SERIA H—ANUL HI. No. 510
Yumâruwo BANI
ABOU AMK5TTELF
încep la 1 şi 15 ale fle-cărel Ioni şi aepl&tese tot-d’tt-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In Judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an !n ţară 30 lei; In streinătate 60 lei Şase Ioni ... 16 >	>	»	26 »
Trei luni . . . 8 »	>	»	13 »
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. S
Ediţia a treia
EPOCA
TELEFON
MERCURI 16 IULIE 1897
NUMĂRUL 10 BANI
ANCNCICRILE
In Bucureşti şi judeţe *• primesc numai !a Administraţie
In streinătate, direct la administraţi» şi ta toate oficiile de publicitate
AnunciurI la	pag.	IV....0.30 b. linia
»	»	»	III......2.— lei	»
»	»	»	II.......8.— »	*
Inserţiile şi	reclamele 3 lei riadul
Un număr vechii 80 bani
ADMINISTRAŢIA No. 8 — STRADA CLEMENŢEI - No. 8
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
Şarlatanie financiară
Sunt oameni cari se laudă tocmai cu lucruri pentru cari n’aUnicI o pricepere, nici o aptitudine.
Aşa, s’ah văzut chimiştl respectabili, cari credeau că vocaţia lor este de a li artişti dramatici, saQ avocaţi bunişorl, cari erau neuoro-ciţl, fiind că nu ş’aQ ales cariera de cîntăreţl.
Acest efect ni’l fac colectiviştii dud Îndrăznesc să se (16 de financiari, pretinzînd că el scapă periodic finanţele ţărel de dezastru.
In realitate, colectiviştii sunt a-devăraţl farsori, iar bugetele lor sunt glume câte odată foarte sărate pentru contribuabili.
Necinstea şi duplicitatea, iată singurele însuşiri ale lor.
Luaţi cele două bugete întocmite de dtuşii, şi veţi vedea că ele vorbesc în acest senz, de la sine.
Cînd vin la guvern, îu Oct. J 895, colectiviştii se arată publicului 1) ca duşmani al creşterelcheltuelilor Statului, 2) ca inimici al urcărel impozitelor, 3) ca amici al uşurare! contribuabililor de sarcine nedrepte.
Aceste principii, predomneau în aparentă la întocmirea budgetului pe 1896-97.
In adevăr, cheltuelile Statului nu sunt ridicate de cit cu neînsemnata sumă de 128.000 lei. La acest rezultat el ajung, practicînd reduceri absurde şi fâcînd economii ridicule în budget.
Raportorul general din 1895 se ridică cu putere în contra sistemului mărirel cheltuelilor şi proclama principiul realizărel de economii. Apoi acelaşi raportor citează, ca o monstruositate, faptul că conservatorii au crescut unele budgete cu cîte 5 sail 6 milioane pe an.
Nimic mal frumos şi mal melodramatic!
In al douilea loc, în contra sta-bilirel orl-cărul nod imposit. Poporul uu mal poate suporta alte impozite. zic colectiviştii împreună cu raportorul, d. Costinescu. Nu voim să sugem ca nişte vampiri sudoarea şi sîngele poporului—strigau energumenii. Şi prin energumenii, înţelegem pe toţi fruntaşii colectivişti.
Este drept că pentru a echilibra budgetul, colectiviştii recurg la 6,500,000 lei, de resurse expedient, din care 400,000 lei luaţi din sudoarea poporului—(suma împrumutată ţăranilor în timp de foamete.)
Este drept, că aceeaşi colectivişti, nu se jenează a uza de re-sultatul recensămîntulul din 1895 făcut de infamii conservatori şi înscriu cu plăcere în bugetul lor vre-o patru milioane mal mult, la foncieră, patente, şi căi de comunicaţie.	%
Banul nu miroase. Deşi aceste patru milioane, sunt stoarse de co-misiele de recensămînt conservatoare de pe spinarea contribuabi-lor, deşi patrioţii noştri ţipaseră teribil In contra barbariilor şi arbi-trariulul acestor comisiunl, totuşi, aceasta nu’I împedecă a uza de această spoleaţie comisă de noi şi a face din acele milioane un venit bugetar.
In tot cazul, este drept, că impozite nouţ, patente şi mărturisite, nu aU pus în anul 1895- 96.
Ba da, din contră, pentru a da o lovitura care să izbească opinia publica, colectiviştii, afi făcut chiar degrevări de impozite. El aîl suprimat taxa clerului, în mijlocul ovaţiilor şi a entusiasmulul clubului liberal spre marea admirare a gu-relor-cască.
Acestea s’aO petrecut în anul întîl al venirel lor la putere.
Prin urmare înotăm pînă aici, în fericire şi în extaz. Reduceri de cheltuell, realizare de economii, degrevarea populaţiilor de impozitul clerului, respingerea cu indignare a ideiel de a crea noul impozite!
In realitate, toate acestea erau o simplă farsă pregătitoare. Era praf aruncat în ochii publicului lesne crezător.
In adevăr, ia să venim la anul al douilea al guvernărel lor, adică la Noembre 1896.
Venise timpul de pregătit alcătuirea bugetului pe 1897—98. De aici începe greul.
Cele aproape patru milioane ale casei de amortisare, care serviseră Ia echilibrarea bugetului trecut, nu mal existau de mult. Ele fusese păpate. Alte resurse extraordinare nu mal erau, căci colectiviştii le confiscase la venirea lor pe toate băgîndu-le în bugetul pe 1896—97. El mîncase găina cu ouă de aur.
Cele patru milioane care dase re-censîmîntul conservator din 1885, ca surplus de venituri ale contribuţiilor directe, fusese introduse în mod normal în bugetul trecut. Cu ele colectiviştii izbutisărâ a echilibra bugetul aşa ca acum ele intrase în alocaţiele ordinare.
Nemic, deci nici din această parte, afară de mici creşteri anuale ale diferitelor venituri.
De altă parte, nici o posibilitate de a realisa economii. Ba din contra, o nevoie imperioasă de a urca cheltuielile Stalului.
In aceasta situaţie ce credeţi că fac d-nil colectivişti ? Fac tocmai contrarul de ceea ce făcuseră în 1895.
In 1895 el se ferisă de a ridica cheltuelile Statului. In 1896, el le ridică cu 5,225,000. In 1895 el susţinuse aşa dar teoria realisărel de economii. In 1896 el declară că bugetele nu se pot echilibra prin economii.
In 1895 el se pronunţase pentru degrevări şi suprimase'taxa clerului. In 1896, colectiviştii combat degrevările şi propun votarea de noul imposite, în valoare mal mare de cit cel suprimat anul trecut!!
Şi aceasta neruşinata volte - face această adevărată escrocherie financiară, d-uil colectivişti o comit de la un an la altul, în spaţiul de 10 luni; fără jenă, fără ruşine, fără să voiască a ’şl mal aduce aminte de declaraţiile, de discursurile şi de angajamentele lor.
Acest lucru ’l vom arăta mîine.
vinovăţie dovedita
In ori ce ţară din hune, după o nenorocire ca cea de Ia Galaţi s’ar fi făcut numai de cît anchetă, înainte de a o fi cerut cine-va şi chiar dacă nu s’ar fi ridicat acuzări împotriva cuiva.
La noi, s’a cerat anchetă, şi încă ou multă stăruinţă.
In contra autorităţilor locale şi chiar în contra unuia din miniştri, d. Ion Bră-tianu, s’aă ridicat cele mal grave acuzări. S’a spus că nenorocirea se putea evita, dacă administraţia locală n’ar fl în cea mai complectă destrăbălare şi dacă ministrul lucrărilor publice n’ar 11 incapabil şi nn s’ar fl arătat nepăsător. Şi aceste învinuiri se pot dovedi.
Totuşi guvernul a refuzat şi refuză cu încăpăţinare facerea unei anchete.
Noi şi împreună cu noi întreaga opinie publică, nu putem considera acest refuz de cît ca o mărturisire a vinovăţiei şi, fără a ne mai pierde vremea a cere o anchetă ce nu se face, vom trata pe vinovaţi aşa oum li se cuvine.
Veleităţile d-lul Ferekide
Nemulţumirile tu contra d-lni Ferekide.—Diviziunile tn minister. Aspiraţiile d-lui Ferekide. Lacrimi de crocodil.
JVemutţMMtrile in contra d-lul Ferekide
Programul de astă primăvară dl d-lui Ferekide, de a reduce la minimul posibil numărul aur Pianiştilor, s’a compromis cu desăvîrşire din camă că ministrul de interne nu şi-a pulul da seamă de şantajul pe care l’a întreprins colectivitatea rapace din provincie şi n’a izbutit să impedice din vreme formarea coteriilor de exploatare de prin judeţe.
Modul cum a rezolvat ministrul de interne luptele dintre coteriile din Iluşl, Teleorman, Vlaşca, Tutova, Buzău, etc., refuzul de a tranşa diferendele ivite la Roman, R. Sărat, Putna, Botoşani, etc., au provocat o nemulţumire generală.
Nu este astă-zt nici un colectivist, care să nu se plîngă tn contra d-lul Ferekide şi să nu ’l muze că a trădat interesele sturdziştilor.
IHviziunile în minister
Şi aceste nemulţumiri pornite de jos, adică din provincie, s’aii încuibat şi în sinul consiliului de miniştri.
Avem informaţii sigure, că d-nil Gogii Cantacuzino şi Al. Djuvara sunt atît de ostili d-lul Ferekide, incit adeseori îşi exprimă înaintea amicilor lor nemulţumirile in contra d-lul Ferekide.
Ast-fel, d. Al. Djuvara, întreţinindu-se acum cîte-va zile cu d. deputat Chris-topola supra politicei liberale din Vlaşca, s’a exprimat cu multă nervositate în următorii termeni
—	De cînd e în minister, d. Ferekide numai boclucurî ne
face !
Şi d. deputat Christopol văzînd sinceritatea ministrului, i-a răspuns:
—	Noi (adică d-nil Dimulescu, fraţii Christopol, etc.) n’am cerut şi nu cerem nimic, nici un gheşeft, nici un favor, ci administraţie cinstită. Iar d. Epu-rescu vrea să aibă întreaga exploatare a judeţului, fără nici o răspundere. Şi ministrul să ia după el, fără să-şl dea seama, că dacă Var înlătura, noi toţi am da toi concursul nostru guvernului.
Numai d. Sturdza mat are oare-carl iluzii asupra d-lul Ferekide şi e convins că el lucrează după interesele Ocultei.
Aspiraţiile il-lui Ferechide
D. Gogu Cantacuzino, fire mal bănuitoare de cît d. Sturdza, a descoperit însă altceva în d. Ferechide. D-sa cu amicii săi nu’l acuză că lucrează din prostie în a nemulţumi pe sturdziştl ci-t atribue intenţii tocmai contrare.
Un deputat, amic al d-lul Gogu Cantacuzino, care din cauza situaţiei din Teleorman are motive de a se plînge în contra d-lul Ferechide ne-a spus:
—	Ferechide e pe deplin înţeles cu d. Vasile Lascar ca să slăbească pe sturd-ziştlpînă la toamnă, in schimbul unor avantagil mari ce i s’ati asigurat la viitoarea Bancă Industrială. Şi în consecinţă, prin modul Iul de a administra, vrea să împingă pe deputaţii şi senatorii din Teleorman, Vlaşca, Buzău, Tutova, Galaţi, R.-Sârat, Roman, etc., in tabăra aurelianiştilor,lăsînd pe d. Slurdza în tovărăşia lut Kiriţopol, Săvaa-nu, Sechiari, Panopol, Simulesm şi alte ilustraţii de pe vremurile Iul Radu Mihaiu.
Wsacriml de crocodil
De alt fel aceste bănuelt ale d-lul Gogu Cantacuzino şi ale amicilor săi, capătă o strălucită confirmare prin următoarea declaraţie făcută de d. Ferechide unul deputat din Teleorman, amic al său:
—	Ministerul pe mine mă prăpădeşte. Fac sacrificii enorme, că stau în minister, căci pe cită vreme ca simpla deputat şi advocat cîştigam 12 — 15000 lei pe lună, acum sunt redus la leafa de ministru, adică la 2500 lei pe lună. Dar pînă la toamnă nu mai e mult!
