SERIA II.—ANUL IU. No. 514. Ediţia a treia DUMINICA 20 IULIE 1897 NUMÂRUL^IO BANÎ ABOSAMEÎfTELE tacep la 1 şl 15 ale fle-e&rel Ioni şi se plăteae tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi gtreinătate prin mandate poştale Un an tn ţarft 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 16 * » » Î5 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un numftr In strein&tate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA Ho. S — STRADA CLEMENŢEI — No. t NUMÂRUL^IO BANI Air UNI CIFRICE In Bucureşti şi judeţe m primesc numai li Administraţie In strein&tate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anundurl la pag. IV....0.30 b. linia > > » III.......1— lei > * * » n.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 8 lei rlndul Un iiaăt rochii S0 bani TELEFOH ADMINISTRAŢIA No. t - STRADA CLEMENŢEI - No. S CONFLICTUL STIJRDZA-BERENDE1 STURDZA OMUL ŞCOALEI Liberalii, pentru a’şl răsbuna contra faptului că nu aii jucat nici un rol în trecutul mal îndepărtat al acestei ţări, încearcă a forma legende în un timp în care spiritul critic şi controlul zilnic al faptelor fac imposibilă ori ce creare de legende. Am avut a face cu legenda «omului superior», cu acea a «omului ţărel» cu «hoţii la puşcărie şi necinstiţii la carantină», cu «răsboiul, independenţa şi regalitatea, opera partidului liberal». Aceste începuturi de legende aQ sfîr-şit în mod mizerabil, fără să prinză de cît In cîle-va capete anemice. Legenda «omului superior» a căzut baltă sub ridiculul oamenilor culţi şi sub decepţiunea celor un moment naivi. Astă-zl, omul superior este objectul unul cult afectat şi de paradă a cîtor-va liberali, cari sunt nevoiţi a se mal servi de acest clişeQ pentru a’şl menţinea o situaţie politică nemeritată. Legenda omului superior a folosit momentan lui Sturdza care a devenit prim-ministru, a folosit familiei acelui om, fâcînd pe un membru ministru de lucrări publice, pe altul director la tutunuri, pe un al treilea nu mal ştim ce, şi aşa mal departe. Cit despre bietul om superior, el stă răO de tot chiar în sinul partidului, el nu are măcar o statue. Banii adunaţi în acest scop, aQ fost mincaţl nu pentru a ridica o statue o-mulul superior, ci în scopuri superioare de partid. Cu legenda «omului ţărel mele», liberalii aQ scrlntit’o mal răd. Acel ce avea obiceiul a se intitula * ast-fel era un om de talent, de mare talent şi de mare valoare. Tocmai pentru ca lumea să nu ’l ia drept liberal şi drept colectivist, Kogălniceanu îşi zicea «omul ţărel mele». Epitetul ce 'şl da Kogălniceanu con-stitue cea mal vădită lepădare de partidul liberal, în care nu a voit nici o dată să figureze îu mod statornic. Liberalii ad simţit injuria pe care Kogălniceanu le-au făcut-o toată viaţa lui- El l’ad suportat, el l’ad adulat, el se servesc încă de numele lui, el căutau pe ici pe colea sâT creeze o legendă. Cînd e vorba însă de a’l onora, aşa cum se onorează morţii mari, liberalii, lasă mor-mintul aceluia în complectă părăsire. Cît despre bietul D. Brătianu, sfîrşi-tul lui a fost tragic. După ce a tratat partidul liberal drept hoţi şi necinstiri, demni de a fi trimeşl la puşcărie, sad puşi Ia carantină, D. Brătianu a sfirşit murind în mijlocul acelora, neiubit, nerespectal, a-vînd titlul de şef nominal, servind a ascunde publicului marea impopularitate a omului superior dispărut între culise. Credeam că s’a sfirşit cu aceste legende, cînd iată, mări iată, că un om mic, strimt la minte, îngust la suflet, cearcă—el singur—sâ-şl creeze o legendă, legenda omului §coalei. Sturdza se crede în drept a merge la împărţirea premiilor ca la o serbare de familie; Sturdza îşi aroagă drepturi în ale învăţămintulul, îndrăznind a susţine că are o poziţie personală in fata învăţămintulul public /Tartarin, nu faţă cu Alpil, ci faţă cu şcoalele romîne. Sturdza omul şcoâlel ? Dar de ce ? cînd ? Sturdza a fost in 1886—88 un detestabil şi un păcătos ministru de instrucţie, care nu s’a putut ridica mal sus cu concepţia de învăţămînt de cît a face mizerii profesorilor, a ’l şicana asupra absenţelor, a fabrica regulamente cu dispoziţii mărunte şi a concepe un proect de lege mort-păscut, pe care stâpînul lui, 1. Brătianu, nu a avut cu-ragiul să ’l prezinte Camerilor colectiviste ! Sturdza, ki seria miniştrilor liberali, Chiţu, Conta, Ureche, este cel din urmă ca talent şi ca pricepere. Sturdza, omul şcoalel, este acel senator neuitat care a făcut un discurs de o violenţă rară contra corpului didactic şi de o îngustime de vedere ast-fel, in cît partidul i’a impus umilinţa pînă a’l sili să suprime acel discurs şi să nu ’l dea spre publicare la Monitor. Lui Sturdza pînă mal acum ciţl-va ani i se da drept la t6te, afară de om al şcoalel. Credea că este financiar, că este diplo- mat, că are aptitudini militare, de toate în fine, de cit de om al învăţămintulul nu. De unde vine aşa dar această nouă şi ridiculă manie a micului Sturdza ? Sunt doul vinovaţi, doul mici culpabili cari aQ înebunit pe Sturdza, doul linguşitori, doul tîrîtorl. Aceia se numesc Poni şi Haret. Poni, acest tartuf şi ipocrit care sub masca omului modest ascunde o vanitate şi o trufie nemărginită dublate de o doză imensă de linguşire şi de platitudine, Poni încă de cînd era coleg la Senat cu Sturdza, presimţind că acesta va compune cabinetul liberal, se da la cele mal abjecte gudurăturl. Poni este acela care a dezgropat proiectul mu-cezit al lui Sturdza asupra învăţămintulul combătînd proiectele de legi ale d-lul Take lonescu. Poni avea aerul a se servi cu ostentaţie de proiectul lui Sturdza ca de un izvor de nesecată ştiinţă. Laudele cele mal plate le aducea acestui proiect, numai fiind-eă el era redactat de un om care era să devină prim-ministru. Mintea slabă a Iul Sturdza nu a putut resista la asemenea linguşire. El a Început a crede în adevăr că este ceva. După ce liberalii au venit la puteri, falşul şi linguşitorul Poni, devenit ministru, şi-a îndoit platitudinile. El a lucrat un proiect de lege, căutînd a se inspira din acela al lui Sturdza. Iar Haret, care vine în locul lui Poni şi care fusese în timpul lui Sturdza secretar general, rivalizează cu Poni în linguşiri şi în gudurăturl. Ast-fel Sturdza a sfârşit ca să-ş! peardă definitiv şi puţina minte care o are, în cît s’a dus la împărţirea premiilor in calitate de om al şcoalel. Dovada de toate cele ce spunem, este că bietul Sturdza, îmbătat de laudele acelor doul linguşitori, s’a crezut dator să le întoarcă şi el laudele, declarînd că fără Poni şi Haret, nu ar fi putut nici o dată ajunge ca să înceapă marea reformă a învăţămintulul ! O singură observaţie pentru a vedea că toată această scenă înaintea elevildr şi a corpului didactic, este absurdă. Iat’o : t j 8 Poni în 1886—88, departe de a ajuta pe Sturdza în întocmirea proiectului de lege, din contră, l’a combătut cu în-vierşunare împreună cu întregul corp didactic de la Iaşi. Aşa că e nostim ? ARMONIE LIBERAU Raporturile dintre aurelianiştl şi sturd-ziştl devin din ce in ce mal aspre. Aurelianiştil, cari pînă acum păreai! hotărîţl să aibă o ast-fel de atitudine în cît să împace varza guvernamentală cu capra controlătoare, s’aQ decis, se pare, să înceapă o campanie prin care saQ să facă şi capra guvernamentală saQ să rămîie şi cu varza în opoziţie. Aşa să explică cum «controlul», vorba Voinţei Naţionale, pe care Drapelul îl exercită asupra guvernului şi grupărel partidului liberal care îl susţine, a sfirşit prin a fi un rechisitoriQ mal sever de cum noi vre-o dată l’am fi făcut contra guvernului colectivist şi persoanelor cari îl compun. Din moralizatori inofensivi, aurelianiştil afl devenit deodată oposanţl violenţi, caracterizind pe d-nil Sturdza şi Cantacuzino, «patronii» Voinţei, cu epitetele cele mal puţin măgulitoare, atri-buindu-le sentimentele cele mal josnice. SantajiştI, strîmţl Ia inimă şi la sii-fiet, rancunoşi, veninoşi, uzînd în luptele politice de procedeurile cele mal miserabile, iată ce crede d. P. S. Aure-lian, fost preşedinte de consiliQ, d.Giani, preşedintele Camerei, despre dd. Sturdza, actualul preşedinte de consilia şi G. Cantacuzino, ministru de finanţe. Nu rămtne de cit ca, aceşti din urmă domni să ia ofensiva şi atunci de sigur vom avea un alt şir de epitete, tot aşa de nostime, cu cari dd. Sturdza şi Cantacuzino vor gratifica pe dd. Aurelian-Lascar-Giani. Şi aceasta pentru a ni se dovedi «perfecta armonie» dintre membrii marelui partid. CONFLICTUL Dim. Sturdza-General Berendeî Politica tn armată. — Reîntinerirea cadrelor.—Concediul ministrului de războiţi.