SERIA n— ANUL m. No. 511.
nIjmIrul io BANI
Ediţia a treia
JOI 17 IULIE 1897
NUMĂRUL 10 BANI
ABOIAIdEirTELE
Ucep la 1 şi 15 ale fle-cărel ioni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţ» şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30	lei;	In	streinătate	50	lei
?ase luni ... 15	>	»	>	25	>
rel luni . . . 8	»	»	>	13	*
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
AJnJICIURILE
In Bucureşti şi judeţe m primeai numai ila Administraţie
In streinătate, direct ia administraţi* şi la toate oficiile de publicitate
AnunciarI la	pag.	IV.......0.30 b.	linia
*	*	»	IU........2.— lei	*
»	»	»	n.........3.— »	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rlndul
Ui unii vechii tO bani
REDACŢIA
No. * - STRADA CLEMENŢEI - No. S
TELEFON
ADMINISTRAŢIA
No. t - STRADA CLEMENŢEI - No. S
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
Şarlatanie financiară
li
I’am văzut pe colectivişti în anul în-tîiti al venirel lor la putere: 1) ca partizani al realizărel de economii şi ca duşmani, prin urmare, al urcărel cheltuelilor Statului, 2) ca partizani al suprimărel de impozite şi ca duşmani neîmpăcaţi a orl-cărel urcări şi creări de impozite.
Să vedem acum ce gindesc şi ce fac d-nealor în anul următor.
In 1895, colectiviştii întocmesc bugetul cu un spor numai de 128.000 lei la cheltueil şi încă raportorul se scuză chiar de acest neînsemnat spor.
In 1896, cheltuelile bugetare sunt sporite cu 5.225.000 lei. Atl citit 5,225.000 lei!...
In 1895 raportorul zicea; «datoria atit «a guvernului cît şi a delegaţiei Came-«rel, era de a înlătura mal întîl alier-«nativa unei împovărări (urcarea de «impozite) spre a urmări regăsirea «echlibrului bugetar prin reducerea chel-«tuelilor».
In J896, departe de a se reduce cheltuelile, ele se sporesc, după cum s’a văzut, cu 5.225.000 lei.
In 1896, acelas raportor, cu ocazia bugetului 1897-98, reprezentînd acelaşi partid, se exprimă cu totul alminterl.
«Invăţămîntul ce reese din lucrarea «comisiunel, este că cheltuelile Stalului «nu se mai pot reduce din ceea ce aunt «astă-ei.»
A ! iată teoria economiilor, in favoare anului trecut, părăsită, ba chiar condamnată. In adevăr, d. Costinescu se dedă apoi la formularea unei noul teorii — teoria creşterel fatale a cheltuelilor Statului în fie-care an !..
In puterea acestei noul teorii, colectiviştii s’aă crezut în drept, a urca cheltuelile Statului nu cu un milion, sad două, sad trei, sad patru, ci cu mal bine de cinci milioane. Adică ad făcut ceea ce cu un an înainte reproşau cu aspri me conservatorilor că făcuse !
In 1895 colectiviştii se pronanţaseră energic contra urcărei impozitelor. Pa-sagiul citat mal sus din raportul d-lul Costinescu, între altele o dovedeşte.
Să vedem care le este părerea în anul următor, sad mal drept, după cîte-va luni.
«Din această cauză (creşterea cheltue-«lilor) bugetele noastre n’au perdut e-«lasticitatea pe care o avead cu cîţl-va «ani în urmă. Peste putinţă de a mal «spera ceva economii mal serioase de «la creditele acordate. De asemenea «peste putinţă de a nu adăoga ceva la «valoarea veniturilor fără a ajunge la «o umflare care ne ar pregăti o decep-«ţiune sigură.
«Această rigiditate a bugetului, care «ar putea să fie foarte vătămătoare «dacă ar coincide cu un an agricol rău, «ne impune datoria de acveea re-«surse bugetare» /
Iată-ne deci ajunşi de la teoria degrevărilor—(suprimarea taxei clerului) la o alta diametral opusă, datoria de a creea resurse bugetare noul!
Şi mal departe, raportorul adaogă «că a devenit vădită trebuinţa de a «creia resurse noul.»
In puterea acestei nuol teorii, d-nil colectivişti este ştiut că ad presentat următoarele urcări .de imposite; 1) urcări la impositul patentelor 2); urcarea taxei timbrului şi a înregistrărel; 3) urcarea taxelor de transport pentru călători şibagage.
Pentru o degrevare — taxa clerului— ni se pare că trei agravări de imposite este frumos de tot.
In 1895 colectiviştii degrevaseră pe o parte din contribuabili cu 3,000,000 lei.
Să vedem în 1896 ce a grevare îşi propuseseră să facă.
După calculele cele mal pozitive noul impozit peste patente şi timbru trebue evaluat la cel puţin cinci milioane.
Dar nouile taxe asupra călătorilor si bagajelor, la ce sumă se urcă? Bugetul drumurilor de fer ne o arată aproximativ,
In adevăr, pe exerciţiul anului curent 1897—98 venitul drumurilor de fer este evaluat în plus cu mal bine de un milion şi jumătate. Şi să se noteze, că procedind ast-fel, miniştrii contau desigur pe un excedent, lucru ce acum nu se va întîmpla. Este destul să spunem că taxa asupra bagajelor s’a întreit, iar aceea asupra persoanelor s’a urcat pentru imensa majoritate a cazurilor cu aproape o treime.
Va să zică, colectiviştii ad făcut în anul venirel lor reduceri de 3,000,000 pentru ca în anul următor să facă sporiri de impozite în valoare de lei
7,000,000 !
In doul ani, o urcare neto de 4,000,000 lei, V a săzică colectiviştii ad sporit în
anul întâi cheltuelile numai cu 128,000 lei pentru ca în anul următor să le ridice cu 5,225,000 lei!
Şi notaţi că suntem numai la început.
Am zis că colectiviştii au sporit cu
7.000,000 lei, căci deşi impositul asupra patentelor şi a timbrului nu s’a votat, încă nu rămîne nici o îndoială că se va vota. II provocăm pe d-nil colectivişti să declare, In numele guvernului, că renunţa in mod definitiv la aceste urcări de imposite. In acest caz, ne retragem şi noi cuvintele. In tot cazul, făcut-ad o urcare de imposite, necontestată, imposibil de negat P
Urcat-ad taxele de transport ale drumului de fer cu aproape două milioane ?
Cum rămîne aşa dar cu faimoasele teorii din anul 1895 ?
Rămîne ceea-ce rămîne din toate declaraţiile şi angajamentele luate de şarlatani, escroci şi cavaleri de industrie politică.
Nu am vorbit într’adins de o urcare de imposite, efectuată chiar în anul viitor al venirel acestor şarlatani, de urcarea de la 5 la 8 bani la gradul de alcool. Nu voim să vorbim deocamdată fiind-că şarlatania acestei operaţii, sad prostia combinaţiei—în caz cînd colectiviştii ar fi sinceri — nu o vom putea pipăi şi demonstra, deeît ceva mal tîr-ziu. De aceea, după cum am mal spus, amlnăm discuţia pentru mal tirzifl.
Un lucru însă de o cam dată este stabilit. Colectiviştii pentru moment ad lipsit pe Stat de cîte-va milioane venit, fără a degreva pe contribuabili, ci din contră agrevînd impositul asupra alcoolului.
Ceva mal mult. Nu ad lipsit pe Stat numai de acele trei milioane şi ceva, —scăderea produsă—ci face pe Stat să mal scoaţă din tezaur încă vre o
700,000	lei pe care sub numele de prime le dă dar cîtor-va mari producători de alcool, în detrimentul contribuabililor interni, şi a consumatorilor— spre ruina micilor fabricanţi de alcool şi in folosul consumatorilor streini.
Iată bilanţul şi încă foarte necomplect al activitate! financiare colectiviste timp de aproape doul ani.
Bugetul pe 1897-98 ne rezervează însă surprise mal uimitoare.
Numai peste opt luni se va vedea incapacitatea şi reaua credinţă a acestor oameni.
NUME ŞI TRADIŢIE
Multe surprinderi a pricinuit ţârei partidul liberal, dar nici una aşa de nostima ca cea din urmă.
Liberalii, cari în tot-d’a-una s’aQ ridicat cu furie contra numelui şi tradiţiei; liberalii, cari dădeai! cu barda ’n Dumnezeii şi nu voiaQ să ştie de cit de egalitate, au ajuns sa se închine la nume şi Ia tradiţie !
Un ziar liberal a făcut zilele trecute cîte-va critici la adresa ministrului de lucrări publice, tînărul Ion Brătianu—şi un fior a trecut prin tot partidul.
Voinţa Naţională, care lasă săp-tămînl întregi pe d. Sturdza sub greutatea celor mal urîte invinuirl, a relevat imediat, în aceeaşi zi, criticele uşoare ale ziarului liberal şi l’a sdrobit cu o vorbă: «De purtătorii numelui Brătianu nici un liberal n’are voie să se atingă!»
Şi sentinţa rostită de Voinţa răspunde atît de bine stărel sufleteşti a liberalilor din orl-ce coterie ar fi, în cit unul din fundatorii ziarului care a îndrăznit să critice pe purtătorul numelui sfînt a şi trimes Voinţei o scrisoare prin care se leapădă de satana.
Fiul Iul Ion Brătianu nu are, nu poate şi nu trebue să aibă nici un vrăşmaş în rîndurile noastre. Prin el ni se reaminteşte un nume mare de raliere şi o tradiţie de partid, indispensabile amîndouă, pentru lungă vreme încă, existenţei formaţiuni liberale.
Iar Voinţa spune că mulţi din fundatorii ziarului liberal cil pricina tot aşa cugetă.
Aşa să fie!
I-aQ trebuit partidului liberal aproape patru-zecl de ani de lupta furioasa contra numelui şi tradiţiei, pentru ca să ajungă a li se închina. E cea mal mare şi mal dreapta înfrîngere pe care o suferă acest partid, cea mal colosala ruşine la care se poate ajunge.
SITUATIUNEA POLITICA
(După o convorbire eu d. Em. Costinescu)
Actnala atare de lucrnrî.—Posiţinnea d-lni Stătescu.—Rezerva sturdzia-tilor
Actuala stare de lucruri
Raporturile în partidul liberal sunt identice aceleaşi cari aii fost în momentul căderei d-lul P. S. Aurelian de la putere. De atunci şi pînă azi nu s’a produs nimic mal remarcabil afară de nemulţumirile din judeţe în contra d-lul Ferechide.
Despre tratări de reconciliare pînă acum nici vorbă n’a fost. Nici aurelianiştil n’au făcut demersuri oficiale de împăcare.
Din cînd în cînd cile un frnntaş sturd-zist căuta să sondeze dispoziţiile vr’unul fruntaş aurelianist, dar fără nici un rezultat.
Intercalăm aci o vorbă caracteristică a d-lul Costinescu :
— N’am făcut nici nu ni s’au făcut propuneri. Suntem hotărîţl a nu intra cu nici un preţ în nici o combinaţie cu d. Sturdza şi nu admitem nici un fel de colaborare a noastră cîtă vreme d. Sturdza va prezida ministerul, sau va fi în minister sau va fi socotit şef de partid. Dacă nu se poate alt-fel, noi vom merge înainte pe drumul ce ne-am croit, căci în definitiv statul-maior al partidului e la noi, iar nu la el. El sunt atîţi cîţi sunt la putere plus d. Nacu, iar forţa e la noi.
Fapt e că aurelianiştil luc/ează din răsputeri să asigure d-lul Sturdza un traiii liniştit la Academie şi Credit şi speră ca izbînda va fi a lor îndată după deschiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare.
Poziţlunea el-ltri Stă fes cu
Spre a fi mal siguri de izbîndă, pro-tivnicii d-lul Sturdza îşi dau toate silinţele să facă pe d. Eugen Stătescu să-şl afirme pe faţă şi cu putere veleităţile-i de şefie.
Aurelianiştil socotesc că d. Eugen Stătescu are o situaţie splendidă în partid, e un f el de balanţă între cele două nuanţe beligerante şi numai el ar putea să restabilească vechea armonie.
Numai să vrea şi d. Eugen Stătescu ar putea lua succesiunea d-lui Sturdza şi să grupeze împrejurul său toate nuanţele. Dar d. Stătescu continuă să aibă o atitudine expectativă, o atitudine de Sphynx. Trăeşte retras în munţii Sinaiei şi pare apatic la orl-ce combinaţie politică.
Cum insă aurelianiştil nu se grăbesc şi au amînat soluţia crizei din partid pînă la toamnă, speră că pînă atunci vor putea sgudui pe d. Stătesca din beatitudinea %n care se leagănă şi l vor determina să intre în acţiune.
Rezerva atuvdziştilor
Sturdziştil la rîndul lor speră că lupta ce se va da la toamnă va eşi în favoarea lor. Şi speranţa şi o întemeiază pe lipsa de energie a d-lul P. S. Aurelian.
