SERIA II.—ANUL IH. No. 509.
NUMÂRUL^IO BANI
ABOÎAMMTELE (meep Ia 1 şi 15 ale Hetairei luni şi se plătesc tot-d’a-un» înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In Judeţe şi streinătate prin mandate poştala Un an In ţar# 30 lei; In străinătate 50 lei Şase luni ... 15 »	>	>	*5 *
Trei luni . . . 8 »	»	>	13 >
Un num ir In streinătate 30 bani
MANUSCRISELENU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
Mo. t - STRADA CLEMENŢEI - Mo. t
Ediţia a treia
EPO
TELEFON
MARŢI 15 IULIE 1897
NUMĂRUL 10 BANI
AlfUîfCnjRILE
In Bucureşti şi judeţe ae primase numai la
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI Ia	pag. IV	....	.	0.30 b. linia
>	>	» in.1.— lei >
»	»	» II.....8.— »	a
Inserţiile şi reclamele	3 lei	rtndnl
Un unii Tookitt tO bani
ADMmSTBAŢIA
Ho. * - STRADA CLEMENŢEI — No. t
APARE ZILNIC LA 5 ORE [SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
UN NOU MOD
de previziune lnidgetarâ
Organul ministrului de finanţe Voinţa, în jurul căruia s’afi grupat toate capetele financiare ale partidului, ne-a dat zilele trecute o nouă mostră de ceea-ce nişte oameni competenţi pot face din indicile slabe ale începutului punerel în practică a unul budget, pentru a conchide matematiceşte, că acel budget să va solda cu excedente.
Pînă acum se zicea: ab uno disce otnnes. In urma celor scrise în Voinţa se va stabili o nouă lege financiară şi anume: de la intrările din luna întîl să poată afirma cu siguranţă cum se va stîrsi budgetul peste 12 luni. Este proverbul romlnesc «ziua bună se cunoaşte de dimineaţă» transformat în axiomă financiară şi aplicată la budgetele colectiviste.
In adevăr, organul liberal să dă Ia următoarea serioasă operaţie pentru a dovedi că budgetul pe anul curent 1897— 1898 nu se va sfîrşi cu deficit. Ia intrările din luna Aprilie pe anul 1896, le compară cu acele din luna Aprilie acest an, şi apoi conchide... precum am arătat.
Este interesantă argumentarea savantului financiar. De acea ne facem o adevărată plăcere de a o analisa şi... admira.
După ce cu oare care complesenţă ajunge a stabili că încasările din luna Aprilie 1897, sunt mal mari cu 850,000 lei de cît cele corespunzătoare din anul trecut, Voinţa, capătă apetit şi merge mal departe. Ea afirmă că Încasările din luna Aprilie ale acestui an, drept vorbind, sunt superioare cu peste un milion.
Şi pentru ce vă rugăm ? Pentru că, ne spune foaea ministrululde finanţe, în luna Aprilie 1896, căile ferate vărsase prin a-ticipaţie numai suma de 460,000 lei, pe cînd în luna Aprilie a anului curent,căile ferate ad vărsat prin anticipaţie suma de 4 mii.
300.000	lei. El bine, adauge Voinţa, Ministru de finanţe probabil bun prinţ cum este, nici a catadixit ca să pună în venitul normal al lunel Aprilie întreaga sumă de 4,300,000. El s’a mulţumit a repartiza pe luna Aprilie numai bagatela de 3,200,000 lei, rezervîndu-şl p'ăcerea ca să inscrie restul adică 1,050,000 la partida lunel Maid. Dacă ministru nu să arăta aşa de generos şi nu ar fi tratat cu refuz, acel milion, venilurele ordinare şi normale ale lunel Aprilie ar fi fost superioare cu mal bine ae un milion în raport cu acele ale lunel corespunzătoare a anului trecut!
RămII încremenii h® ^ naivitate, ca să nu zicem prostie !!!
Te întrebi cine scrie asemenea comedii ? Le scriu redactori serioşi cari reprezintă în opinia publică, guvernul ţârei, sad nişte băeţl scăpaţi de pe la instituie private, după ce fusese daţi afară din şcoalele publice!
D’apol bine onorabile, de cînd vărsările prin anticipaţie ale unei administraţii ta aceea a căilor ferate, pot servi de bară a prevedea că intrările bugetare aU să dea un rezultat satisfăcător la sfîrşitul anului ?
