balcani.
\i*MulţumindurVă div\toatăinima pentru amicala Voastră vizită, beau în sănătatea Alteţei Voastre Regale, în sănătatea Principesei şi pentru propăşirea Bulgariei, căreia ’i urez o desvoltare pacinică şi un viitor fericit*.
La care A. S. R Principele Bulgaii.I a răspuns prin următorul toast:
•Să ’Mi dea voe Majestatea Voastră a ’I • mulţumi pentru cuvintele atît de mişcătoare ce a pronunţat şi de a ’I exprima •sincera şi cordiala Mea recunoştinţă pentru primirea aşa de simpatică şi afectuoasă cu care am fost intimpinat de Maiestatea Voastră şi de poporul romîn.
•	Cu totul fericit de a Mă găsi aci, tn •sinul naţiunei romîne, de care ţara e mea 8trînsă cuatitea legături, ridic paharul meii •în sănătatea Majestăţei Voastre, Majes-tăţei Sale Regina, Familiei Regale a Ro-«miniei, precum şi pentru prosperitatea şi «mărirea naţiunei romîne*.
Grecia primeşte controlul
Am vorbit de opoziţiunea pe care Grecia o face propunerii de a se institui, prin tratatul de pace, o comisiune europeană de control asupra finanţelor greceşti.
Se pare însă că nu e chip altmintrelea şi că Grecia va trăbui să cedeze.
Oficioasa Politisvhe Correspondenz din Viena primeşte o comunicare in senzul că ideia controlului european nu e aşa de urîlă în Grecia după cum se încearcă să o arate ziarele din Atena.
O parte însemnată din cercurile politice greceşti s’ar fi împăcat cu ideia controlului străin ca o consecinţă a nenorocitului război.
Chiar o parte a consiliului de miniştri s’a rostit pentru primirea controlului european.
Atitudinea actuală a cabinetului grecesc, contra controlului, trebuie privită ca o urmare a descurajării ce a cupiins pe Regele George în urma cererii Puterilor de a supraveghia finanţele greceşti.
AtU Regele cit şi guvernul vor trebui să recunoască în curînd că opoziţiunea lor nu poate avea nici un rezultat pozitiv, ci numai rezultatul negativ de a înttrzia încheierea păcii, şi vor primi controlul european.
Legea falimentelor
D, I. Vericeanu, fost magistrat, studiază următoarele modificări de introdus tu legea falimentelor:
1)	înlocuirea pe ltngă unele tribunale a judecătorilor sindici prin judecâtorl-comisarl al falimentelor;
2)	revenirea In principial a vechea lege fic-slndu-se uu maximum de onorar;
3.	suprimarea rclaţiunel provizorie şi definitive a sindi'-ilor ;
4)	ajutorul falitului să fie personal cerut de dlnsul, autoriztndu-se in acelaşi timp, de a contracta împrumutul necesar ;
5)	lu cas de continuare a comerţului în timpul falimentului, luarea de către tribunal a mal multor măsuri cărora sindicul va fi dator să se conformeze;
6)	pentru suprimarea supracotelor şi a creanţelor fictive, ca concordatul să nu se mai voetze de creditori:
Propunerea de concordat să fie depusă de fal t tribunalului afiştndu-se şi publieln-du-se timp de opt zile, In care interval să poată face opeziţiuue la concordat. Tribunalul în urmă ascult înd pe falit şi pe părţi va admite sau va respinge concor-aatul.
Cuola actuală de 40 la sută să se desfiinţeze, fiind că ea In imensa majoritate a cazurilor eate fictivă şi să se ia ca normă a cuotel coucordatare inventarul. Cu modul acesta, falitul nu şi va mai putea mări intr’un mod fictiv activul, ci va fi nevoit a arăta adevărata sa situaţiune ;
7)	la verificarea creanţelor să se prezinte creditorii In persoană safl prin advocaţi.
Hoţiile şi spargerile din Galaţi
(De la cores ondentul nostru special)
George Alcaz-Ia< kson, redactor la Galaţii, a fost atacat In mijlocul oraşului ziua nămiaza mare de un agent poliţienesc, om al prefectului Zorilă. Prefectul In loc să primească provocaţi» la duel a d lui Alcaz, a asmuţit asupra acestuia pe un declasat.
***
In Galaţi siguranţa publică se află de cit va timp lntr’o stare mizerabilă. Poliţaiul fiind In concediu, poliţia e condusă direct de prefectul Zorilă. Şi cel Intll act al prefectului a fost numirea unul fost comisar,— destituit şi condamnat acum şeapte ani la şease luni închisoare pentru că era asocia tul unei bande de falşificatorl de monede, —în postul de comandant al sergenţilor.