In adevăr sturdziştil sunt convinşi că concurenţii lor se află într’o dilemă penibilă •'
Dacă iau o atitudine mal energică, cum de pildă mai alaltăeri faţă de Ionel Brătianu,—sunt denunţaţi că lovesc în tradiţia, în continuitatea partidului. Şi rezultatul e că la fie-care incident să găseşte cîte un Nicolaescu care răreşte rîndurile lor şi înmulţeşte rîndurile guvernamentalilor.
Dacă se mărginesc la teoria asupra mo-deraţiunei, atunci toată activitatea lor este negativă şi nu poate produce nimic.
Această situaţie o exploatează foarte bine mal ales d. Gogu Cantacuzino, care nu scapă nici o ocazie ca să releveze prin Voinţa Naţională ; cîte o prostie mal boacănă a gazetei aurelianiste.
*
* *
Această situaţie în partidul liberal nu se va schimba pînă la toamnă.
-----------— m ■ ——_______________
SCRISOARE RIIISTESUtl
Presa guvernamentală s’a supărat pe noi pentru că am taxat de incapabilă şi incorectă administraţia liberală; nu putea şti atunci presa aceasta că însuşi ministrul de interne al guvernului liberal avea să ne dea deplină dreptate.
E cunoscut halul in care a ajuns judeţul Dîmboviţa subt administraţiunea incapabilului V. Dumitrescu, demisionat zilele acestea. In timpul din urmă, prefectul Dumitrescu s’a încărcat cu o infamie, necinstind casa d lui Stematiu, primarul Tirgo-viştel.
Nepulînd izbuti să înăbuşe scandalul, deşi pentru aceasta s’a coborît la cele mal mari înjosiri, nedemnul prefect a fost silit să-şl dea demisiunea.
El bine, ministrul de interne, primind de-misiuuea acestui incapabil şi nedemn funcţionar, a crezut de a sa datorie să 1 tri-meată o scrisoare din care nu ne putem împiedica să reproducem următoarele părţi:
Despărţindu-mă de d-voaslră, ţiu să vă arăt regretul ce ani de a fi lipsit de colaborarea d-v., care a fost de un mare preţ pentru mine în special şi pentru toţi membrii guvernului.
Acest regret este cu atit mal mare, cu cît în momentele cînd sunteţî nevoit să vă ocupaţi numai esclusiv de sănătatea d-v. zdrunei-
“lîwwwiflacprpmspisaţo'î
modifica consideraţiunea şi stima de care v’aţl bucu al în tot-d’a-una. Ar fi de dorit ca sănătatea să vă fi permis să rămîneţl la postul d-v., unde'nu v’ar fi părăsit încrederea guvernului.
Scrisoarea aceasta a ministrului de interne spune mal mult de cît am spus noi vre-o dată despre administraţiunea liberală ; administraţiunea aceasta e dezgustătoare.
E de mare preţ pentru ministru şi pentru toţi membrii guvernului colaborarea unul funcţionar absolut nul ca fostul prefect de Dîmboviţa, sub a căruia administraţiune nu s’a făcut nimic şi s’afi săvîrşit tot soiul de abuzuri !
Nedemnul funcţionar, care în loc să se ocupe de administraţiune îşi trece vremea necinstind casele oamenilor, se bucură de toată stima şi consideraţiunea membrilor guvernului !
Dar atunci, ce trebuie să facă un prefect pentru a pierde încrederea guvernului liberal ?
Ministrul recunoaşte că preţuitul săli colaborator e obiectul unor acuzaţiuni— cu toate astea îşi exprimă regretele că trebuie să se despartă de dînsul şi-l asigură că încrederea guvernului nu l-ar fi părăsit.
Judecind după scrisoarea d-lul ministru Ferekide, un prefect care vrea să se bucure de stima şi consideraţiunea guvernului actual trebuie să fie incapabil, abuziv, corupt şi pentru ca să nu piardă încrederea guvernului, trebuie să ajungă obiectul unor acuzaţiuni infamante.
Atragem deosebita atenţiune a Voinţei Naţionale asupra acestei scrisori ministeriale.
NU-L ARJlRi
In locul orl-cătel alte desvinovăţirl, Voinţa Naţională apără pe Ionel Brătianu invocînd în favoarea lui «numele şi tradiţia».
Asta este prea mult.
Cînd un ministru nenoroceşte un întreg oraş, «numele şi tradiţia* nu ’l pot apăra.
Cînd din cauza nepriceperel acestui ministru peste 20 mii de oameni rămîn pe drumuri, «numele şi tradiţia» nu ’l pot apăra.
Cînd acest ministru a provocat, prin neaptele sale ordine, moartea a mal multor oameni, precum s’a întimplat la Galaţi, cu ocazia inundaţiilor, «numele şi tradiţia» nu ’l pot apăra.
Cînd în loc să facă lumina asupra acestor dezastre, ministrul fuge ca să petreacă cu banii Statului în străinătate, «numele şi tradiţia» nu ’l pot apăra.
Nepriceputul ministru trebue pedepsit.
Şi trebue pedepsit, căci «numele şi tradiţia» nu mal apără azi pe nimeni de crimele făptuite.
Partidul liberal invocînd teoria «numelui şi tradiţiei» susţine o enormitate. Dar nu partidului colectivist ’l vom cere să aibă principii.
Suntem însă în drept să cerem depărtarea din capul afacerilor publice a tutulor acelora cari numai pe faptul că sunt «fii al tatălui lor safl a mamei lor» aii pretenţia de a ocupa cele mal înalte demnităţi în Stat, provocînd prin inepţia şi incapacitatea lor pagube ireparabile ţârei.
Aceasta suntem în drept să o cerem şi o vom cere neîncetat.
DIN STREINĂTATE
Franţa şi Abisinia
Ziarele europene publică textul tratatelor încheiate acum de curînd intre Franţa si Abisinia.
Aceste toate constituiesc între documente foarte interesante ; încheerea lor probează că djplomaţia franceză a ştiut, într’un chip foarte dibaciti, să se folosească de împrejurări şi de situaţia creată de politica colonială n efericită a d-lul Crispi.
Primul tratat datează de pe timpul ministerului Bourgeois ; el repetă şi confirmă faimosul tratat de alianţă semnat in Iunie 1843, pe timpul lui Louis-Philippe adăuglndu-se oare-cari clause ratificate în Aprilie trecut Una din aceste clause hotărăşte graniţa între protectoratul francez din Djibuti şi Etiopia, alta este privitoare la mărfurile ce se introduc în Abisinia, care vor plăti un drept de vamă, dar scutite de orl-ce alt imposit.
Cel de al douilea tratat este mal recent; el este mal important din punct de vedere practic şi politic.
Ce cuprinde
Tratatul acesta a fost semnat în Maifi 1894> adică chiar in timpul cînd politica colonială nenorocită a d-lnT Crispi arunca Italia in aventura care se sfirşi prin lamentabilul eşec de Ia Adua.
Tratatul este relativ la construcţiunea unul drum de fer şi a unei linii telegrafice între Djibuti şi Ilarar şi de aci la Nilul alb. Concesionarul liniei nu este altul de cît inginerul elveţian Ilg. al cărui rol, ca ministru al lui Me-nelik în resboiul dintre Italia şi Abisinia şi încheerea păeeî, este îndeobşte cunoscut.
Faptul că punctul de plecare al liniei drumului de fler proectat este situat pe teritoriu francez, constitue un avautagitt preţios pentru Franţa.
Foreign
TRIBUNA LITERARA
Prin munţii Olteniei
— Excursia studenţilor în litere —
V
Lainici şi Tismana
La şase ceasuri de dimineaţă, treizeci şi cinci de trăsuri eşaO din Tirgul-Jiă, pe bariera Bumbeştilor, Luni 6 Iulie, ducînd cu ele, spre schitul Lainici, mal pe toţi studenţii escursioniştl.
După vr’o două ore de drum, pe o vreme din cele mal frumoase, ne-am oprit, în gura muntelui, la o circiumă aşezată în marginea şoselei. Acolo, afară, lîngă păretele acelei cîrciuml, am văzut monumentul descoperit zilele acestea de d. inginer Polonic, însărcinat cu săpăturile castrulul din BumbeştI.
Monumentul este o piatră lungă* cam de un metru şi jumătate, lată de vr’o 45—50 centimetri, pe care se află săpată cu litere frumoase şi bine conservate, o inscripţie, în care se memorează reconstruirea în piatră a unor ziduri, de către împăratul Septimiă Sever şi fiul săfl Antonio.
Monumentul este spart in mal multe bucăţi, care s’au găsit şi aşezat Ia locul pe care îl ocupau dintru început.
Pornind de la circiuma unde se afla depus monumentul, peste un sfert de ceas am intrat în munţi.
De aci încolo, şoseaua este strînsă pe de o parte între ameţitoarele stîncl ale Carpaţilor, iar de alta, de^apele furioase ale Jiului, şi cea-l’altă coastă a muntelui.
Din distanţă In distanţă, isvoare limpezi şi reci ţîşneafl din stînca cenuşie şi se strecoară pe dedesubtul şoselei, in valurile rîuluî.
Vreme de vr’o două ceasuri şi mal bine, nu vezi în tot lungul drumului, de cit stîncile uriaşe, cari ’ţl stă ameninţătoare d’asupra capului, şi lupta necurmată şi vijelioasă a valurilor Jiului.
E o veşnică frămîntare de ape Înspumate, o goană nebună, un sbucium de valuri cari se prigonesc unele pe altele, se sparg pe stîncile oborite din înălţimi, ori clocotesc în vlrtejurl ur-lătoare, în cîte o prăpastie deschisă sub stîncă.
Trebue soliditatea unor şosele, aşa de admirabil îngrijite cum sunt cele din Gorjiu şi de cît care nu ştiu dacă se află mal bune, în ţară, spre a putea rezista unor valuri atit de furioase cum sunt acele ale Jiului.
In călătoria aceasta spre Schitul Lainici, numai drumul este frumos. Peisa-' jul de şi. în fond, monoton, este totuşi un nesecat isvor de admiraţie pentru ochi.
Schitul Lainici nu presintă nici un interes.
Este o bisericuţă mică, strînsă între trei munţi uriaşi şi apa Jiului. împrejurul bisericel, care datează de pe vremea lui Caragea, sunt cîte-va chilioare în cari se adăpostesc şase călugări bă-trînl şi ursuzi.
După ce am visitat interiorul bisericii, şi am privit grozăvia de zugrăvi-tură, sfinţii căpăţinoşl şi schilozi, alegoriile imposibile, şi după ce am luat dejunul, atît de frugal pe cît îşi poate închipui cineva, şi ne am mal odihnit vr’o oră, am pornit îndărăt.
La întoarcere am visitat castrul din BumbeştI, aşezat pe malul Jiului, unde s’a găsit monumentul despre care am vorbit. Săpăturile continuă.
Forma castrulul e aceeaşi ca la toate cele-l’alte şi poziţia lui, pe malul unul rîfl, arată scopul pentru care a fost creiat. Dincolo, pe celălalt mal, se află un alt asemenea castru; probabil că între ele a fost un pod, pe vremea Romanilor.
> Cînd ziua dedea într’amurg, soseam în Tirgul-Jiii, păstrîud din călătoria aceasta mal mult «amintirea fizică» pe care ne-o lăsase hodorogeala primitivelor noastre purtătoare.
Seara, petreceri populare în grădina publică, în folosul inundaţilor.
Toata elita Jiului era acolo adunată domnişoarele vindeaQ flori, ziare, cărţi, safl deosebite obiecte de fantasie.
Cu toată plăcerea pe care o aveam ca să admir chintesenţa frumuseţel feme-nine din Gorjiti totuşi a trebuit să părăsesc repede grădina din cauza obuse-lel, plus oare care meschine motive economice.
A doua zi Ia şase ceasuri dimineaţa porneam la mînăstirea Tismana.
Aceleaşi trăsuri fără arcuri; aceiaşi cal fără putere.
Drumul totuşi mal lipsit de monoto-
EPOCA
i .	•> ■	•	.	■
nie: pădur I dese, vederea munţilor: văl şi dealuri de trecut.
EQ şi cu alţi doi tovarăşi, nimerisem, însă, intr’o mizerabilă căruţă menită să ne alunge ori şi ce gind de contemplare a frumuseţilor Naturii.
D’abea făcusem calea jumătate, şi caii nu mal ne puteau duce. Atunci, ne sculăm toţi patru, îl încurajăm, îl rugăm, ne scoteam pălăriile la el ; dar toate in zadar!
A trebuit să ne dăm jos să’l tragem de căpăstru, ori să fugim... ca să le deşteptăm acel nobil sentiment de e-mulaţiune... Da, ţi-al găsit!
Bietul căruţaş se jura că nu i s’a mal întîmplat asta nici odată, că se miră şi el ce o fi cu caii Iul... săracii !
