SERIA n.—ANUL 111. No. 516 ECdii NUMARUL^IO BANÎ IBOIlSratELE taoep la 19! 15 ale fle-oArel luni yi se ptitew tot-d'a-biift Înainte In Btuureşti la Casa Administraţiei In iudei» şi străinătate prin mandate poştale Un an tn ţari 30 lei; In streinâtate 50 lei Ş ase Iun! * , . 15 » » > 35 » rel luni . . . 8 » » » 13 > Un numftr tn streinfttate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ treia (cu supliment) MERCUEI 23 IULIE 1897 EPOCA NUMARUI^IO BANÎ ANlTfCIUBIL K In Bneureştl şi judeţe n prinstea numai ia Administraţie In streinâtate, direct la administraţie şl la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV..0.30 b. linia * » » DI........1— lei » * » * n.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rindul n unii vechii SO bani Austria si Bulgaria CRIMA IUY KTItAlM ZECE-MESE CIOCOII «Nu v’atingeţl de fiul lui Ioan «Brăţianu, căci acela v’a ridicat a-«colo unde sunteţi.» Iată cum organul oficial al co lectivităţel se adresează membrilor partidului. «Unde eşti Ioan Brăţianu, pentru «ca să vezi cum tratează pe fiul «tău acel ridicaţi de tine ?...» adaugă melodramatic Voinţa! Poate Ionel al tatei, să fie o pura mediocritate, un bâeat lipsit de orl-ce merite; poate să fie chiar un prost. De vreme însă ce este fiul lui Ioan Brăţianu, nimeni nu are dreptul să se atingă de dînsul... D’apol bine onorabililor, aceea ce scriţl şi faceţi nu vedeţi că este pur ciocoism? Nu vedeţi că ve arătaţi şi cu aceasta ocazie că sunteţi un partid de slugi şi de ciocoi, gata a asculta pe coconaşul boe-rului, cu toate că coconaşul este un nimic!.. Ia fiţi drepţi şi respundeţl la ur mătoarea chestiune: dacă 110I am îndemna pe amicii noştri să asculte şi să se supună fiului unuia din ilustraţiile partidului conservator, numai fiind-câ poarta un nume respectat, ce aţi zice ? Torente de injurii şi de batjocuri ar curge din gurile şi condeele voastre. Din ciocoi, din aristocraţi, din oameni care nu considera meritul personal ci numele şi rangul, nu ne aţi mal scoate. Toate secăturele colectiviste, ar ţipa prin cafenele făcînd clăbucl la gură. Acest lucru nu l’am făcut şi nu’l vom face. Noi onorăm şi respectăm valoarea, meritul, înţelepciunea politica, experienţa şi prestigiul cîştigat al oamenilor noştri. Nu am făcut însă din copil oamenilor noştri iluştri, miniştrii sad directori la unele servicii ale Statului, cu toate meritele pe cari mulţi dinei le poseda. De sigur că numele şi familia joacă un rol şi trebue să joace în viaţa unul tînăr. Numele şi familia sunt titlurile de recomandaţie pentru ca atenţia publica să se fixeze asupra unul începător. Dat alit. încolo, reintrăm In dreptul comun. Dacă purtătorul unul nume justifica prin calităţi personale reputaţia familiei, acesta este un avan-tagin pentru el, căci ’l scuteşte de timpul material necesar ori-cărui om politic, pe care trebue sa’l treacă pentru a-şl face un nume. Dacă nu, nu. Partidul, în memoria părintelui, poate să’l creeze o situaţie onorabila, poate sa’l numere între membrii stimaţi al partidului. Nimic însă mal mult. Onorurile, demnităţile de ministru, etc. unde se cere nu numai nume, dar şi capacitate, ele ÎI sunt închise. Iată teoria conservatoare, reacţionară, ciocoiasca, aristocratică. Ia să vedem acum pe cea liberala. La liberali şi democraţi, nu e nevoe de merite personale şi de calităţi, este destul de a avea un nume. A fi băiatul lui Ion Brâ-tianu, este suficient. Acest lucru ţine loc şi de merit şi de capacitate. A fi născut Brăţianu îţi dă dreptul de a deveni ministru şi chiar prim-mi-nistru. Dacă tatăl a fost ministru, pentru ce fiul nu ar fi şi el ? logică demo-cratică-inteligentă ! Ceva mal mult. Asemenea spe- cimen de ministru trebue respectat cu orl-ce preţ, ori cîte prostii ar comite, ori cîtă incapacitate ar dovedi. Pentru ce ? Pentru că e fiul acelui care a ridicat pe colectivişti. Ionel Brăţianu trebue să fie sacrosanct pentru colectivişti. Cine ’1 atacă , acela nu respectează memoria tatălui, acela este un ingrat faţă cu familia care l’a făcut om. Voinţa spune: «nu v’atingeţl de Ionel», nu doar că este un ministru capabil, ci fiind că este fiul tatălui săii. Aceasta este în fond toată apărarea pe care gazeta colectivistă, i-o face lui Ionel, fiul lui Ioan. Căci în definitiv de ce era învinuit acest Ionel? Ii se spunea în termeni delicaţi că voiajul în Olanda este un voiaj de plăcere, de vreme ce ministrul lucrărilor publice poseda de mult, toate datele necesare pentru a se regula chestia stabilire! unul port occidental pentru vapoarele noastre. Dacă ministru de lucrări publice ar fi fost un Stoicescu, un Porum baru, chiar un Sturdza, cum i’ar fi apărat Voinţa ? De sigur aratînd că era nevoe ca ministrul să plece în persoana acolo, doveaind că dosarul aflat la minister privitor acestei chestii, nu e complect. Fiind însă că pe ministrul actual nu’l cheamă nici Stoicescu, nici Ni culescu, ci ’l cheamă Ionel Bră-tianu, Voinţa se pune pentru a’l apăra pe alt teren, ea se indignează cum se poate ca Ionel fiul lui Ioan să fie atacat, cum se poate ca partidul pe care l’a ridicat tatăl, să nu respecte pe fiul ? De astă-dată v’aţl demascat, onorabililor. Sunteţi o adunătură de slugoi cari aţi servit pe fiul, însă nu veţi servi nici o dată pe duhul sfînt, căci atît duhul cit şi mal cu seamă duhul sfînt v’a lipsit şi vfi va lipsi tot deauna. NU CA Li NOI S’aă întîmplat mari inundaţiunl în Austria. Venirea apelor mari a fost atît de bruscă, în cît multe localităţi n’afl putut fi apărate. Totuşi, pretutindeni autorităţile au luptat cu o energie şi pricepere demne de toată lauda pentru a micşora răul. La Viena, unde atît rîul Wien cît şi Dunărea s’aă umflat într’un chip excepţional, primejdia a fost respinsă pas cu pas şi cele mal prevăzătoare măsuri s’aă luat în vederea unei catastrofe. Citind descrierile pe cari ni le aduc ziarele vieneze, fără voe ne gîndim Ia nenorocirea de Ia Galaţi. La noi a fost destulă vreme de pregătire şi aă existat destule mijloace pentru înlăturarea catastrofei. Dar du s’a făcut Dimie. Pe cînd apele croşteaă, primarul şi prefectul se certaă şi îşi pu-neafl beţe în roate, iar ministrul lucrărilor publice, un bâeţol incapabil, fugea de îndatoririle sale. Peste douâ-zecl de mii de oameni aă fost loviţi; pagube enorme s’aă pricinuit—numai şi numai din cauza incapa-cităţel şi nepăsărel administrative. Şi nici măcar nu s’a făcut o cercetare! Nici vorbă nu s’a făcut de pedepsirea criminalilor! Suntem siguri că dacă în Austria se va întîmpla undeva vr’o nenorocire, imediat se va face cea mal minuţioasă anchetă. Dar în Austria nu există colectivişti iar în guvernul austriac nu se găseşte nici un fetiş la care să se închine cineva, cum se închină colectiviştii la incapabil nl băeţol Ion Brăţianu. Acolo, poarte vinovatul orl-ce nume şi fie el fiul orl-cul, e tras la răspundere, iar nu trimes în străinătate cu banii Statului ca să ’şl potolească remuşcârile de conştiinţă şi să nu mal audă vaietele nenorociţilor. In Austria nu e ca la noi. FERECHIDE SIPOUTIMOS Vine bate la fereastră ? E miezul nopţii. D. deputat Politimos doarme adine în conacu-i de la moşie, de lingă PucioaXi. Afară dinii latră; un jandarm zdrăngăneşte din sabie, voind se sperie cîinil; un domn, bine îmbrăcat, se apără cu un băţ. Et se duo la fereastra camerei d-lul Politimos şi încep să bată. Bat mereu, dar abia numai după un sfert de oră reuşesc să deştepte pe deputai.ul de Dîmboviţa, care, c« vocea-l, apreciată în ţara întreagă, strigă : — Cine bate la fereastră ? Ihtr’un sfîrşit, d. Politimos iese din casă şi vede în faţa sa pe ajutorul de sub-prefeit însoţit de un jandarm. — Ce pofteşti la miezul nopţii ? — O telegramă de la ministrul de interne. D. Politimos ia telegrama, adresată sub-prefidvrei din Pucioasa, şi citeşte: — Puneţi în vedere d-lui deputat Politimos, că d. ministru de interne îl pofteşte de urgenţă la Bucureşti. Moscaua A doua zi d. Politimos răspunde ministrului de interne : «— Nu pot veni. Ce poftiţi de la mine Dacă aveţi ceva urgent să-mi telegra fiaţl». Politimos D. Ferechide trimite a doua şi apel a treia telegramă d-lul Politimos pop tindu-l de urgenţă la Bucureşti. După trei zile simpaticul deputat se urneşte din loc şi vine în Capitală. Prefectura judeţului jOim-bovtţa. D. Politimos se duce la ministrul de interne şi se adresează d-lui Fere. hide\: — De ve m’ai chemat d-le Ferechide? .— Uite, d-le Politimos, te cunosc ca pe un om cum se cade, cinstit şi de inimă. Tocmai aşa om mi-ar trebui ca prefect al judeţului Dîmboviţa. Te rog să primeşti prefectura. — Ce ? visezi, d le ministru ? )— Vorbesc serios. Şi d. Tache Giani, înainte de a pleca în străinătate te-a recomandat foarte mult. El te agreiază. j— Poate să mă agreeze d. Giani cît o pofti, dar nu-l agreez eu pe d-lui ! D. Ferechide zimbeşle cu satisfacţie, căci în definitiv, d. Toke Giani e au-relianisl şi ostil actualului guvern. D. Politimos face apoi o erupţie vulcanică : ■— Ce ai zice d-la, d-le ministru, ce ar spune ziarele, amicii, cunoscuţii şi alegătorii mei, dacă aş primt eu prefectura judeţului Dîmboviţa. Te întreb pe d-ta : ai fi primit ministerul de interne de la d. Aurelian ? — Nu ! — El, apoi cum vrei să servesc eu sub guvernul d-lui Sturdza, pe care tot d’auna l’am combătut ca pe cel mai mare duşman al partidului, al ideilor liberale ? Cum să servesc sub d. Sturza, cînd şi azi îl socotesc primejdios ţării? Eu sunt liberal, liberal convins şi cinstit, d-le ministru. Dar tocmai pentru asta, tiu eu voiu fi acela care voiu da ajutor d-lui Sturdza să compromită liberalismul romîn. Dacă aş primi prefectura aş merita să fiu huiduit şi az-vîrlit cu pietre! Conflagra ţie europeană D. Ferechide stă un moment gîndi-tor, apoi spune : — Apelez la patriotismul d-tale, d-le Politimos, să primeşti prefectura, căci avem mare nevoe de oameni devotaţi şi cinstiţi ca d-ta, mai ales în aceste momente grave prin care trece ţara. Trebue să facem o administraţie cinstită, căci după expoziţia din Paris şi după construirea liniei ferate iran-siberlanc, va izbneni o mare conflagraţie europeană Ia care se pregătesc toate popoarele ! Şi a-ceaslă conflagraţie, care