*%
Acest om, uumitŢimpăfi, este mina drdptă a prefectului şi sub protecţia acestui ex-puşcâriaş se comit azi cele mal îndrăzneţe hoţii la Galaţi. Căci acest Ţintp&fl a înlocuit o mare parte din vechil sergenţi, numind In locurile lor pe toţi pungaşii şi ex-puşcăriaşil din localitate, cu cari a fost tovarăş In vremuri bune şi rele.
Şi de cind acest Ţimpâil Împreună cu prefectul Zorilă conduc poliţia galaţeană, nu trece o zi fără să nu se înregistreze cîte o hoţie safl spargere din cele mal îndrăzneţe la Galaţi.
*
• *
Iu timp de şeapte zile s’afl făptuit urî mătorele spargeri la Galaţi:
D-lul Hristu din straea Zimbru i s’a spart casa şi i-s'aQ furat 6000 lei.
Din casa d-lor Grand şi Watson, In str. Mihaifl Bravul, s’afl furat prin sparg re un ceasornic de aur şi mal multe rîndurî de haine.
D-lor Zugravu, funcţionar şi Ionescu li s’afl furat tot prin spargere mal multe haine şi obiecte.
Casa d-lul senator Bonachi a fost de a-semenel devastată şi geamurile nfl fost stă-rtrnafe de bandele lui Zorilă şi Ţinipâfl.
Bufetul d-lul TrancovicI din grădina publică a fost cu desăvirşire devastat.
Casa d-lul profesor Constantineseu a fost atacată de bandiţi şi după ce afl spart geamurile s’afl introdus In biuroul d-sale. Noroc că d-na Constantineseu a dat alarma tocmai la timp şi bandiţii afi dispărut.
*
• *
Şi pe cllă vreme bandele lui Ţnnpăfl te-rorisează şi devastează casele cetăţenilor, subcomisarii, din ordinul lui Zorilă, atacă mişeleşte pe ziariştii din localitate, cari denunţă complicitatea poliţiei cu baadele de spărgători.
ULTIMA OUA
Iu ultimul moment primim următoarea telegramă de la corespondentul nostru din Iaşi:
Iaşi, orele li şi 15 dimineaţa sosită orele 12.
Ziarul Opinia publică o lungă corespondenţă din Solea în care se dau o mulţime de amănunte cu privire la asasinii Iul Simionescu.
Itloblliil crimei a fost gelozia. Asasinul L'onte Runranu a mărturisit că a omorit pe Simionescu din couză că acesta întreţinea relaţiunl amoroase cu concubina Iul, femeia Maria Strungarii. Ambii asasini au făcut mărturisiri comp Iede.
Se crede că guvernul austriac va refuza extrădarea asasinilor. El vor fiju
decaţl de tribunalele austriace.
*
* *
Brutarii de aci aii convenit să urce preţul pîinel peste 30 b. kit. cu expresa condiţiune insă ca primăria să ia măsurile necesare pentru a opri în Inşi comerţul ambulant de piine.
Din Lumea Nouă:
Din pricina exploziei de Ia Ruscluk, sunt morţi 850 de lucrători al fabricel: femei, bâr-bnţ! şi copii, cari se aflau tn fabrică._____________________________
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PUBLICATICNE
Domnul Alexandru Wechsler din Iaşi, a ăcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de Wechsler cu acela de Valeriu, spre a se numi Alexandru Valeriu.
Ministerul publică această cerere, conform disposiţhuulor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opo/.iţiune în termenul prevăzut de alineatul 2 al zisului articol.
Institutul de Domnişoare
„BOLINTINEANU”
sub direcţiunea D-nel
MARIA ANOELEHCII
BUCUBESCl. - Soseana Jiann. — BUCURE8CÎ
Liced şi cursuri primare, cu internat şi externat.
înscrierile încep la 15 August.
InformaţiunI se pot da la cerere.
Noul Institut de BâeţI
sub direcţiunea d-lor
I. CLINCIU şi G. POPA
BUCURESCI
104, CALEA PLEYNEI, 104
înscrierile încep la 15 August, iar cursurile la 1 Septembre.
Se primesc elevi pentru cursul primar şi secundar.
InformaţiunI se pot da la cerere.
INSTITUTUL de DOMNIŞOARE
„POMPIL1AN”
Bucureşti, Calea Raliovei, 64-66
Liceu clasic şi real. Cursuri de pictură, muzică, declamaţiunl, etc. Educaţiune aleasă. Diriguit de D-na
C.	POMPILIAS
licenţiata In şiiuţele matematice din Bucureşti şi Paris (Sorbona)
Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe.
Coudiţiunl avantagioase pentru fiicele de profesori, fum ţio.mrl şi militari.
(Iastitutul e autorizat de onor. minister al instrucţiune! publ., cu No. 8169 din 7 O-bre 1896).
Băile „Radu Neg ru”
din CÂMPULUNG
Băile reci cu duşi complecte s’afl pus In circulaţie la I corent.
Băile de Hidroterapie, putină, abur şi aer cald la 1 August.