Ia să ’I dovedim Voinţei marea el naivitate, ba ceva mal mult, îl vom dovedi că normal vorbind, intrările din luna Aprilie anul curent sunt superioare anului trecut şi această dovadă, o vom face servindu-ne de propriile el cifre.
Venitul neto al căilor nostre ferate, plus docurile, este evaluat pentru anul 1897—98 la cifra de 16,800,000 lei. Re-partisată această sumă pe lună, rezultă că ministru de finanţe trebue să pună la partida lunel Aprilie numai suma de
1.400.000	lei, iar au 3,200,000 cum a făcut.
Dacă făcea această lucrare, rezultatul ar fi fost dezastruos. Căci s’ar fi constatat că încasările pe luna Aprilie 1896 —afară de milioanele casei de amortizare—ad fost de 15,500,000 lei, pe cînd încasările pe luna Aprilie anul curent nu se ridică de cit la 14,000,000.
Deci deficit in intrare de un milion, şi jumătate comparativ vorbind.
Şi să se noteze că diferenţa între cel doul ani este mal mare dacă ţinem seamă de faptul că în cele 15,500,000 ale lunel Aprilie 1896, venitul căilor ferate nu intră de cît pentru 460,000 lei, iar nu pentru 1,200,000 după cum trebue să fie.
Fiind aşa, ce seriozitate poate să aibă pronosticul «Voinţei», bazat pe intrările din o singura lună, cînd constatăm că în cifra pe care e dă ca produsul acelei luni, intră prin anticipaţie produsul pe mal multe luni viitoare ale unei ra-mure aşa de importante de venituri cum sunt căile ferate ?
Cifra de 3.200.000 lei de care Voinţa se serveşte ca să facă comparaţia Intre intrările celor doi ani, pe lunele Aprilie, reprezintă venitul căilor ferate pe aproape două luni şi jumătate.
Atunci, ce poate eşi din asemenea galimatias ?
Şi vedeţi cită dreptate avem. Ministrului de finanţe i-a fost ruşine să pună la partida veniturilor pe lima A-prile întreaga sumă de 4.300.000 lei, vărsate de căile ferate prin anticipaţie. Căci dacă făcea aceasta, ar fi făcut să treacă venitul pe trei luni şi mal bine, drept venitul unei singure luni. De aceea s’a mulţumit pentru a avea un punct de comparaţie cu luna Aprilie 1896, numai 3.200.000 lei adică venitul pe două luni jumătate !!
«Voinţa Naţională» n’a Înţeles această meşteşugită operaţie. Căci dacă ar fi înţeles’o’ n’ar fi fost aşa de naivă a o arăta publicului, şi a o’ detaila, ca o laudă.
Dacă ar fi înţeles’o n’ar fi îndrăznit să se servească de aceste cifre schiloade pentru a prezice viitorul şi pentru a combate «articolele pesimiste din unele ziare de opoziţie.»
Voinţa s’a păcălit singură, sad mal bine a păcălit-o patronul el.
Voind a dovedi că intrările din luna Aprilie anul curent, sunt mal mari de cît acelea ale lunel corespondente din anul trecut, a dovedit contrariul.
Este cazul de a zice: «qui trop em-«brasse, mal etreint». Cine voeşle să dovedească prea mult, nu dovedeşte nimic.	.
Credem că după asemenea păţanie, financiarul colectivist se va păzi să ia condeiul cît-va timp.
----------- mmm m mim --------------
INCAPABILI SI ŞARLATANI
O cestiune care va constitui o veşnică ruşine pentru liberali este cestiunea apel Capitalei, care este o mostră de incapacitatea colectiviştilor şi, tot odată o dovadă, a sistemului lor de şarlatanism.
Incapacitatea lor aii arătat’o de două ori, nu o dată. Att arătat’o prin prima lucrare, acea a filtrelor, In care fără folos aii aruncat milioane, şi apoi prin noua alimentare, cu care el Înlătura pe cea d’lnttiil şi primesc soluţiunea noastră pe care o crit ica-seră cu atîta înverşunare.
Aceasta Insă nu-I împiedică ca să se fălească, tot el, cu această cestiune. Aci se desveleşte şarlatanismul lor.
El aii risipit banii Capitalei făcînd nişte filtre cari nu rezistă nici măcar 5 ani. A-ceasfa nu«I nimic. Noi suntem de vină că n'am Înlăturat mal de vreme lucrarea lor.