11 Alt BARII TOLERATE
Atragem atenţiunea guvernului asupra scenelor barbare petrecute Duminecă pe stradele Capitalei.
Sub pretextul de a controla aplicarea le-gel repausului dumineeal, o bandă de iune-ţionaii comerciali ihergea din prăvălie In prăvălie, ameninţtnd pe comercianţii, cari— din cauza căldurel—ţineaţi obloanele ridicate.
Scene violente s’aă petrecut cu această
www.dacofomamcatto care
nu a vroit să intervie pentru a pune capăt scandalurilor.
Barbariile acestea att ţinut, de după amiază, plnă seara tlrziti. Numai intunerecul nopţei a liniştit zelul acestor controlori improvizaţi.
Nu înţelegem dreptul acesta de control ce şi l’aă arogat funcţionarii comerciali şi nu credem că guvernul va tolera mai mult timp ca, alăturea cu autoritatea agenţilor săi,—singurii lu drept de a controla aplicarea legei,—să se instituie autoritatea funcţionarilor comerciali cu tot cortejul de violenţă şi barbarii, cari se vor rtlnoi inevitabil în fie-care Duminică şi sărbătoare.
Dacă guvernul crede că poate sărămtnâ multă vreme în impasibilitate, se înşală. La liga funcţionarilor, se va respunde cu o ligă a comercianţilor terorizaţi de bande şi atunci scandalurile vor fl permanente. Vom avea o stare de anarchie.
De aceea, atrăgînd atenţia guvernului asupra neajunsurilor îndurate de comercianţi, îi cerem ca să interzică procesiunile ridicule şi să împiedice repetarea scenelor barbare, la cari am asistat Duminica trecută.
CUMUL SCANDALOS
Nici Voinţa Naţională, nici vre un alt ziar guvernamental nu răspunde la Întrebarea noastră dacă d. Dumitru Sturdza mal e sau nu director al Creditului funciar rural.
Pricina e că oficioaselor le e ruşine să vorbească.
In atţevăr, ele ai- trebui, dacă s’ar hotări să spue drept, că şeful guvernului e şi director al Cretitulul rural — cumul ultra scandalos,— de vreme ce instituţiunea aceasta se găseşte subt controlul guvernului.
Ce fel de control poate exercita guvernul d-lul D. A. Sturdza, asupra d-lul D. A. Sturdza directorul Creditului ?
Aceasta lesne şî-o poate închipui ori-, cine.
Sunt atît de lacomi colectiviştii, in cît pentru a-şl sătura nesăţioasa poftă de cîştig însuşi şeful lor uită şi respectul datorit legilor, şi ruşine, şi tot.
E un adevărat scandal, asupra căruia vom reveni pînă i se va pune capăt.
Dacă d. Dumitru Sturdza nu se poate despărţi cu nici un preţ de directoratul Creditului rural, atunci să lase preşe-denţia consiliului.
DIN STREINĂTATE
Intre Franţa şi Italia
In ulliaiul timp, raporturile atît de încordate dintre Franţa şi Italia, se Îmbunătăţiseră. Cabinetul di Rudini părăsise politica de ostilitate in contra Franţei, pe care cu atlta hotărire o urmase cabinetul d-lui Crispi.
Noua politică a Italiei devenise atît de accentuată, In cît dădu loc chiar la unele comentarii-Şe zicea adică, nici mal mult nici mai puţin, că Italia era pe punctul de a se despărţi de tripla alianţă şi a se uni cu Franţa şi Anglia.
Manevrele germane
Iată însă că o mică călătorie vine să dea cea mal formală desminţire tuturor acestor sgomote.
In Septembrie viitor vor avea loc în Bavaria mart manevre la cari va asista şi împăratul Wilhelm. împăratul Germaniei a invitai la aceste manevre şi pe Regele şi Regina Italiei, cari afi primit invitaţiunea.
Aceasta călătorie a Suveranilor Italiei in Germania a dat loc din nofi la diverse comentarii. Iu presa franceză mal ales se observă o oarecare emoţiune, de şi se caută a se desluşi că dlnsa nu are nici o însemnătate politică. Se observă adică că împăratul Germaniei a fost de două ort în Italia, fără ca Regele Umberlo să-I fl întors plnă azi vizita.
Conclnsie
Nu ştim dacă această observaţie este îndestulătoare pentru a explica şi justifica călătoria Regelui Italiei în Germania. Este sigur însă că azi »q se mal poate vorbi de o deslipjre a Italiei de la tripla aliauţă.
Tot ce se poate zice ecă Italia lot menţinin-du-şl situaţia în liga popoarelor centrale ale Europei, ea face toi posibilul de a şi îmbunătăţi raporturile cu Franţa şi de sigur nu o călătorie va zădărnici sforţările acelora cari lucrează tn acest sens.
Foreign
TRIBUNA LITERARA
Prin munţii Olteniei
— Excursia studenţilor în litere —
IV
l>a Ttrgul-.nîi
La Tirgul Jiti, sosirea trenului a fost întîmpinată de sunetele puternice ale muzicel militare, care, dimpreună c« autorităţile şi corpul didactic local, ne aştepta pe peron.
Lume de asemenea multă, mult mal multă ca în Turnu-Severin.
După ce ne-am scoborît din vagoane, d. Titu Frumuşann, primarul oraşului, rosti o călduroasă cuvîntare, urîndu-ne bună-venire şi asigurîndu-ne de mulţumirea pe care concetăţenii săi o resimt, pentru venirea noastră.
Din partea studenţilor a răspuns d. G. Tocilescu.
Apoi, cu musica în frunte, am pornit în oraş şi după ce am străbătut mal multe strade, ajunserăm la Gimnaziu, unde ni se comunică întregul program al şederii noastre in Tirgul-.Jiă.
Visitarăm, tot-d’odată, micul început de muzefi, creat pe lîngă gimnaziul local, graţie străruinţel sîrguitorilor săi profesori şi îţi deosebi a neobojitului său director, d. I. Moisil.
Profesorii gimnasiulul din Tirgul-Jiii, pot ii mîudrii de hărnicia pe care au depus-o, făcînd dintr’o şeoală secundară, uitată de minister, una din cele dintiiu focare de cultură din ţara romînească.
Nicăerl n’am găsit mai multe intenţii nobile ca la profesorii din Tîrgul-Jiâ.
Spre a dezvolta inteligenţa şi dragostea de cultură In elevii lor, au alergat la toate căile auxiliare învăţămîn-tulul oficial.
Aşa, d. Moisil, a întemeiat un început de bibliotecă, din care elevii să poată lua în ori-ce Sîmbătă cărţi plăcute, morale şi instructive, spre a ’şl desăvârşi cultura şi educaţia lor.
Aşişderea, acelaş vrednic de laudă director, fundase mal acum doul ani, o revistă elegant tipărită pentru elevi, intitulată Amicul Tinerimii, în care cunoştinţele mal înalte eraţi date sub o formă uşoară, lesne de înţeles şi într’o limbă cu totul romînească.
Intenţiile aii întrecut, însă, puterile lor.
Amicul Tinerimii a încetat, ne puţind să se susţie materialiceşte.
Museul conţine vr’o 35 de documente innedite, precum şi o colecţie de obiecte antice preţioase.
După visitarea acestuia, ne-am risipit prin cras: o parte a mers să vadă Jiul şi noul săă pod de fer; alta să visiteze deosebitele părţi mal însemnate ale o-raşulul; o alta/ să caute loc de dormit pe Ia oteluri.
Seara, la şapte ceasuri şi jumătate, a avut loc la restaurantul otelului Câmă-răşăscu, banchetul oferit de primăria locală, cel mal strălucit din toată escursia aceasta.
Au luat parte d. prefect Carabatescu, d. Titu Frumuşanu, primarul oraşului, d. Dinkâ Schilieru, deputat, corpul profesoral şi o mulţime de alţi invitaţi, din elita Tîrgu-Jiului.
Şirul toasturilor a fost început de d. Titu Frumuşanu, care într’o cuvîntare din cele mai frumoase .şi mai entuziaste, pe o notă cu totul studenţească, face elogiul tinerimel universitare şi o îndeamnă să cultive sentimentele mari şi frumoase, pe cari d. Tocilescu a căutat in tot-d’auna să le desvolte în inima ei.
D-sa ridică paharul în onoarea M. Sale Regelui, ochiul pătrunzător şi de a pururi senin, care conduce destinele acestei ţări.
Cînd aplausele stîrnite de «furtunoasa» cuvîntare a primarului, s’ati stins, se ridică d. Tocilescu.
Avem cu noi, a zisd-nia sa, elemente din toate facultăţile universităţii: de la litere ca şi de la teologie. Putem zice, dar, că întreaga tinerime universitară este representală aici.
Această tinerime a pornit cu dascălul săfl, ca să vază urmele pe cari le-a ii lăsat paşii de giganţi ai strămoşilor lor.
Toţi vin să se adape Ia această o-bîrşie dătătoare de nobile porniri, de patriotice sentimente.
Tinerimea universitară este «floarea» unul popor.
Fa trebue să plutească d’asupra oricărei porniri de partid, condusă numai de un singur şi puternic sentiment: patriotismul, cu o singură ţintă: înălţarea neamului.
Dacă vederile mele politice—a adaus d-nu Tocilescu,—mă fac a mă găsi într’o tabără de luptă protivnică aceleia
EPOCA
din care fac parte onor. d-nil prefect şi primar cari iml stau alături, este insă un sentiment mal înalt care ne uneşte pe toţi aci, ca şi aiurea. Acest sentiment e cel care v’a făcut şi pe d-v., studenţi universitari, să porniţi a vedea urmele strămoşilor, e sentimentul care trebue să fie veşnic vio in inima orl-cărul romin: iubirea ţărel noastre. Rolul universitaţel este să cultive acest sentiment.
După frumoasa cuvintare a distinsului profesor, pe care regretăm că nu o putem da în întregime, se scoală d. prefect Carabatescu. D-nia-sa a trebuit să se aştepte cîte-va minute, pînă ce s’au potolit furtunoasele aplause, cari aO acoperit ultimele cuvinte ale d-lul Tocilescu.
D-nul prefect spune că îl pare bine pe de o parte de cele spuse de d. To-cilescu, dar pe de alta îl doare... II doare pentru că ii este adversar, pentru că d. Tocilescu este eretic de la «dreptele prinţipil liberale», fiind-că lot ce s’a făcut bun in ţara asta, numai liberalii etc...
După d. Carabatescu aO mal luat cu-vtntul, d-nil Ştefulescu, Caloianu, Creţu, Miculescu şi alţii.
In urmă au declamat d-nil Livescu şi Moise Teodorescu; aO cîntat Traian Negrescu, PopovicI, Borgovan, Găvă-uescu şi d. primar, acompaniat de noi toţi.
In deosebi, d. primar a fost de o vervă incomparabilă ; inepuisabil în glume, epigrame şi... discursuri.
Masa nu s’a terminat de cîtla 12 ore şi jumătate, cind ne-am dus să ne culcăm, ca să ne putem deştepta a doua zi la cinci ore de dimineaţă, spre a porni la Schitul Lainici şi, să visităm in Ireacăt castrul de la BombeştI, cu monumentul acela descoperit de cîte-va zile.
Despre acestea toate, mîine.
Al. Anteiuireanu.
Litere. Artă, Ştiinţă
UN TABLOU
Iutr’un locşor retras,diu ţara noastră, departe, peste Olt, e un orăşel,’ capitală de judeţ, cu clte-va mii de locuitori, Iu care viaţa intelectuală a ajuns la o treaptă intr’ade-văr uimitoare.
De Tlrgul-Jifl vreafl să vorbesc.
