SERIA II.—ANUL m. No. 518 NUMĂRUL 10 BANI Bdiţia a treia VINERI 25 IULIE 1897 NUMĂRUL 10 BAN! AROÎTAÎIENTEI.E încep la i şi 15 ale fle-eârel Ioni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei în judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 leii In atreinătate 50'lel Sase luni ... 15 > > » J& » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ AN USCIURILE In Bucureşti şi judeţe ee primesc numii la Administraţie In etreinitate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anundarl la pag. IV.........0.30 b. linia » » » OI.........1— lei » > > » n..........3.— > > Inserţiile şi reclamele 8 lei rlndul Un unii rechltt 10 bani BEMCflA «o. S - STRADA CLEMENŢEI - No. t TELEFON ADMINISTRAŢIA No. t - STRADA CLEMENŢEI - No. t Principele Bulgariei în Romînia Subprefecţiî de la „Drapelul" Revista noastră «Psicologia liberalului», apărută acum vre-o două luni, a avut trista onoare a fi relevată şi criticată in vre-o trei rîndurl de o gazetă, nici peşte nici carne, in politică;—mal mult peşte de cit carne—dar care caută a reprezenta pe purii liberali faţă cu liberalii corupţi şi degeneraţi — pretinde ea—de la Voinţa şi Liberalul. Acum în urmă, acea foae revine pentru a patra oară la atac, infierîndu-ne, el parveniţii, neciopliţii şi mojicii, pe noi ciocoii, boeril şi aristocraţii! Mărturisim că epitetele de boerl şi de aristocraţi, ba chiar de ciocoi — in sensul care se dă cuvintulul—nu ne supără, mal ales cind ne sunt aplicate de oameni cari se intitulează singuri parveniţi, neciopliţt şi mojici. Trebue să fie şi ceva atavic, iu starea psicologică a unul om care sub cu-vint de modestie şi de democraţie işl aplică singur epitete, pe care un om demn, cult şi conştient de valoarea lui socială şi politică, nu pate a le primi nici în glumă chiar. Cind cineva in ironie zice adversarului, eu sunt un ticălos, trebue să reprezinte o mare forţă morală şi o reputaţie universal clştigată de contrarul ticăloşiei, pentru ca să nu lase oamenilor delicaţi o impresie penibilă şi ruşinoasă de situaţia în care se pune singur. Dar acestea sunt chestiuni de susceptibilitate culturală şi educativă, cari nu sunt înţelese de toată lumea, prin urmare nici de acel liberali vlrtoşl cari cred că umilinţa afectată este o armă bună în politică. De alt-ceva voim să ne ocupăm ; de ceva unic, de ceva fenomenal, care în-chee în mod strălucit polemica apropos de articolul nostru «psicologia liberalului». Ascultaţi, vă rog, căci nu vă veţi răi. Epoca susţinuse că liberalii nu au avut de cind aQ apărut ca partid pe scena politică, singele rece şi tactul cu venit diplomatului în chestiile exterioare şi că din cauza neexperienţel vieţel lor recente politice şi a ranrunelor demagogice contractate în timpul cind ţara noastră era supusă influenţilor străine, el, liberalii, aQ compromis ţara, de vreme ce cîte odată aii fost provocatori faţă cu puteri mari, altă dată umiliţi, nici odată egali. Cu această ocazie aminteam în treacăt, rolul consulului rusesc şi umilinţele pe cari ţara trebuia să le suporte. Ştiţi ce răspunde la aceasta, foaea tran-sigentă în politică şi intransigentă în liberalism? Reproducem pasagiul, căci el este un giuvaer care poate rămînea ca model de logică, de bun simţ şi mal cu seamă de exactă cunoştinţă de situaţia ţârilor noastre Moldova şi Valachia, înainte de tractatul de la Paris : «Apoi dacă aşa este, mie era de vină «că in Ţara noastră consulul rusesc şi alţi «consuli erau ca stăpîni, de oare-ce, după «cum afirmaţi, puteafl surghiuni pe Iou Bră-«tianu la Zuagov ? «Cine stâpînea In Ţara romtnească şi Iu «Moldova, înainte şi după 1848? Care era «pe acele timpuri pătura dirigentă? «După cum ne spune istoria şi după cîte «ştim cel mal bâtrînt, atunci în capul Principatelor, erau Domni stăpînitorl, erau «boerl mari, iar pătura dirigentă se com-«punea din boerimea de toate gradele. «Apoi dacă aşa este, cum se făcea că «Domnii şi pătura dirigentă sufereau ca «consulii ruseşti să domnească după bunul «lor plac şi să trimită, el străini, pe ce* «tăţenii romînl la minăstirea Znagovulul l «Cum ? Mărturisiţi singuri că pe cînd «boerimea era mare şi tare, tăia şi spîn-«zur a în Ţara romînească, atunci eon-«sulil străini eraă stăpîni şi trimeteaă în «surghiun cetăţeni roinînîî» Şi v6 serviţi de un asemenea ruşinos şi umilitor trecut pentru a lovi in Ion Brătianu ? De aceea, fiind că am avut deja imprudenţa de a recunoaşte că sub guvernarea domnilor şi a boerilor, ţările acestea aQ fost de multe ori foarte maltratate şi umilite — lucru ce era pînă acum o taină istorică—de acea. suntem hotărîţl a mărturisi totul, dar totul, fiind-că vedem că cu nişte aprigi liberali cum sunt cel ce ne atacă, a ascunde adevărul este de prisos, cu voia saQ tără voia noastră, lucru ce pînă la mărturisirea noastră, era o taină istorică, de aceea nu credem că denegarea ne mal poate servi la ceva. De aceea iată-ne dispuşi a face mărturisiri complecte. Să Ie luăm de la început. Aşa este d-lor liberali. Boeril noştri, saQ mal bine’nol boeril—de vreme ce bine voiţi a ne trata ca pătură dirigentă seculară—în frunte cu Mircea şi cu Bogdan, aQ Închinat ţările la Turci, nu doar că nu am fi putut resista năvălirilor lor, nu doar că nu-I puteam bate şi a-I alunga in Asia de unde veniseră, ci fiind-că ne-a plăcut să umilim aceste ţări şi să suportăm jugul Turcesc. Tot noi boeril cu d-nil noştri In frunte, am lăsat ca Turcii să calce una clte una toate libertăţile şi prerogativele politice pe cari ni le acordase la început, aşa că prin veacul al 17-lea am suferit să devenim vasali in regulă, iar prin acel al 18-lea am renunţat cu rea credinţă la domnia pămînteană şi la privilegiile noastre de boerl al ţărel, pentru a reclama cu insistenţă de la Poartă, domni streini şi boerl greci, cari să guverneze aceste ţări. Dacă am fi voit, ne ar fi fost uşor să scuturăm in veacul al 17-lea şi al 18-!ea jugul Turcesc şi cel fanariot. Dar trădători de ţară cum am fost tot-d’a-una, nu am voit acest lucru. Dacă 11 vream isbuteam, de vreme ce Turcii eraQ pe atunci un popor păcătos, de care toate popoarele din Europa îşi băteau joc. In special, Mihal Viteazul, Ioan Vodă cel cumplit, Şerban Cantacuzin, etc. cu boierii ari putut să scape ţara de Turci, insă ca nişte păcătoşi ce’aQ fost nici măcar n’aG voit să’şl încerce norocul. Mihal Viteazul şi loan Vodă aQ murit ca nişte laşi Iu patul lor de adinei bătrîneţe, fără să fi vărsat în contra Turcilor o picătură din singele lor. Este adevărat, liberalule intransigent şi mîndrule romîn, că boierii cu domnul lor aQ lăsat pe AustriacI să ia Bucovina şi mal înainte chiar Oltenia. Tot el aQ lăsat ca Ruşii să ia Basarabia. Noroc insă de I. Brătianu care a luat’o înapoi in 1878! Voiţi mărturisiri şi mal dureroase pentru noi ? Aflaţi, liberalilor, că Ruşii, in urma victoriilor repurtate contra Turcilor de la începutul veacului acestuia şi mal cu seamă după tractatele de ia Balta-liman, Adrianopol şi Cugiuc-Cainargi, Ruşii, zicem, aQ impus Turcilor protectoratul lor asupra acestor ţări. Iar noi boeril cu domnia noastră am fost destul de păcătoşi şi refuzind această umilinţă, să luăm 'armele să batem frumuşel şi pe Turci şi pe Ruşi şi să păstrăm ţărel demnitatea neatinsă, aşa in cit Ion Brătianu cu liberalii să nu fie expuşi Ia capriciul consulului Rusesc, cind la 1848 voia să regenereze această ţară pe tema ideilor socialiste de la Paris. Ni se pare că vinovăţia noastră este complect mărturisită. Acum, pentru a sfîrşi o mică anecdotă: Pe cînd Cogălniceanu era ministru in timpul Unirel principatelor, în judeţul FăleiO se afla un sub-prefect mare patriot. Rusia—pentru motive de prisos de spus aici—concentrase vre-o 40.0i0 de oameni de-a lungul Prutului. Subprefectul in ces-tiune, vâzind ,‘mişcarea trupelor ruseşti telegrafiază lui Gogălniceanu, următoarele: «Rusii în număr de 40.000 sunt la «graniţele ţărel. Am doi storuşl cu mine. «Să-I opresc să treacă Prutul saQ nu?» Pe semne din sămînţa acelui subprefect se trag redactorii şi chiar tot partidul de la foaea de care ne ocupăm în zeflemea, aşa cum merită cel ce scriQ asemenea prostii. FAZA CIOMĂGELII Regimul liberal merge foarte repede spre sfîrşi t. Subt Ion Brătianu, i-ail trebuit opt ani pînă să ajungă Ia brutalităţile bandelor. De astă dată a ajuns la ticăloşia aceasta lntr’un timp de patru ori mal scurt. Acum cîteva zile, doul ziarişti opozauţl din capitală au fost atacaţi pe stradă, În puncte din cele mal frecuentate, fără ca poliţia să intervie; mal mult chiar: cînd agresorul a fost dus la secţie, i s’a dat drumul Înainte de a se face formalităţile cuvenite. Iar Înalţi funcţionari poliţieneşti nu s’aQ sfiit să aprobe tn gura mare pe agresori. Mizerabilul exemplu dat Iu capitală a fost urinat In provincie. O telegramă din Cra-iova ne-a vestit ieri că un ziarist opozant a fost atacat, chiar In centrul oraşului de către un Comisar poliţienesc, Regimul liberal a intrat deja, se vede, Iu faza ciomăgelii, cea mal scârboasă din fazele prin cari II e dat să treacă—dar şi cea din urmă. Principele Bulgariei în Romînia (Ra ort telngafic de la trimisul nostru special) Ijol Predeal Luxosul tren Regul a plecat de la Sinaia spre Predeal la orele 5.30 cu d-nil generali Berendeiii, Pilat, Băicoianu şi Comăneanu, d nil Al. Ghica Brigadiru, agentul diplomatic al ţâr ii la Sofia, Caton Lecca, Miclescu. sub-directorul C. F. R., Cotescn, şeful mişcării, locotenenţii Tăutu şi Poenaru, ataşaţi cu serviciul pe lingă A. S. R. Principele Bulgariei, reprezentanţii presei din Captială, d-nil Atanasov şi Exarque, secretari al agenţiei