Noi studiăm o soluţiune pentru Înlocuirea vecbel alimenţtrî ş{ gătim soluţiunea PS care şi el, vrînd nevrînd, după multe protestări, sunt siliţi să o, primească.
El bine, şi aci este meritul liberalilor, căci el aii aprofundat şi pradicisat cestiunea !
Noi într’un an şi jumătate de studii am ajuns, elnd ne-am retras de la putere, la o soluţiune preciză, care se poate rezuma ast-tel :
Alimentarea Bucureştilor cu apă subterană.
Apa trebuie luată din terenurile aqui-fere din valea Argeşului.
Costul va fl de 2 jum. milioane.
Durata lucrării, circa doul aut.
Pentru găsirea acestei soluţiunl ne-a trebuit un an şi jumătate.
Liberalii, pentru controlul numai a aceleiaşi lucrări, pun peste un an şi jumătate. In timpul acesta ne batjocoresc şi ne înjură, fiind-că vroiam să alimentăm Capitala cu apă subterană, «care nu-I de cît apă de puţ,... care se poate contamina,... care n’are un debit suficient, etc.»
După un an şi jumătate, el sunt siliţi să sfîrşească cu tergiversările şi să execute în tocmai lucrările noastre. Atunci, după o trecere de un an şi jumătate, el confirmă în tocmai conclusiunile noastre şi hotărăsc :
Alimentarea Bucureştilor cu apă subterană.
Apa trebue luată din terenurile aqui-fere din valea Argeşului.
Costul va 11 de 2 milioane şi jumătate.
Durata lucrărel, circa doul aul.
Cel puţin daca ajunşi aci, s’ar arăta modeşti. Ticăloşia lor îu 8 ani în urmă, cînd att construit filtrele şi ruşinea lor de a primi acum soluţiunea pentru care ne batjocoriseră, ar fi trebuii să-I îndemne a spune cu modestie: «Am greşit cu filtrele şi acum, primind ca îndreptare soluţiunea apelor subterane, dovedim înţelepciune prin faptul că arătăm un spirit de continuitate, îndeplinind ceea-ce începuseră predecesorii noştri»
El bine, nu. El se laudă toi pe el şi pe noi ne acuză. Clnd primarul colectivist, a propus consiliului comunal executarea apelor subterane, presa liberală Însoţea darea de seamă a şedinţei consiliului ziclnd : «Primarul spulberă calomniile ce ’1 s’au adus de presa opoziţiei şi arată meritele ce a avut tn această cestiune.»
Adevăraţi şarlatani.
IN JURUL ERUULUl
DIN GALAŢI
Al ne urile anrelianlştflor. — Răspunsul „Voinţei".—Geniul tutelar.—
Atacurile aureilanlştilor
Eroul din Galaţi, am numit pe celebrul Ionel Brătianu, a dat naştere unei vii polemice intre cele două organe colectiviste,
«Voinţa Naţională» şi «Drapelul».
Acest din urmă a început atacul, bătîn-du-şî joc de călătoria ce eroul a întreprins în Olanda, pentru a studia chestiunea in-fiinţărei unui serviciu maritim intre Ro-mînia şi Olanda. Se ştie că minorul ministru este însoţit de d-niî ingineri Saligny şi Cottescu.
«După cit ştim, scrie «Drapelul», chestia aceasta a fost îndelung şi foarte circumstanţial stndiată de alţii. Ministerul de lucrări publice posedă rapoarte numeroase şi amănunţite asupra chestiei, unele făcute de d. Gevers, ministru al Ţări lor-de-Jos, altele de d. Lalain, ministru al Belgiei, şi de Camera de comercifl din Rotterdam, care a numit chiar o comisie pentru a redija raportul sătt şi a-1 preseuta In persoană ministerului nostru de lucrări publice.
«Mal mult de cît atlt.
«D. Cottescu, şeful serviciului maritim, a fost deja în Olanda şi In Belgia, pentru a studia chestia aceasta în detalii! şi la iaţa locului.»
Ce-i tămîne dar de făcut eroului tn această călătorie? «Drapelul», luînd aiere sarcastice, ne-o spune: «să implore cerul, ca să-I acorde vreme frumoasă şi călătorie plăcută».
