SERIA II.—ANUL III. No. 512 Ediţia a treia VINERI 18 IULIE 1897 numârul^io BANI ABONAMENTELE Iscep 1» 1 şi 15 ale fle-oărel Ioni şi se pl&tese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Caaa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei ; In streinătate 50 lei fase luni ... 15 » » » S5 » rel luni ... 8 * » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ REDACŢIA No. t — STRADA CLEMENŢEI — No. t NUMÂRUL^IO BANI ANUN CIURILE In Bucureşti şi judeţe ae primuc numai Ie Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.80 b. linia > * » HI.......I— lei * » » » n........s.— * * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Ci unii Teehift SO bani ADMINISTRAŢIA No. S — STRADA CLEMENŢEI — No. t APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI MĂRTURISIREA „VOINŢEI” Polemicele dintre Voinţa şi un oare-care ziar care ni se pare că poartă numele de «Pavilionul», «Bandiera» saft «Drapelul» nu ne interesează. Nu le vom face onoarea ca să ne o-eupăm de aceste nimicuri in revista noastră. Aceste lucruri, foarte banale, aparţin resortului reportagiulul, şi încă repor-tagiulul din stagiunea moartă. Este necesar a releva din polemicele urmate un lucru, pe care l’am relevat di ja, dar care in gura celor de la Voinţa, are o importanţă deosebită. Noi am spus totdeauna că partidul liberal are numai aparenţa de partid politic, dar că în realitate este o adunătură pe care I. Brâtianu a strîns-o in jurul săfl, a bugetelor şi a afacerilor timp de trel-spre-zece ani. Noi am arătat adesea că firma partidului este firma unei case, a unei familii—Casa I. Brătianu—şi că toată politica in jurul el se învîrteşte, împreună cu acel cari aft interesul comercial ca reputaţia firmei să nu ’şl peardă numele. Am mal adăogat că numirea unul incapabil şi a unul feteleft—pe care colectiviştii îl numeau pînă acum Ionel, iar acum îl numesc Ioan pentru a fi luat la serios—nu are alt înţeles de cît că acţionarii firmei sus numite să fiă in drept a continua negustoria politică cu fiul, în lipsa tatălui, şi apoi din tată in fiă. La acestea, colectiviştii răspundeaă cu injurii, susţinînd că dacă Ionel—acum Ioan— a devenit ministru, este graţie capacităţel şi meritelor personale. Noi i’am întrebat: dacă feteleul de la lucrările publice s’ar fi numit Popescu, saft Nieulescu, sail Rădulescu, simpla inginer de clasa cea din urmă sau aşa ceva, Par fi făcut el ministru? în ţara aceasta, am avut şi avem ingineri foarte distinşi şi cu lungă experienţă. Nu voim să rostim nume. Cu toate acestea, de ce pînă acum partidul liberal nu a făcut din nici unul, ministru de lucrări publice? Colectiviştii aft făcut din un Radu Mihal ministru de lucrări publice, şi sunt în stare să facă şi din Dimancea aşa ceva. Dintr’un inginer însă nu. Cel mal neînsemnat titlu al lui Ionel Brătianu este de sigur acela de inginer. Şi tînărul a dovedit-o cu ocazia inundaţiilor de la Galaţi, unde incapacitatea şi netrebnicia feteleulul s’a arătat în toată goliciunea. Singurul titlu, am spus’o de multe ori, care l’a făcut pe Ionel să ajungă ministru, a fost şi este, — numele tatălui săă. La ministerul lucrărilor publice nu este un om, un ministru, ci un nume, o tradiţie, o firmă, o raţiune politică. Este familia Brătianu, este Florica. Ionel personal, este indiferent colectiviştilor ; putea în locul lui Ionel să fie Vintilă, saft Nae, saii Tănase, saft ori care dintre fii lui I. Brătianu ; indiferent de vîrstă, de merite, de sex chiar. Astă-zl avem marea mulţumire că cele ce susţinem noi de mult, să le spună însăşi « Voinţa». In adevăr, organul colectivist văzînd că «Pavilionul», «Fanionul» saft «Drapelul»—nu ştim exact cum se numeşte — atacă pe Ionel pentru micul păcat că acest feteleu s’a dus să se plimbe şi poate să se instruiască, răspunde celel-l-alte gazete colectiviste in termenii următori: «Drapelul» (în fine ştim şi noi exact «numele) n’ar trebui să provoace pe cel «mal mulţi şi mal vechi din naţionalil-«lîberall, a căror statornicie şi curăţenie de suflet, nu pot fi puse in îndo-«eală, să exclame : Unde e Ioan C. Bră-«tianu să vadă cu ce arme şi cu ce «perfidii unii din oamenii pe care el «i’a ridicat, se uăpustesc asupra «fiului săfl !» EI ? V’aţI lămurit oameni buni ? Colectivitatea este considerată de înşişi colectivişti ca o stare de domesticitate a aderenţilor faţă cu şeful şi familia tribului. Cel cari joacă roluri, nu sunt oameni politici ajunşi prin merit şi capacitate, avînd o situaţie cîştigată în puterea instituţiilor libere pe care le avem, ci oameni ridicaţi de Ion Brătianu. Ion Brătianu nu a fost şeful unul partid politic, ci a fost patronul unei adunături de oameni, dintre cari ridică pe cine voia. Fiind aşa, legăturile dintre Ion Brătianu şi partizanii săi nu s’afl rupt politiceşte prin moartea acestuia, ci ele nft rămas a fi continuate şi faţă cu familia Brătianu, din cauza obligaţiunilor pe cari oamenii partidului le contractaseră cu tatăl. Aşa că colectiviştii datoresc ascultare şi supunere şi fiului, din cauza recunoştinţei datorite tatălui. Cine deci nu ascultă pe fift, cine nu se supune familiei Brătianu, reprezentată chiar prin un nerod, acela este un ingrat, un nerecunoscător, pe care dacă l'ar mal putea vedea I. Brătianu, l'ar pedepsi straşnic! Iată principiul pe care se bazează existenţa colectivistă. Acest lucru nu’l spunem noi, îl spune Voinţa. Frumos partid. DINASTIE NOUA In toată viaţa sa, partidul 1 iberal s’a lăudat cu desfiinţarea privilegiilor. O minciună aceasta, ca multe altele de cari s’a servit partidul pentru a-şl crea o autoritate asupra maselor. E fapt istoric că privilegiile aii fost desfiinţate prin renunţarea boierimii romîneştl. Necontestat este insă că liberalii aii urît, cu acea adincime de patimă pe care numai ignoranţa şi invidia o dau, aii urît numele şi tradiţia şi la multe fapte rele a fost împins de această ură. E însă o lege Sn virtutea căreia nedreptatea se resplăteşte, mal curind saii mal tîrziti, prin jocul firesc al lucrurilor. împrejurările aţi fost aşa tn cît partidul liberal