bulgare din Capitală, etc. Trenul Regal a sosit la 6.10 la Predeal. Peronul gării, decorat cu ghirlande de brazi şi cu fiori de munte, era înţesat de lume venită din Braşov, Azuga, Buşteni, etc., printre care mulţi ţărani în haine de sărbătoare. In fruntea mulţimel se aflau d-nil Ionel Brătianu şi Emil Petrescu, prefectul judeţului Prahova. La orete 6.35 se dă semnalul apropie-rel trenului accelerat ungar. Lumea se înşiră pe peron. In gara Predeal Trenul accelerat soseşte in gară . muzica regimentului 7 de Prahova intonează imnul bulgar şi Suveranul bulgar se dă jos din vagonul princiar, fiind întîmpi-nat de d. Al. Ghica Brigadiru, pe care ’l salută milităreşte. Agentul diplomatic al ţării la Sofia prezintă apoi A. S. R pe d-nil generali, Be-rendeiu şi Băicoianu, pe d. Ionel Brătianu şi pe cele-l’alte persoane oficiale. In urmă d. Ghica prezintă suita A. S. R. compusă din d nil Stoiloff, prim-minis-tru, colonel Ivanoff, ministru de războia, colonelii Stoianoff şi Marcoff. precum şi maiorul Meteff, adjutanţii Principelui. lusoţit de ministrul de răzbzoî, d. general Berendeiu şi d. general Băicoianu, Suveranul Bulgariei a înaintat cîţl-va paşi, spre compania de onoare a regimentului 7 de Prahova, comandată de d. căpitan Boliac. In flancul drept al companiei se aflau d-nil generali Pilat, comandantul corpului III de armată, general Comăneanu, comandantul diviziei 5 de infanterie şi colonel Candiano, comandantul regimentului 7. D. general Pilat iese din front şi prezintă A. S. R. raportul de zi al corpului III de armată, după care apoi Suveranul trece în revistă compania în strigătele de «ura» ale soldaţilor. Prinţul se întreţine apoi cu toate persoanele oficiale, printre cari şi cu d. Frîn-cu, primarul comunei Azuga, care purta o sumă de decoraţii. Prinţul Va întrebat de cînd are decoraţiile şi primarul a răspuns : — M’am luptat pe cîmpiile Bulgariei pentru independenţa ţărel mele şi pentru liberarea Bulgarilor. Apoi Principele s’a mal întreţinut în limba bulgară cu Prea Cuvioşia Sa Ar-chimandritul Dionisie, parochul bisericel domneşti din Buşteni şi egumenul schitului Predeal, şi la orele şeapte se urcă în trenul regal, însoţit de toate persoanele oficiale şi de reprezentanţii presei. Abia s’a pus în mişcare trenul, şi o ploie torenţială a început a cădea. Hecepţtunea tle la Sinaia Cu cinci minute înainte de sosirea trenului regal, a venit M. S. Regele insoţit de d. general Vlădescu, la gara Sinaia. Pe peronul gării se aflau: d-nil Bim. Sturdza, Gogu Cantacuzino, Al. Djuvara, Eugen Stătescu, Kiazim bey, ministru plenipotenţiar al Turciei cu întreg personalul legaţiunel, delegaţii coloniei bulgare din Capitală în cap cu d nil Ivanof de la banca Evloghie Gheorghief, Pulief, Ianco-vicl, Dimitrof, etc. La orele 7.30 trenul princiar soseşte în gară, M. Sa Regele,—avînd aerul afectat în urma scenelor sfîşietoare de peste zi, cu ocazia înmormîntărel doctorului Krem-nitz,— ese din salonul de recepţiune şi înaintează spre vagonul, unde apăruse A. S. Rrincipele Ferdinand al Bulgariei. Muzica regimentul 4 de roşiori Intonează imnul bulgar. Suveranul bulgar, tir mat de suită, se dă jos din vagon şi salută milităreşte pe M. Sa Regele Carol, care după cîte-va secunde întinde mina Augustului Său Oas-pe. După cîte-va cuvinte schimbate M. Sa prezintă A. S. R. pe miniştrii iar Suveranul bulgar prezintă Regelui suita Sa. Ambii Suverani aă trecut apoi imediat în revistă escadronul de onoare al regimentului 4 de roşiori. După revistă M. Sa Regele şi A. S. R. au trecut în salonul de recepţie, unde A. S. R. s’a întreţinut puţin cu miniştrii şi cu Ex. Sa Kiazim-bey. Plecarea cortegiului După cîte-va minute M. Sa Regele cu Augustul Său Ooaspe se urcă tntr’un landou foarte frumos. In alte două trăsuri a Curţii iar loc d-nil Dr. Stoilof, colonel Ivanof, Dim. Sturdza şi general Vlădescu; în alte trăsuri cele-l-alte persoane din suită. Cortegiul trece pe Ungă vila Principele Ghica şi pe lîngă mînăstire, unde se înalţă un prea frumos arc de triumf şi după cinci minute soseşte la Castelul Peleş. Garda de onoare a batalionului II de vînătorl pn-czentă arma şi muzica intonează imnul bulgar. La scara de onoare a Castelului aşteptau M. Sa Regina, cu ochii plînşl şi A. S R. Principesa Maria a Romîniei, palidă şi abătută. Numai cu cîte-va ore mal înatnte eratî cuprinse de cele mal mari dureri şi asistau la scene sfîşietoare, şi acum...? Principele Bulgariei sărută mina Reginei şi a Principesei şi după cîte-va vorbe schimbate e condus in apartamentul Său, apartament ocupat astă toamnă de M. Sa Regele Alexandru al Serbiei. Pt'inzul de gală La orele 8 şi jumătate s’a dat un prînz de gală la Castel. M. Sa Regina a stat în fruntea mesei avînd în faţă pe Principele Bulgariei, la dreapta pe Principesa Maria şi la stînga pe d. dr. Stoiloff, prim-ministru bulgar. Principele Bulgariei avea la dreapta pe Rege şi la stînga pe d. Dim. Sturdza. La prînz au luat parte 80 de persoane, printre cari, afară de suite, d-nil Eugen Stătescu, Ferechide, Gogu Cantacuzino, general Berendeiii, Ionel Brătianu, Al. Djuvara, Minciovicl, agentul bulgar cu întreg personalul agenţiei, Ion Kalinderu, Kiazim bey, ministru al Turciei, Dim. Ghica, secretarul general al ministerului afacerilor străine, Bursan, loc-ţiitor de primar, Mişu, directorul diviziei politice de la ministerul de externe, Al. Ghica Brigadiru, generalii Pilat, Băicoianu şi Comăneanu, Caton Lecca, maiorii Petroian şi Solacolu, etc. La sfîrşitul mesei M. Sa Regele a ridicat un toast scurt în franţuzeşte la care a răspuns A. S. R. Principele Bulgariei. * * Sinaia, orele 11 seara. Dacă vremea va fi favorabilă, dejunul se va lua mîine (adică azi la Stînca Regală. A. S. R. Principele Bulgariei şi-a exprimat dorinţa de a vizita pe A. S. R. Principele Romîniei. DIN STREINĂT Controlul finanţelor greceşti Se ştie că, încă de pe vremea războiului, s’a pus înainte ideia că Grecia trebue să se supue controlului european, spre a scăpa din încurcăturile financiare în cari se găseşte. De atunci ideii s’a copt şi a fost formulată in cursul negocierilor pentru încheierea păcii. Ambasadorul Germaniei la Constantinopole a propus să se institue o (-omisiune europeană de control asupra finanţelor greceşti, pe de o parte spre a da Porţii o chezăşia că despăgubirea de război va fi plătită, pe de altă parte spre a salvgarda interesele creditorilor de pînă acum al Greciei. După cit so pare, propunerea a fost primită în principiu de toate Puterile afară de Anglia, Opoztţtnnea Greciei Nu se învoeşte insă Grecia. Preş î grecească duce de cit-va timp o campanie violentă coatra propunerii d’a se institui o comisiuue internaţională de control, considerind acest lucru ca o ştirbire a neatîr-nâril Greciei şi ca o insultă la adresa poporului elin. «Cine are in mină finanţele unei ţări, acela e stăpinul. Dacă s’ar institui o comisiune europeană de control, Europa ar fi stâpînă In Grecia, guvernul grecesc n’ar mal fi de cit sclavul Europei». Acesta e miezul tuturor vehementelor articole ale ziarelor greceşti. Abdicare ori revoluţie Agitaţiunea opiniei publice greceşti culminează în ameninţarea cu o revoluţie dacă Puterile vo impune, prin condiţiile de pace, controlul internaţional asupra finanţelor Greciei. Dar nu numai opinia publică a luat o atitu dine ameninţătoare, ci şi cercurile oficiale. O depeşă din Atena ne-a comunicat declara-nea făcută de ministrul de externe, unul ziarist, că Regele George e hotărit să abdice d că propunerea Germaniei va fi primită de Puteri. Sperieturi Pînă acum nu ştim ce impresie aii produs aceste ameninţări Sn diferitele capitale europene, afară de Viena. Presa austriacă nu se arată impresionată de ameninţarea cu revoluţia, nici de acea cu abdicarea. Nene Freie Presse observă că aceste ameninţări s’a ti mal făcut în cursul crizei cretane şi tn vremea războiului, dar că, în ciuda lor, lucrurile şi-ati urmat cursul. Grecia vrea să sperie Europa, dar aceasta va trece liniştit la ordinea zilei. Guvernul grecesc—zice ziarul vienez — nu poate fi constrîns să se supue dorinţei Puterilor la privinţa coutrolulul financiar; dar tot aşa de adevărat e că, fără această condiţie, nimeni tn lume nu va putea şi nu va voi aă silească pe Turci a părăsi Tesalia. Forelgn O d»p»|ă tn Berlin a ilaralal Nt»» ireit jy»«■ «pune oi pr»«a Kfrmani orittoă foa-t« aspro declaraţiile floute da d. B o Io», ■ r mttl-mimacru al Balgirlel, redactorului lai I.ocalamUfm-. Ziarele berlinele Y»d în aeeate deolaratll tendinţa de a masca, prin înslnolrl neruşinate la adresa Austriei, încurci tunis* isvcrîta pentru guvernanţii bulgari ala ultimul prooea de asasinat. TRIBUNA LITERARA Pagini contemporane DIN ISTORIA BULGARIEI li Ferdinand de Coburg.