Poate să aducă Ionelul ceva interesant * din călătoria de agrement ce a întreprins pe comptul Statului, însă nu din portur ile Olandeze, ci de la expoziţia din Bruxelles, pe care, «Drapelul», nu se îndoieşte că ministrul o f u vizita, «atlt la ducere cit şi la întoarcere».
Jttăspunsut«Voinţei»
Lovitura era prea zdravănă,—cu atît mai zdravănă, cu cît venea de la acei cari datoresc recunoştinţă memoriei lui Ion C. Brătianu, tatăl eroului de la Galaţi.
Era natural dar ca «Voinţa» să riposteze imediat. Răspunsul său a fost mai prompt Mar de cît ne aşteptam : atacul a’a produs în ziua de 12 şi în aceaşi ei,
«Voinţa» avea, in întîia pagină, riposta bine formulată.
Ştiţi care e răspunsul oficiosului guvernului ?
Un atac direct la adresa d-lui Em. Porumbar u, ministru al lucrărilor publice, în cabinetul d-lui P. S. Aurelian.
Dar să cităm textual :
Drapelul, ar trebui să fie recunoscător d-lul ministru al lucrărilor publice; acest ziar ar trebui să cunoască vraful de chestiuni, din cari unele urgente şi foarte însemnate, ce eraţi în suferinţă la ministerul lucrărilor publice, de la Noembrie 1895 şi pînă la Aprilie 1896 şi din ce cauză se adunaseră, Ceea-ce, îusă, Încurcase pe alţii, a fost rezolvat, cu o competintă şţ tnţelep-ţiune deosebită şi fŞri mei o' intirzire, de actualul inm;slru al lucrărilor publice».
«Voinţa* relevează astfel incapacitatea dovedită a ă-lui Porumbaru, la ministerul lucrărilor publice. Ea face aluzie la faptul că acest ministru nu lua nici-o hotărîre, nu punea nid-o rezoluţie, fără avizul prealabil al colegului său de la interne, d. V. Lascar.
Cele ce se spuneau într’ascuna, pe socoteala d-lui Porumbaru, «Voinţa» are astăzi curajul să le dea în vileag, cu o dezinvoltură demnă de o cauză mai bună.
Geniul tutelar
Organul guvernului nu se opreşte însă aici.
După ce a sfărimat 'pe d. Porumbaru, zugrăvindu l după justele sale proporţii, «Voinţa» încalecă pe calul de bătaie de zile mari şi... invoacă geniul lui Ion Brătianu.
In adevăr, era şi e foarte greii să aperi pe Ionel cu propriile sale merite. Dacă acest minor joacă un rol politic, se dato-reşte numai faptului că e fiul tatălui său. Din legenda şi bunul renume al acestuia, trăieşte actualul ministru al lucrăr ilor publice.
« Voinţa» a înţeles slăbiciunea clientului săii. Neputîud altfel apăra pe eroii, ea invoacă—înainte de a termina—umbra «marelui om».
«Unde e Ion C. Brătianu, să vadă cu ce arme şi cu ce perfidii uuil din oamenii pe cari el i-a ridicat să năpustesc asupra fiului săfl ?», esclamă ziarul d-lui G. Canta-
cuzino.
FOCŞANI
Ce-o fi avtnd judeţul Putna, de cînd aii venit liberalii la putere, nu ştim ; fapt e insă că nimeni nu poate sta prefect în acest judeţ.
Peste tot nu e stabilitate sub regimul liberal ; dar uicăerl ca la Putna.
Cea mal grea problemă a miniştrilor de interne e să puie mina pe un nenorocit care să primească prefectura aceasta.
Un singur e nemişcat la această ve-
www.dacoramamea.roi
şanl, d. Săveanu.
Voinţa Naţională, polemizlnd cu noi asupra administraţiunii, se lăuda cu un mare, cu un uimitor progres realizat de regimul liberal, anume : desfiinţarea «prefecţilor atotputernici».
Voinţa ar fi putut să ne citeze Focşanii, ca ilustraţiune.
Prefectul de Putna nu numai că nu mal e a-tot-puteruic, dar nu mal e nimic, absolut nimic ; un pomojnic e mal mult de cit prefectul. Iar dacă vrea să fie prefectul, măcar prefect — nu satrap^— atunci trebue să-şi ia tălpăşiţa.
Am explicat altă dată ce e cu lăudatul
progres. Ca ministru de interne, d. Fie va a Înlăturat de la prefecturi pe vechil satrapi colectivişti ! dar s’a dus şi d. Fleva şi progresul, iar fostul ministru de interne poate zice astâ-zl: «unde dai, şi unde crapă...»