s’a putut dezvolta neîmpiedecat, conform lirei sale iniţiale şi să ajungă la consecinţele erorilor cari constituiesc cea mal mare parte a vieţel lui. De aceea îl vedem rstăzl închinindu-se tradiţiei, numelui şi fâcind din aceste o condiţie esenţială a existenţei sale. Numele e acela de Brătianu; tradiţia e cea brătienistă. Cit şi-aii bătut joc liberalii de nume şi tradiţii! OrI-cine purta un nume istorie, era considerat şi tratat ca cel mal răii duşman al poporului. OrI-cine îndrăznea să vorbească de tradiţii şi să susţie că ţinerea lor în seamă e necesară pentru sănătoasa dezvoltare a unei naţiuni, era un scelerat in ochii liberalilor şi denunţat ureî publice. Liberalii s’atl coborît pînă la mişelil, pînă la acte de brutalitate săvîrşite în public, pentru a nimici respectul pe care, prin tradiţie, poporul îl păstra faţă de purtătorii numelor ilustre ale neamului. Şi astăzi ? Astăzi partidul liberal împinge respectul legitim al numelui şi al tradiţiei pînă la idolatrie. Nu mal e vorba că sunt mal mulţi sorţi ca cel ce poartă un nume mare să fie mal apt, prin selecţie naturală şi educaţie, în conducerea afacerilor publice de cît un altul al căruia neam n’a fost nici cînd amestecat în aceste a-facerl; dacă partidul liberal ar fi ajuns la această credinţă, n’am avea nimic de zis. Astăzi se proclamă de către liberali infailibilitatea, se proclamă inviolabilitatea descendenţilor unei familii. Ce admirabilă pedeapsă a sorţii! Plecaţi dintr’o extremă greşită, liberalii au ajuns în extrema contrarie, mal greşită şi mult mal periculoasă de cît cea d’lntiiîi. înainte vreme, cel cari aspirail la o inrîurire asupra afacerilor publice In temeiul faptului că purtai! un nume ilustru şi eraţi depozitari tradiţiilor, erau mulţi, Împărţiţi in multe familii Prin concurenţă firească, reprezintanţil oligar-chiel se divisafi în partide şi, din luptele lor, eşea maximul binelui posibil în acele vremuri. Astă-zl, partidul liberal proclamă dreptul exclusiv al unei singure familii-, şi, printr’o consecinţă naturală, dreptul acesta e al primului născut. Toată slava, puterea şi mărirea e la familia Brătianu ; iar în această familie, la Ion I. Brătianu. Nu mal e nici olygarhie, cu defectele dar şi cu avantajele el. E uionarchie absolută. Familiile cari altă dată jucaţi de drept un rol preponderant în conducerea trebilor publice — şi cari, cînd interesul ţărel a cerut-o, atî renunţat spontanei! la privilegiile lor—ajunseseră la acest drept prin munca şi jertfa de sine a unul lung şir de generaţii; cîte fapte de arme strălucite, cită muncă administrativă şi diplomatică, cîte suferinţl îndurate în vremurile de restrişte, cîte capete căzute sub secure aii cimentat acest drept. Astă-zl liberalii proclamă superioritatea, nu relativă ci absolută, a unei singure familii după o singură generaţiune. Şi măcar opera lui Ion Brătianu e din acele opere geniale, pe cari nimeni nu le contestă? Chiar aşa de ar fi, tot inexplicabila ar râmi-nea idolatria în care a căzut partidul liberal. Dar nici măcar nu e aşa. Cînd va fi trecut multă vreme, cînd potolirea patimelor şi cunoaşterea lucrurilor va face posibilă judecata obiectivă, atunci se va vedea cît de mică a fost acţiunea Iul Ion Brătianu. Plnă atunci însă, in vremea noastră lucrarea Brătianulul e energic atacată, valoarea el e ho-tărît contestată şi căderea partidului liberal în idolatrie e o aberaţiune pe care u'o explică de cît inferioritatea nivelului cultural al celor ce ’1 compun şi nelnfriutu putere a legel compensaţiei. A început partidul liberal prin a batjocori icoana, şi a sflrşit prin a-şl face idoli grosolani. Banca generală romînă Constituirea Băuceî. — Rolul d-lui Stâtescu — Creditele Băncei.—De-luislunlle de la Banca Naţională. Constituirea Băncei In fine aurelianîştil au întreprins primul pas in contra Ocultei : Ieri s’a depus la tribunalul de Ilfov actul constitutiv al Băncei Generale Bomîne. Modul cum se va constitui banca este deja cunoscut cititorilor noştri din ediţia noastră de aseară. In afară de scopul financiar, această nouă bancă are şi un scop politic ■ în-frîngerea Ocultei încuibate la Banca Naţională şi la filialele el din provincie şi emanciparea negustorilor mart de sub influenţa politică a Băncei Naţionale. Evident că piaţa Capitalei în special va cîştiga mult din înfiinţarea a-cestet bănci, precum cîştigă din înfiinţarea ort-cărel bănci serioase, căci o parte a negustorilor va scăpa din ghia-rele cămătarilor lacomi, cari i-au 24— 30 la sută pe an, mal ales de la negustorii mal mici. Vor profita şi negustorii mari, căci nu vor mal fi expuşi la bunul plac al d-lul Carada, va profita comerţul t tn treg căci banii se vor eftini cel puţin cu 1 la sută şi concurenţa dintre bănci va întinde şi creditul comercianţilor, al proprietarilor şi al arendaşilor. Creditele Băncei In afară de cele 10 milioane de lei, vărsate în mare parte de casa Bleichrce-der din Berlin şi Disconto-Gesellschaft, suntem în măsură de a afirma, că în-temeetoril din străinătate al Băncei sunt dispuşi la nevoe a deschide un credit pînă la 30 milioane acestei bănci, în plus să’l mat mărească capitalul cu 10 milioane lei. In asemeni condiţiunl banca va îndeplini o lacună mare în viaţa noastră economică şi va produce reducerea scontului cu cel puţin unu la sută. Şi, dacă mal adăogăm, că un grup de financiari din Capitală caută să determine şi pe Laendei’-bank din Viena ca să înfiinţeze în Bucureşti o filială cu un capital de cinci milioane, atunci nu putem decît să ne bucurăm de buna garanţie ce oferă justiţia şi piaţa noastră capitalurilor streine. In afară de această consideraţie insă, nu putem să nu relevăm însă lupta surdă întreprinsă între marii financiari din Berlin şi cel din Viena asupra pieţelor noastre. Cercurile financiare din Viena aii fost sursprinse cînd aii auzit că Casa Bleichroeder şi Disconto - Gesellschaft vor să prindă rădăcini în pieţele din liomînia şi temîndu-se că vor pierde influenţa pe care o aii asupra Ro-miniel, se agită acum despre modul cum ar putea să facă