-Stambuloff Părăsind Bulgaria, In vara anului 1886, principele de Batenberg, ca un bun gospodar, a căutat să lase casa în bună regulă şi s’o dea pe seama cuiva; întocmi o regenţă, compusă diu Stambuloff—Mutcuroff —Caravelof. Regenţa avea să domnească scurtă vreme, pînă la venirea unul noii domnitor strein. Dar atît de mari eraă greutăţile In Bulgaria, că un an de zile trecu pînă ce un alt principe primi coroana el. Un an, dar, domni regenţa. Nu Insă In prima-I alcătuire, pentru că Stambuloff care din acest moment păşeşte pe planul Intil, desfăşurînd o energie şi iscusinţă care a uimit lumea toată, ştiu din vreme să se scape de rivalul săfl Karaveloff, pe care ll înlocui prin Iucow. De la plecarea lui Batenberg şi plnă In 1895, rolul prim In Bulgaria e ocupat de Stambuloff şi făcînd istoricul a 7 ani din domnia prinţului Ferdinand, vom faee mal mult istoria activităţel acestui ministru bulgar, înzestrat In adevăr de natură cu toată inteligenţa şi cu... lipsa de scrupule necesară într’un Stat oriental, cu apucături civilizate mal ales. A avut defecte şi slăbiciuni «Bismarckul» Bulgariei şi prea adesea a apucat căi greşite, dar nu ’ţl poţi opri admiraţia pentru îndemânarea lui politică şi înaintea ardoarel lui patriotice multe învinuiri trebue să amuţească. A pătrunde adtnc în activitatea politică a acestui om, a o «prinde» sur le vif, dacă se poate zice şi aci aşa nu e numai o chestie de plăcere istorico-artistică, ci, şi mal mult îucă, un mijloc eminent de a cunoaşte multe Întunecimi din noua viaţă a poporului bulgar. Dar spaţiul restrlns şi graba cu care sunt scrise aceste note nu tngâdue aceasta. Deci să ne Întoarcem la faptele brute. După abdicarea principelui Alexandru, Rusia în loc de a se arăta mulţumită, se arăta şi mal nemulţumită mal ales că noua stare de lucruri ce voia să creieze Stambuloff nu-I venea de loc la socoteală. Ea ţinea între altele la alegerea unul principe de stnge rusesc, rus cu trupul şi cu sufletul, şi cind se propusese candidatura prinţului Val-demarde Danemarca, cumnatul lui Alexandru IlI-lea, s’a arătat tot atlt de nemulţumită ca şi la chestiunea alegerel lui Ferdinand de Coburg. Dar pe cînd principele danez, tocmai fiind-că era rudă cu Ţarul, nu voi să meargă împotriva voinţei ‘acestuia, Prinţul de Coburg, ascultlnd sfatul familiei sale, acceptă coroana bulgară. Şi In 1887 el veni în Bulgaria. Ah ! dar drumul venirel, ca şi toate locurile pe uude trecea, nu-I eraQ aşternute cu roze. Tendinţele rusofile prinseră şi mal mare putere. Europa indiferentă, Rusia duşmănoasă, făceaQ o mulţime de spirite bulgare, cari să se descurajeze, cari să treacă din partea Rusiei, chiar dacă nu eraQ amicii el sinceri. Cine să Înfrunte urgia unul ţar ? Un singur om s’a găsit să ia asupră-şl această Însărcinare, Stambuloff. Şi vreme de 7 ani el a dus cu succes resistenţa, în privirile Europei uimite, în aplausele numai a cîtor-va. Numai la chemarea lui a răspuns principele Ferdinand — din graţia lui DumnezeQ şi voinţa lui Stambuloff se putea el numi Suveran. Poporul bulgar ? Poporul bulgar era minat de agitaţiile rusofililor. descurajat, ostenit de lupte, şi grosul poporului zăcea doar, cum zace şi azi, in adlncă ignoranţa. Şi de sigur mal mult mijloacelor de luptă subversive şi neoneste ale duşmanilor săi de cit propriei ambiţiuni, se datoreşte ceea-ce s’a numit dictatura Stam-bulovistă Ah! grea, şi tot mal crudă cu cit se prelungea dictaturaa sta! E drept: ruajul parlamentar în Bulgaria era o ficţiune; alegerile o minciună ; domnea unul mare şi redutabil stâptn : Stambuloff. Prinţul Ferdinand ? Acesta se mulţumea să şeazâ ta palatul din Sofia, să-şl caute de Îndoparea eu paie a păserilor vlnate, să iscălească decretele şi dacă avea teama că nici o dată Europa nu’l va recunoaşte, avea cel puţin satisfacţiunea momentană de a fi Suveran. Sigur cu viaţa, da 1 putea să fie sigur. Pe unde se jfiimba era aclamat, ba chiar prin stradele Sofiei ll abordaă oamenii pe stradă şi II vorbeaQ In chip foarte familiar. Şi cum Intr’o zi, foarte bine dispus, principele se exprimă către Stambuloff că-l plac mult Bulgarii, fiind oameni familiari şi in cari te poţi încrede, Stambulof, bine dispus şi el, răspunde rlzlnd: — Val! Alteţă, nu ştii ? ăştia îs oamenii poliţiei mele. Poate principele să fi crezut momentan tntr o glumă, dar cind lucepu seria couspi-raţiunilor şi asasinatelor, cari culminară cu omorlrea ministrului Belcef şi agentului www.dacoromanica.ro s EPOCA bulgar din Constantinopol.jVulcovicI—asasinilor politii’» nu le mal a ungeau hotarele {arii; ca şi Macedonia pentru Alexandru cel mare, Bulgaria le era prea mică,—Ferdi-nand de Coburg va fi văzut cit adevăr sta In vorbele primului sfifi ministru. Conspira-ţiuuile se succedează repede, cu toate pedepsele exemplare ale lui Stambulof. Şi chiar In palatul princiar năpădise germenele conjuraţiei, In persoana majorului Paniţa. Stambuloff, fără nici o şovăire, face sâ’l condamne şi pe acesta, ca pe mulţi alţii, la moarte, dar lşl face prin asta sie ’şl o rană, căci Panita, eroul de la Slivnitza, era adorat de mulţi şi sub marca «răzbunării Iul Panita», agitaţia anti-stambulovistă se Întindea şi mal mult. Dar Stambulof se simţea încă mare şi puternic : Principele era cu el. Ba era chiar mulţumit că Stambuloff e cu dlnsul. Intre acestea survine chestia căsătoriei prinţului: trebuia asigurat Bulgariei o dinastie. Lucrurile afl mers cam grefl ; familiile princiare nu voiafi să ’şi încredinţeze un vlăstar al lor unei ţâri pline de primejdii. Principesele europene nu rlvneafl un tron nesigur. Totuşi, cum e sorţit omului să se însoare o dată, se găseşte o principesă spaniolă, Luisa de Parma, care acceptă mina prinţului Ferdinand. Bucurie mare In Bulgaria. Stambulof părea din cel mal fericiţi; vedea poate Încoronarea operei sale încordate, pentru care lşl primejduise tot timpul viaţa. Spera că familia Parma prin legăturile sale. va reuşi In unire cu familia Coburg să obţie recunoaşterea puterilor europene şi astfel, cu succesul final, să pună capăt unei activităţi ce ’l omora. Dar şi pe Stambulov, cu toate succesele sale, trebuia să’l aştepte deziluzia, mlhnirea şi ingratitudinea, care e din obiceiurile pă-mlntulul. Prin căsătoria suveranului săli el îşi Introduce In Bulgaria un nofl duşman, nebănuit dar foarte redutabil : Cherchez la femme, prinţesa Luisa de Parma. A luptat bietul om cu un imperiu uriaş, cu duşmani nevăzuţi şi cruzi, cu toată diplomaţia euro- Sieanâ, dar lnfrlnt a fost de diplomaţia unei emel, distrus a fost de un reprezentant al sexului numit slab. Ce a făcut pe prinţesa Louisa să’l duşmănească ? Mal Iutii sfaturile familiei sale, cari găseai! la Stambulof rezistenţă, şi cari eonsţafl In căutarea unei Împăcări, fie chiar umilită, cu Rusia. Pe urmă ea vedea, pe soţul el, că prea e unelta lui Stambulof—şi cum să nu fie ea suverană In toată puterea cuvîntulul ?—Curios lucru 1 Tocmai familia Parma, catolică la culme, care a pricinuit atltea dureri sufleteşti prinţului Ferdinand In chestia botezului fiului săfl Boris, cerut jerfâ ortodoxismului, ca preţ de lrnj păcate, de către Protectorul de la Nord, tocmai familia Parma cerea împăcarea cu Rusia, care aducea excomunicarea, de către Papa al unul vlăstar, tocmai această familie duşmănea pe Stambulof, care modificase chiar Constituţia, pentru că această dureroasă convertire să nu mal aibă loc. Ah! dar mal puternice ca sentimentele religioase afl fost cele de mărire personală şi Stambulof vroia numai pe cea a Bulgariei. Si omul care a croit Bulgaria modernă, înfruntlnd toate urgiile, care a făcut Suveran pe Prinţul Ferdinand de Coburg, omul ccesta a căzut In disgraţia Suveranului său care putea—încă—, In virtutea Constituţiei, sâ’l concedieze. A făcut aceasta la şoapta unei soţii şi a unei... soacre. Lucrul a mers lesne: Stambulof avea duşmani mulţi şi pe urmă se şi uzase. Prinţul, deodată, nu mal avea acea deplină încredere In el; avuse chiar In clte-va rin-duri altercaţiunl cu dlnsul, privitoare la politică. Spioni de al palatului îl înconjurai!. Scrisori, chiar adrese oficiale cu destinaţia Stambulof, fură sustrase şi date Principelui. Şi Principele nu se sfia să-I comunice aceasta şi să se certe cu dlnsul din pricina conţinutului lor ce nu-I convenea. Intr’o ei, Principele chiamă pe Stambulof la Palat. O dată sosit aci, îi prezintă o scrisoare oficială. Era — ştirea o dă cu toată siguranţa d Bresnitz de Syducioff. un publicist cunoscător minunat al stârel din Orient, care a trăit In lumea oficială şi pa-latistă din Sofia — scrisoarea în chestie era o adresă a lui Stambuloff către agentul bulgar din Bucureşti unde era vorba de o convenţie militară cu Romînia, făcută sub auspiciile Triplei alianţe, şi Stambuloff dădea instrucţii agentului să intervie pe lingă guvernul romin, ca acesta să invite cîţi-va ofiţeri înalţi bulgari să viziteze fortificaţiile romine, asigurînd pe guvernul romtn că Bulgaria va face la fel, în-vitind cîţi-va generali romîni să viziteze toate instalaţiile militare bulgare. Principele de Coburg îi arată lui Stambuloff scrisoarea; acesta nu vrea să dea nici o socoteală. Suveranul înţelege că prea departe s’ar angaja împotriva Rusiei, îşi aminteşte de sfaturile famiiiei, face socoteala adversarilor lui Stambuloff, şi o ceartă lungă, pînă la miezul nopţii, fu urmarea. Stambuloff vine acasă enervat; chiamă secretarul şi-i zice. — Scrie-mi demisia! Şi ast-fel, printr’un incident ce ne priveşte cu deosebire, se pune capăt carierei politice acelui mal distins patriot bulgar, chit ca nu cu mult mal tlrzifl, oamenii întunericului să pună capăt, în tragice condiţii, şi vieţii sale tinere. Iar de atunci Prinţul Ferdinand domneşte cu foştii săi adversari personali, sub egida Rusiei, afurisit de Papa, ruplnd legăturile cu Occidentul, luclndu-I, pe dinaintea ochilor, numai razele «Aurorei din Răsărit». Mline, despre Bulgaria literară. T. Adaui. TREERĂTORI CD RAMELE DE FER | de la C. r. H. l'UKare Secer&tor „(OM .îlKlA” din Fabrica OSBORNE ■ H. N. UHEIFl Bucuresd, Str. Smirdan. 2 (vu-c-tu d« 0oi»«>) [' Litere, Artă, Ştiinţă INVOCA ŢIUNE *) i* RADC SEGRII-VOETOD I Din cerul nemurirel Tale AI cobortt viteaz Voevod Aşa cum te-a purtat în suflet Neperitorul taa norod ; Cu fruntea strălucind In nimbul Biruitoarelor gtndirl Cu pieptul larg, — granit al Păcel Şi pază de nefericiri. ’Naintea ta cu ’nfiorare Să pleai-ă frunţile cucarnic îmi pari Archanglielul Isblndel Trimis de Cel a tot Puternic. Căci peste val de generaţii Arunci privirea-ţl brav ostaş, Şi umbra veacurilor creşte In preajma ta de uriaş De ctnd sburat’al către Ceruri Cite victorii pentru noi: CălugărenI, Rovine, Plevna FintinI de sînge de eroi 1 Afl curs şuvoae de popoare Gonite de-a furtunii pas, Dar limba ta şi-a ta moşie Ne ’nstreinate afl rămas... Prin secoll fulgerinda-ţl spadă Din Domn in Domn pînă la Rege, Doar lauri de biruinţă Avut-a pururi a culege... 0 ! dacă zile de ’ncercare Or trece iarăşi peste ţară Şi făr’ de veste ne-or încinge Duşmani aprigi din afară, Tresari atunci din somnu-ţl re^nie. Ca l6ul scuturind din coamă, Iar peste văl şi peste codrii Inalţâ-ţl glasul de aramă I Ca o pădure de catarte S’or ridica a ţărol steaguri E oastea mindră a lu Carol Cu mişcătoarele-I şiraguri 1 U Ci voi, copil crescuţi în umbra Străvechilor isbinzl de lei, Oşteni, puterea ţârei noastre Artişti, podoaba frunţii el. Pe glorioasele Lui urme Luptaţi uaiBte viaţa ’ntreagă: Din daltă scapară Idaea Şi ’n bronz etern, măreţ se ’nchiogâ! D. Nann. „EPOCA” IN PROVINCIE PIATRA IA. Primim de la amicul nostru, d. Constantin Gr. Isăcescu, următoarele: «E foarte curioasă lumea de la noi; îţi găseşti cu ea beleaua, clnd nu eşti de loc vinovat, numai pe banuell copilăreşti; iar clnd te dai pe faţă, clnd afirmi personal ceva, lulndu-ţl întreagă răspunderea afirm aţi un el, nu mal găseşti pe nimeni să’ţl ceară vre-o socoteală. — Minunate moravuri ! Aşa de exemplu, în Inimea Nouă apare odată un articol privitor la familia Cante-mir şi la familia Albu, şi iată, în legătură cu ce înprejurărl anume: La o solemnitate publică, unde se afla strînsă lume multă, cineva din familia Can-temir (o damă mi se pare), ar fi aruncat nişte observaţiunl răutăcioase despre ovrei în genere. Se Înţelege că aceasta a trebuit să ofenseze pe mulţi dintre concetăţenii israeliţl, şi fireşte, unul dintre el, safl cine ştie cine, a relevat observaţiunea aceea prin Lumea Nouă. Articolul din ziarul socialist a arătat cit e de absurdă acea observa-ţiune, de oare ce trunchiul familiei Cânte-mir este ştiut că nu e alt cine va de cit d. Meir Enache Cantemir, evreii renegat, născut din tată şi mamă evrei, din Iţie David Alinaşanu şi Ita Beila Almaşanu, cam ne la anul 1834—36. Articolul din Lumea Nouă a produs aci în Peatra o mare sensaţie. Toţi respectivii, iritaţi de inserţia ziarului socialist, aii găsit cu cale să mi’o atri-bue numai de cit mie,—mie care n’am ne-voe să scria anonim şi dispun, ca membru al partidului, de ospitalitatea d-voastră de la Epoca. Atunci aa pus pe d. Straitman de la Liberalul din Bucureşti care se afla venit aci la părinţi a şi-I vedea, să mă insulte personal, drept râsbunare. Vâzînd această pornire, mi-amzis că tre-bue să desmint sgomotele falşe cari ’ml a-tribuiafl gratuit paternitatea unul articol străin, făclndu-mă pe mine jidan şi lnjurlnd pe toţi conservatorii de la noi. Ast-fel v’am trimis corespondenţa din zilele trecute, in care, nedesminţtnd nimic din spusele întemeiate ale ziarului socialist, deşi respingînd paternitatea lor, le confirmam şi le complineam prin date pozitive pe cari le aveam din isvoare autorizate. Arătam în corespondenţa iscălită de mine, provenienţa cosera a d-lul Meir Enache Cantemir, şi cu aceeaşi ocazie, puneam clte-va întrebări indiscrete gine-rulul d-sale N. N. Albu Ştraitman, despre nişte daraverl foarte puţine coşere adică foarte mult trife, de pe vremea administraţiei d-sale 1885 —88 ca prefect In acest judeţ. Se ştie că d. Nicu Albu, ginerile d-lul Meir Enache Cantemir şi actualul prefect este sufletul diriguitor al companiei vrâşmăşeşte ce n)i se iace mie aci ca recompense pentru serviciile ce am adus oraşului meii In calitate de adjulor de primar. El bine, pe cit am fost de învinovăţit de cele cuprinse In «Lumea Nouă» despre care habar nu aveam, aşa am fost de sistematic neglijat eînd am întrebat cu propria mea *) Versuri citite de autor la deavălnirea bustului lui Radu Negru, in sala clubului militar din Clmpu-Lung In seara de 30 Iulie 1807. iscălitură pe prefectul Albu-Straitman. După cele d’întliti pe care nu le scrisesem, am fost insultat ; la cele de al douilea pe care le iscălisem, n’am primit plnă acum nici un răspuns. Iată întrebările pe cari le puneam d-lul Albu-Straitman: I Cu ce cheltuială s’a făcut înmormtntarea răposatului Mitropolit Calinic Miclescu la monastirea Neamţului ? De către cine s’a făcut acele cheltuell, şi cine le-a plătit? II CîţI bani a primit d-sa din fondurile secrete pentru a lntlmpina cheltuelile făcute la primirea M. S. Regelui In oraşul nostru In anul 1886? Şi de cine s’afl făcut acele cheltuell? III Ce sume şi de către cine s’afl cheltuit pentru sfărîmarea stlncelor de pe rîul Bistriţa ? IV Cari ah fost Intlîtt motivele închiderel fabricel de lemnărie ale Iul Ilie Einslagu de la Mesteacăn ? şi care afl fost apoi motivele reautorizărel aceleaşi fabrici de a funcţiona? Cînd a fost vorba de ce nu ştiam măcar că se scrisese, gevalt I! toţi şi Meir şi Straitman şi Nichi sar în capul lui Constantin Isăcescu ; clnd însă Constantin Isăcescu iscălind pune Întrebări categorice, toţi se fac teacă de pămlnt; taci mol? Repet Încă odată întrebările acelea pe lingă cari mal adaug Încă următoarele: 5) Cine a primit de la ministerul de culte mandatul pentru plata sumei 1872 lei, 50 bani cuveniţi comitetului Mînăstirel Neamţ pentru cheltuele făcute cu lomormlutarea răposatului Mitropolit Calinic Miclescu, Ia afară de banii din întrebarea No. 1 de mal sus ? Cine a încasat a cel bani cu mandatul ? şi cu ce formă anume s’att predat comitetului Mînăstirel Neamţ, dacă s’ail predat şi cum se numesc membrii cui s’ar pretinde că safl dat? 6) Este adevărat că evreul Finchelştein din Dorohol pentru a fi scăpat de reeruta-ţie lu 1887, a fost înscris pe tabloul de recrutaţie a judeţului Neamţ ? şi că a pus în depozit la d-1 M. Katz o poliţă de 1000 lei ? In ce scop a fost depusă acea poliţe şi cine a primit bani pe ea ? «*7) Cari sunt cauzele că acel evrefl a fost In acelaş an dat judecâţel penale la Dorohol unde a’şl fost arestat în prevenţie ? i se imputa alt ceva oare, safl i se imputa că s’ar fi servit de acte de scutire de sorţi emanate de la prefectul N. N. Albu, de oare ce el era înscris la Dorohol la recrutare unde ’şl avea domiciliul şi de unde era de baştină ? 8) Cită sumă de bani şi In clte rîndurl a primit d-1 prefect Albu Straitman cu mandate de la ministerul lucrărilor publice In 1897 sub motivul de a sfărlma petrele de pe şoseaua Naţională Piatra-Prisecanl? Cum, de către cine anume şi cu ce regulă s’afl cheltuit acele suml, dacă s’afl cheltuit. Deocamdată mfl opresc la No. 8 promi-tlnd să continuă cu întrebările privitoare la administraţia trecută a d-lul Albu. Clnd le voi termina pe acestea voi începe cu acele privitoare la administraţia d-s le actuală. Şi dacă nu voi avea răspuns la întrebărife mele, apoi atuncea promit că voi răspunde tot efl la ele. Taci moi? Cit poftiţi d-v.; efl Insă nu voi mal tăcea de acuma, căci mi se pare că plnă acum am tăcut destul, lăslndu-vă să bîrfiţl atît de crud şi de ne omenos pe socoteala mea. Constantin Gr. Isecescn. 1897, Iulie 22. A se vedea tu provincie In pagina IV. OTPORSOL'fa Inmormîntarea d-ruluîKremnitz (Prin telefon de la trimisul nostru special) Vestindu-se abia erl la amiazl.că in-mormîntarea d-rulul Kremnitz se va face la orele 3 p. m., toată lumea din Sinaia s’a grăbit spre mînăstire şi la orele două şi jumătate, curtea cea mare a mînăstirel şi curtea paraclisului eraţi înţesate de lume. După cîte-va minute afl sosit mal multe trăsuri ale Curţii. In prima trăsură se aflau M. Sa Regina si A. S. R. Principesa Maria in roche de dolifl; în a doua trăsură d-nele dr. Kremnitz, Ma-vrogheni şi Greceanu; în a treia trăsură d-na Bengescu şi domnişoara Ca-simir. Lumea imensă cuprinsă de compătimire a salutat cu respect tristul corte-giti Regal. * * * Regina şi Principesa, luînd de braţ pe d-na Kremnitz, s’afl dus în paraclis presărînd încă odată şi pentru ultima oră flori naturale pe cosciugul regretatului doctor. D-na Kremnitz era zdrobită de durere şi M. Sa Regina a îmbrăţişat-o căutînd s’o consoleze. Dar durerea era atît de mare, în cit nici Regina nu şi-a putut stâpîni în urmă lacrimile. D-na Kremnitz a căzut in genunchi înaintea catafalcului izbucnind în hohote de plins. După zece minute Principesa Maria foarte afectată şi cu ochii umezi, se apropie de d-na kremnitz şi o ridică. Regina şi Principesa se mal îmbrăţişează din nofl cu nemîngăiata văduvă şi apoi se retrag la Castelul Peleş. * * * La orele 3 p. m. se începe serviciul divin oficiat de Prea Cuvioşia Sa Archi-mandritul Nifon, stareţul monăstirel, a-zistat de patru preoţi. Şi ecoul duios al cintârilor corului din Sinaia păreafl a zgudui inimele mulţimel ce staţiona afară. Printre azistenţl am remarcat pe Prin-cesa Alexandrina Ghica, d-nil Dim. Stur-dza, singurul ministru care se afla In acel moment la Sinaia, Teodor Rosetti, directorul Băncel Agricole, Ioan Kalin-deru, Emil Ghica, ministru al ţărel la Viena, Al. Ghica Brigadiru, agent diplomatic Ia Sofia, colonelil Coandă, Pre-san şi Georgescu, adjutanţi al Regelui şi al Principelui Romîniel, Boxshall consul al Statelor-Unite americane, un mare număr de doamne, domni, ofiţeri, doctori, etc. * * * După o jumătate de oră, serviciul divin se sfîrşeşte şi cosciugul e ridicat şi purtat de 8 sergenţi. Cosciugul e încărcat cu peste 20 de coroane, dintre cari două prea frumoase ale MM. LL. Regele'şi Regina şi a AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniel. Cortegiul