In satul Tismana, pe lingă cele-l’alte toate, începe şi o ploaie grozavă. Vorba romînulul: după nuntă şi cal de ginere !
Plouaţi — din toate punctele de ve-deie—plini de noroi(1, obosiţi, zărirăm în sfirşit pe la două-spre-zece ceasuri şi jumătate mînăstirea Tismanel.
Toate neplăcerile, toate neajunsurile pe cari le încercasem pe drum, noi cel patru tovarăşi de suferinţă, s’att topit «ca ceara de para focului», cum zice Scriptura, cind am văzut minunile de frumuseţi pe cari Natura a ştiut să le îngrămădească acolo.
Al. Antemireanu.
---------- ■■ ■ mum--------------
OFURMAţ’II
Complectăm ştirile ce am dat ieri asupra primireît A. S. R. Prinţului Ferdinand al Bulgariei cu următoarele amănunte :
A. S. Principele Ferdinand va fi primit la graniţă de d-nii Dim. Sturdza. primul ministru, general Berendey, ministru de resboiu, d. Minciovicl, agentul diplomatic al Bulgariei, împreună cu d-nii Ivan Athanasov, şi lvan Exarque, secretari, d. Al. Ghica-Brigadir, agentul general al Romîniei pe Ungă Principele Ferdinand, d. general Vlădescu, şeful Casei militare a M. S. Regelui, d. general Arion, comandantul corpului 2 de armată, d. general Comăneanu, comandant de divizie, d. Em. Petrescu prefectul judeţului Prahova, d. 1. Kalenderu etc. etc,
0 companie cu drapel şi muzică din regimentul de Prahova va da onorurile cuvenite Augustului Ospe.
M. S. Regele va întîmpina pe Principele Bulgariei în gara Sinaia, unde Ma-jestatea Sa va fi înconjurat de casa Sa civilă şi militară, de ceilalţi miniştrii, aflaţi în ţară, precum şi de persoanele oficiale ce se vor invita în acest scop la Sinaia.
In Sinaia onorurile militare se vor da de batalionul de vînătorî a cărui musică va intona imnul bulgăresc.
M. S. Regina şi A. S. R. Principesa Maria, înconjurate de doamnele Lor de onoare, vor întîmpina pe Augustul Ospe al Majestăţilor Lor, la scara Castelului Peleş.
După cum am zis deja, seara va fi un mare prtnz de gală în onoarea Prinţului Bulgariei.
*
* *
Colonia bulgară din Capitală se pregăteşte a merge la Predeal şi Sinaia spre a întîmpina pe Prinţul Ferdinand al Bulgariei.
** *
Prinţul Bulgariei va primi la Sinaia, în castelul Peleş, omagiile de devotament ale coloniei bulgare din Capitală.
Credem a şti că M. S. Regele s’a întreţinut zilele acestea cu A. S. R. Principele Ferdinand despre dovezile de iubire şi devotament ce s’au arătat atît Majestăţilor Lor cît şi A. S. R. Principesa Maria, cu ocasiunea boalex prin care a trecut Principele Moştenitor.
A. S. R. Principele Ferdinand a fost viă mişcat de aceste dovezi de iubire şi devolament.
Putbm adăoga ca A. S. Regală va adresa în curînd o scrisoare Romînilor exprimîndu-lo înaltele Sele mulţumiri şi recunoştiinţa Sa.
Scandalul administrativ din Vlaşca s’a sfirşit, în sfirşit, prin acceptarea demi-siuiiel directorul : prefecturel, d. Vişi-nescu.
Iacă cum s’au petrecut lucrurile:
D. Visinescu, vâzînd că d. Christu se întoarce la Giurgiu şi dă ordine ca toate bîrtiile să ’I se dea d-sale spre rezolvare, iar pe de alta că ministrul esită de a lua o hotărire, mal ştiind că d. Epurescu ’l susţine din toate puterile, a voit să forţeze mîinele ministrului şi ’şl a trimis demisia, doar ministrul ’I o va respinge.
D. Ferechide s’a găsit aşa dar în faţa a două demisiunl, şi a primit pe a d-lui Visinescu.
Brutarii din Capitală, în Înţelegere cu Primăria, după cum mărturiseşte chiar «Voinţa Naţională» aii scumpit preţul pîinei.
Iată numele unora din avocaţi ro-minl cari vor lua parte la lucrările congresului internaţional de avocaţi din Bruxelles: d-nil C. Disescu, M. Cornea, Sipsono, V. Missir, Barbu Stefănescu, Filitis, P. Misir, Gr. Macri etc.
Prin cercurile guvernamentale se comentează foarte mult desele întrevederi
a Sinaia între d-nii Eugen Slătescu şi Costinescu.
Aceste întrevederi dau loc la o mul-,ime de bănuell în tabăra sturdzistă, rănuell pe cari aurelianiştil, le exploatează trîmbiţînd prin toate localurile publice, că d. Stătescu a rupt orl-ce fel de relaţii cu d. Sturdza.
Adevărul e însă că aceste întrevederi sunt în legătură cu Banca Industrială pe care o înfiinţează d. Costinescu şi al cărui preşedinte de consilia de administraţie a primit să fie d. Eugen Stătescu.
In sarcina comisarului Belian de la secţia 10 din Capitală, primim următoarea denunţare asupra căreia atragem atenţiunea prefecturel poliţiei:
Comisarul Belian a^chemat alaltă-erl la secţie pe d. M. Bâdulescu, din strada Bra ţulul şi sub cuvlnt că acesta s’a certat cu cumnata sa, comisarul l’a luat la bătăi lo-vindu l cu pumnii în cap şi pe faţă şi pro-ducîndu I mal multe lesiunl gravn, cari se constată prin un certificat medical.
*
* *
De asemenea cetăţeanul Gr. Ionescu, din str. LucacI 81, ni se plînge că un vecin al săfl Iucăldndu-I terenul cu o clădire ce tace, comisarul secţiei 42, anume Negoescu, a venit in curte la d-sa, a făcut un sgomot asurzitor, înjurînd, şi a dat ordin să se urmeze cu zidăria «pe răspunderea d-sa!e». Nemulţumit cu atît, a spus chiriaşilor d lui Gr. Ionescu să-şi caute locuinţe, căci va face totul ca să dărlme casa d-lul Ionescu ca insalubră.
Atragem atenţiunea d-lul prefect al Capitalei şi asupra acestui comisar.
*
* *
Intr’una din nopţile trecute, eratt deţinuţi la secţia 45 mal mulţi băieţi bănuiţi a fi autorii unor fapte rele.
Pentru ca să se afle adevărul, comisarul secţiei respective Pavlidi, dimpreună cu un individ anume lancu Cămilă aii luat la bătaie şi afl torturat pe cel bănuiţi.
Denunţăm faptul celor In drept.
Înlocuit nici un cub aşa că pavagiul a început să facă gropi.
De unde spaţiul liber lăsat pe margini pentru a permite dilatarea lemnului, trebue curăţit şi umplut cu răzătură de ferăstrăfl, acest spaţiu a fost de 3 centimetri, astă-zl s’a umplut cu pămtnt, pietriş, etc., aşa că lemnul nmflîndu-se a ridicat, In unele puncte, bordurile trotuarelor.
Neapărat că, cu o ast-fel de întreţinere pavagiul va fi desfiinţat peste un an cel mult, iar liberalii vor dovedi încă odată că primăriile conservatoare n’att făcut de cit neghiobii».
«Drapelul» ocupîndu-se deaceiasl chestiune zice :
Avlnd In vedere că Întreţinerea este foarte uşoară, iar usul anual minimal, vedem că acest sistem de pavare este de preferit, din toate punctele de vedere.
La Bucureşti, strada pavată ast-fel a re-sistat foarte bine, ceea-ce denotă că lucrarea a fost bine executată şi materialul lemnos, foarte propria lucrărel.
Trebue să remarcăm că bradul întrebuinţat e cel din Moldova, iar cimentul de Brăila, ast fel că tot materialnl necesar a-cestul soiQ de pavagia, este romînesc, ceea-ce constitue un mare avantaj economic, dud ne gtndim la sumele de bani enorme ce es din ţară pentru piatra cubică, cu care nu obţinem un pavaj mal bun, ci pur şi simplu mal sgomotos şi mal alunecos, care nu ţine stropitul vara şi care se încinge la arşiţa soarelui de dogoreşte pînă la miezul nopţel.
Din toate punctele de vedere, pavajul cu lemn ar treimi generalizat la noi.
Vinurile Statului
Podgoriile (din [toată ţara aii fost distruse de ploile cele multe şi vinurile din anii trecuţi s’au urcat în preţ la 8—10 lei decalitru. Această stare de lucruri deschide o frumoasă perspectivă de afaceri unor podgoreni şi negustori de vinuri, cari au ţinut în rezervă recolta anului trecut. Aşa de pildă ştim negustori de vinuri cari aii cumpărat anul trecut cîte 50—100.000 decalitrii de vin cu 1.50—2 lei decalitrul şi [acum nu vreau să-l vîndă nici cu 5 lei decalitrul, deşi calitatea vinului lasă mult de dorit.
*
* *
Singurele podgorii în toată ţara, cari aii rămas absolut neatinse şi cari promit o recoltă excelentă, sunt podgoriile sau mai bine zis pepinerierele de viţe americane ale Statului din Ţintea (Prahova) şi Cotnari.
Podgoriile au rămas neatins de ploi, de oare-ce serviciul viticol de la ministerul domeniilor a ştiut să le preserve de vreme cu sulfatul de cupru (piatră vînătă). Şi pe cît ştim, d. Nicoleanu, şeful serviciului viticol, a trimis o circulară publicată şi prin Monitorul Oficial, prevenindu-i să asigure reeolta în contra intemperiilor cu sulfat de cupru.
Podgorenii noştri, refractari la ori-ce descoperire ştiinţifică în materie de viticultură, nici n’au dat atenţiune sfaturilor serviciului viticol şi acum îndură consecinţele.
***
Fiind vorba de cele două pepeniere ale Statului plantate cu viţe americane în primii ani ai regimului conservator, credem că e interesant a releva rezultatele ce ele aii dat pînă acum :
Pepiniera de la Ţintea a dat anul trecut pentru întîia oră o recoltă strălucită. Şi vînzîndu-se vinul produs, Statul a câştigat 15.000 de lei.
Pepiniera de la Cotnari, unde se produc două calităţi de vinuri negre şi două odlităţi albe, sunt de o bogăţie rară. Vinurile sunt excelente; vinul alb e mal aromatic, mai bun chiar de cît vechiul şi reputatul vin de Cotnari ce se producea dtn viţele de Tokai plantate de Ştefan cel Mare, Iar vinul negru e mai aromatic şi mai bun, de cît cel mai veritabil Bordeaux.
Din recolta anului trecut, Statul mai are
5.000	de vedre de vin la Cotnari.
Negustorii au vroit în mai multe rîn-duri să le cumpere, oferind 10 lei pe decalitru, dar Statul nu veea să le vîndă lor, căci se teme, —cu tot dreptul,—că’l vor falşifica amestecîndu-l cu apă şi cu alte vinuri proasţe şi ast-fel vor compromite numai vinurile pepinerelor Statului.
Graţie guvernului conservator, podgorenii noştri pot să ia acum exemplu de la pepinierele Statului despre modul raţional cum trebue să facă viticultură.
KVIRI MĂRUNTE
*	D. Miliail El. Nahmias pnbli ă un interesant memoria asupra celui mal «emerit mijloc pentru crearea unul fond de ajutorare a celor loviţi de incendii, inundaţii, etc.
D-sa propune înfiinţarea unei loterii de Stat, cu premii în valoare de 3 000.000 lei. întreaga emisiune va fi împărţită în 750.000 obligaţiuni a 4 lei una, care se va amortiza In 53 ani.
D. Nahmias este de părere ca această instituţiune să poarte numele de Fundaţiu-nea Ferdinand-Maria.
Odată cu loteria, memoriul mal prevede şi înfiinţarea unul munte de pietate, al căruia prim capital vor fi cele 3.000.000 lei, produse de subscripţia obligaţiilor cu premii.
*	Aseară a trecut cu succes examenul de bacalaureat, d-ra ŞtefaniaSolomonescu, fiica amicului nostru, d. căpitan Ioan Solomo-nescu, fost comandant al sergenţilor de oraş.
D-ra Solomonescu şi-a făcut studiile în institutul Bălteanu, iar examenele de fine de an le-a trecut cu mult succes la liceul Mateia Basarab.
Răspunsurile sale afi fost cu deosebire mulţumitoare la istorie, ceea ce a adus candidatei felicitările d-lul profesor Onciul.
*	D. General Borănescu, comandant de divizie, care a fost pentru două zile în Capitală, a plecat la comandamentul săfi în Moldova.
*	S’a aprobat modificarea bugetului drumurilor comunei urbane Tîrgovişte, pe exerciţiul curent 1897-98.