Isolat, cum pare, orăşelul acesta şi-a concentrat In sine toată activitatea oamenilor săi culţi, oameni harnici, sîrguitorl şi înţelepţi.
Nu intru In cadrul strimt al acestei rubrici literare să vorbesc de administraţia cea excelentă, de moravurile aproape patriarhale ale oraşului acestuia.
In Tirgul Jiă nu există o clasă nobilă; oamenii bogaţi se numără pe degete.
Afl Insă pe nobilii inteligenţi: un corp didactic excelent, pornit spre fapte bune, oameni cari consideră profesiunea lor nu ca un modus vivendi, ci ca un apostolat.
Despre aceasta, însă, ne rezervăm un .spaţii! mal întins, in coloanele gazetei noastre.
Acum vroiu să vorbesc cu totul despre alt-ceva.
E vorba de pictorul Branca şi de tabloul săă.
^ Cine a auzit de pictorul Branca ?
Mal nimeni!
Cine a auzit de tabloul său?
Nimeni.
Şi cu toate acestea, acolo, Ia poalele munţilor Gorjiulul, este un profesor de desemn, un artist adevărat, care lucrează de mal bine de un au, la un mare tablofl naţional, căruia II putem prezice—după modesta nos-tră părere—un strălucitor succes.
Va li poate tabloul de glorie al naţionalităţii noastre.
Pe o plnză de trei metri lungime şi doul Înălţime, se află fixată o întreagă viaţă, viaţa poporului nostru de la ţară, într’unele din cele mal interesante momente.
£ Un soldat, rănit, cu mîna în eşarpă şi cu pieptul plin de decorâţil s’a reîntors acasă lingă nevasta şi copiii săi. împrejurul unei mese de lemn, stafl roată vecinii cari afl alergat să-l vază; cîţl-va ţărani, unii bătrlul, alţii mal tineri, preotul şi fica lui de vr’o opt ani — şi cîte-va femei din sat
Rănitul e îmbrăcat cu o manta cam ruptă şi în cap poartă căciula de dorobanţ. '
Mina stingă, după-cum spuserăm—e prinsă în eşarpă, iar cea dreaptă ridicată în sus, lntr’un gest, cu care par’că vrea să dea mal multă viaţă frumoaselor sale povestiri.
Lingă viteaz, copilul sătt, de vr’o cinci ani, nepăsător de cele ce povesteşte tatăl, se uită la decoraţii învlrtiudu-le pe o parte şi pe alta; iar fetiţa preotului un cap blond de o expresie angelică— priveşte la băiat voind par’că să-I atragă atenţia asupra spuselor tatălui lui.
Puţin mal la o parte nevasta rănitului, cu un copil la sîn, ascultă, cu multă băgare de seamă povestirea soţului săfi.
Pe toate figurile o expresie de viii interes este zugrăvită şi în deosebi pe chipul, încadrat cu o barbă mare castanie, al preotului care şi-a uitat paharul din faţa •a, pliu cu viu.
Icoana bătrlnească, aproape ştearsă, a sflntulul Nicolae, pare că ascultă cu aceeaşi evlavioasă atenţie, povestirea eroului.
Scena are ca decor o cameră ţărănească cu soba albă în fund, şi cu lăicere pe care sunt întinse şervete şi hilimurl.
De afară, razele roşcate ale apusului pătrund prin fereastră şi iluminează chipurile cîtor-va dintre auditori.
Cu o desăvîrşită exactitate technică sunt lucrate, decorurile şi mal ales icoana—pentru care, efl lntll am avut iluzia realităţii, —un scaun de lemn, şi lăicerele.
Tabloul după cum am spus nu este încă desăvlrşit; expresia frigurilor nu este încă definitiv redată.
Puţin cam teatral gestul soldatului şi cam prea moale, mîna unei fete rezimate de sobă.
■ Scena Intîmpllndu-se în casă, căciula din capul eroului, Îşi are locul mal mult pentru a ’l face să apară într’o ţinută mn-marţială, probabil.
Credem că peste cîte-va luni tabloul va fi terminat şi după cum am auzit, presen-tat salonului din Paris.
Atelierul In care lucrează d. Branca este o baracă de sclndurl ridicată în curtea caselor sale de d. Titu Prumuşanu, primarul oraşului, Baraca e împărţită în două, jumătate, transformată in odae unde vin să pozeze modelele tabloului — în mare parte ţărani—iar restul e ocupat de tablofl.
Atelierul d-lul Branca este un adevărat loc de pelerinaj pentru călători, şi de sigur, că n’a plecat nimeni din cupriusul a-celel barace de scîndurl, fără un sentiment de respect şi de admiraţie pentru munca conştiincioasă, depusă de talentatul artist.
... Şi cine ştie, ce vor putea deveni o dată pentru ţara asta, locşorul acela tăinuit şi modestul profesor de desemn din Tlrgul-Jifl !...
Dar nimeni nu e prooroc In ţara sa.
Zara-
M1CROBUL FRIGURILOR GALBENE
D. dr. Sanarelli din Mente-Video, a descoperit, sunt trei săptămlnl numai, microbul frigurilor galbene. Primele rezultate obţinute sunt satisfăcătoare şi se speră că în curlnd se va stabili tratamentul tifosului.
In lazaretul din insula Flores, lîngă Montevideo, d. doctor Sanarelli a făcut primele studii asupra frigurilor galbene ; după multe încercări nereuşite, a sfirşit prin a descoperi, Iu culturile sale, un 1 accil care nu seamănă cu nici o formă c, noseută şi pe care l’a botezat baccilul icteroid.
Baccilul doctorului Sanarelli nu se găseşte de cît în sînge şi In interiorul ţesăturilor, nici o dată iu stomac safl In intestine.
Este foarte probabil că peste clte-va luni vom afla că, cu ajutorul seroterapiel, se va ajunge a fi stăpîn pe un flagel care ace atltea victime de secole.
OFOBMAţn
Azi alimentarea' Capitalei s’a kotărit a se face cu apele subterane din Valea Argeşului la Bragadiru, precum propusesem noi şi totuşi presa liberala găseşte prilej «Pa lăuda administraţia faimosului Robescu.
Drept răspuns, am început a aduna toate injuriile cu care colectiviştii ne-aA gratificat pentru că voim a alimenta Bucureştii, cn apă subterană, toate criticele ce au adresat acestui sistem de alimentare, toate angajamentele lor In această cestiune.
Această colecţinne de injurii va îutocmi o voluminoasă broşură care va fi dedicată d-lul C. F. Robescu.
Mîine, MercurI, pleacă la Curtea de Argeş, brigada de artilerie, comandată de d. general Macarovicl.
Se vorbeşte despre o nouă organizare a ministerului de interne.
Pînă acum însă nu este luată nici o hotărîre, remănînd a se mal studia ces-tiunea.
D. Dim. Sturdza se va stabili împreună la Sinaia pînă la finele lunel August.
De două ori pe săptămînă va veni in Capitală ca să prezideze consiliile de miniştrii şi să expedieze afacerile curente ale ministerului afacerilor străine.
Se vorbeşte că mal mulţi funcţionari superiori de la direcţia poştelor şi telegrafelor, declarîndu-se solidari cu d. Ki-riţescu, sub-director al poştelor în conflictul cu archiignorantul Kiru, — sunt hotărîţl a se retrage cerind regularea drepturilor lor la pensie.
Raporturile dintre archiignorantul Kiru şi funcţionarii de la direcţia poştelor si telegrafelor sunt atît de incordate în cît ministrului de interne nu ’l-ar rămîne alt-ceva de făcut de cît să revoace pe d. Kiru.
Ca şi Duminică, MM. LL. Regele şi Regina afl petrecut aseară peste două ore la castelul Foişor pe lîngă A. S. R. Principele Ferdinaiid, starea sănătăţel căruia este cît se poate de satisfăcătoare.
M. S. Regina a fost şi dimineaţa la la castelul Foişor.
In urma concesiunel ce s’a dat d-lul Dincă Schileru, de a construi o linie ferată particulară de la T.-Jifl la Schela, ministerul lucrărilor publice a primit două noul cereri de concesiune;
Una pentru construirea unei linii de la Paşcani la T.-Neamţu, şi alta de Ia Galbenu la BăceştI, judeţul Roman.
Congresul sîrbesc din Carlovăţ a ho-tărU să trimită o delegaţie de 20 persoane la împăratul Frantz losef ca să se pllngă in contra guvernului unguresc şi să expună toate călcările de legi 8ăvlrşile de stăpinirea maghiară in contra bisericei ortodoxe de la 1867 şi pînă tn zilele noastre.
Prin noul proiect de reorganizare a ministerului domeniilor, proiect la care se lucrează acum, se prevede crearea a opt funcţiuni noul: un secretar de cabinet, doul şefi de biurofl, trei sub şefi de biurofl şi’ doul copişti.	-
Proiectul de reorganizare va fi redactat în primele zile ale lunel viitoare.
D. dr. Buicliu, a plecat alaltăerl la moşia sa Fintînelele din Roman, de unde se va duce Ia finele sâptămînel la băile de la Ems, pe timp de două luni.
Cu îngrijirea numeroasei sale clientele, afl fost însărcinaţi d-nil d-rl Tatu-şescu şi Varnalv, asistenţii distinsului medic.*
Grupul vernescan diu Botoşani, în unire cu cîţl-va guvernamentali diu localitate, vor face să reapară îu primele zile ale lunel Septembrie vechiul ziar liberal Vocea Botoşanilor, care va susţine înainte de toate interesele administraţiuuel d-lul Arapu.
Direcţiunea politică va fi încredinţată d-lul Al. Enacovicl.
D. An. Stolojan a plecat aseară prin Predeal in străinătate.
Pînă la graniţă, ministrul domeniilor a fost însoţit de secretarul general d. Gr. Călinescu.
Interimul ministerului domeniilor îl va ţine d. Ionel Brătianu, eroul de la Galaţi.
La primăria de Fălticeni descoperiţi-du-se unele neregularităţl, parchetul a intervenit.
Judecătorul de instrucţie a cercetat pînă acum pe d. Nicolau, secretarul primăriei.
Se pretinde că dacă afacerea nu se va face muşama, se va dovedi că administraţia comunală a d-lul Gr. Radu a fost departe de a fi un ideal.
D. Grigore Macri, epitrop al spitalelor sf. Spiridon şi deputat al laşului, a sosit ieri dimineaţă in Capitală în scop de a se înţe'ege cu serviciul teclinic superior, In afacerea iluminatului cu electricitate al sta-ţiunel balneare Slănicul din Moldova, proprietatea acelei epitropil.
Această chestiune, care a luat proporţiu-nile uuul adevărat conflict între serviciul techuic, care a respins plauurile şi devizele presintate, ca incomplecte şi epitropia S-tulul Spiridon, care a lucrat fără cuvenita aprobare, va fi pusă In discuţiuue In viitorul consilia de miniştri.
D. Ed. Ulle, primarul de Botoşani, a sosit erl dimineaţă In Capitală. D-sa nu s’a sfiit a declara mal multor cunoştinţe că a venit anume pentru a pune un ultimatum guvernului, de oare-ce modul cum d. Arapu conduce politica şi interesele partidului In acel judeţ afl atins culmea ridicolului.
D. Seraphim lonescu, fost revizor şcolar în judeţul Suceava, a fost dat in judecată de ministerul instrucţiei pentru că, în calitatea sa de revizor,* oprind la sine registrele de note ale şcoalel primare de fete din Fălticeni, a comis un falş în acte publice, scliimbînd notele unei eleve, pe care o protegia.
Atragem atenţiunea consiliului de disciplină al baroului avocaţilor din Capitală asupra purtărel avocatului St. lonescu, cari cu ocazia unul proces ce a pledat ieri la judecătoria ocolului II—şi-a permis să insulte Iu mod grosolan, pe partea adversă, d-ra Maria Hurmuzeseu, In faţa unul numeros public>care se afla în sala judecătoriei.
Nu credem că tocmai un avocat trebuie să provoace asemenea scene şi socotim că e de datoria consiliului de disciplină să le reprime, ori de la cine ar veni ele.