—1>. general Be-rendel la Govora. Politica in armată In cîte-va rîndurl a transpirat prin public, că relaţiunile dintre preşedintele consiliului, d. Dini. Sturdza, şi ministrul de războiri, d. general Berendeî, sunt foarte acute, dar tot de atîtea ori s’a păstrat cea mal mare taină asupra amănuntelor acestui conflict. Acum însă, în ajunul plecărei d lui general Berendeî la Govora, prin cercurile militare mul înalte a început din nou să se comenteze foarte mutt conflictul dintre aceşti doul miniştri şi se citează mal multe amănunte de,o importanţă extremă, aşa că suntem în măsură a reconstitui pe scurt istoricul conflictului: D-nil Dim. Sturdza şi Gogu Cantacuzino stăruiau de mal multă vreme pe Ungă ministrul de războiu să pună în retragere mal mulţi ofiţeri superiori şi în special generali, ca apoi să ’şi pricopsească pe cîţi-va favoriţi. Intrevăzînd însă planul primului-mi-nistrti de a băga politica în armată şi în-tîmpinînd oare cari dificultăţi în sinul consiliului de miniştri în Gestiunea înaintărilor la gradele superioare, ministrul de războiu a expus şefului suprem al armatei situaţia, declarînd în acelaşi timp, că renunţă deocamdată să facă înaintările proectate. «Reîntinerirea cadrelor» £>. Sturdza n’a renunţat însă de loc la planul său şi a început să se pună bine cu d. general Berendeiu, mal upol să ’l linguşească, ba chiar aă-l şi consulte în diferite cestiuni de politică externă, spe-rînd că ast-fel îl va putea cîştiga planurilor sale. Dar ministrul de răsboiu se arăta intransigent. Nu mult după aceasta apare în Voinţa Naţionala, la rubrica informaţiunilor, o notiţă tipărită cu litere cursive şi reprodusă după Figaro , prin care se înregistrează că împăratul Wilhelm a hotărît să reîntinerească cadrele armatei şi a dat ordin ca mal mulţi generali, in număr de vr’o 18, printre cari vr’o patru abia de două luni înaintaţi, să fie puşi în retragere. N’a remarcat nimeni pe atunci tendinţa acestei notiţe, nici chiar d. general Berendeiu. După vr’o cîte-va zile însă, d. Sturdza arată ministrului de răsboiu acea notiţă şi cu un aer nevinovat il Gestionează asupra ideel reîntinerirel cadrelor. Şi cînd d. general Berendeiu s’a declarat drept partisan al acestei idei, d. Sturdza i-a propus să procedeze la fel, să ia de exemplu pe împăratul Wilhelm. — Dar în acest caz cel întîiu sacrificat ar fi un amij intim al d tale, d. general Pilat, — o răspuns cu ironie ministrul de războiii, care întrevăzuse numai de cît unde bate d. S iurdza. Concediul ministrului de răsboiu Pe la începutul Iul Iulie, ministrul de răsboiu îşi exprimă dorinţa, într’un consiliu de miniştri, să plece tn străinătate cu începere de la 15 Iulie. Şi d. Sturdza a profitat de splendida ocazie, ca să observe : — Am să ţin eu atunci interimatul ministerului de războiu. Dar deşi concediul nu era cerut în mod oficial, totuşi a doua zi după consiliul de miniştri, prin unele cercuri militare cunoscute pentru simpatiile lor faţa de actualul guvern, se dădea ca signră plecarea ministrului de războiu în străinătate. Şi sau pornit combinaţiile privitoare la reîntinerirea cadrelor. Se spunea, că d. Sturdza, luînd interimatul ministerului de războiu, va forţa pe d-nil generali Arion, Raştg, Gorjan şi Poenaru, precum şi pe cîţi-va coloneii să se retragă din armată. Aceste combinaţii ajungînd la urechile ministrului de războiu, care ştia mai dinainte cît stăruia primul ministru pentru reîntinerirea cadrelor, numai de cît a solicitat o audienţă la M. Sa Regele, ex-punind Suveranului situaţia. MM, yeneral Miere miel la Govora Surprins că ministrul de războiu nu mal aminteşte nimic de concediu, d. Sturdza a căutat să-l convingă că ar treimi să se odihnească puţin după o muncă atît de multă. Dar d. general Berendeiu a declarat categoric, că nu pleacă pînă după plecarea MM. LL. Regele şi Regina, in străinătate. Va pleca la 1 August, dar nu în străinătate, ci la băile Govora; va pleca fără să ia concediu, căci e hotărît a conduce de la Govora, lucrările mal importante ale ministerului de războiu, pe timp de vr’o 20 de zile. Această hotărtre a ministrului de războiu a fost un duş teribil pentru d. Dim. Sturdza, ale cărui planuri întocmite în colaboraţie cu d. Gogu Cantacuzino, aii fost sfărîmiite cu desăvîrşire. JUSTIŢIE COLECTIVIŞTI Vrem cu tot dinadinsul să fim cît se poate de moderaţi faţă cu guvernul. Dar ne lasă ? Purtarea partidului liberal a băgat destrăbălarea în toate ramurile adminis-traţiunel publice. Iată ce se raportează despre parchetul de la Craiova ; judece orl-cine dacă e cu putinţă să-ţi păstrezi liniştea faţă cu aşa ne mal pomenite scandaluri: Acum cîte-va luni a fost omorît un bulgar dintr’o comună din Dolj. Ministrul de justiţie cere parchetului să-I raporteze cîţl bani s’aQ găsit asupra victimei. Ministrul n’a căpătat încă nici pînă azi răspunsul, fiind-că un funcţionar al parchetului a mîncat banii, a ascuns corespondenţa, iar procurorii habar n’afi avut. Un sergent-major violează o minoră. Se încep de parchet cercetările împreună cu un delegat al comisarului regal, dar acelaşi funcţionar ascunde procesele-ver-bale şi opreşte acţiunea publică. Un domn care depusese nişte bani la parchetul din Craiova, a trebuit să alerge luni întregi pînă să-l scoată. Procurorii se împrumută cu bani prin mijlocirea funcţionarului vinovat. Iată în ce scandaloasă stare a ajuns parchetul din Craiova. Poţi să-ţi păstrezi liniştea faţă cu asemenea ticăloşii? Colectiviştii ah zdruncinat justiţia imediat ce ad venit la putere. Legile personale ale d-lul Stătescu, infamia judiciară săvîrşită cu afacerea Mitropolitului, umplerea locurilor în magistratură cu creaturi ale partidului, îşi daQ roadele. Se fură la parchet! Iată unde au adus colectiviştii justiţia. Dacă incapacitatea şi necinstea pe care o dovedesc liberalii în administraţie mal poate fi răbdată, îşi merită cea mal energică înfierare pentru ticăloşia în care au scoborît justiţia. Aceasta va fi cea maî mare pată a guvernămintulul lor. DIN STREINĂTATE Luptele din Bohemia Situaţia cabinetului Badeni este foarte dificila. In Bohemia, chiar In urma ordonanţei limbilor, lucrurile sunt râtl încurcate şi un compromis se pare din ce In ce mal indispensabil acolo. Căci numai prin el s’ar putea modifica, într’un sens conciliant şi echitabil, ordonanţa limbilor. De alt-fel compromisul este sincer dorit de partea cea mal mare a cehilor şi a germanilor şi chiar guvernul pare dispus a favoriza o asemenea conclusiune. Acel cari cunosc situaţia In Cisleitania şti fi c& guvernul austriac este absolut decis să închidă, In cursul chiar al toamnei viitoare, actuala perioadă politici. Dlu canza jubileului In anul viitor se va serba jubileul imperial şi guvernul voeşte ca acest an să se anunţe calm şi pactnic. Contele Badeni va lucra In acest sens şi de va trebui, chiar cu oare-care energie. Luptelor din Bohemia cari azi ar fi fost sfir-şite dacă ar fi lipsit obstracţionismul germanilor din Reichsratb, trebue să li se pună capăt. In acest scop, dacă germanii vor continua să se arate in transigenţl, guvernul va supune, probabil, I.andtagulul din Fraga proectele de legi destinate a regula lu mod definitiv viitoarele raporturi Intre cele două populaţiunl cari locuesc în Bohemia. Ce vor Cehii Să ştie că Cehii, pun ca primă condiţie, recunoaşterea din partea germanilor a dreptului politic a regatului Sf. Wenceslas. Cehii ţin la asta mal mult de cit la ordonanţa limbilor. El voiesc ca compatrioţii lor germani să devină buni patrioţi boieml şi să lucreze pentru întărirea şi prosperarea Boie-miel, comuna lor patrie. AceastB nu implică, fireşte, că germanii trebuie să'şl părăsească naţionalitatea. Din contra, germanii vor putea cu atît mal mult să cultive naţionalitatea lor, cu cit, odată cu Incheerea compromisului, pacea Intre cele două popoare va fi defiuitiv stabilită şi o toleranţă reciproca va permite, din ambele părţi, de a consacra culturel naţionale respective timpul Întrebuinţat plnă azi pentru a se răsboi, fără folos pentru nimeni. (Forelgn TRIBUNA LITERARA Cercetarea noastră literară CÂTEVA PĂRERÎ ANONIME II In ce raporturi stă la noi literatura naţională cu societatea ? Iată a doua dv. Întrebare, domnule redactor. La aceasta răspunz scurt: aproape in niclun raport. Societatea română actuală este prea serioasă şi prea pozitivă ca să aibă raporturi cu o artă de lux ; iar literatura noastră este prea independentă şi prea mândră ca să aibă raporturi cu o societate utilitară. Astfel, una şi alta se desvoltă de şinele, fără a căuta să se atingă, să se influenţeze cumva una pe alta. Un om deprins a judeca după cele ce se ’ntîmplă ’n genere în lume, daca ar cunoaşte mal întâia societatea noastră, nu şl ar putea închipui că avem o literatură in care predomină într’un mod atâta de covârşitor poezia lirică roman-tico-pesimistă şi apoi, — în proporţie, mal mică, ce ’l drept, dar totuşi destul de respectabilă — novela sentimentală şi lăcrimoasă. In adevăr, cine ar putea crede că din grava noastră societate, care prosperează de la o vreme într’un chip vertiginos, din această societate compusă în marea el parte de oameni de tot soiul de afaceri, spirite pozitive şi sănătoase, n’are să răsară decât florile palide şi triste ale livico-chloroticel noastre poezii ? Fără ’ndoială, şi societatea noastră, ca toate societăţile omeneşti, o fi avend patimile el, suferinţele şi dorurile proprii; fireşte că şi societatea noastră are un mod specific de a gândi asupra acestor păsuri ale el. Dar de sigur poezia noastră nu este expresia societăţel noastre. De aci—din faptul că poeţii şi scriitorii noştri nu ţin socoteală de societate şi sunt prea mândri şi prea independenţi pentru ca să considere necesară atenţia acesteia în privinţa lor,—resultă această aproape totală lipsă de raporturi între literatură şi societate. Tot de aci apoi resultă că producţia literară nu mal poate fi considerată ca o marfă de oarecare valoare cât de mică, şi prin urmare munca literatului nu mal poate fi o profesiune. A face literatură ajunge a fi sinonim cu a tăia câinilor frunză. La Bucureşti, în centrul activităţii intelectuale a naţiunii româneşti, o poezie bună, foarte bună se vinde intre cinci lei şi cinzecl de bani pentru a fi publicată ’ In reviste literare ; o novelă de dimensiuni respectabile se plăteşte cu şapte până Ia trei lei. După elocu-enţa acestor cifre putem judeca sigur câtă pasiune pentru arta lor ad literaţii noştri, şi tot odată cât preţ aQ în faţa cititorilor producţiile literare naţionale. Iată raporturile dintre societate şi literatură şi viceversa. Trec acuma la a treia dv. întrebare: cari sunt figurile mal remarcabile în literatura noastră ? La aceasta, domnule redactor, este greii de răspuns într’o privinţă. A vorbi despre cel vil este o sarcină prea ingrată. Dv. nu ştiţi cat de susceptibili sunt literaţii. De aceea, prefer să’ral mal învârtesc de multe ori condeiul în mână, până să zic mal multe în această privinţă, şi astfel, vă rog să’ml daţt voe a răspunde pe larg la întrebarea a treia tocmai la sfirşit. Fînă atunci, ca să nu ful prea laş, spun cu hotărîre : figurile cele mal remarcabile în literatura română sunt fără un pic de îndoială dd. HasdeO şi Maio-rescu, cel d’întâiQ prin opera sa proprie, cel d’al doilea prin influenţa ce a exercitat-o asupra câtorva dintre scriitorii noştri; unul prin invenţiune, altul prin direcţiune. Trec dar acuma, ca să termin pe astăzi, la întrebarea dv. a patra şi cea din urmă : ce sorţi de desvoltare poate avea literatura noastră în viitor ? Desvoltarea unei literaturi, domnule redactor, atirnă de multe împrejurări; din toate acestea însă cea mal importantă este presenţa talentelor. O stare înfloritoare politică şi e onomică a celei mal inteligente societăţi nu este de ajuns pentru a da naştere unei literaturi puternice; o aşa stare poate contribui mult la încurajarea talentelor, dar trebue mal nainte să existe acele talente. Cea mal cultă şi mal bogată so- www.dacoromanica.ro cietatp, suveranul cel mal iubitor de arta şi de litere, cu tot aurul şi cu toate aplauzele lor nu vor put' a face să se ivească talente acolo unde pământul nu poate produce aşa buruiană. Este o chestiune de disposiţie de rasă. Daca în poporul roman, care are a-tatea calităţi frumoase, există, ascunsă de precarie împrejurări istorice, semăn ţa talentului literar, şi probabil există, a-luncl desigur la cea dintâi ocazie favorabilă ea va trebui să răsară, să crească şi să rodească. Pină acuma, deşi nu am putut realizâ o stare politică, şi socială In adevăr puternică, am constatat la noi destule semne neîndoioase că talente literare mari se pot arăta. Am avut pe Alexandrescu, Alexandri, Bâleescu, Odo-bescu, HăsdăQ, Eminescu, Coşbuc. După părerea mea este o mare gre-şală a spune că operele acestora sunt numai nişte Începuturi literare. Operele lui Alexandrescu, lui Alexandri şi lui Bălcescu din generaţia trecută nu pot fi considerate ca opere imperfecte numai şi numai fiindcă, pentru moment, în starea febrilă a progresului nostru pripit, sunt eşite din modă. Mi se pare că mult mal imperfecte sunt multe lucrări actuale. Alexandri şi Alexandrescu, pentru cine înţelege arta literară, sunt nişte poeţi desăvârşiţi, cari vor remâne totdeuna poeţi desăvârşiţi. Vremea trecend peste operele lor nu Ie va putea aduce niclo stricăciune. Asemenea şi cu ceilalţi. Căci să ne înţelegem : în artă nu este ca în ştiinţă; în artă nu e vorba de o sistemă care poate fi detronată de o altă sistemă; e vorba de intensitatea talentului de invenţie şi de expresie. Câtă vreme se va vorbi româneşte, versurile minunate ale acelor poeţi, afară bine înţeles de acele cu aluziuni locale şi actuale odinioară, vor avea acelaşi preţ pentru cititorul care va pricepe arta. Putem dar, după trecut, judeca bine despre viitor. Limba română, care atâtea veacuri n’a avut niclun scriitor artist de seamă, a avut în veacul nostru, dela renaşterea naţională încoace, câţiva scriitori de mare talent. E, prin urmare, sigur că acest popor are în sânu’I se-mânţa nobilă a talentelor literare. O epocă de mare prosperitate şi strălucire politică ar putea fi asemenea şi o epocă de înaltă glorie literară. Pe mâne, despre întrebarea dv. a treia şi despre societăţile literare. Ion. „EPOCA" IN PROVINCIE TECUCI Am arătat In corespondenţa trecută unele din isprăvile d lui Pâtărlf.geanu, prefectul judeţului. Iată acum ceva mal noă: D. Pătărlăpeanu s’a pus să strîngă bani albi pentru zile negre. S’a Înfiinţat o societate de asigurare mutuală cu sediul In oraşul Brăila, purtlnd firma «Societatea Romlnă de asigurări generale din Brăila.» Ştiut este că preşedinte al acestei societăţi se află Dimflrie Sturdza, iar membrii consilieri sunt aleşi tot dintre colectivişti. Cel Inttl, în lista membrilor consilieri, este Taclie Anastasiu, cara nu lasă să-I scape afacerile de la cari ar putea trage bune foloase materiale. Acesta a poruncit lui Pătărlăgeanu de a se lăsa de societatea Naţională al cărei agent principal era In oraşul nostru împreună cu un evrcfi I. Dâvidescu şi amin-doul să treacă ca agenţi al societăţel din Brăila; odată ordinul dat de C. C. Tache de la Ţigăneşti s’a şi executat şi ast-fel omul din fruntea judeţului se află şi In capul acestei societăţi; cine nu se va asigura la acea societate, Îl va vedea D-zeă, ştiind ce-1 aşteaptă pe urmă. Iată deci compania de exploatare în toată splendoarea sa : Dacia şi Naţionala prin agenţii lor nu pol asigura pe nimeni, agenţii lor nici nu îndrăznesc a vorbi tare, vre unui amator de asigurare, de frică să nu fie raportaţi. Syl. Concertul s’a sfîrşit la orele 12, clnd fiecare s’a retras, ducînd cu sine amintiri plăcute. * # Zilele acestea a avut loc, în oraşul nostru, logodna d-lul Beldie, un distins funcţionar cu d-şoara Samson, distinsă institutoare. Victor. ISFORUAŢII Suntem în măsură de a comunica cititorilor, că A. S. R. Principele Romîniei, va putea părăsi casa după vr’o sece zile, ca să facă mici plimbări prin Sinaia. In ce priveşte sgomotid că AA. DL. RR. vor lua în curînd reşedinţa la Cimpina. putem afirma că nici vorbă n’a fost de aşa ceva. primirea Prinţului Bulgariei la castelul | Peleş. Exploatările sistematice la minele de antracit din Schela-Gorj, se vor începe la toamna anului 1898. Pină acum prin cele 11 galerii sute-rane ale minelor, se află 167.000 tone cărbuni în blocuri imens de mari. îndată ce se va construi linia ferată T.-JiO—Schela, se vor transporta de la mine 4—500 tone de cărbuni pe zi. Perez.—La un cimitir, fantazie de loan Christea. — Nastratin Hogea de N. Ma-tee8cu. — Metafizica Amorului după Scho-penhauer. Foileton: Afrodita, roman. Documente, etc. ele. . , Ilustraţiunl: Secerătoni, Vederi de la băile Călimăneşti şi Lacul-Sărat. Ilustraţiile romanului Afrodita. Tratativele de pace (Prin fir telegrafic) * Principele Romîniei, simte nevoia de cetit două trei ore ps zi şi aflăm că se interesează foarte mult despre tot ce aii scris, în cursul lunei Maiu, ziarele din Capitală asupra mersului boalei A. Sale. Credem a şti că zilele aceNlea se aşteaptă comuuicarea daea împăratul Germaniei va vizita, in Septembre, pe MI. N. Hogele nostru, după cum, nu de mult timp, unele ziare germane aii anunţat. A. S. Principele Carol de Hohenzol-lern, fratele Principelui României, va veni la 15 August la Sinaia, unde va petrece o lună de zile. Un noii gheşeft colectivist ni se denunţă : Moşia Statului Mânu FumurenI din judeţul R. Vilcea, care a fost arendată pînă acum cu 13,000 lei anual, a fost rearendată pe un termen de şease ani fraţilor Teodorini din DrăgăşanI, veri buni al faimosului Simulescu,* cu 5000 lei anual. M. S. Regele a lucrat erl, Vineri, cu d. Dim. Sturdza, care a supus Suveranului toate disposiţiunile luate de guvern pentru primirea Prinţului Bulgariei. D. Al. Ghica Brigadir, agentul diplomatic şi consulul Romîniei la Sofia, a sosit în capitală. D-sa a plecat astăzi la Sinaia. BOTOSAJVW Am anunţat lntr’unul din numerile trecute, că muzica militară din Dorohol, a regimentului 29 de infanterie, va da îa oraşul nostru un concert, la grădina Vtrnav, In scop de bine facere. Concertul a avut loc Mercurl, 16 Iulie. Iată ce am putut constata, cu ocazia a-cestul concert: Muzica militară diu Dorohol, graţie şefului, d. Mihail Pavloski, este o muzică foarte bună. O sumă de piese muzicale le execută cu acompaniameut de voci. Mal cu seamă, execuţia eltor-va clntece naţionale cu instrumente şi cu vocea este admirabilă. Drept care, dorohoienil se pot făli cu o asemenea muzică, iar noi botoşanenil nu putem de cit a aduce laudele noastre, d-lul M. Pavloski. Cum coneertul s’a dat lntr’un scop filantropic, foarte multă lume s’a grăbit să asiste. > • . j Din mulţimea enormă, ce umpleaă aleele gradinei Vlrnav, observ pe următoarele doamne: D-na colonel Popescu, d-na Buzoianu, d-na maior Tincă, d-na Pilat, d na Carp, d-na căpitan Luise Cocotă, d-na M. 1.1. Cocota. d-na Botez, d-na Pădure, d-na Lâză-reanu, d-na Buzilă, d-na Gallin, d-na Ia-mandi, etc. Diu buchetul de d-şoare observ pe : D şoarele Keminger, doul luceferi Înflăcăraţi, d-şoara Liniţa Buzilă, d şoara Cocotă Elvira, d-şoarele ŞeptelicI, d-şoarele Pilat, d-şoarele Adriena’şi Mia Buzoianu, d-şoara Tincă, d-şoarele Popescu, etc. etc. D. P. S. Aurelian a fost reohtmat aseară din nou de la băile Tuşnad. Capii aurelianiştilor şi-au dat o în-tilnire pe mîine la Sinaia, in vila d-'.ul Emil Costinescu. Se crede că la acest concilibul va lua parte şi d. Eug. Stătescu. La ministerul domeniilor se studiază chestia transformărel şcoalel de arte şi meserii din Craiova lntr’o şcoală specială pentru fabricarea maşinelor agricole. In acest scop, d. G. Hazu, inspector do-menial, a plecat In streinătate. D-sa va studia organizarea şcoalelor similare din Germania şi Francia. Cursurile şcoalel, In cazul clnd ea va fi transformată In şcoală de maşini agricole, vor fi sporite la 6 ani. Monumentul roman descoperit în comuna BumbeştI de lingă T.