dependentă măcar o parte a pieţei romîne de pieţele austro-ungare. Acesta este scopul, pe care-’l urmăreşte Leander-bank şi casa Nathan Eothschild din Viena. Bolul d-lul Stătescu Să relevăm acum şi partea politică a Băncei Generale : B. Eugen Stătescu, care pînă azi păstra cea mal prudentă tăcere asupra luptelor dintre sturdziştl şi aurelianiştl a fost cîştigcit de partea aureliaHştilor prin d. Em. Costinesm, dîndu-i-se drept onorar pentru această colosală dbnega-ţiune, sinecura gras plătităt de administrator al bănui, alături de d-nil P. S. Aurelian şi V. Lascar, făgăduindu-se că la constituirea definitivă a băncei, adică în ziua de 15 Odombre, va fi ales preşedinte al consiliului de administraţie cu o leafă dv 30.000 lei pe an. Deci d. Eugen Stătescu fi’a vindut wwmdacoromao:ica.rO' plus tantiemele, cari se urcă la alte 10.000 lei. Bemisiunile de ia Banca Naţională Ceea ce e însă mal grav, e că unii din întemietoril Băncei Generale in-zistă din toate puterile să desorgani-seze biurourile Bănui Naţionale făcind promisiuni, ba în unele cazuri, — pe care le-am putea cita,—recurgînd chiar şi la presiuni ca să determine un mare număr de funcţionari să demisioneze şi să treacă la Banca Generală. Pe cît aflăm, în afară de d-nil Em. CostinesQu şi Th. Ştefănesm, directori al Bănui Naţionale, vor mal dimisiona încă şeapte funcţionari superiori de la auastă înaltă instituţie financiară, IN FAMILIE Liberalii au început sâ-şl spuie pe nume. Deşi «nu e nici o dezbinare în partid», totuşi sturdzista Voinţa Naţională, a spus celor adunaţi în jurul Drapelului aurelianist ci sunt perfizi şi odioşi. Aceasta â-propos de un articolaş foarte moderat in care se afirmă că voiajul făcut în străinătate pe banii Statului de către ministraşul Ionel e o călătorie de plăcere. La loc de frunte’şi fără nici o iscălitură, prin urmare în numele întregului grup, Drapelul a răspuns erl Voinţei vorbind de sturdziştl ca de unii «cari se cred autorizaţi a invoca la fie-eare moment î>t profitul ambiţiunilor lor» ilustrul nume al lui Brătianu. Vra să zică cultul Iul Brătianu, pelerinajele la Florica ale d-lul Dumituu Sturdza, invocarea memoriei răposatului la fie-care discuţie mal vie în Parlament, şedinţele-parastas ale Camerei din prima sesiune— toate astea nu sunt de cît o speculă şarla-tanească din partea sturdziştilor ? Aşa o fi; doar sunt cu toţii dintr’o familie şi se cunosc bine unii pe alţii. De cît, dacă e aşa cum spun aurelianiştil, a-tuncî e şi mai rău. Sincer, fetişismul acesta era o colosală tîmpenie. Nesincer, e o şarlatanie stupidă care degradează cu desăvîrşire partidul liberal. DIN STREINĂTATE Situaţia în Ungaria Ultimele incidente parlamentare pe cari ni le-a relatai telegraful, aii desvelit o situaţie tot atît de gravă în Ungaria ca şi aceea din Austria. Insă, pe lingă cele cunoscute, pînă azi, mai putem adăoga următoarele împrejurări cari ni se relatează din străinătate şi, putem adăoga, dintr’un isvor foarte bine informat. Compronii&nl Anetro-lliigar In privinţa cestiunei compromisului, este un lucru cert că d. Banfy a primit pentru Ungaria cota S&hpentru participarea la cheltuelile comune ale monarhiei. Acest lucru e azi ştiut în cercurile oficiale. De aceea nimeni nu vrea acum să primească succesiunea d-lui Banfy, fiind sigur d a fi răsturnat asupra cestiunei încheerei compromisului. Dacă d. Banfy va r&mîne la putere pînă la tranşarea acestei cestiuni — lucru probabil, de oare ce nimeni nu vrea să ia frînele puterii — el va fi neîndoelnic răsturnat asupra reînoirei compromisului. C’estiunea federalismului Ideea federalismului a cîştigat de cit-va timp foarte mult teren şi să prevede momentul cînd împăratul va acorda deplina autonomie Boemiei. In acelaşi timp idea d’a se întinde federalismul şi la Ungaria începe a cîştiga aderenţi în unele sfere oficiale. Este un lucru cert că unele cercuri.militare din jurul împăratului s aii făcut promotorii unui program federalist atît pentru Ungaria cit şi pentru Austria. Precum se vede azi sunt puse pe tapet două cestiuni de cea mai de căpetenie însemnătate pentru viitorul Ungariei. Forelgn TRIBUNA LITERARA Prin munţii Olteniei — Excursia studenţilor în litere — VI Tlsmaua. Răcari, spre Bucureşti E o adevărată minune artistică, Tis-mana. Pare că a fost un ziditor uriaş, care, cu o divină măestrie, a ştiut să adune şi să rînduească, aci, podoabele cele mal splendide, pe cari inconştienta Natură poate să le aibă. Nu mal este sublimul impunător de la Cazane, nici sălbăticia frumoasă de la schitul Lainici; la Tismana este cel mal desăvîrşit rafinament artistic pe care un creator genial, l-a putut zămisli, în creerul saft, vre-udată. Rar, prea rar, e Natura artistă. La ea găseşti multă grosolănie, sălbăticie şi mal multă, nepotriviri afară din cale numeroase. La Tismana fie-care colţ de stîncă îşi are rostul săil măestrit; fie-care gură de apă o ţintă. De o parte, un părete drept de stîncă, de alta o culme năstruşnică, din care un rîft întreg ţîşneşle fără veste, într’o cascadă splendidă, din umbra inestea-cănilor bătrînl. Un al treilea munte spre miază noapte, închide unghiul făcut de cel-l’alţl doi. Iar in vale, între aceste trei ziduri gigantice, pe un deal ce pare pus cu mîna, acolo dorm ruinele minăstiril Tismana. Iar din două părţi ale el, de la trei zeci de metri înălţime, ţîşnesc două cascade de apă cari, isbindu-se furioase de nişte colţuri de stîncă, eşite în afară, se rup într’o mulţime de şuviţl albe ca argintul topit, spre a se aduna iarăşi la poalele mînăstirel. E o adevărată feerie să priveşti tabloul acesta, atunci cînd soarele alunecă de pe munte. Un răsărit de soare, aici, ar fi vrednic de cîntat în nişte versuri ceva mal frumoase ca acele pe cari acum “patru zeci de ani le-a făcut Grigore Alexan-drescu, şi în cari de alt-fel Natura este întunecată de gîndurile cari frămîntă pe poet. O! dacă ar fi trecut pe la Tismana un Leconte de Lisle, ori un Theophil Gautier! . . . Sus, între ruinile mînăstirel, ne aştepta însă un crud contrast: simbolul nepăsărel omeneşti