SERIA n—ANUL m. No. 513. ESdiţla a trei» SAMBATA 19 IULIE 1897 numârul^io BANI ABONAMENTELE (n««P I» 1 Şi 18 ale fie-eărel Ioni şi se yl&te»e tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi ttreinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un numir In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ NUMÂRUL^IO BANI AN UN CIURELE In BucuroştI şi judeţe ce primesc numai le Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi U toate oficiile de publicitate AnuneinrI la pag. IV .... . 0.30 b. linia > > > UI .... . î.— le? s* » > » n.......3.— * * Inserţiile şi reclamele 8 lei riadul Un unii vechii &0 b • * £ REDACŢIA Ho. S — STRADA CLEMENŢEI — No. S TELEFON ADMINISTRAŢIA Ho. t - STRADA CLEMENŢEI - No. * ŞANTAJELE „Voinţei Naţionale” IAR TAXA PE ALCOOL Cu orbii nu se poate discuta despre culori. Cu neiniţiaţii nu se poate discuta în chestiile complicate. Orbul nu vede nimic. Cu cel neiniţiaţi şi mal răQ; el văd numai o latură â chestiune! şi nici nu’şl pot închipui că mal sunt şi altele. Aşa s’a întîmplat cu Voinţa care voind să critice o revistă a Epocei, care se ocupa de scăderea taxei alcoolului, de primele de export, de incidenţa impozitelor, ele., s’a dat la aprecieri absolut falşe. Mal întn no! afirmasem că nicăerl, o urcare de taxă asupra alcoolului nu a făcut în definitiv să scadă consumaţia. Cel mult, supra-taxa a avut de efect a opri momentan în loc consumaţia. In al doilea sad al treilea an, consumaţia alcoolului îşi ia din nou avintul, iar lăzile Statului se umple cu prisosinţă. Am rugat pe Voinţa, să ne dovedească contrarul. Gazeta liberală a tăcut chitic asupra acestei afirmări categorice a noastră. Ea nu a îndrăznit să o releveze, cu atlt mal puţin să o combată. Rugasem pe Voinţa, să ne dovedească că Romînia din împrejurări necunoscute nouă, face poate excepţie de la această lege şi că măcar că fenomenul e general, totuşi ţara noastră în materie de impozite urmează alte legi, este supusă la alte îndrumări. Nici asupra acestui punct Voinţa nu ne dă un răspuns. Pentru ca tăcerea el pînă acum, să nu ’I servească de pretext ca să nu mal răspundă, o prevenim că este încă în termen, şi va fi tot-d’a-una în termen ca să ne răspundă, orl-clt de tîrzifl. Va să zică, e constatat că la partea de principiu, la chestia de ştiinţă şi de practică financiară, Voinţa nu a răspuns şi probabil nu va răspunde. Ce ne obiectează Voinţa ? Mal intîio să amintim ce susţinusem noi. Noi susţinusem că dacă consumaţia alcoolului a scăzut în ţară in urma ur-cărel de la 5 la 8 bani de grad asupra alcoolului, faptul nu se datoreşte acestei urcări de imposit, ci altul fapt, şi anume faptului că odată cu urcarea taxei alcoolului, guvernul liberal a reînfiinţat prima de 3 Ia sută în folosul exportatorilor de alcool. Voinţa nu înţelege acest lucru. Ea ne face obiecţiunl de acele înaintea cărora eşti nevoit să rămîl încremenit. * «Cum, ne răspunde foaia liberală, «fost-a cine-va care să voiască să con-«sume alcool, şi care să nu găsească ? «Lipsit-a alcoolul pentru consumaţia «din ţară? «Oare producătorii de alcool nu pot «el produce ori cit voeso, aşa ca să «poată satisface atit consumaţia internă cit şi acea externă?» De sigur că nu lipsa de alcool, a făcut pe consumator să bea mal puţin anul trecut, dacă în adevăr, e constatat că s’a consumat mal puţin. Acool a fost, însă a fost scump. Dar pare că văd pe Voinţa strigînd, «El: «vezi, va să zică din cauza Urcărel «taxei pe alcool, s’a consumat mal pu-«ţin, deci avem dreptate etc. etc.» Opreşte-ţl entusiasmul foae colectivistă, căci nu am sfirşit. Alcoolul a fost scump pentru consumator nu din cauză că s’a urcat taxa de la 5 la 8 bani pe grad, ci din cauză că taxa pentru alcoolurile exportate a rămas tot la 5 bani de grad. Urmează-ne raţionamentul şi te vel convinge, sperăm. Cînd un Stat creiază un noii imposit sau urcă un altul existent, este întrebarea : cine in definitiv plăteşte fiscului noua taxă sail diferenţă, surplusul peste cea veche? O plăteşte integral consumatorul ? O plăteşte integral producătorul ? Integral nu o plăteşte nici unul nici altul. O plătesc amindol în puterea legel incidenţei impositelor, care are de efect că eu toate sforţările, nici odată sail foarte rar, producătorul poate arunca pe spinarea consumatorului întreaga taxe. Să vedem ce a trebuit să se întimple in cazul concret care ne ocupă. Voinţa, trebue să admită că producătorul avea un profit foarte bun, cind taxa asupra alcoolului, era de fi bani pe grad. ' Voinţa, trebue de asemenea să admită că urclndu-se taxa de fi la 8 bani de grad, producătorul nu mal poate cîş-;iga atîta ca înainte, de cit cu o singură condiţie, ca să izbutească a arunca te spetele consumatorului, întreaga su-)ra-taxă de 3 bani. îndată ce producătorul nu reuşeşte a se uşura complect de noua sarcină de 3 bani pe grad, îndată ce el e nevoit ca să o împartă cu consumatorul, adică să plătească el un ban jumătate, iar consumatorul restul, în acest caz este vădit că el va avea un profit maî mic de cit acela pe care îl avea cind taxa era numai de 5 bani pe grad. Să ne închipuim acum, că liberalii nu ar fi pus in vigoare din nou primele de export şi că producătorii cari ar fi voit să exporteze alcoolurile lor, ar fi fost obiigaţl să plătească tot taxa de 8 bani la grad. Ce s’ar fi întîmplat ? S’ar fi întîmplat că producătorii, neavînd nici un avantagio de a exporta produsele lor, ar fi fost siliţi să le arunce in consumaţia internă şi, fiind-că pentru a-le arunca în consumaţia internă, ar fi tost nevoiţi să suporte şi el o parte din supra-taxa de 3 bani, urma fatal ca alcooul cu toată această supra-taxâ să se vîndă mai eftin de cît s’a vîndut anul trecut. Şi fiind-că alcoolul era să fie mal eftin, consumaţia era să fie mal mare, plnă ce îşi lua zborul el natural. Cu înfiinţarea primelor de exportaţie, lucrul este cu totul altminteri. Liberalii afl păstrat vechea taxă de fi bani pe grad pentru alcoolurile de exportat, pe cind pentru cele consumate în ţară aii ridicat taxa la 8 bani. Producătorii continuă a eîştiga pentru alcoolurile pe cari le exportează, atită cît înainte el cîşti-gaO pentru cele consumate in ţară. ’ Evident că le convine mal de grabă să exporteze. De altă parte, producătorii avînd de-buşeurl mari în streinătate, nu simt nevoia ca să consimţă a lua asupra lor— cu privire la consumaţia internă — o parte din supra-taxa de 3 bani la grad, prin urmare nu sunt dispuşi a face concesiuni de preţ consumatorului pentru a’l atrage. Acesta, faţă cu urcarea prea mare a preţului, devenind rebel, urmează că consumaţia scade. Alcool este şi azi pentru consumaţia din ţară, dar producătorul nu voeşte a se însărcina cu o parte din sporul taxei, pentru cuvintul că poate desface o mare cantitate de alcool tot ca mal în-nainte, tot cu 5 bani de grad, din cauza legel primelor de îneuragiare. Este lămurit aceasta? Cît despre afirmarea Voinţei că producătorii pot produce ori cit vopsc, şi aceasta de azi pînă mîine, să ne dea voe să ’I spunem că nu ştie ce spune. Un producător nu-şl poate mări stocul de producţie în curs de un an; pentru aceasta trebue instalaţii noul, un compliment de utilagifi etc., etc., lucruri cari nu se improvizează. Ori, acest lucru se va înlîmpla, dar mal tirziti. Acest lucru îl vor face producătorii, însă numai cînd vor vedea că consumaţia internă va reveni la starea el nu, maiâ Şi acea stare normală se va realiza cit de eurînd, chiar cînd preţul alcoolului nu va scădea. L’entru ce ? Pentru că cu timpul contribuabilii se’deprind cu impositele chiar cele mal nedrepte, cînd ele sunt aruncate asupra objectelor de prima necesitate— şi din nenorocire, alcoolul a intrat atit aiurea cit şi la no!, în numărul acelora. CEREREA GALATENILOR Gălăţeniî cer anchetă. Iată un lucru destul (le neplăcut pentru guvern ; dar, acum ne cunoaştem oamenii şi cum presa oficioasă a avut grija să spue ţărei că de domnişorul Brătianu n’are ui-meni voe să se atingă cît sunt liberalii la putere, nu ne iudoim că cererea Gulii* ţenilor va il pusă la dosar. E în adevăr şi o mare îndrăzneală din partea Gălăţenilor ! Oare nu sunt bucuroşi că şi-au pierdut numai casele şi averile ? Sub un guvern ca cel de astă-zl, puteai foarte bine să-şi piardă şi zilele. Onoarea ca în guvern să ile un Iii al lui Ion Brătianu e atit de mare, în cît nici o pagubă, nici o jertfă nu e destul de însemnată spre a o putea plăti. Obrazul subţire cu cheltuiulă se ţine. Ion Brătianu I se mulţumea cu subscrieri de milioane pentru recompensarea virtuţilor cetăţeneşti». Lui Ion Brătianu II îl trebuesc sacrificii mal serioase. Nu înţeleg aceasta Gălăţenil ? Lupta în contra Bănceî Naţionale (Convorbire cu d. deputat Moroianu) Scopul Răncei Generale.—Privilegiul B&ncei Naţionale.