-Jifl, este deja reconstituit de d. inginer Polonic. Săptămina viitoare va fi transportat în Capitală şi expus cît-va timp în vestibulul dc jos al Universităţii. O fotografie de pe acest monument a fost trimisă M. Sale Regelui. Proiectul de reorganizare a ministerului de justiţie este aproape terminat şi în curind va fi supus în discuţia consiliului de miniştrii. După acest proiect, direcţiunea penitenciarelor, dependentă pină acum de ministerul de interne, va fi alipită ministerului de justiţie. Proiectul mal prevede crearea a patru funcţiuni. Numiri la C. F. R.: d-nil G. Haralam-bie, actual şef clasa a 2 a la gara Bucureşti, şef de gară clasa l-a ; Gr. Şiştoveanu, absolvent al şcoalel de poduri şi şosele, secţiunea inginerilor, inginer asistent; C. Dumitrescu, III, actual şef de gară clasa a 4-a, şef de gară clasa a 3*a; P. Geor-gescu, actual casier clasa a 3-a, casier clasa a 2-a; C. Mihâiescu, actual şef de gară clasa a 4-a, şef de gară clasa a 3-a. * * * La ministerul justiţiei : d-nil Const. N. Demetrian, ajutor la judecătoria ocolului I Caracal, In locul vacant; Pascal Toncescu,: ajutor la judecătoria ocolului Tecucifi, In locul d-lul I. I. Dimancea, demisionat. O petiţie semnată de peste 1000 de cetăţeni din Roşiori s’a primit erl la ministerul de interne. Semnatarii petiţiei se plîng, că autoritatea comunală din Roşiori este desfiinţată de fapt, căci primarul şi inginerul comunei sunt suspendaţi, iar consiliul comunal a demisionat. Petiţionarii cer ca ministrul să rezolve de urgenţă această gravă cestiune. In urma unul referat al d-lul G gu Can-taeuziuo, consiliul de miniştrii a decis să nu se mal libereze certificate de liber parcurs pe C. F. R. de cit numai funcţionarilor însărcinaţi cu vr’o misiune. Cancelaria consiliului de miniştrii a trimis alaltăieri o circulară tutulor ministerelor despre această hotărîre. In urma acestei hotărîrî, ministerul cultelor a refuzat să dea Episcopului Parte-nie două bilete ce a cerut pentru directorul cancelariei episcopale din Galaţi. Crima din la^î Alaliăeri, Joi 17 Iulie, loan Simionescu, proprietarul moşiei Căcărăzcnii din acest judeţ, a fost găsit ucis, la locuinţa sa din localitate. Toate bănuelile cad asupra vizitiului său, care a fost arestat. Alte detalii lipsesc. loan Simionescu era unul din tipurile originale ale laşului. Eost consilier la Curtea de apel din localitate, fost suplinitor al catedrei de drept penal de la Universitatea din Iaşi, loan Simionescu se căsătorise, acum cîţi-va ani, cu d-na Maria Po-povicl, o femeie bogată, care—lamârte— îi lăsă prin testament întreaga ei avere. ’ |ţ_ Mulţumită acestei împrejurări, Simionescu era proprietarul moşieI Că-cărâzenii, unde locuea. In ultimul timp, dînsul devenise mizantrop şi ducea o viaţă cu totul singuratecă. Procesul de casarea testamentului fostei sale soţii, intentai de moştenitori ei direcţi, îi amărîse zilele şi’i stricase rostul vieţei, după cum spunea el. O polemică violentă ce a dus, prin ziare şi foi volante, cu d. O. A. Scor-ţescu—deputat, Va pus în evidenţă în localitate. întreruperea circulaţiuneT O telegramă a corespondentului nostru din Iaşi ne anunţă, că acceleratul ditt Bucureşti a întîrziat erl—-Vineri 18 Iulie — cinci ore, nesosind în Iaşi de cit la ora 1 p. m. Pricina acestei întîrzieri este, după corespondentul nostru, ruperea podului de la Zorleni, pe linia Bîrlad- Vaslui. Informaţiile noastre ne permit a complecta această telegramă. In urma ultimelor ploi din nordul Moldovei, apele rîului Bîrlad au venit foarte mari şi, în noaptea de 17 spre 18 Iulie, podul de la Zorleni, prima staţie de lingă Bîrlad, a fost rupt de furia valurilor. Din această cauză, acceleratul de Iaşi a sosit în Capitală, cu o întîrziere de opt ore. ŞTIRI MĂRUNTE * D nil N. Filitis şi G. Diamaadescu, mari proprietari din jud. Ilfov, membrii In con siliul judeţean, afi fost înaintaţi la gradul de ofiţer al Coroanei Romîniei. * D-nil Al. Ionescu, junele candidat la prefectura de Dîmboviţa, şi Aureliu V. Ursescu, actualul director al prefecturel de Ilfov, aiî fost numiţi cavaleri al Coroanei Romîniei. * D. Angliei Teodorescu a trecut examenul de bacau’areat cu uu succes strălucit. D sa a fost felicitat lu modul cel mal călduros de Întreaga comisiune. * D. general Wartiadi, comandantul re-giunel fortificate Focşani-Nămoloasa, după o şedere de clte-va zile în Capitală, a plecat la Galaţi. * In timpul şederel Principelui Bulgariei la Sinaia, doul inspectori de poliţie, doul comisari, cinci agenţi secreţi, 12 sergenţi şi 12 jandarmi pedeştri vor fi detaşaţi cu serviciul la Castelul Peleş şi In Împrejurimi. Londra, 18 Iulie. Se anunţă din Constantinopol Agenţiei Reuter că la întrunirea ambasadorilor de eri, s’a stabilit înţelegerea în privinţa articolului privitor la indemnitatea de războia. _ înţelegerea răspunde părerii Germaniei. Ambasadorii aşteaptă aprobarea textului deciziunei lor, de la guvernele respective. Viitoarea şedinţă a ambasadorilor se va ţine Sîmbătă, zi cînd vor trebui să se termine lucrările lor. Constantinopol, 18 Iulie. Clauza de adăogat la articolul al Il-lea propusă de Germania, zice că veniturile ce Grecia va afecta la plata datoriilor vechi şi noui, vor fi administrate sub supravegherea unor delegaţi ai puterilor. Constantinopol, J8 Iulie. Întrunirea ambasadorilor ce trebuia să se ţie la Top hane s’a amînat pe mîine, de oare-ce ambasadorul englez na primit instrucţiuni. înţelegerea dintre ambasadori s’a efectuat asupra a două puncte ce rămîneau în litigiu. ____ Inundaţii în Austria (prin fir telegrafic) Viena, 18 Iulie. In urma unor ploi neîncetate, Dunărea a crescut enorm la Viena şi a cauzat pagube mari în mahalale şi împrejurimi. Numeroase persoane au trebuit să părăsească locuinţele lor. Viena, 18 Iulie. Ştiri din provincie semnalează creşteri mari ale apelor şi inundaţiuni în diferite puncte. S’ait surpat numeroase poduri şi serviciul de drum de fier este întrerupt în mai multe localităţi. La Is'hl, inundaţia a silit pe numeroşi locuitori să părăsească locuinţele lor, în mod precipitat. Un tren a căzut de pe un rambleu, lîngă St. Poelten în Austria de Jos, între staţiile Prinzermdorf şi Lonssldorf. Şeful de tren a fost omorît. Doul amploiaţi al poştil aă fost răniţi grav; doul amploiaţi al trenulnl şi doul c&lâtorl aă fost răniţi uşor. Cauza accidentului este prăbuşirea rambleulul în urma ploilor. Comunicaţiile în acest punct sunt întrerupte. Baden, lingă Viena, :8 Iulie. Viaducul drumului de fier de Sud a fost inundat în urma ulimelor plot. Comunicaţiile cu sudul sunt întrerupte. ----------—--------------------- DIVERSE DIN CAP11ALA Trăsnit. — Iu ziua de 7 Iulie, locuitorul Pomana Ion a fost trăsnit şi omorît pe loc. Autorităţile din comuna Porla-Braun, Transilvania, aO autorizit înmormînlarea. El era cioban la ol şi a fost trfisnit pe iţind se afla cu ele la păşune, In munţii Carpaţt. DINSTHEINATA ITn şarpe pe strade.--Din Viena se a-uunţa ca ai-um doua zile s’a găsit pe strada Sonnenfeld un şarpe foarte mare, care se pro. supune ca ar fi seflpat de la o menagerie din a ropiere. O lume imensă se aduuă In scurt timp im-prejurul şarpelui, de o mărime colosala. Un tapiţer, David Szamek, se apropie de el, voinl să-l prindă. Şarpele se Incolori in prejurul lui şi strinse puternic pe bietul curugios tapiţer. înfuriat, cînd scăpa de încolăciturile lui, ta-piţerul îl omorî loviudu-l cu un baston. Totuşi, muţeat de şarpe, a fost nevoit sa se ducă la uu spital din apropiere ca să fie pansai. Palatul «regelui de aur.» — Exista, îutr’adevăr, in Londra şi un palat şi un bogu supranumit ast-fel. Palatul e al sinucigaşului american Bnrnato, suprraumit «rogele de aur» şi a fost cumpărat zilele aceşti a de archimilio-nărui lord englez Eduard Sasson. Pompoasa zidire a costat, nici mal mult nici mal puţin, de cit rotunda sumă de 5 000.000 lei. Vulcan submarin.—Din Sydney fe scrie c8 nu de inUlt un rar fenomen natural s’a observat In partea nordică a insulei Tongoa din nouele Hebride. Un bubuit asemenea celui de tun s’a auzit, pe urmă marea svicnea de apa turbure, neagră. Bucăţi de stîncl sburafi din fundul mării şi un gros nor de aburi s’a ridicat din adincime ia suprafaţă. Cinci zile întregi a ţinut fierberea mării, sgo-moţul surd al adincimilor, pîna ce iar s’a făcut linişte şi faţa oceanului a redevenit netedă şi clar . (Tribuna). Comori lu Rusia. — Lingă Kiev, in localitatea Pocsajev, o veche legendă spune, că un principe rus ’şl-a îngropat comorile in ml-năslirea de acolo, iar pe săpători T a omorît. Un zugrav de biserici s’a convins in mod pozitiv despre existenţa acestor comori, afhnd indicii In nişte acte vechi. S’a apucat deci să le caute, sub condiţia de a da “/< părţi din comori mlnăstirel. Săpăturile tu dăinuit luni de zile, pină ce de curind s’afi şi aflat în sfîrşit trei mari dulapuri de aur, pline cu arme de preţ, cu pietre scumpe, cu vechi bani de aur poloni şi cu sumedenie de alte obiecte valoroase. Toate daţi un preţ de vre un milion şi jumătate de ruble. Săpăturile mal departe tft fost sistate, de oare-ce urmîndu-se munca, zidurile mîuăstirel ar fi periclitate. Depeşile de erî Serviciul „Agenţiei Bomînea Procesul RoItceflT Filipopoll, 18 Iulie. In urma verdictidul semnalat ieri, Curtea a osîndit pe Decsko Boilccff şi pe Novelid la detenţiune riguroasă pe viaţă, iar pe jandarmul VasHUff la a-c-eaşi pedeapsă pe şease ani şi opt Iutii. Boitcef şi Novelid sunt condamnaţi la 5000 franci despăgubiri civile în folosul copilei lăsată de Ana Simon. Paris. 