Inhalcţil, aer comprimat, medieementale şi electrice la 1 Septembre.
Instalaţiunea acestor bal, mobilierul şi tot ce se impune peutru un asemenea stabiliment de prima ordine, nu lasă nimic de dorit.
Preţurile sunt mal mult de cit moderate.
Direcţiune».
Dr.Georges Diamandy
(din Brăila)
Primeşte Consultaţiunî
Viena X. Hebragasse, 12.
dela 1 Noembrie viitor, I. Kărntnerstrasse 5,
Băile Bălţăteştî
1)	Băile Minerale «‘alde cloro-so-dlce, Iod urme şl broinurate, anaioage cu apele : Kreutznach Hamburg, Isehi, Reichen-hall, Aussee, etc. speciale contra limphatisinu-lul, scrofulel, rachitismutul, saturaţia glan lelor limphatice, abcese reci. boale de piele, maladiele oaselor, debilităţei gen-rale, precum şi in toate boalele de femei: metrite acute şi cronice, eu-dometrite, salhingite, etc. tumorilor uterului şi anexelor.
2)	iMvornl Cnza-Yodă. — Isvorul Cuta-Vodă, apâ de băut, foarte bogat in sulfat de 8odiă analog cu apa de Karlsbad şi Viehy. isvor din care se extrage : sarea purgativă de Bil-ţăteştl, este foarte folositor in toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum: dis-pepsie, catar acut şi cronic al stomahulut, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, consti-paţia opinia!ră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenică, hydropisiils şi obesitatea. T6te ceste maladii se vindeca în urma unei cure sistematice făcuta cu apa sad sarea de Bălţăteştî.
3)	Stabilimentul de Iiihalaţie şi Pul-verisaţie minerală.— Noul s'aniliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, g' aiaeol creozot, rucaliptol safl orl-ce esenţa urmata de pulve-eisaţie de apă minerala; arangiat după sistemul Reichenhali şi Ischl, este foarte folositor In toate boalele de nas. găl şi mal cu seamă in bronchită, emphiseme, astmă şi tubercutosă pulmonara, fiind cel mal sigur mijloc de a Introduce săruri in organism.
4)	Nt>-I»iliinent de Ilfdroteraple cu duşuri eeoseze, fricţiuni, Împachetări, masago, executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea.
Stabilimentele situate Intr’un vast pare de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe.
închirierile de camera pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25°/o.— Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. pînă la 1 Senterubrie.
Pentru orl-ce informaţianl, ca: angajări de camere, comenzi de sare ae bai, sare purgativa a se adresa la -
Ooctnrul Stmuatin
Răltrtt-'Ştî, J«td.«ţtil Vatnţ.
Cel mai bun întăritor.
Indispensabil In tote familiile. Se ea de preferenţâ pur pe puţin zabâr.
Multă mâi superior tutor Apelor de Melissâ şi Alcoolului de Mentâ.
Se întrebuinteza cu succes contra indigestiunilor, boalelor de stomac, de nervi, contra leşinului, durerei de capu.
Indispensabirvoyageorilori pe Mare.
Antiepedemio, garanteza contra Influenzei şi frigurilori.
Se vinde în flacâne modelu mare, şi modelu special pentru busunar care eate preferat de câtre Velocipedişti.
Sl aXaiscs In România la t6te Farmaciile, Dnoouifn 51 Parfumori.
OLtMBNT * O"- V»I»nc« (Dr6m«-FrEncU).
şvr X f* «X ir ir* Ce» mai bună ană &7J. JLm JLe JEl &J A \J> minerală (le masă.
FABRICA
DE
îngrăşăminte chimice din Braşov
Recomandă d-lor AGRICULTORI tot felul de
STJPERFO SPATE
pentru îngrâşarea pămîntulnl InformaţiunI Ia D-nu A. I. LOEBEL
Bucureşti, Str. Smîrdan No. 9 safl In provincie la agenţii fabricel
BAIA CENTRALĂ
Strada Enel 11, Bncnreştf
Se aduce la cunoştinţa onor. public că S’A DESCHIS
BAIA CENTRALA
Cea mai frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de băl: igienice, hydroterapie, bae de abur electroterupie.
In special se recomandă visitarea meca-noterapiei (gimnastica suedeză dr. Zander).
Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa plnă la 8 ore seara.
Consuitaţiunile medicului Director sunt gratuite pentru cura ce se urmează In stabiliment
In stabiliment se află şi un coafor.
Direcţiunea.
8,- STRADA SĂRINDAR,—8
Prelungirea stradm Noua
BUCUREŞTI
IN FABItICA LUI
PAUL MILKER
Se gătteşfe Iu tot timpul un
Mare asortiment
DE
Articole de Voiagiu
Pielărie fină
Porte-monaie, Porte-visit. etc.