ne va tîrî şi pe nai într’un răsboiu. sîngeros, trebue să ne găsească gata, cu oameni încercaţi şi cinstiţi In toate ramurile activităţii publice a Stalului. — Vorbiţi ca din carte, d-le ministru. Dar vă rog să faceţi un asemenea apel înttiu d-lul Sturdza, ca să se retragă de la putere şi apoi mie ! Sacrificiile tl-Iul JFerlchide D. Ferechide continuă cu inzistenţele: — D-le Politimos, dacă eşti liberal, după cum îţi place să te afirmi şi după cum sunt convins că eşti, te rog în in- www.dacoromanica.ro terernl partidului să faci sacrificiul de a primi prefectura. — D-le ministru, ştii că am mai ser vil cu d-ta pe cînd erai ministru de justiţie sub regretatul Ion Brăţianu,— Dumnezeu să’l erte,—caprim-preşediute la Ploeşti. Cu d ta aş lucra şi acum, dar nici odată sub firma d-lul Sturdza. — Iţi dau carte-blanche, d-le Politimos. Fă ce-i vrea 'in judeţ, numeşte ş tnlocueşte pe cine vrei. Dar să faci acest sacrificiu pentru partid. Şi eu m’am sacrificat mult. Crezi că mie im place ministerul ? Apoi eu înainte cîştigam 100—150.000 lei pe an şi acum nimic. Dacă eu, om sărac, am făcut un aşa mare sacrificiu, de ce n’ai putea face ş> d-ta, om cu avere mare şi fără copii ? — Ia lasă, d-le ministru, vorbele astea. Mai bine spune-mi ce facem cu procesul, pe care-l am la judecătoria de ocol... Odată cu EPOCA de as tăzf, se distribue un Supliment gratuit cu prinzi iul trei frumoase Ilustraţi ti ni: Principele Bulgariei Principesa Bulgariei Principele Jftoşlenilor Boris. A se vedea pe pagina a treia notele biografice. DIN STREINÂTATE Interviewul d-lui Stoiloff Ultimele depeşl din Viena şi Berlin ne-afl vestit despre un interviev al d-lul Stoilov pri mul-ministru al Bulgariei, cu un ziarist german, înainte rhiar de a şti ce sol de declaraţiunl a fiSeut d. Stoilov, am fost Înştiinţaţi că acele de-cţaraţiuul ati produs o rea impresie In Austria şi Germania şi că primul ministru bulgar e vid criticat de oficiosul Fretndenblat al ministerului de externe din Viena. Ziarele streine primită aseară ne-ati adus oare-cari amănunte în această privinţă. Declaraţiile d-lni Sturdza Intr’o depeşă din Berlin, cu data de 21 Iulie st. n , a ziarului vienez Neue freie Presee, găsim următoarele: «Stoilow a făcut la Coburg, fată de un colt-borator al lui Localanzeiger (din Beri n), declaraţii foarte iritate asupra faptului că în Germania, cu ocazia procesului Boicev, guvernul bulgar şi întreaga st» re de lucruri din Bulgaria tO fost judecate în mod nefavorabil. Adevărat e că Boicev e fiul unul hoţ mort în închisoare, dar a primit o excelentă instrucţiune în şcoala de răsboitî din Turin, a fost un ofiţer vrednic şi de aceea a ajuns adjutant al prinţului. Nu era nici un motiv a-1 face să plătească păcatele tatălui sâO. Bulgaria e o ţară tînărâ fără deosebiri de clasă. îndată ce fapta lui Boicev a fost cunoscută, Curtea princiară a făcut totul ca să se scuture de dtnsnl. El a fost şters din armată şi predat autorităţilor ordinare. In schimb, S'oilov a crezut la început că trebue să se opue pretenţiunilor neindreptaţite ale consu’atulul austriac, care între altele cerea să fie faţă la instrucţiunea ufacerel. El a declarat consulului austriac, că nu socoteşte coruptă întreaga aristocraţie ungară, pentru că un baron a fost acuzat în Parlamentul din Pesta că face mijlociri galante. Austria n’are de ce să arăte aşa de senzibilă la cele ce se petrec în Bulgaria. In Galiţia s’atl întîmplat doară lucruri foarte urîte. Dacă Boicev, cu o şiretenie ţărănească, a căutat să se acopere cu persoana prinţului Ferdinand, apoi urmează că Prinţul a dat ordin ca Ana Simon să fie în'ăturată? încercarea de a pune intim-plarea tn legătură cu Palatul, pleacă mal ales din pirlea austriacă şi-şi giWnte expll-• urca lu relaţiuuile lucordate Uluire Bulgaria şi Austria». Ferdinand şi presa germanii _ In acelaş număr al lui Neue freie Prezse găsim o a doua telegramă din Berlin, în care se zice: ' «Cu ocaziunea rostirii sentinţei în procesul Boicev şia a cordăril circumslanţe or atenuante pentru principalii vinovaţi, ziarele critică foarte aspru soarea culturală şi morală a Bulgariei; critica aceasta se întinde şi asupra Prinţului Ferdinand, care a protejat indivizi ca Boicev ş NovelicI, de şi avea cunoştinţă de trecutul lor «Naţional Ztitung spune că Bulgaria s’a de zouorat mal intîl prin atentatul mişelesc asupra Prinţului Alexandru, mal apoi prin asasinarea sprijinită oficial a lui Stambulew. «National Zeitung regretă că Prinţul Ferdinand, după nume şi în parte după origină, e german şi că din cînd în cînd, ca în momentul de faţă, onorează Germania eu prezenţa sa.» Satisfacţie După cum s’a putut vedea din depeşa pe care am primit-o erl din Viena, guvernul austriac îşi exprimă prin FremdenblaU aşteptarea ca primui-ininistru bulgar să retragă printr’o notă declaraţiile iritate pe cari le-a făcut redactorului lui Localanzeiger. Vom ţine ne cititori In curent cu desfăşurarea acestei afaceri. Foreign TRIBUNA LITERARA Cercetarea noastră literară CÂTEVA PaRERÎ ANONIME IV Se ştie ce mare influenţă aii exercitat totdeuna cercurile şi saloanele literare în lumea cullă, când aii fost compuse din oameni de spirit şi de gust, din specialişti şi amatori luminaţi. Mal ales un amator luminat este un dar ceresc pentru un producător. Nemăsuratul folos ce’l poate aduce un asemenea cerc unul artist este mal întâiQ atenţiunea aceea binevoitoare, este interesul acela sincer călduros, cu cari orice lucrare nouă e întâmpinată. Apoi, un scriitor în genere—înţeleg un scriitor înzestrat—ori câtă încredere ar avea în talentul săd, nu mal poate avea judecata destul de sigură asupra lucrării pe care a sfârşit-o. El are atunci mare nevoe de alţi judecători, cu capul mal puţin fierbinte, cu mintea proaspătă şi neobosită, nesaturată încă de impresia acelei lucrări; are nevoe de alte spirite limpezi cari să judece exact valoarea el. Din apreţiările lor autorizate, el va înţelege imperfecţiile operei sale şi posibila reparare a acestora, şi, dup*â impresia ce va fi produs citirea sa cercului, va căpăta aproape sigură măsura efectului ce noua lucrare va produce publicului. Un cerc Inteligent şi’n adevăr pasionat de artă ?... Dar ceasurile pe cari Ie va petrece acolo un artist vor fi fost cele mal bune ale vieţii sale. In adevăr, numai acolo el va putea înţelege ce mare favoare a făcut natura omului acordându’l înţelesul; numai acolo va simţi ce înaltă voluptate este în acordul a două înţelesuri, acel acord care e suprema raţiune a artei. Din nenorocire un asemenea cerc se găseşte foarte greO, mal ales la noi! La noi ! câle cercuri şi saloane literare n’am văzut! Adunătură de spirite mal jos adesea de cât mediocre, cari nu numai că nu pricep şi nu pot, prin urmare, iubi arta, dar chiar o consideră ca un exerciţia intelectual fără niclo raţiune de a fi, cel mult ca o petrecere puerilă. De ce dar se mal string Ia un loc într’un salon literar? Aşa bate câteodată vântul model, care Ia adesea proporţiu-nile unei epidemii. E de bun ton măcar să decoreze cineva cu persoana sa salonul altuia, intoxicându-se cu ceaiiî spălăcit şi cu rime şi mal spălăcite, dacă nu’I dă mâna chiar să deschiză salon pe seama sa proprie şi să supună la o tortură similară pe alţii. Mal la urmă se string acolo fie care pentru cine ştie ce scopuri în parte: interese politice, ori afaceri private, ^legături de rudenie, sentimente intime, convenienţe etc. Foarte rar se găseşte rătăcit pe acolo un adevărat artist, şi încă şi mal rar un spirit în adevăr ales, care să merite osteneala unei lecturi, fiind în stare s’o plătească cu o apreţiare saO o observaţiune de vreo valoare. Şi tonul îl dă, cine?.,. Cocoanele. — C’est spirituel! — C’est fin! — C’est d^icat / — C’est charmant! charmant!! char-mant!!! Şi poeţelul de calapod asudă de ceaiu şi de satisfacţie, şi începe îmbăiat să ’şl întindă o nouă acadea, ca să probeze încă odată cum, cu «acelaş teid sfânt», cu aceleaşi «mâini subţiri şi reci», cu acelaş «ţinţirim», un tînăr promite foarte mult, — după cum promite cocoana, stăpâna casei. Doi trei poeţel şi câţiva gravi oameni de ştiinţă şi filosofi, al Statului, bine înţeles — particularii nu ar avea destulă autoritate — sunt de ajuns: cercul e gata ; mal trebuesc mosafiril amatori, de cari vorbesc mal sus, şi salonul e complet. Mf-aduc aminte de o serată literară unde am făcut pe mosafirul. Eram pof-iţl să ascultăm o piesă originală de eatru — adică, originală, vorba vine ; destul că era scrisă, cum dăduse Dumnezeii, în versuri româneşti. Intre mo-safirl se află şi un diplomat străin, un ’el de secretăraş spînatec, de consulat, care nu pricepea boabă românească şi afară de limba lui maternă, o rupea numai clat-pat la mare nevoe şi pe franţuzeşte — un vranzais horripel! Citirea piesei originale a ţinut mal )ine de trei ceasuri, cu_ o întrerupere 3 EPOCA numai de câteva minute. Trebuia o mică Întrerupere: poetul era extenuat la un moment; i se ’ncleise limba de cerul gurii — o mie douâ sute de versuri de câte 16 silabe! In timpul pauzei, fericitul autor a fost cu prisos rCsplătit de osteneala sa inteligentă : toate damele s’afl repezit pe Întrecute să ’l alinte şi să !1 servească, Încântate şi pline de admiraţie — una i-a fâcut ceaiul, alta i-a adus zaharniţa, alta cozonacul, alta ţigareta, alta chibrituri — şi iar: cbarmani ! charmant!! charmant !!! Mal mult însă de cât piesa, pe care, mărturisesc drept, n’am ascultat-o de loc; mal mult de cât neroziile damelor şi ale bărbaţilor, a trebuit să admir răbdarea, tactul şi arta tinârulul diplomat: un talent remarcabil, în adevăr! de neînchipuit cu ce interes urmărea citirea şi mal ales mişcările auditoriului — rizând, încruntându-se, palpitând, o daţă cu toate cocoanele ; în sfirşit, toate mişcările unei desăvîrşite înţelegeri. Am fost curios să ştifl pentru ce omul acela se canonea ast-fel. şi am întrebat pe un alt tînâr, un zevzec de avocăţel, care toată seara mă plictisise cerându’ml la fiecare vers explicaţii asupra piesei: — Bine, i-am zis, dta înţelegi cel puţin româneşte; dar neamţul... ce caută neamţul aici? — A venit pentru d-şoara Sesila X... îmi răspunse avocăţelul; o