Duminică a avut loc mult amluata tragere a loteriei bisericei sf. Treime din Ploieşti. Iată rezultatul Ragerel:
Afl cîştigat No. 19.217 clştigul cel mal mare de 5000 lei; No. 13 243, 1000 de lei; Nle. 32.321, 18.439, 12.359 şi 30.430, clte 500 lei; Nle. 12 947, 12.235, 1060, 25 509, 19.529, 46.444, 586,36.653,695, 2924, 41.747, 35 143, 21 612, 41.269,36.953,18.401,18.006, 4921, 31.523, 16.027, 41.417, 15.291,34.847, 21.519, 24.789,43 263, 24.226, 30.211,30.407, 26.914,38 695,20.506, 9181, 12.745,3053, 27.843, 39.677, 30.519, 2027,37.013, cîte 100 de lei.
ŞTIRI MABrBTTE
*	Comisiunea însărcinată cu studiarea regimului diu închisori s’a ocupat şi cu ces-tiunea minorilor şi a vagabonzilor.
*	D-nil locotenenţi M. Mânu diu al 2-a de roşiori şi Tărtâşescu din al 4-a de călăraşi afl fost mutaţi Iu regimentul 4 roşiori, in locul d-lor locotenenţi Augheleanu şi Ni-culcea, trimeşl In Austro-Ungaria pentru a face un stagifl de un an la cile un regiment de cavalerie.
*	D. An. Stolojan, care trebuia să plece astăzi la Carlsbad, a amluat plecarea sa pînă la Întoarcerea in ţară a d-lul I. Brătianu, eroul de la Galaţi.
*	D. V. Gheorgbian. prefectul de Iaşi, In-torcindu-se din străinătate, a reluat direcţiunea afacerilor judeţului săfl.
D. C. Penescu, prefectul de poliţie diu Iaşi, a obţinut la rludul sftfl un conc edifl de 30 zile.
*	Directorii prefecturilor de Gorj şi Olt afl fost autorizaţi a gira afacerile acestor prefecturi, In lipsa prefecţilor lor cari sunt In concedifl.
*	S’a aprobat modificarea bugetelor comunelor urbaue L'araeal şi T.-Severin, pe exerciţiul 1897-98.
*	In ultimul cousiliu de miniştri s’a aprobat aliuicrea stradel Negru Vodă din capitală.
*	In internatul medico-militar din capitală sunt 13 locuri vacante de bursieri.
Concursul pentru ocuparea lor se va ţi ne la 10 Octombrie viitor.
Nu sunt admişi la concurs de cil bacalaureaţii Înscrişi la facultăţile de medicină din ţară.
*	Candidaţii cari afl reuşit la examenul oral de bacalaureat In seria de erl, sunt următorii :
Parfeni Nicolae, Pasean M., PavlovicI C., Păucescu I., Petculescu N, Petrescu Petre, Petroşeanu A., Pineles Oraţifl, Poitas Aizic Popescu A., Popescu M. G., Popescu Lazăr Postelnicu Atanasse, d-ra Protopopescu Profira, Protopopescu V., d-ra RaaovicI Viorica, Rapaport Leon, Rădulescu I. loan, ltădulescu T., Retter Marcu, Rossenfeld Ia-cob Ruptureanu Grigore, Samariau, Pompei, Săvescu Petre, Săvulescu Teodor, Sehwarfz Osias.
Un distins elev al liceului din Ploeştl, d. Popescu M. George, a fost călduros felicitat de comisiuue.
ECOURI
**# Iu grădina Raşca, unde d-şoara E. Petrescu, prin frumoasele figuri de echilibristică ce face, atrage un numeros public, se petrece de minune.
Program mal varia! ca în acest local, nu e la nicl-o altă grădină.
Pentru mtine seară se va ju:'a o frumoasă comedie, «33 333 şi 33 centime pe zi», tradusă diu franţuzeşte.
Procesul Boitcef
FilipopolI, 14 Iu’ie.
Tribunalul respinge pentru viţii de formă, cererea avocatului părţii civile, de a asculta ca martor pe fiul Kanazierski, ofiţer bulgar, care asista la tatăl său la prînzul la care Boitcef pretinde că era de faţă.
Tribunal refuză pentru acelaşi motiv, de a asculta alţi martori, ca servitoarea d-lui Kanazierski şi un alt ofiţer căruia fiul Kanazierski a povestit că Boitcef s’a întors acasă la miezul nopţei în seara crimei.
După citirea unor procese verbale şi a unor scrisori ale lui Boitcef adresate lut Novelic şi Anei Simon, pe cari Boitcef le recunoaşte, tribunalul ascultă ca experţi 4 doctori, printre cari doctorul Jattkulotv, preşedintele Camerei. Toţi zic că Ana Simon a fost aruncată în rîu fiind deja moartă.
După cererile avocaţilor părţii civile şi a lui Novelic, tribunalul s’a dus după amiazî la locul crimei, lingă Mariţa, la 11 kilometri de Filipopoli. Curtea şi acuzaţii an luat loc tn 15 trăsuri escortate de geandarmi călări. Sosiţi la locul crimei, Novelic şi Bogdan aii reînoit mărturisirile lor; Boitcef n’a zis nici un cuvînt.
Mîine vor începe pledoariile.
DIVERSE
DINCAPI1ALA
Călcată de căruţă.— Erl, Ia orele 2 p. m., căruţa d-luf Matbias din strada BrînzarI 5, a călcat pe femeea Elena Pandelescu, servitoare la penitenciarul Vâcăreşfl.
Intr’o stare destul de grivâ nenorocita a fost trimisă In îngrijirea spitalului.
Vizitiul care conducea caii căruţei a fost arestat.
Copil lepădat.—Astă-noapte, pe Ia orele 11, sergentul cu No. 909 postat In straga Cri-şulul, a găsit un copil ca de două săptămlnl, lepădat iu dreptul caselor cu No. 3.
Copilaşul a fost trimis la spitalul Materni-t tea.
Se fac cercetări spre a se descoperi denaturata mamă.
Muşcaţi de cliue turbat.— Erl ai) fost aduşi la institutul bacteriologic diu Capitală, doul ţărani din judeţul Muscel muşcaţi de un cline turbat.
DINJARA
Iiiceudiu.—Mal multe şire de pae şi fin ale locuitorilor de pe moşia Cudalbi, judeţul Covurlul, afl fost consumate de ua foc declarat erl noapte.
Pagubele sunt destul de mari, mal ales că griul nici nu era asigurat.
Trăsnet. — Vineri seara, aceeaşi furtună care a fost şi in Capitală, s’a deslăuţuit şi in Tecuci.
O ploae torenţială care a căzut in localitate, a prefăcut stradele în adevărate torente. Magazia de sclndurl din piaţa sf. Nicolae a fost cu desăvirşire distrusă, in urma trăsnetului ce a căzut asupra el.
Pruncucidere. — Ni se anunţă diu Fiii-peşti, Prahova, că femeea Ilinca Lixandru din comuna Ghisdoveul, a născut in ziua de 6 Iulie un copil, pe care însă nu l’a mărturisit pentru înscrierea naşterel lui in actele stărel civile.
E dovedit astă-zl că femeea, de toarnă a nu fi aflată de naşterea lui, l’a ornorit.
Parchetul s'a trantportat la faţa locului spre a face cercetările.
DIN STREINATATE
O rasimilare. — Regisorul teatrului de vară din kreuzanch a fost, nu de mult, dat afară din cauza răului serviciO pe care-1 făcea
Pentru a se răsbuna, el a deschis Sîmbătâ toate becurile sălel.
Din fericire, janda-mil de serviciO venind afl tost isbiţl imediat de mirosul sufocant pe care 11 degazase gazul şi cum In acea seară era reprezentaţie, afl evitat o mare nenorocire O ex-ploziune enormă s’ar fi produs şi gazul ar*fi luat foc.
Irascibilul regisor. dind probe de aceiaşi nebunie şi a doua seară in timpul miel reprezentaţii, a fost arestat imediat.
O catastrofă In Siberia—Oraşul Te-clieleabinack, principalul punct de circulaţie al emigranţilor in Siberia, a fost teatru unelingro-zitoare nenorociri, intîmplatâ In următoarele împrejurări;
Un grup de mal mult de 300 de indivizi d« acest soifl, compus de tineri şi bătrinl, se găseaţi Intr'o baracă de lemn, aproape da linia drumului de fier. Lucrurile emigraţilor erafl in-tr'o altă barcă speciala.
Un incendifl Îngrozitor se declară peste noapte, la orele 3,In baraca unde avutul lor era închis.
Flăcările, alimentate de un vlnt puternic, cu o iuţeală vertiginoasă cuprinde Întreg localul.
Nenorociţii se precipitară să iasă afară : era imposibil. O lnvălmăşală enormă se produce şi toţi-înfricoşaţi de moarte—încep a striga ajutor.	,
Era o panică de nedescris
Mulţi din el pier in flăcări, iar restul scăpă cu grave contuziunl.
După cercetările făcute, s'afl găs t cadavrele carbonizate a 20 persoane.
----------- M ■ —	-------
Depeşile de azî
Servicinl „Agenţiei Romîne“
Londra, 14 Iulie.
. Times anunţă că ambasadorii vor adopta azi proiectul de tratat al preliminărilor de pace. Apoi Îl vor discuta cu Tewfik paşa.
Londra, 14 Iulie.
Se anunţă diu Constantiuopol ziarului Standard, cu data de 22 Iulie, că s’au făcut multe arestări In acest oraş, mal cu deosebire printre studeuţil Iu teologie, funcţionari şi în clasa mijlocie al ^locuitorilor.
O iradea imperială ordonă să se grăbească cit se poate de mult desarmarea populaţiunel musulmane.
Se consideră ca un semn bun iu favoarea unei grabnice încheieri a păcii, fapful că desarmarea se va executa cu energie in tot Conslantinopol.
Conslantinopol, 14 Iulie.
Indemnitatea de răsboiu împreună cu indemnitatea pentru proprietăţile particulare distruse, s’a fixat la 4,000,000 lire turceşti. Cestiunea controlului financiar faţă de Grecia nu s’a hotărtt încă.
Turcia pare că se mulţumeşte cu condiţiunile de pace cunoscute până acum.
Conslantinopol, 14 Iulie.
Azi a fost o Întrunire a ambasadorilor la Buyukdere, şi a 13 a conferiuţă pentru negociările de pace la Top-hane.
Ştirile anunţînd evacuarea Tesaliel şi trimiterea a 32 batalioane în Creta sunt falşe.
Londra, 14 Iulie.
Camera Comunelor. D. Curzon declară că se poate spera că Djewad-paşa, ca şi predecesorii săi în comandamentul militar al insulei din Creta, va merge In înţelegere cu amiralii.
Vieua, 14 Iulie.
Se anunţă din Petersburg Corespondenţei Politice că nici Rusia, nici vre-o altă putere, n’a cerut măsuri coercitive în conlra Turciei, în cazul cînd Poarta ar insista asupra anexărel Tesaliel. Rusia nave a nici un motiv pentru a le cere.
Rusia a fost în tot-d'auna în înţelegere cu cele-Valte puteri, mal cu deosebire în ceea ce priveşte cestiunea graniţei.
Canea, 14 Iulie.
Djewad-paşa a făcut o vizită consuliler.
Insurgenţii din Akrotiri afl atacat corabia turcească Fuad.
Compania franceză din Sitia s’a întors la Canea pe bordul lui «SucliaU. O jumătate companie de fie-care naţiune şi o delegaţie de ofiţeri internaţionali o aşteptai! la debarcarea sa şi afl însoţit’o pînă la ca-sârmă.
Drecourt, 14 Iulie.
A-seară s’a produs clte-va ciocniri lulrc minerii francezi şi belgianl. Geandarniil voind să intervie afl fost primiţi eu pietre Ordinea nu s’a restabilit declt la 2 ore de dimineaţă.
Madrid 14 Iulie.