SACI CU NECESAIRE CE TOILETA
de la 40 până la 350 lei
Dr. 1>. Tatuşescu
Boule interne şi sifilitice
86, Strada Romană, 86
intrarea prin str. Dorobanţilor
Consu taţ‘unl dela 6—7 seara
Dr. S. URL1CI1
Specialist în boale interne 22, Strada Gabroveni, 22
Consultaţiunî de la 2 —4 p. tn.
ŢŢn 4înă« ‘’k*!’. v**nt « 4 ciaee gtm-nasiile doreşte a găsi uu post la o casa de comision sad la vre-un comp-toir. A se adresa la administraţia acestui ziar sub iniţialele C. C. D.
www.dacoromanica.ro
4
1
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
13
niXIUE-RlJDE
Victima mînăstireî
—	N’a scăpat. O să-l vorbească eU.
—	Scumpe Lambrune, el ştie cît m’a întristat ; i-am expus în trei cuvinte numai surprisa şi durerea mea. Nu vreafi acuma să par că urmez judecata Iul.
—	Nu te nelinişti de asta, răspunse colonelul ; o noua judecată din partea mea nu-i se va pare extraordinară. Dufe în pace, prietene; tntoarce-te la căpălîiul fiicei tale i eft rămln aici de pază şi duşmanul nu va trece fără să nu vorbească cu santinela.
—	Mă iitdoesc că vel reuşi, acolo unde «tatăl Iul d'aldoilea» cum mă numeşte el adesea n’a reuşit.
—	Nu sunt nici «tatăl săfl d'aldoilea» nidl unchiul săfl, nici tatăl Alisel; e torţa mea, care va vorbi. Il voi spune cu oarecare brutalitate ca un soldat.
Du-te şi speră. Nu va scăpa fără un motiv mal serios.
Domnul D'Argoug<*s se gîndea la brusca eşire a domnului de Vitly.
Poate nu s’a purtat tocmai bine cu acel excelent om şi nu vrea să fie acusat de ingrat.
El se seoborî pentru a-1 căuta şi a-1 cere scuze, fără însă să revie asupra hotărtrel luate.
Emanoil căzu ast-fel în braţele domnului de Lambrune, care şi le desfăcu.
—	E drace, strigă colonelul, bine c al venit am sâ-ţl vorbesc.
Emanuel a cărui întllnire nu-I era plăcută, rămase rece Înaintea acestei emo-ţi uni.
—	Scumpe D’Argouges, reluă domnul de Lambrune, ţi am mal spus, cred. cfl-ţl sunt prieten şi încă devotat.
—	Mulţumesc colonele.
—	Dar cuvintele nu valorează nimic Ia mine, scumpe. Vreau dovezi permiţl ?
—	Am să tiu fericit, răspunse Emanuel cu un uşor surls de indeferenţă.
Sunitem singuri aici, reluă colonelul, şi unui amic sincer nu-1 ascund nimic.
Oferisem mina domnişoarei de Croisy înaintea plecârel mele...
—	Chiar dumneata.
—	Chiar eă... Şi ea nu o refuzase atunci.
Lovitura era bine dată, domnul d’Argou-
ges păli.
La reîntoarcerea mea, continuă domnul de Lambrune, II lăsasem timp să se mal glndească şi ideele el afl fost îndesavanta-jul meii. Nu găseşti această schimbare curioasă şi acest refuz tardiv plin de medi-taţinnl ?
—	Te rog nu-mi ascunde nimic răspunse Emanuel, arată-mi ideile tale toate, te rog.
—	In d ta mi-am pus toate speranţele. D ta eşti acela care trebue sa mă salvezi.
D-nul de Lambrune luă de braţ pe Ema* ruel, merseră efitre pare şi li pov< sli detailat cele două convorbiri avute cu Hermina.
Apoi adăugă termiuînd.
Sper, că nu vezi—iubite d’Agonges—în aceasta, nici răsbunărl meschine, nici gelozii ridicole. Nu voi fi gelos de d ta la aşa o etate; al toate drepturile. Numai devotamentul med vorbeşte.
Emanuel In momentele clud asculta pe colonel îşi aminti de cuvintele pline de amor pe care i le spunea Hermina.
La etatea de 23 de ani, mal al slăbiciunea indignării şi aceea a entuziasmului.
D-nul d’Argonges era uimit de cele ce auzea.
Imgtmfarea, mîndria, nebunia mea unică şi triumfătoare; tot ce constitue amorul de rlnd se revolte în el. El scoase batista şi-şi şterse buzele pentru ca să dispară şi urmele sărutărilor Herminei.
Emanuel se decise să rupă şi să uite totul.
—	Colonele, zise el, ştid ce am face.
Şi cu un gest nervos salută pe d nul de Lambrune.
Alisa era ridicată. Şedea pe un fololid. Capul Insă perdea tot mered equilibrul şi cădea clnd pe un umăr, etnd pe cel l’alt ; privea mered stupida, vorbea rar.