curtează la nebunie; o urmăreşte peste tot ca o umbră... Atunci am înţeles că fusese aci o virtute şi mal mare de cât a neamţului: era maman. Dşoata Sesi'a,un boboc, pe atunci încă destul de înflorit, era pasionată de literatură ; crescută de o guvernantă elveţiană, dşoara devenise une pure pa-risierme. NeavGnd mijloace suficiente pentru a deschide un salon pe seamă, îşi tîra pe maman la toate seratele literare. Biata bătrâna, o analfabetă foarte naiva, considera pe dşoara ca pe o fiinţă supranaturală şi se lăsă bucuros purtată. In fiecare seară maman ducea, uneori cu oarecare succes, lupte eroice contra somnului, deşi acesta, pe lingă forţele’l proprii, mal găsea nişte puternici aliaţi în tinerii poeţel. Şi cu toate astea, cine şi-ar înrhipui că cercurile literare cam aşa constituite iad fiecare încet-încet, mal ales când sunt stăruitoare, o puternică personalitate. Intre deosebite cercuri atunci, încep să se ivească diferenţe de vederi, de direcţiune, de scoală ! Se împart diplome de talente, se decapitează repu-taţiunl! Şi ce animositate! — Quoi, ma chere ? (zice dşoara Sesila).,. Bourbon et Rambouillet ! c’est toujours la mente vieille hMoire ! EO insuml, cum am spus acu câteva zile, am făcut odinioară parte dintr’un cerc literar, de unde căpătasem fără multă bâtae de cap o diplomă de talent. Câtă vreme m’am numărat printre adepţii cercului, diploma mea a fost valabilă; când însă, sătul, am păşit afară pragul minunatului salon, pentru a nu ’l mal păşi niciodată înăuntru, diploma mi-a fost anulată şi tot talentul med a dispărut, .am rămas numai cu defectele mele de om ca toţi oamenii, pierzând cu desăvârşire calităţile deosebite de odinioară ! Mărturisesc : daca talentul care ’ml fusese acordat mi-ar fi fost de vreun folos material în viaţă, aşi fi regretat imprudenţa cu care ’ml pierdusem diploma; dar fiindcă în realitate nu puteam pierde un talent (că l-aş fi avut ori mal ales că nu l-aş fi avut), ci pierdeam numai aplausele d-şoaril Sesila, ale babei, ale diplomatului, ale avocâţelulul şi ale altora—nu mi a părut deloc răQ că mă desbârasem de năravul unor aşa succese de post. Tinere cititor, ascultă-mă pe mine, că efl sunt păţit: daca bănueştl că al vreun talent literar şi simţi că, pentru a ţi ’l confirma ţie însuţi, n’al nevoe de aplauzele d-şoaril Sesila şi de ale curţii sale,—caută, când te rătăceşti din întâmplare în asa cercuri, să te depărtezi cât mal de grabă, respingând orice solidaritate intelectuală cu ilustra companie şi refuzând scurt orice diplomă de talent. Du-te, daca eşti amator de ceaiil foarte blond, in toate saloanele litera) e, dar nu fă nicăirl purici. Amin-terl, daca te lipeşti undeva, vel face prin tine pe alţii să poată zice noi; ajungând prin aceasta tu însuţi să nu mal poţi zice multă vreme: eu ! Ion. jf----------——--------------------- ŞTIRI MĂRUNTE * Alt primar In concediu : Din R. Vllcea ni se anunţă că primarului oraşului, d. P. Slăvitescu, i s’a acordat un coucediă de 30 zile spre... căutarea săiâtaţel. * D. Al. Iaeovache, licenţiat în drept, actual şef de biuroil Iu cancelaria prefecturel Vlaşca, a fost numit director al acelei prefecturi. EOOVfti D. Constantin N. Demetrian a fost numit ajutor la judecătoria ocolului I Caracal, lu locul vacant, iar d. Pascal Tonceseu, ajutor la judecătoria ocolului Tecuciă, In locul d-lul Ion 1. Dimancea, demisionat. Crima din str. „Zece Mese“ OFOBMAŢH Moartea d-rulul Kremnitz Doctorul Kremnitz susţinea In tot-d’a-una că suferă de o conformaţie defectuoasă a plămlnulul, din care cauză avea foarte des accese de căldură. De ani de zile îşi făcuse obiceiul de a lua In fie-eare dimineaţă o bae rece iar seara o doză de chinină. Adesea lua unul pînăla două grame de odată. Probabil că surmenajul din timpul din urmă afl agravat boala de care suferea regretatul medic. * -‘f » * * Acel cari afl rămas mal trăsniţi la ştirea morţii doctoiului Kremnitz sunt amicii şi cunoscuţii, cari afl avut ocazia să-l vadă In ajunul plecărel sale la Sinaia. In adevăr, nici odată regretatul doctor nu se arătase mal voios, mal bine dispus, mal mulţumit de sine şi de starea In care a contribuit să aducă pe A. S. Regală Principele Ferdinand. * * * In Tyrol unde petrece vara familia d-rulul Kremuitz, — urmele localităţel ne scapă din minte — regretatul medic a cumpărat acum vre-o doi ani, un loc mare, pe care a construit o modestă locuinţă de vară. In jurul casei se întinde o imensă curte, în care, pe ltngă mulţime de păsări domestice, se puteail vedea vaci frumoase, —adevărată gospodărie germană. * * * Doamna dr. Kremnitz cu copil săi este aşteptată asta-zl la Sinaia. Se crede că rămăşiţele mortuale ale regretatului doctor vor fi îndată transportate la Bucureşti, uude va avea loc înmorrotn-tarea. Starea sănătăţi A. S. R. Prinţului Ferdinand urmează a fi satisfăcătoare. * * * Manifestaţiile, ce comuna Bucureşti, împreună cu mai multe societăţi aveau intenţiunea de a face A. S. Principelui Regal, cu ocasiunea intrărei Sale în vonvalescenţă, nu vor mai avea loc de cit dupe deplina însănătoşire a Alteţei Sale şi atunci cînd Alteţa Sa va veni în capitală. D. Al. Em. Laliovari, ministrul ţârei la Roma, pleacă azi la Sinaia spre a lua parte la recepţiunea Prinţului Bulgariei şi la prînzul de gală ce se va da la castelul Peleş. Miine, Mercurl, va sosi în ţară Principele Ferdinand al Bulgariei. La Predeal A. S. va fi întimpinat de miniştrii de războiu şi lucrări publice, de d. general Băicoianu, comandantul diviziei a Hl-a de infanterie. Oarda de onoare va fi formată din o companie din reg. Prahova, cu drapel şi muzică. La gara Sinaia onorurile militare vor fi date de un escadron al reg. 4 de roşiori, iar la Castel de o companie din batalionul 2 de vînălori. La cîte-va exemplare din «Suplimentul» nostru de azi s’a tipărit din greşalâ, în josul portretului Principesei Bulgariei numele „0)ga“ în loc de „Luisa“. Eroarea observată, a fost îndreptată imediat. Ministrul lucrărilor publice a primit un raport de la d. G. Duca, directorul lucrărilor portului Constanţa, prin care se denunţă, că lucrările de construire a portului înaintează foarte încet, aşa că dacă lucrările vor urma cu aceeaşi încetineală, portul nici după zece ani nu va fi terminat. Se pare că antreprenorul, d. Hallier, caută noul motive ca să resilieze contractul. D. judecător Câlinescu, a terminat in-ventariarea averel lui Evloghie Gheor-ghieff şi a constatat, că ea se urcă la suma de 24 milioane lei. D. Gheşof, legatar universal al averel. s’a convins în fine că trebue să plătească Statului romîn taxa de 10 la sută după întreaga avere şi a depus la casa de depuneri două milioane 400,000 lei. Aflăm că d. Gheşof va continua în Bucureşti operaţiile casei Gheorghieff. Mtlue soseşte la Sinaia A. S. Principele Ferdinand al Bnl-garielf. ITn redactor al Epocet se afla la Sinaia şi ne va trimite de acolo deserieri amănunţite asupra re-cepţlunel şl petreeerel augustului oaspe la (turtea noastră regală. Nici Voinţa Naţională, nici fetişul Ionel Brâtianu n’afl răspuns încă atacurilor Drapelului, deşi Voinţa ne promitea acum cîte-va zile un frumos şi satisfăcător respuns. Ministerul lucrărilor publice a încheiat cu casa Wm. A. Mtlller et Comp. un contract pentru înfiinţarea unei agenţii a serviciului maritim romîn în Rotterdam. D. Al. Djuvara, ministru al justiţiei, lucrează actualmente la un proiect de lege în privinţa cămătarilor. Proiectul va fixa maximul dobînzilor pe un an la 10 la sută. Cămătarii cari vor percepe dobînzl mal mari vor fi pedepsiţi, Am anunţat acum cît-vă timp apariţia la Constanţa a unul ziar turcesc, anume Sadakat. Cenzura din Constanţinopol a interzis intrarea şi vînzarea în Turcia a acestui ziar din cauza că el, de şi a vorbit cu mare entusiasm despre Sultan şi Marele Vizir, dar a atribuit acestui din urmă intenţia de a da o oarecare libertate presei. Aseară am primit următoarea telegramă din Bacăfl: In Bacău se petrec lucruri ne mai pomenite. Domnul Radu Porumbaru, senator guvernamental, care este şi fabricant de piine, cu de la sine [/utere a confiscat singur peste 1,000 plini de la brutari mal-tratîndu-i în acelaş timp. Administraţia stă nepăsătoare. Oamenii nu mai sunt siguri pe avutul lor. Amănunte prin poştă. Aşteptăm detaliile ce ne promite corespondentul nostru pentru a reveni. Deocamdată observăm că depeşa aceasta a fost expediată din Bacăfl erl la orele 10 dimineaţa, şi nu ne-a fost transmisă de cit aseară Ia orele 9. Citim în Constanţa : . Agricultorii sunt ca şi disperaţi de ploile intermitente ce cad peste judeţ, care le distrug productele secerate. Este un an nu se mal poate mal nenorocit. Numai inurile, meiurile şi porumburile promit o recoltă cum se cade, res*ul tot e aşa de stricat şi puţin, că nu merită nici osteneala strlnsulul. Mulţi plugari avi părăsit orzurile şi grlnele nelăiate, munca strlngerel ne fiind compensată. Chestia apel Conform legei, votul consiliului comunal al Capitalei prin care se credea că în sftrşil s’a tranşat chestiunea alimentărel oraşului cu apă, a fost înaintat ministerului de interne spre aprobare; acesta, înainte de a se pronunţa, a cerut avizul consiliului sanitar superior, care a opinat ca nu este suficient pentru oraşul Bucureşti un «minim garantat» de 30,000 m. c. de apă potabilă pe zi, ci trebueşte un debit de 50.000 m. c. în 24 ore — iar apa să fie una şi aceiaşi, adică să nu se permită adoptarea sistemului de alimentare cu apele subterane şi menţinerea celui actual pentru stropirea stradelor şi spălatul canalelor. Ministerul în loc de aprobare, înapoiază primăriei votul cu\observaţiunea ca\săţină compt de avizul consiliului sanitar superior. Hîrtia a fost primită de directorul lucrărilor technice, care a înaintat-o d-lui loco-ţiitor de primar G. Bursan, cu un raport prin care arată că în această ocurenţă primăria nu trebue să se grăbească a încheia contract cu ă. inginer Elie Radu, pentru întocmirea proiectului definitiv. D. Bursan, zăpăcit, neştiind in cotro s’apuce şi, strîns cu uşa de unii consilieri cari-i cereau explicaţiuni, a plecat la Sinaia. Acum aflăm că mai mulţi din edilii noş-trii sunt hotărîţi să convoace