pentru ceea ce poate fi mare şi sfînt pe lumea asta, mal adîncă de cît nepăsarea Naturel însă-şl. Mînăstirea Tismanel este aproape de aceeaşi vîrstă cu ţara aceasta. Zidită de Radu saft Negru-Vodă, tatăl lui Mir-eea; chrisoavele sale aft o vechime de peste 500 de ani. Bătrînil voevozl se întreceaft, cari de cari, să-I hărăzească odoare şi moşii; mulţi şi-aft făcut reşedinţa de vară aci, mulţi aft venit şi aft bătut mătănii pline de osîrdic, pe pietrile reci ale a-cestul sfînt locaş al Domnului. Pînă azi se poate vedea sfeşnicul şi candela de argint dăruite de Matei Ba-sarab, precum şi încă vr’o cîte-va odoare vechi, căci cea mal mare şi mal de valoare parte a fost împrăştiată, fie pe la muzăft, fie prin alte locuri. Pe vremuri Tismana a fost împrejmuită cu o cetate, pe care Turcii aft dă-rîmat-o la 1788, luînd cu el şi porţile de fer ale minăstiril. La 1821, pandurii lui Tudor Vladi-mirescu-Tudoriu, cum îl zice gorjenil— aici, după cum se ştie, îşi făcuseră întărirea. La 1866 un incendia teribil a distrus împrejurimiie. Şi, de atunci Tismana, nu s’a mal ridicat. Locaşul cu venit de milioane, odinioară, şi pe care un Radu Negru, un Dan Basarab, un Mircea, un Mateiîl Ba-sarab şi atîţia alţii l’att prea mărit, in vremuri grele, de lupte şi de prigoniri, astă-zl nu e de cît o ruină, în care nu mal poate sălăşlui de cit amintirea gloriei de altă dată. Vr’o şapte călugări bătrînl, cu un stariţ alcoolic, mal locuesc pustietatea aceasta plingătoare. Mila şi indignarea cea mal profundă te cuprinde cînd stal şi te gîndeştl la nepăsarea pe care cîrmuitoril noştri aft aruncat-o asupra acestei nestimate a ţărel romîneştl. Nieăerl, ca atunci cînd e vorba de Tismana, nu se poate zice cu mal multă îndreptăţire că este o crimă grozavă ceea ce se face cu monumentele noastre naţionale. EPOCA nas**?*- Chiliele cari s’aO mal reparat sunt goale safi pline de murdărie. In locaşul acesta plin de bogăţii odinioară n’am găsit nici măcar un pahar ca să bem apă! Să lăsăm faptele să vorbească... In muntele de piatră care se ridică in dreapta minăstiril, se văd, la vr’o trel-zecl de metrii înnălţime, chilia în care a stat fericitul Nicodim, cel ce la 1405 a scris, cu mina sa, pe pergament şi In slavoneşte, evanghelia astă zi aflătoare la muzăul nostru din Bucureşti. Moaştele sf. Nicodim de vr’o două sute de ani au fost duse la mînăstirea Epec, in Albania, unde se află şi acum. Din ele se mal află la Tismana numai un singur deget de la mină. Pe acelaş părete de stincă, şi la vr’o cincl-spre-zece metri d’asupra chiliei se află o dungă albă în piatră, asupra căreia s’a creiat o întreagă legendă. Se zice că intr’o noapte diavolul, sub formă de şarpe, s’a arătat acolo sfintu-lul Nicodim şi sfintul cu puterea lui l-a afurisit, să r'ămîie acolo împietrit, în veci de veci. ... Nu ne-am fi săturat ni l o dată să privim minunele de la Tismana, dacă vremea nu era tîrzie. Dejunul l-am luat în fugă — o bucată de pîine şi un hartan de pul fript în sat şi îngheţat în minăstire. Cu stareţul a fo«.t imposibil să putem vorbi ceva, fiind într'o stare de ebrietate, vecină cu idioţia. Afară de cîte-va necuviinţl faţă de d. Tocilescu, el a rămas tot timpul privindu-ne cu ochii sticloşi. Pe la trei ceasuri plecarăm. La Tismana am avut cu noi şi o studentă : pe d-ra Slăvescu, fiica d-lul sub- _ prefect din Tirgul-Jiu, singura studenta I articolul săli: direcţiune! Bănce! Naţionale, care ascultă de dinsul. In acest sens trebuie explicate primele păsuri ce s’au făcut spre a funda un nou institut de Bancă, care să sdro-bească influenţa politică a Ocultei. ^ In capul acestei mişcări stă Emil Cos-tinescu, fost redactor al ziarului lui Ro-setti Romînul, iar de la fondarea Băncei naţionale unul din membrii direcţiunetf. Costinescu s’a urcat iute ca mare industriaş şi milionar. El desemnă nouei bănci ca ţel: de a ajutora atit interesele industriei naţionale, cit şi ale comerciului. Capitalul de fundaţiune e fixat la 10 milioane lei şi se va număra de capitalişti însemnaţi din străinătate şi din Romînia. Intre aceştia se numără, pe lîngă cîte-va case de bancă, junimiştii Marghiloman şi Ghermani, foşti miniştri în cabinetul conservator, precum şî Aurelian şi V. Las-car, foşti miniştri în cabinetul liberal. iConceainiiea Băncei Naţionale Asupra planului pe care ’l urmăresc întemeietorii Băncei generale, AUgemeine Zeiţa ng se exprimă ast-fel ! Pentru Banca Naţională şi pentru Banca Romîniei se apropie termenul, sînd concesiunile lor expiră — pentru cea întîiu după trei ani, pentru cea din urmă după cinci ani. Fiind-că, după noul cod de co-merciu, capitalul indigen trebue să fie represintat într'o măsură însemnată în toate societăţile anonime din Romînia, planul lui Costinescu, tinde, pe de o parte a face concurenţă Băncei naţionale prin desvoltarea comptulul de cambii, silind acest institut a’şl scădea dobinzile, pe de altă parte, de a fusiona cu Banca Romîniei, pentru a putea influinţa puternic şi cu puteri unite, cînd se va reîno-i privilegiul emisiunei biletelor de bancă. I.upta materială intre colectivişti Allgemeiene Zeitung termină ast-fel care ne-a primit şi însoţit, în escursia aceasta, cu deosebită gentileţe. Vederea Tismanel a fost culmea excursiei partea cea mal frumoasă a el. Dacă am mal fi mers unde-va, de sigur că totul ne-ar fi părut mic şi neînsemnat, în comparaţie cu cele ce văzuseră ochii, aci. A doua zi, Mercur!, la şase ore şi patru zeci de minute dimineaţa, porneam cu trenul spre Capitală, după ce am mulţumit d-lul primar şi tuturor cetăţenilor din Tirgul-JiO, cari ne-afl făcut o primire atît de călduroasă, spu-nîndu-le: la revedere, în Septembre, cu Congresul. La staţiunea Filiaşl, pină să vie trenul de persoane care merge spre Bucureşti, ne-am urcat într’un tren de marfă şi am mers la Gara Răcarl, unde se sapă la un castru descoperit decurînd. Castrul descoperit este vechiul Amu-trium şi datează din epoca lui Traian; are patru porţi laterale flancate, fie care, de cîte un turn. La colţuri de asemenea se află cîte un turn; nu se ştie pînă