se pune în mişcare urmat de o lume imensă şi scoborînd drumul de la mînăstire, trece prin aleea Peleş pe lîngă berăria Oppler, spre cimitir. Multă lume a apucat înainte spre cimitir spre alte drumuri. * * * Groapa nu era încă gata la cimitir, căci abia în ultimul moment s’afl luat dispoziţiunl ca inmormîntarea să se facă azi. S’afl bătut deci patru pari în cele patru colţuri ale groapel şi cosciugul a fost aşezat pe pari, iar groparii săpaţi înainte sub cosciug. In faţa groapel se afla pastorul protestant din Bucureşti, reverendul Mayer, înconjurat de membrii societăţii corale din Bucureşti Gesang- Verein Eintracht. Pastorul a oficiat o scurtă slujbă, apoi a ţinut o predică pătrunzătoare asupra decedatului, relevînd devotamentul lui pentru Principele Romîniel, bunătatea inimel sale şi dragostea-I pentru ştiinţă. Atît înainte, cît şi după predică, societatea corală germană a umplut văzduhul cu cele mal duioase cîntărl. O mînă de ţărînâ asupra cosciugului şi lumea s’a retras din tristul locaş al celor fericiţi. Aflăm că A. S. R. Principele Romîniel va putea părăsi casa în cursul săptămînei viitoare. De cînd se află la Sinaia, A. S. R. a cî§tigat în greutate cinci kilograme. ___________ Un caz ciudat Ne aducem cu totil aminte încă de «cazurile ciudate, ale Voinţei Naţionale rele vate cu multă perfidie în sarcina ministrului de interne de pe atunci, d. N. Fleva. Voinţa Naţională ne promite o nouă campanie de «cazuri ciudate» de astă dată în potriva d-lul ministru de interne, M. Fe-rechide. Iată o informaţie din Voinţa de aseară, care ne îndreptăţeşte la speranţa unei serii de interesante «cazuri ciudate» : «Ştirea dată de unii din confraţii noş-trii că d. ministru de interne Ferechide a oferit d-lui deputat C. Politimos prefectura jud. Dîmboviţa este exactă. Este, însă absolut neexact că d. Politimos a declinat această onoare din causa deosebirilor de vederi ce ar fi existînd între d-sa şi d. ministru de interne. Care va să zică între d. ministru Ferechide şi d. Politimos, duşmanul neîmpăcat al Ocultei şi în special al d-lul Dim. Stur-dza, nu există nici o deosebire de vederi politice ? Iacă, în adevăr, «un caz ciudat.» Pînă astăzi—după cîte ni se asigură, Alteţa Sa Prin ipele Ferdinand nu a fost tncunoştinţat de moartea regretatului medic Kremnitz; dar Alteţa Sa este preparat necontenit pentru a primi, fără o vie emoţiune, tristul eveniment. Zilele acestea d. Ion Brătianu, ministru de lucrări publice împreună cud-nil Saligny, directorul general al C. F. R. şi C oadă, directorul serviciului maritim, se vor întruni la ministerul de lucrări publice spre a se ocupa de cestiunea organizărel serviciului maritim român şi de numirea comisiunel care să lucreze şi un proect de lege relativ la această cestiune. Ziarele streine sosite erl publică o telegramă din Belgrad confirmind ştirea noastră că MM. LL. Regele şi L egi na, înapoindu-se de la Ragaz, vor vizita pe Regele Alexandru al Serbiei la Belgrad. Suveranii Romîni vor sta o zi la Palatul Regal din Belgrad. D. general BerendeiO a hotărit ca pe lîngă suma de 48.000 lei votată de casa de dotaţiune a castel, ministerul de răs-boifl să mal , U a 12.000 lei pe an pentru creşterea şi educaţia fiicelor de militari, cari cu începere de la 1 Septembre vor fi plasate la diferite institute de fete. In sesiunea viitoare a Corpurilor Legiuitoare, d. general Berendeiu va cere un credit pentru infiinţarea unul internat de fete pentru fiicele de militari. Raportul d-lul inspector sanitar al armatei general doctor Fotino, asupra epi demiel de conjucţivită granuloasă ce bîn-tue cu atâta furie regimentele corpului IV de armată, a provocat o întrunire extraordinară la ministerul de râsboifl a întrg consiliului sanitar al armatei. Consiliul a hotărit ca infirmeria de ochi de la mănăstirea Frumoasa, de lîngă Iaşi, unde se află peste 400 de bolnavi, să fie mutată,—din cauza complectei lipse de apă,—într’o localitate situată pe marginea unul rifl. In primele zile ale lunel Octombre regimentul 5 de roşiori şi excadroanele sale detaşate la Piatra-Neamtu şi la Roman, vor lua garnizoana In Blrlad, în noua cazarmă care pînă atunci va fi complect amenajată. Serviciul hidraulic de pe lingă ministerul lucrărilor publice, a primit ieri mai multe telegrame din T. Severin, T. Măgurele, Giurgiu, Brăila, Galaţi şi Tulcea, prin cari se spune că apele Dunării au crescut în trei ceasuri cu 60 — 70 centimetri în urma inundaţiilor din Austria. La Tulcea sunt mari temeri de noui inundaţii. Dlu Botoşani Botoşani. 23 Iulie ora 1.30. Satul Rueecea se află de erl noapte in flăcări. V8 trimit amănunte. ora 4 d. ara. Focul a izbucnit puţin dup& miezul nopţei şi n’a putut fi localizat de cit la 4 ore In ziuă. Au an 15 case rămfnfnd oamenii pe drumuri, S’au trimis ajutoare. Victor Cămătarul Jean Avrâmescu a dispărui de cîte-va zile din Capitală. Poliţia îl caută pretutindeni, căci el e implicat în o nouă afacere Împreună cu Şapira, Weiutraub şi Grflmberg, deja depuşi la Văcăreşti. Suntem informaţi că se află sub presă şi va apărea sSptămtna viitoare Comentariul legei judecătoriilor de pace, al cărui autor este d. M. Rădulescu, doctor In drept şi udecător de pace la Vălenii de Munte. Numirea prefectului de Dîmboviţa nu se va face de cit săptămlna viitoare. Astă-zl este vorba de numirea a d-lul C, Nicolaescu, deputat, dar nimic nu este ho-tărît. Primim zilnic foarte multe corespondenţe din diferite oraşe ale ţ&rei. Pe cft e posibil şi pe cit spaţiul ziarului ne permite, facem totul ea ele s& fie publicate. Pentru ea aceste corespondenţe să apară incă mal regulat, fără nici o intîrziere, lără a’şî aştepta riudul, e nevoe ca d-nil corespondenţi să fie mai coucişi, făciud descrieri mai scurte. 1%’u-mal ast-fel vom putea satisface pe toată lumea. ŞTIRI MARUITE * Proiectul pentru construirea unei arzător de gunoae la staţiunea Negru Vodă, din Capitala, a fost aprobat. * D. Dragomir Dimitrie a fost numit In postul de director al arestului preventiv din oraşul Blrlad. Afaceri turceşti Paris, 23 Iulie. In procesul intentat ziarului Meshveret, după cererea ambasadei otomane, pentru ofense către Sultan, cel trei preveniţi. Ho-ullon girant, Habelganen şi Ahmed Riza, redactorii, afl lost condamnaţi ia 100 de franci amendă, cu aplicarea legei Berenger. Londra, 23 Iulie. Se anunţă din Constantinopol Agenţiei Reuter că ultima conferinţă in privinţa păcti a ţinut trei ore şi a avut şi un rezultat foarte remarcabil. Toate articolele, afară de acela privitor la evacuarea Te-saliei, s’au adoptat. Se speră să se ajungă m curînd la o soluţiune a acestei chestiuni. Coustautinopol, 23 Iulie. Ştirile cari zic că mişcarea armenească a reîuceput şi că trebue să se aştepte la noul demonstraţiunl turceşti, sunt falşe safl exagerate şi se mărginesc la nişte fapte neln* tomnate. J Demonstraţia semnalată la şcoala de medicină militară a fost provocată de pedepsirea a trei elevI.-Clţi-va elev) afl fost are?, taţi pentru nesupunere. In ultimele zile s’a sporit serviciul de siguranţă. Divisia a doua a escadrei turceşti sub co-““da u* Hairi-paşa a sosit la Sigri în insula Mitilene, spre a Încrucişa lu Aichipelag. ecouri * * La o serată dată mal zilele trecute, de cunoscutul deputat din oraşul P., mal mulţi oameni politici discutafl, cu aprindere, criza agricolă. Părerile erafl foarte împărţite şi Ue-care vedea scăparea In partidul din care făcea parte. Un tlnăr şi distins agronom, invitat sâ-şl dea şi dlnsul părerea, a spus următoarele : — Una din feţele sub care st prezintă criza agricolă, adică deprecierea grtnelor noastre pe pieţele streine, se datoreşte şi taptulul că o bună parte din producţia grlu-*ul e. a\aL’a,ă d® malură. înlăturaţi acest defect al grlnelor noastre şi veţi Înlătura şi una din cauzele crizei. ,T. £a’ — dar Prin ce m'jloc ? întrebară cel-l alţi. Mijlocul e infailibil şi la ludemlna tuturor: salamura Florica e deja introdusă In cultura raţională a pămlntulul. Faceţi ca www.dacoromanica.ro acest minunat leac tn potriva mâlurel să pătrundă tr. ogorul ţăranului ca şi In moşia proprietarului, şi veţi rezolva In parte criza agricolă. *** Duminică, 27 Iulie, «Societatea generală de ajutor reciproc a lucrătorilor tipografi» va da In grădina «Societâţel de dare la «emu» o mare serbare de vară. Două muzici: una militară şi alta naţională va distra publicul. Mal multe surprize sunt rezervate publicului. Concurs de popice, mare dans şi co-tilion In grădină şi In salon. Grădina va fi feeric iluminată. DIVERSE DIN CAP11ALA O crimă oribilă.— Ia strada 13 Septembrie s’a comis erl o crimă, care a emoţionat adine pe toţi. Iată împrejurările ia cari1 s’a întimplat: In acea stradă, măcel?rut Ion Nicolae are o mică magherniţă în oare vinde carne. Erl, treclnd pe acolo un alt măcelar, ambulant Insă, C. Biţi din strada Popa Nicolae, cel dout se iah la ceartă. Măcelarul Ion spune că nu are voe să treacă altul priu mahalaua lui ca să vîndâ carne, cind are el prăvălie cu asemenea consumaţie. Biţă, începe a face gură şi a înjura pe măcelar, şi amenioţindu-1 că-1 va bate. Furios, ca un nebun, Bită scoate cuţitul ce-1 purta la briO şi eu o repeziciune uimitoare ’i împllută adversarului săb În inimă. Slăbit de puteri, măcelarul cade jos în nesimţire. El cearcă să se scoale, dar alte două lovituri urmară celei dintiifi, In aceeaşi parte a corpului. Nenorocitul cade întins pe singele care curgea şiroae. Vecinii, îngroziţi, sâr şi reuşesc cu anevoinţă să pună mina pe criminal şi să-I ducă ta secţie. De abia re^pirind, corpul nefericitului măcelar a fost trunsportat la spitalul Brîncoveneasa. Parchetul fiind înştiinţat, s’a transportat imediat la faţa locului. Incendiu.