Uu cartuş cu dinamită a făcut explosie în faţa casei primarului din Arenas, in provincia Santauder. Nu suut decit pagube materiale. S’afl făcut mal multe arestări. Se crede că este vorba de o răsbunare politică.
Madrid, 14 Iulie.
Regina, Regele şi Infantele se plimbau intr’o pădure lîngă St.-Sebastian, pe cînd un tinâr vina acolo. Plecînd un foc de puşcă, cîte-va grăunţe de plumb s’au abătut în spre partea familiei regale.
Riiletin agricol
Marea recoltelor
Brăila 13 (25 Iulie 1897.
Ţările importatoare cari afl fost mal erei) lovite de intemperii sunt : Francia Italia şi Iu parte Spania. Inferioritatea recoltei se constată dm ce in ce inal mult, şi dacă trebue să dăm crezămintultimelor ştiri, producţiune* eriu-lui va fi cu 3°/o mal slabă de cit acea din anul trecut.
Perspectivele se menţin în general satisfăcătoare in Germania, Belgia şi Olanda.
In Anglia cîmpurile sunt frumoase; timpul ® a. , ^ favorabil, şi de oare-ce semănăturile afl fost sporite cu 10»/«, se speră că produsul total va fi aproape egal aceluia din anuJ trecut
CLV‘a!^e sumu de Hectol. 21.000,000 contra 22,000,000 in 1896.
Situaţiunea in Ungaria nu s’a ameliorai. După informaţiunile lui «Pestei- I.lovd» recolta anului curent s’ar urca la:
Hect. 41,800j000 grlfl, Hect. 12,300,000 secară, Jlect. 16,100,000 orz.
Hect. 16.400 000 ovăz, iar acea a porumbului ar fi cu 15—20"/o inferioară celei din 1896. Ştiri din alte sorginte sunt cu mult mal pesimiste.
Decolta din Rusia va fi în general inferioară ce el unul an de mijloc ; In unele districte ea este chiar cu totul rea.
America, rămlne singura ţară, care se bucură de o mare şi abundentă recoltă de grîft. Cel de toamna este in mare parte secerat, şi produsul corespunde aşteptărilor. Perspectivele pentru acel ,le pnină-vară se menţin tot ntlt de favorabil ca şi in trecut. '
www.dacoromanica.ro
EPOCA
Ţoale ttrgurile de cereale eraţi foarte susţi- I Un fosl ministru liberal ifl cabine-nute in primele zile ale săptăralnel sub revista I ^ ^-lui Aurelian,—am putea la ri-CU preţuri in urcare şi cu tendinţa sănătoasă. I	...	, d
Disponibilul atinsese cursul de 88 J/8 la bursa I goare sat aam numele, a faxul ae -	- •	1 claraţii preţioase unui amic al nostru.
Fostul ministru a exprimat convingerea că o remaniare ministerială este inevitabilă pentru... la toamnă.
D. DimUrie Sturdza va trebui să cedeze solicitărilor aurelianiste, cu attt mai mult că Regele însuşi doreşte o concentrare liberală.
După acelaşi fost ministru, dacă d. Sturdza nu va ceda, atunci va trebui să se retragă.
Astă-seară seiintruneşle consiliul medical comunal, avînd să discute un însemnat număr de cestiunl curente.
D. AbgarovicI, consilier la Curtea de apel din Galaţi, cerind a fi pus la retragere pe ziua de 1 Octombrie, pentru cauză de sănătate, d. Djuvara a declarat numeroşilor candidaţi că va numi în acest foc pe cel mal vechid din preşedinţii de tribunal.
Dacă în adevăr ministrul de justiţie se va ţine de cuvînt, ce decepţiune pentru d. Bastachi, care nu s’a sfiit să se arate atît de slugarnic, numai in scopul de a fi numit în acest loc.
din New-York.
Luata ia total producţiunea Europei, se constată cu mult mal inferioară celei din anul trecui. Francia şi Italia au deficite Însemnate.
Recoltele din Rusia, din Bulgaria şi de la noi, sunt departe de a fi satisfăcătoare. Depozite de mărfuri vechi, aproape nu ne aii mal rămas, ast fel că nu avem ce oferi. In aceeaşi situaţiune se găsesc Indiile, Australia şi Argentina. Expediţiunile lor din ce in ce mal reduse, o dovedese in destul.	.
Stockul universal a scăzut la un nivel nevăzut de mulţi ani.
El este de 24,500,000 hectol. contra 40,000,600 in 1890 şi 50 milioane in 1895.
ltfimtne dar America cu recolta el extra-or-dinară, pentru a supleni aproape singură, lipsurile din vechiul Continent, şi suuLem convinşi, trecutul ne o dovedeşte, că Americanii vor' şti a trage tot folosul ce această situaţiune excepţională le oferă in anul de faţă.
Piaţa
Lipsa de mărfuri, rezerva ce o arată vinză-toril, fac că piaţa noastră se susţine şi rămîne ueintluenţită de ştirile primite de afară. Operaţiuni in grih. aproape nu se fac, .■ st-fel că nu putem cota de cit nominal, şi putem zice fără vinzătorl.
Ori(t Lb. 59/89 (fe^hlfi) corp. 1—î%, nem*l. f. 12®/*—13'/« .	.	6K/00	(noii)	.	2—S«/o p.	A»g. f. ia»/4-13‘/»
>	.	57/68	(vechili)	►	4-0%.	f. 1» —12V4
,	.	54/50	(>Ofi)	.	4-6%,.	f.	117,-11%
Secară DnpA calitate f. 950 — 1000 vagonnl Ors	.	.	f. 180- 816	.
Kapitli	.	.	f 9100 - 9800	•
Pjramb Lb 67/58 fr. 5.70-580; Lb. 69/00 fr. 6.90-6. col. ,	59/00 fr. 6 60 -6 80.
00/61 rouă, fr. 7.95-7.50.
.linte de cal, » 59/60 fr.30.—5.25. cinquantino vagonul fr. 9.30—9.40.
Navluri oferite
Incidentul de la Galaţi, despre care Epoca a dat la timp toate amănuntele, a avut ca rezultat permutarea d-lul Gabrielescu la Turnul-Severin.
In locul său, la Galaţi, a fost transferat primul-procuror de Iaşi, d. Ca-racaş.
In urma nedreptet transferărel a căreia vidimă a fost, d. Gabrielescu şi’a dat demisiunea.
***
pe
Seoerin Xovosela-Gtrla Cetatea • Ca lafat - Vidin Lom Palanca—Bistreti Palanca-Bechtt Corabia- Somova Kicopoli-Măyur ele yimuicea-Sistov Rutoiuk- Giurgiu Turtucaia-Olteni •. a Silietria-Călăra f Borcea, Piua IWrft FScăenf
K. Br. 2000 af. 1.- K. Br. 1100 af. 1.50.
2000 2000 • 2000 2000
0.90 - 0-80 ► 0.75 0.70
► 2000 * 0.65 * 2000 » 0 60
►	2000 r 0.55 »■ 2000 » 0.50
►	2000 - 0.40 »• 2000 ► 0.40 * 600 * 1.—
►	600 ► 1.20.
1000 af. 130. 1000 »• 1.20. 1000 ► 1.10. 1000 »• 1.05. 1000 ► l.-ft 1000 > 0 95. 1000 * 0.90. 1000 > 0.85. 1000 » 0.80. 1000 » 0.85.
ULTIME INFORMAIIUNI
Chemat a îngriji pe Principele nostru Moştenitor, profesorul E. v. Leyden, a adus ţărel încă un omagiu. Rugat fiind ăe d. dr. Obregia, care i-a dat toate notele şi descrierile necesare, d-l prof. Leyden, preşedintele soc. medicale din Berlin, a ţinut o foarte ascultată conferinţă asupra băilor minerale şi a staţiunilor climaterice ale Romîniel. D-sa a arătat calităţile lor preţioase şi le a recomandat atenţiei medicilor streini. Toate, de la băile Statului pînă la cele mal însemnate din băile particulare, aii fost citate şi descrise.
Deasemenea a vorbit despre băile Spit. civile şi epitr. Sf. Spiridon (Slâ-nic) cum şi despre Sinaia, care acum a dus atitea foloase preţioase ameliorării sănătăţii Principelui nostru Moştenitor.
Faptul că ţara noastră începe să fie cunoscută, din toate punctele de vedere, Uimei cutie din străinătate, trebue să umple de mulţumire inima tuturor Romtnilor.
*
* *
Cu numărul nostru de miine vom distribui gratuit un splendid supliment ilustrai conţinind o descriere amănuţUă a tuturor băilor exploatate de Statul romin şi &te-va ve-derl admirabile de pe la staţiunile balneare.
Din Bacăă ni se scrie, că preţurile piaţa cerealelor sunt toate în ridicare.
Vînzătoril, foarte pretenţioşi, nici nu vor să enunţe încă preţurile pe cari le cer pentru grlne. Cumpărători sunt. Rapiţa s’a vin-dut cu 2325 lei vagonul; griul vechio pentru săminţă cu 1525. Pe ziua de Duminică se oferea pentru acelaş grîfl ItiOO. Porumbul se cotează cu 800. 0 partidă de 60 vagoane cincantin, greutatea de 63 Ibe s’a vîndut cu 865 lei vagonul. Recolta orzoaicei e compromisă. Piaţa continuă a fi animată.
In urma instigaţiilor d-lul Zorilă, sute de cetăţeni din Galaţi aii trimis o petiţie ministerului de interne cerind revocarea d-lui C. Plesnită, primarul Galaţilor, şi a d-lul Uzescu, inginerul şef al comunei, cari sunt acusaţi că din pricina neglijenţei lor s’au produs dezastrele din localitate cu ocazia inundaţiilor.
D-na Simona Al. Lahovari a hotărît să pună în vînzare, în loturi la ţărani, moşia sa Tătăranî, din judeţul Prahova.
D. Ursescu, secretar al comitetului
Se ştie că d. 1. Bastache, procurorul general de Galaţi, care a fost însărcinat cu ancheta în această afacere, depusese un raport favorabil d-lul Gabrielescu şi aştepta ca incidentul să se închidă.
Surprinderea d-sale a fost mare etnd a văzut pedeapsa aplicată d-lul Gabrielescu.
Prin cercurile judecătoreşti din Galaţi, se vorbeşte—cu insistenţă—despre demisia d-lul Bastache, din postul de procuror general. D-sa consideră, ca un blam personal, măsura luată contra d-lul Gabrielescu.
înregistrăm ştirea sub toate rezervele. Cunoaştem răbdarea de care e capabil d. Bastache, in chestiile de demnitate personală, şi de aceia nu punem mult temeiu pe zvonul despre demisia sa.
Evenimentul din Iaşi află că d. dr. Manolescu, cunoscutul oculist din Capitală, ar fi luat hotărirea de a se stabili In capitala Moldovei.
Confratele crede chiar că d. dr. Manolescu va cere transferarea sa la Universitatea din Iaşi.
Aflăm cu multă părere de răO încetarea din viaţă la Iaşi a d-nel Ana Goldenthal, soţia cunoscutului avocat din localitate, d. G. Goldenthal.
D-na Goldenthal sufeieade mat mult timp de o crudă boală.
Trimitem familiei Întristate condoleanţele noastre.
D. maior Al. Zamfirescu, de la şcoala specială de artilerie şi geniu, a fost Însărcinat de administraţia războiului să meargă la fabrica Krupp de la Essen pentru a primi materialul comandat, necesar cetăţel Bucureşti.
A 2-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă 4 la sută, amortisabilă din 18%, la Im-
uitat ar fi rămas penlru tot-de-a-una, dacă d-sa s’ar ii retras din asemeni afaceri.
Acum însă cu un noii gheşeft a reînviat şi gheşeftul uitat.
D. D. Moruzzi a denunţat parchet ului din Galaţi, că fiul săli minor e victima unei «o-peraţiunl financiare» a d-lul Urban, operaţiune identică cu cea a d-lul Dim. Strat.