ei consiliul şi să discute din noii chestiunea. Sultanul şi Romînia Neue Freie Press» din Viena publică următoarea telegramă din Constantinopol : «Relaţiunile prieteneşti cari de scurt timp există între Romînia şi Turcia îşi găsesc expresiune în distincţiunea ce se tace de toate cercurile oficiale prefectului din Constanţa, Dimitrie Chinteseu, aflător acum aci. El a fost poftit erl la masă de maestrul suprem al ceremoniilor, Munir-Paşa. Astă-zl, pe cîud asista la Selamlic, Sultanul a trimis salutările sale prin camerierul Emin-bey şi a lăsat să i se zică : ţ— M. Sa mulţumeşte pentru toate măsurile luate în favoarea mohainedanilor din Dobrogea şi pentru consideraţiunea pe care Romînil afl arătat-o în tot-d’a-una religiunel islamitice. Aceasta bucură pe Sultan cu atlt mal mult, că poporul romîn urmează în aceasta exemplul Regelui Carol, care ca principe german şi ca membru al casei Ho lienzollern ÎI e fireşte deosebit de simpatic. «Camerierul a încheiat zictnd : «— Padişahul e extraordinar mişcat de atitudinea prietenească a Romîuiel şi că-şl va arăta mulţumirea sa pentru aceasta. Ctîe-va minute în urmă, maestrul suprem al ceremoniilor, Munir Paşa, a înmluat prefectului Chinteseu ordinul Medgidiei clasa Il-a şi l’a poftit pentru mtine la audienţă » Revolta din Constantinopol O telegramă ne a anunţat izbucnirea unei revolte în şcoala militară din Constantinopol. Asupra acestei revolte ni se relatează următoarele : «Revolta a izbucnit Miercurea trecută, spre seară. La început avu loc numai o ceartă între studenţi şi ofiţerii de administraţie. Dar ofiţerii chemară în ajutor corpul de gardă, care tăcu uz de arme. Doul studenţi fură grav răniţi. Studenţii cei-l’alţt fură încarceraţi cu forţa. Cel doul răniţi fură şi el arestaţi, lipsiţi cu totul de îngrijirile medicale. In timpul revoltei directorul şcoalel, Avni-Paeha vru să comande foc general ca să culce la pâmint pe toţi studenţii. Comandantul gărzel insul tind pe studenţi, unul din el îl trase o palmă. Pentru ucest fapt consiliul militar, convocat în timpul nopţel, îl condamnase la trei ani Închisoare. Lupta trebue să fi fost însemnată de vreme ce în afară de corpul de gardă fură aduse încă două detaşamente din alte cazărmi. Iu arest studenţii afl stat 24 ore fără mia-care şi băutură. Censiliul de războifl, ce s'a ţinut în urmă, a hotărit depărtarea a 47 studenţi într’un loc, ce se păstrează secret. Pricinile revoltei nu sunt cunoscute. O crimă din cele mai îngrozitoare s’a făptuit aseară, la orele 8 şi jumătate, în strada «Zec* mese», No. 23, colţ cu calea Moşilor. Iată amănuntele : * * * E un an şi mal bine, de clnd femeea Ca- terina, soţia lui Leopold Weinberger, Întreţinea relaţiunl amoroase cu un zugrav din aceeaşi stradă, Iohan Schmikslevschi. Nefericitul soţ, care ’şl iubea foarte mult soţia şi care avea cunoştinţă de conduita el, devenise aproape nebun de gelozie şi supărare. Zilnic, discuţiunl violente se iscafl In casa soţilor Weinberger şi viaţa lor Împreună devenise insuportabilă. *** Aseară Leopold Weinberger, venind să ia de acasă nişte parale de cari avea nevoe, surprinde pe soţia sa în braţele amantului el. O ceartă violentă izbucni între soţ şi amant. Schmikslevschi, care avea asupră-şl un revolver, Intr’un moment dat îl scoate din buzunar şi de6căreă asupra nefericitului soţ un glonte. Izbind falca stingă, glontele sparge mac-silarul şi pătrunde la taica opusă. •% In timpul acesta lumea care se strtnsese, atrasă de zgomot, înştiinţă pe comisarul secţiei 48. Acesta soseşte la faţa locului, unde găseşte pe Leopold trlntit pe sclndurl. In mijlocul unul lac de stnge. Schmikslevschi reuş şte să s« strecoare prin mulţime şi, intrînd lnfr’o latrină din curte, aruncă revolverul de care se servise. Un sergent însă care îl urmărea, reuşeşte a pune mina pe el. Corpul nefericitului Leopold a fost transportat, Intr’o trăsură, Ia spitalul Colenti na, iar criminalul la secţia 48, unde s’a dresat procesul verbal. Pîuă tîrzifl noaptea, lumea emoţionată discuta cu groază despre această crimă. CURIERUL BĂILOR COXSTAXTA J» Constanţa, frumoasa Constanţă, simte anul acesta mult lipsa de vizitatori. Pe cînd anul trecut numărat pe vremea aceasta sute de vizitatorî, ăs-timp abia găseşti în toată Constanţa 50 de familii streine. Din această cauză antreprenorii de localuri publice sunt foarte descurajaţi şi, ca să mal atragă lumea, afl ajuns la preţuri mal normale. Aşa pentru o cameră la otel plăteşti azi 2 iei 50 bani, In loc de G, ba chiar şi 10, cit plăteai anul trecut. Deja clnd a-jungl în gară, oamenii de serviciu al hotelurilor încep să te plictisească, invitindu-te să le iei camere cu cîte 2 lei 50 şi chiar 2 lei. Vorbind drept, aceşti antreprenori de oteluri îşi cam merită soarta, de oare-ce afl ajuns să fie de o rapacitate proverbială, cu tot inconfortul la care invita cu atlta sgo-mot pe vizitatori. Din acest punct de vedere merită ca lumea să-I cunoască şi In locul otelului să prefere camere pe la particulari. Singurul otel modern în toată Constanţa este otelul Carol 1, care pe lingă poziţiunea si Incîutătoare, pe malul mârel, e de o curăţenie, eleganţă şi confort In Înţelesul englezesc al acestor cuvinte. Pensiunea otelului Carcl, graţie excelentei conduceri a d-!ul director Passini, un experimentat antreprenor, poate concura cu succes cu cea din otelurile cele mal confortabile din strti-nătate. Şi să se noteze că preţurile nu sunt mal urcate ca la orl-ce otel de o pretinsă bună condiţiune din ţară. In pensiunea otelului Carol se află d’o-camdatâ d-nil general Haralamb, general Comâneanu cu d-na, N. Voinov, consulii Austriei şi Engliterel din Constanţa, profesorul Cichorius din Lipsea, architectul Richttr, din Viena d-na Pruncu din Iaşi, etc. Aşi mal avea de vorbit de distracţiile Constanţei, dar această chestiune ’ml o rezerv cu o altă ocazie. D’ocamdată e destul să spun că asociaţia artiştilor romlnl din Bucureşti şi Iaşi, în frunte eu d-nil Pru-teanu, Cîrjă şi Georgescu, strlnge sproape în fie-care seară lumea din Constanţa lu grădina H. Capata. E şi o operă italiană, care din cauza preţurilor prea urcate a fost silită să facă ca antreprenorii de hoteluri, adică să scază preţurile. Şi chiar aşa nu prea merge bine cu opera la Constanţa ! R. Inundaţii în Austria (prin fir telegrafic) Vieaa, 21 Iulie. Inundaţiunile continuă in Boemia, Silesia, Austria de Jos şi Austria de Sus. — Pagubele sunt considerabile. Simt mal mnlte victime omeneşti. Cîte-va districte ale Gdliţiei sunt inundate. Dunărea continuă să crească lingă Viena. Viena, 21 Iulie. De azi s’a restabilit circulaţia regulata pe toate liniile drumului de fier de Sud. Dunărea va creşte probabil pînă Marţi, Ungă Viena. — Maximul inăl-ţitnei apelor fiind aşteptat pe acea ei, s’au luat toate măsurile de precauţiune posibile. Gmunden, Ischl şi tot Salzkammergut sunt inundate. S’aii întrebuinţat toate mijloacele posibile pentru a aprovisiona Ischl. Erl aă început să scază apele in împrejurimile lui Ischl. Viena, 21 Iulie. împăratul a dăruit o sumă de 30000 fiorini pentru victimele inundaţiilor din Boemia. Berlin, 2t Iulie. Pagubele causate de inundaţiile în Silesia sunt enorme. Au perit şi multe persoane. Tratările de pace (Prin fir telegrafie) Constantinopol. 21 Iulie. Ambasadorii aii remis Porţii răspunsul la propunerile ce aceasta a făcut în privinţa preliminărilor de pace la ultima conferinţă de la Top-hane. Viitoarea conferinţă se va ţine mtine la Top-hane. Paris, 21 Iulie. Se anunţă din Constantinopol «Agenţiei Ha vas» că Tefwik paşa a făcut reservele sale asupra proiectului de tratat de pace adoptat de ambasadori. Aceştia au decis să menţie în mod integral textul lor. Suplimentul nostru Familia princiară bulgară Principele Bulgariei Principele Ferdinand de Coburg este descendent, după mamă. din Dinastia Burbonilor. care a domnit în Franţa. Bunicul sad este Louis Philippe. «regele cetăţean* cum îl zice istoria Franţei. Şi mama lui, principesa ClementiDa, este una din cele mal dotate femei ale timpului nostru. Posedînd mult simţ şi tact politic, cum şi multă îndrăzneală, ea a fost acea care l’a îmboldit pe principele Ferdinand să primească tronul bulgar, cu toată nesiguranţa-I şi l’a secundat toî timpul cu sfatul şi cu energia el. f Principele Bulgariei şi-a petrecut copilăria In castelul Stilifried, la uu ceas depărtare, cu trenul, de Viena, alături de mama sa. A făcut serioase studii şi din tinereţe încă a contractat două pasiuni: acea a deseoinulul şi ă colecţionarei de paseri vînate, şi umplute cu Eaie. Io ornitologie Principele Ferdinand de Co-urg trece de celebritate. Mal tîrzifl, cînd se făcuse mal serios, inlră in armata austriaca, servi înti’un regiment de husari. dar nu se distinge mu t, ca ofiţer, prin sîr-guinţă şi zel. Tot timpul se preumbla pe bulevarde unde ajunse figură populară, safl se retrăgea în mijlocul pasărilor sale moarte. Prin 1887 vine să-l surprindă ambiţia de a deveni Suveran. Şi intrat odată in Bulgaria avu altegrijî, de cit acelea ale desemnului şi ornitologiei. Principesa Bnlgariel Louisa de Parma este descendenta unei familie princiare spaniole, foarte bigota in ale catolicismului. Acestui bigotism, Principele Ferdinand datorează o mare parte din necazurile sale, căci pentru a trece pe fiul săfl Boris la ortodoxism, cum cerea tot poporul bulgar, el a avut să înfringă rezistenţa soţiei sale, ameninţat chiar de un divorţ. Raţiunea de Stat bulgar a învins însă, spre marea durere a familiei Parma şi nu puţin zgomot a făcut cînd bunica Principesei Louisa, ducesa de Braganza, a adresat ea iusă-şî, nobila spaniolă, o scrisoare unul ziar german prin care îşi exprimă In public încrederea că sentimentele religioase aîe nepoatei sale, nu vor îngădui ca uu descendent al «lăscatolicilor» Coburg şi Parma să fie ortodox. Lucrul totuş* s’a întimpiat şi nici perechea princiară bulgară nu s’ji despărţit. Principele Borf» Copilaşul da 4 ani azi, este izvorul atttor sfi-şierl de inimi credincioase şi obiectul atitor acţiuni politice. Adus de către tatăl s.Q jertfă, jertfă morală, pe altarul patriei adoptive, el are fericirea de a fi raliat Coburgulul bulgar simpatiile «protectorului* de la Nord». In schimbul excomunicărel papale şi a «ruptureî» cu occidentul, Ferdinand, a văzut lucind, prin convertirea primului născut, aurora răsăritu ui şi-a simţit odihna răcoritoarei oaze din pustiul vie-ţel sale. Dar cine ştie, dacă Boris, devenind conştient, nu se va lăsa Înduplecat de şoapta unei mame şi de îndemnul «sfîatulul părinte» de la Roma, se va lăsa tărît de atavismul religios şi va trece din nofl Ia credinţa străbunilor, mîniiud ast-fel pe Ţarul tuturor slavilor, naşul sifl august. diverse Accident nenorocit.