—Erl, pe la orele 1 p. m, s’a declarat un foc la proprietatea d-nel Evantica Papadopol, din strada Occidentului 53. Casele era0 locuite de birjarul Ghiţă Bo-bescu. Flăcările, fiind alimentate de un vlnt uşor, aO distrus cu desăvîrşire nişte grajduri, In podul cărora s’a declarat focul.* De asemenea o trăsură, o pereche de hamuri, ab fost făcute cenuşă. Trei cal atl fost scoşi carbonizaţi. Cu ajutorul dat in grabă de pompieri, focul a putut fi localizat la orele 2 şi jumătate. Se crede că servitorii Iancu Pândele, G. la-noş şi Bogoi Hagi, ar fi lăsat din negligenţă vre’o ţigare aprinsă în pod, cînd s’afl suit să ia fin. El aO fost arestaţi de secţia 20, unde ab început cercetările. Strivit de cărnţă--------Erl, pe la orele 10 8. m. locuitorul Gb. Niţă din comuna HebenI, judeţul Dîmboviţa, venind cu căruţa cu var, împreună cu un copil, acesta a fost călcat dc căruţa tatălui sătt. pe cînd se feria de o alta ce venea din partea opusă. Atît de râb a fost călcat, in cit picioarele i-afl fost retezate, şi lntr’o stare desperată a fost trimis la spitalul de copil. Pnngaş prins»—N’a avut noroc Herman Margulius, căci erl voind să vindă nişte haine pe cari le furase, un agent al poliţiei a pus mina pe el şi l-a dus la secţia apropială. Hoţ de Kigltil. — Gabriel Nisim Aftalion» fiul lui N. Aftalion din strada Negru Vodă No. 33. a fost arestat de poliţia de siguranţă, fiind că a-upra lui s’ab găsit două sigilii: unul al penitenciarului Plătăreştl şi altul al penitenciarului Cozia. Ce făcea cu ele, de unda le avea, pînă acum nu s’a putut afla nimic. DIN JAR A Alt Înec- — Locuitorul Anton Batog, din comuna Bertescil de jos, aflindu-se la cîmp cu soţia sa şi doul copil, a voit pe la orele 5 seara să se întoarcă acasă. Un bob de la căruţă scapă şi trece pe cel-l’alt mal al riulul Câlmâţuiul. Ca să-şl poată înjuga boul la căruţă, Baltog vrea să treacă apa, care In acel timp fiind mare şi el neseiind să înoate, l’a înecat. Soţia sa, vă-zînd cum bărbatul el se îneacă, sări să-I dea ajutor, dar fu şi ea luată de curent şi Înecată. Copiii fugiră repede In sat şi spuseră la mal mulţi oameni ca li seîntîmplase părinţilor lor. Cu toate cercetările făcute, cadavrele n’ab fost încă găsite. înecată. — Alaltă-erl, fetele gemene Ţinea şi Ana, fiicele locuitorului Ion N. Buta, din comuna Rucărul, Muscel, însoţite fiind de o altă fata în etate de 7 ani, fiica locuitorului Iancu Ochiu, s’ab dus să se scalde. V./ind a trece o punte de pe rîul Dîmboviţa, fata Ana a căzut In apă, unde s’a înecat. Ploaie torenţială.— O ploaie torenţiala a căzut, acum cîte-va zile. iu comuna Jugurn din judeţul Muscel. Ploaia a du-at două ore, în care timp, din cauza repeziciunel cu care a venit, a stricat cu desăvîrşire drumurile din raionul acelei comune. Torentele de apă ce se formaseră pe soseaua Juguru-Poienarl ab luat tot pietrişul, aşa că soseaua a devenit impracticabilă. După cum ne scrie corespondentul nostru din Cimpu-lung, ravagiile cauzate de acest potop sunt Însemnate. Semănăturile, cari ab mal rămas neridicate, ab fost culcate la pâmînt. îneca! Iu Prut. — Ni se comunică din Iaşi că în ziua de 15 Iulie s’a înecat In riul Prut, copilul Petru a Săudutesel, în virată de 12 ani. In dreptul comunei Bivolari, unde copilul s’a scăldat, apa fiind maro, curentul l’a luat şi dat la fund. Cadavrul a fost găsit a doua zi, dus de ape la o distanţă foarte mare. DIN STREINA TA TE O vioară scumpă. — Săptămtna trecută s’a vlndut, în Brescia, o vioară, rămasă de la directorul de conservator, Baicini. Cumpărătorul e un anticar din Lipsea. Vioara a fost eumpâraiâ pe preţul de 16.000 lire. _De sigur că peste ciţl-va ani, vioara se va vinde cu preţ întreit. Scump, d ir probabil face. Bani găsiţi in Dunăre.—Astă iarnă pierdut o lă tiţa cu 40.0(10 mărci, bani ce se pediaseră cu poşta din Wflrtemberg. Sub făcut atunci toate cercetările, s’a a tat conductorul poştal, dar în zadar, banii a ab putut găsi. Acum de « urînd iată însă că tntr’un canal Dunăre se găseşte lădiţa intactă. crt^e, l'6 lădiţa a căzut din vagonul po?ta pe cind trenul trecea peste un rlb, a rul apă venise atunci mare. Depeşile de erT SERVICIUL «AGENŢIEI ROMÂNE» Atena, 23 Iulie. Preşedintele consiliului a afirmat că de-claraţiunile d-lui Skuludis n'au semnificarea ce li se atribue. Atena, 23 Iulie, O ciocnire a fost la Kalarytes in Tesa-lia intre nişte ţărani şi trupele turceşti de acolo. De ambele părţi sunt perderi simţitoare. Paris, 23 Iulie. Figaro aice că prinţul Henri d’Orleans a constituit ca martori in afacerea sa cu generalul Albertone pe contele Leontieff şi pe d. Maucichon, tovarăşul său. de călătorie. Grenoble, 23 Iulie. D. Felix Faure a sosit. ’I s’a făcut o primire foarte călduroasă. Berlin, 23 Iulie. Cancelarul Imperiului, prinţul de Ho-henlohe, a plecat astă-noapte la Petere-burg. Depeşile de azT Serviciul „Agenţiei Romîne* Roma, 23 Iulie. Martorii generalului Albertone vor părăsi Roma mline şi se vor lntllni probabil la Marisilia cu aceia al prinţului d’Orleans, Grenoble, 23 Iulie. La banchetul oferit de municipalitate, d. Felix Faure a pronunţat un discurs, zieînd că cea mal mare bucurie a sa, este de a constata că In toate punctele Franciel, alipirea cu instituţiuuile republicane devine din ce In mal mare (aplause.) Viena, 23 Iulie. împăratul a sosit seara, venind de la Ischl. Regele Serbiei merglnd la Karlsbad a sosit la Vieua. El a făcut o vizită tatălui sâfl care suferă de reumatism. Kiel, 23 Iulie. Perechia imperială germană a plecat In timpul sării la Kronstadt, pe bordul lui Ho-henzollern. Berlin, 93 Iulie. Oficialul publică numirea fostului ministrul Koeller ca preşedinte superior de Sch-leswîg-Holstein. ULTIME INFORMATIUMI Regimul consular Am relevat eri agitaţia ce domneşte prin cercurile juridice din Capitală, din cauza că d. Richard Kiliani, consul german tn Capitală, a aplicat sigiliul consulatului asupra casei decedatului dr. Kremnitz, alături de sigiliile autorităţilor romîne. Se vede că agitaţia cercurilor juridice şi a magistraţilor din Capitală au pus pe ginduri şi pe guvern, care le-mîndu-se de vr’un conflict, o intervenit pentru îndreptarea greşelel. Iacă amănuntele pe cari le primim din sorginte oficială asupra acestei cestiunf : * * * Aflăm că îndată ce d. Richard Kiliani, consulul german la Bucureşti, a pus sigiliurile consulatului la casa regretatului medic Kremnitz, s’a comunicat faptul la Sinaia guvernului. In urma intervenitei acestuia sigiliurile aii fost ridicate a doua zi, iar cazul s’a comunicat legaţiunei germane din Capitală. * * * M. S. Regele a fost pus asemenea în cunoştinţă de procederea consulului german. »*. Pină aslă-zi lucrurile stau aci şi se crede că nu vor avea altă urmare, dacă consulul nu va stărui în calea greşită ce a apucat. *** Pe de altă parte ni se spune că cow-sulul a pus sigiliurile la casa d-lui Kremnitz, socotindu’l supus german. In orl-ce caz, consulul Kiliani a pus multă grabă în intervenirea sa. D. conte de Leyden, ministrul Germaniei in Bucureşti, este aşteptat peste cite-va zile in Capitală, venind din concedia. In curînd d. dr. Felix va pleca Ia Galaţi, spre a inspecta lucrările de asanare ale oraşului. Aslă-zI, JoT, M. S. Regele a decorat atlt pe miniştrii cari însoţesc pe Prin-pele Bulgariei, cit şi suita Sa. D. M. Ferechide, ministru de interne, a plecat astă-zl de dimineaţă la Sinaia, spre a se presenta A. S. Principelui Bulgariei. Astă-zl, Joi, d. Dim. Sturdza, primul ministru, şi d. Stoiloff, preşedintele consiliului de miniştri din Sofia, aă schimbat vizite la Sinaia. Se semnalează ivirea febrei aftoase lu mal multe sate diu judeţul Ilfov. Un domn medic veterinar a fost îndată Însărcinat cu vizitarea localităţilor contaminate. Noul buletin asupra febrei tifoide din Focşani, este următorul: Bolnavi aflaţi 22, dintre cari 7 in oraş; 8 tn spitalul judeţean şi 7 la spitalul profetului Samuel. D. Saligny, directorul general al C. F. R., s’a întors in astă noapte de la Sinaia, cu un tren special. Patronii şi fundatorii Drapelului, după ce printr’o notiţă toarte obiectivă şi-aO exprimat nemărginita lor indignare împotriva celor cari, in loc de a petrece vara pe la staţiunile climaterice şi balneare din ţară, preferă a cheltui banii in străinătate,—şl-aQ făcut datoria de a trece cu toţii graniţa,—înce-plnd cu d. Aurelian care s’a stabilit la Tuşnad şi sflrşind cu d. Porumbaru care-şl anunţă azi plecarea Ia Ostenda. Lucrul acesta nu importă, dacă am şti pe mina cui a rămas organul controlorilor şi moralizatorilor publici. In adevăr, vedem cu părere de răfl că Drapelul se face azi canalul de scurgere al unul bandit discalificat, răsplătit azi cu o slujbă de către iă,20. Doctorul Ctalimir de la facultatea din Paris Special pentru boaleie de stomac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 B-rul TONT iVA.YlT Fost medic secundar al Spitalelor din Bucureşti stabilit în Căinpuluug dă consultaţii ________pe timpul verel._____ Dumitru ^T. Comşa Doctor la Drept de la Facultatea din Paris ADVOCAT 76. 