SERIA II.—ANUL III. No. 515 Ediţia a, trei» MARŢI 22 IULIE 1897 NUMĂRUL_10 BANI ABONAlUFJtTEl.»: Încep la 1 gl 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tut-d’a-una înainte iu Bucureşti la Casa Administraţiei lu judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an îd ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luDi ... 15 > » » 25 » Trei Iun! . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELEJRJ SE ÎNAPOIAZĂ REDACţlA No. t — STRADA CLEMENŢEI — No. S NUMĂRUL 10 BANI AJfUACIUBILE In BurureştI şi judeţe m primesc numai ia Administraţie In streinătate, direct la administrare şi la toate oficiile do publicitate AnuncinrI la pag. IV.0.30 b. lini* * » » in....t.— lei » * » » II .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Da număr vechii SO bani ADMINISTRAŢIA No. S — 8TRADA CLEMENŢEI — No. S Doctoral Kremnitz TOT, OMUL ŞCOALEl" «Am pus atunci,In 1886 — 88, In serviciul a-«c.estel reforme, întreaga mea muncă şi activi-«tate, întregite mele cunoştinţl ca şi întreaga «mea experienţă, şi aveam şi dorinţa de a «răspunde la aşteptările ce nemuritorul nos-«tru bărbat Iou Brătianu şi gloriosul nos-«tru Itege pusese în mine. Trebue să măr-«turisesc, însă, şi ţiă să mărturisesc aci, «că nu aşi fi putut reuşi, dacă nu aşi fi «fost ajutat, Încurajat, susţinut de doul băr-«baţl al şcoalel, cari pentru mine stafl ca «luceaferl al învăţămîntulul public, cu şti-«inţa lor, cu experienţa lor, cu inima lor, «cu sufletul lor. cu munca lor neobosită. «Aceşll doul bărbaţi si ni : profesorul Foni «din Iaşi şi profesorul Haret din Bucureşti, cărora le sunt adînc recunoscător, «că chemata conduce guvernul ţârei, amîn-«doui aii luat în mîinile lor desăvîrşirea «marel lucrări pe care eu am început-o, «nu singur, ci cu ajutorul lor». Ast-fel se exprimă Sturdza, omul şcoalel, sau, mal drept, omul modestiei. Aceşti oameni sunt in adevăr ridicull. Dacă liberalii aCi mal puţin sau aproape nul merit In vre-o ramură, de sigur că esle în aceea a învăţămîntulul. Activitatea efe tivă a liberalilor în această privinţă a fost aproape nulă. In adevăr, afară de leg-a din 1879 asupra numirel profesorilor la gimnazii, licee şi şcoale profesionale şi aceea din 1883 relativă la fixarea salariilor şi a gradaţiune! corpului didactic, liberalii, în curs de aproape 13 ani, nu au fost în stare să voteze nici o lege privitoare la învăţămînt. De la 1883 pînă la 1888, timp de cinci anf, nu s’a votat nimic, absolut nimic. Liberalii aă ţinut timp de 13 ani învă-ţâmîntul sub regimul legel, devenită in-complectă, de la 1864 !... AQ formulat, e drept, ciţl-va miniştri liberali, oare cari proecte de lege de reformă a învăţămîntulul primar, secundar şi superior. Dar acele proiecte saă aft rămas înmormîntate la secretarul consiliului de miniştri, sau au fost îngropate în cartoanele Camerilor. Printre acel miniştri, a figurat şi Sturdza, iar printre proiectele de lege îngropate în arhivele secţiilor Camerilor se află şi acela al Iul. Alit şi nimic mal mult. Proiectul lui Sturdza nu a avut nici mal mare nici mal mic merit de cit a celor-l’alţl miniştri de instrucţie liberali. Ori d. Ureche ori Sturdza e tot una înaintea istoriei activităţel partidului. Cu ce drept dar acest om mic şi insuficient îşi permite a vorbi de proiectul săă de’ lege în alţi termeni de cum ar putea vorbi d. Ureche? De unde această îndrăzneală? Şi să se noteze că liberalii reveniţi în 1895 la putere, urmează exact aceeaşi cale de lipsă de fertilitate şi de fecunditate în materie de învăţămînt, pe care a avut-o partidul şi în cel 13 ani de guvern anterior. In adevăr, Poni devenit ministru liberal, Sş! desgroapă repede proiectul de lege pe care îl lucrase cînd era ministru conservator şi dîndu-I o tinctură sturdzistă, era gata să se prezinte cu el înaintea Camerilor. Cînd... se poticneşte şi cade. Vorbim de proiedul de reformă a în-văţămintulul secundar şi superior, iar nu de acela asupra învăţămîntulul primar, care nu e o reformă, ci este o corectare pe ici pe colea, cum l’a tăiat capul, a legel d-lul Take Ionescu. Iată deci reforma, marea reformă, căzută în baltă. In locul lui Poni, vine Mîrzescu, care la rîndul săă ia din noă şi din capăt, lucrarea la reforma învăţămîntulul secundar şi superior. Nu apucase bine să redacteze cele în-til articole şi.... dă şi el bîca ca un copil-bătrîn ce este. Pentru a doua oară, în curs. de un an, marea reformă rămîne cu oiştea în gard. Locul lui Mîrzescu, îl ocupă de astă dală Haret, acest bărbat al şcoalel, acest luceafăr, etc. (vezi discursul Iul Sturdza la împărţirea premiilor), Ilarei i-a din noă şi el în spete această piatră a lui Sisif şi caută să clădească cu ea ceva. In acest slădiă se allă marea reformă în momentul de faţă. Acum, fiind dată situaţia şubredă a guvernului lui Sturdza, fiind dat că nu poale compta pe o majoritate compactă la toamnă evident e, că stadiul înecare se află maaarea reformă nu e strălucit de Ioc. Marea reformă este în maaare pericol ca nu cum-va să se înece la mal... Acest lucru îl ştie toată lumea, afară de d. Sturdza-copilul. Et bine ! in aceste împrejurări cu totul rele, Sturdza a avut curajul cu ocazia impărţirel premiilor în Capitală, să vorbească de reforma învăţămîntulul ca de o lucrare începută de el în 1886, pe care o încredinţează Iul Haret şi lut Poni, ca să o desăvîrşească, de vreme ce, cu tot ajutorul lor, a conceput-o dar n’a întocmit-o! Apoi să nu rîzl! «Nu zice hop pînă nu eşti în joc». «Nu ’ţl ridica poalele piuă nu eşti la vad». Iată proverbe pe cari ar trebui să le aibă In vedere Sturdza cu toţi Măreţii lui. Va trece încă apă pe canalul Dîmboviţei, piuă ce vom vedea reforma îuvă-ţămintuluî făcută de liberali. Acest avertisment, fără să fie profetic, îşi are, credem, valoarea Iul. A te lăuda cu ceea ce al să faci, este ridieul. Trebue să te lauzi—dacă e vorba de laudă—cu ceea ce al făcut. Or, întrebăm pe Sturdza, Poni, Haret şi pe toată banda colectivistă : ce aţi făcut pînă acum în materie de învăţămînt, afară de ceea ce am semnalat la începutul acestei reviste ? Aproape nimic. Noi am făcut nu ceva, ci mult, şi totuşi nu ne lăudăm. Noi am pus bazele solide şi trainice ale celui mal răspîndit învăţămînt, învăţămîntul rural şi urban primar. Fosta-ţl voi In stare în curs de 13 ani să faceţi acest lucru? Aţi făcut o lege asupra gradaţiilor corpului didactic. Aţi făcut-o, dar nu aţi aplicat-o. V’aţI servit de ea ca de un instrument de favoritizm şi de nepotism. A trebuit să venim noi, ca bgea să devină o realitate pentru toţi. Negaţi acest lucru, dacă vă dă mina. Iu aceeaşi lege se fixa salariile învăţătorilor şi a institutorilor. Nu aţi aplicat-o nici in această privinţă. A trebuit ca noi să venim pentru a egaliza salariile corpului didac'ic şi a îmbunătăţi soarta învăţătorilor rurali. Cu alte cuvinte nu aţi făcut all-ceva, de cît aţi votat o lege,'pe care tot noi a trebuit să o punem in lucrare. Aţi mal făcut ceva. Aţi făcut o lege asupra modulul de a se ţine concursurile, lege care a dat roadele cele mal scandaloase, lege incomplectă, lege necugetată, care provoacă conflicte şi părtiniri la fie-care concurs. Iată tot ce aţi făcut. Este de prisos a vă mal arăta, ceea ce nu aţi făcut, şi ceea ce trebuia să faceţi. Nu aţi făcut aproape tot. Şi după toate acestea, îndrăzniţi avă lăuda unii pe alţii, şi a vă numi reciproc «omul şcoalel ?» Dar aceasta este absolut grotesc. Voiţi să vă mal spunem un lucru ? Convingerea noastră este că tot noi vom face şi reforma învăţămîntulul secundar şi a celui superior... CJE E RUŞII*OS Voinţa Naţională a taxat de ruşinoasă atitudinea organului aurelianist pentru că a găsit inutilă călătoria în străinătate a ministrului lucrărilor publice. Drapelul la rîndul lui găseşte ruşinoasă atitudinea organului sturdzist rare «voieşte să umilească un partid întreg prosternîndu 1 la picioarele unul copil». Ce iuţi sunt la simţire d-Dil liberali ! Pe noi foarte puţin ne interesează discuţia celor două grupări asupra gradului de respect orb ce trebuie să se dea membrilor familiei Brătianu. Şi dacă ziarele liberale ar avea cit de puţiu buu-simţ, ar înţelege că asemeni ches-ţiuni de slugărie nu pot interesa cSLuşI de puţin opiniunea publică. Sunt insă alte chestiuni, esceptional de grave, cari aşteaptă de atâta vreme fără ca liberalii să-şi fi spus cUvtntul. Groaznica nenorocire de la Galaţi şi răspunderea el interesează lumea fără doar şi poate. Cu toate astea, nici aurelianiştil, nici sturdziştil nu găsesc de cuviinţă să se ocupe cu această chestiune. Nu sufere nimeni iu ţară, dacă tinerelului Brătianu nui se fac adinei ternenell, cum nimeni nu ciştigă nimic din tăiniia ce se arde subt nasul lui. Ţara întreagă însă a fost adine izbită de nenorocirea GSlăţemlor şi reclamă pedepsirea vinovaţilor. Noi găsim ruşinoaşă şi revoltătoare această atitudine indiferentă a liberalilor faţă cu o nenorocire at.lt de mare, pricinuită de incapacitatea regimului. De cU să ’şl piardă vremea discutind nimicuri copilăreşti, ar face mal bine cele două grupări să spue ce gindesc asupra chestiunel răspunderilor in catastrofa de la Galaţi. Atitudinea lor de pînă acum e ruşinoasă, e revoltâtaore. CULISELE Pi RIIDULUt LIBERAL (Convorbire cu d. Ba sil Epurescu) Unul din redactorii noştri, înlîlnind la Capşa pe teribilul deputat d. Basil Epurescu, care mal acum cite-va zile,— când cu conflictul din Giurgiu,—a avut onorurile presei romîne, l’a întrebat asupra multor cestiunt la ordinea zilei. Din această conversaţie nostimă relevăm următoarele părţi, cari ne permit să pătrundem în certele intime cari frămtntă de atîta vreme partidul liberal. * * * — Al căzut cu glorie, d-le Epurescu, în lupta întreprinsă In contra prefectului din Vlaşca. —Gloria revine d-lul Dumitru Sturdza, nu mie. — Şi cine e numit acum director de prefectură în locul d-lul Vişinescu P — Nimeni. Prefectul a recomandat pe unul, dar ministrul a refuzai să ’l numească. — Cum ţi se pare ministrul de interne, d. Ferechide ? — Inteligent bărbat. Se vede că’l plătiţi d-voastre de la