acum dacă Amutrium a fost sau nu un muni-cipih. Pentru a pune piedici şi serviciului interior al Băncei naţionale, şi pentru a asigura impiegaţi buni fi experimentaţi noului săii institut, care are să înceapă a lucra în toamna anului curent, Costinescu a mers atit de departe, în cît a căutat să-şi atragă mai mulţi impiegaţi ai Băncei Naţionale. Se asigură, însă nu cu certutidine, că Stătescu, care era să impace pe Sturdza cu Aureliun, a primit a fl preşedintele consiliului de administraţiune. Avem să vedem, dar, desvoltîndu-se în partidul liberal, pe lîngă luptele politice de pînă acum cu un caracter mai mult de principii politice, alte lupte de ă natură mai personală şi mai materială, cari nu pot de cît să fie dăunătoare partidului ca atare, dar cari ţârei vor putea fi spre folos. Pină la îndeplinirea formalităţilor cerute de lege pentru constituirea Băncei, s’a depus la Banca Naţională a Romîniei suma de 3.000.000 de lei. _ Cu îndeplinirea acestor formalităţi a fost însărcinat d. Eugenii* Stătescu. Ştiri sosite aseară din Sinaia anunţă că starea A. S. R. Principelui Fer di-nand continuă a fi satisfăcătoare. Erl la amiazl a sosit la ministerul de interne o petiţie semnată 675 de cetăţeni din Galaţi, cari cer ca guvernul să trimită o anchetă cu însărcinarea de a stabili răspunderile în catastrofa de la Galaţi. De sigur că petiţia va fl pusă la dosar din consideraţiune către Ionel Bră-tianu, eroul de la Galaţi. Consiliul de miniştri convocat pentru Marţi seara, nu s’a ţinut de cît a-seară la orele 5, sub preşedenţia d-lul Dim. Sturdza. Se simte multă trebuinţa de reorganizarea ministerului de lucrări publice. Lucrările la acest departament s’aD înmulţit, prea mult iar personalul, de ani de zile, a rămas acelaş. In ziua de 22 Iulie, aniversarea silei onomasticei a A. S. R. Principesa Maria şi A. S. R. Mar ei Ducesei de Saxa-Co-burg-Ghota, mama Sa, un Te-deum, se va oficia la monăstirea din Sinaia. MM. LL. Regele şi Regina precum şi A. S. R. Principesa Maria, înconjurate de Casele Lor, vor asista la acest Te-deum. D. Dim. Sturdza, primul ministru, împreună cu ceîl’alţi miniştrii se vor afla în Sinaia pentru a presinta felicitările guvernului A. S. Regale Principesei Maria. Citim in Liberalul: Atragem atenţiunea d-lul diriginte al oficiului poştal asupra nemai pomenitei neglijenţe, cu care se face serviciul poştal. Un mandat telegrafie diu Craiova, trimes pentru «o afacere urgentă» nu ne-a parvenit încă la redacţie pină în momentul cînd punem ziarul sub presă. Vom lace responsabilă poşta de toate neajunsurile ce ni se cauzează. In răii hal trebue să fi ajuns administraţia poştelor dacă a lost în stare să indigneze pînă şi pe Liberalul. De cit, acest ziar în loc să atragă atenţia «d-lul diriginte» mal nimerit ar fi fost să «atragă atenţia» d-lul Kiru Blegeanu, directorul poştelor. Vizita 901. LL. la Ani paratul Frânt* loMef Pentru complecta terminare a palatului poştelor şi telegrafelor va mal fi nevoie de un noii credit suplimentar de 1.200.000 lei. T T t i x j. „.. „ . Cu această sumă, costul total al noului La lschl Se fac deja pregătitei | palat se va ridica la cifra de 4.000.000 lei. mari în vederea recepţiunei MM. LL. Regele şi Regina. Suveranii romfoiî vor sta două In urma unul conflict dintre guvernul unguresc şi congresul sîrbesn din Car-lovăţ, care n’a voit să se supună unei Tocilescu, a fost curmat de sosirea tre nulul, care după vr-o nouă ore, ne lasă în gara de Nord. Aci, după ce am mulţumit d-lul To- zile ca oaspeţi ai împăratului \ 1 ovaţ, care n a von sa se supună unei x .. t | -ui i T fi Ti,?. . I măsuri tlegale a baronului Banffy, con- S’a Frantz Ioff la lschl, în care timp gresnl a Ţost disolvat, ^00 de bucăţi, dint^o statue se vor da în onoarea Lor mai Printre slrbii din Ungar-a şi Croaţia a împăratul • •. I muHe serbări şi un prim de gală. I domneşte o mar» iritaţtune din această Istoricul făcut, pe peronul gării ded. I *** 1 cm ’ Cu ocazia vizitei MM. LL. Im pârâtul Frantz losef a invitat la , ^ _ lschl şi pe AA. LL. II. Archiducele cilescu, pentru jertfele pe cari le-a fă- I Frantz Salvator, Archiducele Otton eut şi le face în continuu pentru tineri-rimea universitară, şi după răspunsul d-niel sale, ne-am luat rămas bun unul de la altul cu inima plină de tristeţe... ca în tot-d’auna, după o mare bucurie. şi Archiducesele Maria Valeria şi Maria Tereza. Guvernul unguresc a dat o circulară prin care retrage dreptul poştal şi interzice uzul în şcolile romîne din Transilvania şi Ungaria a scrierel: Prescurtare din istoria Rominilor. Primăria Capitalei a descărcat încă acum două luni mal multe care de pietre in strada Fetei, cu gindul de a pava această stradă. Totuşi pînă azi nu s’a început nici o lucrare* aşa că circulaţia din cauza grămezilor de bolovani este de două luni întreruptă în această stradă. D. Petre A. Petroff, directorul ziarului Olsev (Ecoul) din Sofia se află de cîte va zile în Capitală. D. Petroff va culege datele statistice, istorice, politice, culturale etc. privitoare la Romînia, ce ’I sunt necesare pentru Almanahul Principatului Bulgariei, al cărui autor este d. Petroff. Acest almanah este foarte interesant şi e recomandat de următoarele oficii din Bul- Earia : Ministerul de Comerţ şi industrie, egaţiunea Imperială Rusă, Legaţiunea Fraucezâ, Legaţiunea Austro-Uugariel, Consulatul General Otoman, Camtra de Comerţ Bulgară, Primăria Capitalei din Sofia, asemenea posedă şi o adresă de mulţumire din partea Curţel Regale din Romînia. Almanachul are un tiraj de 20 mii exemplare. „epociFIh’provincie liOTOSA V# D. Inginer Dnuseli Ani citit întlnipinarea ce corpul technic din Botoşani, compus din d-nil inginerl-con-ductorl, Emanoel, Cazaban şi d. Manolescu, secretar, aă adresat Epocel, cu privire la cele scrise de mine lu chestia scandalului ce l’a făcut inginerul-şef al judeţului. Se spune In acel protest că nu e adevărat că vre-un domn din corpul technic a avut vre-o convorbire cu sub-semnatul Victor. ErI, viu din nofl şi confirm convorbirea ce am avut-o cu un domn