In Putna se vede foarte bine ce s’a ales din Încercarea d-Iuî Fleva. Vechiul satrap colectivist al acestui judeţ e d. Săveanu. Acest ci—devant satrap nu e prefect şi Vb-mţa Naţională are dreptate In formă ; în fond însă, d. primar al Focşanilor şi deputat
N.	Săveanu administrează judeţul Putna; el numeşte în toate funcţiunile, chiar şi tn magistratură, el permută şi destitue, după ordinele sale se mişcă tot ruagiul administrativ şi judecătoresc.
Satrapul oficial de odinioară e astăzi cu perdea, dar tot satrap este—mal stricător şi mal primejdios de cît altă dată, fiind-că răspunderea n’o are el, ci prefectul titular.
Şi se vede că prea ain cale afară sunt faptele d-lul Săveanu, de vreme ce atlţia prefecţi s’ad sfiit să le ia răspunderea şi afl preferit să-şi ia geamantanele. Că aceasta e pricina deselor schimbări ale prefecţilor de Putna, şi nu vre un beteşug al lor, o dovedeşte faptul că toţi ai! fost trecuţi la alte prefecturi sad la inspectoratul administrativ.
Alt-fel, lucrurile merg minunat de bine în judeţ, iar la Focşani tifosul merge şi mal bine.
La bâi
Zilnic se poate citi tn ziare : d. prefect cutare, obţinînd un concedia de atîtea zile, a plecat la băl; d. primar cutare a plecat tn streinătate în virtutea unu! concedia de o lună; d. ministru de interne a acordat un concedia de... d lui ajutor de primar cutare, care va pleca la vie. Şi aşa mal departe.
Zilnic se poate citi iarăşi că d. dr. X. a fost delegat de ministerul de domenii să participe la cutare congres ce se va ţine la Petersburg, că d. dr. Y va participa la un alt congres ce se va ţine la Berna, ca delegat al ministerului de resboia, alţii se vor duce la congresele din Londra, Paris, Berlin, Moscova, Bruxelles, şi aşa mal departe.
Alţii se vor duce în misii mal mult sad mal puţin ştiinţifice safi literare.
In ceea ce priveşte aceste două categorii din urmă nu avem nimic de zis. Dată fiind capacitatea celor trimişi pe la congres sad în misii şi realele servicii ce vor aduce patriei, ne înclinăm înaintea lor şi le zicem : petrecere bună. In ţară sad lu străinătate, cu voi sad fără voi, ne este absolut indiferent.
Nu acelaşi lucru însă putem spune şi despre domnii prefecţi, primari, ajutori de primari. Administraţia nu are vacanţe. Domnii aceştia trebue să stea la locul lor sad să plece cel puţin cu rîndul, nu toţi odată.
Şi cred că nu le-ar fi grefi. Dacă s’ar face o statistică s’ar putea constata că 90 la sută din el, nu afi părăsit oraşul lor In cel şeapte ani de oposiţie, ba sunt unii chiar cari anul acesta, pentru întiia oară, călătoresc cu trenul.
Colectiviştii s’ar putea dispensa dar de deprinderea această ciocoiască de a pleca vara In streinătate, mal vîrtos cînd sunt plătiţi ca să muncească, iar nu ca să se plimbe.	___ ______
■ ■■	■■ I ■	'
DIN STREINJTATE
Mişcarea Slovenilor
Slovenii din împărăţia austro-ungară au început să se mişte. El cer să li se acorde aceleaşi drepturi cari afi fost date Cehilor din Boheinia şi Moravia.
In fruntea acestei mişcări stă societatea Slavonă, cu reşedinţa în Graz. Această societate a împărţit zitele acestea către toate reuniunile şi societăţile slave, ca să se dobîndească şi pentru limba slavă drepturile acordate lini!jel cehe.
Presa slavonă
Această mişcare este puternic întreţinută de presa slavonă. Ast-fel ziarul Slovenski Narod din Leibach propuue între altele şi convocarea unul congres slav, adunat dia toate părţile, în Cili ori KJagenfurt. Mal mult; numitul ziar a-peleazâ Ia toate oraşele slave, ca să fie reprezentate in congres prin primarii lor.