- Idealul d-lui StâteBCu. Scopul năucei Generale D. deputat Moroianu, bancher, Intre bat ieri de un redactor al nostru asupra nouţi bănci a d-lor Costinescu et Cie, a binevoit a ne expune după cum urmează impresia financiarilor grupaţi împrejurul Băncei Naţionale : — Banca Generală Romhiă, opera d-lui Em. Costinescu, fără îndoială va îndeplini o mare lacună pe piaţa noastră, dar nu va face şi nu va putea să facă nici un rău Băncei Naţionale. Banca Generală are mal mult în vedere ajutorarea acelora cari vor să întemeieze o industrie. In acest scop a stăruit şi d. Costinescu la înfiinţarea băncei, căci sunt în ţară cîte-vafăbricl nari ar putea să ia o întindere mai mare, şi cari nu an putut progresa îndestul pînă acum din pricina lipsei de capital. — Dar la Banca Naţională, nu se poate găsi capitalul necesar ? — Nu. Operaţiunile Băncei Naţionale sunt limitate prin lege. Şi-apoî cele trei iscălituri pe cari le cere Banca Naţională, e o piedică pentru mulţi ca să se avînte în întreprinderi, al căror rezultat nu se poate prevedea în mod sigur. Privilegiul Băncei Naţionale — Spuneţi că Banca Generală chiar dacă ar vrea, nu va putea face nici un rău Băncei Naţionale. In Voinţa Naţională de erl însă e reprodus un articol după Allgemeine Zeitung din Muenchen, un articol de sigur inspirai, dacă nu trimis, de guvernul d-lui Sturdza şi în care se afirmă că Banca Generală va căuta să fusioneze cu Banca Romîniel şi la expirarea privilegiului, pe care-l are Banca Naţională, de a tipări bilete de bancă, să caute a obţine dîma privilegiul de la Stat de a emite biletele de bancă. — Aşa o fi, dar pînă la expirarea privilegiului, Banca Generală nu va putea face absolut nici un răii Băncei Naţionale. Iar după expirarea privilegiului, părerea mea este, că nici un guvern nu se va hazarda, — după atîtea sacrificii, făcute de Stat pentru Banca Naţională,—ca să transmită privilegiul asupra Băncei Generale. O asemenea operaţie ar produce mari zguduiri financiare şi ar putea contribui la scăderea cursului valorilor romîne. — Bine înţeles, că ă. Costinescu se va retrage din funcţiunea de director al Băncei Naţionale, imediat ce se va constitui Banca Generală ? — Nu cred. Poate d. Costinescu să o facă, dar nu există nici o incompatibilitate între funcţiunea de director al Băncei Naţionale şi de censor al unei alte Bănci. Idealul d-lui Stătescu — Numirea d-lui Eugen Stătescu in consiliul de administraţie al Băncei Generale. are vr’o însemnătate politică ? — Da, e foarte semnificativă această alegere. Ea pare a indica că d. Eugen Stătescu în înţelegere cu d. Costinescu caută să realiseze un vechiu ideal politic. IAŞII Marele eveniment al sanctificării tînăru-lul Brătianu a întrerupt şirul inspecţiuuil administrative ce întreprinsesem. Ar putea să ne arate presa oficioasă uu singur lucru spre lauda admiuistraţiunil oraşului şi judeţului Iaşi ? O desfidem. Noi putem, in schimb, să-I arătăm că, lu a doua Capitală a ţârii, administraţiunea liberală e tot aşa de iucapahilă şi de incorectă ca peste tot. Această admiuistraţiune a compromis marile lucrări moştenite de la conservatori. A încheiat cu un d. Paianu, rudă cu familia Brătienilor, uu contract păgubitor pentru comună, diu care vor izvori procese, iar nu apă. A pierdut un timp preţios peutru rezolvarea chestiunii apel, puiud doul aul spre a ajunge la concluziunea la care ajunsese ad-ministraţinnea conservatoare. ' ' WWw.dacoiOmamC&ra şi mal pretutindeni — şi din neînţelegere aceasta rezultă o sumă de pagube pentru interesele publice. Sunt toateaceste, semne ale «uimitoarelor progrese săvîrşite de partidul liberal In ad-ininistraţiune» ? Nu invidiem de loc pe liberali pentru asemenea progrese. «CU CINE AVEM ONOARE întrunire solemnă în saloanele redacţiei ziarului Drapelul. Toţi membrii marcanţi ai grupului, stau în jurul unei lungi mese cu postav verde. Va răspunde ori nu va răspunde Voinţa a ultimul articol al Drapelului, iată marea cestiune, care formează obiectul discuţiei. . — Eu, zice iDomnu Aurelian, aşi fi de rirere să fim de aci încolo mal moderaţi. Uite, să atăcâm pe domnu Sturdza fără să avem aerul de a-1 ataca; ştiţi, aşa ş’aşa: atac cu moderaţie sau moderaţie cu atac. — Bine, bine, răspunde domnu Porum-jaru, vorba e ce o să facă deocamdată Voinţa; va răspunde ori ba, şi cu deosebire, răspunde-va cine o redactează ca să ştim cu cine avem onoare P — Ei, cum să răspundă cine o redactează, cînd o redactează Oculta. Oare nu este de esenţa Ocultei să fie invizibilă? — O fi, replică domnu Porumbaru ; dar dacă este aşa, uite ce propun eu, ca să silim Oculta să iasă din întuneric. Să mergem la redacţia Voinţei, să ne depunem cărţile de visită. Atîta politeţă o să aibă ca să ne înapoieze visita. Moderata şi cavalereasca propunere a d-lui Porumbaru fu admisă în unanimitate. Peste o jumătate de oră, servitorul de la redacţia Voinţei înmîna maî marilor săi următoarele cărţi de visită: p. S. Aurelian E. Costinescu Em. Porumbaru V. Lasear G. Mârzescu Prevederile d-lui Porumbaru s’au realizat După o oră uşa salonului, în care erau întruniţi din nou aurelianiştii, să deschide şi un servitor aduse pe o tavă de argint următoarele cărţi de visită : — Cine-’s ăştia?! exclamă d. Aurelian. — «Comitetul de redacţie» al Voinţei, răspunseră cu oare-care timiditate d-nii De-lavrancea şi Xenopol! DIN STREINĂTATE Tratările de pace Negocierile penlru înc.heerea ptteel Intre Grecia şi Turcia continuă la Coustantinopol, fără ca pînă acum să ştim in mod exact ce s’a admis in cele nouă articole admise, despre cari ne vorbesc depeşile telegrafice de erl. Să zice in adevăr că pacea va fi semnată Jouia viitoare. Dar cine poate da deplin creză-mint acestor ştiri prealabile? Cu atit mal mult cu cît oare-care alte ştiri ne dafl a înţelege că vor fi noul tentative delatorii din partea Por-ţel asupra cestiunilor de amănunt. Cercurile militare Cercurile militare turceşti afi azi cuvint ho-tărltor in mersul afacerilor publice otomane. Ele susţin că Tesalia uu trebue evacuată pînă ce Poarta nu va obţiue deplină şi iutreaga satisfacţie asupra tuturor punctelor tratatului de pace. Creta Djevad-paşa, noul guvernator militar al Cretei, a făcut visită amiralilor, cari, afi inapo-iat’o, fără să poarte hainele de mare ţinută. Admirabilă subtilitatea protocolului/Această mică ţinută este aşa de semnificativă ! Totuşi ea nu ne lămureşte dacă Djevad-paşa este sail nu recunoscut de guvernator militar al Cretei ? Iată ce trebuie ştiut. Pentru CretanI venirea lui Djevad-paşa la Creta, înseamnă că puterile nu sunt in măsură de a îndeplini promisiunile lor şi că autonomia insulei nu este in ajun de a fi un fapt. Împlinit. In orl-ce caz acest incident este curios. Porta a cedat administraţia şi organisaţia Cretei puterilor, ea deci nu trebuia să mal numească mandatari a căror autoritate ar fi contradictorie cu acea a puterilor europene. , Forelgu TRIBUNA LITERARA Cercetarea noastră literară CÂTEVA PĂRERI ANONIME Primim, cu privire la cercetarea noastră literară, nişte scrisori dela un literat, care nu voeşte să’şl dea numele. Le dăm aci între re-sultatele celelalte, sperând că exemplul anonimului autor are să fie imitat, şi că astfel sarcina ce ne am luat de a in erviewa pe scrietoril noştri va fi uşurată intru câtva, trimiţmdu-ni se deosebite păreri mal ’nainte de a le cere anume : Voiţi, domnule redactor, a consemnă părerile deosebiţilor scrietorl asupra literaturii româneşti, şi pentru acest scop aţi adoptat metoda interviewulul. E o metodă bună, în parte; dar nu este suficientă. Unii oameni sunt lipsiţi de indrăsneală şi de spontaneitate—mal cu seamă printre artişti se găsesc mulţi de felul acesta el nu’şl pot exprimă părerile aşa de complet şi aşa de clar prin viii graiu, pe cât şi ‘le pot aşterne în scris. Alţii—şi dintre aceştia’ sunt mal toţi artiştii—sunt oameni’ apucaţi, oameni cu toane ; el nu sunt totdeuna bucuros comunicativi, E0, de exemplu, sunt câte odată asa de sfios, îmi lipseşte atât de mult îndrăzneala, încât, dacă unul dintre colaboratorii dv. ar veni să mă interpeleze odată tam nisam, şi-ar face despre mine şi despre spiritul meO o foarte tristă opinie. Şi cu toate astea, nu sunt atât de slab de minte pe cât s’ar părea la întâiul examen. Cine ar voi să vază bine slăbiciunea mea, ar descoperi-o poate mal sigur la examenul din urmă. Mal cu seamă, faţă cu dv. ziariştii, fiindcă vâ citesc regulat şi vă cunosc forţele, îmi plerz mult cumpătul si încrederea in mine însumi, mă* simt co-vîrşit de autoritatea dv... Unuia dintre dv.—mal cu seamă când aş sti pentru ce ml-a făcut onoarea unei*vizite—n’aş fi capabil să’I înşir limpede o propoziţie cât de simplă. Aş fi în stare să comit o greşalâ de gramatică răspunzând măcar cu un cuvânt la salutarea confratelui dv. şi ştifl, fireşte, căt de departe mergeţi dv. cu cuitul gramaticei. Adeseaori în polemicele dv., uitaţi obiectul proprio al polemicei, numai şi numai pentru a constată ereziile gramaticale ale adversarului. Se ’nţelege că şi adversarul vous rend la pareUle. E0 tremur numai gândind că dv. o să’mî citiţi aceste rlndurl. De când eQ am părăsit profesiunea de scriitor, s’a făcut atâta progres în publicitatea românească, în cât mă simt absolut sdrobit când mă aflu în faţa unei file curate de hârtie, ştiind bine că ea astăzi nu mai sufere să fie mânjită, ca pe vremea mea, cu negreala de cât doar pentru a spune o gândire. Care va să zică astăzi nu mal e permis ni-minul a strica hârtia degeaba. Fericit publicul de astăzi! Am fost şi efi odinioară, domnule redactor, scriitor. E cam mult de atun-cea ; astfel, e probabil că numele rneu l-aţi uitat, ori poate că nici nu l-aţi ştiut vreodată. Am publicat foarte puţine lucruri ; despre acestea însă prietinii mei aveau o foarte înaltă opiniune—pe care, se ’nţelege, eO o împărtăşeam cu căldură. S’a întâmplat însă, încetul cu încetul, pe unii să mi’l răpească moartea, pe alţii să mi’l fure o soartă mult mal bună ca a mea—prăpastie mal adincă decât chiar a morţii—iar cu alţii să uiâ cert, desigur din pricina caracterului şi defectelor mele morale cari’l supâra’o mal mult de cât puteaQ să’l mulţumească talentul şi calităţile mele intelectuale. De cum m’am despărţit de prietinii mei, el şi-aO schimbat—fireşte—părerile lor despre lucrările mele. EO—nesocotit—am avut uşurătatea să crez că talentul meu era în mine, pe câtă vreme el în realitate era in cercul literar din care nu mal putusem face parte ; mi-am închipuit că meritul lucrărilor mele era al meO, pe câtă vreme el fusese al foştilor inel prietini,—,'şi astfel, am în-drăsnit, deşi rămas stingher fără seminţie în deşert, să mal public ceva. Am văzut atunci că opinia Înaltă despre meritele mele, rămăsesem s’o împărtăşesc singur — numai eO ! Numai eO ?... mi sa părut prea puţin, şi am Încetat a inal scrie, — ne mal având la vârsta mea vreme să caut a ’ml face uu noO cerc de prietini noul. Oricum, chiar daca nu mal sunt, am tost şi eO literat, şi, daca intenţia dv. fde a cunoaşte părerile, pe cât se poate, ale