inginer-conduc-tor, martor ocular la scandalul din cancelaria corpului technic. încă ceva. De ce n’a iscălit acest protest şi victima, d. Lăzăreseu ? Dacă cele scrise de mine n’nr fi fost adevărate, atunci şi d. Lăzărescu ar fi iscălit. Ancheta care a fost, a mal constatat următoarele abuzuri, In seama d-lul Dauseh : а) D. Dauseh, ţine de vreme îndelungată în serviciul săli ca rlndaş în curte pe un individ numit Costacke Pricop. II ţine ca rludaş, pe cînd el e trecut in state cu titlul şi leafă de eantonist. б) Cantoniştiî eraă schimbaţi pe fie-care lună de d. Dauseh, plătindu-1 ca îndemni-saţie, cîte jumătate diu salar. c) S’a constatat încă că, 5.000 zile prestaţie aă fost Întrebuinţate de locuitori a patru comuni pentru săparea uuul deal pe calea BrătenI Mihălăşenl; calea a fost părăsită, cauzînd o daună judeţului de lei 25.000. d) In fine, de trei luni s’a primit la prefectură o adresă de la consiliul technic superior In care se spune, că d. Dauseh, n’are absolut nici o cunoştinţă nici ca architecht, nici ca inginer. Această adresă a venit in urma unul plan architectonic revăzHt de d. inginerşet al judeţului, d. Dauseh. Atit pentru azi. Victor. EOOVBÎ * D. Panait Gheorghiu, medic veterinar, c numit veterinar, al oraşului Caracal. * Situaţiunea financiară a bugetelor caselor de pensiuni ale judeţelor, pe exerciţiul 1897 — 98, se prezintă In modul următor : Venituri 330, 226, 31 b. Cheltuell 147. 676, 76 b. Excedent 188, 549 55 b. * Iată şi situaţia financiară a bugetelor caselor de pensiuni ale comunelor urbane, pe exerciţiul 1897—98 : Venituri 1,958, 273, 06 b. Cheltuell 602, 140, 12 b. Excedent 1,356,132, 94 b. * Candidaţii cari atî reuşit la examenul de bacalaureat, pe ziua de erl, sunt urmă-toriî: Teodorescu Ioan, Teobaridi Gh. Anton, d-ra Tetoianu Elena, Troteanu Virgil, Tur-ceanu Constantin, d-ra Tuehel Cleopatra, Vasiliu Ion, Văleauu C. Ion, d-ra Vâli-nescu Elena, Vera G. Mihaifi. Viforeanu Const.. d-ra Voia Cecilia, Voiculescu Const., d-ra Vexler Suzana, Veinbac Iaucu, Vtxler Matias, Xeni Const., Veintraub S:mon, Wittuer Iosif şi Zaman Alex. DIVERSE ** Contele Goluchowsky, care se acesta. Aşa s’a încheeat escursia din anul | află la băile de la Wittel din Franţa, îşi va întrerupe concediul pe cîte-va zile ca să fie faţă la recepţiunea Suveranilor romini. Al. Antemlreann. ■INFORMAŢII Ruptura în partidul liberal Banca generală şl «Voinţa Naţională» l.upta In contra Băncei Naţionale. Concesiunea Băncei Naţionale. — Lupta materială Intre colectivişti. Banca generală şi «Voinţa Naţională Voinţa Naţională se pronunţă în numărul săti de aseară in mod indirect, dar cu multă amărăciune în contra Băncei Generale ce se va înfiinţa la 15 Octombrie. Voinţa Naţională «atrage deosebita atenţiune a cititorilor săi» asupra unul articol al ziarului AUgemeine Zeitung din Mtînchen asupra Băncei Generale, pe care îl reproduce în întregime. E de prisos să adăogăm că ;origina a-cestul articol, din care reproducem cîte va părţi, este ocultistă. Lupta In contra Băncei Naţionale 9oua Bancă rom î na Citim în Drapelul: Erl s’a depus la tribunalul de Ilfov actul constitutiv al unei noul instituţii de credit care poartă titlul de. Banca generală romînă. Această nouă instituţie s’a fundat de următoarele persoane . P. S. Aurelian, Al. Băicoianu, S. Bleichrdder, E. Costinescu, Disconto-Gesellschaft, fraţii A. H. Elias, G. C. Filipescu, Menelas Germani, V. Lascar, Al, Marghiloman şi Eug. Stătescu. * * * Banca se fundează cu un capital de zece milioane de lei împărţit în 8,000 de acţiuni, de cîte 1,260 lei fie-care. Acest capital va fi sporit, dacă nevoea va cerea, pînă la două-zeci de milioane lei. ♦ * * Administratori au fost aleşi d-niî: P. S. Aurelian, Paul Bolttger sub director la Disconto-Gesellschaft, Max Biirgers bancher din Berlin, Jaques Elias, G. C. Filipescu, Manelas Germani, Vasile Lascar, AUgemeine Zeitung după ce expune I Marghiloman, Emil Russell părtaş la scopul politic pe care l’a urmărit Banca I firma Disconto-Gesellsciiaft şi consul ge- I depozit. vtT- i* ;Va0,.n0,,i .-.ni-HHiiint iiw.,.1 I neral al Romimeila Berlin, Dr. Jur. Paul I Naţională in inteiesul paitidulul liberal, | Schfvniach părtaş la firma Bleichrdder şi ' Eugeniu Stătescu. Ţăranii romini din comuna Hida, lingă Orşova, afl înfiinţat o bancă populară romînească cu un capital de 10.000 florini. Acum cît-va timp a fost declarată în stare de faliment fabrica de spirt din comuna Băllauele, judeţul Mehedinţi, a d-ler Dobri-ceanu, Sănâtescu şi Ghilţu. Din cel trei proprietari al fabricel, d-uil Dobriceanu şi Ghilţu ati avut a suferi toate consecinţele legeî asupra falimentelor. Numai d. Sănătescu a scăpat, fiind scos din cauză. Se ştie că uu falit nereabilitat nu poate ocupa funcţii publice. Dacă d. Dobriceanu nu avea acest drept, avea In schimb înalţi protectori. In baza stăruinţelor acestora, d-sa a fost numit funcţionar la serviciul technic al Capitalei. S’a crezut suficient, pentru a i se da acest post, titlurile (sale) de falit şi de fost căpitan In armată. Iată dar primăria Capitalei azilul faliţilor nereabilitaţi. Nouile ştiri cari ne vin iu privinţa stă-rel viilor, confirmă In totul cele publicate de noi încă de acum 6 săptămlnl. Pe de o parte ploile şi inundaţiile, pe de alta peronospora, care a atacat anul acesta şi florile, mana, de care au avut a suferi, multe vil diu ţară, toate acestea aă contribuit ca recolta viilor să fie foarte compromisă. Din această cauză pe piaţa Bucureştilor vinul s’a scumpit de odată. Exemplul de aci a fost imitat de toate cele-l’alte oraşe diu ţară cari aii vinuri în DIN CAPII ALA Strangulare.