—Aseară, la orele 8 şi 20, supraveghetorul caselor ce se conslruesc în strada Regală, case ale d-lul Gflbl, a căzut după o schela la înălţime de 10 metri, Intr’o varniţă, în care însă varul era siius. La cădere omul a declarat că nu are absolut nimic şi că, după cum se vedea—numai hainele sunt murdare de var. Totuş', după constatările medicului, chemat în grabă, s’a dovedit că una din coaste este ruptă. Se crede că In urma îngrijirilor date, supraveghetorul va scăpa sănătos. Asfixiată. — O epileptică, fata Petis S.h-wartz, în vîrstâ de 21 anî, fiica văduvei Petis Scvartz, din str. FâinarI 37, s’a omorît erl prin axfixie, în următorul mod : Pe cînd mama şi rudele sale plecaseră de acasă, fata a luat un faraş cu cărbuni pe cari i-a aprins cu gaz. Inchizîud uşile şi ferestrele, s a culcat. Că> bunii degajlnd acid carbonic, afl întrerupt respiraţia fetei, care, după ce se deşteptă, începu a deborda şi a ţipa. Strigătele el_ afl fost zadarnice, nici nu sosiră vecinii şi ea şi muri. Cînd mama eî veni acasă, găsi uşile încuiate. Chemă pe un om care, forţind uşile, străbătu înăuntru. O Înfăţişare grozavă i se prezintă ochilor : Fata sa era întinsă jos pe sclndurl, in nesimţire. In grabă s’a trimis lnsclinţare parchetului, care a ordonat transportarea cadavrului la Morgă. Această rezoluţiune funestă, se crede că a luat-o în urma unul nenorocit amor pe care fata ’l avusese. Pruncucidere. — Femeia Liţa Petre, văduvă, din comuna Vălcaneşlî, Prahova, a născut în ziua de 11 Iulie, un copil pe care nu l'a declarat oficiului ne stare civilă. întrebata de ce uu s'a conformat legei, criminala mamă a mărturisit că l’a născut mort şi www.dacoromanica.ro EPOCA l’a Îngropat tn dosul casei, de teama de a nu o afla satul. După toate probabilităţile, copilul a font născut vifi. şi l’a oinorit. Parchetul de Prahova instrucţie afacerea. jţ&tnt de moarte.—Loruilorul Ion Plavan din comuna Soveja, judeţul Pulna. a fost attt de răfi bătut do Mihat L. Nâstare Moglldea. din comuna MărăseştI. in cit nenorocitul a murit a doua zi In spitalul judeţean Focşani, unde fusese internat. .... Cadavrul lui a fost Inmormtntat; criminalul bătăuş, dispărut după săvirşire i crimei, este căutat. Gfisit mort.—Ia ziua de 17 Iulie s'a găsit lingă gara Murfatlar, judeţul Constanţa, cadavrul unul om nocunoscut. Ptnă acum nu s’a putut stabili identitatea lui. Un copil Iu flăcări. — Corespondentul nostru din Călăraşi înanuuţă că in ziua de 12 Iulie pe cind locuitorul Călin Stan din cătunul Bocimehl. plecase cu feineea sa la munca cimpuiuî, un mic copil a luat un cărbune din focul ce ardea lingă căruţ» şi la pus In leagănul fratelui sâfi. Cind părinţii s’afi întors la căruţă, corpul cipilulul era carbonizat, iar leagănul făcut cenuşă. . înecat. In ziua de 16 Iulie, copilul Gheor-gbe Maria Pâtru Mihul Popa din comuna Itastu, Dolj. voind să Ireară nişte porci pe marginea bălţii, a aluaecat In apă unde s’a Înecat. Cadavrul a fost scos a doua zi de tata) sâfi, care văzind că copilul săO nu se mal Întoarce, s'a dus să-l caute. Depeşiie de azî Serviciul „Agenţiei Romîne“ Triest, 21 Iulie. Lucrătorii mal multor stabilimente s’afi pus In grevă, printre cari aceia al stabilimentului technic în număr de 1300. Belgrad, 21 Iulie. Incursiuniile aruăuţilor pe teritoriul sîr-besc nu s’afi mal relnoit de la 16 Iulie, de oare-ce Turcii şi Slrbil afi luat toate măsurile necesare pentru restabilirea ordinel la graniţă. Sa speră că nu se vor mal reînoi fapte de asemenea nai ură. Copenhaga, 21 Iulie. Tariua văduvă şi Marea Ducesă Olga afi sosit. Lisabona, 21 Iulie. Se desmint ştirile privitoare l i agitaţia din Portugalia. Ordinea na fod de loc turburata. Berliu, 21 Iulie. Cancelarul Prinţul de Hohenlohe s’a tntors. Norddeutsche Allgemeine Zeitung asigură ca ştirile In privinţa unei crize ministeriale In legătură cu călătoria miniştrilor Miquel şi von der Reeke, stnt neîntemeiate. Londra, 21 Iulie. Camera Comunelor. Răspunztnd Ia o interpelare asupra efectelor denunţării tratatului de comerţ anglo german, d. B ilfour declară că Englitera a făcut să se exprime Germaniei dorinţa de a intra in negocieri pentru un tratat nod. Cet'nge, 21 Iulie O comisiune lurco-muntenegreană s’a Întrunit la grai iţă pentru a cerceta cauzele ultimei ciocniri ce s’a produs între nişte « obanl albanezi şi muntenegreni. S’afi luat măsuri pentru a lnpedica re-lnoirea unor asemenea conflicte. America Statele Unite. Griul de toamnă este acum atrlDS şi pus la adăpost. Cantitatea şi calitatea sunt foarte satisfăcătoare. Cel de primăvară dă naştere la iniei pllngerl parţiale. In general Insă, starea lui este mulţumito re, şi dacă produsul va corespunde aşteptărilor, Statele Unite vor avea o recoltă din cele mal abondente, şi vor dispune pentru export de un surplus foarte Icsemnat. Compulslnd toate statisticele publicate pină astăzi, constatăm că recolta Europei este iu acest an cea mal slabă de la 1891 încoace, şi fără a merge mal departe, găsim că ea a fost de : Hectol. 67* 000.000 în 1894 ; » 559.000.000 In 1895 ; » 569.000.000 » 1896 şi că va fl pro- babil de numai, » 485.000.000 > 1897. Piaţa Sub influenţa timpului ploios, a descreşterel sloikurilor şi a deficitului constatat tn Europa, tligurile de cereale atl fost susţinute In tot cursul Făptăminol cu preţuri In progr sivă urcare. Bursele din Paris, din Budapesta, din Amsterdam, etc. ne srată o nouă ainelioraţiuue de aproape 4 cents la New-Yoilc. Pe piaţa noastră lipsa de mărfuri Împiedică orl-co transaeţiunl normale. Consumul inlernşi cultura absorbă tot ce găseşte disponibil. A da cotaţiuul reale In a-emene Împrejurări anormale nu este posibil. Notăm pentru memoria, că cultura plăteşte pentru săiniuţă fr. 15, şi mal mult grinele bune vechi de lib. 60 fără mfilurft şi corpuri. Cererea pentru mori este foarte activă, preţurile variază după calităţi. In grlne noul, o ruptură do preţuri nu s'a făcut pină acum. Micele operaţiuni încheiate ne arată o va-mţiune In preţuri do la fr. 10 juni. pină la fr. 12 jur., după quaHtatea mărfel, faţă, greutate etc. (Lb. 52/56). Secară cu bună cerere şi cu tendinţă spre urcare. Cotăm : Lb. 80/62 ► 61/66 Ore după qualitate liapiţă » » Lei VU-VI, > 8.20-8.60 Lei 700—850 vag. susţinute neschimbate Lei 2100 - 2300 vag. Porumb susţinut In urcare, cu un bun curent de afaceri. Comun Lb 60- 61 < « «2—03 Colorat < 62—03 Ro(iti 4 63—64 Dinte do cal 62—63 Cinquantin Lei 6.10-6,20 - 6.3 -6.40 4 6 60 -6.80 < 7.25-7.50 4 6.26—6 60 4 020—960 rag. Toate cotaţiunile noastre sunt socotite pe Li-br,i normală cu ptlnia. Navluri calme, oferite. ULTIME ÎNFORMAIIUNI Vizita A. S. Principelui Bulgariei Toţi miniştrii, precum şi generalii aflaţi in Capitală şi ciţi-va ofiţeri superiori, au plecat azi la Sinaia să ia parte la re-cepţiunea Principelui Ferdinand al Bulgariei. Vt * * Cu trenul de aseară de Giurgiu şi cu trenul de azi dimineaţă de Crai ova, au so sit în Capitală un mare număr de bulgari fruntaşi, mai ales ofiţeri, cu familiile lor, din Şumla, Rusciuc, Nicopol, Vidin, Rahova, Lom-Palanca, etc., ca să asiste la recepfiunea Principelui Bulgariei. * A * Buletin agricol (Revistă săptămînală) Timpul, care pină acum so menţinuse In Europa cald, uscat şi favorabil semănăturilor, s’a pus de cite-va zile pe ploae. Lucrările secerei sunt deseori întrerupte; productele tăiate suferă pe clmp şi nu pot fl strlnse în condiţiunl normale. Germania Agricultorii din Germania, fără a avea încă motive serioase de pllngerl, încep a se nelinişti. Secara este peste tot In seceră. Spicul este bun, bobul este plin, afară de unole părţi din Nord, unde din causa secetei, el a rămas pă it. Qualitatea şi faţa afi suferit de ultimele ploi şi dară timpul nu se îndreaptă, pagubele devin serioase. Franţa Resultatele secerei sunt puţin satisfăcătoare In Franţa. In unele departamente din Centru şi din Sud, producţiunea este de la 25 pină la 50 la sută inferioară celei din anul Irecut, Resultatele celor din Nord, Nord Est şi West, care sunt cele mal principale, nu sunt Încă bine cunoscute. Ministerul de agricultură a publicat următoarele evuluaţiunl, cari uu pot fi încă considerate ca definitive. După arătările sale, recolta totală a griului de toamnă şi de primăvară Împreună se ridică la hect. 90,500,000 contra 119,000,000 in 1896, adică cu hect. 28 500 000 In mal puţio, şi de oare-ce consumul total al Franţei este de beci. 125,000,000, reese un deficit de hect. 35,000,000, ce va fi silită a acoperi prin importare de grine streine. Anglia In Anglia perspectivele se menţin favorabile, deşi ploile din ultima săptămiuă aO culcat multe semănături. Secarea esle Începută. Quanlitatea este satisfăcfitoars, qualităţile sunt Insă mal slabe de cit In anul trecut. ' Italia Italia are o recoltă slabă, de oare-ce aproape numai posedă stoekurl de grine vechi; se prevede pentru acolo o trebuinţă de import de la 12 pină la 15,000,000 hectolitre. Ungaria Raporturile din Ungaria sunt din co în ce mal defavorabile atit ca quantitate cit şi ca qualitate. Ministerul de Agricultură a redus prevederile sale la următoarele cifre: 189T Gri« Heotol. 38 000 000; Heqtol 63,003,010. < Secări - 14,000.000; < 18,600,000. * Ora . 16,600,000; « * O via . 