Parchetul cercetează.
Ni ne nerte tlln diferite oraşe ale ţârei eâ mulţi continua cu uritul obiecţii de a ne inntata in loealnl dei»oxitelor de Jumate şi a ceti $te rind toate ziarele, fără a cuin-ţtâra niei unul.
Voi, ţte de o parte facem rân-punmâtori pe depozitarii de ziare pentru aeent abuz pe care 7 tolerează, iar pe de altă parte rom tua mănuri ea numele domnitor cititori gratuiţi nă fie publicate.
D-nu Ştefan Borănescu, d. şi d-na Vasile Bossy cu copiii lor, d. şi d-na Coust. St. Borănescu, d. şi d-na Virgilitt Pleşoianu cu copiii lor, d. şi d-na I. C. Libiceanu, d-na Irina Borănescu şi d-na Maria Mibuleţ, afl durerea de a vă face cunoscut pierderea prea iubitei lor soţie, mumă, soacră, bunică, soră, şi cumuată.
MARIA ST. BORĂNESCU
încetată din viaţă în ziua de 14 Iulie 1897 la ora 1 p. m., In etatea de 60 ani
şi vă roagă să bine voiţi a asista la ceremonia funebră care se va oficia in ziua de 16 Iulie 1897 la ora 4 p. m. la domiciliul sâfi din str. Sboru No. 13 de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodâ (Bellu).
PrîeteuiI şi cunoscuţii cari nu aii primit invitaţiunl, sunt rugaţi a considera aceasta ca atare.
Publicaţ-iune
Adminrstraţia Asilulul Elena Oteteleşanu
Se aduce la cunoştinţa generală că In ziua de 15 Octombre viitor anul curent, la orele 11 din zi, se va ţine licitaţiune In localul doamnei Irena Cămpineanu, calea Victoriei No. 145, pentru arendarea moşiei: Tanganeanca-Poroaea-Poşta-veche situată In comuna Stubel-Orăşti, judeţul Ilfov.
Această moşie e în depărtare de 19 kilometri de Capitală, avînd şosea plnă la dtnsa.
Arendarea se face pe 8 ani, începători de la 23 Aprilie, 1899.
Amatorii pot vedea condiţiunile de arendare şi reglementul licitaţiunil în orl-ce zi de lucru la cancelaria administraţiei In str. Minerva, 22, de la orele 10—12 din zi.
-LICEULMODERN DEBAETI
mJCTTREŞTI	*
160, CALEA VICTORIEI, 190
CursulI primare, secundare şi secţie pregătitoare pentru bacalaureat. Autorisat şi reautorisat de a ţine, in limitele regulamentului, esameue de fine de an şcolar în institut şi elibera certificate valabile pentru bacalaureat şi şcoalele speciale, Liceul MODERN Sşl va deschide cursurile anului şcolar 1897—98 Ia 1 Septembre 1897, ou un corp didactic ales dintre cel mal distinşi membri al liceelor şi gimnasiilor din capitală. Preparaţiile pentru corigenţi incep la 20 August.
In ultimii doi aul de funcţionare a «Liceului Madern», sub a noastră direcţiune, această scoală a avut, faţă de cele-l’alte scoale particulare din ţară, cea mal mare populaţiune şcolară. Din promoţiunea anului 95—96 a avut 40 de bacca-iaureaţl. In Iunie 97, comisiunile instituite de Onor. Minister, compuse—în scopul de a se ridica nivelul invăţămtntulul privat-din profesori universitari şi secundari de o integritate şi severitate cunoscute, ati promovat, în urma examenelor cu succes trecute îu institut, 70 din elevii cursului secundar; afară de aceştia toţi cel 25 de elevi, cari aO trecut esamenete* la Stat. au fost promovaţi; in total Institutul a avut 100 de elevi definitiv promovaţi In anul şcolar 96-97.
Cu un cuvînt succesul acestui Institut, tn ultimii doi ani, a fost atît de strălucit, că a întrecut aşteptările multor colegi şi chiar ale onoratei comisiunl, numită, în scopul mal sus amintit, de onorabilul Minister at instrucţiunel publice.
De la început, hotărîţl la munca cinstită şi energică, nu ne vom da înapoia orl-cărel dificultăţi. Cu puterea ce dă sentiraeutul datoriei îndeplinite, ca profesori şi directori, vom merge-înainte, în speranţa că şcoala noastră vu ocupa un loc onorat In învăţămîntul particular, care şi dînsul va contribui cu ceva la mărirea şi înălţarea patriei!...
înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac eu începere de la 1 August 97, în toate zilele, orele 9—12 a. m. 2—6 p. m., în cancelaria Institutului, Calea Victoriei, 190, Bucureşti.
Prospecte se trămil la cerere.
Directori / Dr-M’ Brândză, « rt: \ George C. Dragu,
permanent al judeţului Ilfov, a fost nu- I prumutul de lei 90.000.000, se va efectua
Odată cu d. Ed. Ulle, primarul Botoşanilor, ati sosit tn capitală şi mal mulţi ţărani de la com. Dolina, TruşeştI şi Buhâcenl, proprietăţile d-lor senator dr. Bucşanescu, deputaţi Vasiliu şi Enăşes-cu, complinind aşa numita «delegaţiune a populaţiunel rurale din acel judeţ» care se va tîngui d-lul Ferechide contra ad-ministraţiunel prefectului Arapu.
De la I Iunie, decînd direcţia C. F. B. a urcat tariful de călători şi de bagaje pe liniile ferate, veniturile drumurilor de fer scad din ce în ce mal mult.
Dupe o tabelă statistică publicată în «Monitorul Oficial» de azi, veniturile C, F. R. de la 1 Iunie pînă la 30 Iunie au fost 3.143.230 lei 36 bani, pe cită vreme In perioda corăspunzătoare din anul trecut afl fost 3.800.769 lei 93 bani.
Prin urmare un deficit de 657,539 tel 57 bani numai într’o singură lună faţă de anul trecut.
Iată rezultatul reformei eroului de la Calaţi.
D. Fug. Mavrodi, consilier Ia legaţiu-nea romtnă din Viena, a sosit în ţară.
Mal mulţi din artiştii Teatrului Naţional, între cari d-nele Ar. Romanescu, I. Vladaia, d-nil Notara, Băjenaru şi Teodorescu, ati fost invitaţi de măiestrul de ceremonie al MM. LL. Regele şi Regina să participe la representaţia ce se va da la Castelul Peleş în timpul şede-rel la Sinaia a A. S. R. Principele Fer-dinand al Bulgariei.
Se vorbeşte — dar nu este Încă fapt îndeplinit—despre cocoţarea la demnităţi înalte a unul nou fecior de bani şi de nume gata, adică despre numirea tl-nărulul Alexandru Ionescu, demisiona-lul director al prefecturel de Ilfov, în postul de prefect al judeţului Dîmboviţa, rămas vacant în urma demisiunel din cauză de sănătate publică a decrepitului Vasilache Dumilrescu.
mit director al prefecturel în locul junelui Al. Ionescu, numit prefect al judeţului Dîmboviţa.
Voinţa Naţională confirmă ştirea dată de noi că MM. LL. Regele şi Regina vor face o vizită la Ischl împăratului Frantz-Iosef.
Credem a şti că MM. LL. vor sosi la 29 Iulie la orele 4 p. m. la Ischl, însoţite de d-nil general Vlădescu, Ion Kalenderu, Emil Ghioa, ministru al ţării la Viena, etc.
Galaţii spun că zilele acestea s’a prins o însemnată contrabandă de tutun şi tabac la gura Prutului.
* Nişte greci voiad să introducă saci cu tutun şi tabac pe teritoriul nostru. La somaţiunea santinelei «barca la mal», grecii au răspuns prin focuri de revolver.
Dindu-se alarma, soseşte corpul de gardă care ripostează cu salve de puşti; un glonte răneşte pe un grec la picior
în ziua de 19 (31) Iulie 1897, orele 10 a. m„ îu localul ministerului de finance.
La această tragere se vor amortisa titluri, îu valoare nominală de lei 389 500, Iu următoarea proporţiunc :
119	titluri de	500		lei	59.000
118	» »	1.000			118.000
47	> »	2.000		*	117.500
19	» >	5.000			95.000
302	titl. pentru o valoare		de	lei	389 500
Programul recepţiunel Principelui Bulgariei
Programul privitor la recepţiunea A. S. R. Principele Ferdinand al Bulgariei, s’a stabilit tn mod oficial şi va fi publicat prin Monitorul Oficial de Joul.
A. S. R. Principele Ferdinand, însoţit de d. conte Bourboulon, mareşalul curţii princiare, de doul adjutanţi şi probabil şi de d. Stoiloff, prim-ministru bulgar, va sosi tn ziua de 23 Iulie la orele 8 şi jumătate dimineaţa la gara Predeal.
La Predeal, Principele Ferdinand va fi întîmpinat de d-nil Dim. Sturdza, general Arion, comandantul corpului II de arma-
şi perforează barca. Contrabandiştii vă- I ^ Ghica-Brigadiru, agentul diploma-zîndu-se în pericol de moarte, ati tras I ţi’c ai ţ^rel la Sofia, Mincevici, agentul di-
In ivi n I ai oLi ii nronnl	I  7 «,i4 (nll/ils, />« i	nm
barca la mal şi s’ait predat. Cercetările urmează.
In urma scrisorel ce M. S. Regele a adresat Romlnilor, In ziua de 8 Iulie, un însemnat număr de persoane aii adresat telegrame atît MM. LL. Regele şi Regina cil şi A. S. Principesei Maria, prin cari exprimă felicitări şi mulţumiri
plomatic bulgar tn Capitală cu întregul personal al agenţiei, etc.
Un batalion de infanterie din Ploeştl, cu muzica în frunte, va da onorurile militare Principelui.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PUBLICATirNE
Domnul locotenent Gheorghe Subă, din Bucureşti, strada Sculpturel No. 3, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui săă patronimic de «Subă» eu acela de «Păncescu».
Ministerul publieâ această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
IPubUcaţlune
D. Valeriu Dumitrescu,'din Bucureşti, strada Eminescu No. 2, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea nu-meiul săO patronimic de «Dumitrescu» n acela de «Bărbescu», spre a se numi «Valeriu Bărbescu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţie în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zi-sulul articol._____________
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţinne
Domnul Ion Dumitrescu comerciant din Bucureşti, strada 24 Ianuarie No. 30, a făcut cerere la acest Minister, pentru adăo-garea la numele săii patronimic de «Dumitrescu» a celui «de la TeişanI», spre a se numi «Ion Dumitrescu de la TeişanI».
|,Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut pe aliniatul 2 al zisului articol.
Farmacia ANDREI CRUCEANU | MARE OCASIE DE MOBILEI
FIIND 8EKON MOI1T
MOBILE fine, un
Vinii întăritor şi contra mistuiri grele. Tonicul cel mai energic pentru persoane delicate cari nu potu supporta preparatele ferruginose şi cubasa de quinquina. Recomandabil contra oboselei stomacului chlorosei, lipsei de sânge şi pentru convalescenţă.
Vinu St Raphael este precios pentru bătrâni, femei, copii şi persoane delicate.
Fie care sticlă porta Marca fabricei, Timbru oificial al Uniunei fabricanţilor! din francia şi Medalionu indicând marca ‘ Clcteas”.
Se gasesck In Romamia la tote faumaciile
Şl bllOGUKKIILE.
ViiHilui St-Raphacl Valence (Crtoe-Francia).