— Erl seară, la orele 7, s'a găsit strangulata in pivniţa d-lul Albert Ernatii din str. Italiană 4, femeia Tiţa Diamandescu, servitoare. In urmi unei certe avută cu bărbatul său, Tiţa s’a dus în pimniţ*, unde legînd o sfoară de un cuifi, s’a strangulat. Furt. — Agenţii poliţiei de siguranţă ati prins erl pe femeea Alexandrina Iacob, care a furat de la d-na Mărculescu din str. Antim 53. un inel de aur, un meda'ion şi alte obiecte. Otrăvire «liu dragoste. — Leopoldiua Scbuder, din Capitală, în urma unul amor nenorocit, s’a otrăvit erl blnd o soluţie de fosfor. într’o stare gravă a fost trimisă la spitalul Coltea. DIN 2 Aii A -----------;ji spune că din această cauză s’aO ivit o mulţime de duşmani în contra acestei instituţii financiare şi din această duşmănie s’a născut Banca Generală. Apoi AUgemeine Zeitung adaogă : Caracteristic este, însă, pentru ruptura profundă din partidul liberal, că acum cel mai noul disidenţi—anume partisaniî lui Aurelian. strînşi împrejurul ziarului de partid «Drapelul?—îşi indreptează acţiunea lor de opo8iţiune nu numai în contra şefului cabinetului, Dimitrie Sturdza, ci mai mult şi mal ales în contra * * * Preşedinte a fost ales d. P. S. Aurelian, iar vice-preşedinte d-nii: Menelas Germani şi Emil Russel. Censori d-nii: Al Băicoianu, Emil Costinescu şi Gr. Triandafil. Censori supleanţi d-nii. Th. Ştefănescu, director la Banca Naţională a Romîniei, Th. Mandrea industrial, director al socie-tăţei de furnituri şi îmbrăcăminte militare, şi N. Zâne, inginer, director al eocietăţei de baealt. Atragem atenţia cititorilor noştri asupra articolului Din streinătate c« publicăm in pag. întiia, sub titlul Situaţia în Ungaria. Pentru picturile decorative bisericeşti, ministerul cultelor a decis să nu mal întrebuinţeze de cît pictori, absolvenţi al scoalelor naţionale de bele-arte. Ast-fel se va deschide pictorilor noştri o nouă perspectivă şi aria decorativă bisericească nu va avea de cit de clştigat. www.dacoromanica.ro *% Erl dimineaţă la ora 8 şi juni. în biserica Sf. Atanasie din Iaşi s’a făcut botezul evreicei Feiga Lupu, servitoare la d. Dumitru Botez, epitrop al spitalului Sf. Spi-ridon. Naş a avut pe d. Neculaî Gafencu de la camera mortuală a spit. Sf. Spiridon. Noua creştină a primit numele de Eca-terina. A apărut Satira No. 7 cu următorul sumar : Noi vrem acont! poezie premiată de Satira. Repaosul duminical, înterview cu un negustor. Testamentul lui Gheorghief. un noii Pulieff ! Crima din grădina Icoanei. Cei trei de la comună. La bacalaureat. etc. etc. Cine are poftă să rldă cu hohote, 11 Invităm să citească acest număr al Satirei. *** Am anunţat într’un număr trecut că Direcţiunea Stabilimentului Velocipedic din str. Academiei 24 a luat iniţiativa de a aranja pe timpul verel escursiunl de ciclişti cu pornire din Sinaia, prin toate împrejurimile : In acest scop a înfiinţat la Sinaia, lingă Coloseul Opler, uu depou de biciclete noul şi vechi pentru dat cu chirie, precum şi un atelier de reparaţiuul. Ideia direcţiune! acestui Stabiliment velocipedic, unic la noi, e foarte nimerită şi nu ne îndoim că va avea tot succesul dorit. *** In editura tipografiei «Populară» a apărut Idealismul contemporan, mişcarea idealistă şi reacţiunea contra ştiinţei posi-tive de d. Ciceron Prototopescu, avocat. ŞTIRI MĂRUNTE * Astă-zl, Joi, are loc la ministerul afacerilor streine, obicinuita recepţiune a corpului diplomatic. * Consiliul de miniştri a hotărît expulzarea din laşi a lut Beniamin Urmau, a feineel acestuia, Blima, a copiilor lor Id număr de doi şi a numitei Estera Cleiner. Familia aceasta s’a introdus, in timpul inundaţiunilor, In SculenI, venind din Rusia. Toţi sunt absolut lipsiţi de mijloace. * Ni se comunică că un deţinut a evadat erl din arestul preventiv de la Băcăâ. * Ni se scrie din Curtea de Argeş că d. Daniel Sterescu, mare proprietar din localitate, construeşte cu spesele sale un spital, pe care’J va dona oraşului. * D. C. T. Velic a fost numit comisar al gărel Huşi. * A fost numit ofiţer de sergenţi în Capitală, d. Mihail Dimitrescu. Iucercare «le sinucidere. — Un om al bisericel care se sinucide — e lucru rar, mal ales iu provincie. -a de Croisy, asta nu ’inl-e îngăduit. * * * Grupul unde sta d-1 de Villy de vorbă se desfăcu. D-na de Villy se apropie de dînşll. Hermina părea sflşiată de o durere năprasnică. Emmanuel o privi lung şi stăruitor In o hi. — El bine, zise ea, fie, şi gemu par’că vorba II fu scoasă cu cleştele din gură. Şi în timpul ăsta sosiră şi cel-Ialţl castelani d-1 de Villy, Alisa, micii copilaşi şi familia în vizită. Bătrîua era foarte veselă la dejun. — Bunică, zise Alise, azi pai’că eşti de două-zecl şi opt de ani, cit mine. D-na de Villy este totdeauna aşa de indulgentă şi de amabilă, replică Hermina, că mi-e imposibil să fac o deosebire tu ea de azi pe mtine. — Haide, să mergem, poate nu sunt cea mal fericită dintre tote trei, reluă M-me de Villy, observînd pe fiul el care ztmbea. — Mamă, zise Alise, mi se pare c’al primit o scrisoare de la d-şoara de Villy. — Şi efl m’am gîudit la asta, zise Hermina. ’ — Nu poţi s’ascunzl nimic fetelor din ziua de azi, zise d-na de Villy, care de astă dată se adresă d-lul d’Argouges, a cărui atenţie era viii încordată, (Va urma). Avis folositor Credem de datoria noastră să reamintim din timp in timp cititorilor noştri că pentru a repara forţele slăbite, a combate anemia şi starea febroasă, a grăbi convalescenţa, cel mal bun mijloc este de a bea după fie-care masă un pahar de liquer de vin de quininn Labarraque. Formula acestui vin a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris şi se recomandă cu foarte mare succes de cel mal celebrii doctori din toate ţările. Societatea anonimă a hirtiilor Abadie din Franţa r Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta brtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte turtii, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a imul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel «Panama» : Bucureşti str. PînzarI No. 10. Unde se vor ^ToSetÎtEA....................... (te Basalt Artificial şi de Ceramica De la Cetrocenl Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1890, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cite lei 25 de fie-care, la easa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. Fabrica UNIVERSALA DE SOBE ŞI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE n A i MM U S M MI M Sistematice * fkui i ii u; VMNT1MIjAŢMI