Croaţii
Se pare însă că mişcarea nu va fi mărginită numai ari. Un ziar croat Obzov din Zagrab zice că la congresul slovenilor vor lua parte şi Croaţii, voind prin aceasta să arate alipirea lor la cauza comună slavă.
Aceasta mişcare le stă ungurilor lu git. El văd pierind visul lor de a magbiurisanaţioualită-ţile cu cari conlocuesc, el văd cS se cleatină râd ideea unul Stat maghiar dincoace de Laita.
Fie ca din mişcările cari frămintă azi împărăţia austro-ungară să iasă deopotrivă îndreptăţire u popoarelor cari o alcătuesc.
Foreign
TRIBUNA LITERARA
Prin munţii Olteniei
— Excursia studenţilor în litere —
III
la Cazane
Aşa spunea în program.
La ora 8 de dimineaţă să plecăm cu vaporul la Cazane, una din cele mal frumoase poziţiunl pe care Dunărea le vede în drumul săQ. Hotărlrea scrisă de mal înainte era Insă cit p’acl să fie zădărnicită.
D-nul director al regiei, Vintilâ Brătianu, îşi luase seama şi nu mal voia să ne pue vaporul la dispoziţie,—gratis— ci numai pentru o respectabilă sumă, pe care slabele noastre fonduri nu o puteai! îngădui.
Totuşi, membrii Ateneului din Seve-rin şi-ati luat asupra plătirea sumei acesteia, pe care d-nul director al regii o cerea, probabil, numai din prea mare dragoste ce are către tinerimea universitară. Studenţii îşi vor aduce aminte în totdeauna de mărinimoasa şi romî-nească hotărîre a d-sale, prin care erad să fie împiedicaţi de a putea vedea acel neperitor monument, pe care străvechiul nostru aducător în aceste locuri, l-a săpat în tăria stîncilor de la Cazane.
Dar, în sfirşit!
La ora opt de dimineaţă, sirena vaporului Basarab vestea’ cu ţiuitorul săd glas, pe cetăţenii Severinulul că studenţii sînt gata de plecare.
In resunetele muzicel, aşezate la proră, vaporul începu să despice valurile. Eram pe bord mal toţi studenţii, primarul membrii corpului didactic precum şi cîte-va familii, din oraş ca familia Han-cek, d-rele Popovicî, d-ra Louise Har-vay etc.
Vaporul înainta cu grei!.
Mergînd în susul Dunării, depărta anevoios valurile care ÎI veneai! asupra multe şi repezi.
Trecurăm pe lingă insula Ada-Kalc, pe lîngă Vîrciorova, Orşova şi, cînd intrarăm în regiunea numiLt Cazane, erad ceasurile douâ-spre-zece.
Dunărea se îngustase mult, iar de o parte şi de alta uriaşele stîncl ale Car-paţilor se înnălţad ameninţătoare, pînă la toarta cerului.
Vaporul înnainta mered, lăsînd în urmă piscurile pleşuve, zidurile cenuşii ale munţilor, tot sublimul unul peisaj, în faţa căruia micimea fiinţei omeneşti ajunge să-ţi pară cu jtotul ri-dieulă.
Eram acolo, pe bordul acelui vas, aproape o sută de vieţi omeneşti, lăsate în voia şi în mijlocul elementelor gigantice ale Naturii.
De desubt, Dunărea în cea mal adîncă parte a el, de o parte şi de alta grozăvia unor colosurl de piatră, mute şi nesimţitoare, din care a mia parte dacă s’ar fi prăvălit asupră-ne, putea într’o clipită să afunde în noaptea veşniciei, atîtea lumi, atîtea speranţe: un viitor întreg.
... De o dată, la un loc, ne grămădirăm cu toţii spre marginea dreaptă a vaporului. Acolo unde stîncile sunt mal ameninţătoarea şi apa mal adîncă, jos, sub un munte uriaş, se află o piatră cioplită frumos, pe care se poate citi următoarea inscripţie:
IMP. CAESAR D1V1 NERVAE F. * NERVA TRAIANVS AUG. GERM. PONTIF. MAXIMVS TRIBIO. III ...............RIAECO..........
La dreapta şi la stînga acestei inscripţii se află sculptate două genii aripate, iar dedesubtul el autorităţile sîr-beştl ad făcut un sprijin de piatră.
Această Inscripţie, este vestita Ta-bula Iraiana, de la Porţile de Fer.