18 Iulie. «Jourual» asigură că remiterea raportului d-lul Le Poittevin procurorului, în privinţa afacerilor Panamalei, va Intirzia cu 8 şi poate cu 15 zile, din cauza unor incidente nerelevate încă. Un Însemnat număr de persoane din toate treptele societăţel se pregăteşte a pleca astă-seară, Sîmbătă, la Sinaia, spre a vedea pregătirile ce se fac pentru ECOITRi *** Membrii societăţel Peleşul şi Vîrful cu dor se vor întruni In curînd, spre a hotărî asupra localului ce trebuie să cum- [>ere peHtru societate, din fondul de 108.000 el de care dispune. Progresele acestei societăţi romtneştl sunt necontestate şi rlvna—cu care membrii el urmăresc scopul eminamente naţional, ce şi l’aiî propus, ne fac să constatăm cu plăcere că iniţiativa particulară tucepe a se dezvolta şi In ţară la noi. »** Următoarele Înaintări s’afi făcut In cancelaria direcţiune! generale a serviciul lui sanitar: D. dr. Pândele, actual cap de biurofl, a fost înaintat şef al serviciului administrativ, în locul d-lul Tudoriu, retras la pensie ; In locul d-lul Silva a fost Inaiutat ’ Florea Petrescu, vechiă funcţionar In aceea direcţiune. *** Erl a apărut Foaia Interesantă No. 28 de sub Îngrijirea d-lul G. Coşbuc, cu următorul cuprins : Text : Draga Mamei de G. Coşbuc. — Iertare nuvela de V. Cozmin.—O călătorie în Olymp de P. Vulcan.—Carne de H. Bfttae cn rănire.—Nearşu Marin, lucrător de bazalt, din str. Lupeasca, în urma unei discuţii pe care a avut-o cu Preda Marin din strada 13 Septembrie, s’afi luat la ceartă, şi de aici ia bâtae cu coada unei lopeţl. Neac.u Marin, fiind-că avea coada lopeţel, a lovit in cap foarte răfi pe Preda, care a fost trimis la spitalul Filantropia, iar bătăuşul la arestul secţiei din apropiere. Altă hătae.-Se vede că erl a fost ziua bătăilor. Rapoartele poliţiei sunt pline cu a semenea cazuri. Theodor Grigorescu din strada Popa Nanu 1, în urma unei certe ce a avut cu Radu Dumitrescu, i-a aplicat o puternică lovitură cu un scaun in cap. Cearta însă era naturală: oamenii erafi In circiuma lui Ghiţă Dumitru din calea Dudeşcl 82 şi pe masa la care s'&u, mal multo pahare cu vin arâtafi că fac chef. Cînd s’a înştiinţat secţia, Grigorescu şi dis fiăruse. Victima a fost dusă la spitalul «Cari as» spre a fi pansată. Hoţ prins.—Agenţii poliţiei de siguranţă afi reuşit a pune mina pe un pungaş. Vogadi Ghiula din str. Puţu cu apă rece No. 26. care furase acum de curind mal multe obiecte şi bani. La o perihiziţiune făcuta, el afi găsit la domiciliului pungaşului, ma’ multe efecte militare : cisme, pături, pantaloni, tunici, etc Ploi cn piatră.—Din mal multe comune primim ştiri că ploi torenţiale însoţite de grindină, in mărimea unei nud,afi căzut şi afi distrus toate semănăturile scăpate de inundaţii. Aşa in ziua de 11 Iulie, la orele 5, o ploaie torenţială a căzut pe teritoriul comunei Acsin-tele. Ialomiţa; piatra ce o Însoţea era atît de inare, in cit, cînd cădea pe păiuiut, făcea adinei gropi. Nimic din semănături nu afi mal rămas. De asemenea şi în comuna Birla din jud. Teleorman, tot in acea zi pioaia cu piatră cit nuca a distrus cu desăvîrş're toiul. înecat.—Ieri s’a găsit cadavrul in stare de putrefacţie al locuitorului Florea I. A. George Niţu din comuna UrlueştT, judeţul Argeş, care s’a Înecat acum o săptămina in apa riulul To-polog. George A. G. Safta, unul din tovarăşii lui cu care se scălda, l’a aruncat mtr’o vuitoare unde apa era mare, ne ştiind să inoate, s’a înecat. împuşcat din greşală__________Ni se scrie din Fălticeni că alaltăeri copilul Costache al Rux-audrel din Oniţoriu a Împuşcat din greşală pe o ‘•liţă a locuitorului Pascu din aceeaşi comuna. Copilul, din nebăgare de seamă, a ridicat cocoşul, arma descărclndu-se a lovit In faţă pe copilă, care a rămas moartă pe loc. Depeşile de azi Serviciul „Agenţiei Romîne“ Viena, 18 Iulie. Istoricul şi consilierul intim Arneth a murit. Madrid, 18 Iulie. 0 depeşă din Lisabona anunţă că agitaţia creşte în Portugalia. Comercianţii producători se opun proiectelor financiare ale guvernului. Ministerialii continuă să atace pe republicani, acuzîndu-l că el sunt cauza ne-mulţumirel ce domneşte în ţară, nemul-ţumirdţce are un caracter alarmant. Guvernatorul din Porto a fost scos din funcţiunile sale şi înlocuit prin d. Cas-tillo. Simtă, 18 Iulie. Trupele engleze afl sosit la Malacand, unde afi atacat pe inamic şi l’a fi rrspins cu pierderi mari. Uu englez a fost omorît; 7 sunt răuiţl. Constantinopol, 18 Iulie. In ultimele zile s'au arestat numeroşi armeni. Se crede că motivul acestor arestări ar fi o încercare de şantagiu din partea unul membru al comitetului, faţă de un doctor armean. Sens, 18 Iulie. Greva minelor din Dre ourt s’a terminat, de oare-ce directorul a promis că va con-gedia pe lucrătorii belgieni pn gaj aţi de mal puţin de 15 zile. Berlin, 18 Iulie. Tratatul de comerţ de la 18 Mal 1865 Intre Uniunea vamală germană şi Marea Britanie, a fost denunţat azi de guvernul englez. Acest tratat va Înceta de n. ma! fi In vigoare peste un an. Petersburg, 18 Iulie. Delegaţii municipali al oraşului afi decis să ofere perechel imperiale germane plinea şi sarea pe o tavă de argint zmălţuită bogat în stil rusesc şi cu armele oraşului Petersburg. Tava va purta inscripţia : Maiestăţilor Lor împăratului şi Împărătesei Germaniei. Constnnlinopol, 18 Iulie. Kiazim-paşa, noul valifi de Scutari, a fost numit de asemenea comandant militar. www.dacoromanica.ro EPOCA ULTIME INFORMAflUNI M. Sa Regele a fost incunoşliinţat de împăratul Frânte Iosef, că în cursul lunel August presumptivul Moştenitor dl Austro-Ungariei, Archiducele Frânte Ferdinand, va merge pentru cîte-va ore la Sinaia să viziteze pe A. S. R. Principele Rominiel. Vizita avînd un caracter cu totul 'intim, nu se va face nici o primire oficială Archiâuceluî Franfz Ferdmand. Neînţelegeri identice aO izbucnit intre liberalii din Craiova ca cele din Giurgiii, Birlad, Roman, Botoşani, ele. Mal mulţi deputaţi in cap eu d-nil N T Popp şi Ştefănescu-Gogu sunt nemulţumiţi de prefectul Vrăbiescu şi ho-tăriţl a cere guvernului înlocuirea lui. D. Haret a fost rugat de d. Dimitrie Sturdza să-sl scurteze concediul cu cite va zile, căci la ministerul instrucţiei s’afl îngrămădit cestiunile cari aşteaptă rezolvarea ministrului titular şi cari nu pot fi rezolvate nici d. Al. Djuvara, ministru ad-interim, şi nici mal ales de d. Ştefan Sihleanu, care de alt-fel a încurcat deja o mulţime de cestiunl. D. P. Petroff, directorul ziarului Otziv din Sofia, a fost zilele trecute în Tul-cea ca să studieze situaţia bulgarilor. înainte de a se înapoia la Sofia, d. Petroff a fost primit de d. Neniţescu, prefectul judeţului Tulcea, şi i-a spus că impresiile pe cari le-a căpătat sunt atît de bune, în cît va sfârîma toate acuzaţiile ce le aduce unele ziare bulgăreşti romînilor, că ar fi intoleranţi faţă de bulgarii din Dobrogea. D. Petroff se află actualmente în Capitală. D. Dim. MinciovicI, agentul Bulgariei la Bucureşti, va pleca la Buda-Pesta spre a eşi înaintea Prinţului Bulgariei si a ’1 însoţi pînă la Sinaia. * Cel alt personal al agenţiei Bulgare va întîmpina pe Prinţ la frontieră. Un maior bulgar a sosit aseară în Capitală, venind din Ruşciuk. Maiorul va pleca la Sinaia, unde va rămine cele 3 zile cît va sta Prinţul Ferdinand. I. P. S. Sa Mitropolitul Arcadie al Bucovinei, va serba la 3 August jubileul de 50 ani al preoţiei sale. Din cauxa serliătoriî de mtlne, Sf. Iile, viitorul uumer al ziarului nostru im n apare de eît Luni, la orele obişnuite. Iată buletinul despre mersul tifosului, în Focşani, pe ziua de 17 Iulie: Bolnăvi aflaţi in oraş 6, adăogaţl 4, rămaşi 10. In spitalul judeţean : 0, a-dăogâţl 2, vindieaţl 1, râmaşi 10. In spitalul profetului Samuel 10, vindecaţi 1, rămaşi 9. In total, în Focşani sunt 2» bolnavi de tifos. Pe fie ce zi dar, numărul creşte. La Te-deumul ce se va oficia Marţi la minăstirea din Sinaia, la orele 10 jum., cu ocaziunea aniversarei zilei A. S. Principesei Maria şi a A. S. Ducese de Coburg-Gotba, vor asista pe lingă miniştri si înalţii demnitari al Statului, cari Vor ‘pleca în acest scop Luni seara la Sinaia. La castelul Foişor registrele pentru înscriere vor fi, toată ziua, la dispoziţia publicului. îndată după vacanţe ministrul de răs-boid va numi o comisiune care să studieze codul de justiţie militară şi să îl modifice punîndu-l în concordanţă cu unele disposiţiunl noul din legile justiţiei civile. Ni se asigură că nu se va face nici o înaintare la gradul de general pe ziua de 30 August, din cauză că miniştrii nu se pot înţelege asupra acestei chestiuni. Se vor face numai înaintări printre ofiţerii superiori şi inferiori. Sindicatul englez care exploatează papura din delta Dunărei prin Împrejurimile Tulcel şi la Sulina, a cerut ministerului de domenii prelungirea concesiunel ce a obţinut de la 15 la 40 ani. înainte de a da un răspuns categoric, ministerul de domenii a cerut timpul de a studia chestiunea. D. Gogu Cantacuzino studiază un noii proiect de lege privitor la patente şi la timbru. Economia acestui proiect va fi identică cu proiectul de astă iarnă, înmor-mîntat în cartoanele Camerei; numai articolele cari aă fost introduse în urma stăruinţelor Camerei de Comerţ din Capitală vor fi modificate. D. dr. Buicliu, absentînd din Bucureşti pentru 2 luni, va fi înlocuit în clientela sa prin d-nil d-rl Tatuşescu (strada Romană 86) şi Varnaly. D. dr. Buicliu, împreună cu familia, se va stabili la Ems. Din Ploeştl ni se scrie că s’a refuzat cererea de liberare pe cauţiune a