18,600 600 ; Ştirile din Rusia arată pin» acum o recoltă mediocră. Semănăturile de primăvară suut mal bune de cit cele de toamnă. Azovul are o recoltă proastă ; cea dimprejurul Odesel este mal satisfăcătoare. Bulgari» Bulgaria a suferit aceleaşi pagube, ca şi no> Grinele sunt de calitate slabă şi fără greutate. Producţiunea este cu 50 la sută inferioară celei din anul trecut. Se vorbeşte cu multă insistenţă, prin cercurile diplomatice din Capitală, despre noua atitudine, foarte energică, a Franţei faţă de Sublima Poartă în afacerea Cretei şi în ccstiunea negocierilor de pace. D. Cambon. ambasadorul francez la Con-stantinopol, chemat acum două săptămînl la Paris ca să refereze asupra situaţiei şi să primească instrucţiuni noui, s’a înapoiat acum trei zile la postul său prin Bucureşti şi Constanţa. Cercurile noastre diplomatice bănuesc că instrucţiunile pe cari le-a primit d. Cambon, sunt de natură a produce un reviriment însemnat în cestiunea Orientului, ceea-ce pare a rezulta şi din apelul energic pe care l face Le TeniDS, organ inspirat de d, Hanotaux, marilor Puteri în privinţa Cretei, apel ce ni s'a semnalat prin o telegramă de eri a Agenţiei Ro-mîne. Directorul serviciului sanitar a înştiinţat pe medicii primari al oraşelor şi districtelor, printr’o circulară, ca să se pună mal multă atenţiune asupra alimentelor şi băuturilor consumate de public. A-seară, un mare număr de ziarişti din Capitală s’afl adunat la berăria Kos-man după Bulevard, de oare-ce s’a vestit că o bandă de haimanale, pusă sub conducerea unul f uncţionar al Statului, —al cărui nume îl tăcem de milă,— vrea să atace pe unii ziarişti. Deşi se adunaseră ciţi-va bătăuşi în cap cu Melissiano de la primărie, totuşi el n’aQ îndrăznit să provoace nici un scandal faţă de marele număr al ziariştilor. Mal lîrzifl, pe la orele 11 noaptea, berăria Kosman a fost împănată de comisari şi de agenţi secreţi. Alarma din R. Sărat dă ca sigură înlocuirea prefectului judeţului, d. Tâ-tăranu, pe ziua de 1 August. Domnişoara Maria Filiu, fiica dlul Ioan I. Filiu, fost prefect şi preşedinte al clubului conseivator din Pioeştl, s’a logodit, Duminica trecută, cu d. locotenent de artilerie Alexandru Tomoloveanu. Felicitările noastre viitoarei perechi. Trei ziarişti din Viena şi Budapesta aii sosit eri în Capitaţă şi azi au plecat la Sinaia ca să asiste la recepţiunea Principelui Bulgariei. Astă zi, Marţi, la orele 10, s’a celebrat un Te-deum, la mînăstirea din Sinaia cu ocaziunea aniversarei zilei onomastice a A. S. Principesa Maria şi a A. S. Ducesa de Coburg-Gotha, mama Sa. Aii asistat la serviciul divin oficiat de vicarul mitropoliei P. S. S. Arhiereul Ni-fon, MM. LL. Regele şi Regina, A. S. Principesa Maria. înconjurate de casele Lor civile şi militare, miniştrii aflaţi la Sinaia, d. Em. Petrescu, prefectul de Prahova, d. maior Solacolu, comandantul batalionului de vînători, d. maior Pretorian, d nit Em. Ghica Brigadirul, agentul Ro-mîniei la Sofia, precum şi multe persoane de dinstincţiune aflate în Sinaia. * * * MM. LL. Regele şi Regina aii felicitat printr’o telegramă pe A. S. Ducesa de Coburg-Ghota, la Coburg. * * * După Te-deum A. S. Principesa Maria a primit felicitările consiliului de mii niştri. * * • De asemenea consiliul de miniştri a transmis telegrafic felicitările sale A. S. Ducesa de Coburg Ghota. •+ 8c * A. S. R. Principesa Maria a primit după Te-deum felicitările casei militare şi civile a Alteţei Lor, precum şi ale ofiţerilor reg. 4 roşiori al cărui comandant este A. S. R. Principele Ferdinand. Cu aceeaşi ocaziune, A. S. R. Principesa Maria a primit numeroase buchete de flori. M. S. Regele a bine-voit să primească eri in audienţă, şi a reţinut la dejun pe d. Emil Probst Edler von Ohstorf, locotenent mareşal în armata austriacă şi comandant militar al Transilvaniei. Ex. Sa este însoţit de adjutantul sublocotenent de artilerie Wilhelm baron de Reihlin-Meldegg. Principele Bibescu-Brincoveanu, care a petrecut clte-va zile în Capitală, s’a întors aseară la Paris. tărlnd să se mal vlnză clte-va mii de hectare ţăranilor din acest domenifi, a însărcinat pe d. Spiru Dendrino să facă delimitarea domeniului, de şi ea fusese făcută acuma doul ani de d. Cordea, inginer al ministerului. Drept recompensă pentru această lucrare, d. Stoiojan a dat d lul Spira Dendrino,—tn aceste timpnrl de criză,—22,500 loî, adică un leii 50 bani pe hectar. Inginerii ministerului domeniilor sunt foarte scandalizaţi de acest abuz ne mal pomenit, cu atlt inaî vîrtos, că d. Dendrino nu face alt ceva de cit să copieze delimitarea făcută acum doui ani de d. inginer Cordea. Liceul KAPRI Sub Direcţiunea d-luT M. MUREŞIANU Strada îţtlrbef-Yodă, 37.— Bucure şti Cursuri primare şi secundare complecte, preparaţiunl de bacalaureat, şcoală militară şi şcoală de poduri şi şosele. Reautorizat, conform regulamentului, eliberează certificate valabile pentru bacalaureat, şcoala militară, etc. [Cursurile încep la 1 Sepfem-bre 1897, iar preparaţiunile pentru corigenţi la 20 August. Anul acesta am înfiinţat pe lingă cele patru clase liceale şi cursul superior complect. D-na Maria de Kapri, ca şi mal ’nainte, se va ocupa cu aceeaşi stăruinţă de copiii încredinţaţi acestui institut, care mulţumită muncel sale oneste şi neobosite a putut ajunge la buna sa reputaţie de astă zi. înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu începere de la 15 August 1897 In loafe zilele de la orele 9—12 şi de la 2—6 p. m., în cancelaria Institutului, str. Ştirbel-Vodă 37. Prospecte se trimit gratis la cerere. Director, Marius Mureşianu Băile „Eadu Negru” din CÂMPULUNG Băile reci cu duşi complecte s’afi pus în circulaţie la 1 corent. Băile de Hidroterapie, putină, abur şi aer cald la 1 August. Inhalcţil, aer comprimat, medicementale şi electrice la 1 Septembre. Instalaţiunea acestor băl, mobilierul şi tot ce se impune pentru un asemenea stabiliment de prima ordine, nu lasă nimic de dorit. Preţurile sunt mal mult de cît moderate. Direcţinnea. Ni se comunică din Ctmpu-Lung că tîrgul ce s’a ţinut Duminecă, cu ocaziunea sârbătoarel Sf. Ilie, a fost foarte animat. Lume a fost foarte multă; dar pe cît de mulţi ad fost vizitatorii, pe atit afacerile aQ fost restrînse. Unele ziare din Capitată pretind, că societatea bulgară din Bucureşti, drept manifestaţie în contra prinţului Ferdinand al Bulgariei, nu va merge la Sinaia să depună omagiile sale Suveranului bulgar. D. Stoil Katranof, funcţionar la casa EvloghieGheorghief şi preşedinte al zisei societăţi, ne roagă să desminţim această ştire, cu atît mal virtos că societatea este numai de ajutor şi nici de cum nu face politică. Societatea va fi reprezin-tată, împreună cu colonia bulgară, la recepţiunea Principelui Bulgariei. Slmbălă 19 Iulie, o nenorocire s’a Intim plat la băile Sculeni, nenorocire care a impresionat viu pe toţi locuitorii de acolo. D-şoara Elena PetrovicI, absolventă a ş:oaleI Normale de institutoare din Iaşi, pe cind făcea bae, ameţind, a căzut la adâncime şi s’a Intcat. Mama nefericitei d-şoare care se afla pe mal, In desperarea el se aruncă în valurile apel spre a-şl scăpa copila 4 oameni cari se afiafi pe mal s’afi repezit în apă şi afi scăpat cu viaţă pe nefericita mamă. După toate cercetările făcute pină azi nu s’a putui găsi cadavrul d-şoarel Elena PetrovicI. D şoara PetrovicI şi mami plecaseră la Sculeni cu trăsura d-lul Mancaş din Tg. Copou. D na PetrovicI, scoasă din Prut, a fost adusă la Iaşi, unde i s’afi dat primele ajutoare. lin nou gheşefl colectivist D. inginer Spiru Dendrino, colectivist de speţa lui Mellisiano, este prea cunoscut lu-mel ca un om care se vlră In toate afacerile veroase, unde, fără muncă, poate ciupi clte-va zeci de mii de lei din budgetul S’a-tulul. Ast-fel a Încercat să pună In buzunar, dintr’un condeifi, 80.000 lei din casa comu nel Pioeştl, pentru o lucrare, dar graţie denunţărilor presei, gheşeftul a fost zădărnicit şi primarul Stanian, patronul gheşeftu-lul, a lost nevoit a pleca In concedii! pe timp de trei luni. Acelaşi d. Spiru Dendrino a mal căpătat o pleaşcă bună de la d. Stoiojan, ministrul al domeniilor, pentru hotărnicirea unei moşii imense a Statului din Mehedinţi, deşi hotărnicia trebuia dată inginerilor ministerului domeniilor, cari sunt plătiţi anume pentru aceasta. Dar, In sflrşit, d. Stoiojan vroia să facă un dever bun d lul inginer Dendrino, şi l’a angajat cu această lucrare. « * # Acolo, Insă, unde favoritizmul, abuzul şi gheşeftul ajunge la proporţiile unul scandal enorm, nu mal poate fi absolut nici o scuză pentru ministrul domeniilor. Să cităm cazul : Acum trei ani, guvernul conservator ho-tărlse să vtnzâ treptat ţăranilor frumosul şi marele domenifi al Brăilei, In întindere de 20,000 hectare. In consecinţă, d. Carp Însărcinează pe inginerul ministerului, d. Cordea, să facă delimitarea domeniului şi să’l parceleze în loturi. Lucrarea întreagă a fost terminată acum doul ani şi ministerul domeniilor a vîndut ţăranilor 5000 hectare, lu lotuil mici. #** Abia a ajuns la ministerul domeniilor, d. Stoiojan s’a glndit cum ar putea da cile-va gheşeftari favoriţilor săi, şi In special d-lui Spiru Dendrino. Numai de cit ministrul domeniilor s’a gludit la domeniul Brăilei. Şi, ministrul ho- BAIA CENTRALĂ Strada Fnel 11, Bucureşti Se aduce la cunoştinţa onor. public că S’A DESCHIS BAIA CENTRALA Cea mai frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de băi: igienice, liydro terapie, bae de abur electroterapie. In special se recomandă visitarea meca-noterapiel (gimnastica suedeză dr. Zander). Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa pînâ la 8 ore seara. Consultaţiunile medicului Director sunt gratuite pentru cura ce se urmează la stabiliment In stabiliment se află şi un coafor. Direct! nu ea. FABRICA DE îngrăşăminte chimice din Braşov Recomandă d-lor AGRICULTORI tot felul de SUPEEPOSPATE pentru îngrăşarea pămîntulcl Infonnaţiuni la D-nu A. I. LOEHEL Bucureşti, Str. Smîrdan No. 9 safi In provincie la agenţii fabrieei Dr. D. Tatuşescu Boale interne şi sifilitice 86, Strada Romană, 86 intrarea prin str. Dorobanţilor Consu'taţiunl de la 6—1 seara Dr. Georges Diamandy (din Brăila) Primeşte Consnltaţiunî Viena X. Hebragasse, 12. dela 1 Noembrie viitor, I. Kdrntneratrasse, 5 SAINT-RAPHAEL Vinu întăritor şi contra mistuiri grele. Tonictrl cel mai energic pentru persoane delicate cari nu potu supporta preparatele ferruginose şi cubasa de quinquina. Recomandabil contra oboseîei stomacului chlorosei,lipsei de sânge şi pentru convalescenţă. Vinu Sl Raphael este precios pentru bătrâni,femei, copii şi persoane delicate. Fie care sticlă porta Marca fabrieei, Timbru official al Uniunei fabricanţilor! dîn francia şi Medalionu indicând marca “ Gleteas”. Se gâsesck In Homania la t6te farmaciilc şi Diiogceriile. XnciM ’ '■> Vinclui St-Rapbapl. Valence (Drime-rraoei»). Grăbiţi-ve!! Grăbiţi-ve!! la lOOO AR.TICOLE Vis a-vis di Magazinul Un'versal (fost Suti&tm) 10.000 b. sifon metri 38,50 b. numai fr. 12,50 10.000 _ Schirting metri 36 fr.' 13,75 10.000 dz. ciorapi fii. d’ecosse mânai-1 fr. per. 10.000 „ „ dubli numai 50 bani „ Colosal asortiment de LliMJFRIU pentru Dame fabulos de eftine 10.000 Dz. Gulere şi Manşete olandă puri nu- mai cu fr. 8 duzina B,000 Dz. Cămăşi bărbăteşti de noapte şi de si numai cu fr. 2,75 bucata 10.0000 bucsţl Broderie fabulos de eftin. Cravate, Batiste, Prosoape, Parfumerie, Bas- oane. Umbreluţe, ne mai pomenite de eftin. 