*	De asemenea s’a aprobat prelungirea bulevardului Elisabeta-Doamna din Piteşti.
*	Numele candidaţilor reuşiţi erl la bacalaureat :
Segal Avram, Segala Moscu, Severeanu George, Sjngher Leibu, Scupiewski Lucian, Slătineanu Emanoil, d-şoara Solomonescu Jtefania, Sorescu Dumitru, Stal Henri, Staicu J. Emil, Stavilă Const., Stăneseu G., Stă nescu M., Stătescu C., Steinbarch Herman, Steinbarch Vilhelm, Sterian I, Stoicescu C. C., Stoicescu I., Sufleţel Panait, SeptelicI Leon, Serdinescu Petre, Stefănescu W d-şoara Tănăsescu Eliza, Târăbuţă Lascar, Teodorescu N. Angliei, Ieremia Iulian, Tănescu Aurelifi şi d-şoara Zeuleariu Lu-creţia.
ECOURI
*% A apărut No. 27 din «Foaia Intere sântă» de sub îngrijirea d-lul Coşbuc, ci următorul sumar :
Draga mamei de G. Coşbuc; Gîlceară nuvelă de D. Châmpineanu. Expediţia lui Andree la Polul Nord; Ziaristica de T. Adam; Cloroformul, nuvelă; foileton : Afro dita (roman). Cîntece populare.
Ca ilustraţiunl: Isvorul şi Valea Dîm-boviciooreî; Balonul lui Andree (Impaehe tarea pentru transport. Prepararea Hidro genului). Ilustraţiile romanului Afrodita.
*** Zilele acestea a apărut o interesantă broşură : Flori de doliu safi modeste încer cari de literatura religioasă de Const. Nico lescu. Broşura să află de vînzare pe pre de un lefl la librăriile Maler şi Socec.
Pavagiul de lemn
Acum o lună am atras atenţia primarului Capitalei asupra stărel mizerabile în care este lăsat pavagiul de lemn de pe calea Victoriei.
Adevărul de azi publică următorul articol :
«încercarea făcută cu pavagiul de lemn sub primăria d-lul Nicu Filipescu, a dat rezultate destul de frumoase cu toate acestea primăria liberală care, a duşmănit allta vreme «apa conservatoare» trebuia să se arate ostilă şi «pavagiulul consorvator».
Pentru a compromite acest pavagia şi pontru a dovedi că d. Filipescu a jefuit încă o dată comuna, actualii edili refuză pava-giulul de lemn orl-ce întreţinere, De unde este obligator ca la fie-care două zile acest pavagiâ să fie acoperit cu un strat de nisip, care să se încrusteze în lemn, serviciul comunal de întreţinere, d’abia presară nisip la cîte două săpt&mînl.
De unde fie-care cub scufundat trebue imediat Înlocuit, serviciul de Întreţinere u’a
Procesul Boitcef
Filipopoli, 15 Iulie.
Procurorul Brenko reclamă pentru No velici şi Bogdan Vassilief pedeapsa capitală pentru asasinat premeditat.
Substitutul procurorului Radcief nu găseşte pe Nicolae Boitcef capabil de omor şi demonstrează deplina culpabilitate a căpitanului Detsko Boitcef. Cere condamnarea căpitanului Boitcef pentru omor premeditat cu etreomstanţe agravante şi aceea a lui Nicolae Boicef pentru complicitate de omor,- admite pentru acest din urmă circumstanţe atenuante.
Cei doui avocaţi ai părţii civhe demonstrează deplina culpabilitate a căpitanu lui Boitcef.
Avocatul Popof, apărătorul căpitanului, începe pledoaria sa, apoi şedinţa se ridică la 10 ore seara.
CURIERv L t. i» . .
PUCIOASA
Ploile cari ă0 căzut în continua la începutul lunel, preziceaO deja acestei sta-luni balneare un sezon foarte slab. Foarte puţine persoane, şi aceştia, suferinzi pentru cari băile de sulf sunt o necesitate a existenţei, se aventuraseră să înfrunte torentele de apă pentru a ’şl căuta de sănătate. La începutul lunel abia vre-o 20 de familii se instalaseră în Pucioasa şi monotonia era In splendoarea el. Din norocul puţinilor visi-tatorl şi pentru fericirea restauratorilor şi otelierilor cari în toate zilele se întorc plouaţi de la gară, unde trenul ajungea numai cu fochistul şi conductorul lui reglementar, timpul s’a mal Îndreptat puţin şi reumatismaticil sunt ceva mal numeroşi pe frumoasa vale a Ialomiţel. De cîte-va zile, de cînd soarele a început să-şi arate faţa peste dealurile înpodobite, Pucioasa şi-a schimbat cu totul înfăţişarea, vizitatorii sunt mal deşi şi în fie care zi trenurile sosesc Încărcate de lume. Inimile bieţilor negustori şi proprietari de case aii început să se mal liniştească. Şi cu toate că afacerile vor fi slabe, comparativ cu alţi ani, totu-şl vor mişca puţin.
Trebue să spunem, însă, că numai repu-taţiunea atft de bine şi, cu drept cuvînt stabilită a apelor sulfuroase şi iodate ale acestei staţiuni, face ca vizitatorii să aibă curagiul a veni în Pucioasa.
Absolut nici o ordine, nici o regulă în administraţiunea băilor. Toată puterea de acţiune, este dată unul comitet de trei, ales dintre proprietarii mari din Pucioasa, cari de şi lucrează cu banii plătiţi de vizitatori, nu fac nimic pentru a servi pe aceştia, ci lucrează numai pentru interesul lor propriii. Un exemplu :
Cu chitt cu val şi, mal cu seamă cu multă stăruinţă a sul* prefectului, s’a angajat muzica regimentului Prahova, care să cînte seara şi dimineaţa pentru ca să delecteze pe vizitatori.
In loc însă ca pentru aceasta să se aleagă locurile cele mal frumoase ale sta-ţiunel, unde de obiceitt vizitatorii îşi fac preumblarea obicinuită, comitetul a găsit cu cale să orîndu iască ea muzica să cînte seara într’o aşa zisă grădiniţă aşezată în mijlocul pieţei, lingă baracele de zarzavat şi magherniţele măcelarilor, unde preumblarea este imposibilă, numai pentru ca să servească interesele unul membru din comitet, care are prăvălie şi cafenea în apropiere şi care trage foloase din acest lucru; iar dimineaţa—lucru ne mal auzit,—muzica cîntă la sursa de sulf, la o distanţă de aproape 8 kilometri de Pucioasa, pînă unde circulaţiunea este aproape inpracticabilă şi unde în timpul cînd muzica cîntă nu se duc de cît ciobanii cu turmele de capre şi ci-redele de bol.
Faptul este atît de caraghios, In cît erl dimineaţă, însuşi căpitanul, şeful muzicel, fiind întrebat de către un vizitator de ce mal ostenesc pe bieţii soldaţi prin noroiul şi glodurile dealului dela surse, a răspuns: — Ce să fac domnule, am ordin să cînt la boii după câmp şi trebue să fac aşa.
Să nu se creadă însă că Pucioasa este lipsită de locuri frumoase, unde preumblarea este foarte agreabilă şi unde muzica ar fi fost nemerit să cînte seara şi dimineaţa.
Există cliia în centrul Pucioasei un parc imens şi foarte bine îngrijit, unde toată lumea, renunţînd la muzică, îşi face preumblarea în mod regulat în timpul cînd negustorii din piaţă ascultă cu atenţiune, bucăţi alese din autorii clasici.
E inteligent şi plăcut în acelaş timp. Bietul subprefect, care ce e drept, îşi dă toată osteneala pentru a aduce foloase şi servicii staţiunel, n’a reuşit încă a convinge pe Triumviri să cedeze insistenţelor sale. Zis şi făcut.
*
. * *
Afară de inconveniente de soiul acesta, viaţa începe să fie destul de animată în Pucioasa şi petrecerile nu lipsesc.
De trei ori pe săptămînă se datt serate dansate într’o prea frumoasă sală, situată în parcul central.
Ultimul bal, Duminica trecută, a fost foarte reuşit. Intr’un prea frumos buchet de domnişoare, perfecte dănţuitoare, gentilele d-re Voiculescu, Bolintineanu şi Danielopol ţin recordul.
Locuri de escursiunl foarte numeroase şi splendide. Drumul din Pucioasa la Pietro-şiţa, o comună bogată din poalele Carpa-ţilor, este o frumuseţe de nedescris. Şoşea-ua şerpueşte pe marginea rînlul Ialomiţa între două mari şiruri de dealuri cu o ve-getaţiune bogată, avînd în fund marele şir al Carpaţilor. Tot pe aci este drumul, o şosea perfectă, care merge la Sinaia pe sub Vîrful cu dor, printre nişte imense şi seculare păduri de brazi.
In împrejurimi, de asemenea sunt localităţi şi poziţiunl prea frumoase.
Foarte aproape de Pucioasa este localitatea numită Pătrana, un imens deal care dominează întreaga localitate pe o rază de mal mulţi chilometri. Din vîrful acestui deal se desfăşură o panoramă superbă, de unde ochiul îmbrăţişează toate dealurile, comunele învecinate pe cari le străbat iturile Ialomiţa, Beizdâdelul şi Ialomicioara.
Ar fi nedrept de n’aş spune că drumul pînă la Pătrana, o şosea în zig zag, este făcut numai cu stăruinţa şi sub îngrijirea sub-prefeetulul acestui plaia.
Alte detalii tntr’o viitoare corespondenţă. _______________________ Ybarr
TREERĂTORl CD RAMELE DE FER
«le la C. F. R. Ungare
Secerător „COLUMBIA”
din Fabrica OSBORNE
H. S. OREIF
Bucuresct, Str. Smîrdan, 2 (vm-â-vis de Ooiaro)
Lecţiunî de Limba Franceză
Un tînăr terminind studiele în Franţa, doreşte a da lecţiunî în această limbă. Preţuri convenabile.
A se adresa Ia Administraţia acestui ziar, sub iniţialele A. F.
a. IIVERSE
DIN CAP1ÎALA
Fort.—Erl, poliţia de siguranţă a pus mina *e Nicolae Corneanti. din Iaşi, care a furat de a feraeea Mărdărescu, din strada Mibai Vodă 13, suma de 700 lei. un ce as de aur şi uu inel cu o piatră de diamant.
Dispariţie.—Luigi Galant şi Andrei Co-dicl. antreprenorii gradinei Roma, din strada Schitu Mâgureanu 20, hQ dispărut.
Raportul poliţiei spune că pe lingă că afl 1 sat obiectele de menaj fără stăpin, dar aQ mal lăsat şi mulţi creditori neachdaţl.
E cazul de a spune că Luigi Galant nu s'a purtat de loc galant cu sărmanii creditori.
Cadavru in ll&cjirî.—Astă-noaple, pe la orele trei şi jumătate, o luminaro călind peste coşciugul fiicei d-lul Ion Gheorghiu din strada Doamnei, flăcările îndată s’au comunicat hainelor moartei.
Din fericire, o femee care păzea moarta, se deşteaptă din moţăeala în care căzuse şi putu stinge focul.
Faţa moartei a fost arsă cu desâvirşire.
DIN 1ARA
IUWME»
Călcată de tren.—In ziua de 8 Iulie, femeea locuitorului Marin Stan din tirlele de lingă gara Ghimpaţi, dueîndu-se să ia apă de la un puţ ce se afla peste linia drumului de fer, o copilă a el Natalia de un an şi jumătate s’a luat după ea.
Mama copilei ne ştiind aceasta, şi-a conţi-nuat drumul înainte.
Cînd copila, de abia păşind, voia să treacă linia ferată, trenul accelerat ce venea din spre Bucureşti se apropia.
Din Intîmplare, femeea ’şl întoarse capul spre trenul ce făcea un sgomot asurzitor.
Rămase trăsnită cînd văzu că copila sa se juca fără nici o teamă, cu pietricele de pe linia ferată.
Sări în ajutor să o scape, dar era prea tirziO.
Locomotiva deja o isbise, omorînd-o pe loc, şi arunclnd-o peste linie.
înecaţi.--Din comuna Bradu-Geamana, jud. Argeş, ni se scrie că în ziua de 11 Iulie s’a înecat Intr’un eleşteu, copilul Ion, în virstă de 7 ani, al locuitorului Dima G. Ştefan.
In lipsa părinţilor săi de acasă, copilul s’a dus să prindă peşte.
Alunecînd in apă şi ne ştiind să înoate, s’a înecat.
Trăsnet.—In ziua de 6 Iulie a căzut pe teritoriul comunei Câlmăţul o ploae torenţiala, însoţită de fulgere şi trăsnete.
O casă a locuitorului Toader Beraru fiind trăsnită, s’a aprins.
Cu ajutorul dat de vecinii lui Toader, focul a putut fi stins, după ce a consumat întreg a-coperămîntul casei.