Fata de casă intră şi spuse ceva încet Domnului de Lambrune, a cărui faţălncepu să se lumineze.
—	Copilă, zise el, apropiindu-se de Alisa, vărul tâd cere permisiune a te vedea.
Ochii Domnişoarei de Villy rămaseră aţintiţi asupra tatălui săd.
—	Vărul med ! murmură ea.
—	Emmanuel, ll ştii ? zise cu bucurie bu-nică-sa.
—	Ah ! cum să nu ştid...
Emmanuel, vărul med... Să intre.
Doctorul, care era lingă sobă, observînd
impresia bună ce o făcea asupra bolnavei visita asta, se retrase.
—	Ramli doctore, zise Domnul de Villy; mergîndu-I Înainte; ştid ed, pentru ce te opresc.
Domnul d’Argouges apăru şi surîse unchiului săd :
Se apropiă de verişoara Iul şi II luă dulce şi în acelaş timp cu frica mîinile el.
—	Scumpa mea Alisa, iată-mă mal bine, acu pot pleca în linişte la Paris pentru a tăreui de nuntă.
Umerii Domnişoarei de Villy se depărtară de perină; Îşi întinse gîtul şi deschise nişte orhl mari. A merge la Paris şi a se Întoarce nu e o chestie de 3 zile.
Să mergi la Paris şi să te Întorci trebue să dureze mal mult ca 3 zile. Şi altt mal putea ea rămtne la castel.
Ea deci e trădată şi părăsită In tot-d’a-una ca o fată din popor, pe care le-a văzut de multe ori pltnglnd clnd s’ad văzut părăsite şi nenorocite.
Mlndria el nu o lasă să crează aşa ceva.
Ah! zise ea. Ed void muri.
Şi ea căzu în genunchi în faţa patului, cu capul Intre nitinl, fără a se ruga Insă.
A dona zi Hermina, dis-de-dimineaţă, era Ungă Alisa, cu figura veseli şi surîztndă.
—	Ş'il; zise Alisa, Emanoil e la Paris ca să lîrguiasră de nuntă !
Domnişoara de Croisy era deja pregătită la toate.
—	Intă-te fericită — răspunse ea. Adio Aliso; d-şoara de Fayolles mă aşteaptă de mult şi trebue să plec.
*
* *
Doamua de Villy se miră de astă răceală a Herminei. Unde erad sărutările de la început ?
Privirea domnişoarei de Croisy era aşa de crudă.
Doamna de Villy, zise: Dacă Alisa n’ar fi fost bolnavă, n’al fi ajuns singură la Ba-yeux; ed şi cu nepoata, te-am fi condus pln.â iad şoara de Fayolles.
Pe Alisa trebue să o scuzi; sper că mă vel scuza şi pe mine. Apoi, adăogă ea, dacă d-şoara de Fayolles ne va permite, o să ne vedem în curînd.
Colonelul era şi el acolo şi nu putea si rămîie rece Ia această scenă de despărţire.
—	Călătorie bună, domnişoară.
Să ne revedem cu bine !
—	Să dea Dumnezed, replică Hermina.
Dumnia-voastră ca militar suuteti mal expus ca mine.
Domnul de Villy se sui în trăsură cu Hermina pentru a o însoţi ptnâ la Bernay, unde ea trebuia să ia Irenul piuă la Caen. Ea găsi In sfaturile lui părinteşti, o mln-găiere a mlhnirel. Şi, el o consola, nebă-nuind nimic.
Hermina însă era desperată.
Demonstraţiile de iubire II păread batjocuri acum.
Domnişoara de Croisy, voia să fie singură nesupârată de nimeni.
—	Adio, domnişoară, dar nu pentru totdeauna, togădues ca spune la revedere, zise domnul de Villy clud părăsi peronul gărel Bernay.
—	Adio, domnule de Villy, adio zise ea cu lacrimiiâ In ochi.
Apoi ea trecu prin sala de aşteptare şi dispăru într’un vagon.
Ctnd trenul se pusese In mişcare ea scoase capul din vagon.
Turnurile castelului de Villy se mal zft-read. Cum ar fi vrut s’oprească trenul şi să se Întoarcă acolo !
îşi aminti de întrevederea diu bibliotecă, de cea din pătorie, de jurămintele lu), de toate, de toate.
Domnişoara de Croisy era încă absorbita de aceste amintiri, clnd publicul Începu să strige :
Caen !... Caen I... Pasagerii coborîră şi se urcară în trăsuri.
(Va urma).
Comandate se primesc la Administraţia apelor Meledio, Hali de IMnd6pendanoe Roumalne, BucurenoT.