34.—CALFA VIGTOKIEt. *4 Visa-vis de M'igazinul Universal Maî eftin ca orî-unde ROM ŞI SPIRT Ren trn VISINATA Roro englezesc..........1.20 litrul Rom jamaica............ 2 00 « Rom Vanilie, veritabil..2.80 < Rom Ananase........... 2.80 « Alcool de vin............2.— « Spirt rafinat ..........2.— « Spirt de maşină.........1.60 « Asemenea toate mărfurile de cofetărie cu preţuri reduse. Dumineca şi In in orf*ce zi de sărbătoare, eo-etăria mea este desi-hi.-.ă. T. D. CREŢULESCU Strada Carol No. 47, LA ÎNGER. Băile Bălţăteştî 1) Băile Binerale calde cloro-eo-dlce, iodnrate ţi bromurnte, analoage cu apele : Kreutznach, Hamburg, Isehl, Reichen-hall, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lul, scrofulel, rachitismulul, supuraţia glandelor limpbatice, abcese reci, boale de piele, maladiele oaselor, debilităţel generale, precum !şi In toate boaiele de femei: metrite acute şi cronice, eu-dometrite, salhingite, etc. tumorilor uterului şi anexelor. 2) iMVoruI Cuza-Vodă. — Isvorul Cuta-Vodă, apă de băut, foarte bogat în sulfat de sodiu analog eu apa de Karlsbad şi Vichy, isvor din care se extrage : sarea purgativă de BM-ţăteşti, este foarte folositor in toate boaiele de stomab şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsie, catar acut şi cronic al stomahulul, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, consti-paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa bepato-splenică, hydropisiile şi obesitatea. T6te ceste maladii se vindecă în urma unei cure sistematice făcută cu apa safi sarea de Bălţăteştî. 3) Ktabilimentnl de Inbalaţle şi Pnl-verlsaţte minerală.— Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, goaiaeol creozot, ruealiptol safi orl-ce esenţă urmată de pulve-•isaţie de apă minerală; arangial după sistemul Reichenhall şi Isehl, esle foarte folositor iu toate boaiele de nas, gât şi mal cu seamă In bronehită, emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism. 4) (Stabiliment de Hydroterapie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masage, executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25°/o.— Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. pină la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informaţiunl, ea: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la: noctoriil Statua fit* Băltăteştl. judeţul Neamţ. D-rui arminiu marcel Medic al spitalului Caritas Boale Interne Consultaţiunl de la 2—4. 65, Calea Văcăreşti, 65. W. STAADECKER Maşine agricole şi industriale de orl-ce fel (Strada ginărdan, 12. — BlICUBEŞT'. _ 12, Stiada Smărdan BRĂILA Bulvadul Cuza, 79 L0C0M0BILE Model noii pentru 1897 cu cilindru dernonta-bil aşezat pe o placă de oţel. Extra-Intări tă, 6 atmosfere presiune CRAI0VA Str.M.ogălCnic6nu,l0 TREERATuRE Model noii pentru 1897 cu elevator de alamă, site mal lung şi mal late, Vlnturâ-torl mal puternicei din cunoscuta fabrică RUSTON, PROC TOR & €>nle, Ldt., LOCOLÎf „ISBANDA ii Noua secerăto-ire cu legat t isul la dreapta 183 centimetri lungime — 150 vlndute tn 1895 ; 198 vludiite lu 1890 — cD.iISY» Secerătoare simplă cea mal respindilă. «« OSITOAE DE FES No. 4» complect de oţel. PLUGDTI universale de orl-ce fel şi număr. — PLUGURI cu 2\ br&zdare Z. H. 9 N. compleote do oţel.- AEMANAT0AKE în rîndurî./ din prima fabrică specială Mc C0RMIC CHICAGO (America) Kud-Navk Piagwlts (Up«oa) Cele mat apreciate — singurele maşini dam^e pentru fabrica de tahăr. Chitila ('«reţi catalogul Ilustrat, seva trimite gratuit ţi Iranco www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 10 MAXIME-IIIJDE Victima mînăstireî Insu-şl colonelul, «pe care ea nu-1 mal Înşela» după cum declarase, n’ar fi ştiutsă descurce ceea ce se petrecea In sufletul el. Să fi fost oare din causa remuşeărilor saO din causa amorţire!, că ea se ţinea astfel, cu ochii aţintiţi, cu buzele încleştate observtnd cea mal mică mişcare a Alicei? n’ar fi iudrăsuit să respunză, dacă l’ar fi Întrebat cine va care, era tot atlta In curent cu evenimentul ca şi dineul. Şi cu toate acestea, colonelul era coprins lutre ura şi aîspreţul el, una născlnd din mîn-dria sa atacată, cea-i’altă isvorea dintr’o dublă trădare. Doctorul din Bernay sosi o dată cu d’Ar-gonges. Acesta constatase o simplă congestie şi ordonă comprese de apă rece şi să-i se pună muştar la spate. Doctorul d-tale tml pare un dobitoc zise colonelul către d. de Villy. Efl plec, continuă mal departe colonelul, cu trenul piuă la Bernay şi de acolo la Caen unde se află un tinâr agregat de la facultatea de medicină din Paris, un Normand, un vechii! elev din Caen al amicului nostru L... care cred că e mal voinic ca invalidul acesta. II voi găsi fără Îndoială, voi fi aci cit mal tlrzifl seara, safl voi veni cu cel d’în-tlifl tren dimineaţa. Doctorul din Hernay se Întoarce nelngri-jiat de loc şi zise că azi nu mal e nevoe de el, va veni lusă mline, «pentru a vedea dacă din lntimplare s’a ivit vr’o complicaţie». Atlt domnul de Villy, cit şi bunica, avură o noapte teribilă. Compresele de apă rece nu produceafl nici un efect; muştarul 11 făcu răii. Hermina, voia să stea lingă bolnavă. Astă mică copilă, zise doamna de Villy fiului săfl, e tot atlt de întristată ca noi. La zece ceasuri a. m. domnul de Lam-brune sosi cu doctorul Pierre Touzand, o celebritate a spitalelor pariziene. Tlnărul medic examină pe bolnavă cu atenţie şi zise apoi, sfrtnglndu-I pulsul: , — Domnişoara nu suferă de friguri. Prea v’aţl speriat N’are ■•nimic. Nu mal e nevoe nici de comprese nici de sinapisme. O bae însă nu i-ar face rSfi. — Ne asiguri deci de viaţa el? zise bunica, strlngtnd mina doctorului, să vază dacă nu tremură, de frică c’o să moară. — Răspund efl de viaţa el. — O să mal rămlneţl la noi, domnule doclor întreabă domnul de Villy, căruia par’că ÎI era frică că doctorul nu spunea adevărul. — De sigur răspunse doctorul, apoi adre-slndu-se d-lul de Lambrune, care ll ducea In odaia rezervată lui: D-ia de Villy n’a suferit de congestie şi în cas dacă Doctorul din Bernay ar fi urmat cu tratamentul acesta, cum diagnosticul era greşită, ar fi omorît-o cu siguranţă. Diagnosticul e cu totul alta şi anume : o anemie celebrală. Domnişoara de Villy a primit o mare lovitură, care dacă nu-I pune viaţa In pericol, o poate face Insă să-şi pearză raţiunea. — Să-şi pearză raţiunea ? O să lnebu-neascâ ? — Săraca fală ! — Mal Încet colonele, mal încet. Nu merge aşa repede. Din fericire, după cum am mal spus domnişoara de Villy nu suferă de friguri. Şi, cred că baia, de şi cam tlrziă făcută, totuşi o să-I facă bine, Inlăturînd un acces. Emanuel intră tocma atunci salutind In acelaş timp pe doctor şi pe domnul de Lambrune, care Insă răspunse rece la salutul acestuia. — Cu cine am onoarea ? zise doctorul. — D 1 d’Argouges, nepotul domnului de Villy — Şi cine e Domnişoara—mă scuzaţi de nepoliteţea mea, dar unul doctor II se permite totul sub motivul că e doctor—care veghea la căpătuiul patului In care zace bolnava? — O amică a el: Domnişoara de Croisy. — A ! Mi-al spus destul. Acu înţeleg totul, zise doctorul. El cobortră In odaia unde i se pusese bagajele medicului. — Drace! strigă domnul de Lambrune, închizlnd uşa. Da, ştii că eşti teribil. La ce te gtndeal? La ce dumiata ştii prea bine, zise liniştit doctorul, deschizlndu-şl geamantanul. D-ra de Villy trebue să se mărite cu vărul el. — Tocma aşa. Şi acesta iubeşte pe aceea căreia i-al zis Domnişoara de Croisy ? înţeleg. S’a trădat singur, săracu, şi de sigur că a fost ce-va, care a influenţat atlt de mult asupra creerulul Domnişoarei de Villy. — Şi aici stă Hui, continuă doctorul aşe-zîndu-se drept In faţa Iul Roland. E drace ! zise acesta, da mergi ca fulgerul. Al făcut o Introducere, al desvoltat şi al conclus... Asta pesemne că formează o medicină nouă. Al? — Or cine ar fi lost In locul mefl ar fi judecat la fel, zise doctorul. * * * Domnul de Villy se liniştise niţel. Merserâ la masă. Doctorul se uita fix la Hermina. Se uita ast fel cum numai un parisian ştie să se uite la o domnişoară. — Nu e aşa domnişoară, că boală asta e o enigmă, chiar pentru Dumniata, zise domnul de Villy, adreslndu-se Herminei. Aceasta n’avea ce face şi trebuia să răspunză. f- Al observat şi d ta, d-le de Villy, răspunse ea, că Alisa a fost multă atinsă de ultima scrisoare a d rel de Fajolles. Ea a uitat de scrisoare, dar ţii minte că efl am redeschis vorba de ea precum şi de viitorul mefl ? Al observat ce iritată era ? D nul doctor ne-a spus odinioară că astă iritare i-a pricinuit răul. — E adevărat, scumpă d-şoară, zise d. de Villy, e foarte adevărat. Această bătrînă care se chiamă de Fajolles e un puifl de nenorociri. — Ce zici tu Roland ? D. de Lambrune se glndea la modul cum doctorul ’l expliccse boala. Ridică capul şi se uită la d. d’Argouges, par'că voia să I zică : — Vezi, dacă e mal tare ca d-ta! D. de Villy se sculase de la masă. — Să mergem, să vedem ce face bolnava. Baia făcu efecte bune. Nervii îl se liniştiseră. Dar, lu aiureala el, divulga secrete, cari puneafl pe gtndurl pe bunica. zise ea, aiurează, se — Ah ! doctore, vede că are friguri. O să-I mal facem o bae astă-seara. Nici Ştia pe unde i o fi venit asta zise bunica 1 • — La dracu ţ slrigă fiul el, depărtîndu-se de la pat d-ra de Croisy ne-a