Epoca. A şa face pretutindeni şi d-voastre cred că sunteţi perfect mulţumiţi de administraţia Iul. * * * — D-ta, care al fost alit de devotat d-lul Sturdza, mal ales în vremurile critice de astă iarnă, cum de al fost părăsit aşa lezne de şeful d-tale P — D. Sturdza e un om nervos, cu care nu te poţi înţelege. — Va să zică treci acum în tabăra aurelianistă ? — Cine, eu P Nici odată ! Eu sunt liberal şi liberal voiu rămîne. — Liberal da, dar aurelianist sau sturdzist P — Ţara e cu Sturdza ! — Şi D-ta ? — Cu mine. * * * — Ce zici de lupta dintre Voinţa Naţională şi Drapelul ? — O să avem bocluc mare la toamnă. Şi boclucul ne va găsi în situaţia cea mal caraghioasă. Fie-care are cîte o bisericuţă: aşa d. Sturdza are o bisericuţă, apoi d-nil Oogu Cantacuzino, Stolojan, Ferechide, Eugen Stăteacu şi Aurelian. Şi fie-care, prevăzînd boclucul ce are să fie la toamnă, îşi cultivă şi caidă să-şi mărească bisericuţa, in speranţa de a lua succesiunea d-lul Sturdza. — Şi d. Stolojan P. — Mal ales ! înţelegere nu mal e între nimeni. Unul pe altul se sapă şi cel mal meşteri sunt d-nil Stolojan şi Cantacuzino. Acela care ne sapă însă pe toţi. care sapă întreg partidul, e d. Ferechide. Dar eu tot mai am o speranţă: că la toamnă, în mijlocul bocluc,ului celui mal mare, ne vom uni iar cu toţii de frica d-v., a celor de la «Epoca». — - Pe cine aveţi în partiuul liberal împrejurul căruia, la un moment dat, v’aţi putea grupa cu toţii ? Cu Camera de azi ? Dar al mal văzut d-ta o aşa Cameră ? — Camera e cum sunt şefii! Dar ce zici de combinaţia cu Stătescu? — Ce ? Stătescu ? Fără îndoială e cel mal cu cap, cel mal inteligent în partid, dar e leneş, toată ziua stă în pat şi se vaetă. Apoi cu un aşa om ce să fad : Sturdza P El e nervos ! Aurelian P E un papă-lapte! Stolojan ? Burlă-verde! Las-car ? Tartarin de larascon ! Cine mal sunt în partidul nostru ? Ia mal găseşte-mi un om, să-ţl\spun cine e. — Gogu Cantacuzino. — Gogu ? Da, e mal cuminte ca cel-l’alţl, dar tocmai pentru asta n’o să facă prostia să pretindă şefia partidului. --------- »— ■ ——— ■ DIN STREINĂTATE Ultima dificultate Opoziţiunea pe care Turcia o făcea Europei In privinţacondiţiunilor păcii e definitiv înfrîntă. Aceasta nu înseamnă insă că s’afi înlăturat toate greutăţile. A mal rămas una, «cea din urmă dificultate» cum o numeşte presa europeană, dar şi cea mal mare, căci ea stă în chestiunea cum trebue să plătească Grecia despăgubirea de război: de o dată, ori în rate ? Propunerea Germaniei ca plata să se facă în rate nu se bucură de favoare, din cauza temerii Puterilor că deşertarea Tesaliel trebuind să se facă în acest caz treptat, s’ar putea ivi ciocniri între Turcia şi Grecia. Reprezentanţii puterilor sunt mal bine dispuşi faţă de o a doua propunere a Germaniei, anume de a se înfiinţa chiar prin tratatul de pace o coniisiune internaţională de control pentru finanţele greceşti; mimai asupra amănuntelor realizării, acestei idei nu sunt încă înţeleşi ambasadorii. Dar tocmai în aceste amănunte stă totul, căci în starea tristă a finanţelor greceşti despăgubirea nu poate fi plătită de cit printr’un împrumut şi nimeni nu va voi să împrumute Greciei de cit cu garanţia colectivă a Puterilor. «Ultima dificultăţilor» nu e deci tocmai uşor de trecut. Presa rusească Novoie Vremia a publicat un remarcabil articol asupra situaţiuuel in Orient. Numitul ziar scrie : «Europa cu Rusia în frunte a scăpat pe Grecia de ruşinea unei cedări de teritoriO. Acuai e ne-voe ca trupele turceşti să părăsească Tesalia cît mal repede posibil. Aceasta se va putea obţine de sigur cînd Pu'erile vor garanta Porţel plata în rate a despăgubirel de război. Se va putea esplica Porţii că Grecia va fi cu atit mai curînd în stare să plătească, cu cît mal iute va redeveni stăpină pe teritoriul et. «Noul ambasador rus ca adîuc cunoscător al Orientului, îşi va începe opera cu convingerea că alt ton trebueşte întrebuinţat faţă de guvernul turcesc de cît in relaţiunile cu guvernele europene. «După înlăturarea dificultăţii principale se vor putea semna curînd preliminare!e păcii. Va urina apoi repede incheiarea păcii, căci Turcia nu ure uicl un motiv să apese deosebit asupra Greciei îu chestiunea capituluţiunilor, de oare-ce supuşii greci în imperiul otoman pot apelu orl-eind la prolecţiunea Puterilor. «Vine apoi la ordinea zilei chestiunea ere-tană. Djevad-paşa nu poate juca îu Creta alt rol declt pe acela de organizator al retragerii trupelor turceşti». Forelgn TRIBUNA LITERARA Cercetarea noastră literară CÂTEVA PaBERÎ ANONIME 111 Am zis că figurile cele mal remarcabile ale literaturii noastre sunt dd. Hăs-deti şi Maiorescu,—celd’intâiă prin operele’! proprii, cel d’al doilea prin influenţa ce a exercitat-o asupra câtorva talente; unul prin invenţiune, celălalt prin direcţiune. Cel d’intăiu este un savant şi în ace-laş timp un poet, în cea mal înaltă accepţiune a cuvintelor. Numele săă se bucură, cu ţoală dreptatea, de o mare autoritate în cercurile competente europene ; graniţele publicităţii române nu’I erau suficiente de sigur. Cu vastitatea cunoştinţelor sale şi cu adîncimea is-voruluî său de invenţie, cu spiritul său totdeuna strălucitor, ilustrul nostru academician ar ţină, fără ’ndoială, un loc de onoare printre corifeii oricărei literaturi europene desăvârşite ; ba, poate, cu însuşirile sale prodigioase, ar stăpâni acolo un loc, într’un chip mult mal hotărît şi mult mal puţin discutat, decât acela cu care îşi stăpâneşte locul la noi, în primitiva şi necomplecta noastră mişcare intelectuală. Ilăsdeu, precum am mal spus odată, e o fîntână nesecată de învăţături înalte şi de glume seînteetoare—o activitate de spirit în adevăr fenomenală. Cercetări filologice şi istorice, experienţe şi comunicări spiritiste, religiune, filosofie, arte frumoase, totul şi toate îmbrăcate în pînza minunată, pe care numai cel mal înalt dar al minţii omeneşti o poate ţese, îmbrăcate în poezie—toate cu o egală vigoare îmbrăţişate. Jocurile acestui spirit sunt vertiginoase, toate egal pline de farmecul inspiraţiunil şi de puterea unei neîncovoiate convingeri—fie că ar sondă problema creaţiunil, fie că ar face o glumă reutăcioasă asupra cutărel persoane. Cel d’al doilea, d. Maiorescu, în afară de strălucitorul lui talent de orator de catedră şi de tribună parlamentară, este un mare literat, om cu o înzestrare intelectuală în afară de orice concurs. In privinţa judecăţii despre lucrările literare, este unul din spiritele cele mal pricepute ce s’ar putea găsi vreodată. Fără ’ndoială talentul de invenţiune SI lipseşte cu desăvârşire ; pe calea inven-ţiunil, tocmai fiindcă pricepe aşa de a-dînc arta şi realitatea talentului, n’a încercat să producă niciodată. Insă gustul rafinat, priceperea şi puterea de judecată în tot ce priveşte arta literară iau la acest om proporţiile unul extraordinar talent, atât sunt de active şi de fecunde. Poveţele acestei minunate inteligenţe critice sunt nepreţuite pentru un talent de invenţiune lipsit încă de judecata şi măsura exactă a frumosului. Criticele d-lul Maiorescu, ori cât ar putea zice cineva astăzi că sunt gratuite saă prea primitive, aii îndeplinit odinioară o mare misiune. Nu a fost puţin lucru a răsturna metodic o întreagă direcţiune falsă în literatură, în ştiinţă şi în politică—direcţiune falsă care stăpinea cu tiranie şi pervertea toate spiritele. In starea de astăzi a literaturii noastre, (când pare că şi publicul cititor, mult puţin cât îl avem, şi scrietoril, foarte, prea foarte mulţi, au pierdut criteriul după care se poate judecă şi cântări normal o lucrare ce vrea să se numească literară), poate că un alt rînd de critici întocmai ca ale d-lul Maiorescu de odinioară ar face un mare bine şi publicului şi scrietorilor, acelora se ’nţelege cari sunt chemaţi, iar nu numai se chiarnă singuri, a fi scrietorl. Criticele de odinioară ale d-lel Maiorescu au fost la vremea lor un semnal de raliare pentru minţile sănătoase în mijlocul anarchiel şi decăderii, cari bântuiau republica literelor noastre între anii 48 şi 68. Multe spirite în adevăr înzestrate s’ar fi rătăcit de-a binele în noianul falsei direcţiuni de atunci, saQ, mal bine zis, în acea completă lipsă de direcţiune, daca n’ar fi sunat cu atâta putere dela Iaşi semnalul acela de raliare. Ialâ pentru ce zic eă că astăzi cele mal remarcabile figuri ale literaturii noastre sunt dd. HasdeQ şi Maiorescu. Şi cine ar crede că între aceşti doi corifei, amândoi cu spiritul atât de bine înzestrat în parte, încât să n’aibă www.dacoromanica.ro ’ntr’insul loc niclo umbră de invidie, există de demult,—încă de pe vremea începuturilor frumoasei lor activităţi intelectuale, acu vreo treizeci şi cinci de ani— o aprigă duşmănie ? Cu toate astea e aşa: unul pe altul nu se pot suferi; să nu se vază, să n’auză unul de altul! Duşmănia aceasta merge în raport crescând cu versta; ea face pe cel doul mari bărbaţi, azi aproape bătrâni, să ajungă adesea Ia puerilităţi şi naivităţi regretabile şi la micimi şi mal regretabile. Unul e ’n stare să tăgăduiască celuilalt cele mal vădite merite; celăla t e capabil să numere bâbeşte măruntele defecte comun umane ale celui d’intâift; să ’l persecute şi să ’l lovească în interesele materiale. D. Hasdeft, de exemplu, întrebuinţează un întreg arsenal de maliţiositâţl şi de trăsături satirice la adresa d-lul Maio-rescu. li cariacaturează adversarului săîi capul caracteristic cu un mare punct de întrebare pe frunte—adică, «ce-o fi înăuntru? că de A'ăzut nu se vede nimic!» —şi’I reduce toată activitatea intelectuală, critică şi oratorică, la celebra «gimnastică a barbişonulul», făcănd aluzie la prolixitatea de gesticulare cunoscută a celebrului orator. Din parte’l, şi d. Maiorescu tăgădueşte orice seriositate ştiinţei profunde şi colosalului talent ale d-lul Hasdeu. Ca răsunet apoi la punctul de întrebare, ce ilustrul săă coleg din Aeademie i-a lipit pe frunte, şi ca ripostă la «gimnastica barbişonulul», îl toarnă o arsâtură prea puţin potrivită cu magnanimitatea la care s’ar