fostului perceptor fiscal Andrei Popeseu, care a delapidat banii contribuabililor ploeştenl. lată cum explică unii colectivişti slur-dziştl trecerea d-lul Eugen Stătescu in tabăra colectivişti'or aurelianiştl: — E firesc ca finul să fie la nevoe alături de naşul sâO! Se ştie că d. Eugen Stătescu a fost cununat de d. şi d-na Aurelian. Mîine se va ţine un consilia de miniştri la Sinaia sub preşidenţia M. Sale Regelui. Toţi miniştrii atî plecat azi din Capitală. M. S. R» gele a primit, din partea M. S. împăratului Nicolae II al Rusiei, o scrisoare prin care’I notifică că soţia Sa M. S. împărăteasa Alexandra-Feodorovna a dat naşcere unei Principese. Aflăm că d. Fonton. ministru plenipotenţiar al Rusiei, va fi transferat în cu-rînd la un alt post diplomatic, probabil la Kopenhaga. Se vorbeşte că succesorul d-lul Fonton va fi d. de Giers, actual consilier la ambasada din Paris. A fost numit ataşat de legaţie, la ministerul nostru de externe, un tînăr anume Stavride. Am dori să ştim dacă tînărul în ces-tiune a trecut examenul cuvenit şi cu deosebire dacă d. Stavride este împâ-mîntenit. Noi ştim că acum cît-va timp acest tinăr a colindat ministerele din Atena cerînd slujbă. Aşteptăm lămuriri. Comuna Iaşi a instituit o comisiune compusă din d-nil P. Zamfirescu şi Gr. Buicliu, avocaţi, G. Tăcu şi E. Gliica, consilieri comunali, pentru a’şl da avizul asupra diferendului cu d. Paianu, antreprenorul studiilor pentru aducerea apel în oraş. Iată părerea emisă de comisiune: Ar fi bine ca comuna, ca o măsură de prevenţie, să primească probele de apă de la izvoarele indicate de d. Paianu, rezervindu şl drepturile ce le are, după contract, în cazuri eventuale de judecată, aceasta ca lucrare prealabilă şi ca răspuns la somaţiune, rămîind ca’n urmă să se constate dacă fie-care izvor din cele indicate, conţine debitul arătat prin contract. Ieri s’a iscălit la Iaşi, Înaintea tribunalului de notariat, contractul Încheiat de primăria acelui oraş cu hidrologul Lindley, pentru aducerea apel. Contractul a fost în parte modicat. S’a adaus la art. 10 aliniatul următor: «Se specifică că ’n afară de personalul manual care se compune din snpra-vegbelorl, maiştri sondeurl, păzitori, uvrieri, ajutori, ma-şiniştl, etc., necesari la execularea lucrărilor, personalul tehnic al binroulul care va trebui pus Ia dispoziţiunea d-lul Lindley pentru toată durata studiilor (art. 5 al. 3) se va compune dintr’un număr maximum precum urmează: a) In cus etnd se va lucra pe un singur clmp de încercare: Din un inginer reprezentant (art. 4), din un inginer sondeur, un inginer asistent, un de-semnator, un geometru, un secretar şi un şef supravoghetor. b) In cas cind s’ar lucra pe două citrpurî în acelaşi timp de încercare : Din un inginer asistent şi un deseinnator în plus. e) In cas cînd s’ar face sondage adinei din un inginer soudeur în plus.» Din Lespezi ni se scrie că mal multe sute de ţărani din acest tîrguşor, ca şi din comunele dimprejur, aQ adresat o petiţie autorităţilor superioare, cerînd a se lua grabnice măsuri pentru repararea podului de peste Şiret, din dreptul o-răşelulul Lespezi, pod care a fost ruinat în urma umflăreî Şiretului. Din pricina acestei întreruperi de comunicaţie, mizeria în tîrguşorul Lespezi e ne mal pomenită; orăşelul e de mal bine de cite-va săptămînl complect izolat pentru comerţul cu împrejurimele şi transporlul de mărfuri şi lemne. €Jon fraţi re religioasă Din această cauză fracţiunea liberală care deţine puterea seamănă cu un ordin călugăresc, in care : ascultarea este oarbă ; Singurul articol de credinţă este adoraţia superstiţioasă a trecutului ; s’a organizat o întreagă clasă de preoţi cari oficiază ; casta preoţilor se consideră ca singură păs'rătoare a adevăratei doctrine; mulţimea are dreptul numai să se tnehlne. tonei ttrătiann Revenind asupra ministrului de lucrări publice. Drapelul zice : Că Ionel nu trebuia să intre în minister, care este o sarcină grea pentru umerii săi juvenili; Că însuşi Ionel nu este de sigur incinta t de ceea ce a putut face şi mal eu seamă de ceea ce uu a putut face, în cele cîte-va luni de cînd e ministru. A tittulin e ruşinoasă Vorbind de atitudinea Voinţei, d-nil Aurelian şi Giani, se exprimă ast-fel : «Adevărul este că ruşinoasă e atitudinea Voinţei Naţionale, care voeşte să umilească un partid întreg, — în care sunt atîţl oameni cari şi-au cîştigat un nume în ţara aceasta prin propria lor muncă, — prosterni ndu-I la picioarele unui copil, care cel puţin pînă astă-zl, nu are la activul său, ca ceva extraordinar, de cît numele pe care l’a moştenit. Un sub-prefect model Citim In Prahova, organ al partidului conservator din Ploeştl: Ca In toate părţile ţărel şi la noi, goaua tn contra opoziţiei, s’a Început cu o furie demnă numai de un regim păcătos ca cel actual. Sub-prefectul plăşel Filipeşll, Victor Ni-colafi, a arestat şi bătut oribil, In localul sub-prefectureî, pe fiul tul Theodor Gheor-gbiu, anume Costică. * * ♦ Ni se denunţă un fapt cu totul monstruos, comis de sub-prefectul plăşel Fiii-peşti, Victor Nicolau. Abuzînd de puterea ce are ca sub-prefect, a siluit pe învăţătoarea din comuna Filipeştl, care acum, e gravidă. Faptul fiind de o iextremă imoralitate, credem, că autorităţile în drept vor lua măsuri pentru pedepsirea culpabilului. Crima din laşi In acelaşi timp noi martorii d-lul Dobrescu, J declarăm că suntem autorizaţi de clientul nos- j tru să exprimăm regretele sale pentru incidentul întlmplat. Pentru care am d esat prezentul proces ver bal in dublu exemplar, termiuiud ast-fel mandatul nostru Martorii d-lul Jebeleanu: (ss) Căpitan Gr. Ştefănescu. Căpitan Suvopol. Martorii d-lul Dobrescu : mm Ii. Bolinlineanu ) D. Da vidcacu ) avocaţi. Cu privire la cercetările justiţiei in afacerea crimei din comuna Câcărăzenl, judeţul Iaşi, primim următoarea telegramă : laşi, 19 Iulie. D. prim-procuror Garacaş, însoţit de mai mulţi agenţi poliţieneşti, s’a transportat eri la Căcărăzenl. Aci, forţînd uşa încuiată a camerei unde s’a săvârşit crima, a găsit pe Ion Simionescu străpuns drept în inimă cu un cuţit de masă. Victima zăcea jos pe podea alăturea cu un scaun răsturnat, iar pe masă s’au găsit resturi de mtncare; deci presupunerea că nenorocitul a fost atacat şi ucis pe cînd se afla la masă. Obiectele din casă au fost răscolite. Procurorul presupune că asasinii au căutat paşaportul victimei. Vizitiul, soţia lui, bucătăreasa şi copilul lor au dispărui prin Burdujeni. In buzunarul surtucului victimei s’aii găsit 1.500 lei,—ceea-ce face a se presupune că nu furtul, ci răzbunarea e mobilul crimei. Keops. INSERŢII Scrisoare deschisă d-lol deputat Gh. Dobrescu Prahova, Domnule. MINISTERUL JUSTIŢIEI PIIBLICATIUXE D. Herman Israiloviel, domiciliat In Bucureşti, strada Lipscani, a făcut cerere la acest minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «Israiloviel» a celui de «Gftriler», spre a se numi «Herman Israiloviel GOrtler». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul 2 al zisului articol. Băile Bălţăteştî 1) Băile Minerale «-alde cloro-so-dice, Iodurate şi broniiirnte, analoage cu apele : Kreulzoach, Hamburg, Ischl, Reichen-hall, Aussee, etc. speciale contra liinphatismu-lul, scrofulel, rachitismulul, supuraţia glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, maladiele oaselor, debilitatei genorale, precum 'şi In toate boalele de femei: metrite acute şi cronice, eu-dometrite, salhingite, etc. tumorilor uterului şi anexelor. 2) iHvorul t'uza-Vodă. — Isvorul Cxcza-Vodă, apă de băut, foarte bogat în sulfat de sodiă analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, isvor din care se extrage : sarea purgativă de Băl-ţăteştî, este foarte folositor în toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsie, catar acut şi cronic a) stomahulul, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, consti- ţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa bepato-splenieă, hydropisiile şi obesitatea. T6te ceste maladii se vindecă în urma unei cure sistematice tăcută cu apa saă sarea de Bălţăteştî. 3) Stabilimentul de Inhalaţie şi Pul-verisaţie minerală.— Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, goaiaeol creozot, rucaliptol safl ori-ce esenţă urmată de pulve-eisaţie de apă minerală; arangial după sistemul Reichenhall şi Ischl, este foarte folositor în toate boalele de nas, găt şi mal cu seamă in bronrbită, emphiseme, astmă şi tuberculosâ pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a iDtro duce săruri Su organism. 4) Stabiliment de llydroteraple cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, iuasage, executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea raea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25°/0.— Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. plnă la 1 Septembrie. Pentru ori-ce informaţianl, ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la: Doctorul Slatualin Băltăteşti. judeţul Neamţ. Institutul de Domnişoare BOLINTINEANU sub direcţiunea D-nel MARIA ANGELESCC BUCUB.ESCÎ. — Soseana Jianu. — BDCURESCÎ Liceu şi cursuri primare, cu internat şi externat. înscrierile încep la 15 August. Informaţiunl se pot da la cerere. 55 55 Cel mai bun întăritor. Indispensabil In tote familiile. Se ea de preferenţâ pur pe puţin zahăr. Multă mai superior tutor Apelor de Melissă şi Alcoolului de Mentă. Se întrebuinteza cu succes contra indigestiunilor, boalelor de stomac, de nervi, contra leşinului, durerei de capu. IndispensabilVoyageorilori pe Mare. Antiepedemic, garantdza contra Influenzei şi frigurilori. Se vinde în llacdne modelu mare, şi modelu special pentru busunar care este preferat de către Velocipedişti. 