8trada Dionisie, 76. Or. Georges Diamandy (din Brăila) Primeşte Consnltaţinni Viena X. Hebragasse, 12. dela 1 Noembrie viitor, I. Kărntnerstrasse, 5 Dr. M. Codrean u 2, Strada Stelea, 2 Consult iţiunl de la 1—3 p. m. Pentru săraci gratis i W8T T* 7 ^'ea i,nn4 af,& ; MX A. HAiJCl BJ) JL V minerali de masă. w7 S T A A I) E C K E R Maşine agricole şi industriale de orl-ce fel Strada Siuftrdan, 1». _ BUCUIU^T-. — 12, Ntiada SmArdan BRĂILA CRAIOVA Str.M.ogălCnic6nu,iO TREERATuRE Model noB pentru 1897 cu elevator de alamă, site mal lung şi mal late, Vînturâ-torl mal puternicei Bulvadul Cuza, 79 L0C0M0BILE Model noii pentru 1897 cu cilindru demoiita-bil aşezat pe o p[acă de oţel. Extra-tiilări tă, 6 atmosfere pre- si,,ne din cunoscuta fabrică BUSTON, PROCTOB A €-nie, Ldt., LINCOLN „ISBANDA" Noua eecerâtoare cu legat T -I8UL LA DREAPTA 183 centimetri lungime — 150 vlndute lu 1895 ; 198 vludute tu 1895 — Secerătoare simplă cea mal respîndită. ®SITOAE I>E FEîNT Bfo. 4» complect de oţel. PLUGUTI universale de orî-oe fel şi număr. — PLUGURI cu 21 brăzdare Z. H. 9 H. complecte do oţel.—SEMĂNATOA RE în rindurî / din prima fabrică specială M- CORMIC CHICAGO (America) liud-Sack P!a#witz (lipsea) damise P«»tru fabrica de tahăr. ChUila Cereţi catalogul Ilustrat, seva trimite gratuit şi trauco www.dacoromanica.ro 4 EPOCA APA DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUGINOASĂ — GAZOAZA — FOSFATATi Antll8a dootomlul BERNAD Cinat, ohlmlo universitar) FoRfat de fer Sulfat de var Sulfat de sodă . ___________ _______ Carbonat de fer protoxidat Carbonat de tnaguesie . . Comandai« se prinţesa la Administraţia apelor Melodia, Hali de 1'lndAeendanoe Roumalne. BuoureaoT. 0.05443 Clorur de «odă . . 0.04991 1.07027 Oxid de alundnium 0.07891 0.72597 Ânhidrit saTioillc . 0.07704 1.18611 0.044 U Mu deooloreazâ visul EPOCA ÎN PROVINCIE cinpriAif; 1897, Iulie 21. sărbătorirea Uitatului Negru Vodă Te cuprinde o sflntă emoţiune, una din acele emoţiini! pe cari le simţi rar in viaţă, ori de clte ori lnprejurul unei vechi figuri, posteritatea dreaptă se strlnge şi o sârhă-torează cu laude, cu clntece şi cu curoane de flori. Nevoia de o simţire mal Înaltă, de un ideal care să-ţî ipnotizeze ochii obosiţi de priveliştele banalităţii triste,—face să tresară In suflet partea noastră cea mal curată, şi atunci se rupe din sufletul artiştilor visul mulţimei, şi «neperitoare şi rece» să fixează de vecie inspiraţiunea unei clipe... Este eternizarea unei raze de fulger care străbate veacurile... Cînipulungeniî vor avea de acum feri ci'ea să aibă pentru tot d’auna In mijlocul lor, chipul Înăsprit de lupte, şi bătut de vîntnl codrilor de brazi a celui dintliâ voevod al ţârei. Desvăluirea husiulul s’a făcut In sala clubului militar, Duminecă 20 Iulie. Nişte copile îmbrăcate In alb formali un lanţ fermecător îriprejurul piedestalului. Corul sub direcţiunea d-lul profesor de muzică I. Vasilescu a intonat la ridicarea cortinei un imn triumfal. D. profesor G. Iouescu a ţinut în urmă o cuvîntare cu vervu-1 obişnuită arătlnd pioasa datorie ce şi-aii Îndeplinit Clmpulungenl ri-dicînd bustul lui Radu Negru. Cu drept cuvînt a adus laudele sale sculptorului Mirea. Lucrarea sa este o adevărată operă de artă. Bustul are ceva nedefinit de străvechii în sine... Pare mal de grabă a fi găsit în pămtnt, şi scuturat de ţârlua. epocel sale, îşi ridică iarăşi ochii de vultur de pe o stîncâ a Carpaţilor spre aş! alege Ipc de scaun al Domniei... Piedestalul va fi demn de figura ce va purta, înalt de la 5—6 metri este el Însuşi o operă sculpturală, judecind după planul d-lul ar-chitectul Pamfilie. Serata muzicală a avut un succes deplin atît moral cit şi material. Iu amintirea a-cestel serbări atît de frumoase, găsesc că merită ideia ce mi-a expus’o d. profesor Io-nescu din Piteşti chiar In seara serbă-rel, de-a se scoate o broşură cu discursurile, versurile, ce s’ai ţinut, precum şi o dare de seamă asupra acestei festivităţi... Ori care a participat, va fi fericit să aibă broşura care-I va înprospăta acea ne-uitată seară ! Si-aU fost peste 500 de persoane, lucru rar la concertele şi balurile obicinuite în C.-lung. In concert, am avut fericirea să vedem producîndu-se prodigiosul talent al d-şoarel Lucia T. Vlădescu,—o pianistă desăvîrşită. Gindurile înaripate ale lui Mendelsohn şi Moscheles înviaţi sub degetele sale de fer, cutreerau sala, «un frisson de genie* te cutremura... DI. Hareton Stefănescu. violonistul atlt de cunoscut Cîmpu lungului, a executat cu adresa i minunată «air varie de Vieuxtemps» atît de dificilă,—şi pasionantul Adagio re-ligioso din acelaş autor. D-na Vasilescu ne-a fermecat cu duioasa Romanţa Prohibita de Gastaldon. Soldatul Dimitrie Nanu a citit o invoca-ţiuue la Radu Negru voevod, al cărei lext tl dăm cititorilor noştri. Spectacolul s’a sfirşit cu un asalt cu floreta Intre d-nil N. Velescu şi N. Vasilescu. După duioşia muzicel trebuia necesar să urmeze o privelişte mal războinicăa, şa în cit să-î placă şi lui Radu-Negru. Numele d-lul Velescu e de ajuns ca să ghicim şi valoarea adversarului săfi, N. Vasilescu. Combatanţi aii fost superbi de măreţie şi inlrepiditate... După spectacol a urmat un bal monstru... Culeg din pripă numele d-nelor Mărie Geanoio, Nicolafl, Zamfireseu, Petroianu, Vlădescu, Rătescu, Aurica Florian, Elena Florian, LucaşievicT, Sacbelare, N. Dimi-trescu Baştea, Chiriţescu, Teohari, Alexan-drescu, Leon Constantinescu Timuş, Poşoiu, Tuţuianu, Cost ea Ioan, Dumitru Nicolae, d-na Ioneseu, Budachevicl, căpitan NegulicI, Enachiţa Rădulescn, D na căpit. Ioneseu, Macedonescu, Angheleanu, Nicolieescu Ser-bănescu, Dicescu, Vasiieseu, Stefănescu... Iul re d-şoare uu grup tot atît de select ca şi al doamnelor; am observat (fie-ml permis aci să observ şi calităţile frapante, căci tablele legel «să nu-ţl placă femea altuia», nu mal are ce căuta la domnişoare... Să ţt placă o domnişoară e lucru destul de creştinesc. Tolstoî a făcut un eîntec despre asta)... încep dar In ordinea în care am cules numele, fără nici un gînd de ierarhie... D na Bâdulescu, seninătatea crinului pe frunte, şi ’n privire, d-şoara Geanolu fermecătoare dănţuitoare, aiuneeîud cu o gratie Infinită pe valurile armonioase ale valsului, d-şoarele Didine şi Margarette Zam-firesc», visurile lui Cătălin din luceafărul Iul Eminescu, d-ra NegulicI Isabella visătoare ca un pasaj din Schuman, d-ra Lucia T. Vlădescu, purtlnd în ochi inspiraţiile maeştrilor pe cari-I etntă, d-ra Lucreţia Ioneseu duioasă ca o doină Intr’un suflet de violonist, d-ra Gliio-culescu, miosot pe ţermurl taiuicl sub o umbră de arin, d-ra Saulescu «gravis dum suavis» D-ra Arhimandrescu puternică fibre de munte, d-rele Stefănescu, Rizescu, Di-mitrescu, Rizeanu Anastase şi Istrati,—graţioase dănţuitoare, — d-rele Dimitriu Aqiu-lina, Alexiu, Ceruovodeanu, Emanoil, Idica Constantinescu, Aucicof, Hercler, atîtea visuri de orient cu ochi mari şi înrouraţi de primăvara tinereţii lor ! Poţi cunoaşte pe toate fi cele Iul Radu Negru ? Och. BACĂU Iată detaliile promise In privinţa d-lul senator Radu Porumbarii* despre care v’am anunţat eri că a confiscat ilegal un mare număr de pîinl de la brutarii din oraş: De cît-va timp, adică de cind d. Porumbarii a început să fabrice pline la Letea, brutarii din oraş se pllng că sunt prigoniţi In mod ne mal pomenit. Ultima lovitură care le-a dat-o a fostDu-minica trecută, clnd fără a fi Însoţit de nici un agent administrativ, a confiscat plinea de la toate brutăriile, sub pretextul că nu e destul de albă. Altă dată, tot într’o Împrejurare identică, brutarul Pincu Fuchs a fost şi pălmuit la public, pentru că a cutezat să protesteze In contra acestor acte arbitrare. Iată cum explică brutarii toate aceste persecuţiunl, cari i-âO determinat aproape să-şi ia lumea în cap, de oare-ce pentru dlnşil pare că nu mal există nici justiţie, nici administraţie: Prima supărare a d-lul Porumbarii a venit de acolo că, voind să facă concureuţă brutarilor, scăzînd preţul plinei cu 5 baul la kilo, a tntllnit o contra concurenţă, de şi brutarii din oraş plătesc taxe maximale în oraş, pe carij d. Porumbarii nu le plăteşte, avînd fabrica la Letea Altă supărare apoi a d-lul Porumbarii, brutarii cred că se mal datoreşte şi faptului că nu vor să scumpească plinea, după cum ar dori d-sa. El fiind aprovisiouaţl cu cantităţi suficiente de făină, zic, că sunt in stare să alimenteze oraşul piuă la iarnă, cn preţul existent, chiar cina griul s’ar scumpi, ceea ce d-lul Porumbarii nu-1 poate conveni de loc. Spre a lovi deci într’înşiî, după ce administraţia s’a săturat de confiscări, d. senator Porumbaru a început acum personal şi fără nici o formă, a le confisca plinea. Faţă cu asemenea procedeul! arbitrare, brutarii aă adresat o pltngere parchetului, cerlnd anchetă asupra faptului cum au fost deposedaţi, şi protecţia legel, tot o dată, pentru viitor. Cu această ocasie vă mal comunic şi următorul fapt, din care puteţi trage concluziile cuvenite. Decanul baroului de aici a primit o recla-maţie în contra d-lul Panaite Ganea, ajutorul de primar, din Tg.