tie AMU Ventilatore l Ol/PU/IT ’ Uşi de Coşuri, eu chei Ornamente tle zinc AII TMCOIjK de menagtu II t: IASOMII Sistematice yiobile de Grădină Jean Klaper BUCUREŞTI DEPOSITUL: Strada CAMPINEANU, No. 13. FABRICA : Calea V1TAN, No. 19 (staţia Tramwayulul Dudeştl) Se primesc comenzi şi reparaţiunl în această branşe. STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel BUCUREŞTI- Strada Sf. Dumitru, 8. CEL MAI MAREDEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE TUBURI DE FONTĂ, DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. etc. POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROLEU ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE CURELE de PIELE şi „BALATAU, MACARALE şi VIRTEJE MAŞINI ŞI UNELTE DE 0RI-CE PEL Table . INSTALAŢIUNI DE * TELEGRAF GAZ APĂ Lumină incandescentă pentru Gtaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - BiuroO de construcţie. - Export PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RICH. BRMDT sunt recunoscute astă-zî în tontă lumea ca sigure şi nevătămătoare, plăcute la luare şi eftine Este un preţios medicament de casă la derangea-rea organelor abdominale, constipaţie şi consecinţele lor, ca: Maladii ale ficatului, Hoemorhoizî (trinjl), durere de cap, ameţeală, respiraţie deficilă, Palpitaţie (bătae de inimă), lipsă de poftă de mîncare, umflătura pînteceluî, răgăials, congestinnî de cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor Medicament Depurativ încercate şi recomandate de cîte-va mii de medică practici şi profesori de medicină, hapurile farmacistului RICHARD BBANDT ati obţinut o reputaţie netăgăduită, ast-fel în cit astă-zî pretutindeni sunt preferate tutulor pre-paraţiunilor de felul acesta, A SE FERI LA CUMPĂRARE DE IMITAŢIUNl IULIUS HOLZNER LUGOS INSTALEAZĂ: FABRICI w DE CABĂMIŞl CUPTGRE CIRCULARE DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE [ Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de CĂMtĂMini OMjĂLJVE [ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CÂT SE POATE DE MARE Friedrich Wannieck & Co. BRIJINN FABRICA de MAŞINÎ TURNATORIE DE FER FURNISEZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU cărămidari 11 Sistem TH. GROKE va l rr ¥ ; k i SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE AU A RATE DE TĂIAT PRESE DE MÂNA ŞI CU ABCK1 Pentru CĂRĂMI 1)1, ele. etc. A se cere numai Pilulele Elveţiene ale farmacistului Kicli. Urând! care poartă ca etichetă o cruce albă pe fund roşiii. Preţul cutiei leî 1.50. Se găsesc la toate farmaciile şi drogueriile principale din ţară. Depoul general pentru România la farmacistul Victor Thuringer, în BncnreştI. REPRESENTANT PENTRU ROMANIA VICTOR LUPESC’»] INGINER BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAR0L I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) ■nHMMHHHKI T IPOGAFIA „EPOCA M execută, tot felul de lucrări atingătoare de această artă. ■=lli=E Apă de masă gazdsă, plăcută la gust, întdrităre, re-constituantă, asimilabilă graţie fosfatului ce conţine in abondenţă; ufârd, diuretică, digestivă; prin pre-senţa magnesiel, ea este si puţin laxativă. — Per nonele sănâtdse o apreciază pentru gustul zăA plăcut: ea va fi un remediu suveran pentru anemici; numai per-sonete singerbse »w trebuesc să abuzeze. 1111 m i m 111111111111111111111 m n 1111 m 11 in Nu dooolorează vinul Il=l| A ■ELEDIC APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUGINOAS V — GAZOAZi - FOSFATATĂ Anallsa doctorului BERNAD (înot. chimlo unlvor»IUr) Fosfat de fer . . 0.05143 I Clorur de sod& . . 0.04998 Sulfat, de var . . 1.07027 Oxid de alumimum 0.07391 Sulfat de sodil . . 0.72597 | Auhidrit Balicilic . 0.07704 Carbonat de fer protoxidat . . . 1.13512 Carbonat de magnesie. 0.04414 Co mândrie se primeso la Administraţia apelor Meledio, Hali de l'lndopendanco Roumalne, Buc-irescT. m Principiile minerale ale isv&relor feruginose fosfatate din Meledic sunt împărţite In afa proporţiuni in cât le pune în capul tutulor acelora cunoscute in ceea ce privesce puterea. Lor reconstitutivă. — Fosfatul jdcă un rol considerabil si le dă o valore terapeutică nepreţuită printre apele analoge cele mai însemnate. Buzias, Franzensbad, Boc-klet, Pyrmont, Orezza, etc. Nu decolorează vinul ?el— PAPIER FAYARD & MV. AVIS Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp in Paris şi ’flind în relaţii cu toţ! specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondentă. Doctorul N. T HOME,SCU Medic primar al spitalului de copil. Profesor la Facultatea de medicină s’a stabilit pe timpul verel la Bulev. Ghika^—8IN AI 4 - Bulev. Gliika Doctorul ION NANIJ WATiOS «fc YOIELL [MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE; BUCUBESCL —Strada Academiei, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Eegală.] REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl LALIIER, VERNOT & Co„ LA FERtf-SOliS-JOUARRE WC-PIETRE DE MOARĂ-W® [Adevărat fzanţuzeştl, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, binej legate şi foarte durabile SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA 10 cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţoluri i CALITATE RECUNOSCUTĂ INSTALAŢIUNI DE Co -uita nwncialt npnlm pYn|,la. Fost medic secundar al spit. din Bucureşti be caută asociaţi penu u exploa- 8tabilit în CÂMPULUNG tărlpetrolifere; siguranţă garantată. consultaţii pe timpul verof Mai mult de l/i de lecol succes proclamă supenor iuţea sa Doritorii de a se asocia la această ~ W/Mwi Mori şi Fabrici de Spirt! in tratamentul de gutural, irltaţluueî pept ului, f fluenţa, întreprindere, să se adreseze la ad- Doctorul M. CODREANU * “ “ “ “ “ “ ‘ “ bată- ministraţia acestui ziar, safl la d-nul î», Ntrada Melea. dureri reumatismale* scrintlturl, răul, vărsături, turi.—Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile. C. Păunescu, strada Sfănta Vineri, Comultafiunî dela ora 1-No. 3. — Bucurescl. „ , pentru săraci gratis. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage lluotrate gratie» şi france». BUCUREŞTI — Tipogrâna el 3. — BUCUREŞTI