tuturor literaţilor noştri asupra literaturii româneşti este sinceră, atunci neapărat veţi publica In tribuna dv. literară şi părerile mele. Veţi tace, crez, aceasta cu atit mal bucuros, t u cât vedeţi că o iau înaintea dorinţelor dv: fără să aştept pe colaboratorul dv. a’mt face un interview, me grăbesc a ve răspunde la întrebările dv. cunoscute. Să le resum. Dv. voiţi a şti dela fiecare literat, mare safl mic, talentat ori nu, numai literat să fi fost — şi asta mă autoriză deplin şi pe mine-ce gândeşte ele asupra următoarelor întrebări: In ce stare se atlă literatura noastră Ce raporturi sunt între literatura noastră şi societatea noastră ? Cari sunt scriitorii români cu adevărat remarcabili in sensul-european al cuvin-tulul ? Cari sunt sorţii de dezvoltare a literaturii noastre în viitor? In această primă scrisoare me \om mărgini a răspunde numai la întrebarea întâia ; la celelalte voia răspunde in a doua scrisoare. Încep dar. cp ’nteleee că nu nedonurirea dv. personală, ci numai o curiozitate răutăcioasă v’a inspirat ideea de a ne pune tocmai noă literaţilor o aşa întrebare. In ce stare se află literatura noastră Rslâzl Dar dv. nu vedeţi in ce stare bună 36 Dar oare când am avut noi mal mulţi scriitori decât astăzi .J , Dar când oare s a scris româneşte mal frumos, mal cu înţeles şi mal cu miez de cât astăzi ? , EQ însumi am numărat, trecendulm-tr’o listă alfabetică, peste una sută cincizeci (150) poeţi lirici. Ce este mal îmbucurător chiar decât numeral loi prodigios este egalitatea talentelor lor niclunul nu e inferior altuia. S ar părea incredibil pentru cine nu ştie ce se petrece la noi, dar este adevărat. Nu ’I vorba, rar, foarte rar se «tâmplă şi câte o excepţie ; dar se ştie că excepţia tocmai confirmă regula. Aşa, bunăoară, Coşbuc şi Vlăhuţă, făcând excepţie, confirmă prin nota loi discordantă in armonia generală, amorul că toţi ceilalţi sunt absolut egali, că nici unul dintre aceştia nu poate fi considerat ca mal prejos de altul. Această egală intensitate de talent la poeţii noştri va da desigur mult de luciu criticilor viitorului. Poftim de clasifică nişte cantităţi de aceeaşi materie aşa de egale la cântar : ar fi ca şi cum al voi s'alegl într’o băcănie, dmtr un îaft de căpăţînl de zahar, de aceeaşi provenienţă si de aceeaşi greutate, pe una care o fi mal dulce. Dar pentru aceasta, pentru că avem atâţia poeţi, iarăşi nu trebue să ne mândrim prea tare, precum n ar trebui, crez eă, să ne ruşinăm, sau să ne umilim daca nu i-am avea deloc. Este o chestiune de noroc şi mal mult nu. Daca a avea arte şi literatură este o mare onoare si laudă pentru un popor, a nu avea arte şi literatură nu e de loc o desonoare şi o ruşine. Să presupunem că n’am avea pe cel 150 de poeţi al noştri de cari vorbesc mal sus» Şi um rămânea numai cu Coşbuc şi vlăhuţă. El ? ce mare ruşine ar fi pentru naţia noastră ? Ne-am hotărî să zicem că n’avem decât doi poeţi, ne-am lua inima ’n dinţi spre a mărturisi că la noi poeţii sunt, ca la multe alte naţiuni, nişte rare excepţ.iunl, şi atâta tot. Dai fiindcă I avem, putem să nu 'I constatăm . Am fi din cale afară modeşti. Prin urmare încheia răspunzând scurt la întrebarea dv. întâia: starea in care se află literatura noastră astăzi este cu deosebire satisfăcătoare; după statistica personal făcută de mine avem peste 150 de poeţi mal mult de cât ar trebui unei naţiuni în stare normală ca să se prezente convenabil în faţa Europei culte. . A! nu de geaba acest popor şi-a vărsat sângele nobil pentru neatîrnarea sa. Secule întregi a plâns acest popor lipsit de lumina şcoalil; era natural ca, îndată ce i s’a deschis ochii la această sfântă lumină, să’nceapă a cânta încă din clasa IV gimnasială Şi ml se pare că nu cântă prost deloc! In a doua scrisoare, mâne, domnule redactor, voiu căuta să vă răspunz şi la celelalte întrebări ale dv. Ion. IIVFOKJIAţII Proclamaţia M. §. Regelui «Telegraful Romin», organul mitropoliei romîne din Transilvania, vorbind In prim articol despre proclamaţia adresată de M. S. Regele poporului romln, sfirşeşte în următorii termeni entusiaştl: In numărul trecut am publicat manifestul regelui către *Romînî». In litere de aur va fi el gravat în istoria neamului romînesc, şi vecinie va răminea nemuritor monument despre legătura intimă dintre Domnitor şi popor Nu vom comenta acest act monumental al Regelui Carol. Ou sabia în mină în fruntea oştirilor sale a cucerit respectul lumel şi al Ro-mîniei. Cu înţelepciunea Sa a condus Statul şi a asigurat Rominiei locul cuvenit în concertul european. Cu actul acesta de mulţumire Regele a ctştigat inimile poporului său pentru tâte timpurile. Fost'nm şi noi părtaşi tuturor sentimentelor, cari de 10 săptămîni sbuciumă inimile Romlnilor. In zilele de grea cercare am suspinat impreună cu ei, şi tari in credinţa noastră că Romînia are scutul de sus, am sperat zile mai senine. In bucuria cea mare pentru acest manifest adresat către *Romînl», să ni se lase şi nouă o mică părticică, căci ca popor de o limbă, de un sînge şi de o lege, avem titlu la aceleaşi bucurii şi la aceleaşi întristări, de cîte-ori vorba e de pros-pararea Statului romîn şi de consolidarea dinastiei Hohenzollern în «Romînia*. Ministrul de războiâ va trimite la manevrele armatei austriace, cari aii loc anul acesta la Totis, trei căpitani de stat-major. In urma anulării concursurilor tele-grafo-postale, se vor ţine noul concursuri în zilele de 6, 7, 8 şi fi August. Candidaţii cari s’aâ prezintat la concursurile din Aprilie, vor putea lua parte şi la aceste concursuri. Delegaţia judeţiană de Ilfov a hotărît să ofere daruri medicilor, cari aii îngrijit pe A. S. R. Principele Ferdinand. In acest scop, delegaţia a destinat sumă de 2000 lei. Ministerul de interne a ăprobăl votul delegaţiei. D. Mihăllescu, controlor fiscal, n’a terminat încă lucrările privitoare la inven-tariarea succesiunel Evloghie Gheorghieff. Pînă erl d-sa n’a terminat nicf cu bonurile, deşi ajunsese deja la suma de opt milioane. E probabil că pinâ mine seară inven-tariul va fi gata. Vama rom Sun Nn sfătuim pe nimeni să stea mal multe ore la graniţele RomînirI, mal ales la cele din spre Ungaria, căci starea în care se află vămile romîne faţă de vgmile ungureşti, va inspiră de sigur fie-cărul romîn o durere nemărginită. Să cităm clte-va exemple. La trecătoarea Vulcan în Gorj, vama ro-mînă şi locuinţa funcţionarului vamal sunt instalate în o casă atît de mizerabilă, în cît un ţăran gospodar nu şi-ar ţine nici vitele în o asemenea locuinţă. Trecătorii trebue să-şl plece Capul cînd intră în biuroul vamal, iar în vreme de ploaie funcţionarul vamal e nevoit să se refugieze In vecini, In casa cantonierului şoselei. Căci locuinţa cantonierului şoselei, este incomparabil mal superioară de cît biuroul vamal în locuinţa vameşului. Şi alături de van»a romlnă e frumoasa clădire a vămel ungureşti! * * La Predeal, unde circulaţie este mal frecventă ca ori unde, aproape aceiaşi stare de lucruri; Funcţionarii vamali, funcţionarii C. F. R. poliţaiul şi jandarmii pedeştril, sunt toţi îngrămădiţi cu familiile lor în etajul de sus al gărel Predeal. Şi de ar fi numai atît! Dar gara din Predeal, deşi are uu aspect destul de respectabil, totuşi e o ruină. In apartamentele de sus se strecoară apa cînd plouă! Şi alături de gară se ridică falnic i n grup de clădiri frumoase, toate ale Statului ungar, adică ale funcţionarilor unguri de la Predeal. Fie-care funcţionar ungur are cîte un apartament mare şi spaţios, jandarmii unguri aâ o cazarmă mare şi frumoasă, iar servitorii şi lucrătorii aiî o clădire separată, fie-care cîte două camere şi o bucătărie. Nu numai atît! Cînd un funcţionar ungur,— şi sunt vr’o 5, — n’are un apartament în tocmai după cnm prevede regulamentul, a-tuncl el este compesat prin un adaos la leafă. * * * Ve puteţi închipui cît de umiliţi se simt funcţionarii romtnl faţă de colegii lor unguri şi cu cîta mtndrie vorbesc aceştia cu colegii lor romiin atît de sărăcăcios instalaţi. N’ar fi oare bine ca ministerul de finanţe să ia măsuri pentru construire de localuri de vămi la hotarele ţărel P D-nil D. Propopopescu şi Gr. Vultu-re.seu, cari aii fost în Basarabia pentru. interese de ale Creditului, Rural, aii dai seama d-lui Dim. Sturdza, primul ministru, despre resultatul călătoriei lor. Prin urmare preşedintele consiliului este încă director al Creditului. Bar cum rămîne cu legea cumulului ? Ministrul de interne va pleca în concediu indată după întoarcerea in ţară a d-lul Haret, ministrul instrucţiune! publice. Interiorul ministerului de interne va fi ţinut de d. G. Cantacuzino, ministru de finanţe. Ieri Joul, a avut loc la ministerul de externe obişnuita recepţiune diplomatică. Domnii conte d’Aubigny şi Nicolas de Fonton au venit înlr’adins* de la Sinaia pentru recepţiune. Saptămîna viitoare, din causa sosirel Prinţului Bulgariei, nu va avea loc re-cepţiunea săptâminală obicinuită. Atît încasările din trimestrul Aprilie cit şi cele din Iulie curent, s'aii resimţit mult, cu toate ordinele cuvenite, primite de casieri. încasările se fac cu multă anevoiţâ, de şi sforţările încasatorilor sunt mari. Ni se comunică că în multe localităţi perceptorii Statului au seguestrat griul chiar după cîmp. In curînd vom reveni cu amănunte spre a arăta de ce mijloace se slujeşte guvernul ca să încaseze dările. Nu s’a decis încă nimic în privinţa numirel prefectului de Dîmboviţa. _ Unii din miniştrii sunt pentru numirea d-lul C. Nicolaescu, deputat local, cel cu scrisoarea din «Voinţa». .. at «Cit cine avem onoarea?» Cearta dintre Voinţa Naţională şi Drapelul continuă a umplea de veselie inimele amatorilor de spectacole. La somaţiunea Drapelului de a răspunde cu cine are onoarea să discute, Voinţa scrie, in numâru) sătt de astă-zl: Un ziar din Capitală ne-a cerut oare-'cârl lămuriri. Sunt chestiuni la cari i-am fi putut răspunde fără nici o