8* otsisci In Romani*, l* t6t* Farmaciile, Droguisti ji Parfumori. OLtMENT A O'*- Vale nea (Driraft-Fraacio), Grăbiţi-ve!! Grăbiţi-ve !! la ÎOOO ARTICOLE Vis a-vis di Magazinul Universal (fost'Sutianu) 10.000 b. sifon metri 38,50 b. numai fr. 12,50 10.000 - Schirting metri 36 fr. 13,75 10.000 dz. ciorapi fii. d’ecosse numai 1 fr. per. 10.000 „ „ dubli numai 50 bani „ Colosal asortiment de LINORBIfci pentru Dame fabulos de eftine 10.000 Dz. Gulere şi Manşete olandă pură nu- mai cu fr. 8 duzina 5.000 Dz. Cămăşi bărbăteşti de noapte şi de zi nnmai cn fr. 2,75 bucata 10.0000 bucăţi Broderie fabulos de eftin. Cravate, Batiste, Prosoape, Parfumerie, Bas- oane, Untbreluţe. ne mai pomenite de eftin. 34.-CALEA VIUTOKIEI. 34 Visa-uis de Magazinul Universal Farmacia ANDREI CRUCEANU Din Tirgu-Neauiţu Sub-semnatul am onoure a înştiinţa pe onor. Public, care este hotărit a visita, în timpul ve-rel oraşul Tg. Neamţu, renumitele băl de la Oglinzi sad splendidele locuri de vară din im->rt-jurimile oraşului Tg.-Neainţu, că din luna anuarie a. c. am luat iu posesie farmacia din acest oraş şi că n’am cruţat muncă nici bani pentru a o ridica la nivelul farmaciilor celor mal moderne, înzestrînd’o tot o ată iu belşug cu din toate necesare, aducli.-d pe lingă un de-posit mare de droguerie, prepaiate streine, articole de cauciuc, săpunerie. parfumerie, eau de cologne, etc., etc., şi un mare deposit de ape minerale din ţară şi streinâtate direct dela surse. Ast-fel că sunt in posibilitate de a servi pe onorabilii visitatorl. cu din toate ce se atinge de branşa inea de farmacist. c» ştim», Andrei Criiceanii. Ir M ■§> W Cea mai Imn» aiul 174 JU Jui JU MJ A minerală de «insă. D-rul IOIX JliOTU Fost medic secundar al Spitalelor din Bucureşti stabilit in Câmpulung; dă consultaţii pe timpul verel. Dumitru Comşa Doctor In Drept de la Facultatea din Paris ADVOCAT 76, Strada Dionisie, 76. FABRICA DE îngrăşăminte chimice din Braşov Recomandă d-lor AGRICULTORI tot felul de SUPEBPOSPATE pentru îngrăşarea pămîntulol Informaţiunl la D-nu A. I. L O E BE L Bucureşti, Str. Smirdan No. 9 safl în provincie la agenţii fabricel BÂÎA centrala Strada Euel 11, Bucureşti Se aduce la cunoştinţa onor. public că S’A DESCHIS BAIA CENTRALA Cea mai frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de băi: igienice, hydroterapie, bae de abur eleetroterapie. In special se recomandă visitarea rneca-noterapieî (gimnastica suedeză dr. Zander). Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa pînă la 8 ore seara. Consultaţiunile medicului Director sunt gratuite pentru cura ce se urmează în stabiliment Iu stabiliment se află şi un coafor. Direcţiunea. 8, - STRADA SĂRINDAR,—8 Prelungirea stradel Nouă BUCUREŞTI IN FABRICI LEI D-rul ARMINIU MARCEL D AIII M11 IfCD Medie al spitalului Caritas I | fţ y jjj^ g jj^ f| Le Journal, marele ziar francez, reproduce în întregime proclamaţia Regelui Carol către poporul rornîn, după însănătoşarea Principelui Ferdinand. Un nou ordin călugăresc Drapelul continuă atacurile sale «moderate» in contra d-lor Sturdza-Canta-cuzino-Ionel Brătianu. In numărul săO de azi ziarul aurelia-nist, sub titlul «un nofi ordin eălr-garcsc», iată cum zugrăveşte persoanele cari sunt la guvern : Cuttnl persoanelor «In lipsă de cultul ideilor, mica con-frăţie politică care deţine puterea în numele partidului liberal, a îmbrăţişat cnltnl persoanelor. Ştim iarăşi că, o dată pornită pe a-ceastd cale, a adop'al toa'e firmele exterioare de organizare a eonf'răţlilor religioase. Ftindu-le vederea t noii luă pentru ori-ce mişcare in viitor, ei s’aă agăţat de trecut.» Ştiut este de întregul judeţ că sunteţi un bătăuş; nu s'a putu* însă constata plnă în prezent dacă sunteţi în stare si daţi vr’o satisfacţie. In urma agresiunel care aţi exercitat-o asupra mea, pe peronul găreî de la Ploeştl, pentru care v’am trimis martori, s’a constatat că aţi foRt,_____________________________________________ sunteţi, şi veţi fi un simplu bătăuş, ne fiind in | ^ __________ ____ ________I A l" _ I _ J . 1/ 6r. S. EltlJdl | Articole de Voiagiu a avea o întilnire pe teren, după cum sa vede Medie al spitalului Caritas Boale Interne Consultaţiunî de 1» 2—4. 65, Calea Văcăreşti, 65. Se găseşte fu tot timpul uu JMare asortiment DE din procesai verbai dresut de onor. martori. E curios şi trist, faptul că în ziua întîlnirel, aţi dispărut din oraş, dueîndu-vă la Cîmpina. Iată de ce dar vă adresez aceste rlnditrl, pentru ca lumea să vadă cine sunteţi şi că de chestii de onoare fugiţi. De cit dispreţul metl, n’uţl putea primi nimic mal nimerit din parte-mi. Yaleriu A. Jebeleann. proprietar, num. Teleg*. Ia*ă procesul verbal încheiat tn ziua de 16 Iulie, de martorii d-lul Jebeleanu şi al d-lul Dobrescu: PROCES-VERBAL MiercHri 16 Iulie 1897. subsemnaţii căpitani G. Stefănescu şi Eliodor Savopol, din partea d-lul Vaieritt Jebeleanu, şi Romulus Bo:inti-neanu şi Dumitru Davidescu din partea d-lul G. Dobrescu, ne-ani întrunit la Grand Hotel penlru a discuta asupra incidentului intimplat in ziua de 15 Iulie a. c, pe peronul găreî Ploieşti şi am căzut de acord asupra următoarelor : Ofensatul, d. Jebeleanu, prin martorii săi, recunoaşte că imediat după incident s’a adresat autorităţilor, ce'rind intervenire. In consecinţă noi martorii ambelor părţi, conform cu dispoziţiunile codului duelului ae contele Du Verger de St. Tomas art. 20 al. I cap. III, găsim că ofensatul prin faptul de mal sus nu mat poate face apel la reparaţie prin arme. Specialist în boale interne 22, Strada Gabroveni, 22 Consultaţiunî de la 2—4 p. m. Dr. P. Tatuşescu Boale interne şi sifilitice 86, (Strada Romană, 86 intrarea prin str. Dorobanţilor Consulaţiunl dela 6—7 seara De închiriat şi de Vînzare dep^eecm strada Pitar-Moşu No. 4: 6 odăi. odăi de servitor, bucătărie, magazie şi pimniţă. De VlNKAKE moşia Cepturaşi-Corbu, districtul BuzăO, plaiul BuzăO. A se adresa la proprietar, Str. Pitrr-Moşu 4 DE VÎNZARE O TIPOGRAFIE complectă cu o maşină format 10. O maşină de format 6. O maşină format 10, usată, In condi-ţiunl avantagioase. Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la d. Iosef Schwarz & Co. Bucureşti, Str. Doamnei, 20. Pielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. SACI CU NEGESAIRE DE TOILETA de la 40 până la 350 lei Noul Institut de Băeţ! sub direcţiunea d-!or I. CMMCIXJ şi T. 1*01*A BUCURESCI 104, CALEA PLEVNEI, 104 înscrierile încep !a 15 August, iar cursurile la 1 Septembre. Se primesc elevi pentru cursul primar şi secundar. Informaţiunl se pot da la cerere. Dr. Mirinescu Laureat al Facultâţel de Medicină din Paris Medic şef la spitalul de copil, şef clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII Strada Drea|ilA.2l> ADUC la cunoştinţă că mi s’a furat un ciine negru de rasă; cine îl va aduce la mine acasă, strada Mercur, 3, va fi recompensat. Nuiarauda Baati, www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 8 M A AIHK-RUDE Victima mînăstireî Nu ştia: totuşi dacă d-şoara de Croisy va fi In «tare să se întoarcă din nod la castel. — Dar ar trebui să meargă cine-va să aducă o trăsură în toată graba şi nu văd pe nimeni pe aici. - Ea, zise Emanuel, nu pot pleca : Nu v6 pot lăsa singure aici, zise Hermina în nesimţire. — Ia mal vezi, nu-I nimeni. ' Si Alisa se sui pe o movilă să rotească ochii în juru-I. In timpul ăsta, d’Argouges ridică în mlinl capul Herminei şi îşi plecă fruntea pe fruntea el. La atingerea lui Emanuel, Hermina se deşteptă şi o roşeaţâ slabă ÎI veni în o-brajl. Alisa se logodise. Nunta avea să aibă loc în curlnd. Intr’un colţ la o masă sta de vorbă d. de Villy cu amicul săfi colonelul Lam-brune. — Dragă Villy, regret, dar nu voiu asista la nunta Alisel. — Ah! şi eO regret mal mult scumpul meii Roland vino şi la anul al să-l fii naş. — Iiel ! Hei! prietene, da repede mal mergi. Colonelul clătină din cap. Trebue să adăugăm aci că d. de Lam-brune începuse conversaţia nu pentru a face jocul Iul Emanuel care în definitiv nu’l interesa de loc. Ci ca să prepare pe d. de Villy la decepţia care ’l aptepta. — Iată deja a doua oară, zise d. de Villy că te arăţi neliniştit de căsătoria asta. Dar nici nu ştiri de unde le scoţi neliniştile tale. Emanuel iubeşte atîta pe Alisa. — Da, negreşit, întrerupse deLambrune e foarte corect ca văr, dar ca logodnic mal multă atenţie pentru fată n’ar strica. — Dar ce vrei şă-şl peardă vremea în-genunchl înaintea dînsel. Ca un trubadur de romanţe. — El bine, amice, trubadurii aveau dreptate. — Să nu exegerăm lucrurile, colonele. E foarte firesc ea Emanuel să iubească pe Alisa cîtă vreme staă atîta împreună. S’aă obicinuit deja unul cu altul. — Tocmai aici e pericolul, amice. Vorbesc de d’Argouges. E de două-zecl şi trei ani. E virsta patimilor şi a sîngelul aprins. Să se urnească numai din loc, şi cum o vedea o altă femeie, afecţiunea lui pentru Alisa va fi ştearsă Îndată. — Soldat şi faci romane ? — El, drace, romanul e doar scos din realitate. Aminteşte-ţl: cine a văzut multe, a învăţat multe. Eă am văzut destule. — Unde vrei s’ajungl ? — Stăl. Ce al zice tu, dragă Villy în ziua clnd Emanuel ţi-ar scire asta: «Unchiule dragă, am cea mal mare părere de răă că nu pot urma intenţiuuile d-tale care la Început aii fost şi ale mele Dar am văzut că pentru Alisa hrănesc numai simţiminte prietenoase şi de rudenie. Dar dragostea adevărată o simt