I'ăzstă In finttnă. — Floarea, in etate de 13 ani, fiica locuitorului Riza D. Firan. dueîn-du-se la o fintlnă să scoală apă, a căzut înăuntru, de uude a fost scoasă moartă.
Furtuna. — După cît se vede, furtuna ce s'a lăsat asupra Capitalei Vineri seara, a fost generală.
Zilnic primim ştiri că în ziua de Vineri, 6 Iulie, un vînt puternic a făcut ravagii însemnate in comuna cutare.
Astă zi din Constanţa ni se scrie că fortuna a pricinuit pagube însemnate locuitorilor din plasa Constanţa, răspîndindu-le toate productele ce eraţi strînse în căpiţe, pe cim;j.
Mal cu seamă In comunele Techirghiol şi Hasaneea, pagubele pricinuite sunt însemnate.
In aceeaşi noapte trăznetul căzînd pe o tîrlă din vatra satului Techirghiol, a omorît 12 ol ale locuitorului Stoian Avram.
O crimă din gelosie.—O crimă care a emoţionat micul orăşel Silistra, s'a Întîmplat acum 3 zile in împrejurările următoare, după cum ne scrie corespondentul din localitate : Femeea Mariţa Niculescu, servitoare la d. Prodan Necef, de mult timp trăia în concubinaj cu individul Stavre Gheorghief.
Acum în urmă, însă, Gheorghief observă că concubina sa e foarte rece de el şi că de sigur avea relaţiunl cu un altui. De ai-eea, pîn-deşte pas cu pas toate mişcările Mariţel, Vă-zind-o vorbind cu altul, se repede asupra el, o îmbrluceşte şi ÎI împlîntă în inimă un cuţit ce ’l avea îa bria.
Nenorocita femee cade jos scăldată în slnge. Criminalul o ia la fugă, dar este prins de sergentul de stradă.
Dus Ia poliţie, el mărturiseşte crima şi spune că iubea pe Mariţa la nebunie.
Parchetul de Ialomiţa a fost imediat înşlin-ţat de această crimă.
DIN STREINA TA TE
O dispariţie nelinişti (oare. — Acum cîte-va zile, o societate corală compusă din tineri, de la Hautebourdin, aproaje de Lille în Franţa, venise ca să viziteze expoziţia din Bruxelles.
Societatea, mal mulţi tineri de la 15—18 ani, erafi conduşi de opt preoţi.
Vizita la expoziţie terminală, preoţii s’afi dus să mănt ce la otel. Care nu le fu mirarea, cînd văzură că unul dintre tineri, Jules... C. lipsea de la apel.
Cercetările fură imediat făcute de poliţia csre a fost înştiinţa* ă.
O exploziune îngrozitoare. — Se anunţă din N>w-York, că o puternică exploziune s’a produs, acum două zile, la Neuhaven, într’o fabrică de cartuşe.
Şoapte lucrător! att fost omoriţl.
Un lucrător a fost rănit de moarte; mal mulţi alţii mal puţin grav.
Rămăşiţele umane afi fost aruncate la distanţe considerabile.
Don& corăbii pierdute.—O tristă ştire soseşte din Dunkerque :
Două corăbii ale flotilei islandeze, Jean- Bart, cu uu echipagia de 8 oameni şi Marie-Robert, cu 19 oameni, «0 dispărut in valurile furioase ale oceanului Pacific.
Depeşile de erT
Serviciul „Agenţiei Romîne“
Paris, 15 Iulie.
D. Felix Faure a comandat la un mare giuvaergitt un motiv funerar destinat mor-mîntulul Ţarului Alexandru al lll-lea.
Constantinopol, 15 Iulie.
După un ordin noii dat escadrei turceşti de a părăsi Dardanelele, comandanţii corăbiilor şi-aii dat demisia, de-clarînd că bastimentele lor nu sunt în stare de a susţine o acţiune.
In cercurile bine informate din Constan-
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
■WW -JMIi- fWlilil ,1 II •	4
tinopol se crede că această demon? ■ j nu trebue luată în serios, căci nVe alt r scop de cit să aducă o schimbare în minis-temi marinei şi să se realiseze proiectele de reforme ale flotei.
IIaga, 15 Iulie.
Noul cabinet Pierson s’a constituit şi a depus jurămlnt azi.
I.ens, 15 Iulie.
In urma unei învălmăşeli ce s’a produs între lucrătorii francezi şi belgieni Intr’un puţ al minelor din Drecourt; nici un lucrător al acestui puţ, din 1200, n’a reluat lucrul azi dimineaţă. Liniştea domneşte peste tot.
Protid, 15 Iuli®.
Ştirea în privinţa Vesuviulul semnalează o activitate sensibilă a lavelor. Se semnalează din Atrio şi din Cavallo erupţiunl mari de cenuşe.
Berlin, 15 Iulie.
fjf Un geamantan a făcut explozie pe stradă, în ţaţa biuroulul poştal al gării din Pots-dam. Un funcţionar a fost rănit uşor. Se crede că acest geamantan conţinea ar-tifiţil.
Petersburg, 15 Iulie.
Se anunţă din Simferopol Novoiel Vre-mia că în urma ultimelor ploi, Theodosia şi Kerlş aii fost inundate. In acest din urmă oraş s’ail dărlmat mal multe case. Comunicaţia oraşului Theodosia cu gara este
întreruptă.	.
Paris, 15 Iulie.
D. Hanotaux a oferit un dejun In onoarea contelui Goluchowski. Printre comeseni se remarcaţi: D-nil Meline, Cochery, De-crais, de Courcel, Barriere şi Cambon.
D. Hanotaux a avut o întrevedere cu d. Cambon, care se va întoarce în curînd la Constantinopol.
Londra, 15 Iulie.
Se anunţă din Constantinopol ziarului Times că într’un articol al preliminărilor de pace redigiate de ambasadori, s’ar fi prevăzut instituirea unul arbitragiu pentru toate divergenţile de opiniunl Intre plenipotenţiarii turci şi greci.
Carlsbad, 15 Iulie.
D. Stoiloff, ministru preşedinte al Bulgariei, a sosit.
Londra, 15 Iulie.
Camera Comunelor. D. Curzon declară că guvernul a protestat la Madrid în contra trimeteril anarehiştilor expulzaţi din Spania, la Liverpol. Guvernul spaniol a exprimat părerile sale de răfl şi a promis că acest fapt nu se va mal întîmpla.
D. Goschen, prim-lord al amiralităţii, declară că are de glnd să activeze construirea corăbiilor de resbel prevăzute pentru anul acesta. El cere un credit suplimentar de 500.000 lire pentru construcţiunl noul, printre cari 4 încrucişătoare cuirasete cu mers repede şi 4 contra torpiloare.
ULTIME IKFORMATIUXI
înainte (le a pleea (lin ţară, A. 8. R. Principele Leopold de Ilolieiizolern, fratele M. Sale Regelui Carol, a dăruit Institutului surorilor de caritate de sub patron»gini MI. 8. Reginei Elisabeta, suma de 6000 Iei.
Zilele acestea vor fi trimise de la Palatul din Bucureşti la Castelul Peleş cîte-va echipaje de gală, trebuincioase la Sinaia pentru primirea Principelui Ferdinand al Bu'gariel.
D. general Mânu a plecat azi cu acceleratul de Vîrciorova la băile deia Kis-singen, unde va sta o lună de zile.
In onoarea Principelui Bulgariei se va da la Castelul Peleş o serată teatrală Sn seara de 24 Iulie.
Se va juca comedia Caprice. Rolul principal îl va ţine d. Dall’Orso.
Astra, adică Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului romîn, va ţine adunarea sa generală din acest an la Mediaş, la 15 şi 16 August.
D. Edmond Cramausell, profesor la Sorbona din Paris, se află în Caransebeş. unde face studii amănunţite asupra limbel rornine.
D-sa va veni săptămîna viitoare în Capitală şl-apol va face călătorii de studio prin toate părţile ţării şi pe urmă in Transilvania.
D. Ionel Brătianu, eroul de la Galaţi, s’a întors erl din călătoria de plăcere din Olanda.
Un însemnat număr de antreprenori cari aii contracte cu diferite autorităţi pentru a le furnisa pîine, voiesc să re-silieze contractele sub pretextul că nu le mal convin preţurile.
Conciliabulele începute între Aurelia-niştl şi d. Stătescu la Sinaia, se continuă şi în Bucureşti.
A-seară de la orele 8 ptnă la 10, d-nil Aurelian, Costinescu, Lascar şi Porumbaru aii avid întilnire cu d. Stătescu la lăptăria de la şosea.
Convorbirea era foarte aprinsă,—negreşit nu din partea quintesenţieî leneviei şi a indiferenţei ce se chiamă Eu-geniu Stătescu.
Consiliul judeţean din Buzău a votat un credit de 70,000 lei pentru repararea şoselelor şi podeţelor rupte în urma ploilor şi a inundaţiilor.
După cum deja am ane. A. S. R. Marea Ducesă as Goburg, muma A. S. Principesei Maria, este aşteptată peste cîte-va zile la Sinaia.
Marea Ducesă de Coburg va petrece la Castelul Foişor tot timpul cît MM. LL. Regele şi Regina vor lipsi din ţară, la Ragaz, unde vor pleca îndată după vizita Prinţului Bulgariei.
*
♦ *
In călătoria Lor la Ragaz, MM. LL. Regele şi Regina vor fi însoţite de d-na Mavrogheni, d-niljgeneral Vlădescu, loc.-colonel Georgescu şi d. Ion Kalenderu, administratorul Domeniului Coroanei.
Din Dorohoiă primim vestea, că negustorii de cereale din Austria, cari cutreieră partea de sus a Moldovei, o feră 2000 lei pe vagonul de grîfl.
Ni se telegrafiează din Botoşani, că aseară pe la orele zece s’au tras clouă focuri de revolver în poarta casei d-lui Ni-culescu, judecător de instrucţie.
Autorul acestei încercări de atentat n’a fost încă descoperit.
Se presupune că autorul a vroit să-şi răzbune în contra judecătorului de instrucţie.
D. inginer-inspector Radu a terminat deja planul unul dig menit a apăra pentru totdeauna Bâdălanul de inundaţii.
Acest plan a fost aprobat şi de M. Sa Regele.
Construirea digului se va începe in primele zile ale lunel August.
Relativ la taxele ce moştenitorii lui Ev. Gheorghieff trebue se plătească Statului romîn, aflăm că d. C. Cantaeuzino, ministru de finanţe, stărueşte ca guvernul să nu renunţe la nimic din drepturile sale.
D. Cantaeuzino se sprijineşte, în stăruinţele sale, pe faptul că şi Statele streine nu fac nici o concesiune.
In afară de aceasta, orl-ce proces s’ar intenta Statului nu are sorţi de isbîndă, de oare-ce cestiunea acestor drepturi ale Statului este clar regulată de legile ţârei şi nici o dată nu a dat loe la interpretări saQ controverse.
Pentril îndestularea principelui Gr. M. Sturdza cu suma de 899,157 lei, plus 30,000 lei cheltuell de judecată, ce ’I datoreşte sora sa, principesa Maria Con-stantinovicl Gorciacof, mal multe din bunurile acesteia din judeţul Tecuciu au fost scoase în vînzare.
Se ştie că principesa Gorciacof este representată în Romînia prin d-nil Di-mitrie Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri şi V. Lascar, fost ministru de interne.
Ambii el reprezentanţi aii fost citaţi ca să ia parte la vînzare.
In ziua de 18 August viitor se va ţine licitaţie in Bucureşti, Craiova şi iaşi pentru darea în arendă a tuturor moşiilor Statului pe un nou period de 5 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1898 pînă la 23 Aprilie 1903.
Numărul moşiilor scoase în licitaţie se ridică la 212.
Se cunoaşte moartea subită a fostului sub-casier al epitropiel s-tulul Spi-ridon din Iaşi, Gr. Maximescu.
Find interpelat, pe stradă, de către un cunoscut, cu vorbele :
— Ce faci Harnagea? Maximescu a avut o comoţiune atît de puternică, în cît—după ce a mal făcut cîţl-va paşi— a căzut trăznit la pămînt, în dreptul mitropoliei.
Fostul sub-casier a lăsat, Sn urma sa, o fetiţă — Natalia — cu dcsăvîrşire lipsită de mijloacele de existenţă.
Mişcată de starea de sărăeie a fetiţei lui Maximescu, epitropia s-tulul Spiridon din Iaşi i-a recunoscut o pensie de 350 lei pe Tună, cu începere de la 27 Maiil a. c., data încetării din viaţă a părintelui săti.