Nu decotoreazi vinul
Direcţiunea Epitropiei Spitalului
„BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN”
luştiinţare
La 15 Augu-t a. c., ora 2 p. m. (al IlI-a termen) se va ţine licit ţie publica orală, In camera şi Înaintea Epitropiei acestui spital, pentru un period de 5 ani, tnc-pător la 1 Aprilie 1898, a următoarelru proprietăţi rurale ale spitalului, situat» în acest judeţ.
a)	Moşia Ciocani, din comuna Ciocan*, plasa Corod-Pereschiv. Ga anţia provizo rie 4,500 lei,
b)	Moşia Raid. din comuna Mtirgenl, pl. Tîrgu. Garanţia provisorie 3,000 iei. Se notează că In rondiţiunile speciale pentru arendarea arestel moşi! s’ad a laos următoarele : Viile p&răginite se vor distruge, iar locul se va întrebuinţa la semănătură. Moara fiind deteriorată, materialul se va vinde in folosul Epitropiet, şi
e) Pămlntul de hrană numit «Varami-zoaea» din comuna Bărlad, hliza crftngu. Garanţie provizorie 000 lei
Licitaţia se va ţinea conform art. 68—79 din letrea comptubilitâţel publice.
Condiţiunile generale de arendare, precum şi cele speciale se pot vedea In fie- . care zi de lucru în cancelaria Epitropiei între orele 9—11 a. m.
Director, Dr. T. Cerchez.
Secretar, W, Kaminski.
-ĂbA i>£ SCHIMB
fiKBKIA & SAMURI.
iiCCCRESCt a Stmlâ Ligsc&sî & irfi ?i vinde efecte publice p f««a ort schimb de moaesL
Cursul pe şina de 25 Iulie 1397
W
r «
m
ic
hi
H
fişată Ămortisabilă.
» Aaiortiskbiîâ. , Obligaţ. da Stat (Coy. R. j » Municipala din 1838 »	*	»	1890
Serbăm Funeisr Ran-.e
*	» Urbano
•*	»	»	iaşi
Aeţiu»J Baraca. Naţio ak, 4	»	A-V cală
i » iii Ro-	uia	4sig.
:* 3-tes N .tcsuvîa a&ig S-tacea de uoaetruciiunl , Ketial valoare Austriacă Krtreî Germane ... Bscaots Franceze . ,
*	Italiene. , .
► rable hîrtic .
| Cnmp.P
îmi
89j-l îoo */,!
t02 (<7 -97 ',
«1 ‘/i
88 V*|
84j 13.-0 t3î 418 400 153
1 î
ÎO0 85
2
m
10l|v.
!C2'.,
97 */»
981-
«•I */
88 Vt 85-'855 335 42 i 404 156 3
l
f 01 53 t
Lbs Yâritables Eaux Mineralaa da
VICHI
tone ies Sources
VICH Y- IlTAT C^LESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL
Exjozr le nom sur la Capsule et l’Etlquette.
Lei Seules Veri tal)Ies Pastllles de Vlohy soni les
Pastilles YICHY-ETAT
fabriqufces aveo lea aela naturala extralts de» Eaux Vichy-Btat
Comprimes de Vichy
aux aela naturela VICHY-tTAT
pour prtparer l'eau artlfloieiie de Viohy gazeust.
Agent Qtniral pour la ROUMANIB. BULGARIE, SERBIE ■
A. O. CABI3ST, Buearesl
Băile Mitraszewschi
Strada Poliţiei, Nfo. 4 şi O
Cel mal îngrijit şi mal bun STABILIMENT
DE
Bă.1 de Abur şi de Putină,
MARE BASIN
pentru băl reci în apă filtrată şi duşi în mijlocul grădinel şi aranjat în modul cel mal frumos.
Deschis In toate zilele.
Dela 10—11 sunt rezervate pentru dame
AMA
renumita cărturăreasă care ghiceşte cu multă arlă trecutul presenlul şi vitorui, locueşte In strndit Romană, Ao. 248
Doctorul M. C0DREANU
2, Si rad:» Sfelea, 2
Consultaţiunl dela ora l—3p.m.
pentru săraci gratis.
■HRnenHHRnHi rxx- sKgţaB^asBawrasESSBB
Constantin Simionescu
Doctornnd tn Medicină Paris, Bonlevard Mbntpamass 152 Stabilit de mal mult timp lu Paris şi fiind în reiaţii cu toţi specialişti! şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile me!e persoanelor cari vin !a Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face eonsHltaţiuais* şi
prî?i
La Typografl» KHOCA se «11» de vi uzare hîrtie maculatură eu 40 bani kilogramul în pachete deeîtejOkil
T
IFOBAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
Apă de masă gaeâsă, plăcută la gust, fntăritdrc, re-constituantă, asimilabilă graţie fosfatului ce conţine in abondenţă; uyâră, diuretică, digestivă; prin pre-senţa vnagnesiei, ea este fi puţin laxativd. — Persănele săn&tdse o apreciază pentru gustul său plăcut: ea va fi tui remediu suveran pentru anemici; numai per-sănele singerdse nu trebuesa să abuzeze.
APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUGINOAS.l — GAZO.VZi - FOSFATATĂ
Anallsa doctorului BERNAD (înot. chimic universitar)
Fosfat de fer .	.	0-05443	Clorur de sodă . .	0.04998
Sulfat de var .	.	1.07027	Oxid de aluminium	0.07S91
Sulfat de soda .	.	0.72597	Anhidrit nalicilic .	0.07704
Carbonat de fer protoxidat . . . 1.13513 Carbonat de magnesie........... 0.04414
Principiile minerale ale isc&relor feruginose fosfatate din Meledic sunt împărţite In afa proporţiunl in cât le pune în capul tu-tulor acelora cunoscute in ceea ce privesce puterea lor reconstitutivd. — Fosfatul jdcă un rol considerabil fi le dă o valdre terapeutică nepreţuită printre apele «-nalbge cele mal însemnate: Buzias, Framensbad, Boc-klet, Pyrmont, Orezea, etc.
I0HN PITTS
BUCURESCI.— Strada Smârdan Ho. 7, (Casa Zerlendi)
REPRESENTAT PRIN
LOllIS SCHONbOEF
Cel maf vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felul
Garnituri da treerat (Sistem perfecţionat). Maşini de secerat şi legat ________MAŞINI DE SEMĂNAT IN LAT ŞI IN RINDURI
MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE
Din renumita fabrică PETZOLD & Comp. ING. LIMITED, Berlin
PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului.
Din renumita fabrloă F. ZimUier manii & Comp. (Soc. p. A.) Hale B|, Germania
BIUROU TECHNIC pentru instalatiunl de forţă şi lumină elec-tricâ, precum şi pentru cele-l’alte instalaţiunl eleclro-technice.
MAŞINI DE SCRIS (sistem american).
Depod permanent de tot felul de maşini pentru agricultură şi industrie, precum:
Motoare, Vînturătoare, TriorI, Batoze de porumb, Ma«inl de huruit, Maşini de presat orz safl ovăz, Muşamale impermeabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc.
Băile llercnlane (Mehadia)
(Herkulesfurdo, Ungaria)
Staţiune tle cate ferată, JPo/stă hI Telegraf
RENUMITE TERME SULFUROASE şi SĂRATE
Cu Temperatură terestră de 55° C.
W IiteepntHl ursonului la 1 7Suîu
Loc de cură climatică. — Gimnastică, suedeză şi massagiu. — Băl electrice. Hidroterapbiă.— Rendezvous internaţional.—Siluaţiune admirabilă în valea romantică a Cernei.—Promenade şi "locuri de excursiuue.—Climă favorabilă. Situaţiune scutită de vînt.— Aer ozonic şi liber de praf. — Paluturî de băl, hoteluri splendide.—salon de cucă.—Luminatiune electrică.—Musică proprie. Orfeu (Teatru Variet6).
8*85*" MEDICI It O M I M I ~ţjQf
COKSrLTAŢirîlI lu luate Urnirile europene.
Juncţiune cu trenul Expres şi Orient-Expres; dela Orşova cu năvile dunăreno
RJtatc cn preţuri rednne.	Freruenţn In anul 1896: peste lO.OOO.
AV18 IMPORTANT
Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mutat lubricele mele de:
Umbrele, Corsete şi Cravate
din NTK4U4 GARKOVEI4I Mo. 47
in SiTMIÂJMA. CĂRUI, A o. 04 (etagiul de sus)
FOST DEPOUL D-LUI PKAOEH .LA UnsU..
Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface orl-ce cerere a onor. public, rog să bine-voiască a visita Depoul ineă unde se va putea convinge utăt ce soliditatea mărfurilor căt şi preţurile foarte codv-nubile.
Cm distinsă stimă, i. ttOSKJVMt.t IU. Sucursale : Calea Victoriei Mo. 8 şl Mo. SS şi ntr. Şelari No. 23
COMIC I0SEPH EI6RIIR
AHGOULEME ’/C'OGNAC
Singurul succesor al casei î* E. ©Illary
Feudalii in 1812	%
Posedînd viile sale proprii în Breuil, unde distilează propriele sale recolte, este în stare a oferi onor. public cele mat fine şi renumite COGNACURl.
Casă cu mare rcputaţiiine Europeană
IM BUTOAIE
Cogna : ordinar, 48° hect. fr. 100 «	fin,	48"	«	«	150
«	vechio,	47°	«	«	200
«	« superior, 45° .	« 800
« fin champagne. 45° «	« 350
*	«	«	vechio 45°	*	«	501»
*	«	«	foarte v. 45°	«	*750
«	«	«	din 18^8 44”	«	«	1000
«	«	. «	din 1840 43°	«	.	1500
IX 1,1 ZI
cite 12 sticle Oe 75 centilltre
Cognac -O
«	1 stea,	«
«	2 stele,	«
«	fin champagne	3 stele	«
«	« veriiiii O. P.	*
*	« foarte vechio V. S. O. « ._
«	« extra cnlitute V. S O P. *. 120
* frauci In plns pentru 1A*I a 24 Jn-mutaţi de sticle.