putea aştepta cineva din partea unul om mare, aşa de sus pus şi aşa de la adăpost astăzi de micile mizerii economice ale vieţii de toate zilele, adăpost datorit nu activităţii literare. Astfel, d. Maiorescu publică, în fruntea recentului d-sale volum de discursuri parlamentare, o prefaţă în care face pe scurt istoria critică a evenimentelor noastre politice dela 18GG încoace. In această prefaţă autorului îl place a constată cu multă stăruinţă că dinsul şi cu căţlva amici aă fost singurii nestrămutaţi dinastiei dintru începutul domniei M. Sale Carol 1. Astfel de constatare nu ar însemna pentru cestiunea care mă preocupă aci nimic ; dar iată că autorul nu se mărgineşte a o face spre lauda sa meritată, ci o întoarce cu neînduplecată răutate contra altora şi mal cu deosibire contra ilustrului coleg de Academie. D. Maiorescu subliniază că însuşi d. Hasdeu, care odinioară a fost liotărît antidinastic, acuma a devenit fervent dinastic de când primeşte o subvenţiune de la M. Sa Regele (!) A... Tant de fiel entre-t-il dam l’âme des... elm ? Dar... e poate prea strimtă lumea noastră pentru a’l putea încăpea pe amendol! Altfel n’ar fi explicabilă această legendară duşmănie, acest neîmpăcat duel dintre doi oameni mari, duel cu arme aşa de mici. încă o coloană mâine, iubite domnule redactor, despre societăţile literare şi am terminat. Ion. IIFUlMAfn Moartea Doctorului Kremnitz bunatec Intr’o parte şi într’alta, doctorului Kremnitz H vine răă de odată. Avii o uşoară ameţeală, puse mina la cap şi zise : — Je me sens mal. Abia puţind să umble, el se retrase, ur-cîndu-se In camera din Castelul Foişor, ce II era reservată. lingă camera A. S. R. Principelui Ferdinand. Mort Doctorul Kremnitz abia urcat In camera sa, după ce fu ajutat să se desbrace, s’a pus îndată în pat. Se simţea mal răă. A cerut un pahar de ceaiă, care II fu adus Îndată. Abia Insă băii puţin şi fu cuprins de nişte convulsiunl puternice. Servitorii aă dat atunci alarmă şi pe dat a fost chemat la Foişor d. dr. Romalo, care se află la Sinaia. Pină să sosească doctorul Romalo, A. S. R. Principesa Maria, încurajată de cîţl-va servitori, a încercat totul pentru a reduce !a viaţă pe credinciosul medic, care se luptă cu moartea. Principesa Maria văzînd că numai braţele nenorocitului doctor sunt reci, ţepene, pe clnd faţa şi trupul cald, îşi dădu toate silinţele ca prin massagil şi stropiri cu apă de colonia să readucă pe medicul la simţiri. Peste puţin Insă, clnd d. dr. Romalo sosi la Castel, totul era sfîrşit; el nu a putut de cît să constate moartea. Avizarea familiei In timpul acesta, ştirea că doctorului Kremnitz îl venise răă, se răspîndi, cu iuţeala fulgerului, în toată Sinaia. Toată lumea alerga să afle amănunte şi ştiri mal noul. Din cauza repeziciunel cu care s’aă petrecut evenimentele, în oraş circulaă tot felul de ştiri. Mare fu surprinderea tuturor cînd s’a aflat fatalul sfîrşit. Tristul eveniment a fost imediat transmis d-nel Kremnitz care, împreună cu cel doul copil, se află în Tyrol. La paraclis Rămăşiţele mortuare ale regretatului practician nu puteaă râmtne mult timp în Castel. Ele aă fost transportate Sîmbătă noapte, la paraclisul din interiorul vecliel mînăs-tirl. Corpul, aşezat pe o brancardă, a fost purtat de 12 sergenţi. M. S. Regina, A. S. R. Principesa Maria, cu casele Lor civile şi militare, miniştrii aflaţi la Sinaia, autorităţile locale, mal multe persoane de dinstincţie, urmaă convoiul. Era mişcător acest convoiă, care, încet şi în cea mal deplină linişte, păşea scobo-rlnd drumul, care, în mijlocul unei păduri de brazi, duce de la Castelul Foişor la vechea mănăstire a Sinaiel. Flori ErI, Duminică, la orele 5 dimineaţă, M S. Regina reveni, pe jos la mînăstire. M. Sa a depus o mulţime de flori peste corpul nenorocitului medic. Acelaş lucru l’aă făcut apoi mal multe persoane. Era un adevărat pelerinagiă. Fie-care ţinea să vadă rămăşiţele aceluia care, timp de aproape trei luni, nu a lipsit un minut de a da concursul săă pentu îngrijirea să-nătăţel A. S. R. Principelui Ferdinand. «fncle-î doctorul?» Sîmbătă, după amiazl, A. S. Regală Principele Ferdinand, care nu ştia nimic de cele întîmplate şi văzînd că nu apare, ca de o-biceiă, medicul săă, a întrebat: — Unde-I doctorul, de nu mal vine ? S’a răspuns Alteţei Sale că medicul e indispus, suferind de friguri. Principele se interesează de sănătatea medicului săă, cerînd, foarte des, ştiri. S’a decis a nu se comunica nimic A. Sale, pentru ca nu cum-va, emoţiunea ce va simţi, să-I facă răă. Alte hui Aminte Primite ştiri Epoca a fost pusă în trista situaţie de a afla §i comunica cea d’întîiu, Sîmbătă seara, cititorilor săi, subita încetare din viată a unuia dintre cei trei medici, cari au îngrijit cu atîta devotameat pe A. S. R. Principele Ferdinand,—a doctorului Krsmnitz. Acest nefericit eveniment, întîmplat aşa fără veste, a impresionat, cu drept cuvînt, pe tof* «ceia cari cu atîta viii interes au urmărit străduinţele distinşilor pradiciani întru salvarea vietei iubitului nostru Moştenitor. In Capitală ştirea a avut un efect şi mai mişcător, întru cît ea era dată în toată cruda ei simplicitate, neîmo-tită de nici un amănunt. — A murit doctorul Kremnitz ! — Da, dar din ce cauză? — Nu se ştie ! — Nici un amănunt ? — Nici unul. Această nedumerire a urmat pină eri, cînd au venit din Sinaia primele amănunte. In cursul zilei de eri Epoca a primit, de la reporterul ei, înadins trimes la Sinaia, următoarele detalii, prin telefon şi fir telegrafic, pe cari ne grăbim a le împărtăşi cititorilor. O partidă de lawu tenuys De dimineaţă o partidă de lawn-tennys s’a angajat, pe locul, destinat acestui sport englez, din faţa castelului Foişor. A. S. R. Principesa Maria lua parte la sport, care, din ce în ce, devenea mal interesant. Timpul era frumos; mal multe persoane de dinstincţie urmăreaă peripeţiile jocului. Doctorul Kremnitz privea şi el. Toată lumea era veselă : jucătorii şi privitorii nu eraă preocupaţi de alt ceva de cît de săriturile mingelor, cu multă abilitate conduse de «parteneri». Nimeni nu se gîndea că peste cîte-va minute un incident diu cele mal triste va pune capăt veseliei. «Je uie seiiN mal- Pe la orele zece şi jumătate, cînd jocu era în toiul lui, pe clnd mingile săreaă ne- Nu s’a decis încă nimic despre lnmor-mlntarea nefericitului doctor, şi nici nu se va lua vre-o dispoziţie în această privinţă înainte de sosirea la Sinaia a d-nel Kremnitz şi a celor doi copil al săi. * * * S’a telegrafiat d-lul dr. Buieliii, care să află, pentru moment, la Viena, ştirea înce-tărel din viaţă a d-rulul Kremnitz, cu rugămintea de a se Întoarce în ţară. Şi fiind-că nu să ştia positiv adresa d-lul dr. Buicliu, s’afi înştiinţet legaţia noastră din Viena, şeful gărel Nordbahn şi poliţia vieneză ca să caute şi să comunice distinsului medic aceste ştiri. Să crede că azi, Luni, d. dr. Buicliu va fi la Sinaia. * * * D. dr. Tatuşescu, din Capitală, a tost chemat, Sîmbătă seară, telegrafic la Sinaia pentru a procede la îmbălsămarea corpului regretatului d-r. Kremnitz. D. dr. Tătuşeseu a plecat cu trenul de eri dimineaţă. * * * In Capitală ştirea morţel doctorului Kremnitz a produs o profundă impresie. In cercurile medicale se crede că moartea a provenit din boala de inimă, de care suferea doctorul Kremnitz. In această privinţă, intimii săi prieteni, cu cari am vorbit, ne ah afirmat că dosrto-rul obişnuia să’şl administreze doze mari de chinină şi de antipirină. l’lte-Ta amănunte biografice lată cîte-va date din viaţa doctorului Kremnitz : Et s’a născut la Berlin, în anul 1841. Tatăl săil era profesor la facultatea de litere a universităţel din Berlin. Şi-a făcut studiile în acest oraş, a urmat cursurile facultăţel de medicină. După trecerea doctoratului a fost numit medic în armata prusiauă. Pe Ia sflrşitul guvernului conservator, 1874—75, d. T. Maiorescu fiind ministru de instrucţie publică, doctorul Kremnitz a fost adus de acesta în tară şi numit medic secundar la spitalul Brîncoveneasa, în serviciul d-lul dr. Patzelt, în locul doctorului Herman. < Dr. Kremnitz a funcţionat în această calitate pină la 1889, clnd retrăglndu-se d-rul Patzelt, a fost numit medic primar, In locul acestuia. In memoriile Sale, M. S. Regele, într’o scrisoare către augustul săfi părinte, Principele Leopold de Hohenzolleru, vorbeşte despre doctorul Kremnitz în termeni foarte lăudăroşl. * * * Doctorul Kremnitz a luat parte în războiul franco-german din 1870, cînd primi Crucea de fer. *** Doctorul Kremnitz, deja ca medic secundar doblndise o numeroasă clientelă. El era dotat cu calităţi escelente. Coleg ireproşabil, avînd un caracter cavaleresc îşi atrase în curînd simpatia confraţilor şi cunoscuţilor şi nu întlrzia de a intra şi în bunele graţii ale Suveranilor noştri. Doctorul Kremnitz îngrijea foarte mult pe bolnavii, la cari era chemat, iar la spital îşi făcea serviciul tu mod mal mult de cît satisfăcător. Nu refuza să Îngrijească pe orl-cine, şi cînd clientul se întîmpla să fie aşa de lipsit de mijloace, în cît să nu poată urma o cură mal potrivită acasă, făcea tot posibilul de îl interna la spitalul Brîncoveneasa, Nu odată a ajutat cu bani pe clienţii săi săraci. *** Pe lingă cultura medicală, doctorul Kremnitz poseda vaste cunoştinţe şi în literatură. Era plăcut în convorbire şi glumele lui uşoare provocail îu tot-d’auna rîsul. * * * . De soţie avea pe vestita literată, d-na Mitte Kremnitz, care a tradus în nemţeşte cele mal multe din poesiele lui Eminescu. D-na Mitte Kremnitz, de religie protestantă ca şi soţul săfl, este născută tot în Germania, fiica inspectorului general sanitar al armatei germane, d. Bardleben. Ră-mîne cu doul copiii, amîndoul băeţl, dintre cari unul a luat anul trecut bacalaureatul la Kiel, iar cel-l’alt, mal mic, urmează cursurile liceului diu acelaş oraş.