Cu numărul nostru de azi distribuim gratuit un splendid supliment ilustrat «onţîutud o descriere amănunţită a tutu ror băilor exploatate de 8tatul romtn ţi cîte-va vederi admirabile de pe la staţiunile balueare
Steagid spune că prefectura din Bo toşanl, sesizată de ministerul de interne, în urma reclamaţiunilor incendiaţilor din ŞtefăneştI în contra societăţilor de asigurare Dacia, Naţionala şi în spe cial Unirea, a pus în vederea repre sentanţilor acestor societăţi din locali tate că, dacă în termen de cinci zile, nu’şl vor plăti angajamentele, li se vor închide prăvăliile.
Se cunosc neînţelegerile ivite în Iaşi în tre unii medicl-şefl de secţie şi internii lor respectivi.	,
Pentru a curma aceste neînţelegeri, epi tropia S-tulul Spiridon a luat nemerita dis poziţiune de a scoate la concurs toate pos turile de interni de la toate spitalele pen dinte de această casă.
Concursul se va ţine la 1 Octombrie viitor.
Mesagerul Brăilei denunţă că zilele acestea a adus d. Predinger pentru fabrica sa de spirt din Brăila, cu un şlep
vr’o 10,000 hectolitri porumb stricat, cumpărat din Galaţi de la un d.
Goldemberg.
Acest porumb fiind stricat, urma— conform dispoziţiunilor consiliului de îigienă din Galaţi, a fi aruncat in Dunăre. D. Predinger însă intervenind că-;re proprietarul porumbului, a putut lua ie ascuns şi aduce în Brăila acea can-itate de porumb spre a ’l întrebuinţa a fabricarea spirtului în fabrica ce are a Islaz.
Autorităţile din Brăila aâ fost înştiin-ate; cu toate acestea afl permis descărcarea porumbului stricat la numita abrică.
Iată de ce spirturile ce se pun în consumaţie sunt nişte adevărate otrăvuri, căci se fabrică din substanţe stricate şi infecte.
Comitetul secţiunel din Predeal al Li-gel culturale va da in seara de 19 lu-ie un bal in cantina fabricel de postav din Azuga.
După cum deja am prevăzut, bălţile şi rîurile aii început a da o mare cantitate de peşte.
Piaţa Bucureştiului este astă-zi plină de peşte al cărui preţ este foarte scăzut.
Proclamaţia W. S. Regelui
Proclamaţia M. Sale Regelui către poporul romîn cu ocazia însănătoşirel Principelui Romîniel, a produs un vid răsunet nu numai în ţară, ci şi în provinciile subjugate.
Ast-fel Tribuna din Sibiu comentind in prim-articol proclamaţia, spune intre altele:
Tot-d’a-una mi-a părut mare, înţelept, şi Romîn Regele Carol I, nici cînd însă aşa de mare, atît de înţelept şi atît de Romîn, ca acuma, cînd ’i am cetit proclamaţia adresată Rominilor.
E cuvîntul părintelui adevărat, adresat fiilor săi !
Nu; e cuvînt apostolic, e evanghelie, sfîntă şi neperitoare cîntare, pe care fii, nepoţii şi strănepoţii generaţiunei de azi o vor cita şi recita, în zile de bucurie şi de grele necazuri, zicîndu-şi:
— «Am avut un rege care, ast-fel ştia vorbească cu poporul /»...
Osana, întreit osana, unui ast-fel de domnitor care ştie să cucerească inimile poporului său, cu fapta şi cu cuvîntul !
Sunt mândru că domnitorul acesta e al Romîniei.
Neputind ajunge la nici o înţelegere, slurdziştil şi aurelianiştil au început să se gratifice... cu moderaţie.
Focul a fost deschis de Drapelul care, atacînd pe incapabilul Ionel Brătianu, a primit drept răspuns din partea Voinţei Naţionale, mal multe înjurături.
Ziarul aurelianiştilor răspunde azi intr’un articol de două coloane şi jumătate.
Incidentele acestei certe din sînul marelui partid promit să devină din ce mal nostime şi de aceea le vom urmări de aproape.
Iată cîte-va pasage din răspunsul Drapelului.
Un vechii« obiceiu
Răspunzînd atacurilor Voinţei contra d-lul Em. Porumbaru, zice :
«Pentru a pune în relief personalitatea ministrului pe care îl apără. Voinţa Naţională se aruncă din chiar senin asupra predecesorului săd la ministerul lucrărilor publice,j adre-
sîndu-î cîte-va din acele graţiosităţi cu cari acest ziar are vechiul obiceiu de a gratifica pe toţi aceia cari nu se închină marilor capacităţi adunate în jurul său.»
Fii lut Ion Brătianu
Drapelul, după ce arată cum înţelege «cultul pentru numele neperitor al lui Ion Brătianu», vorbeşte de fii «marelui om» zicînd :
«Numele mare ce poartă, situaţiunile înalte ce aii doblndit în Stat, graţie de o cam dată acelui nume, dragostea cu care ’I îmbrăţişăm toţi cîţl facem parle din marea familie liberală, toate acestea Ie impun obligaţiuni mal mari de cît altora şi ne dad dreptul* a nu-I lăsa să se abată cîtu-şl de puţin din calea cea bună.»
.Hini*tru or Şefele eter viciu
Dupe ce face aceste aprecieri asupra conduitei ce trebue să aibă aceea cari «aâ dobîndit situaţii înalte în Stat graţie numelui», ziarul d-lul Aurelian vorbeşte ast-fel despre călătoria d-lul Ionel Brătianu Sn Olanda :
D-sa (Ionel Brătianu) s’a deplasat pentru o cestiune care este mai mult de resortul unul şef (le serviciu şi care este deja cunoscuta şi studiată în biurourile ministerului.
„ In fie eette Ion Brătianu
Se ştie că Voinţa răspunzînd Drapelului scrisese :
Unde este Ion C. Brătianu, esclaină confratele nostru, să vadă cu ce arme şi cu ce perfidii unii din oamenii pe cari el i-a ridicat se năpustesc asupra fiului săd I
La acestea Drapelul scrie •
Nu ştim cari sunt oamenii la cari face alu-siune Voinţa. Este însă sigur că Ion C. Brătianu ar fi foarte surprins cînd ar vedea că mulţi din aceia cari ad lucrat toată viaţa lor alături cu dînsul, sunt consideraţi astă 7.1 ca i-namicl al partidului liberal, pe cînd unii din aceia cari l’aă acoperit «le injurii şi «le cui omit ii şii-au amărU ultimii ani ai vieţel trec de a fi depozitarii gindurilor lui intime şi continuatorii marel lui opere.
Cu cine arene onoare ?
In fine Drapelul încliee moderatul săd articol cu următoarea întrebare indiscreta :
Acum, după ce am răspuns la diferitele puncte din articolul Voinţei Naţionale, să ne fie permis a întreba : cam cu cine avem a face acolo ? De la retragerea d-lul ministru de finanţe din capul acestui ziar, nu ne aducem aminte să se fi format vr’un comitet de direcţiune sad să se fi ales vre-o persoană cunoscută din sinul partidului cari să ia conducerea ziarului. De aceea, etnd găsim în coloanele Voinţei articole ca acela de care ne ocupăm, suntem în drept a cerceta dacă ele emană in adevăr de la un om care are o situaţiune stabilită în partidul naţional-liberal, sad dacă sunt nişte simple elncnbraţiuiil ale unul quidara.
Voinţa Naţională ar face bine să lămurească această situaţiune încurcată, căci lipsa de măsură şi chiar de bnn& credinţă, a unora din articolele sale ne face să bănuim că s’au ntrodus în redacţiunea acelui ziar nişte elemente străine din viaţa partidului liberal, cari nu-i pot face de cît răii.
Aşteptăm răspunsul Voinţei, care însă înainte de toate trebue să’şl lămurească situaţia, adică să declare cine o redactează, lucru pe care noi de atîtea ori l’am cerut fără să putem căpăta vre-un răspuns.
EPITROPIA GENERALA
CASEI SPITALELOR si OSPICIILOR
SF. SPIRIDON
Face cunoscut că, la 1 Iunie a. c., s’a deschis stagiunea ordinară a băilor Slănic (Moldova) pro-irietatea acestei case, renumită priu apele şi >âile minerale, similare cu acele din Vichy, Ma-rienbad, Carlsbad, Aix-la-Chapelle, Ems, Vals, Piombierds, Aix-les-bains, etc., instalaţie pentru cură de aer comprimat, hidroterapie şi instalaţie de electricitate pentru aplicaţiunl medicale.
Pentru ca şi lumea ce nu dispune de mijloace suficiente să poată profita de efectele curative ale acestor băl, Epitropia a redus cu 50 °/o preţurile camerelor, băilor şi taxa de cură; această reducere se face însă numai pentru luna Iunie.
Cu această ocasie aduce la cunoştinţa onor. public, că Epitropia nu a cruţat nimic pentru a aduce reale îmbunătăţiri primei staţiuni balneare din ţară ca: confort, instalaţie, ape de băut şi băl, a căror efecte strălucite sunt destul de cunoscute.
Hidroterapia, cu totul reorganisată, este pusă eub direcţiune i specială a d-lul dr. Brăescu, care a fost timp de doi ani şi jumătate medic stagiar în renumitele spitale din Paris, sub direcţiunea profesorilor, Charcot, Potain, Brisand. Apa care serveşte la hidroterapie este apă de isvor, avînd o temperatură de 6—8 grade centigrade şi o presiune de 2 atmosfere, presiune şi temperatură care pot varia după voinţă si in-dicaţiunl.
Cu aceste două elemente absolut indispensabile marel majorităţi a Aplicaţiunilor hidriatice, hidrotiraphia se va aplica în mod riguros ştiinţific şi basat pe reacţiunile fisiologice ale organismului.
Metoadele principale de aplicaţiune vor fi acele ştiinţifice francese, cari se execută cu mult succes la Aix-les-bains, Divonne-Ies-boins,Evion-les boins, Champel (Geneve), Salpetriere (Paris) şi de către Beni Barde, lenumitul bidropat frances.
O adevărată inovaţie în anul acesta este in-troducera electricităţei ca aplicaţiunl medicale. Vor fi băl hidro-electrice cu curenţi sinoidall, cari daţi resultate strălucite în boalele prin încetare de nutriţiune ; o complectă instalaţiune de electr’citate statiacă pentru di'eritele apli-caţiuni medicale în boule nervoase şi lipsă de nutriţiunl asemenea instalaţiune nu există ni-căeri în ţara romîn ească.
La hidroterapie pe Ungă duşurile orisontalo mobile, s’atî mal adăogat duşuri ascendente, laterale, perniale, vaginale, băl alternante, bains de siege, etc.
Baia cu aburi s’a făcut cu totul din nou.
Pentru a se evita inconvenientele din anul trecut, în anul acesta s’au făcut 50 de cabine la hidroterapie, pentru înlesnirea publicului.
Confortul şi hrana jucînd un rol important în eficacitatea curei în staţiunile balneare, Epitropia a îngrijit ca Restaurantele să fie încredinţate la oameni speciali ca Carivelli şi Lannaj, iar mobilierul din otelurile Puff, Cerbu (mare) şi Zimbru, s’atî schimat în totul; toate oţelele sunt prevăzute cu apă potabilă (le isvor adusă prin conducte şi robinetele necesare în oteluri.
Noul Casin, un adevărat monument de artă, pentru prima oară pus în exploatare în această stagiune, poate rivalisa eu tot ce s’a făcut mal de gust şi mal luxos In acest gen; mobilat cu un deosebit lux şi îngrijire, în stejar masiv şi pluş, cuprinde vaste săli de mineare, cafd, cofetărie, salon de lectură, conversaţie şi corespondenţă, piano, jocuri de distracţie, precum şi o sală cu două bilearde aduse din renumita fabrică Iassinte din Lion. Pe lîngă acestea mal este o splendidă sală de teatru, încăpătoare de 500 persoane, care rivalisează cu sala teatrului Naţional din Iaşi şi care e proectată a fi iluminata electric ea şi întreaga clădire.
Sala de cură de la No. 3, ocupată pînă acum de bazar, se pune in acest an cu totul la dis-posiţiunea publicului.
Parcul e mult înfrumuseţat prin o considerabilă plantaţie de brazi şi rozierl de toate speciile aduşi din streinătate.
Pe lîngă instalaţiuuea de aer comprimat după modelul celei din Reinhenhall, s’a mal instalat In acest an pe valea Dobrulul o lăptărie sistem sviţerian pentru cura de lap'e.______________
'"Masajul, care e3te un adjuvant medical puternic se va executa la domiciliu, de persoane speciale cu cunoştinţl technice în materie.
Şi pentru a se da o direcţie cu totul ştiinţifică băilor Slănic, s’a instalat şi un laboratoriQ de chimie biohgică pentru analisa sîngelul, spute-lor, urinelor, etc., atît de necesare Sn prescrierea şi dirijarea unei cure medicale.
S’ah redus preţul camerilor din monumentalul hotel Racoviţâ în care din 101 camere numai 4 costă cîte 12 lei pe zi, iar restul variază de la 3—10 lei pe zi.