Infirmiere, amintindu-I numai trecutul nostru şi lupta noastră ; ca să nu fim, însă, nevoiţi să revenim de două ort asepra aceluiaşi lucru, preferăm să aşteptam reîntoarcerea In ţara a d-lul ministru al lucrărilor publice — care va sosi mîine sau Sîmbătâ — pentru ca răspunsul nostru să fie complect—şi sperăm că va fi şi satisfăcător. Care va să zică, răspunsul va fi eom-pleet, va fi satisfăcător şi va fi dat miine, — mal probabil Sîmbătă, cind soseşte ministrul lucrărilor publice, d. Brătianu. Aşa dar pe Sîmbătă! Spectacolul promite a fi interesant. D. Gr. Tocilescu va merge la finele săp-tămînel la Cernăuţi, în studii archeologice şi istorice. Primatul Uugarieî, cardinalul Vaszary, in-terviewat de un ziarist uugur asupra ees-tiunel naţionalităţilor şi a cestiunel romîne în Ungaria, a declarat că cesliunea transilvană în loc să se limpezească, va deveni în curînd foarte gravă şi de o însemnătate europeană. D, loan N. Roman, fost ziarist in Bucureşti, a treent la universitatea din Bruxelles examenul de doctor în drept. Serviciul de studii dependinţe de ministerul lucrărilor publice a Întocmit deja şi socotelile cu privire la liniile ferate, pe cari le va construi statul. Astfel liniile Tîrgovişte-PloieştI,BucureştI-Olteniţa, Urzicenl-Ciulniţa, Fâurel-TecucI şi GăeştI-Giurgiu, vor costa 149 milioane de lei. D-nil Basil Morar, preot iu Poiana Aiudulul, Simu Concian, învăţător în Ciufud şi loan Simu, student in teologie, vroind să înfiinţeze anul trecut un cor vocal al plugarilor romînl de lingă Blaj, aQ fost condamnaţi la cîte un an închisoare de către Tribunalul unguresc din Albia Iulia. • Casaţia din Buda-pesta respingind recursul acestor victime ale şovinismului unguresc, procurorul din Albia Iulia i-a internat alaltăerl in închisoarea de la Seghedin. Atragem atenţia cititorilor asupra tribunei noastre literare din numărul de astă-zi, tinde continuăm «cercetarea literară» începută. De astă dată publicăm părerea ce ne o trimite sub formă de scrisoare, unul din distinşii noştri literaţi, care voind să’şi păstreze anonimatul, sîntem ţinuţi a nu-i divulga numele. ECOURI *** Iu grădina «Casino Parisien» din str. Academiei, societatea «Inocenţa» va da. Duminică 10 August, o mare serbare populară. Se rezervă o mulţime de surprize publicului. ŞTIRI MĂRUNTE * Situaţia sumară a Băucel Agricole pe ziua de 30 Iunie a. c. : 15.321.664 lei activ şi pasiv. * Un concedia de 30 zile a fost acordat d-lul Crist. Cerchez, secretarul consiliului general al judeţului Iaşi. * R-nil Al. Cantacuzino, dr. Istrate şi Al. Carcalechi au fost aleşi membri iu consiliul comunei urbane Cîmpina, în locurile vacante. Alegerile afi avut loc alaltăerl, Miercuri. * D. C. Dănescu, prefectul judeţului Bu-zea, a sosit a-seară tu Capitală, în afaceri privitoare Ia funcţiunea sa. Erl a fost ultima serie diu bacalaureatul de Iunie. Iată numele candidaţilor cari afi reuşit: Zamfirescu Nic. (M. Basarab), Zosiu Ion, Vecsler Rubin, d-ra Gabrilescu Lucia, d-ra Paninopol Eugenia, Dumitrescu Ion, d-ra Hodasehi Sofia, Oprescu Mihail şi Ştefăneseu Th. Nicolae. Tot erl afi reuşit şi următorii candidaţi de la liceele reale: Asi-hendorf Haim, Căzăneseu Vasile, Ciortan State, Corbeanu Ştefan, Demetriu T. Gh., Drăgtoeauu T. Vasile, Eliescu Hara-lambie, Euculescu Niculae, Ionescu I. Vir-gil, Labei Avram, MarcovicI Solomon, Ma-teescu Marin, Nădejde Iosif, Pănescu Mihal, Părligras Traian, Porumbski Scarlat, Sander lacob, Voiculescu Toma, Popescu Mihail şi Iureş Demetru. TREERÂTORl CU RAMELE DE FER I «le In C. F. K. ln«i>rf !• Secerător „COLUMBIA” I din Fabrica 0SB0RNE I H. N. a R E I F I Bucuresct, Str. Smtrdan, 2 (VU-i-tu de coUro) I DIVERSE DIN OAP11ALA Căleai de trăsură.—Erl, pe la orele 12 din zi, copila femeiel Rada Ion din str. Traian 193, a fost grav rănită de birja cu Nq. 689, pe cind voia să traverseze strada Sf Vineri. Copila a fost trimisă In căutarea spitalului Colţea, iar birjarul a fost arestat. Cu minor pnngaş.—Erî, Nae Sandu, fiul d-lul Sandu Ulieru dm strada Dorobanţilor, 164, a furat de la tatăl sâfl suma de 7000 lei. Precocele pungaş a dispărut. Poliţia ins îl urmăreşte* Vatf aptTh's.—Astă-noapte, pe la orele 11, safl aprins in curtea unei case din str. Cîm-pineanu, nişte saci cu var. Ploaia de astă-noapte, muind bine varul, acesta repede s’a aprins ; a fost stins însă de sergenţii postaţi în stradă, atraşi fiind de sgo-ihotul pe cat-e-i făcea fierberda varului. Călcată dc căruţă.—Poliţia de siguranţă a arestat astâ-zl pe indivizii Mihaiu Miciţi, Muzi Maciu si Coeia Gheorghe, vizitii Ja societatea barometrică a d-iul Cocorescu, cari, pe cind treceati astă-noapte pe la 12 ore, cu căruţele încărcate, prin str. DudeştI, aii călcat in dreptul casei cu No. 105 pe o femee de 40 ani. Femeia a rămas moartă pe loc. Cercetările afi început. Trăaniţî. — Douî locuitori din comuna Juguri, Muscel, au fost trăsniţi pe ciad se aflafi cu căruţele la 1 mne, in pădurea Itulul. Ion Nicolae Ungureanu a rămas mort pe loc ; cel-alt, Nae B. Ceauşu, s’a ales numai cu spaima şi cu o eomoţiune puternică. Fratrinidere. — Petrache Pavel Drume, din com. Slobozia, Vlaşca, pe cînd se întorcea din Giurgiu, a fost omorit de un frate al săfi vitreg, Ilie, în etate de 22 ani. Criminalul a dispărut. înjunghiat cu cuţitul. — Din o ceartă ce a avut Ion Maneiu cu Liţă Tudor din comuna Carpen, Dolj, cel întiifi voinid aşi găsi dreptate, a scos un cuţit pe care l-a împlintat adine in inima lui Tudor, rămtnînd mort pe loc. Criminalul a fost imediat arestat. Găsit mort. — După cum ni se scrie din Ploeştî. agenţii poliţiei afi găsit în noaptea de 15-16 Iulie pe un individ ca de 60 ani trîntit in nesimţire pe trotuar. Nu s’a putut Încă stabili identitalea. Diu ordinul parchetului, cadavrul bătrinulul, ne existind nici o bănuială, a fost înmorraintat. Pentru clini. — Locuitorul Dumitru Mu-resanu din cătunul Ştefan Vodă, Ialomiţa, voind să despartă nişte cîinl cari se Incăeraseră, a aruncat cu o armă, ce avea în mină, în el. Trăgaciul armei ridicindu-se, ea se slobozi drept în faţa lui, lăsindu-1 mort pe loc. Fn copil monstru.— Ilinca Bădiţă Ilie, din comuna Slâtioarele, Argeş, a Dăscut acum două zile un copil mort, care are corpul unit cu capul. Gîtul nu se cunoştea de loc; ochii, gura şi nasul, sunt în creştetul capului. Atît de monstru este corpul acestui copil, în cît o disproporţie enormă e între corp şi cap : Capul are mărimea de 30 centimetri. Incendiu.—Acum cîte-va zile un foc puternic a distrus moara d-lul Stoica Curea din comuna ConţeştI, Teleorman. l ocul a luat naştere din cauza imprudenţei băiatului proprietarului morel, care a aruncat o ţigare aprinsă in paele necesare loeomobilel. Pagubele se ridică la 7000 tel. DIN STREINATATE Ciocnire de trenuri.—După cum ni se anunţă din Praga, o teribilă c.ocnire a avut loc auum două zile între două trenuri de persoane, în staţiunea Radolin. Trei vagoane au fost distruse cu desăvârşire. 13 persoane afi fost grave rănite; 4 Insă afi murit. Cauzele acestei nenorociri se atribue unei manevre greşite date de funcţionarul de servicii!. Comunicaţia s’a putut restabili după 3 ore. O marchiză architactă. — împăratul Guiltaume II nu este singurul membru al unei familii Suverane, căruia Natura să ’i fi dat ati-tea aplicări diferite. Marchiza de Lorna, fiica reginei Victoria, dovedeşte aceasta. Alteţa Sa regală este destul de cunoscută de publicul englez ca un pictor şi sculptor de talent. Iată insă că acum ea se face cunoscută ca architect. Cu ajutorul unul tlnăr artist din Londra, marchiza a întocmit planurile de construcţie a unul palat ce vrea să clădească la Roseoeatt, intr’o poziţie incintătoare, aproape de lacul Clyde. Sunt cîţî-va ani de cind marchiza şi marchizul de Lorna afi petrecut cît-va timp într’o mică vilă, care era singura locuinţă din localitate, mal mult prezentabilă. Dar această vilă nu putea Îndestula în încăperi pe marchiză. După planurile făcute de marchiză, lutr’o săptămină se adaugă o sală splendidă, construită in stilul viratei de mijloc. Mal trebueşte dar ca marchiza să compue bucăţi muzicale, să facă discursuri şi versuri, pentru ca Împăratul Germaniei să fie cu totul Întrecut de marchiza de Lorna. Socialiştii tu vilegiatură.—Ziarul bru-xellez L’Independance Helge spune, in numărul primit erl, că mal toţi şefii partidului so-cial-democrat din Germania afi plecat în vilegiatură. Ast-fel Liebknect, cu famalia sa, a plecat la o bae din Anglia ; Bebel se află in Italia ; Sin-ger a plecat in Nord împreună cu Batnberger. In Berlin n’a rămas de cît Auer. Ca să complectăm informaţia ziarului belgian, trebue să adăogăm că d-nil Nădejde şi Piţurcă. şefii partidului social-democrat din Rominia, afi plecat în vilegiatura ia băile... Eforiei. „EPOCA11 IN PROVINCIE MASE Contractul cu Lindley.—Votul consiliului. -- Condiţiile contractului. Costul studiului.—Se duc milioanele.