^ Cel mal mare îşi face acum stagiul în armata germană. * * * Doctorul Kremnitz moare sărac. *** Regretatul medic era rudă prin alianţă cu d. T, Maiorescu, a cărui primă soţie era soră cu doctorul. * * * M. S. Regele care a fost cel d’întîifl informat despre moartea subită a doctorului Kremnitz a fost foarte via impresionat. *** Corpul defunctului este aşezat, în paraclisul din interiorul vecliel minăstirl, pe o masă simplă, în jurul căreia ard patru luminări. Patru sergenţi fac serviciul de gardă. Nici un preot, doctorul fiind protestant. Serviciul divin La serviciul divin care s’a celebrat eri la biserica mînăstirel Sinaia, s’a pomenii şi regretatul doctor Kremnitz. Afl asistat la servicii! M. S. Regele, A. S. R. Principesa Maria cu suitele Lor şi un numeros public. * . * * In tot cursul zilei de eri, M. S. Regina a trimes în mal multe rîndurî coşuri pline de flori pentru a fi depuse pe corpul defunctului. Ieri s’a serbat cu o mare solemnitate patronul regimentului de artilerie din Capitală. Cu această ocazie s’aă dat două banchete : unul pentru gradele inferioare şi pentru soldaţi, altul pentru ofiţeri. D. general Macarovicl a ridicat Intîiul toast în sănătatea MM. LL. Regele şi Regina şi în a A A. LL. RR Principele şi Principesa Romîniel. Lucrările liniei ferate şi a digurilor de apărare pe marginea Brateşulul vor costa suma de două milioane de lei. Mîine, ziua onomastică a A. S. R. Principesei Maria, după cum am anunţat se va oficia un Te-Deum la Sinaia de către P. S. Sa Archiereul Nifon, vicarul Mitropoliei. Legaţiunea rusească a încunoştiinţat ministerul afacerilor streine, că guvernul din Petersburg permite exportul In Rusia al vitelor din Moldova, cu condiţia ca vitele să aibă certificate speciale de sănătate. Timp de două luni exportul In Rusia al vitelor din Moldova a fost oprit. Trebue să fii colectivist ca, ajungînd primar In capul unei comune relativ sărace, prima «reformă» ce faci să fie urcarea lefel tale. Aşa a procedat colectivistul Titi Sclii-na, deputat de Putna şi prin graţia lui Ferechide primar al oraşului Constanţa. Cum a venit primar, nevrâstnicul Titi Schina şi-a urcat salariul de la 600 la 900 lei pe lună. Fără comentarii. Ni se comunică din Bacăfl că deputatul Alex. Villner este grefl bolnav. Starea sa inspiră serioase îngrijiri familiei şi amicilor săi. D. Ştefulescu, directorul şcoalel primare din T. Jifl şi cunoscut istoric şi archeolog, obţinlnd un concedifl de doul ani, va fi trimis pe cheltuiala ministerului instrucţiei în Praga, în Rusia şi în Statele balcanice ca să studieze limba slavonă şi să facă cercetări archeologice. D. Gr. N. Mânu, fost director genera al Regiei Monopolurilor, a descoperit în Ocnele mari, în biserica din mahalaua Afumaţi, un pomelnic de peste 400 ani, pomelnicul boerilor căzuţi sub Radu de la Afumaţi, în luptele în contra turcilor. Din Fălticeni se telegrafiază unul ziar din Iaşi, că d. Nicolafl secretarul primăriei Fălticeni, s’a otrăvit şi a încetat imediat din viaţă. Cauza sinuciderel este delapidarea garanţiilor'depuse de antreprenorii primuriel. Constatîndu-se aceasta, primarul lorgu Radu a mal descoperit o mare lipsă la furajul pompierilor, în urma căreia căpitanul de pompieri a fost destituit şi afacerea denunţată parchetului. Cititorii noştri îşi aduc de sigur aminte de agresiunea suferită in iarna trecută la Galaţi de d. Nicu Filipescu, cu ocazia scrutinului de balotagifl din ziua de 21 Ianuarie, pentru alegerea unul deputat la colegiul II de Covurluifl. _ Se ştie că în acea zi pe la orele 4 jum. p. m., în curtea Primărid din Galaţi, doul mizerabili, partizani al guvernului, greci de origină strecuraţi în cetăţenia română prin toleranţă şi abuz, au lovit pe d. N. Filipescu. Se ştie că unul dintre aceşti păcătoşi este Pavel Macri, consilier comunal la Galaţi. iar al douilea este un vagabond, ca.e, neputîndu-se hrăni nici la Galaţi, nici la Bucureşti, unde a stat cît-va timp, s’a stabilit de cîte-va luni la Constanţa, unde s’a înscris în baroul acelui oraş. Pe acest vagabond îl chiamă Ştefan H. Macri. Acesta şi-a primit acum răsplata mişe-liel sale. _ Cum a fost numit în capul judeţului Constanţa faimosul agent colectivist Luca Ionescu, a făcut pe primarul Titi Schina, pomanagiul partidului, să numească pe Ştefan Macri advocatul comunei Constanţa. Fiind dată imbecilitatea lui Ştefan Macri şi meritele pentru cari i s’a atribuit o asemenea funcţie, numirea lui a stîrnit o adevărată revoltă, nu numai îu baroul local, ci în tot oraşul, care blamează această numire scandaloasă. Din Galaţi ni se comunică că, alături de cunoscutul club de d’asupra cofetăriei centrale, unde se adună aşa zisa elită a societăţii oraşului, mal funcţionează un tripott cunoscut în oraş sub numele de «clubul găinarilor», unde o societate alcătuită din cîţl-va greci cartofori, ca Aspruli, Claudato, Potamiano, etc, desbracă lumea în fie-care seară de sume colosale. Se citează nume de comercianţi, profesori, avocaţi, cari sunt atraşi în fie-care noapte în acest cuib de ticăloşii şi despoiaţi de tot avutul lor. Poliţaiul frecuentează el însuşi acest tripofl şi, în loc de a lua măsuri pentru a se da pe mîna justiţiei stîlpil tripoulul, încurajează cu presenţa Iul continuarea mal departe a unei asemenea ticăloşii. Parchetul însuşi de asemenea are conoş-tinţâ de existenţa acestui tripofl, dar se face că nu vede şi nu ia nici o măsură pentru curmarea răululul. Secretul acestei toleranţe stă în aceasta că tripoul se află pus sub protecţia directă a prefectului Zorilă, căruia i se distribue atîta la sută din beneficiile realisate. Numai ast-fel se explică de ce pînă acum, cu toate protestările orăşenilor, nu s’a dispus închiderea acestui tripofl. Să sperăm cel puţin acuma că alarma noastră va deştepta pe d-niî miniştrii de interne şi justiţie, cari vor da cuvenitele ordine ca să pue capăt acestei desbiăcă-toril de toată ziua. Crima din iaşi Anclieti judiciară.— tituirea crimei.—Mobilul crimei. Asupra crimei de la CăeărezenI mal aflăm următoarele amănunte : După cum anunţat, Vineri, s’afl dus la faţa locului primul-procuror Caracaş, subprefectul plăşel, d. Motoş, medicul primar al judeţului şi un jandarm rural. Ancheta judiciarii Ajuns la casa arendaşului, primul-procuror cercetează pe ţăraul cum afl aflat el despre crimă şi ’l se răspunde că oamenii cari aveafl afaceri cu victima în ziua aceea, văzînd că, contrar obiceiului, boerul nu s’a sculat pînă tîrzifl după amiazl, s’afl uitat pe fereastră şi afl văzut cadavrul, apoi afl dat de veste autorităţilor. Odaia crimei Iu mijlocul casei era masa servită. Intr’o farfurie, o jumătate de pul fript, restul prînzulul început de nenorocita victimă;pe o altă farfurie cîte-va fălii de pline peste cari se găsesc un proces-verbal de urmărirea unei ameuzl la care Simioneseu fusese condamnat. Nenorocitul era răsturnat la picioarele mestl, scăldat în sînge şi cu o rană oribilă îu partea stingă a pieptului. Lingă cadavru stătea, cu ochii injectaţi, clinele pe care Simioneseu ’l lua cu el de obiceifl. Sub pat s’a găsit un cocoş. Intre cadavru şi cline era aruncat un cuţit de masă, pliu de sînge pînă la pră-sele. *** Atmosfera din cameră era pestilenţială. Pe o canapea lingă pat era aruncată haina, pe care Simioneseu o desbrăcase înainte de a se aşeza la masă. Dintr’un buzunar al hainei, aplecată pe marginea canapelei, atîrna pe jumătate un portofel în care s’afl găsit hirtil şi 1537 de lei. Toate obiectele din casă erafl răscolite şi aruncate în neregulă. Singurii oameni de servieifi al nenorocitului Simioneseu erafl uu ungurean, nevasta lui care făcea slujba de bucătăreasă, şi o copilă a lor de patru ani. Toţi aceştia au dispărut după comiterea crimei. Kecoustitnirea crimei Faţă cu aceste circomstanţe, parchetul crede că asasinatul s’a săvîrşit aşa: Pe cînd nefericitul mlnca, ucigaşul l-a apucat pe mîinl pe la spate şi în timpul a* cesta un complice ’i a împlîntat cuţitul în inimă. Mobilul crimei Mobilul crimei trebue să fi fost răsbuna-rea, căci dacă ar fi fost furtul, asasinii n’ar fi scăpat din vedere portofelul din buzunar. Cît despre dezordinea din casă, parchetul ’şl o explică prin bănuiala că asasinii, cari nu pol fi alţii de cît cele două slugi dispă. rute, afl scotocit prin casă după ce afl comis crima, pentru a-şl găsi paşapoartele ca să treacă graniţa—se ştie că de obiceifl servitorii dafl paşapoartele în primirea stă-pinilor la cari se angajează. Se fac stăruitoare urmări pentru descoperirea asasinilor—dacă, cum e foarte probabil, nu vor fi trecut graniţa. Scandalul de la Kosman Sîmbătă, pe la orele 7 seara, s’a întlm-plat, îu faţa berăriei Kosman de pe bulevard, un scandal care a emoţionat tot publicul, ce staţiona înaintea acestei berării. Pentru a expune faptele trebue să facem un mic ocol. Cititorii ţin de signr minte că, acum vr’o două luni, un fiii al d-lul Scupiewski, directorul «Agenţiei Romîne», a fost rănit la piept printr’o descărcătură de revolver. Accident safl fapt premeditat, nu se ştie sigur, dar presa a înregistrat faptul, cu toate zgomotele ce circulafl atunci. Familiei Scupiewski, şi mal cu seamă tînărulul rănit, nn i-a convenit însă modul cum cu deosebire, ziarul Dreptatea a relatat faptele şi, o dată însănătoşat, fiul d-lul Scupiewski «a jurat răzbunare». Şi intilnind, alaltă-seară, pe d. Anton Ba-calpasa, care se afla la Kosman, se apropie de d-sa şi îl întreabă : — Mă rog cine e autorul notiţei apărută în Dreptatea cu privire la mine ? D. Bacalbaşa îl răspunde: — Autorul e d. Mancaş, reporter. Acestui răspuns tînărul Scupiewski ripostează : — Atuuel îmi pare bine că o să am a-face cu o altă persoană şi nu cu d-ta. La aceste vorbe d. Bacalbaşa nu ’şl pierde totuşi cumpătul. Numai cît observă tînărulul provocator că chiar dacă are ceva de reclamat să n’o facă pe stradă ci la redacţia ziarului. — Sunteţi directorul ziarului... — Dar nu şi al Bulevardului, răspunde d. Bacalbaşa. La acest răspuns, reclamantul se repede furios la d. Bacalbaşa ca să-l lovească. Confratele nostru parează lovitura cu mîna stingă. Incidentul avînd în vedere dispoziţia spiritelor, ar fi luat proporţii şi mal mari. Dar...toemaI în momentul cînd d. Scupiewski se pregătea să ’ş! reînoiască agresiunea, apare