arătat Înainte de unde devine răul. Alisa a fost atinsă de observaţiile d-rel de Fayolles. Ieri s’a deschis vorba de seri soare şi Alisa s’a iritat ceea ce i-a nriri. nuit răul. p — Cred, zise d-ra de Villy, căci o ştia aşa de sensibilă, săraca ! D. de Lambrune şi cu doctorul coborlră pe terasă pa să fumeze. — O cunoşti de mult pe d-ra de Croisy colonele ? Întrebă medicul. — Am cunoscut-o copilă, de atunci n’ani mal revăzut-o plnă luna trecută, aici. — Părinţii el... — Sunt morţi, tat-sâfl a murit acu clţl-va ani. mamă-sa acu 6 luni. — Ah ! e orfană şi... bogată ? — Nu-I săracă, da nici bogată relativ cu numele pe care-1 poartă. — Si a crescut împreună cu d ra de Villy ! — Lingă ea, la Bayenx. la mlnăstire. — Da, la mlnăstire călugăriţelor din sfintul.. Nu mi aduc bine aminte care sfintă. Mi se pare că sfintul Augustin, — Oh ! nu e nimic I numele nu are importanţă mare. Şi aşi dori să ştifl ce rol joacă In viaţa e) d-şoara de Fayolles, despre care era vorba erl la dejun ? — Rolul duenel, cum se zice la ieatru, şi duena în toată oroarea el. Aşteaptă cu nerăbdare reîntoarcerea d-şoaiel de Croisy ca s’o inchiză iar într’una din celulele mi-năstirel, ca ea să aibă pace. — Să aibă pace ! Pacea asia nu e bună pentru unele naturi. (Va urma). Direcţiunea Epitropiei Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” laiştiiifiţare La 13 August a. c., ora 2 p. m. (al IlI-a termen) se va ţine licitaţie publică orală, in camera şi Înaintea Epitropiei acestui spital, pentru un period de 5 ani, îne*-pător la 1 Aprilie 1898, a urmăloareloi proprietăţi rurale ale spitalului, situat.» in acest judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocan», plasa Corod-Peresehiv. Ga anţia provizo rie 4,500 lei, b) Moşia Brio, din comuna MurgenT, pi. Tirgo. Garanţia provisorie 3,000 lei. Se notează că în condiţiunile speciale pentru arendarea aresîeî moşii s’afl adaos următoarele : Viile părăginite se vor distruge, iar locul se va întrebuiuţa la semănătură. Moara fiind deteriorată, materialul se va vinde in folosul Epitropiei, şi c) Pămîntul de hrană numit «Varami-zoaea» din comuna Bărlad, hliza crângu. Garanţie provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţinea conform art. 68—79 din leeea comptabilitâţel publice. Condiţiunile generale de arendare, precum şi cele speciale se pot vedea In fiecare zi de lucru în cancelaria Epitropiei Intre orele 9—ll a. m. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar, W, Kaminski. CASA Df, SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCDRESCI |He. S Strada Lipsei»! N». $ Cumpără şi vinde efecte publice f> face schimb de monezi. Cursul pe ziua do 21 Iulie Î897 ori- Cump. V'înd 4*/, Rentă Amortisabiiă. . 87 68 6 * » Amortisabiiă. . 100 •/. 100.•/. «•/. b*k Obligat da Stat (Cov. R.) » Municipale diu 1883 101 96 >s 102 97 Vh » » » 1890 97 98 Scrinuri Funciar Rurale 92 92 v« fe1»/. » » Urbane 69 89 V. OU » » » laşi 84 */« 85 Acţiuni Banca Naţio ală 1810 :860 — » » A” col* 636 340 » Dacia Ro aia asig. 115 425 » S-tea N tonala asig 450 — 460 S-tatea de uoostrucţiunl 150 160 Florini valoare Austriacă. î 11 S 12 Mărci Germane .... 1 IM 1 25 Bacnote Franceze . , 190 toi » Itaiiono. . . 89 - 93 » ruble hîrtie . . 2 65 2 70 Las Varitables Eaux Minerales da VICHY sonc Ies Sources VICHY- £TAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exioek le norn sur la Capsule et l’Btiquette. Ies Seules Veritables Pastllles de Vlohy sont Ies Pastilles VICHY-ETAT fabrlqufees aveo las Bate naturala extralts dea Eaux Vichy-Stat Comprimes DE Vichy aux sala naturala VICHY-tTAT pour preparar l’eau artifloielle de Vlohy gseeuso. Agent Giniră! nour la ROUMANIB BULGARIE, SERBIE : A. O. CAăISSY, Bucarest Tipografia EP00A exeoută tot felul de lucrări atingâtoarfl de această artă, ou cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. TIPOGAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de ori-ce fel BUCUREŞTI.— Strada Sf. Dumitru, 8. CEL MAI MAREDEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE TUBURI DE FONTĂ, DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPA pentru VIN, APĂ, etc. etc. POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROLEU ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE MAŞINI ŞI UNELTE DE ORI-CE FEL Table de fer Negre, Plnuibnite ţi Galvanlaale Table de Zinc, Oţel englesepc ţi Besseiner ATELIER PENTRU REPARAŢIUNÎ DE MAŞINt Fabrica de Balamale de fer ţi de Alămii Broasce ţi Fer&rle de eou»trur{lI de ori-ce fel CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc. Secţiune pentru articole de precisiune: Părţi de muniţii de resboifi NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150. MINERAL? ^TOMAC,ALECÂROORINAn^ ÂNEMIt,GASTRMGIE DiASBţ ^ DlSPEPSIE,CH0LEF!fiÂ1 " PENTRU CAUTÂjmjS .. ^ AÂITiNATE şi IA || NGUfsSILEGER^Pj^y^^J SUNT RECOMANDATE^®'^ - • '* de către Somităţile |MEDICALEÎmBOLELE Eforie gazdsă şi plăcută lu_ ,, amestecată sau'nu,cu ori ce băutură Singura apâ purgativă’ ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESS! ti DARABANA CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ VASUPRA ORGANELOR BOLNAVE., » UN PĂHĂREL FACE’ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APÂ DE BUDA. SE GĂSESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN TARĂ. IULIUS HQLZMER L1IGOS INSTALEAZĂ: jF A BRICI j CĂvAMiţ»! CUPTdRE CIRCULARE DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE | Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de cĂHĂjfiini O Ma ril JgK i ECONOMIE DE COMBUSTIBIL randament CĂT SE POATE DE MARE Friedrich Wannieck & Co. BBCM FABRICA de MAŞINÎ TURNATORIE DE PER FURNISLZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU cărămidari! Sistem TH. GROKE YALŢUlil SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT PRJESE DE MÂNi ŞI CU ABURI Pentru CĂRĂMIDÎ, etc. etc. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTORLCPESCC INGINER BUCUREŞTI. -BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) V MEDICAMENT PIIOSPIIATIC IN DE VIAii VINUL DE VIA este un modificator puternic al organismului in caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slâbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAT Lyon, rue Victor Hugo, 14 gi în toate farmaciile. ATELIER DE LACATlfSERIE Şl M*UJYTMt u cot* ST MIUC TEU nu nu CUlt I. n Bucureşti - No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. - Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fier pentru Biuale precum : Qrilage -rorfî. Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. Specialitate : A lorăne, Sere, Grădina de iurnă, Balcoane de fler, etc. etc. Se prunese comande pentru provincie: PBEŢUBI MODERATE piAi J10UÂ . ’INVENTIUNEI 5rW Şl SJNGURUL ^/PRAPARAT NEÎNTRECUT? _ PENTRU m 'CONSERVAREA! DINŢILOR r DE VENZARE LA TOATE FARMACIILE DROGUERIILE Şl MAQASIHELE DIN ŢARĂ Şl DIN TOATA LUMEA S0CIETE DE PRODUITS HYGIENIQUES _ w STAPLER & C9 5 • VIENNE: PARIS: • BJWM.GENTZGASSE 27 RUEDUTEMPLE 197 ■ • DEPOUL GENERALpentruROMANIA: S 2«ch. lazarovits bucureşti • AArIS important Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mutat labricele mele de: Umbrele, Corsete şi Cravate «lin STRADA GABROVENI No. 47 in HTRAMiA CAHOC V«. 04 (etagiul de ms) FOST DEPOUL p-LUI PBAGEB -LA UBSU-. ^ J Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface ori-ce cerere a onor nu-bhe, rog să bine-voiască a visita Depoul mefl unde se va m.tL atât ce soliditatea mărfurilor cât şi preţurile foarte convenabile. ’ U<80 Cm distinsă stimă, M. CtOSU.YJBA Uit. Sucursale : Calea Vietoriel N« 8 şl No. 33 şi Str. şe,HrI >0 23 Macnw**®-. ( .PAPIER FAYARD & BLAYr, Mai mult de */* de secol succes proclamă supeno’ tatea sa In tratamentul de gutural, irltaţiuueî peptulni, 1 fluenţa, dureri reumatlamaleţ uerfutituri, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor Apă de masă gaz6să, plă cută la giust, întăritdre, re constituantă, asimilabilă graţie fosfatului ce conţine (n abond^nţă; uyâră, diuretică, digestivă; prin prezenţa tnagneeiel, ea este fi puţin laxativă. — Persdnele :făuJtâse o apreciază pett• tru gustul e£u plăcut: ea va fi un remediu suveran petitru anemici; numai per-aăttele singordse nu trebueso să abuz cec. .mu mm LIII HELEDIC APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUGINOASĂ — GAZOAZĂ — FOSFATATĂ Antllsa doctorului BERNAO (Ins», chlmlo universitar) Fosfat de fer Sulfat de var Sulfat de sodă 0.05448 1.07027 0.72597 Clorur de sodă . . 0.04998 Oxid de aluminium 0.07891 Antiidrit etilicilic . 0.07704 Nu decolorează vinul Carbonat de fer protoxidat . • . 1.1S51S Carbonat de magnesie............. 0.04414 Comand ele se primesc la Administraţia apelor Melodia, Hali de Undâpendanoe Roumaine, Bucurcacî. Principiile minerale ale isobrelor fertiginâse fosfatate din Meledio sunt împărţite in aya proporţiuni in cât le pune tu capul tutu lor acelora cunoscute in ceea ce privesce puterea lor reconstitutivă. — Fosfatul jâcă un rol considerabil fi le dă o valdre terapeutică nepreţuită printre apele o-naloge cele mal însemnate. Busias, Franeenebad, Boc-klet, Pyrmont, Orezea, eto. Nu deoolorează vinul 11—1^==!^—Hi== iTm«inmiiiii«mimnmmmmmnnim ==ll=ll=ll=![ Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 şt « Cel mal îngrijit şi mal bun STABILIMENT DE Băi de Abur şi de Putină MARE BASIN pentru băî reci în apă filtrata şi duşi în mijlocul grădiuel şi aranjat în modul cel mal frumos. Deschis In toate zilele. Dela 10—11 sunt rezervate pentru dame La Typogralla EFOC^s?^!flă,!î? vi mure hirtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte 1Q kil Prăşitoare şi Cultivatoare Americane PLANET» Cel mal bun instrument pentru cultura de PORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI SFECLE «ve Se poate întrebuinţa la maî toate lucrările de'sapă sfpS Laţimea şi adincimea lucrului se poate regula uşor Foarte reoomaedabilă chiar şi pentru agricultorul cel mic 5 UNELTE SPECIALE de GRĂDINĂR1E Tot felul de Maşini Agricole agenţi GENERALI DEPOZITARI WATSON & YOUELL BUCUREŞTI Strada Academiei, 14. (Fost Kaşuit) galaţi Strada Portului „ BRĂILA Strada Itcgală. Cereţi catalogul special PJLAJVFT tr BUCUREŞTI - 1