—O şedinţă secretă. Iu şedinţa de erl, consiliul comunal a comis o nouă hotărîre memorabilă tu chestia apel. S’a votat incheerea definitivă a contractului cu inginerul.Lindley, In nişte con-diţiunl, cari pe lingă că expun comuna la o cheltuială de aproape o jumătate milion, rezolvirea chestiune! va suferi o nouă tră-ganare pe uu timp nehotărît. Este al patrulea contract ce Inctiee acest consilia pentru această chestiune, fapt care a suggerat unul consilier, să Întrebe pe primar, după votarea contractului, cu cine va mat contracta după Lindley ? Cel Iutii contract s’a iDcheiat cu inginerul Chaigneau, ca pînă In clte-va luni, să procure oraşului un debit de 2000 m. cubi pe zi. Al douilea contract cu inginerul Paiano, ca In Februarie 1898 să dea În licitaţie lucrările aducerel apel, pe baza proiectului d-sale, de a procura 10,000 m. cubi pe zi. Amlndout aceşti ingineri se puseră pe ucru, cind de o dată, consiliul comunal, contra avizului inginerilor comunali, lnchee uu al treilea contract cu un antreprenor anume Batist, ca plnă la 1 Iunie 1897 să irocure $00 m. cubi de apă pe zi. _ Azi avem al patrulea contract comis cu d. Lindley, care este cel mal desavantagios şi mal caraghios. Astă dată. consiliul comunal se va iueca cu tptul tn chestia apei, care a ajuns lu aşa hal în cit nici Neptun nu-I mal poate scăpa. Iu rezolvirea ehestiunel apel In Iaşi sunt două elemente principale, fără de cari nu se poate ajunge la nici uu sflrşit. Primo, chestia localităţii de unde se va aduce apa trebuitoare. Acest punct este cel mal principal, căci de distanţa locali-ţâţei de oraş, depinde şi suma ce ar costa aducerea apel. Se Înţelege, cu cit locul de unde se va aduce apa va fi mal depărtat de oraş, cu atit mal mari vor fi şi eheltue-lile. Deci cel înlll lucru care e de rezolvit, este determinarea unul teren achifer cil se poate mal aproape de oraş, adică iu limitele posibilităţel financiare ale comunei. Al doilea punct însemnat este şi chestia duratei studiilor, căci e de cel mal mare interes pentru Iaşi, ca să se procure apă cît se poate de curînd, căci lipsa de apă a devenitjjo calamitate mare, mal cu seamă lu timpul din urmă, de cînd oraşul e mereti bîntuit de epidemii secerătoare. El bine, în contractul cu Lindley nu se aminteşte nici de alimentarea terenului pe care d. Lindley se obligă a-1 studia, nici de termenul maximum. In care se obligă să prezinte studiile complecte. Toată lumea a rămas uimită de această neehibzuinţă neiertată şi de cea mal considerabilă neglijenţă. Unde mal puueţl că prin acest noti cou-tract comuna se expune la un proces in care riscă de a fi condamnat la plata a trei safl patru sute mii lei d-lul Paianu. Iată acum cîte-va condiţiunl nostime diu acest faimos contract: D. Lindley va putea face studii hidrologice pe una safl mal multe localităţi după cum va crede de cuviinţă. Termenul studiilor va fi de ÎS luni, d. Lindley, însă, îl va putea depăşi dacă va crede de trebuinţă. Cu cit timp va putea depăşi acest termeu nu se lămureşte. Iată un termen fără termen. Ce harababură o mal fi şi asta ? uu contract fără spaţifl şi timp ! In ce priveşte personalul, el va fi recomandat de d. Liudley şi plătit de comună, contractul specifică următoarele : Uu inginer şef retribuit cu 600 lei pe lună, douî ingineri ajutori cu clte un maestru sondeur, un geometru, un desenator, toţi retribuiţi cu câte 500 lei lunar. Pe lingă aceştia un număr trebuincios de lucrători de echipă. D. Lindley Însuşi, primeşte 10.000 lei acum şi alţi 10.000 lei la prezentarea studiilor complecte. Personalul indicat mal sus e destinat pentru lucrările ce se vor face pe unul şi acelaş teren, dar dacă se vor face studii şi pe alte terenuri, ceia ce e mal mult de cît sigur, personalului va fi dublat, triplat, etc. Apoi aparatele, motorul şi diversele unelte se vor procura tot de comună. Dacă studiile se vor sfirşi chiar după 18 luni ele vor costa pe comună cel puţin 350.000 lei. Dacă Insă se va depăşi acest termen, ceia ce e foarte posibil, nu se mal poate calcula la ce sumă se vor urca ehel-tuelile de studii. Toate aceste cheltuell se vor face din fondul milioanelor, cari, dacă se va urma tot ast-fel, se va stei numai cu faceri de ştudifl şi procese de daune. Iată ce sflrşit aşteaptă milioanele destinate pentru îmbunătăţirea celei de a doua capitală. * * * Tot erl, primarele lutr’o şedinţă secretă a expus fazele’ prin care a trecut plnă azi chestiunea contractului Paiano. Arată că d. Paianu a somat primăria ca conform unul articol de contract, să dispue luarea de probe pentru analiză diu izvoarele ce a găsit şi studiat; să i se determine punctele de distribuirea apel în oraş, pentru a putea forma planul definitiv şi a dresa raportul general. D. Pianu ameninţă, că dacă primăria nu se va conforma acestor condiţiunl stipulate în contract, va intenta un proces pe daune, fiind împedicat de a continua lucrările. Consiliul lu urma acestei expuneri votează a se consulta trei jurisconsulţi, cum să se comporte primăria faţă cu aceste somaţiunl. Keopw. JMEEE ItE/KXi Necinstea edililor comunei noastre şi incorectitudinea lor Iu ale administraţiei va râmtne proverbială. Cu toate cercetările făcute de d. procuror, In ancheta de la 20—22 Iulie trecut, cind s'a coustatat şi mărturisit furtul averei publice, In dispreţul legilor şi a moralei, vedem că acel indivizi continuă a sta lu capul comunei. , Fiind necesitate de o serie de articole pentru a descrie cu culori mal vil tllhăriile ce se fac aci, de aceea mi-am luat voe a vă ruga să bine voiţi a da ospitalitate, în răs-plnditul dv. ziar, celor ce urmează: ■ De către toţi Locuitorii acestui tlrg se vede cum se administrează sărmana comună, de cind prefectul a numit ca primar pe ramolitul Costache Ţintită, veteran din timpul lui Papură Vodă,’ căci este trecut de peste 100 ani şi dar raţiunea lui de de om sănătos nu mal poate să fie. El a provocat o serie de nemulţumiri Intre concetăţeni prin faptele ce zilnic le comite. S’a reclamat tn mal multe rlndurl la ministerul de interne şi, nedlndu-se nici o ur. mare acelor reclamaţiuul, s’afl văzul nevoiţ11 www.dacoromanica.ro EPOCA n bieţii tlrgoveţl a se adresa parchetului de la Dorohoifl. In zilele de 20-522 Iunie expirat, a intrat In cercetare d. procuror Ciogolea şi şi a constatat, In prezenţa a o mulţime martori, cum primarul Costache Ţintilă şi a a-propf at averea comunei. Vazlndu-se strlns cu uşa nenorocitul de bătrln ramolit, imediat, după ce şi singur a recunoscut că şi-a lungit mtna, a pornit Ia Dorohoiă să se Închine şi să se roage la prefect că a greşit şi că dacă s a descoperit turtişagul, ll va da înapoi şi cu prisos, furtul consistlnd din nişte material de construcţie: cărămidă, pietre) diferite lemnărie, etc., de la spitalul comunal pe care le-a dus la casa sa şi le*a Intre* buinţât fâeîndu-şl mal multe aearete. Cum se face dar că necinstea tîrgulul este Încă In capul comunei şi mal ţio’ate avea Încrederea prefectului ? Unii din consilieri, văzînd că primarul este necinstit, şi-aii dat demisiunea. El bine, demisiunea acelor consilieri fiind primita, s’a delegat să presideze alegerile suplimentare, tot necinstitul de Costache Ţintilă. ________________ Depeşile de erî Serviciul „Agenţiei Romîne“ Procesul Boitcef FilipopolI, 17 Iulie. Deşi verdictul se anunţase pentru azi dimineaţă, totuşi el s’a pronunţat după miezul nopţii. Căpitanul Boitcef este recunoscut culpabil de omor premeditat cu circumstanţe atenuante. Acelaş verdict s’a dat pentru Novelid. Bogdan Vassilief este recunoscut culpabil de omor ne premeditat cu circumstanţe foarte atenuante. Nicolae Boitcef este achitat. Sentinţa se va da de dimineaţă. Atena, 17 Iulie. După Asty guvernul grec are de gînd să emită un împrumut în Grecia, in coloniile elenice şi în streinătate pentru a plăti primul vârsămînt al indemnităţii de resboiă. Paris, 17 Iulie. D. Rouanet, deputat de Sena, autorul comunicaţiei documentelor Panamalei ziarului Lanterne, a primit un mandat, de înfăţişare în faţa d-lul Bertulus, judecător de instrucţie. Madrid, 17 Iulie. Presa din Lisabona este censurată. La Porto, poliţia a procedat la perchisi-ţiunl domiciliare la nişte republicani. Depejile^^de^azT Serviciul „Agenţiei Romînew Constantinopol, 17 Iulie. Se asigură că mtine va fi conferinţă la Tophane pentru redactarea articolelor privitoare la indemnitatea de răsboiu .şi la controlul financiar al Greciei. Constantinopol, 17 Iulie. S’a impus o carantină proveninţelor porturilor Mohamera, Maskat şi Bahrem de pe golful Persic precum şi porturilor coastei dintre Rabeghi şi Lith pe Marea Roşie. Pelerinagiite şi transportul cadavrelor de la un loc la altul sunt oprite. Viena, 17 Iulie. Se anunţă din Constantinopol Corespondenţei Politice că Poarta a cerut să ocupe cîte-va positiuni strategice In Tesalia, pînă la plata desăvîrşită a indemnităţii de răs-boiii. Ambasadorii pare că consimt la această cerere. Viena, 17 Iulie. Se anunţă din Petersburg Corespondenţii Politice că, cabinetul rus este dispus în principiu să sprijine punctul de vedere al Germaniei de a nu vătăma interesele creditorilor Greciei prin plata indemnităţii de resbel. Ambasadorii la Constantinopol vor elabora un proiect de supus guvernului grec, care în principiu este de ac ord. Paris, 17 Iulie. Temps zice că Germania ridicînd cesiunea garanţiilor pentru plata indemnităţii de răsboiu, sileşte puterile să reguleze cestiunea drepturilor creditorilor Greciei şi Turciei, precum şi cestiunile evamării Tesaliei şi indemnităţii de răsboiu. Londra, 17 Iulie. Camera lorzilor a adoptat In a 3-a citire cu 65 voturi contra 6 bilul privitor la indemnitatea lucrătorilor contra accidentelor. Simla, 17 Iulie. Alaltă-ierl aă fost ciocniri violente cu indigenii la Tschitrail. 