d. Al. Ionescu reporter la Drapelul care intervenind se pune capăt scandalului. **» Tînărul Scupiewski nemulţumit cu lecţi-unea primită eri din partea d-lul Alex. Ionescu, reporter la Drapelul a repetat eri un uofl scandal al cărui victimă a fost de astă dată d. Honigman, reporter tot la Drapelul. Eri seară, pe cînd d. Honigman, eşind de la redacţie, mergea pe calea Victoriei, în dreptfil prefecturel Poliţiei, este pe neaşteptate lovit la cap, cu un baston gros, de Scupiewski, care îl pîndise tot timpul în colţul bulevardului Academiei, unde se află redacţia «Drapelului». Lovitura a fost dată din lături şi a fost aşa de puternică în cît i-a spart capul d-lul Honigman, care totuşi revenindu-şl în simţire puse mîna pe agresor, îl tîri în localul poliţiei, predindu-1 comisarului. D. Honigman s’a dus apoi la spitalul Colţea unde a fost pansat. Cînd s'a întors la poliţie, agresorul nu mal era acolo. In timpul acesta politia s'a grăbit să dea drumul lui Scupiewski, fără măcar să închee cuvenitul proces verbal. De la o poliţie colectivistă nici nu ne putem aştepta la alt-ceva. Inundaţii în Austria (prin fir telegrafic) Breslafl, 19 Iulie. Pugubele cauzate de inundaţia în Silesia slut foarte mari şi se urcă la mal multe milioane de mărci. # Primăria diu Loebtan s’a surpat în urma inundaţiei; sunt mal multe victime. Linz, 19 Iulie. In urma inundaţiunilor, un tren a căzut de pe înălţimea unul ramblefl, lingă staţia Rremsmunster în Austria de Sus. Şeful trenului şi mecanicul afl fost omorîţl. Uu amploiat al gării a fost rănit. Viena, 20 Iulie. Primejdia inundaţilor continuă în tot bazinul Dunărei. Iun descreşte pe cînd Iraun şi Ischl cresc mereu. Situaţia s’a îmbunătăţit la Gmunden; din fericire s’a putut trimite nutrimente. Dunărea debordînd, a cauzat pagube mari la Linz şi la Manthausen. Lingă Viena, Dunărea creşte mereu; s’au luat măsuri pentru a apăra capitala de or-cari eventuatitati. ^ In Boemia an căzut ploi torenţiale. In Silesia numai este de temut primejdia a-pilor. Tratările de pace (Prin fir telegrafic) Constantinopol, 19 Iulie. Indemnitatea pentru pagubele cauzate proprietăţii private în timpnl resboiului greco-turc a fost regulată de prelimină-nw de în mod ca această cestiune să devie obiectul unei înţelegeri reciproce. Dacă s ar produce divergente, arbitragiul celor două puteri va tranşa neînţelegerea. Constantinopol, 19 Iulie. Ambasadorii au ţinut o întrunire de dimineaţă. După amiazi a fost o conferinţă www.dacoromanica.ro la Top hane pentru negocierile preliminare în privinţa păcii, care a ţinut pînă seara tîrziu. Londra, 19 Iulie. Se anunţă din Atena ziarului Times că guvernul grec îşi dă cele mai mari silinţe spre a putea plăti primul vărsămint de indemnitate de resbel. Viena, 19 Iulie. Vorbind de ultimele negodărl în privinţa păcii, FremdenblaU face să reiasă atitudinea Germaniei în ceea-ce priveşte controlul finanţelor Greciei şi declară că atitudinea sa este pe deplin justificată. Baronul de Calice s’a asociat deci îndată cu propunerile colegiului său german, apoi şi Rusia a dat adesiunea sa. Nu e nici un motiv pentru ca cele l’alte puteri să facă opoziţie acestor propuneri şi este în interesul Greciei şi al Turciei de a primi propunerile puterilor mediatoare. Mişcarea în Portugalia — Prin fir telegrafie — Paris, 19 Iulie. Agenţia Ha vas zice că ştirile din Portugalia constată că la Lisabona şi la Oporto s’a restabilit ordinea.—Mişcarea revoluţionară din Oporto a căzui. Lisabona. 19 Iulie. Trupele portugheze au bătut pe insurgenţii din Gasalnd.— 300 din aceşti din urmă au fost omorîţl. -----------—♦na -------- ŞTIRI MĂRUNTE Joi se inaugurează noua linie de tramvai a societăţel vechi. Linia porneşte de la Sf. Glieorghe, noul bulevard Colţea, soseaua Jianu şi merge pînă la rondul al II, de la soseaua Kiselef. Parcursul întreg va costa 25 bani. * Din cauza înmulţirel vînzâtororilor ambulanţi, Camera de comerţ din Capitală a cerut aplicarea legel privitoare la comerţul ambulant, cu mal multă rigurositate. * Membrii Camerei de comerţ din Capitală aii luat vacanţe. Camera de comerţ nu va mal ţine şedinţe de cît la toamnă, în Septembrie. * Camera de comerţ din Focşani a intervenit pe lîngă ministerul domeniilor să trimită geologi încercaţi şi în munţii Vrancel, unde se bănueşte că sunt mine bogate de fer, cărbuni, aramă, etc. * Cu multă părere de răă aflăm încetarea din viaţă a d-lul Temistocle Ionescu, fost multă vreme unul din fruntaşii pieţei bucureştene. DIYSB^E DIN CAPITALA Eepiwlalii.—Sergentul cu No. 478, postai in str. Crinului, a găsit erl pe stradă o copilă lepădată, înfăşurată Sntr’o plapomă de mătase. Fetiţa, de citeve luni, avea o prea frumoasă rochiţă de o stambă albastră. Cercetările făcute în grabă de secţia din apropiere nu aO putut descoperi pe mama care şi-a aiuncat copila pe stradă. Copil lepădat.—Astă noapte s’a găsit pe cheiul Dîmboviţei, în dreptul caselor d-lul colonel Capsa, o fetiţa ca de 6 luni, înfăşurată în cîrpe. Se fac cercetări spre a se descoperi mima fetiţei. Falsificatori de bani. — Ion Ştefan Că-tăşiţă, Ion Bocea, şi mal mulţi alţii, domiciliaţi în şoseaua Pandurilor, att fost prinşi erl şi a-restaţl de agenţii poliţiei de siguranţă, fiind-că exercitai! profesiunea de a falşifiea banii. La domiciliul lor s’att găsit tiparele, o piesă de cinci lei şi alta de doul lei. Un complice al lor, Niţă Nicolau, a dispărut din Capitală. Se crede că numiţii aii pus în circulaţie o mulţime de monede falşe. Strangnlare.—Erl, agenţii poliţiei de siguranţă afl găsit sptnzurat de un copac din dosul caselor din strada Flntînel 13, pe un muncitor, Gh. Vasile, îu vîrstă de 32 ani. Nu se cunosc încă cauzele cari l’att determinat să ia această deciziune. Se crede, totuşi, că o boală incurabilă de care suferea ar ii hotărît pe bietul muncitor să’şl pue capăt zilelor. Injnnghiare. Individul Dumitru Greceanu a voit să se omoare erl, tăindu-se la gît cu un briceag. Din norocire, fiind surprins de cel al casei sale din str. Domniţa Anastasia 11, cari aii dat alarma, a fost trimis la spitalul Colţea, de unde, fiind locurile toate ocupate, a fost transportat şi internat la spitalul Colentina. Hoţ prins.—Niculae Sandu, fiul d-lul Ni-sulae Ulieru, cel care a furat acum cite-va zile 7000 lei de la fatăl săii, a fost prins de agenţii poliţiei din Giurgiu. Din banii furaţi, s’a mal găsii o mică suma asupra lui DINJţARA împuşcat.—Locuitorul Dumitru Muscă din comuna Mălin, Suceava, a împuşcat pe fratele săfi Gheorghe, la picior. Pacientul a fost trimis medicului primar al judeţului pentru a i se da ajutorul medical necesar. Dumitru Muscă a dispărut din comună. Călcat de tren. — Intre staţii'e Apa Sărată şi C.împulung a fost călcat de tren, locuitorul Constantin Plrvulescu. Transportat fiind la spital, el a murit imediat. Trintlt de cal.— Tînărul Ion Gherghina R. Mormoloc din comuna BudeştI, Argeş, a fost trlntit de calul locuitorului Flecaru. din aceiaşi comună, atît de răii, în cît nenorocitul a rămas mort pe loc. S’a înştiinţat parchetul. înecaţi. — In ziua de 15 Iulie s’a găsit cadavrul soldatului Paul Victor, cure s’a înecat în Prut pe cînd se scălda cu Întreg escadronul de armata austriacă, din Cernăuţi. S’ati înştiinţat autorităţile austriaco spre a primi cadavrul şi a i se face onorurile militare. Strangulare. — In pădurea Cirlig, judeţul Iaşi, s’a găsit strangulat de un copac individul Nicolae Balmezu din com. Stinca. Nu se cunosc cauzele cari att determinat pe Balmezu să se omoare. EOOITRÎ lată ce scrie eminentul nostru dr. Rău-tzoili în ziua de IG cor. companiei apelor minerale Pauqnes — St. Leger. Domnul meu, Intrebuinţtnd de clţl va ani în numeroase caşuri din clientela mea privată Apa de Paugnes-St. Lfiger, am rttmas forte mulţumit de resultatele obţinute. Ca apă de masă este excelentă ca gust şi uşoară. Foarte eficace în unele forme de dyspepsil şi angorjemente litioase ale ficatului. *** In editura magasirtulul conservatorului a apărut Ferdinand marş, dedicat A. S. R. Principelui Ferdinand al Romînicl, de AL Gr. Ciurca. *** Se ştie că In Alexandria se constru-eşte o catedrală. Lucrările întrerupte un moment, din cauza lipsei de fonduri, aii fost reluate din nod. DepeşiSe de erî Serviciul „Agenţiei Romîne“ Londra, 19 Iulie. Regele Siamulul a sosit aseară. Berlin, 19 Iulie. Norddentsche Allgemeine Zeitung a fit că ambasadorul engles, remiţînd denunţarea tratatului de comerţ anglo-german, a făcut în acelaşi timp propuneri privitoare la negocieri în vederea unul tratat noii. Kiel, 19 Iulie. împărăteasa germană a sosit şi s’a dus îndată pe bordul lui Hohenzollern. Bruxelles, 19 Iulie. Oficial. Englitera a denunţat tratatul de comerţ anglo belgian. Acest tratat, expiră anul acesta. Salzburg. 19 Iulie. Un tren de călători a deraiat Intre Hall-wang şi Seekirehen. Trenul a căzut de pe înălţimea unul ramblett. Mecanicul a fost omorît; fochistul este grav răuit. Nici un călător n’a fost rănit. ^ Malta, 19 Iulie. 