Visitatoril c) nu vor sta de cit 4 zile nu plătesc taxă de cură, la care însă sunt obligaţi după trecerea acestor zile.
Considerînd că varietatea şi complexitatea apelor minerale din băile Slănic rivalisează, cu drept cuvtnt, cu cele mal de frunte băl similare din Europa şi că aceasta atrage în fie-care an un îndemnat public de elită, va apare în timpul sesonului un ziar perind1c «Curierul băilor Slănic» în care se va publica articolele medicale relative la băile Slănic, articole literare, diferite dări de seamă, precum şi numele tuturor visitatorilor din Slănic; aceasta în scop de a se putea avea o exacta şi complectă revistă a întregel activităţi balneare a SlăniculuT.
In tot timpul sesonului, dela 1 Iunie pînă la
1	Septembre, vagoane directe de toate clasele cu preţuri reduse pe jumătate vor circula între toate oraşele şi Tg.-Oena, unde se găsesc la gară in orl-ce timp trăsuri comode cu preţuri foarte moderate, ce fac trajeul intre Slănic şi Tg.-Ocna.
O musică militară organisată în bandă şi orchestră, cu un personal de 30 artişti, va delecta publicul în tot timpul sesonului.
Printre distracţiile foarte variate trebue să adăogăm că, se fac angajamente cu mat multe trupe de artişti streini şi din ţară pentru a repre-senta la Slănic operete, teatru de varietate, etc.
Cabinetul de lectură posedă 7 ziare francese.
2	germane şi 8 romîne.
Medic inspector al băilor este ca în toţi anii tot cunoscutul doctor Russ.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PrBLICATIUNE
Domnul Gheorghe Nicolau din Bucureşti, strada ŞepcarI No. 10, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săxi patronimic de «Nicolau» în acela de «Haralambie», spre a se numi «Gheorghe Haralambie».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre-văznt de alineatul 2 al zisulnl articol.
INSTITUTUL FRANCEZ
De DOMNIŞOARE
V. TI. CHOISY
autorisat de Onor. Minister şi fondat în 1870 BTTCFREŞTi
10, STRADA NEGUSTORI, 10 Cursuri primare, secundare şi liceale.
Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe.
Cursurile Încep la 1 Septembre.
înscrierile încep la 20 August st. v.
Ifl „PARCUL REGAL"
Calea “Victoiâeî, IVo. 90.
Alături de «Au Petit Parisîen» încălţăminte- fie Munte încălţăminte tle Bicicletă, per. lei 10 încălţăminte tle Uatrn Ten ni*. Ori-ce lucălţsiminte pentru Bărbaţi, Bame şi Copii.
Lucrate pe forme COSTA din Paris
IMferlte nnsori englezeşti
Marca E. BROWN & SON, Lonclon.
Grăbiţi-ve!! Grăbiţi-ve !!
la ÎOOO ARTICOLE
Vis-a-vis dt Magazinul Universal (fost Sutianu)
10.000	b. sifon motri 36,50 b. numai fr. 12,50
10.000	„ Schirting metri 36 fr. 18,75
10.000	dz. ciorapi fii. d’ecosse numai 1 fr. per.
10.000	„	„ dubli numai 50 banî „
Colosal asortiment de I.I.XJEÎUE pentru
Dame fabulos de eftine
10.000	Dz. Gulere şi Manşete olandă pură nu-
mai cu fr. 8 duzina
5.000	Dz. Cămăşi bărbăteşti de noapte şi de zi
numai cu fr. 2,75 bucata
10.0000	bucăţi Broderie fabulos-de eftin. Cravate, Batiste, Prosoape, Parfumerie, Bas-
oane, Umbreluţe, ne mai pomenite de eftin. 34.-CALEA VICTORIEI. - 84 Visa-vis de Magazinul Universal
i>-rul ÎOJtf MASTIT
Fost medie secundar al Spitalelor din Bucureşti
stabilit in Câmpulung dă consultaţii __________pe timpul vere!.
S’A DUS MALURA!
Şi anul acesta rnălnra a făcut ravagii inspăimîntătoare. Majoritatea grînelor romîneştl sunt atacate de această ciupercă uricioasă. Ar trebui să desperăm de viitorul agriculturel noastre, dacă nici de acum înainte ea n’ar putea li ferită de această calamitate. Din fericire însă, agricultorii noştri, în schimbul unei cheltuell foarte neînsemnate, pot avea la îndemînă cel mai sigur şi mai neîntrecut leac împotriva mălurei (tăciunelui) la grîne. Acest leac este fără îndoială:
Salamura de murat seminţele de gria, marca „ I' #> O I{ IC A99
preparată de d. Ioau Pefca, fost vechio preparator chimist la laboratorul de chimie al scoalel militare din Craiova.—Analizată şi recomandată de Institutul de chimie universitar, cu certificatul No. 1296, din 21 August 1895, eliberat de eminentul chimist Dr. A. BERNARD.
Probată cu cel-maî mare succes în toată ţara, după cum se constată cu prisos din numeroasele certificate şi scrisori de mulţumire, liberate de cel mal mari proprietari de moşii şi arendaşi din ţară.
Salamura de seminţe, marca „FLORICA", ajută creşterea şi desvoltarea bobulnî, şi distruge cu desăvîrsire germenele mălarel (tăciunelui).
Salamura de seminţe, marca „FLORICA*, se vinde în pachete de aprox. 420 gr., şi portă pe etichetă marca de fabrică: «FLORICA», cît şi semnătura preparatorului, d. Ioau Pel’ca.
Un pachet ajunge peutru 2 pogoane. Trei pachete ajung pentru 2 fălci (Moldova).
Modul de întrebuinţare, care e cit se poate de simplu, este tipărit pe fie-care pachet.
Ca toate preparatele excelente, salamura de seminţe, marca «FLORICA ' ’şl-a găsit imitatori de care agricultorii sunt rugaţi să se ferească. Pentru a înlătura orl-ce păcăleală, să se observe bine ca pachetele să poarte atît marca de fabrică «FLORICA» cit şi semnătura preparatorului, d. Ioau Pefca. Reproducem, pentru a convinge şi pe cel mal puţin încrezători, următorul certificat al unuia din cel mal mari agricultori din ţară:
«Semănînd sămînţa murată cit salamura marca „FLORICA", am constatat că griul meii «n’a făcut absolut mălura, cu toate că timpul anul acesta a fost rece şi ploios. Mu'ţmniri'e mele *pentru acest leac minunat contra tăciunelui».	(s) 8. A. lluracopol.
Arendaşul moşiei Şagarcea, domeniul Coroanei, Doljiu.
Salamura de seminţe, marca ,, FI.OBICA", se găseşte de vtn’are pe la diferite magazine de manufactură, coloniale şi depozite de maşini agricole din ţară şi la grimări.
Depozitul general pentru Romînia. este la d-nil Th. D. IHmltrcscii A l*»‘l rlno. Craiova.

La toate MONOGRAMELE.—Foarte important pentru Dame
Pelerine «le postav foarte elegante sutaşate de la Lei 15 în sus.
Pelerine de Mătase foarte elegante perlat* şi garnisite, dela Lei 40 în sus.
Încercaţi şi vă veţi convinge. Se primesc de prelat şi sutaşat cu maşina şi de mina: Pelerine, Eochî, Jachete, Balero, Figarourî, etc., cu aplicaţiunl şnururi, fir, perle, fluturi, în toate colorile cu desenurl parieiene sad după orl-ce jurnal. C. STEINBAC11, Bucureşti, str. KarageorgevicI, 13, vis-ă-vis de sala Ilugo, în dosul pasagiulul Vilagoss, lăngă poartă.

www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
nmnE-RiiDE
Victima mînăstireî
—	Cum! Domnii n’afl sosit încă ? zise \ illy bunicel sale. Se sună pentru a doua oară clopotul care răsunător vibra prin parc In momentul clnd cel trei absenţi sosiră pe peron.
~ 1° sflrşit! strigă Alisa zărindu-I. Her-minia se ţinea de braţul Alisel. Salută cu mult respect pe d. de Villy. Acesta se scuză de întlrziere.
Emanuel d’Argouges cu colonelul rămaseră In prag.
—	Drace, zise d. de Lambrune, da stil că-I frumoasă ?
Emanuel nu răspunse nimic, dar abia îşi stăpînea emoţia.
Ii se păru şi lui ca şi colonelului, că sala de mîneare. atît de mohorîtă de obi-ceitt se luminase cu totul de faţa Herminei.
—	Haideţi, domnilor, să vă recomand d-rel de Croisy.
—	Colonelul Roland de Lambrune, zise Alisa ară tind spre colonelul care în acel timp o salută cu respect.
—	D. Emanuel d’Argouges. Herminia strîn-gîndu-I mina, ca şi colonelului, II aruncă o privire care însenina.
—	Am auzit domnule, vorbinduse de dumneata.
—	Acum clnd ceremonia oficială este terminată, zise d. de Villy fiicei sale, să meargă Ia masă, căci d-rel de Croisy după o noapte de călătorie, trebue să-I fie foame.
Conversaţia încetase.
Se distingeai! vre-o clte-va cuvinte In sgomotul vaselor şi lingurilor.
D. de Lambrune, începu să studieze caracterul şi spiritul acestei fete, care Îşi zicea el — era de o politeţă ireproşabilă către alţii, dar aşa de rece către el.
—	Ştiţi, d-ră de Croisy, zise el, că nu ne cunoaştem numai de azi.
—	Intr’adevăr, colonele ? răspunse ea cu o privire surlzlndă, şi cu o voce care făcea să tremure pe d-ra de Tayolles clnd II vorbea.
—	Da, domnnişoară, v’am văzut clnd e-raţl copilă Încă. Unchiul med, cavalerul de Vaueelles, era bun prieten cu d-nul de Croisy.
—	Cavalerul de Vaueelles! repetă Hermina ’Ml aduc aminte.
—	V’aduceţI aminte, de tachinările lui că o să ajungeţi nevasta sa ?
—	De şi puţin, totuşi ’ml aduc aminte.
—	Şi d-ta l’al tachina la rlndul d-tale.
«Eşti bătrîn, un om nu se mal însoară
clnd are perl albi în barbă, atunci el e bunic deja».
—	E adevărat, şi atunci cavalerul mă privia urît.
—	Cred aceasta ; căci 11 atacarăţi pe nedrept, ceea ce era mal crud la o vîrstă aşa de Înaintată, clnd spunea ultima sa dorinţă.
—	Dacă aş fi ştiut ! replică domnişoara de Croisy. Era aşa de bun, clnd nu tachina că ’l promisesem ambele mîinl mal eurlnd ca una... pentru viitor însă.
—	Da; aveaţi cinci ani atunci şi luaţi
tachinările lui în serios.
Intr’o zi mama pentru a vă împăca, vă
zise:
Voiam să faceţi parte din familia mea, scumpul med copil. «Insă, fiiud-că refuzaţi de a lua in căsătorie pe fratele med, mă-rilaţi-vă cu fiul med», el e mult mal tînăr.
—	De acestea nu ’ml aduc aminte zise cu plictiseală Hermina.
—	Vă vorbesc de ceea ce s'a întlmplat acu dol-spre-zece ani, dacă nu mal mult, reluă colonelul observlnd că d-sa începe să tremure.
Venisem să trec examenul de căpitan, La cuvintele mamei, vă zisei la rîndul med cu un aer grav.
—	N’am vrut să mă fac rivalul unchiului med, domnişoară ; dar din momeotul ce unchiul med nu vă mal cere mina, permiteţi-ml să v’o cel ed.»
E foarte interesant aceasta domnule ! întrerupse d-ra de Croizy, curioasă.
Şi cu un aer glumeţ adăogă:
Colonele ! ce v’am răspuns ?
Iată răspunsul d-voastă în întregime :
«N’am vrut să iad în căsătorie pe unchiul d-tale pentru că e prea bătîn; nu te vroid pe d-ta pentru că eşti prea urît. Uite, ce nas al!.»
Şi, după o pauză, în care toţi rîdead ca şi bătrînul med amic d. de Villy, d ta al continuat: «Daca-I fi general: aş mal zice. Dar, aşa!»
Şi la această ultimă săgeată, d. d. Lam-bune căpătă un acces de veselie, la care nimeni nu putea rezista.
—	Domnule, zise frumoasa fată, nu-mi amintesc să fi fost o sburdalnică, de aşa răd gust, dar sper că colonelul de Lambrune n’o să fie supărat pe d-ra de Croisy pentru neplăcutele complimente făcute de
mica Hermina nepotului d-lul de Vaueelles.
—	Prea bine! strigă d. de Villy. Iată scumpul med, Lambrune, celerbul cuvînt al lui Ludevic al XII, foarte bine spus.
—	Şi aceasta cu toate că nu sunt de cit colonel, replică Roland.
—	Şi un colonel Învins, zise Alisa veselă de succesul repurtat de amica sa.
Această reflecţie nevinovată făcu pe d. de Lambrune să’şl răsuciască mustaţa.