13 englezi aii fost o-morlţl, 43 sunt răniţi. Coburg, 17 Iulie. Prinţul Ferdinand al Bulgariei a sosit. Copenhaga, 17 Iulie. Ţarina văduvă, însoţită de marele duce Michail şi de marea ducesă Olga, va sosi aci la 2 August. Va merge îndată la Berns-torff. Roma, 17 Iulie. «Perseveranza» desminle afirmaţia ziarului Temps care zice că relaţiunile italo-engleze s’aă răcit şi zice că intre cabinetele din Londra şi Roma domneşte o Înţelegere de-săvtrşită. Negocierile In privinţa Kasalel s’ail terminat. Englitera va ocupa această localitate pe la finele lunel Septembrie. Malta, 17 Iulie. Un batalion de infanterie a primit ordin pe a se ţine gata de plecare In Creta, ULTIME INFORMAŢIUNI Şantajele „Voinţei Naţionale" Cari sunt învinuirile pe cari zilnic le aducem noi colectiviştilor in ce priveşte organizarea şi mijloacele de acţiune ale partidului lor ? Aceste învinuiri sunt: Îngustime de vederi, meschinărie in procedeurl, esclusivism sălbatic, înăbuşirea veleităţilor de independenţă şi manifestărilor de demnitate, rancună nemăsurată şi ură veninoasă împotriva adversarilor celor mal leali. Clnd spunem noi acestea, adversarii noştri ne obiectează că vorbim dintr’un punct de vedere unilateral opozifionist, că aprecierile noastre sunt lipsite de senina imparţialitate şi obiectivitate. Iată însă că un organ şi un grup liberal-naţional, cărora nici «Voinţa Naţională» (in chiar numărul ei de astăzi) nu permite a li se aplica denumirea de disidenţi, ci de simpli * controlori» — ne vine în ajutor. «Drapelul», sub titlul foarte caracteristic şi suggestiv : ŞANTAJUL «Voinţei Naţionale», zugrăveşte clica colectivistă întocmai cum o zugrăvim noi de ani de zile. Pentru moment, ne mărginim a reproduce aci numai cîte-va din aprecierile organului d-lor Au-relian-Costinescu-Lascar: I Meschini ţi îngust! „Organizarea ettritntăşi csclusi-vinta pc care o reprexinta «Voinţa Naţională»: itnpeiiicd ori-ce putinţa ele tna-nifentare normatăş inpeaică ori-ce arent tie progrest ţ impettică ori-ce afirmare «te valoare peroonată ţ inăttuşăort-ee conştiinţă ttetnnă. Toţi mnnt datori stă ae prosterne cu umilinţă înaintea 1 tHH.lt,OH pe cari ii tămăe «Voinţa*. II Rancunoşî şi veninoşi Partea nediscutata a multora dintre patronii «Voinţei Naţionale» este o mare cantitate de ură...**, III Procedeurl mizerabile „In procedenrile şi mijloacele de luptă a patronilor «Voinţei Naţionale» N.i A'TA•/ TI, ocupă un toc de onoare*. Acestea le spune Drapelul, în faza lui începătoare de moderaţiune, blîndeţă şi obiectivitate. Ce va fi, Doamne, oind va eşi din această fază!... Misiunea d-lui Djuvara D. Al. Djuvara, ministru al justiţiei, însărcinat din partea colegilor săi din minister, va pleca mtine la Sinaia în misiune pe lingă d. Eugen Stătescu. Credem a şti, că d. Djuvara va cere tn numele guvernului oare-carl explicaţii de la preşedintele Senatului, asupra vederilor sale despre situaţia politică generală şi asupra atitudinel sale politice. D. Djuvara este foarte încurcat, căci nu ştie încă cum ar trebui să se achite de misiunea! delicată, cu atlt mal vlrtos că nu s’a hotărlt Încă la ce stăpin să se bage : la d. Sturdza saă la d. Stătescu. Guvernul şi în special d-nil Dim. Sturdza şi Gogu Cantacuzino ţin să aibă declaraţii categorice din partea d-lui Stătescu, dacă d-sa—intrînd în consiliul de administraţie al Băncei Generale,—a luat şi oare-cari angajamente politice faţă de d-nii Aurelian şi Costinescu. Şi în conformitate cu răspunsul d-lul Eugen Stătescu, Îşi va preciza şi guvernul conduita sa ţaţă de aurelianiştl. Se vorbeşte că sturdziştil vor observa o linie de conduită ofensivă faţă de aurelianiştl. •** In urma situaţiunel Încordate în partidul liberal, d nil Gogu Cantacuzino şi M. Fere-kide aă renunţat la dreptul lor de con-cediă. In urma învoire! culpabile a Primăriei Capitalei cu brutarii, mal toţi fabricanţii de pîine din cele-l’alte oraşe ale ţărel, imitînd pe cel din Bucureşti, afl început a scumpi plinea. Cîte o companie din jandarmii călări şi pedeştri din Capitală va fi trimisă la Sinaia, spre a face serviciul de ordine cu ocaziunea sosirei Principelui Bulgariei la Castelul Peleş. Primăria Capitalei a expropriat, de cu-rlnd, pentru causă de utilitate publică, un însemnat număr de imobile. Dărlinarea lor Insă nefiind necesară de cit la toamnă, primăria le-a dat spre locuinţă lntr’uu mod gratuit agenţilor colectivişti. Defunctul colonel Pereţ, om de bine şi mare filantrop, a lăsat prin testament, moşia sa Tamaşul, din jud. Putna, pentru întreţinerea unei şcoale şi a hisericei din acea comună. Odată cu acest legat, colonelul Pereţ a mai lăsat încă o sumă pentru trimiterea a şase tineri la studii în străinătate sau in fură. Au trecut ani de atunci. Pînă astă-zl insă nici unul din legatele defunctului colonel nu a fost adus la în- deplinire. Ceea ce este şi mai curios încă, e faptul că, pînă acuma, Casa şcoalelor nu a hiat nici o măsură pentru ca ultimele voinţe ale răposatului Pereţ să devină o realitate. Nu ştim cari pot [fi motivele acestei inac[mni. După cum ni se asigură însă, intre executorii testamentari — instituiţi de defunct—figurează şi un înalt funcţionar al ministerului instrucţiunei. împrejurarea aceasta explică ast-fel atît inacţiunea cît şi tăcerea d-lui administrator al Casei şcoalelor, căreia îi acordăm cuvîntul pentru a ne explica această enigmă. Dacă d. V. Palladi nu va vroi să vorbească, vom reveni noi ca amănunte interesante. Programul recepţiunel Principelui Bulgariei va fi afişat mîine seară pe toate zidurile din Capitală. Pînă aseară nu se ştia încă, dacă Principele Bulgariei va fi însoţit de vr’un ministru. Principele va pleca Luni seara de la Castelul Szent Antal, din Ungaria de Nord, şi după ce se va opri trei ore in Budapesta, va continua drumul prirt Arad şi Miercuri dimineaţa, va sosi la Sinaia. Am anunţat acum cît-va timp că un conflict s’a ivit Intre d. Cliristu, prefectul de Vlaşca, şi d. colonel Iarca, comandantul garnizonel din Giurgiu. Comandantul corpului al 2 de armată a Însărcinat pe un colonel să cerceteze, la faţa locului, tn ce anume s’a amestecat d. colonel Iarca, in atribuţiunile administraţiunel. Nu s’a decis Încă nimic piuă astă-zl In privinţa numirel unul comisar general care să organiseze participarea Romlniel la expoziţia franceză din 1900. Guvernul trecut, prin organul d-lul C. I. Stoicescu, pe atunci ministru de externe, nu a făcut de cit să răspundă guvernului francez prin d. conte d’Aubigny, că Romî-nia primeşte cu bucurie a lua parte la expoziţie. Comisarul nu s'a numit Insă piuă azi, de oare-ce nici creditele necesare nu s’afl rotat. In sesiunea de toamnă guvernul va sesiza Camerile cu cestiunea partieipărel Ro-miuiel la marea expoziţiune franceză şi a-tuncl se va hotărî numirea comisarului. După toate probabilităţile insă, d. Ion Kaliuderu va fi comisarul. Se ştie că ministrul domeniilor, d. An. Stolojan, a obţinut un eongediă de 48 zile cu lucepere de la 15 Iulie trecut. Cu interimatul departamentului său a fost Însărcinat d. I. Brătianu, ministrul lucrărilor publice. Cum Insă eroul de la Galaţi se preumblă prin porturile Olandei, ministerul domeniilor risca să rămlnă fără titular, timp de cîte-va zile. Pentru a se remedia acest răă, d. Di-mitrie Sturdza, gata tot-d’a-una la sacrificii şi abnegaţiune, s’a oferit să ia interimatul domeniilor, plnă la reîntoarcerea minorului din voiajul sfifl. îndată ce se vor termina studiile geologice Întreprinse de d-nil Toula, Theysire, Dr. Popovicl-Ilaţeg şi Mrazec, ministrul domeniilor va întocmi un memoriu, care va cuprinde mal multe hărţi şi fotografii, despre bogăţiile miniere din ţară. In acest memoriu vor fi publicate rapoartele tutulor geologilor streini, angajaţi de patru ani de ministerul domeniilor ca să facă studii geologice. In cursul lunel curente, după un buletin ce s’a dat acum, aă fost următoarele cazuri de febră tifoidă In ţară: Brăila 1 bolnav rămas la 11 Iulie; Iaşi 8 rămaşi la 11 Iuliel; Piatra-N. 2 1a 5 Iulie Panciu 1 la 12 Iulie ; Tulcea 2 la 13 Iulie; Roman 4 la 12 Iulie. In comunele ArdeoanI (Bacâă) 4 In ziua de 8; CloşanI (Mehedinţi) 3, 3 Iulie, şi în Carcalin (Tulcea) 5 pe ziua 8 Iulie. Lucrările linii ferate Câlimăneştl-Rîul Vadului se urmează cu mare activitate. In curînd inginerii Însărcinaţi cu lucrarea liniei, vor putea pregăti terenul pentru stabilirea şinelor de fer. lată buletinul de mersul tifosului In Focşani, pe ziua de 16 curent: Bolnavi aflaţi în oraş 6; In spitalul judeţean 11, adăogaţl 2; vindecaţi 4; rămaşi 9. In spitalul Samuel se află 9 bolnavi, sporit 1 ; rămaşi 10. In total decl*25 bolnavi de tifos. Din Călimăneşti primim numeroase plin-gerl contra administratorului băilor de acolo, Ulmeanu. Stimabilul acesta vrea să introducă, In moravurile balneare, obiceiuri şi mojicia colectivistă. In fie care zi provoacă certe cu vizitatorii băilor, pe cari II insultă surugieşte. Una dintre victimele sale a fost, zilele trecute, un stimat profesor, pe care păcatul 1’a Împins să se ducă la Călimăneşti. Atragem atenţiuiiea celor In drept asupra purtărel acestui administrator. Ieri a sosit în portul Galaţi, venind din Glasgow, vaporul de comerţ romln al R. M. S., Dobrogea, Încărcat cu 2500 tone de cărbuni de părnlnt, destinaţi C. F. R. Tot ieri a intrat In acelaşi port, cano-niera de războia Psesuape, a marinei imperiale ruse. Partidul naţional romin din Bucovina va fi convocat la finele lunel August, la o conferinţă in Cernăuţi, pentru a discuta dacă romînil bucovineni trebue să ceară de la guvernul central din Viena aceleaşi drepturi, pe cari acesta le-a dat, prin o simplă ordonanţă ministerială, cehilor din Boemia. E vorba ca acţionarii Băncei Naţionale să fie convocaţi tn adunare generală extraordinară spre a lua oare-cari hotărîri în vederea înfiinţării Băncei generale. Convocarea adunării extraordinare e idea d-lui Gogu Cantacuzino ; deocamdată această idee întîmpină oare-cari rezistente din partea d-lui Carada. $!D. P. Sircu, profesor de limba ro-mlnă Ia universitatea din Petersburg, se află de vr’o patru zile pe valea Ne-gotinulul in Serbia, unde studiază limba şi obiceiurile romînilor, cari locuesc In mase compacte prin acele părţi. După cum am auunţat, poliţia din Galaţi a hotărlt relnviarea pamfletului Voinţa Ga laţilor, In scopul de a apăra administraţia de gravele răspunderi ce cad asupra el, In calamitatea de la 17 Iunie trecut. Astă-zl primim la redacţia noastră primul număr din acest pamflet. Conform procedeelor colectiviste, înjurăturile triviale sunt In mare onoare In coloanele Voinfei Galaţilor. Faptul este lesne explicabil, pentru că—după cum ni se asigură—cel mal tare In Înjurături, dintre e-pistaţil poliţiei d-lul Zorilă, a fost detaşat, eu serviciul la redacţie, pentru a inspira, eu duhul săă avinat, pe redactorii numitului pamflet. * • * Tot In această privinţă ni se scrie din Galaţi cu data de 17 Iulie : Senatorul Cavalioti şi deputatul Gh. Ni-corescu, înttlnind pe amicul nostru d. Vlaicu, 1’aă autorizat să declare că pamfletul