400 de oameni de infanterie englesă aii plecat. în Creta, pe bordul transportului «Tine». PetersLurg, 19 Iulie. La KercI au lost inundaţiunf mari. Sunt 150 de morţi. Piuă acum s’att găsit 1G cadavre ; eele-I’alte se crede că au fost duse de apă în mare. Budapesta, 19 Iulie. Camera deputaţilor respingînd toate propunerile oposiţiel, a adoptat proiectul de imposit asupra zshârnrilor. Washington, 19 Iuli». ^ Guvernul engles a acceptat propunerea Slatelor Unite, priviloare la o conferinţă ce se va ţine la toamnă la Washington, pen tru a discuta eestiunea vînatulul viţeilor de mare. Viena, 19 Iulie. Fremdenblat zice că Stoilow. într’o conversaţie ce a avut cu un redactor al ziarului Berliner Localnzeiger, ar fi, vorbit într’un mod foarte iritat asupra atitudinel presei austro-ungare cu ocasia procesului Boitceff. D. Stoilow ar fi zis că silinţele pentru a stabili raporturi între această afacere şi curtea bulgară vin din partea Austriei şi explicaţia se găseşte în relaţiunile încordate dintre Austro-Ungaria şi Bulgaria. Fremdemblat zice că este cu neputinţă de admis ca un ministru responsabil să se servească de asemenea cuvinte şi să fi, vorbit în special de relaţiunile încordate din Austro-Ungaria şi Bulgaria, de care nu se ştie nimic. Fredemblatt crede că treime să se aştepte o notă declarind că cuvintele d-lul Stoilow n’au fost reproduse în mod exact şi crede că partea competintă va face o rectificare. Oepeşile de azi Serviciul „Agenţiei Komîne* Constantinopol, 20 Iulie Negocierile cu Poarta în privinţa cîtor va amănunte de formă, vor continua Marţi în şedinţa ce se va ţine la Top-hane. Se aşteaptă la o apropiată încheiere a preliminărilor de pace. Constantinopol, 20 Iulie. Velli paşa, comandantul din Pera, a plecat ieri la Volo, cu săbiile de onoare pentru cel unsprezece comandanţi de trupe al armatei de operaţiuni. Afară de asia mal duce cu sine marele cordon al ordinului Osmaniel cu briliante pentru Suleiman paşa, 230.000 de medalii comemorative şi salutul imperial pentru armată. Paris, 20 Iulie. „Le Temps“ cere Europei să înţeleagă necesitatea de a alunga din insula Creta pe Djevad paşa şi garnisona turcească ce o ocupă. Paris, 20 Iu'ie. D-nul Felix Faure a plecat aseară în călătoria sa în sud-est. Valence, 20 Iulie. D. Felix Faure a sosit de dimineaţă şi a fost foarte aclamat.—In cursul presentărilor. d. Loubet, preşedintele cousiliuluî general al departamentului DrOme, a afirmat că inima întregii Franţe va însoţi [ie preşedintele Republicel în călătoria sa în Rusia. D. Faure a mulţumit zicînd că această afirmare de sentimente patriotice ii va înlesni misiunea sa. La banchetul camerei de comerţ, d. Faure a tăcut apel la iniţiativa privată pentru a trece criza economică actuală şi pentru a merge să caute debuşeurl noul in străinătate. Paris, 20 Iulie. Ambasada Rusiei desminte ştirea în privinţa morţii d-lul Marisclikin, prim-secretar al ambasadei ruseşti la Paris. — D. Lebon, ministrul al coloniilor, va pleca în curind Ia Dakar să visiteze Senegalul şi probabil Sudanul. Bruxelles, 20 Iulie. Denunţînd tratatul de comerţ cu Belgia, guvernul engles a făcut cunoscut că e gata să intre în negociârl pentru încheierea unul tratat notl. Berlin, 20 Iulie. Ziarele blamează în mod foarte aspru a-serţiunilc d-lul Stoilow în interviewul ce a avut cu un redactor al ziarului Berliner Localnzeiger. — D. Stoilow lanstnd insinua-ţiunl violente la adresa Austro Ungariei a voit să mascheze Încurcăturile cauzate In cercurile conducătoare din Sofia de procesul Boicc-ff. Kronstadt, 20 Iulie. Ţarina văduvă, prinţul Jean de Seblesvvig Holstein, marele duce Miehail Atexandrovicî şi marea ducesă Olga Alexandrowaa aii plecat erl la amiazîîn Danemarca pe bordul Stelei Polare. Iaroslaw, 20 Iulie. Un incendiu mare a isbucnit în oraşul Lit-tbic.—200 de case, o biserică şi un spital att fost distruse. Atena, 30 Iulie. Ziarele consideră măsura controlului financiar ca o atingere a independenţei Greciei şi prevede compiicaţiunl de tot felul. Londra, 20 Iulie. Se anunţă din Constantinopol, Agenţiei Reuter că în conferinţa de erl, ambasadorii att terminat examinarea ultimei părţi a tratatului de pace. Tewfik-paşa a depus mal multe amendamente cărora ambasadorii vor răspunde în scris. Azi a fost o conferinţă care a ţinut 3 ore. ULTIME ENF0R1ATIUNI Moartea D-ruluT Kremnitz Uni! se Sntiebatt ieri la Sinaia cum a putut fi depus corpul defunctului doctor Kremnitz Intr’o biserica ortodoxă, cînd ştiut este că decedatul era protestant. Mirarea aceasta a unora, nu are nici un temeiu. Biserica creştină ortodoxă acordă îngrijirile sufleteşti ori cărui creştin de ori ce rit, după cererea familiei decedatului sau în lipsa unul preot de ritul căruia aparţine mortul. La Sinaia nu se află nici un membru al familiei doctorului Kremnitz şi nici vr’un preot protestant. * * * S’a botărît ca înmormîntarea doctorului Kremnitz să se facă pe seama Statului. * * * O persoană care a urmat Sîmbătă noapte convoiul transportărel corpului doctorului Kremnitz de la palatul Foişor la biserica mînăstirel Sinaia, ne descrie in termini foarte mişcători impresia produsă de acest cortegiQ funebru. Mersul cadenţat şi greoiil al celor douî-spre-zece sergenţi cari duceaţi brancarda cu rămăşiţele mortuare, sgomotul nenumăratelor mici cascade ale Peleşuluî, uşoara bătae de vint care mişca frunzele brazilor şi, din cînd în cînd, cîte un suspin al Reginei Poete şi al tinerel Principese care venea imediat după bran-cardă şi în capul suitelor Lor,—te făcea fi să crezi că asişti la transportul unul rănit căzut pe cîmpul de răsboitt... Apoi lumina lugubră a faclelor..., în-tîmpinarea convoiului la mînăstire de către un grup de călugări, introducerea mortului în paraclisul mic, strimt şi foarte jos din fundul cu’ţel,—toate â-cestea att făcut asupra auguştilor şi inimoşilor membri al familiei noastre regale o adîncă şi neştearsă impresiune. ♦ * * Un medic a fost trimis întru intîmpi-narea familiei doctorului Kremnitz. * * * Colonia germană din Capitală va depune o prea frumoasă coroană pe mor-mîntul regretatului medic. * * * In ultimul moment primim din Sinaia următoarea telegramă: Sinaia, 21 Iulie. E inexată ştirea că s’a făcut erl autopsia şi îmbălsămarea cadavrului doctorului Kremnitz Medicii s’au, mărginit a face cadavrului cîte-va injecţiunl menite a ’l prezerva pînă la sosirea familiei. «. Avem ştiri absolut pozitive, că d. Eugen Stătescu a declarat Sîmbătă seara Ia Sinaia d-lul Al. Djuvara, că e gata a lua în orl-ce moment preşedinţia consiliului de miniştri. D. Stătescu a mal adâogat: — Dacă d. Sturdza nu va ceda, îl voitt forţa pînă la toamnă să se supună. Această ştire o ţinem de la un fost ministru aiirelianist. căruia d. Eugen Stătescu a destăinuit toată conversaţia pe care a avut’o cu d. Al. Djuvara, care avea misiune din partea guvernului să împace pe preşedintele Senatului. De cînd att scăzut, la centru, acţiunile teribilului Iepurescu, mare veselie este In Giurgifl. Triumful prefectului Christu contra Iul Iepurescu, s’a sărbătorit erl Duminică, printr’un banchet dat la hotelul Europa, la www.dacoromanica.ro care att luat parte d-uil Gr. Grădişteanu deputatul Christu, prefectul judeţului, Algir, preşedintele tribunalului, Partinescu. primarul oraşului, Marineseu membru tribunalului, Ionescu, inginerul şef al judeţului, negustorii, Girard, Carvonide şi alte peste 30 persoane. Suntem informaţi că d. Em. M. Po-rumbaru va face în curind o amănunţită expunere a activităţeî de patru luni cît a fost ministru al lucrărilor publice, drept răspuns la atacurile Voinţei Naţionale. In această expunere, d. Porumbaru va face o mulţime de desvăluirl foarte picante despre un complot ce s’a organizat în potriva d-sale de d. Gogu Can-tacuzino în unire cu d. Angliei Saligny. Un student universitar, d. Al. Gr. Ciurea, a inventat un aparat autoclav care serveşte la spălatul şi tot o dată la sterilizatul rufelor. Inventatorul e încredinţat, în urma experienţelor făcute şi după încredinţarea ce i-att dat persoanele competinte, că invenţia d-sale este prima şi unica în lume. Invenţia a fost brevetată. D. Emil Cosfinescu a plecat erl la Karls-bad, unde va sta piuă la 15 August. In eurtnd va pleca la Ostenda şi d. Porumbaru. Ieri după amiazl, Ia ora 1 şi um sfert, o ploae torenţială, însoţită cu grindină în mărimea unei alune, s’a abătut asupra inuit încercatului oraş Galaţi. In privinţa construcţiei liniei Găeştl-Giur-giu—satt mal bine zis Titu-Giurgiu — care linie este încă în stadiu, aflăm următoarele : Construcţia acestei linei atît de necesară cu deosebire judeţului Vlaşca, întîmuină dificultăţi chiar din partea unor deputaţi şi senatori aleşi în Vlaşca. Cel mal aprig vrăşmaş al acestei liniei este teribilul Epureseu a-pustrofă, sub cuvînt că continutndu-se această linie s’ar stînjeni în afacerile lor comercianţi din Giurgiu. Marii proprietari din Vlaşca, printre cari se numără şi actualul prefect d. Christu, stâruesc însă pentru construcţia liniei care ar aduce proprietăţilor, un nemărginit folos. In vederea nenumăratelor interese, d. Reinuş Antonescu, inginer, a luat iniţiativa de a arăta ministrului competinte la ce mari interese corespunde această linie şi în cazul cînd guvernul nu ar voi să o construiască, să se facă pe calea iniţiativei private, ca linie de interes public. Un însemnat număr de proprietari din acel judeţ att aderat la propunerea d-lui Autonescu-Remuş şi ’i att dat pline puteri de a lucra în numele lor în sensul arătat. Mîine, Marţi, se va ţine la castelul Peleş un consiliu de miniştri sub pre-şidenţia M. S. Regelui. D. Honigman, reporter la Drapelul, însoţit de d. Em. Porumbaru, a depus azi o plingere la parchet în contra tînărul ui Scupiewski. Buletinul de epidemia de tifos din Focşani pe ziua de 18, e următorul: Bolnavi aflaţi 29. Cel de la 19 Iulie arată o scădere cu 5 bolnavi. Aflăm că d. Ferechide a oferit cu multă inzistenţă d-lul deputat Politimos postul de prefect al judeţului Dîmboviţa. D. Politimos a refuzat însă categoric. D Eugen Carada, marele preot al confrăţiei colectiviste, s’a întors aseară de la Sinaia, însoţit de d-nil Gogu Can-tacuzino şi fetişul Ionel Brătianu. împăratul Frcmtz Iosef a încuviinţat convocarea congresului bisericei romîne ortodoxe din Transilvania şi Ungaria pe ziua de 1 Octombrie a. c. Congresul, care se compune în două treimi din mireni şi o treime cler, se va întruni la Sibiu. Cititorii noştri, mai ales cel din Moldova, ştitt că de cît-va timp Epoca are în Botoşani un corespondent care ne trimite zilnic ştiri din aceea localitate. Intre altele, corespondentul nostru, Victor, s’a ocupat mal deunăzi şi de isprăvile incapabilului Dauscb, care ocupă locul de inginer al judeţului Botoşani. Azi primim de la fiul acestui individ o lungă şi stupidă scrisoare îu care se năpusteşte ca din senin asupra unul amic al nostru, profesor in Botoşani, care e toi atît de strein de corespondenţele noastre cum e Dauseli de ingineria şi bunacuviinţă. D. Dausch ar face mal bine să desvino-văţească, dacă poate, pe tatăl sâtt, deeît să se dedee la cercetări inutile pentru a descoperi pe corespondentul botoşăuean al Epocel, care, repetăm, nu este profesorul în chestiune. După cum am anunţat, d. Emil Ghioa, ministrul ţărel la Viena, a sosit la Sinaia, de unde va însoţi pe MM. LL. Regele şi Regina la Viena şi Isclil. D. Em. Ghica a fost primit erl in audienţă de M. S. Regele. D. Paul Cambon, ambasadorul Franţei la Constantinopol, a trecut Sîmbătă seara prin Bucureşti, mergînd la postul sătt. Ambasadorul Franţei a fost primit la Constanta de d. Delage, vice-consul al Franţei. D. Cambon se întoarce din Paris, unde a avut mal multe conferinţe cu d. Ha-notaux, asupra afacerilor din Orient. POŞTA REDACŢIEI A. G. Ion.