pentru aha. Te rog fii indulgent faţă eu mine. Şi doresc să obţin ertarea şi de la Alisa care ’inl e scumpă ca şi mal Înainte şi fac pentru dînsa cele mal sincere urări de bine.» — Vorbeşti cam aspru colonele, ca un soldat. Şi vorbeşti cu atîtă siguranţa par’că al toată experienţa cuvenită. — Am văzut ce a făcut un alt văr cu verişoara lui. — Dar dragă există văr şi văr. — Da. Dar vărul de care îţi vorbesc e în aceleaşi condiţiunl cu Emanuel. A fost crescut împreună cu verişoară sa. Amludol se jucaă, copil fiind, de-a bărbatul şi nevastă. Şi se îndrăgeai! din toate inima. Dar într’o zi veni redutabita necunoscută care se puse între dînşil şi strică totul. Şi atunci vărul ne mal avlnd nici un cui raj trimise un bilet asemenea cu acel pe care ţi-l’am Înşirat eh. Colonelul privi lung la amicul săă. Dar d. de Villy nici nu’şl dădea osteneală să fie atent. — Vărul cela, răspunse el în cele din urmă, era un farsor. Dar Emanuel e băiat serios. — Dar, zise colonelul cam enervat, admite pentru un moment că eă am dreptato. Ce te faci dacă priveşti biletul de care ţi-am vorbit ? — In numele meii n’aşl zice nimic. Emanuel nu-I angajat faţă de mine cu nimica. Dar cit pentru Alisa, ah! se schimbă lucrurile. Sărmana fată s’a deprins deja cu gîndul să-şi lmparţă viaţa el cu mine, cu bunică-sa şi cu Emanuel. Şi s’o dee lui, clnd va fi lipsită de mine şi ele buuică-sa, oameni bătrînl. Al să juri şi tu, nu-I aşa ? că ea n’a văzut dinaintea ochilor nici un alt bărbat şi că nici s’ar putea gîndi la un altul. Ea nu ştie de ctt de Emanuel. Perzîndu-1, îşi va pierde fericirea şi liniştea sufletească. Şi eh atunci îmi voifi pierde şi fiica, care oii va muri de supărare, ori se va retrage Într’o mînăstire, cum va făce Hermina de Croisy. Şi ÎI va fi poate singura mîngîere că va trăi alăturea de iubita el amică, Hermina. Numele d-rel de Croisy trebui să aibă un efect ciudat asupra celuia care ştia totul, cum era cazul cu Lambrune. l)-ra de Villy putea ea merge la Bayeux, la mînăstire, dar val ! n’ar fi avut alăturea de dînsa pe prietina el din tinereţe. Aceasta ar fi fost în braţele lui Emanuel fericită. Colonelul îşi întoarse privirea, atîta se temee de Villy să nu recunoască pe faţa Iul neliniştite sale. Atunci, reluă d-ra de Villy, după o lungă tăcere, dacă viitorul Alisel atîrnă, de această nestatornicie tardivă, care îmi va răpi o speranţă de mult, nutrită multă vreme, săă poate chiar fata.,, nu ştii! zăă, de ce aş fi capabil în durerea mea extremă uumal să nu nebunesc de o data. Nu ! nu ! E cu neputinţa. Să nu mal vorbim, zăii colonele. îmi face răfl numai cît gindesc. — Al să ’ml erţl atunci, cruzimea, zise de Lambrune, cruzimea de aţi fi tulburat liniştea prin vorbele mele. Înţelegi prea biue amice că ceea-ce m’a îmboldit a fost binele ce’l doresc atît pentru fiica ta. — Ce oare al nevoie să’ml o spui ast* replică de Villy revoltat. Din potrivă ar trebui să’ţl mulţumesc. VoiQ căta amice, chiar să profit, la prj. lej, de sfaturile tale. De Lambrune abia se putu reţine să nu zică : — Apropiat prilej... * * * Amănuntele acestei conversaţiunl n re. veniră în minte cum se primbla în parc şi cum ajunse în locul unde d’Argonges îi mărturisise că iubeşte pe Alisa. Şi se mira de orbirea fatală a acelora cari sunt interesaţi într’o chestie de amor tată saă soţ, logodnic saă amant. Trebue să vină nenorocul ca să’ţl vezi rătăcirea. Dar cum, Doamne ! Alisa, care doar cu instinctul el de fernee trebuia să’şl micşoreze naivitatea nu vedea că d’Argouges avea pentru dînsa o indiferenţă mascată ? „ , * * * *1 . - tj Roland de Lambrune întoarse privirea îndărăt. Şi atunci văzu pe D na de Villy venind într’un suflet spre dînsul. — Se vede colonele, că rtu’ţf plac surprizele. E greii să te găsească cine-va. — Ah! nu, copila mea, n’am de gînd să m’ascund, zist colonelul, apucînd mina Aii-sel. Sunt chiar dispus să fac cu d-ta o preumblare prin alee... Dar cum se poate că nu eşti acompaniat de d-ra de Croisy? (Va urma). Ban Apele., MINERALE DE’ >B5T°MAC, ALE CĂILOR URINARE ^^Anemie,Gastraigie,Diabetă SÎlMiSPEPSiE.GHOLEIilNÂ Şl PENTRU CALITĂŢILE . JITINATE şi la NsuEsSILEGER^Pj^yHEUMAŢ|SME SUNT RECOMANDATHGp^^.—^ DE CĂTRE SOMITĂTILry ° Medicale în Bolele de E forte gazosăşi jilticută Io fedutX amestecata snu'nu.cu ori-ce băutură. CASA D£ SCHIMB HESKIA & SAMUKL ! BUCURESCI HU. S Strada Lipscani Na. S Cum,..» ai -Ofictb p in li ce şi face ori»* •chimb de monezL Curau, pa ziua de 18 Iulie 1897 Singura apă purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! CARE PRODUCE AFARĂ OE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI O ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE. C,* UN PĂHĂREL FACE* ACEL AS EFECT GA O STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GĂSESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN TARĂ. | Cump | Vlnd 4' Henia Amortisabită. 87, */. » Amortisabită. . 100,*/. 0 ţ-‘ Oblignţ. de Stat (Cov. R.| » Municipale din 1°89 SOI;*/, S6>, * » » 1890 Sp (o Scrisuri Funciar Rurale **/« » > Urbrnc » * » Iaşi Siv. 18t0_ Acţiuni Banc* Naţio all » » A" coli 835 — > Dacia Ro aia >eig„ 41&U » S-tea N sonata asig 450 — S-tatea de ^oastrucţiunî 150- Floriul valoare Austriacă * 11 Mărci Germane . . . 1 «3 Baenoie Franceze . . Î00 — > Italiene. . . 89|— > rable hîriie . *|65 s/« i• Îr8 10<) *02 97 98 C2 8» 85 1860 340 425 400 160 s|l2 1,25 101 — 93|-70 Les Veritables Eaux Mirierales de VICNT aont les Sources vichy-£tat c£lestins GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiokr le nom sur la Capsule et l’Etlquette. Les Seules Veritables Pastllles de Vlohy sont les Pastilles YICHY-ETĂT fabrlqa&e* aveo lea aels naturala extralta des Eaux Vichy-Btat COMPRIMES de VlCHY aux aela naturala VICHY-6TAT pour prâparer l’eau artificialle de Vicliy itzeust. Agtnt Gintral pour la BOVMANIB BULGARIE, SERBIE : A, O. CAEIS3T, Buearest Băile Mitraszewschi Strada Poliţie*, NTo. 4 şl O Cel mal îngrijit şi mal bun STABILIMENT DE Băi de Abur si de Putină MARE BASIN pentru băl reci îu apă filtrată şi duşi îu mijlocul gradinei şi aranjat în modul cel mal frumos. Deschis in toate zilele. Dela 10—11 sunt rezervate pentru dame De ARENDAT pe lermenul de la 23 Aprilie, 1899, moşia Plăcinta-SIo-bozia-Conachi jud. Covur-luT, o oră de la gara Independenţa, circă 2,700 falei pămlnt roditor, populaţie deasă la adăpost de inundaţie. V o g o r I <1 y 36, Rue Ecuries d’Artois, Paris. A vis Important Se face cunoscut onor. vizitatori al sta-ţiunsl Buşteni, că Hotelul Buşteni a trecut sub o uouft administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente in condiţiunite cele mat avantajoase, cu ziua, luua sad sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românoască, asortat fiind şi cu vinurile cete mal at6se, din viile d-lul Simuiescu. Noul antreprenor-Hotel Buşteni. T IPOGAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. n Apă de masă gazâsă, plăcută la gust, întăritore, re-constituantă, asimilabilă graţie fosfatului ce conţine in abottdenţă; uşdră, diuretică, digestivă; prin presanta magnesiel, ea este şi puţin laxativă.— Persânele sănitâse o apreciată pentru gustul siă plăcut: ea va fi un remediu suveran pentru anemici; numai per-adnele slngerdse nu trebuesc să abuzeze. .I.t111111111 lllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii in !î MELSDIG APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUGIN0ASÂ — GAZOAZÂ - FOSFATATĂ Anallsa doctoralul BERNAO (Inst. chimic universitar) Nu decolorează vinul Fosfat de fer . . 0.05443 Sulfat de var . . 1.07027 Sulfat de sodă . . 0.72597 , Carbonat de fer protoxidat . Carbonat de inagnesie . . . Clorur de sodă . . 0.04998 Oxid.Ale aluminium 0.07S91 Anhidrit salicilic . 0.07704 1.13513 0.04414 Comandele se primesc la Administraţia apelor Meledic, Hali de l'lndâpendance Roumaine, Bucurescl. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiim Principiilq minerale ale isvdrelor fcruţfinosp fosfatate din Meledic sunt împărţite in aşa proporţiunl in cât le pune în capul tutu lor acelora cunoscute in ceea ce privesce puterea lor reconstitutivă. — Fosfatul jdcă un rol considerabil şi le dă o valâre terapeutică nepreţuită printre apele a-naldge cele mal însemnate: Buaias, Franzensbad, Boc-klet, Pyrmont, Orezza, etc. Băile Herculaiie (Mehadia) (Herkiilesfurdo, Ungaria) Staţiune tle eate ferata, Ponta şi Telegraf RENUMITE TERME SULFUROASE şi SĂRATE Cu Temperatură terestră de 55° C. |C Începutul NCNouului la 1 Halfi Loc de cură climatică. — Gimnastică suedeză şi massagin. — Băl electrice. Hidroteraphiă.— Rendezvous internaţional.— Siluaţiune admirabilă in valea romantică a Cernel.—Promenade şi locuri de excursiune.—Climă favorabilă. Situaţiune scutită de vînt.—Aer ozonic şi liber de praf. — PalaturI de băl, hoteluri splendide.—salon de cură.—Luminaţiune electrică.—Musică proprie. Orfeu (Teatru Varieliî). |C TKEDIFt II O H î A I COSISIILTAŢIIJNI îu toate limbile europene. Juncţiune cu trenul Expres şi Orient-Expres ; dela Orşova cu năvile dunărene Bilete cu preţuri retliiNe. Freeiienţa lu uiinl 1896: peste ÎO.OOO. STUDH Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de ori-ce fel BUCUREŞTI.— Strada Sf. Dumitru, 8. Motoare originale „O T T O” cu Gaz, Benzină şi Petrol*»» Peete 100 bucftţi «le '/,-60 cal „litere inntalate lu Kunilni» MACINE $1 CAZAXar CU ABUR MAŞINI-UNELTE pentru LEMNE si METAL MAŞINI pentru INDUSTRIA TEXTILĂ, LOCOMOTIVE, POMPE dela SĂCH8. MASCHINENFABRIK fost RICH. HARTMANN din Cheranitz FnrnlNate iu gutiuif