MUŞAMALE
IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
W	Bucuresd, str. Smârdan, 2
. Staadeckers«™«’ Bulevardul Cuza,17 . uiuuuulmul CrcUova str cogălnicenu lo
Din Tlrgu-Neamţii
Sub-semnatul am onoare a Înştiinţa pe onor. Public, care este hotărît a vîsita, in timpul ve-rel oraşul Tg.-Neamţu, renumitele băl de la Oglinzi sati splendidele locuri de vară din 1m-
firejurimile oraşului Tg.-Neamţu, că din luna unuarie a. e. am luat în posesie farmacia din acest oraş şi că n’am cruţat muncă nici bani pentru a o ridica la nivelul farmaciilor celor
La Sinaia A. S. R. va fi întimpinat la gară de M. S. Regele, înconjurat de Casa Sa civilă şi militară, miniştrii, ofiţerii
,—	■ suveriorl aflaţi în localitate, d. general , .	.	. ,	■	■■■ ■ lunrtc nuur.
pentru deplina Însănătoşire a A. b. Prin- FopH eforid Spitalelor Civile, prefectul	ne hJă ™ Valea Victoriei, 78 (vis-i-vis de Pasagiul 1
Cipeliji Moştenito1'.	I	iwahoZ, autoritatea	!Profitaţi de ocasim
Multe telegrame au sosit ŞI din suăi- I locală, precum, personalul legaţiunei o- I (j,.0je	cauciuc, sâpunerie. parfumerie, eau de ■ ------------------------------------
nătate.	[ tomane etc.	I cologne, etc., etc., şi un mare deposit de ape
A. S. R. Principele va fi găzduit în a- 1	----•- -**-*--«	j;—~» j-i-
& camere cu Pianfuo negru, un salotif nu nb-lonaş, un dormitor, una Miifrage-rle, im binroft. diferite Canapele mecanice, Scaune de piele şi alte obiecte de fantesie, se viend şi in parte cu preţuri foarte eiHine.
......... ' ' ’ ’ i de Pasagiul Romni(
ocasiune !
Astă-zl se face la Sinaia inaugurarea noului spital construit de Eforia spitalelor civile.
Astă-zl, după aniiazî, miniştrii se întrunesc în consilia sub preşedinţia d-lul Dim. Sturdza, pentru a lua ultimele disposiţiunl relativ la primirea Prinţului Ferdinand al Bulgariei.
Ştiri particulare ne încunoştiinţează că lucrările liniei CălimăneştI-Rîul Vadului înaintează repede, fiind conduse cu multă activitate.
Se doreşte ca linia să fie terminată negreşit la timpul stipulat prin contract, ca să se poată face de îndată joncţiunea cu liniile ungureşti.
Principele George Bibescu a ajutat comuna Comarnic cu 1.000 lei, plus toată lemnăria de brad necesară la eons-trucţiunea unul pod peste Prahova, în dreptul cătunului GhioseştI.
R-sa a mal dat ajutoare in bani, în lemne de construcţii şi în şindrilă, tu-tulor locuitorilor din Comarnic şi din cătunele dependinţe, ale căror case ad fost deteriorate din cauza inundaţiilor.
ripa stingă a Castelului Peleş în apartamentul ocupat astă toamnă de M. S. Regele Alexandru al Serbiei. Iar o parte a suitei va ocupa apartamentul Eforiei de la minăstire, apartament locuit odinioară de MM. LL. Regele şi Regina.
minerale din ţară şi streinătate direct dela surse. I	Mal eftin ca oruunde
Ast-fel că sunt în posibilitate de a servi pe I ^	-» r £-\ţ r-i -p. r j-y rp
onorabilii visitatorl. cu diu toate ce se atinge I	SŢ O 1	1 l\ 1
***
In onoarea Principelui Bulgariei se vor da la Castelul Peleş două primuri de gală : unul diplomatic şi altul pur militar.
In dimineaţa zilei de 25 Iulie, la orele 9, A. S. R. va pleca cu trenul Curfei noastre Regale prin Cotrocenl, Filaret şi Giurgiu la Rusciuc.
Urban redivivus
Acum cinci ani Întreaga presă a fost revoltată de modul cum cămătarul Urban din Galaţi a spoliat pe d. Dim. Strat, mare proprietar In judeţul Bacăă, pe atunci încă minor. In schimbul a dte-va mii de lei, Urban ipotecase întreaga avere de vr’un milion de lei a d-lul Dim. Strat.
D. D. Ghica-ComăneştI, tutorul d lui Strat, descoperind la vreme, cu clte-va săptftmln! Înainte de majoratul d-lul Strai, această escrocherie, a dat In judecată pe d. Urban, care pe urmă expilndu-şl păcatele In închisoare, a fost silit să încheie un aranjament onorabil cu victima sa.
Dar toate se uită lesne la noi; aşa uitat a rămas şi acest gheşett al d-lul Urban şi
de branşa mea de farmacist. c« sttml,
Andrei Cruceauu.
Institutul Eniu Bâlteanu
Str. Vîntului, No. 6.— Bucureşti
Autorisat de onor. Minister cu ordinul No. 38113,9334 din 4 Iulie 1897.
Acest institut coprinde: curs primar, liceu clasic şi real cu 7 clase, preparaţiunl de bacalaureat, etc.
Se primesc elevi interni, externi şi semi-internl.
Cinci minute depărtare de liceele: Matei Ba-«arab, Mihal Bravul, gitnnasiul Şineai şi şcoalele de comerţ. înscrierile se încep la 1 August, la orl-ce oră. Prospecte se trimit la cerere. Prepa-rittiuuile de corigenţi încep la 15 August.
’	UI rector, UKM. H . POPBWIT
Profesor, licenţiat în filologie.
Băile „Radu-Neg-ru”
din CÂMPULUNG
Băile reci cu duşi complecte s’aO pus In circulaţie la 1 corent.
Băile de Hidroterapie, putină, abur şi aer cald la 1 August.
Inhalcţil, aer comprimat, medieementale şi electrice la 1 Septembre.
' lnstal&ţiuneu acestor băl, mobilierul şi tot ce se impune pentru uu asemenea stabiliment de prima ordine, nu lasă nimic de dorit.
Preţurile sunt mal mult de cit moderate.
IMrecţlnnea.
Pentru VIŞIN AT A
Rom englezesc................1.20	litrul
Rom jamaieă...................2.00	«
Rom Vanilie, veritabil........2.80	«
Rom Ananase...................2.80	«
Alcool de vin..................2.—	«
Spirt rafinat ................2.—	«
Spirt de maşină..............1,60	«
Asemenea toate mărfurile de cofetărie cu preţuri reduse.
Dumineca şi în în orl-ce zi de sărbătoare, co-etăria mea este deschisă.
T. I>. t KF/ţ l LKNMlJ __________Strada Carol No. 47, LA ÎNGER.
HELEDIO
Cea mai l>uuă apă miiipra lă do ma«ă.
Dr. Miriiiescu
Laureat al Facultăţel de Medicină din Paris Medic şef la spitalul de copil, şef clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII Ktraila I)reap«Ă,20.
Dumitru UT. Comşa
Doctor la Drept
de la Facultatea din Paris ADVOCAT
70, Strada Uionisie, 70.
www.dacoromanica.ro
FOITA ZIARULUI «EPOCA
de Villy. Să vedem mal bine cine ne vine nouă pe neaşteptate ?
Şi prin fereastră aruncă o privire spre gra‘dinâ. Şi atunci zări venind Împreună cu tatăl său pe colonelul Roland de Lambrune.
—	Ce vizita! zise Emanuel 1 către Alisa.
Roland de Lambrune, unul din cel mal
tineri coloneii al armatei avea vlrsta d-lul de Villy patru zeci şi seapte ani.
Făcuse mal multe companii In Africa şi pielea II era plrlita ca unul arab. Nasul cam era frînt, dar beteşugul era din fire şi nu din vr’o luptă cu inamicul. Şi prin abta nu zicem că nu era viteaz. ’
—	Draga mea Alice, zise d-1 de Viily, mă bucur şi ett azi. Mi se părea că bunul meu prieten Lambrune a presimţit că tre-bue să fie vesel la mănîstire.
—	PermiţI ? il îutrebă colonelul bitiuztnd mina Alicei şi aplecîndu-se s’o sărute pe fruufe.
—	Şi fiica mea permite de asemenea ? N'al s’al fiică, viteazule ?
D-1 de Lambrune se întoarse Iu urma clte d-1 d’Argouges şi II întinse mine.
—	Prin ce Inilmplare, colonele, vă reln-toarceţl In ţară unde n’aţl mal fost de trei ani ? întrebă Emanuel.
—	Faptul se datoreşte unul concedii! pe care l’am luat, răspunse domnul de Lambrune. Venisem de vre o cîte-va zile abia mal stăm In cetăţuia din vale; mă plimbam pe moşioara mea din Lambrune ca un suflet chinnit; nici n’am avut timp să mă înlîlnesc cu amicii mei din Villy.
—	De minune, zise d. do Villy, te voiţi găzdui bine, noi aceştia, suntem mal puternici ca arabil.
—	Atunci mă declar prisonier, replică colonelul, strîngtnd mina bătrinulul săii amic.
Un servitor venise să anunţe, In acel
moment, pe Alice, că trăsura e Înhămată.
—	Şi bunica nu e încă gata! zise naiv d-ra de Villy.
—	Pari a fi chinuită, copilă, zise d. de Lambrune.
—	Colonele, răspunse d. d’Argouges, cauza e că sunt nelnţeleuerl aici şi d-ta nu ştii nimic.
—	Ce?
—	Verişoara mea merge să caute o prietenă de pension care trebue să se arate numai ca să cucerească.
—	Drace! zise vesel d. de Lambrone, e o mică fată a lui Cesar.
—	Păziţi-vă, colonele, replică Alice, veţi fi poate primul, care veţi depune armele înaintea d-rel de Croisy. Si ea sări In braţele bunicel sale, care sosea tocmai atunci, d. de Lambruue, văztnd că se apropie d-na Vily, ’i eşi lnaiute; se înclină şi II luă mina s'o sărute.
—	D-ta eşti Roland ! zise d-na de Villy. llăl! Fără multe mollurl, căci eşti colonel: sarută-mă pe obraz ca altă dală!
Şi ea însăşi dădu exemplu d-lul de Lambrune.
—Sc'jză*mă,zise ea apoi că te părăsesc sşa
brusc, dar Alice e ca şi zmintită de sosirea
celei mal bune prietene a el, şi nu se lasă
nici moartă. De alt-fel la dejuu ne întoareem.
OO a	*
* *
Era o zi caldă de August. După plecarea d-nel de Velly şi a nepoatei sale, cei trei bărbaţi intrară In sala de mîncare unde d. de Villy pregătise nişte răcoritoare. Şi co-lonelelul îl era sete foc!
- Nu de d-ra de Croisy mi-a vorbit Alice ? întrebă colonelul pentru ca că se asigure.
—	De dlnsa, răspunse Emanuel,
lia d’Harcourt ?.,
—	Ba e chiar fiica unul d’Harcourt.
—	Oh! atunci o cunosc de cînd era mică. Era nn drac de fată. Din averea tatălui el nu mai rămăsese nimic, pe cit ’ml amintesc.
—	E pierdntă toată, răspunse de Villy. Simeon de Croisy e mort de mal multă vreme şi femeea sa a murit nu e nici luna.
—	Ah era o femee frumoasă, sărmana! Şi buuă, de pus pe rană! nu alta. Şi atunci ce face fiică-sa domnişoara... cum II zice pe nume ?
—	Hermine, răspunse Emanuel, Hermine!
—	Şi pentru uol ceştl-lauţl, adaugă d. de Lambrune, or-care ar fi vlrsta noastră, galanteria e tot-d’a-ua o datorie.
Şi grăbi pasul.
—	Colonele, zise d. de d’Argouges, mergeţi ca un trăsnet.
Hermina avuse vremea să iutre In odaia el, şi să’şl dichisească toaleta.
Alisa Insă ’şl ÎI veni Iu ajutor.
—	Vreau să fii charmantâ; asl-fel cum am zis că eşti.
—	AI zis cui ? Bunica ta doar mă cunoaşte şi de bună-voinţa tatălui tătt iar sunt sigură.
—	Dar vezi, avem mosafirl la Castel.
—	Aii şi de ce nu-ml-al spus-o. asta ?
—	De ce să ’ţl spui. Doar nu eşti o sălbatecă să fugi de oameni.