CHAMPASNE DE LA* 6ER1E & D0MP
S1UMUR şi REOiK
Proprutate exclusivă a casei I0SEPH E’1''GR AND in Angouleme
Iu lăzi a 12 «tifle mari
1 Carie Blnnehe...............frs. 18
2.	Carte d'Or.................... 21
3.	Prima calitate ....... 24
4.	Cuv6a speciale ...... fju,. ao
5.	Cuviie de reservo	36
6.	Grand vin extra ...... 48
Pentru ultimele 4 catilăţl, de la No. 3- 6, 4 franci In plus pentru lăzi a
24 jumătăţi de butelii.
SINGURII REPRESENTANTI pentru TOATĂ ROMÎNIA
AMORUSO «fc WOŞES
BUCURESCI. — Strada Stravopoleos, 4. — BUCURESCI.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de auea-stă artă, cn cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate.
Frledrich Wannieck â Co.
BftIM
FABRICA de MAŞIHÎ TURNATORIE UE FEE
FURNTSEZĂ ca SPECIALITATE:
MAŞINI K
PENTRU
cărămidarii
Sistem TIL GROKE
va. rr uni
SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE ArARATE DE TĂIAT PRESE
DE MI ANTĂ ŞI €J(J A n V Si I
Pentru CĂRA MIDI, etc. etc.
REPRESENTANlrPENTRU ROMÂNIA
VICTOR LUPESC®
1MGIMER
BUCUREŞTI. -BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(LAngA ministerul DomeiUllor)
Tipografia EP00A execută tot felul de lucrări atingătoareTe"!^ stă artă, cu eoa mai mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografie!.
IJDGOS
INSTALEAZĂ:
FABRICI
DE
CASimţl CUPTORE CIRCULARE
DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE
| Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de
CĂRĂMISfl O E, A JVE
\ ECONOiMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT
CÂT SE POATE DE MARE
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de ori-ce fel
BUCUREŞTI.— Strada Sf. Dumitru, 3.
Motoare originale „OTTO”
cn Gaz, Benzină şi IVtroleu
Coste IOO bucăţi de >/t-«0 cui putere Instalate Iu Roinlnla
MACINE CAZANj cu ABIJSÎ
MAŞIMi.FMEI/rE pentru LEMNE el METAL MAŞINI pentru INDUSTRIA TEXTILĂ, LOCOMOTIVE, POMPE dela
SĂCHj. MASCHINENFABRIX fost RlOH. HARTMANN din Chemnitz
I; uiulNttte tu sutimi de «xpiuplme celor mai mari stuliiliuieute ale Ntntului ţl ale partlculacllor din Homliila.
MARE DEPOU DE ARTICOLE TECEENICE
ALE FABRICELOR :
SCHĂFFER gi BUDENBERG Magdeburg,gi Mohr Federhaff Mannheim
CURELE 7j)E TÎU NSM 1 S I U N I
ATELIER DE CONSTRDCTIUNT ATELIER PENTRU REPARATIUNI DE MAŞINE TURNATORIA DE METAL
LA FILARET
I WATS#M & YOIHEL8,
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
EDRUBESCl.— Srada âeaâemiol, 14 Ifost. Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.
TREERĂTORILE ..MARSHALL"
| sunt recunoscute ea cete mal bune avfind următoarele perfecţiuni de importanţă capitală :
Toba tifi fltpl aro 8 5I,!C’ l»8*re mal mari al oala U4C,_ (dioinetrn) m»I Kroas*.
Sitele de sus şi jos se mişcă în sens invers
1 aja ol o îufu) o d.vllm ut poalblli
p SiJele de la curăţitorile
i	oa do 8'» înfund chiar duca uiUNiua ar li for-
ţatA Cftt «Ic ui nit.
Sitele au rame de oţel
de patru «an.enl. 0,11,. «^ CU V™'*
pornire^ prin c-ar. „o evttg cu lutul u4sr‘. oalllor m.n^onatoî* ““	P“r»>« “r j
, Curăţirea Droductelor ?-u Iasa absplnt^nte nimic do dorit, gra-
) » , w 3aparatelor de curfltire si nurf ut inimi |5Î'î prinnfvirZră"ourPe0t “	dir6Ct 8UC ŞÎ	« li mal]
Treerniorea AIA RHCMtA Mj 5, e sinrntra
care treer» productele aşa d» curat, spre a (I imediat aduse la vânzare
[TOT FELUL DE MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
Cereţi catalogul ilustrat M l tl.SMIl I,/,
bucureşti - Tipcwwwsdacofsmaaiffiauco