colectivist apărut este ziarul personal al d-lul Zorilă. Ambii domul aii protestat în contra etichetei de organ al partidului liberal naţional, ce s’a dat pamfletului, declarînd că d-lor nu fac parte din comitetul de redacţie, compus din d-nil Zorilă, Calina, şi alţi agenţi de poliţie. Tot cu acest prilej, d. Take Anastasiu, care se află în Galaţi, s’a exprimat în următorii termeni despre prefectul de Co-vurluiă: — Zorilă a compromis partidul, făcln-clndu-se imposibil în Galaţi. Sper că va fi Iu curînd înlocuit. Intendentul moşiei Scurta, din judeţul Bu-zăfi, d. M. Ferechide, din Intîmplare şi ministru de interne, In dorinţa de a nu mal da de vorbit reporterilor de ziare cu numeroasele călătorii de inspecţie, uzează de următorul truc : nu se mal opreşte la gara Mizil, ca mal Înainte, ci la halta Vintileanca. Dacă d. Ferechide a crezut că ast-fel va putea face să i se piardă urma şi să scape de ochii indiscreţi, s’a înşelat. Reporterii noştri, a cărora abilitate d. ministru o poate constata cu această ocazie, aii descoperit că, lu seara de 5 Iulie, d-sa s’a oprit în Halta Vintileanca. întrebat unde călătoreşte, d. Ferechide şi a dat numele de d. Basilio, constructor de mori de vlnt, adăugind că merge la moşia Scurta, pentru o asemenea instala-ţiune. Numai la 7 Iulie, d. Basth'o-Ferechide s’a reîntors de la moşie, tu Halta Vintileanca, unde a luat trenul pentru Bucureşti. Se ştie că guvernul unguresc a disolvat la 14 Iulie trecut, congresul hisericei slrbe, Întrunit Ia Carlovâţ. Iată moţiunea votat* de congres, Îndată după citirea decretului de disolvare, după propunerea baronului Ioan ZsivkovicI: «Congresul hisericei naţionale sîrbeştl, ţinîn-du-se strict de lege, In deosebi de art. IX din anul 1868 şi de statutul congresului din 1875, de legea croata din 14 MaiO 1887, pe baza cărora a adus hotărîrea din 24 Iulie, referitoare la statornicia ordinel de zi şi considerind de*o parte credinţa şi alipirea către prea graţiosul domn şi rege,—ca suprem apărător şi ocrotitor al legilor statului,—care e recunoscuta şi din cel mal inalt loc şi pe care înaintaşii noştri ah tntărit-o cu sîngeie lo ; considerind de altă parte stima, cu cari datori suntem acestor legi şi autonomiei hisericei naţionale sirbeştl, care stă cu ele in strinsă legătură, ca singura basă po-sitivă de drept, a bunei stări şi a sfinţeniei poporului sirbesc gr.-ort. de sub coroana sf. Ştefan : declară că. nn e în posiţie a satisface provocării Excelenţei Sale, comisarului regesc, referitoare la schimbarea ordine! de zi,—ci, bazîndu-se in privinţa aceasta pe lege şi pe dreptul săil, destul de clar, pe lingă aceasta încă şi pe necesitatea unei grăbnice resolvarl a chestiunilor administrative, cari de ani de zile aşteaptă rezolvarea, mal departe, avlnd în vedere regu-larea autonomiei naţionale sirbeştl pe cale legislativă persistă mai departe în hotărîrea luată în şedinja din 24 Iulie a congresului şi in ordinea de zi statornicită atunci. „Congresul e pe deplin convins, că aceasta procedură a sa nu vatărnă supunerea datorită M. Sale Impăratulul-Rege ; la nici un caz nu poate ii dar explicată ast-fel, că prin aceasta ar fi vătămate intenţiunile M. Sule. Credinţa sa neclintită şi supunerea sa faţă de M. Sa, iubirea sa către patrie, a arătat-o tot-d'a-una poporul greco-oriental sîrbesc şi congresul sâO, In deosebi ’şi-a exprimat sentimentele sale, prin adresa de loialitate din 17 Iulie. Liceul KAPRI Sub Direcţiunea d-lul M. MUREŞIANU 37. — Strada Ştlrbel-Yodă. — 37. BUCUREŞTI Cursuri primare şi secundare complecte, preparaţiunl de bacalaureat, şcoală militară şi şcoală de poduri şi şosele. Reautorizat, conform regulamentului, eliberează certificate valabile pentru bacalaureat, şcoala militară, etc. Cursurile încep la 15 Septembre 1897, iar preparaţiunile pentru corigenţi la 20 August. Anul acesta am înfiinţat pe lingă cele patru clase liceale şi cursul superior complect. D-ua Maria Kapri, ca şi mal ’uainte, se va ocupa cu aceeaşi stăruinţă de copiii încredinţaţi acestui institut, care mulţumită muncel sale oneste şi neobosite a putut ajunge la buna sa reputaţie de astă-zl. înscrierile pentru anul şcolar 97 —98 se fac cu începere de la 15 August 1897 In toate zilele de la orele 9—12 şi de la 2—6 p. m., în cancelaria Institutului str. Ştirbei Vodă No. 37. Prospecte se trimit gratis la cerere. Director, Marius Mureşianu INSTITUTUL de DOMNIŞOARE .BOLINTINEANU’ 5V Sub direcţiunea D-nel MARIA ANGELEStl BUCURESCÎ. - Soseana Jiann. — BUCURESCÎ Liceu şi cursuri primare, cu internat şi externat. înscrierile încep la 15 August. InformaţiunI se pot da la cerere. Noul Institut de BăeţI sub direcţiunea d-lor I. CLINCIU şi T. POPA BUCURESCÎ 104, CALEA PLEVNEI, 104 înscrierile încep la 15 August, iar cursurile la 1 Septembre. Se primesc elevi pentru cursul primar şi secundar. InformaţiunI se pot da la cerere. INSTITUTUL FRANCEZ De DOMNIŞOARE Y. H. OHOI^Y autorisat de Onor. Minister şi fondat in 1870 BUCUREŞTI 10, STRADA NEGUSTORI, 10 Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile încep la 1 Septembre. înscrierile încep la 20 August st. v. Institutul Eniu Bălteanu Str. Yîntuluî, No. 6. — Bucureşti Autorisat de onor. Minister cu ordinul No. 38113,9334 din 4 Iulie 1897. Acest institut coprinde: curs primar, liceu clasic şi real cu 7 clase, preparaţiunl de bacalaureat, etc. Se primesc elevi interni, externi şi semi-internl. Cinci minute depărtare de liceele: Matei Ba-sarab, Mihal Bravul, gimnasiul Şincai şi scoalele de comerţ. înscrierile se Încep la 1 August, la ori-ce oră. Prospecte se trimit la cerere. Preparaţiunile de corigenţă încep la 15 August. IM rector, I»KM. M. 1‘OPESCl! Profesor, licenţiat în filologie. Lecţiunî de Limba Franceză Un tînăr terminînd studiele în Franţa, doreşte a da lecţiunî în această limbă. Preţuri convenabile. A se adresa la Administraţia acestui ziar, sub iniţialele A. F. jur tl V t* T Cea mai bună ană Ri minerală de masă. MINISTERUL JUSTIŢIEI IMJBLiICATILTHTE D-nul Ion Florea Lăzărescu, domiciliat in Bucureşti, calea Plevnel 228, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui sătt patronimic de «Lăzărescu» In acela de «Ghiţulescu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune In termenul prevăzut de alineatul 2 al zisului articol. Or. STERIE N. GIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena ConsultaţunI cu celebrităţile me dicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină d n Viena. l>r. I. T. Mera Medic romîi) KÂRLSBAD, Marktplatz Tempel Dr. Ion Caline!uc MARIENBAD, VILA COLUMBA Dr. P* Cioranu FRAXZESRAI» HTKFANNKTRAN8E _______V11AA KOIIOFNIGN N.___ Dr. Mirinescu Laureat al Facultăţel de Medicină din Paris Medic şef la spitalul de copii, şef clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII Strada Dreaptă,30. CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand in medicinA Paris, Boulevard Ar ago, 63 bis., Paris. Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind In relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cere consultatiunl si prin corespondentă. MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAl EPTINE Vinde ca Specialitate Gas& de Maşini Agricole şi Industriale Bucuresd, str. Smârdan, 2 W St33QBCKBrBr -»——— — FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» MAXiafK-RUOK Victima mînăstireî Ea scoase din buzunar scrisoarea Ame-liel, Îşi puse ochelarii şi zise : — lata ce-mî scrie d-ra de Fayolles : Doamnă, Sunt adtnc atinsă de bună-voinţa pe care o arătaţi către d-ra de Croisy, dîndu-I de tovarăşă pe vechea el prietenă d ra de Villy şi fericită că pot să vă împlinesc dorinţa de a o mal lăsa în mijlocul d-voastră. Am mare încredere lu deşteptăciunea spiritului d-voastră şi In experienţa pe care o aveţi, şi nu văd nici un obstacol, ca să las pe d ra de Croisy să profite de îngrijirile d-voastră, şi de aerul clmpenese, mai cu seamă cînd e vorba de sănătatea el. Calităţile d-şoarel de Villy şi în primul rînd spiritul serios, nu mă neliniştesc de loc loc asupra rezultatului. — Dar ajunge piuă aici, zise bunica în-trerupînd o; restul e pentru mine. — Doamne zise Hermina, sunt sigură că e şi pentru mine In scrisoarea asta ceva. — Sunt reflecţii personale ale d-re! de Fayolles, scumpul mefl copil. — Dar aceste reflexîuni formează partea principală a scrisorii, doamnă. Cunosc efl bine pe verişoara mea ; ea termină tot-d’a-una prin jurăminte. — Şi d-ta o cunoşti de asemenea, scumpa He — Tocmai de asta, rog pe d-na de Villy să nu mă cruţe şi să citească ca să auză toţi. D. d’Argouges Încruntă sprîncenile. — Aşa D-şoară! atît îţi fac jurămintele d-rel de Fayolles. — Veţi vedea şi d-voastră zise d-ra de Croisy, căci cred că d-na de Villy îmi va face plăcerea de a isprăvi cititul scrisorii. — Ştiţi că azi e Duminică, zise d. de Villy, cu bună voinţa-I cunoscută, şi n’aţl asistat pînă acum de cit la mica leturghie; fiul med şi eii suntem necredincioşi. Insă dacă d-ra de Croisy insistă, apoi să ascultăm sfîrşitul scrisorii d-rel de Fayolles. — E bine fiul mefl, find-că am făcut de Ia început prostia de a arăta scrisoarea, te rog citeşti-o tu singur. Hermina, rezemată de spatele scaunului, cu surlzul pe buze observă pe d. d’Argouges. Acesta făcea mişcări nervoase cu degetele pe masă. Alise, în timpul ăsta, luă scrisoarea din mîna mamei sale şi o inmînă tatălui săfl. Voi citi de unde am lăsat, zise d-1 de Villy. «Cualităţile d-şoarel de Villy, şi în primul rînd, spiritul săfl serios nu mă neliniştesc de loc, ba din contră, mă arigură că o va prepara la viaţa de călugăriţă care II este decisă s’o ducă. Pe de altă parte sunt convinsă că poveţele d-tale, doamnă, vor întări pe verişoara mea în resoluţia de a dărui viaţa el domnului. «Toţi suntem născuţi pentru a-1 servi. Providenţa arată într’un mod mal mult satt mal puţin sigur viitorul fie-căruia. D-rel de Croisy este decis a oferi existenţa