—Primim cu plăcere. MINISTERUL JUSTIŢIEI I’Hblicaţtune Domnul N. Predescu, comerciant din T.-Mă gurele, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele sătt patronimic de «Predescu» a celui de «Tobă». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiuue în termenul prevăzut pe aliniatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI 6 PUBLICAŢIE Domnul George Petrescu, din Bueurescl-strada Bateriilor No. 38, a făcut cerere al acest Minister, pentru schimbarea numelui sătt patronimic de «Petrescu» în acela de «Ionescu Melinescu». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiuue, în termenul prevă zut de aliniatul 2 al zisului articol. Liceu! M0DERM pentru Domnişore Calea Moşilor, 162. — Bucureşti. Antorisat de onor. Minister prin ord. No. 1766 şi 4399 95, reautorisat prin ord. No. 6947/96. cu Grădină de copil, Curs primar şi Curs liceal 7 cl, după programa Statului. Sunt şi cursuri facultative pentru e!evele cari n’aspiră la bacalaureat. Direcţia n’a cruţat nici un sacrificitt: a ale3 profesori distinşi, a supraveghiat şi controlat totul de aproape; de aceea resultatul a tost. că ni I o elevă n’a rămas repetentă din cursul li-(eal nici din cel primar, de şi unele eleve att dat examen la Stat. şi altele în pension fiiud examinate de cel 9 delegaţi al onor. Minister. Nouă eleve att terminat clasa a şeaptea şi s’att înscris la examenul de bacalaureat, din cari .... att reuşit să-l ia. Părinţii cari ar voi să-şi aducă fiicele aici, ca să urineze cursul primar satt liceal după programa Statului, trebue să le Înscrie negreşit înainte de 20 Sepiembre, ca să Ie trecem în tabloul ce se Înaintează atunci Ministerului. Elevele pot fi interne,externe satt semi-interne. Prospecte se trimit imediat după cerere. Directoare, JI VKU K.VII' BAI.TK4.Vr. --—--------------------«c INSTITUTUL FRANCEZ De DOMNIŞOARE Y. II. OII ' HSY antorisat de Onor. Miuister şi fondat în 1870 BUCUREŞTI 10, STRADA NEGUSTOR!, 10 Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile îucep la 1 Sepiembre. înscrierile îucep la 20 August st. v. LA „PARCUL RE8AL" Calea Victoriei, TNTo. 90. Alături de «Au Petit Parisien» w St*cn/fehit»i»tfe ele Munfe InceiSteintinîe- ele Bicicleta, per. lei 16 Mticiilţ el tu iute- ele Jbeeeen TeiiHls. Ori-ce încălţăminte pcmru Beirbafi, SSaasie şi Ceigiit. Lucrate po forme COSTA din Paris îîiferite unsori englezeşti Marca E. BROWN & SON, London. I. F. MARWM BUCUREŞTI 99, Strat!a FOXTÎXEi, 90 Atelier de Reproducţîune foto-litografică Fondat în 1885 SPECIALITATE de CLIŞEURl ÎN AUTOTiPiE Zincografie economică pentru ziare Special în fotografiarea de diferite vederi, peisage după natură, clădiri, etc. Pînă la format de 50—60 ora. PARĂ CONCURENŢĂ BOU ŞI SPIRT din marea fabrica BRAGADIRU Pentru VIŞISATE EreeiMH şl Si SJWjCEŢSJBISJLE. Rom Englezesc cu Lei 1.40 Litrul « Jamaică « « 2 20 « « Vanilie « « 3 — € « Ananas « « 3.— « Cognac pentru fructe (visinată) 3.— « Alcool da vin cu Lei 1.80 « « pentru maşina « 1,80 « VSnznre» en gros şi en «tetail Comandele se primesc şi prin poştă şi se vor trimite la domieilitt. Cu maltâ stimă Thoma t'ouHtentinegcn 8-soriil Oofet. Bragadlru, str. Oarol, 14 II © 11. S E K TBANSILTAUA Stagiunea Băilor BORSEK cu renumitele-! ape deschizindu-se la l B utie st. n. Direcţiunea are onoare a face cunoscut onor. public eâ a stabilit o legătură de diligenţă intre Peatra-N. şi BORSEK cu preţuri foarte avanlagioase şi anume: 10 tel de persoană. Pentru copil preţul jumătate; iar pentru familii se face şi rabat. Tot odată se face cunoscut că Ia restaurantul Remeny se vor prepara mîncărl romîneştl. Direcţiunea va face lot posibilul ca domnii vizitator! să rămîe pe deplini mulţumiţi. Biletele de Diligenţă şi informaţiunl se pot lua dela antreprenorul Wass> rinan Iu Peatra-N., strada Pieţei, şi la Direcţiune în Bors-k. Dlrecţlimen Băilor Boraek Transilvania. De inchiriat şi de Vînzare d0pS'u strada Pitar-Moşu No. 4: 6 odăi. odăi de seivi-tor, bucătărie, magazie şi pimniţă. I>« V|.\/,A |{50 moşia Cepluraşi-Corbu, districtul Buzătt, plaiul Buzătt. A se adresa la proprietar, Str. Pitar-Moşu 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» nAxme-KUDE Victima mînăstireî Colonelul voi să-I răspundă. Dar d-ra de VilJy i-o luă înainte : — Nu ştifl anume, colonele,despre ce era vorba, dar puneai atîta patimă în discuţie cu dînsul că trebue să se fi petrecut ceva interesant. — Interesant ? Ba, nu zăti, de loc. Vorbeam politică. — El aş! tata să vorbească de politică, vezi colonele, asta nu l’am auzit încă nici o dată pînă acum. Dar chiar d-ta «un soldat care ştie numai de drapel» cum singur zici adesea d-ta să vorbeşti de politică ? — Ehe, copila mea, între prieteni vechi HI calci adesea pe inimă şi vorbeşti şi de ce nu vrei. — Da da! de toate dar nu mal de politică nu, cu tata... înţelegi. Şi Alisa începu să rîdă arătînd că nu crede de loc colonelului. — El ce săŢl fac, zise acesta, dacă eşti o încăpăţînată? Şi despre ce crezi dar că am vorbii ? — Domnule de Lambrune, cît priveşte pe tata îl ghicesc în tot-de-a-una, nu se poate să nu’I ghicesc. — Mă faci curios, domnişoară. El despre ce am vorbii ? — Era vorba de d-ra de Croisy. — De d-ra Hermina de Croisy. — Ce te taci să crezi una ca asta ? — Pentru că... Mă pui într’o încurcătură colonele. Dar în sfîrşit trebue să mă explic. Pentru că tatăl mea vă poate spune multe din cîte gîndesc ea. — El bine, dragă copilă, trebue, dă-ml voe să ’ţl spun că asta nu mă lămureşte îu de ajuns. Ba de loc chiar. — Colonele,amica mea Hermina nu’ţl pare încîntătoare ? Şi la vorbele acestea Alisa puse braţele el pe pieptul lui de Lambrune şi îl privi bine în ochi. In adevăr acesta rămăsese rece, par’că nu i s’ar fi zis nimic. In cele din urmă se hotărî să vorbească: — Zis’am ea vr’o dată că nu e încîntătoare ? — Ah! şi cît de mult aş ţine la d-ta, îl asigură Alisa, dacă al iubi-o într’atîta ca s’o faci d-ua de Lambrune. Roland nu se putu opri să facă un gest de surprisă adîncă. Dar îşi reveni imediat Ia echilibrul sufletesc. — El cum se poate asta? Iată o fată nemăritată care vrea să mărite alte fete! — Ba nu aşa zise Alisa, fericită aş fi dacă m’aş mărita în aceeaşi zi cu Hermina ? — Cum ? iu aceiaşi zi ? Poate şi în a-ceiaşl oră. — Da, aşa-I colonele, Asta e rîsul mea de o bucată de vreme — Val, zise de Lambrune, asta e curat numai un vis ! Şi cum se plimbafi mereu, colonelul şi Alisa, se apropiară de o stînă din vecinătate. Acolo d şoara de Croisy şi Emauuel se ţineaa înlănţuiţi. Hermina cu părul despletit stătea cu capul plecat pe pieptul lui d'Argouges şi plîu-gea, plîngea lacrăml amare. —Pentru viaţă, îngeraşul mea, repetă Emauuel al cărui piept găfăia sub povara astă plăcută. Hermina ridică capul şi apoi, ruşinoasă, se depărtă de d. d’Argonges pentru a-şl lega şireturile ghetelor. . El, în urma el, Însetat, ca şi cum ar ţine cupa cu plăcere în mină, de această ceafă aurită unde fiorii se frîngeafi împrejurul degetelor d-rel da Croisy, voia s’o oprească încă. — Lasă mă plec, zise ea. Am zăbovit deja prea mult. Emauuel, o urmă pînă afară şi se aplecă ca să ia mina d rel de Croisy spre a o săruta, dar ia o retrase. In acea clipă un strigăt ascuţit străbătu aerul. El tresăriră în acelaşi timp şi se uitară împrejurul lor. La vre-o 20 de paşi, Alisa, cu mina întinsă observă şi îl blestemă în acelaş timp, se aplecă pe d. Lamerune şi ÎI îndreptă privirea spre a-1 arăta ce-va. * * * Colonelul, foarte atent la ceea ce ÎI spunea d-ra de Villy, ridică numai ochii la acest strigăt, pe cari ÎI ţinea pînă acum lăsaţi în jos ca să strige lucirile irita-ţiunil! El avu timpul să surprinsă pe Hermina, care în deseleşta degetele din acele ale d-lul d’Argouges, dar d’abea putu să oprească pe Alisa să cadă căci înţepnise de durere. D-ra de Croisy şi Emauuel n’au mal avut timp să fugă. Era o clip prea penibilă pentru amtndoul, cînd atl trebuit să dea ochii cu d-ra de Villy, sub privirea dispreţuitoare a d-Iul de Lambruue. — Domnule, zise acesta, aleargă la Castel şi fă cum i mal bine : D l d’Argouges se depărta repede, mut şi.. Hermina căută în sînul el o sticluţă cu picături, dar nu găsi. — Picăturile fac să treacă leşinele zise Roland; dar aci e mal grav, domnişoară de Croisy, şi dumneata eşti vinovată. — Vă asigur, colonele, că întâlnire mea cn d-1 d’Argouges e lucru făcut şi în cele din urmă destui de nevinovat. — Efi vă asigur, domnişoară, că nu mă veţi mal înşela. D-l de Lambrune luă pe Alisa în brăţe şir o duse într’uu tufiş de iarbă Jingă un arbore; îşi scoase redingota, o puse în patru şi o aşezi sub capul d-rel de Villy, al cărui corp era imobil şi numai suflarea îţi arăta că trăeşte. Hermina rămase acolo încremenită şi nu ştia ce trebuia să facă : să se apropie safl să se depărteze. Colonelul o înţelese. — Rămîneţl aici domnişoarl, rămlneţl, zise el. Nici odată, nici chiar pe câmpul de bă-tae, n’a fost el aşa de zăpăcit ca acu. Se bucură cînd auzi apropiîndu-se paşi. Doi serviturl aduceaţi un pat cu saltele şi perinl. Lingă el d-I de Villy, necăzit. abia răsufla. — Alisa ? Unde e Alisa ? — Cine e de vină, suspină d. de Villy, care înţelese totul. A trebuit să şl aducă singură pe nenoro-citoarea el. — Cred şi efl, răspunse Roland, tare ca să fie auzit şi de Hermina. Bătrînn d-nă de Villy, a cărei sănătate neliniştea mult pe d. de Villy, nu fusese prevenită ca să nu-I producă o emoţiune prea vie. Ea nu fu vestită de cît prin zgomotul ce făcea în interiorul castelului, unde venise şi d. de Lambrune ca să-I lămurească lucrurile cu toată precauţiunile cu putinţă. Tremura din tot trupul cînd intră în camera nepoatei sale unde Hermina dădea ajutor servitoarei să desbrace pe Alisa şi s’o culce în lungul el pat cu baldachin ai-bastru. — Mititica mea, mititica mea, zicea bă-trîna într’una cu mîinile Încrucişate. Ce nenorocire te loveşte tn care n’al făcut nici un păcat. —D-ta ştii d-şoara deCroisy. Că fetiţa asta drăguţă nu merită să fie încercată astfel. Alisa, şi mal pală încă, stătea merefi întinsă nemişcată pe palul el. —Dâ’ml un fotolid, zise d-na de Villy. Nu vreaă să părăsesc palul nenorocitei mele copile. Hei mina se aşezase pe un scaun în faţa el. i?