-Ocua, care, acum cît-va timp In calitate de avocat a înşelat pe un negustor lulndu-l bani şi nişte acte de valoarea. Despre această afacere a fost sesizat şi parchetul, dar cum d. Panaite Canea este astă-zl la putere, lesne puteţi înţelege că afacerea s’a făcut muşama. Coregp. GIURGIU Recoraţlunlle Un proverb roniînesc zice: «cînd Dumnezeii vrea să piarză pe om, îl pierde mal întliu minţile». Aşa s’a lntîmplat de data asta, cu darea decoraţiunilor în tabăra colectivistă din Vlaşca. Christu, prefectul judeţului, care se vede vrea să formeze un partid colectivist noă în Giurgiu, cu ocaziunea zilei de 10 M.aifl a înaintat Ministrului de interne o listă cu un număr de peste 20 persoane, cerînd a le decora. Ministrul văzînd că pomelnicul este cam mare, a cerut prefectului ca să mal reducă numărul şi prefectul inconştient dnpă cum este a şters după listă pe cel mal habotnici colectivişti şi a lăsat pe listă ca să se decoreze numai pe nişte protejaţi al lui. Brevetele celor decoraţi afl venit acum prefectului şi-I este ruşine să le distribue celor In drept. După listă s’a şters: Mitică Dumitrescu un Colectivist de frunte şi cel mal bogătaş liberal din Vlaşca. N. Ilălănescu, un tlnăr avocat de valoare şi viitorul prefect colectivist din Vlaşca. I. Boldescu, vice-preşedinte al consiliului judeţean, membru în delegaţiunea judeţeană şi un mare admirator şi partisan al primului Ministu Sturza. Cel care a eşit cu steagu şi cu elevii de la şcoala ca să manifesteze Inaiutea lui Sturza la 1893. Preotul Panelele Popescu, jproteereul judeţului. Niţă Stoenescu. un liberal de frunte şi un aprig luptător colectivist îu alegeri judeţene, membru in delegaţinne. Tănase Marinescu, mare comerciant şi adjutorul primarului din Giurgiil. Radu Stroescu, mare proprietar şi membru în consiliul comunei Giargitt. Neagu Buritescu, comersant de frunte şi membru al consiliului comunei Giurgiil. S’a mal şters după listă şi alţi cetăţeni, al căror nume îmi scapă din memorie. Ştergerea aceasta după lista de decora-ţiuul a făcut o mare vrajbă şi perturbaţie în partidul colectivist. Cel şterşl după listă tună şi fulgeră în contra guvernului. Prefectul văzînd că afacerea asta ia din ce în ce proporţiunl mari, aruncă vina pe teribilul Epurescu, că el i-a şters după listă, Epurescu spune că prefectul ca să scape de orl-ce încurcătură a fugit din oraş, zicînd că se duce la băl la Işl. Să dai mult să vil In Giurgiil să vezi ce mal ceartă este acum între colectiviştii din localitate. Cu altă ocazie mal mult. 22 Iulie 1897 V. Eusfaţfn. CURIERUL BĂILOR I. A. C IT L-g A KAT Balul ele Duminică Sunt în viligiatură la Lacul-Sărat. N’am mal fost aproape de vre o cinci saiVJ şease ani în această staţiune balneară birie-cuvîn-tată şi bine-fâcâtoare pentru suferinzi, aşa că găsesc o foarte mare schimbare atît în felul de trai cît şi în mijloacele de alt-fel destul de lesnicioase anul acesta spre a se bucura de biiie-facerile acestui miraculos lac. Intr’adevăr am zis, că găsesc o foarte m ne schimbare în felul de frai. Da, la comparaţie cu alţi ani traiul, materialiceşte vorbind, esle foarte bun ; atît numai că tot este prea scump. Tot ce am spus de felul de (ral in Lacul-Sărat pot spune şi despre locuinţe, cari daă Lacului o privelişte foarte schimbată.—Unde mal sunt acele bordeie de seîndurî câptu* şi e cu pămînt galben şi apoi murnite cu var, de acum zece ani!... Spun drept, că, cu cît mă apropiam anul acesta de Lac, cu atlt, după panorama ce mi se desfăşura ln’aintea ochilor din depărtare, mă Încredinţam de marele avtnt pe care l’a luat această staţiune balneară tntr’un aţa de scurt timp şi despre care avlnt eram de alt-fel informat din auzite. Acum s’aă clădit hoteluri mari şi frumoase cu... preţ frumos Insă Hotelierii profită peste măsură de faptul că acuma a Început să vie lumea, pentru a cere pentru nişte camere de loe luxoase şi mal puţin bine aşezate nişte preţuri cam... sărate. In schimb s’ati clădit cîte-va viile sui generis In cari poţi găsi camere rnaî eftine scâpînd .şi de acel sgomot şi de acea vecinică nelinişte de prin hoteluri. Dar la ce să mal cerc a face critica cămărilor de dormit de la hotel saă de la viile de oare-ce alţii înaintea mea aă încercat deja de multe ori şi fără rezultat aă rămas. Ceea ce mi-ani propus să vă comunic este că aci Duminecă a avut loc un bal dat de cîţl-va tineri dansatori şi care a reuşit aşa de bine cum rar reuşesc balurile în această staţiune balneară. La acest bal a luat parte tot ce Lacul-Sărat şi în parte Brăila are mal ales. Printre dansatoare, dansatori şi persoane asistente am putut observa : D-nele Serbescn Mărie ; Polixenia Ioneseu,-Mărie Cociaşi; H6iene Fotino; Elise Po-pescu ; Poşol; Petraru ; colonel Stroescu ; căpitan Gherman ; Zamfireseu; Henţescn ; Chrislodorescu; Gheorghiu. Familia Hirsrh; familia Dineseu. D-şoarele Slăi culeauu ; Z e Portocală ; Ilfeeue Rădulescu ; Elise Radu-lescu; Lelia Gialîc; Margarelhe Manolescu; Elena Moeseu ; Alexandrine Moescu ; Mărie Moescu; Filderman; Ioneseu (Galaţi). D. profesor Canea; d. Buşilă; d. colonel Şer-bănescu; d. căpitan de marină Genoveanu; d. locot. Stefănescu ; d. sub-loc. Popescu ; d. sub-loc. Iarca; d. sub loc. Ioneseu ; d. Simeon Cociaşi; d. Colas TheodorovicI; d. N. Stâncuieanu ,- d. C. Arabul; d. Gheorghiu elev al şcoalel militare; d. I. Fotino; d. C. Moescu, etc. Astăzi va avea loc mare bal dai în folosul muzicel, iar Duminecă 27 Iulie, mare bal dat de tineri In folosul săracilor. Asistent Direcţiunea Epitropiel Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” înfiinţare La 15 August a. c., ora 2 p. m. (al III-a termen) se va ţine licitaţie publică orală In camera şi Înaintea Epitropiel acestui spital, pentru un period do 5 ani, fîae pător la 1 Aprilie 1898, a următoarele, proprietăţi rurale ale spitalului, situat în acest judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocan' plasa Corod-Pereschiv. Ga anţia provizo rie 4,500 lei, h) Moşia Raiă, din comuna Murgem pl. Tirgu, Garanţia provisorie 3,000 lei. St notează că in conditiunile speciale pentr arendarea arestel moşii s’aă a laos următoarele : Viile părăginita se vor distrugt isr locul se va întrebuinţa la semănătură. Moara fiind deteriorată, materialul se va vinde in folosul Epitropiel, şi c) Pămîntul de hrană numit «Varami zoaea» din comuna Bârlad, hliza ciângu. Garanţiei provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţinea conform art. 68—7!’ din legea comptabilUăţel publice. Condiţiunile generale de arendare, pre : cum şi cele speciale se pot vedea in fit care zi de lucru în cancelaria Epitropie între orele 9—11 a. m. Director,-Dr. T. Cerchez. Secretar, W, Kaminski. Mm FABlilCA DE îngrăşăminte chimice din Braşov Recomandă d-lor AGRICULTORI tot felul de SUPEEFOSFATE pentru îngrâşarea pâmîntulnl Informaţium la D-nu A. I. 10EBEL Bucureşti, Str. Smirdan No. 9 sad în provincie la agenţii fabrice! De închiriat şi de Vînzare d°0pS strada Pitar-Moşu No. 4: 6 odăi. odăi de servitor, bucătărie, magazie şi pimniţă. De VxNZARE moşia Ceplurasi-Corbu, districtul Buzăă, plaiul Buzăă. A se adresa la proprietar, Sfr. Pitar-Moşu 4. 9» C'» TOMAC^AleCĂILOR urinare* ‘&3lkANEMlE,GASTRALGIE(DlABET$ DlSPEPSIE.CHOLEFIN ‘ SI PENTRU CALITĂŢILE ApeleŢ* MINERALI: DE^gjP^LlTINATE Si'lA Pougues$îIEGER ‘ SUNT RECOMANDATE de către somităţile Medicale în bolele de Eforie q & za si, şi plăcută la băut? amestecată sau’/iu, cu ori-ce băuturi. „ Singura apă purgativă înlăturând sursele UNGUSESSi CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR $i NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ fjASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.C*• UN păhărel face’acelas efect ca o STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VÂNDARE IA T0TE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN TARĂ. M. KOHÂN, Galaţi şi Brăila DEP0SIT de MAŞINI Agricole şi Industriale DIN FABRICELE BROWN & MAY LIMITED DF.VIZES (England) LOCOMOBILE de la 4 pînă la 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începînd de la l cal putere. MORI CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzesc!. CAZANE pentru ABUR de toate mârimele. MAŞINE de SECERAT Simple şi cu Legat DIN FABRICELE THE MASEEY-HARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini în lucru în ţară. IVcfnrî vut-snte ««* trimit tiuită cerere, gratie* şi franco etr-mah ’t Fabrica UNIVERSALĂ WATSOST A TOIJELL [MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCi. — Strada Academiei, IA (fost Raşca) | Galaţi, Strada Portului Brăila, Strada Regală. | RRPRESENTANŢl GENERALI Aî FABRICEl LALIIER, VERfSOT & Co„ LA FERTfc-SOUS-JOUARRE WPIETRE DE M0ÂRĂ-V& Adevărat fzanţuzeştl, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine I legate şi foarte durabile SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA 0 cantitate mare îu depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolurl % CALITATE RECUNOSCUTĂ 9 I>E FABRICILE UNI1E ROBANE PRIM» INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID FARA VITRIOL Lipsit de orî-ce inconveniente, atît sanitare efl şi teelinice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem ori-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIP0ANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Proiecte se trimit gratis şi franco. SnWtWBWH JWiăSî56B BSr MHMHBBB! SOBE ŞI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE nil Mt U S ZJ Xi t Sistematice UUIjUVABE VEU*TIfjAŢti de ASM Ventilatore *,VOIj1*EHT“ Uşi fie Coşuri, eu ehei Ornamente tle zinc IUm? AMtTMCOU MS (te menagiu Hneuroni Sistematice Mobile de Grădină INSTAL1ŢIUÎTI DE Morî şi Fabrici de Spirt TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage ilustrate gratia şi franco. Doctorul N. TH0MESCU Constantin Simlnn^cn Medie primar al spitalului de mnii WIIMdllim OimiOReSCU Doctorand in Medicină Paris, Bonlevard MontpamaaB 152 Stabilit de mal mult timp îu Paris si tJeaii Klaper BUCUREŞTI i primar al spitalului de copiî. Profesor la Facultatea de medicină s’a stabilit pe timpul verel la Bulev. Ghika— SINAIA - Bulev. Ghika Doctorul ION NANII Fost meE TUBURI I>K FER ŞI RE FONTA TOATE ARTICOLELE PENTRU INSTALAŢIUNl DE APĂ UNELTE PENTRU LUCRAT ŢEVERIE rOMl’E DE TOATE FELURILE PENTRU PUŢURI ŞI PENTRU GRĂDINI POMPE PENTRU VINURI ŞI ACCIDE POMPE CU ABURI SISTEM W0RTINGT0N, admise de autorităţile technice ale ţăreî. MAŢE ŞI ARTICOLE DE CAUCIUC Table de Fer pentru Rezervării ţi < avane TABLE PENTRU ACOPERIŞURI DE ZINC, DE FER NEGRU, PLUMBUITE ŞI GALVANISATE BUCUREŞTI - 3. — BUCUREŞTI