el lui Dumnezeii, mal bine de cît de cit să-l oferească lumel, unde ea nu putea intra cu rangul el. D pioasă resignare, un amor pentru stă-plnul creaturilor de aici jos, şi ajungi în dat ă la cer! Iuimele aceste mari aii chiar pe pănilnl fericirea supremă prin anticipaţie. Nu e aşa ? D-şoare de Croisy cînd va vedea ce bine e, sunt sigurăcă va fi mulţumitoare binefăcătoarelor el. Ea ve va fi recuuoscătoară pentru îngrijirile ce i le daţi. Primiţi, v6 rog doamnă, asigurarea osebitei mele consideraţiunl. Aurelie de Fayolles. Bayeux 28 August. Acum l-aţi auzit, zise d-1 de Villy. — Domnişoară, întrebă d l d’Argouges stimata d tale verişoara vorbeşte ea aşa solemn cum scrie ? — Puţin mal solemn, domnule. Nu în-seamă că vorbeşti de răii dacă o mărturiseşti. — Şi face multe victime ? — Ce zici Domnule ? — Zic, că mulţi o ascultă. — Iutrebaţi-o pe Alisa, domnule ; toate pensionarele sunt fericite, dacă pot intra în saloanele d-rel de Fayolles. Ele sunt sigure atunci o să treacă prin că prugatorifl. Emanuele, zise d-na de Villy pentru a opri pe d-1 d’Argouges. Acesta nu mal înţelegea nimic. Scrisoarea d-şoarei de Fayolles venise tulbure întrevederea sa cu d-ra de Croisy. Se temea că chemarea asta la datorie, austeritatea tiranică să nu-I schimbe impresiile tinerel fete. Pentru diusul în acel moment cel mal mare duşman era ticăloasa de călugăriţă. Şi căuta s’o omoare prin ridicul. Şi se bucură ca nici o dată văzînd că vine Alis*. — EI bine, Emanuele, îl zise aceasta, te cel liniştit ? — Ah! nu de mine mă preocup. Iţi spun verişoară, că am căpătat o ură nebună pentru călugăriţa asta bătrînă, care s’apucă să dea lecţii d-uel de Villy. Oh, domnule, zise Hermina. D-ra Aurelia de Fayolle, dă chiar lecţii cînd are prilejul, episcopului. — Dar să iăsam acestea, zise Emanuel. Ştiţi ce ve propun efl domnişoarelor ? Să fasem o partidă de vlnătoare. Caii sunt gata. — Ah ! că bine zici, zise Alisa, vorbeam tocmai cu Hermina, azi dimineaţa, de asta. — Sunt gata la poruncile d-v., zise mal departe d’Argouges. Şi cum se ducea spre castel, îutîlniud în drum ne d. de Villy, îl zise : — Unchiule, Alisa şi d-ra Croisy a A convenit cu mine să facem o partidă de vînătoare. Ce zici ? — Ce să zic? Nu mă supără de loc ho-tărîrea d-v. Vînătoarea o s’o facă pe Hermina să uite scrisoarea Că ugăriţel. — Ah! a şi uitat-o unchiule. Da ce o să ia în serios mîuiiie unei bătrine. Emannel se întoarse cu caii şi împreuuă cu Hermina şi Alisa plecă în pădure. IX Se pliinbiafl lustrei prin păduri. Emanuel călărea alăturea cu d-şoara de Croisy. Amorul, îutliul amor, nu raţionează nici o dată, e un despot care se are în vedere numai pe sine şi care consideră opor tunismul ca un început de trădare. De-cît-va timp gelozia o apucase pe Hermina, gelozie amestecată cu mlndrie. Credea că un d'Argouges îşi bătuse jot de Încrederea el. — Hermino, Hermino, strigă de o dată Alisa. Emanuel ridică capul şi văzu că pornise In galop calul Herminei, şi că ea îl dădea frtfl liber, în loc să-l ţie. La început Alisa crezu că-I o nebunie a Herminei. Şi atunci dădu şi ea drum calului şi strigă: —Hermina, Hermina, da ce eşti nebună ? Dar Hermina nu răspunse nimic. Părea că n’aude nici o vorbă şi fugea înainte. Emanuel se luă şi el după cele două. Dar tăcea din gură, căci ştia de ce-l vorba. Presimţi el că Hermina mthnită poate fiind că i s’a năzărit că Emauuel vorbeşte prea mult cu Alisa, s’ar fi supărat într’a-tlta că-1 va fi venit răfl, se va fi pierdut şi-ar fi slobozit felul din miinl. Dar cînd era s’o ajungă, Hermina se lovi straşnic de un copac şi căzu jos aproape fără simţiri. Noroc că ea căzuse pe muşchiul moale, de nu şi-ar fi sfărîmat oasele. Stetea lungită, galbenă, cu obrazul pe jumătate în iarbă, jumătate acoperit de părul el blond. Ochii îl erafl închişi, buzele palide. — Ce e ? Ce s’a Intîmplat întrebă Alisa. — Nimic răspunse Emanuel. Cred că e ameţită numai, pierdută de frică. (Va urma). 'mstuwEmsmBt Societatea anonimă a hirtiiior Abadie din Franţa P Cu mari sacrificii şi In urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hirtie de orez de Panama care; Ku Inegreşte ţigara absolut de fei, u stinge ţigara de loc, u «onţine’un fir de bumbac, u alterează absolut de fei aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte nepl ăcut pentru compania distinsă a unul salon high-lijf. Depozitul g-1 al hîrtiai : Bucureşti str. Pinzarî No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si cnmanit«l« Rfi SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica I>e la fetroceni Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d.-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte eu iu cepere de Luni 7 Aprilie 1897, cu clte Ini 25 de fie-care, la casa de bancă Ieseise): & C-ie, strada Lipscani No 1. KJSKfiv wviăMhJi Ti ILBEMETRESCB MIREÂ BUCUREŞTI. — No. 31, STRADA CAROL I, No. 31 CEL MAI MARE DEPOSIT DE CURELE ENGLEZEŞTI De la S. E. C©., Londra Articole Tectonice. — Tuburi de Cauciuc. — Pompe, diferite sisteme.—Muşamale peutrn producte.—Arme pentru Viuat. — Cartuşe. — Revolvere. — Robiuetărie. Absest. — Manometre. — Bronzerie, SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE INSTRUMENTE MECANICE. - METALURI. ŢEVI DE FIER. — ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc. Depositul general al Sobelor Americane „LONHOLDT’S,, Băile Mitraszewschi No. 4 şi şi mai bnn ii Strada Poliţiei, Cel mal îngrijit STABILIMENT DE Băi de Abur si de Putină MARE BA SIN pentru băl reci în apă filtrată şi duşi iu mijlocul gradinei şi 8ranjat în modul cel ma) frumos. Deschis în toate zilele. Dela 10—11 sunt rezervate pentru dame De ARENDAT pe termenul de la 23 Aprilie, 1899, moşia IMăcinta-Slo-bozia-Conachi jud. Covur-lul, o ora de la gara Independenţa, circa 2,700 falei păinint roditor, populaţie deasă la adăpost de inundaţie. Vogoridy 36, Rue Ecuries d’Artois, Paris. Avis Important Se face cunoscut onor. vizita'orl al staţiune! Buşteni, că Hote'ul Buşteni a trecut sub o uouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente iu coudiţiunile cele mal avantajoase, cu ziua, Iuua safl sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-liil Simulescu. Noul antreprenor-Hotel Buşteni. Apă de masă gazdsă, plă• cută la gust, fntăritâre, re-constituantă, asimilabilă gratie fosfatului ce conţine in abondenţă; usâră, diuretică, digestivă; prin pre-setiţa magnesiei, ea este $i puţin laxativă. — Persânele sănătâse o apreciază pentru gustul său plăcut: ea va fi un remediu suveran pentru anemici; numaiper-sănele singerăse nu trebuesc să abuzeze. Nu decolorează vinul BEEIaEDXC APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FKRUGINOASĂ - GAZOAZĂ - FOSFATATĂ Analtsa doctoralul BERNAD (Inst. chimic universitar) Fosfat de fer Sulfat de var Sulfat de sodă 0.05443 1.07027 0.72597 Clortir de sodă . . 0.04998 Oxid de aluminium 0.07391 Anhidrit salicilic . 0.07704 Carbonat de fer protoxidat . . . 1.18al2 Carbonat de magnesie............... 0.04414 Comandele se primesc la Administraţia apelor Meledic, Hali de l’lndependance Roumaine, Bucurescî. i d i nn i II111 Mf n IIII111 > 11111II1111111111111111 Principiile minerale ale isvârelor feruginose fosfatate din Meledic sunt împărţite în of a proporţiunl in cât le pune in capul tu-tulor acelora cunoscute in ceea ce prtvesce puterea lor reconstitutiză. — Fosfatul jded un rol considerabil si le dă o valore terapeutică nepreţuită printre apele a-yuildge cele mal însemnate: Buzias, Franzensbad, Bof'-klet, Pyrmout, Orezza, etc. Nu decolorează vinul *SI= VEfHIIJL MAGASIIV DE LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE ŞI 0B.I-CE INSTALAŢII! Nî MARCUS: LITTMAN Succesor I, WAPPNER 61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis de Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. ISA M de ARC MIM MMi/jienice recomandate de toţi medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă MMUS M l GHMXniXĂ TU AXSPOHT pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor in ramura Viaţa, după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile. niUECŢIVXE.t. N.B, — Pentru orî-ce informaţiunl a se adresa la sediul Societăţel, în Brăila, şi la toate sucursalele din ţară. ¥ UEDICÂIMENT PHOgPHATIC IX DE VI AL VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior ln-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi In toate farmaciile. STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orî-ce fel BUCUREŞTI-Strada Sf. Dumitru, 3. €EL MAI MAME DEPOZIT »E Tl KFRi RE FER ŞI DE FONTA TOATE ARTICOLELE PENTRU 1NSTALAŢIUNÎ DE APĂ UNELTE PENTRU LUCRAT TEVfiRIE POMPE DE TOATE FELURILE PENTRU PUŢURI ŞI PENTRU GRĂDINI POMPE PENTRU VINURI ŞI ACCIDE POMPE CU ABURI SISTEM VVORTINGTON, admise de autorităţile teehuice alo ţârei. MAŢE ŞI ARTICOLE DE CAUCIUC Table de Fer pentru Rezervorlî şi Cazane TABLE PENTRU ACOPERIŞURI DE ZINC, DE FER NEGRU, PLUMBUITE ŞI GALVANISATE d • I„Deering-Ponyw $ECERĂTOARE"l EGATOAREj LDeering-Pony“ aii lagăre cu valţurî şi bile de oţel „Deering-Pony" sînt cele mal simple şi uşoare „Deering-Pony“ sint cele mal durabile „Deering-Pony“ sînt cele mal perfecte |„Deering-Pony“ sunt preferabile celor-Talte sisteme. I „Deering-Ideal“ SECERAT OARE SIMPLE! „Deering-Ideal“ cele mal bune existente |„Deering-Ideal“ singura secerătoare simpla premiată la| Exposiţiunea din Chicago, 1893. LDeering-Ideal“ COSITOARE cele mal bune j „Deering-Ideal“ cele mal ingenioase şi simple. Din numărul total al cosiI lorilor vîndute în lumea întreagă JUMĂTATE au fost „DEERING-IDE AL“ SFOARA PERFECTĂ \„R E t: Ml M X o» Agenţi generali şi depositarî _ |WATSOX &; YOUELLI KXrOHIŢIINE i*kujia\kvtA i»k MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE Bucurescî. Str. ACADEMIEI, 14. (Fost Raşca). «•taţi, Htrada Portului. Brttl», St rad» Ilegala BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA Strada Clementei 3. — BUCUREŞTI