—	Cum ? Ooare vrea această fată să’ml dea o lecţie?
Şi atunci colonelul deveni glnditor.
şi aceasta pentru ca celibatarul, ăsta altă dată frumos băiat, mal păstrlnd încă urmele tinereţel avea încă în sufletul lui destulă îngîmfare.
Şi clnd se sculă de la masă Alisa întrebă pe Emanuel:
—	El, vere, cum găseşti pe amica mea.
—	Foarte de soid, verişoară, foarte de soid.
Colonelul pentru a fuma o ţigară eşi puţin afară pe verandă, unde îl urmă d’Argouges.
—	Da ştii nene că-I nostimă fata asta, spune colonelul către d’Argouges.
Şi începură să se plimble prin grădină.
Cine trecea prin valea Serquigni, şi vedea castelul surîzător al Contelui Villy, nici nu bănuiad despre drama neagră care se petrecea în calmul acesta aparent.
Intre Emanuel şi Hermina se stabili legături de adîncă prietenie.
Şi prezenţa Alisel era pentru el o predică nesuferită.
Intr’o dimineaţă însă, colonelul întîlni pe o potecă. In grădină, pe Hermina.
Ce o făcea să se scoale aşa de dimineaţă şi să se plimbe singură ?
Colonelul găsi explicaţia In plecarea el apropiată şi în faptul că avea să se ’nchidă pentru totdeauna In mănăstirea unde ’şl petrecuse tinereţea.
Şi colonelul se arătă mişcat de această mîhnire a Erminel.
Şi mal mişcat fu cînd saluttnd pe Er-mina rămase înţepenit locului.	-
—Domnişoară, zise, Colonelul, ştiu că nu ’ţl plac indiscreţii.
Dă totuşi voie unul amic sincer să te plîngă dacă suferi.
—	Dacă sufer, întrebă Hermina.
Şi ce te face să crezi că sufer ?
—	Suferi că al pierdut pe mama d-tale şi că autoritatea d-şoarelor de Fayolles e destul de aspră.
—	Aşa e şi nu ’ţl ascund nimic, că ’ml eşti amic sincer, şi zicind^acestea, sublinia cuvintele «amic siucer».
—	Dar întrebă mal departe colonelul, ori crezi că un sprijin puternic şi ce ar înlocui prea bine iubirea... părintească n’ar putea pune capăt suferinţelor d-tale?
—	Nu prea Înţeleg, zisa Hermina.
—	Poate n’am fost desluşit în vorbele mele.
Voiam să zic d-şoară că atunci cînd pe o femee o ehiamă Hermina de Croisy şi clnd e frumoasă, inteligentă şi cultă ca d-ta are dreplul să spere la o altă soluţiune de cît intrarea într’o mînăstire.
—	Sunt săracă domnule şi mă mir că n’o ştii.
—	Dar al bogăţia celor mal alese însuşiri.
—	Sunteţi prea galant, zise d. de Lamb-rume.
(Va urma).
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-fise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîueştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care;
Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-1 al hîrtiel * Panama» : Bucureşti str. PînzarI No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si cnrnandmle
SOCI ETATEA
de
Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Cetroeenl
Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce Ia cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la easa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
CASA m SCHIMb
HBSEJA & SAMOTL
RUCURESCI
N*. g Strada Lipsea»! '■» Cumpără şi vinde afecta publice şs face «r!-schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 15 Iulie 1897
Cump.l Vînd
' w*	Rentă Amortisabiii.	87	|'/a	88	
S-*-/o	* Amortisabiii,	S9		1001	
h'*Ui	Ohiigaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din f.883	ÎC2 95	*/>	i02 %	7a
*•/«	* » » 1890	97	*/«	97	'li
6*/,	Scrinuri Funciar Ruraie	92		92	
	» » Urbana .	88	V*	88	
i'i,	* * * Iaşi Acţiuni Banca Naţio jJS	84-	7»	85	
		1850		1860		
	» » A" coli .	c37		340		
	» Dacia Ro nia *stg.	4Î0		423	
	fr S-tea N ,ionaU asig	4-61	—	464		
	S-tatea de coastructiunî ,	154			157	_.
	Fiorini valoare Austriacă	&	si	2	12
	Mărci Germane . , .	i	î;i	Î	25
	Basnele Franceze , .	Î00		101	
	» Italiene. . . .	88	—	Î8	
	» rubla hîrtie . .	2	55	2	70
Les Viritables Eaux Mirărales de
VICHI
tont les Sourcis
vichy-£tat
CElLESTINS GR ANDE-GRILLE HOPITAL
Exiojii le nom aur la Capsule et l’Etlquette.
Les Seules Veritat/les Paatllles de Vlchy sont les
Pastilles YICHY-ETĂT
fabrlqufeea aveo Ie* aels natarels extraits dea Eaux Vichy-Etat
Comprimes DE Vichy
aux aels naturels VICHY-tTAT
P°ur prtparer l’eau artiflcielle de Vichy gseause.
Atent Gtnirat nour la ROUMANIE BULGARIE, SERBIE :
• O. CAKISST, Buearett
r“
E.

Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoarâ de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. ________Promptitudinea şi exactitatea suat deviza Tipografiei.
BUCUREŞTI. —No. 31, STRADA CAROL I, No. 31
CEL MAI MARE DEPOSIT
DE
CURELE ENGLEZEŞTI
He la S. !E. EfORRIS «& €o., Londra
Articole Technice. — Tuburi de Cauciuc_Pompe,
diferite sisteme.—Muşamale pentru produete.—Arme pentru Yfnat. — Cartuşe. — Revolvere. — Robiuetărle. Absest. — Mauometre. — Bronzerie,
SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE
INSTRUMENTE MECANICE. - METALURI.
ŢEVI DE FIER. — ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., ete.
Depositul general al Sobelor Americane „LONHOLDT’S,,
Băile Mitraszewschi
Strada Poliţiei, No. 4 şi «
Cel mal îngrijit şi mal bun STABILIMENT
DE
Băi de Atour şi de Putină
MARE BASIN
pentru băl reci în apă filtrată şi uuşî in mijlocul grâdinel şi aranjat în modul cel mal frumos.
Deschis în toate zilele.
Dela 10—11 sunt rezervate- pentru dame
Do ÂEEHBAT
pe termenul de la 23 Aprilie, 1S99, moşia Plăcmta-Slo-bozia-Conachi jud. Covur-lul, o oră de la gara Independenţa, circă 2,700 falei pămînt roditor, populaţie deasă la adăpost de inundaţie.
A se adresa:
Togoridy
_36, Rue Ecuries d’Artois, Paris. ~	mtlIIMIlMIIllW
M. K0HAN. Galaţi şi Brăila
DEPOSIT de MAŞINI Agricole si Industriale
DIN FABRICELE
BROWN MAY LIMITED OEVIZES (England)
LOCOMOBILE de la 4 pînă la 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. Romănia MOTOARE VERTICALE începînd de la t cal putere. MORI CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzesc!. CAZANE pentru ABUR de toate mărimele.
MACINE de SECERAT Simple si cu Legat
DIN FABRICELE
THE MASEEY-HARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini în lucru în ţară.
E*reţuri curente ne trimit stupă cerere, gratie* şi franco
PAPIER FAYARD&BLĂP;
Mat mult de */* de seeol Hueeea proclamă superiot talea sa în tratamentul de guturai, trltaţiunei peptulni, » fluenţa, dureri reumatismale, aerfntituri, răul, vărsături, bălă-
ţuri.—Topic excelent contra bătăturilor
ayis important
Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mutat fabricele mele de:
Umbrele, Corsete şi Gravat®
din STRADA GABROVENI No. 47
în -S' EH AHA EAHIPE A1 o, fi-I (etagiul de sus)
FOST DEPOUL D-LUI PRAGEB -LA UESU-.
Fiind foaite^ bine asortat spre a putea satisface orl-ce cerero a onor. public, rog să bine-voiască a visitu Depoul meO unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor cât şi preţuiile foarte convenabile.
Cu distinsă stimă, I. MtOJSXUVJttA CM. Sucursale : Calea Victorie! No. 8 şi No. 83 şi Ntr. Şelari No.
■M
"Este cea
//oua „
ANVENŢIUNEl WSjŞIŞJI/GURULl
" PRAPARATT neîntrecut!
,	PENTRU	c
CONSERVAREA! DINŢILOR
r
DE VENZARE LA TOATE FARMACIILE DROGUERIILE Şl MACASINELE OIN ŢARA Şl DIN TOATA LUMEA
SOCIETE DE PRODUITS HYGIENIQUES
S uicuue STAPLER&C9
■ VIENNE:	PARIS-
•XV!». GENTZGASSE 27	RUEDUTEMPLE 197
• DEPOUL GENERALpenîruROMANIA : 2
IM HOLZKER
LtGON
INSTALEAZĂ:
|F	A BII ICI
Î^E
CĂBĂlIIţi
GUPTORE CIRCULARE
DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE
| Pentru PBODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de
CĂnĂMIDI
|	V *
OI, ANE
| ECONOMIE DE COMBUSTIBIL
BANDĂMENT
CÂT SE POATE DE MARE
Fnedrich Wannieck & Co.
Î5IÎINN
FABRICA de MÂŞINÎ
TURNATORIE DE FER
FURNISEZĂ ca SPECIALITATE:	®
M A Ş I NI
PENTRU	,
c Ară m i dări li
Sistem TH. GROKE
YALŢUIii
SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT J* B 33 S E
DE MÂNĂ ŞI CU ABIIIÎI
Pentru CĂRĂMIDÎ, etc. etc.
REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA
VI CV OII LUPE SCU
INGINER
BUCUREŞTI. -BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lângă ministerul Domeniilor)
ŢiPOGAFifl „EPOCA M execută tot felul
I ^ i__..	- •	-
s
de lucrări atingătoare de această artă.
rnssm
I jkj
LLLI tll 11IIII11111II11 u 1111111
.	? tnasă gasosd, p...
cută la gust, întăritor?, re-constituantă, asimilabilă graţie fosfatului ce conţine in abondenţă; uyord, diuretică, digestivă; prin pre-senţa magnesiei, ea este fi puţin laxativă. — Persdnele 8ăn6tdse o apreciază pentru gustul său plăcut: ea va fi un remediu suveran pentru anemici; numai per• sbnele singerbse nu trebuesc să abuzeze.
MEI.ESXC
APA DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUGINOASĂ — GAZOAZi — FOSFATATĂ
Analisa doctorului BERNAD (Inat. chimic universitar)
gUPil
Fosfat de fer . . 0.05443 Sulfat de var . . 1.07027 Sulfat de sodă . . 0.72597
Carbonat de fer protoxidat Carbonat de magnesie
Clorur de sodă . . 0.01998 Oxid de aluminium 0.07391 Anhidrit salicilic . 0.07704 1.13518 0.04414
Principiile minerale ale isvbrelor feruglnâse foafu-tate din Meledic sunt împărţite in aşa proporţiuni in cât le pune in capul tu-tulor acelora cunoscute in ceea ce privesce puterea lor reconstitutivd. — Fosfatul j6că un rol considerabil şi le dă o valdre terapeutică nepreţuită printre apele analoge cele mai însemnate: Buzias, Fransensbad, Boc-klet, Pyrmont, Orezza, etc.
DOTEN&CReims
J^presenţ^	A, Feldmann, Bucureşti.
Constantin Simionescu
Doctorand in Medicină Paris, Boolevard Montparnass 152
Stabilit de mat mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiuue şi
l>rţţl
d Doctorul N. TH0ME8CU
Medic primar al spitalului de copil, Profrsor la Facultatea de medicină s’a stabilit pe timpul verel la Bulev. Ghika— NINAIâ — Bulev. Ghika
Doctorul 10N NĂNU
Fost medic secundar al spit. din Bucureşti stabilit în CÂMPULUNG dă consultaţii pe timpul verel
Doctorul M. C0DREANU
a, Strada Stelea, 2
Consultaţiunt dela ora 1—3 p. m. pentru săraci gratis.
| _ WATSOI & YOUEfl__________
IMAŞINI AGRICOLE §î INDUSTRIALE
*1 BUCUEESCf — Sraaa Academie!, 14 (fost Rascal ş Galaţi, Strada Portului.	Brăila, Strada Regală. |
j VEHTURÂTOĂRE f 5, N* 6!
” } ° 1 1M£t ^ UE T H A ”	|
f“ fara	<" »*«/.«, « „ateu rotite, usa.J
reia, coş nutrit şi tst *it,>

/
APARATE ELEVATOREÎ
DE UMPLUT SACI
Triorîîn diferite mărimîi SDROBITOâRE DE STRUGURI! TEASCURI de VIN


www.dacoromanica.ro
. muşamale
Tocătoare, Urluitoare, Grape flexibile, etc., etc.
Cataloage ilustrate grafit* şi franco.
IWMf