—Ah! suspină bătrlna bunică şi d-ta o adorai. Tăcerea complectă a d şoarel de Croisy putea fi luată într’adevăr ca o dovadă de durere adîncă. (Va urma). Lecţiunî de Limba Franceză Un tînăr terniinînd studiele în Franţa, doreşte a da lecţiunî în această limbă. Preţuri convenabile. A se adresa la Administraţia acestui ziar, sub iniţialele A. F. Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa f 'Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus tn vînzare în Bucureşti vechea si prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura liîrtie de orez de Panama care; ■ ■ii înegreşte ţigara absolut do fel, Rin stinge ţigara de loc, gŞ^Li conţine un fir de bumbac, lin alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romtnştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtial «Ptwmmat: Bucureşti str. PîuzarI No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comnnăcls LAŞA DE SCHIMB HESKLi & SAMUEL BUCUR ESCI |«•. £ Strada Lipseau: N«. & Cumpără şi vinde efecte publice ş» faee orl-schimb de monezi. Cursul pe ziua de 19 Iulie 1897 SOCIETATEA «Ie Basalt Artificial şi de Ceramica Bc la Cotroccmi Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ioschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. | Cump. VSnd 4»,'o Rentă Amortisabilă. . . 871 */. 88 — 54/» » Amortisabilă. . 100 U- 100 8*/o &♦/<. Obligat, ds Stat (Cov. R.) » Municipale din 188D >01 96 V» >02 97 V* 6»/, » » » 1880 97 */« 98 * Scrisuri Funciar Rurale 92 82 Vi fl. » » Urbane . 89 89 */« » » » Iast - Acţiuni Banca Naţio aîă. 84- Va 85 Î8E0 1860 — » * A" colă . £35 — 340 » Dacia Ro-^ ni» aaig 415 — 425 — » S-tea N îonala asig 450 — 460 S-Utea de coastrucţiunl . 150 — 160 — Florini valoare Austriacă, 1 11 2 i3 Mărci Germane .... i 23 î 25 Bacnote Franceze . . . ioO — toi » Italiene. . . . 89 — S3 * ruble hîrtie . . 2 65 S 70 Les Voritables Eaux Minerales da VICHY tont les Sources VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE H0P1TAL Exigeh le nom sur la Capsule et l’Ettquette. Les Seules Verltables Pastilles de Vlchy sont les Pastilles YICHY-ETĂT tabrlquies aveo les sels naturels extraits des Eaux Vichy-Btat Comprim ts~DE Vichy aux sels naturela VICHY-feTAT pour prCparer l'eau artiflcielle de Vlohy gazeuse. Agent Glnlral pour la ROUMANIE. BULGARIE, SERBIE : £l. O. CARISSY, Baearest Fabrica U\IVE 16 SAL A 1>E SOBE ŞI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE Bl A B MB MI S I £S B Sistematice 9 ITL/ VlfiF .. TEXTIL AŢII tle AEH .Jj Tenii la tor e *, I 'OMsl’EitT*' llli MJşi de Coşuri, cu chel Ornamente tle zinc iPOGAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă- ____• şas-vV AHTSCiBSjH de menaaiu Si K * TTO S Sihtematice Jflohiie de Ord dină Jean Klaper BUCUREŞTI DEP0SITUL: Strada CA Al FINEA NU, No. 13. FABRICA: Calea V1TAN, No. 19 (staţia Tramwayulul DudeştI) Se primesc comenzi şi reparaţiunl în această branşe. Constantin Simîonescu Doctorand in Medicină Paris, Bonlevard Montparnass 152 Stabilii de mal mult timp în Paris şi fiind in relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi servitute inele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consuJtaţiune şi prin corespondentă Cel mal bun VACS Parisian pentru I icălţăminte Doctorul 10N NANU Fost medic secundar al spit. din Bucuroşii stabilit în CÂMPULUNG dă consultaţii pe timpul verel ULEIURI MINERALE PENTRU UNS MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE PRODUSELE FABRICEI STEAUA ROMÂNĂ Societate anonimă pentru Industria PetroleuluT Fapital .social: Lei aur 10,000,000 din care lei aur 7,000,000 deplin vărsaţi. Pentru COMENZI şi 1NE0RMAŢIUNI A SE ADRESA REPKESENTANTULUI GENERAL T. ZWEIFE BUCUREŞTI Calea Moşilor, 31. GALAŢI Str. Egalităţi, 16. IAŞI Str. Mitropoliei, 8. I UI. KOHM Galaţi şi Brăila REPRESENTANT ŞI DEP0S1TAR PENTRU FABRICELE RENUMITE iN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE €7UARL, HORTMjEIt, Viena Aparate de Ape Gazoase, Syfoane, Pmplntoare, Sticle, ete. etc. ş. HEIQH & C-ie, Viena Sticle pentru sifoane din Bohemia, Sticle pentru limonadă, Sticle pen-________tru vinuri, pentru bere, şampanie, cognae, etc. etc. BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manchester Aparate de fabricat Apa Gazoasă, UmphitorI englezeşti «Monarcli». Sticle, etc. DAN ItYLANDH JLi ini teri JSarusIey STICLE englezeşti pentru limonada UMPLUTOR englezesc cunoscut <-a cel mal bun, zis şi «Rapid Paragon», etc. BOMBA O O Ml SON BSarnstey SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE Preţuri carenţe slujul cerere gratia şi franco Societate Pomină de Asigurări Generale B St Ă I L A Capital Social, lei 3,000,000 deplin ramaţi.—Pond de organizare 300,000 CIOXSILHIL DE ADMINISTRAŢIE: Preşedinte, IMJÎlTIUl: A. ŞTl'KDZA. Vice-preeeâinp: Alexandru Marghiloman, Nteolae V. Perlea. MEMBRII CONSILIERI I Tacbe Anus ta* iu, Deputat, mare proprietar, Tecnolu. i G. Aftsuu, Preşedintele Gt.mereî de Comeroiă, Bupuresol. | Comandorul Mareo Bcsso, Directorul so cietăţ'.i «AsaL'urttzioi.i GeneralG, membu al InsOtutuluI d’aotuari dia Londra, etc. etr. Mt«uriciti Rlank, Şefnl oastl de bancă Mar-rooroMch Blank & Ou., BuîurcştI i T. Carncvali, mare comerciant armator, fn Brfti'a. Constantin G. Codaş, Deputat, Advocat, Brăila Adolll* Erflinjf, Consul German, Brăila, uirector, 1ICGO A,SCOLI. Erinano Gentilii, Directorul Geueral al Pri- I mei Bociett ţî nu-triaee de Asigurări Generale eortra Accidentelor. eto., eto. Charles Gir anner, Dirlgint le ramurel de transpoit >a So vietatea Asionrazioni Generali. \ Ni florio B.Mcndl, Şeful Caselor L.MendtCo. 1 l'ratclli B. Mendt, mare oomerclant armator, Brăila. Edmondo Kichcft!, Secretarul general al | Soo'et «A^sf 'urazloni Generali», friest-Colonel G. llosnovan, n are propr., Rotnov. Zamfir Zamflrescu, mare propr., Bruia. l\»ul Kourubcrg A Co., Şeful casei de bancă Kottenberg k Co. Brlila. Sub-director, D• Gerucoeici, FAUKHTLK LNI1E BOJI ANE ritma industrie de ACID CARBONIC LICHID FĂRĂ TITRIOE Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare cît şi techuice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem ia cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco. 13 E. DEMETRESCU MIREA BUCUREŞTI. —No. 31, STRADA CAROL I, No. 31 CEL MAI MARE DErOSIT DE CURELE ENGLEZEŞTI l)c Ia S. ]E. NOKItIS & Co., Londra Articole Techuice. — Tuburi de Cauciuc. — Pompe, diferite sisteme.—Mnpmale pentru producte.—Arme pentru Viuat. — Cartuşe.— Revolvere. — Robiuetărie. Absest. — Manoiuetre. — Rrouzerie, I Societate Romîaă de Asigurări Generale din Brăila, asigură in condiţiunl liberale şi avantagioase în lontra daunelor de • ixcexuiu G Mt INTIMIA Ă T Ml A N SI* MM Bl T pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoliare operaţiunilor in ramura Ti aţa, după combinaţiunile cele mal noul şi ‘mal convenabile. niUJECŢIVXPA. «AB'.T Ben*ru orî‘ce informaţiunl a se adresa la sediul Societătel, in Brăila, şi la toate sucursalele din ţară. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingetoare de această artă, cu cea mai mare acurateţa şi cn preţuri foarte moderate. WATSON «£ YOIJELL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE] BtJCUEESCl. — Sraâa Academiei, 14 (fost Raşca) SONERIÎ ELECTRICE. — TELEFOANE Strada Portulal. Brăila, Strada Regală. I INSTRUMENTE MECANICE. - MET ALURI. ŢEVI DE FIER. — ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc. Depositul general al Sobelor Americane „LONHOLDT’S„ ÎTREERĂTORILE “MARSHALL suni rAt*.iinnm*nfa mo) lmno oirA..d _w « .. Cea mat bună APA MINERALĂ PURGATIVĂ . IIR este aceea de la: Băile Mitraszewschi Strada PollţieV, IVo. 4 şi « Cel mal îngrijit şi mal bun STABILIMENT DK Afjr wt w « i Băi de Abur şi de Putină Ma U - laşi I MARE BASIN premială cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894-1 STiji’ocuihKradlneimodufce“ şt recomandată cu preferinţă de d-nii medici. Efect prompt si sigur mal frumos. HFattr» , w . r t? b • B Deschis în toate zilele. TMO.sa mica, {,list plăcut,. ■ Dela 10 — 11 sunt rezervate pentru dame Cereţi dar numai Apă minerală de BBEAZUI tait 5>e găseşte la toţi VÎIÎZătoilI de APE MINERALE din Ţară. ! vînzare hîrtie maculatură cu 40 bani ^^^^^J^imogvumflîii|wc.hete de cîte 10 kil sunt recunoscute ca cele mal bune avfcnd următoarele perfecţiuni de nn-i portanţă capitală : Toba de otel are 8 ?lne' larfre m»I marlal osi»! UUQ uc U^OI (diametru) mal groaaS. Sitele de sus şi jos se mişcă în sens invers 1 aşa oă o înfui a devine impoalbdi. ^ Sitele de la curăţitorile Su2LT“°,na, e* nu se înfund chiar daca muşina ar li lor-1 (ala cftl de mult. ‘ I Sitele au rame de oţel ţ CSltLÎSf Pleava ese odată cu naje|e d?» oâ se faoe J | de patru oameni. Osiile sen tur A (oare de Ia palo aâ un *° I ! i><»rulre, prin care se evită ca total usarea osiilor menţionata) paralelar de I I Curăţirea productelor f”. ItoîS- MMoJe PUSe direi:t ,a Sac Şi încflrcate fâIă !l 10 “»>l i Treeratdrea MARHCMMALiIj e si na ura |caro lre(,rtt Productele aşa (le curat, spre a fl imediat aduse la vânzare j TOT FELUL DE MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI Cereţi catalogul ilustrat JUA ItSft l Ctz BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA Strada Clementei 3. — BUCUREŞTI