—	Nu fără Îndoială, dar totuşi... şi cine suut mosafiril aceştia.
—■ Mal Intlifi vărul med, Emanuel d’Ar-gonges.
El, pe ăla Sl cunosc puţin şi graţie ţie zise Hermina cam rlzînd. Mal apoi cine ?
—	Colonelul Lambrune. prietinul tală-lul meii.
—	Un colonel, zise Hermina cumirare.
Şi e Iu uniformă ? întrebă Hermina cam
în glumă ?
—	Nu!
De două ori demn de respect atunci.
—	Dar fără pestigiu, nu e aşa ?
Mărturiseşti că aceasta e părerea ta.
—	Ascultă, urmă batjocoritoarea Hermina, uu colonel Îmbrăcat {ivii, ini se părea că nu seamănă nimănui.
Alisa începu să rlză dc gluma asta, unde regăsi umorul obişnuit al prietinei el şi amlndouă se coborlră în sala de mîncare.
(Va urma).

Victima mînăstireî
ah, ce frumos nume!
A doua zi conversaţia era şi uitată, iar Alisa aştepta nerăbdătoare dar fericită, momentul cînd să se suie in trăsură cu d-na de Villy ca să Intlmpine la Bernay, pe d-ri de Croisy şi vorbea ca o nebună,' fiăeărîud de bucurie, cînd despre una cînd despre alta. Ba se cobora dia cameră rezervată in salon, ba suia In salon în camera Herma-nel, n’o mal ajunge capul.
Pe la ceasurile două după amiazl, şi cum tot bătea capul lui tată-său să dea poruncă să se înhame caii se auzi o trăsură la grilajul parcului.
Pe urină se auzi şi clopotul ce-1 făcea poarta cînd se deschidea.
—	Dumnezeule, Doamne, zise Alisa, nu eum-va d-ra de Croisy nu m’a desluşit bine şi a fost nevoită să vie singură piuă aici, fără să fie aşteptată ?
—	Aii! verişoară, zise Emanuel, cam în batjocură, cum se poate ca Hermina să nu scrie desluşit cînd e o fiinţă aşa de per-iectă şi pe care dumneata o înţelegi atît de bine.
—	la taci din gură, tlecarule, II zise d-ra
Cel trei bărbaţi, a căror conversaţie începuse cu chestia d-lul de Villy şi sfirşi cu aventurile militare ale d-lul de Lambrune, coborlseră fa parc, tocmai cînd aerul Începu să sp răcorească. Se depărtară puţin clte puţin de castel urmărind aleele Intor-tochiate şi afundîndu-se tot mal mult în tufişuri, aşa in cit nici uu auziră trăsura care aducea pe d na de Villy şi pe Alice, însoţite de d-na de Croisy.
Sunase tocmai clopotul’ care le anunţa prînzul, cînd el se perduseră, nu In poveştile colonelului, care era destul de sobru, ca să vorbească mult dar In reflecţii şi divagaţii, cărora vorbirea lui putea să dea naştere.
—	La ce ne gîndim, domnilor ? strigă vesel Emanuel d’Argouges.
Scumpă şi frumoasă prietenă a verişoa-rel mele, ca Louis XIV, trebuia să as-tepte.
—	Să nu glumim, nepotule, zise d. de Villy; nu e numai exactitatea singură, cum declarase Louis XVIII, politeţa capetelor
Şi d-ra de Croisy nu e înrudită cu fami
încoronate
Băile Mitraszewschi
SIra»la Poliţiei, Alo. 4 şi « renumita cărturăreasă
Cel mai îngrijit şi mal bun care ghiceşte cu multă artă trecutul STABILIMENT	presenlul şi vitorul, locueşte în
de	strada Ho mană. Xo.21S
B&i de Abur şi de Putiuă
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel
BUCUREŞTI.—Strada Sf. Dumitru, 8.
CEL MAI MAREDEPOSIT de toate ARTICOLE TECIINICE
TUBURI DE FONTĂ, DE FER ŞI DE PLUMB TCBDRl de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. otc.
POMPE pentru VIN, APA şi PETROLEU ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMLANTĂ ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE
CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE
MAŞINI ŞI UNELTE DE ORI-CE FEL
ThI)1© <1© fer Negre, Plumbuit© şi Galvanlsat©
Table de Zinc, Oţel englezesc ffi Bcsseuier
ATELIER PENTRU REPARAŢIUNI DE MAŞINÎ
l'nlirlcn «Ia •> 1....... 1 „	„ «■_i . •	_■	**
Cel mal bun VACS Parisian
_______penlrn I icălţămiote
FABRICIIJE IIMTE KOMAKK PRIMA INDUSTRIE DE
MARE BAS1N
pentru băl reci in apă filtrată şi vluşl in mijlocul gradinei şi aranjat în modul cel mat frumos.
Deschis in toate zilele.
Dela 10—11 sunt rezervate pentru dame
CIRAGf EXTRA
>nmi'Ci 'JLrn—t dfci VVitrfr»»/
FARA
VITRIOL,
Lipsit de orî-ee inconveniente, atlt sanitare cit şi techuice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orî-ee articole, fără escepţiune. pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco.
*coone,i
Constantin Simionescu
Doctorand in Medicină Paris, Boulevard Moutparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris fiind iu relaţii eu toţi specialiştii şi lebrilăţile Medicale din Paris,’pot ol serviciile mele persoanelor cari vin Paris să se consulte cu Dr. speciali asemenea se poate face consuliatiuna
Fabrica de Balamale de fer hI de Alamă Broasce şi Ferărle de eonsti-ncfil de orî-ce fel
Doctorul M. CODREANU
Strada Stelen. 2
CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc.
Secţiune pentru articole de precisiune; Părţi de muniţii de resboiu
____	NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150.
Tipografia „EPOCA» executa orl-ce lncrărl atingătoare de această artă prin corespondenţi
Consult a (iuni dela ora 1—3 p. m.
Apă de masă gazdsă, plăcută la gust, întăritor e, re-constituantă., asimilabilei graţie fosfatului ce conţine in abondenţă; uşdră. diuretică, digestivă; prin prezenţa magnesiel, ea este şi puţin laxa t i că. — Persânele sănitose o apreciază pentru gustul 8&u plăcut: ea va fi un remediu suveran pentru anemici; numai per-sonete singerdse nu trebuesc să abuzeze.
Principiile minerale ale isvârelor feruyinose fosfatate, din Meledic sunt im-păr ţi te in aşa proporţiuni in cât le pune in capul tu-tulor acelora cunoscute in ceea ce privesce puterea tor reconstituUvă. — Fosfatai j6oă un rol considerabil si le dă o valdre terapeutică nepreţuită printre apele a-naldge cele mal însemnate. Biieias, Franxensbad, Boc-klet, Pyrmont, Orezsa, etc.
Nu decolorează vinul
este aceea de la
APA DE MASĂ FĂRĂ RIVALA
FERUGINOASĂ — GAZOAZĂ — FOSFATATĂ
Analisa doctorului BERNAD Cinat, chimic universitar)
Fosfat de fer .	.	0.05443	Clorur de sodă . .	0.04998
< e vaf •	•	1*07027	Oxid' de aluminium	0.07891
Sulfat de sodă .	.	0.72597	Anhidrit sulicilic .	0.07704
premiată cu Medalia de Anr la Exposiţiunea Cooperatorilor
.	.	w -	. T jt----------’ din Bucureşti fu 1894
şi recomandata cu preferinţa de d-nii medici. Efect prompt si sigur.
w	»osă mică, gust plăcut.
pereţi dar numai Apă minerală de BREAZU
care se găseşte la toti vînzătorii dp APF minfratf a;»
Nu decolorează vinul
INIbibi
găseşte la toţi vînzătorii de APE MINERALE din Ţară.
Prăşitoare şi Cultivatoare Americane
STABILIMENTUL DE ARTE GRAFICE
I. V. SOCECU
59, Strada Berzei, 59
se recomanda pentru efectuare de
pţT Oişeiirl in Zinc
prin instalaţiune de lumină electrică pentru reproducere exacta a orl-ce fel de original, fie fotografie, pictură, desem-nuri in creion, cretă sau aquarelă, precum şi micşorări si măriri ale originalelor.	¥
Asemenea şi
REPRODUCERI F0T0-L1T0GRAFICE
după aceleaşi originale citate.
Reproducerile în ambele procedeurl se execută la noi In aceleaşi condiţiunl perfecte la cari aO ajuns pînă azi cele mal renumite ateliere din străinătate.
depositijl
CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE,
DIN renumitele fab
Cel mal bun instrument pentru cultura de PORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI, SFECLE etc
u Se poate întrebuinţa la mal toate lucrările de sapă şi prăşit ‘
Laţimea şi adîncimea lucrului se poate regula uşor
Foarte recomaedabilă chiar şi pentru agricnltornl eel mic 4
UNELTE SPECIALE de GRĂDINAR IE Tot felul de Maşini t
CEL MAIU1IL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU
_______Cereţi numai CUŢITE „dHKISTY”
Deposit de Case Englezeşti 99C/lmtwoo(l99
Neinvinsibile, Inspargibile fi cele mal sigure contra incendiului
Deposit de Cântare Englezeşti
Centisimale de la 350 kgr. pînă la 2,000 Capacitate
_____________C’onstrntte de fer şl oţel
PREŢURI CORENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRATIS ŞI FRANCO
I0HN PITTS
Strada Academiei, ÎL
5'/A,	(rost iteşu.)
GALAŢI
) Jj IwJ	strada Portului
*	brăila
Strada Regală.
Cereţi catalogul special JFMjAJAJET I‘-
JS HOLZNER IjFriedrich Wannieck & Co.
LUGOS	BRUNAT
ETALEAZĂ:	FABRICA de MAŞINÎ
■Bit 1 f i turnatorie de fer
DE	FURNISEZĂ ca SPECIALITATE:
BAnipl	maşini
RE CIRCULARE c A l; A M i» A e i i
SISTEME PROPRIE	Sistem TII. GROKE
ATENTATE
DUCŢIUNEA IN MASĂ de! > A. I.A TJ I Ii Ă JfllMJ I	SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE
MFANfV	APARATE DE TĂIAT
E DE_ COMBUSTIBIL |
lANDAMENT	de makă şi CC A ne Bl
' 10ATE DE MARE	_Pentru CĂRĂMIpI, etc. etc.
REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA
BUCURESCI.—Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi)
REPRESENTAT PRIN
___LOUIS SOHONDOBF
Cel mat vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felul
Garnituri de treerat (Sistem perfecţionat). Maşint de secerat şi legat MAŞINI DE SEMĂNAT IN LAT ŞI IN RINDURI
MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE
Din renumita fabrică PETZOLD & Comp. ING. LIMITED, Berlin
PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului
rnn renumit, f,hrio« F. ZlIDmermann & Comp. (Şoc p. A.) Hau. *|, G™,
BIUROU TECHNIC pentr
u instalaţiunl de forţă şi lumină elec
trieă, precum şi pentru cele-l’alte instalaţiunl eîectro-technice
e, atelier i>k lacatuserie
ŞM trSTtiV COJVSTMiUC TIVITE OE FEH
I- HAUG
MAŞINI DE SCRIS (sistem
american)
Depofl permanent de tot felul
d8 maşini pentru agrloultur*
Motoare, Vînturătoare, TriorI, Batoze de porumb
u-, Mi^mI de Presat orz safi «văz, Muşam meabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case
tot VTV1 r lu.crarI de fier Pen,r» Rinele precum : GrUaae J“orţh Balcoane Uşi Ferestrs, Marchiee, Scări, Ijătnpl, etc Specialitate ■ FWăne, Sere, Grădinede iurnă, Balcoane de fler, etc. etc P	’
Na nr maan Dnma nd»	_ _	. .	1 ’	v'
INGINER
BULEVARDUL
Se primesc comande pentru provincie
(Lin#i ministerul DomouUIor)
BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA Strada’Clementei 3
www.dacoromamca.ro
BUCUREŞTI