Cînd am ajuns în dreptul el vaporul s’a oprit şi d. Grigore Tocilescu ţinu o mişcătoare cuvîntare asupra originel şi rostului acestei inscripţii.
Cuvintele de pe piatră spun că împăratul Traian tăiase şi netezise stînca, făcuse o cale, punînd, spre a o susţine, drugi de fier, Urmele acestora se văd şi astă-zl, în stîncă.
Inscripţia nu s’a putut conserva întreagă, de oare ce păstorii de prin împrejurimi, mal înnamte de a se lua măsuri, îşi făceai! o plăcere să vie aci şi să strice slovele săpate.
.... Nici o dat n’am simţit o emoţie mal puternică, în faţa Naturel, ca in ziua aceea de 5 Iulie, cînd, am auzit atunci
Se d. Tocilescu trezind, cu vorba sa în-ăcârată, amintirea unor vremuri stinse de o mie de ani în negura trecutului. Ne înfiora gîndul acelei munci titanice, pusă aci de strămoşii noştri, în lupta lor cu elementele naturel.
EPOCA
faţa unor asemenea mărturii ale uii~I trecut glorios, se poate trezi In sufletul generaţiei de astă-zî, dorul de fapte mari, aspiraţiunile lucruri măreţe.
«Şi, cînd un asemenea monument vroia tintrimea universitară să-l vază, se găseşte un om, zice d. Tocilescu, în cu-vlntarea sa, care voeşte să o stînjinească din nobila el dorinţă. Acel om este d. Vintilă Brătianu.
Este o vorbă a poporului nostru că «din stejar stejar răsare», dar din Ioan Brătianu, fcare a ţfost un srejar pentru ţara noastră, e de regretat că nu aiî eşit vlâstarl cari să-I semene.
.„.Dacă ar fi fost studenţi unguri sau sirbl, de sigur, sfîrşeşte d. Tocilescu, că d. director al regii s’ar fi grăbit să le pue la dispoziţie vaporul, spre a putea vedea străinii monumentele glorioase ale strămoşilor noştri, cu cari ne fălim dar pe cari suntem împedicaţl de a le cunoaşte».
Cuvintele stinse în răpăitul aplause-lor, covîrsiră sgomotul valurilor, trezind ecoul stîncilor bătrîne. Iar glasul muzicii care se ridică d’asupra acestor manifestări ale sufletului omenesc, avea ceva din sublimitatea peisajului care ne înconjura ; te înfiora ca glasul orgel in noaptea învierii.
Vaporul se puse din nod în mişcare.
După ce înaintarăm încă vr’o jumătate de ceas, Basarab se întoarse.
La vale mergeam repede.
La un loc însă, depărtare ca la 4 chilometri de Orşova, vedem pe malul austriac cîţl-va inşi cari scobormdu-se dintr’o trăsură ne făceau semne disperate, cu mina.
Ce era?
Cîţl-va studenţi, sculîndu-se mai urziţi de cit trebuia luaseră o trăsură, veniseră pînă la Vîrciorova, de unde sco-ţînd paşapoarte porniseră, pe marginea Dunării ca să ne ajungă.	.
Osteneala însă le-a fost zadarnică.
Comandantul vasului n’avea îngădu-ire să ia pe nimeni de pe un ţărm strein, aşa că cel patru tîrzielnicl, se reîn-toarseră plouaţi, la Orşova, unde i-am aşteptat să sosească.
Pe drumul către Severin, a fost numai o veselie pe bord, după ce am luat dejunul. Cîntece, glume, dans, pîna la Cladova, unde ne-am dat jos pentru trei sferturi de ceas si am vizitat satul, pe cînd locuitorii — ale căror caracteristice sunt copiii mulţi şi sărăcia, — ne priveaă uimiţi.
Seara a avut loc, tot în grădina publică, banchetul oferit de studenţi, autorităţilor şi corpului didactic local. La acest banchet s’a citit şi răspunsul M. S. Regelui, la telegrama pe care d. Tocilescu i-o adresase în ajun- lată cuprinsul acestui răspuns.
«Cu o vie bucurie am primit călduroasele salutări ce d-v. ’ml trimeteţl în numele stu-denţimel universitare şi mulţumesc pentru sentimentele de credinţă, pari afl luat o rădăcină aşa de adîncă In inima lor. Carol»
După d. Tocilescu, care a închinat paharul în onoarea M. Sale, afl mal vorbit d-nil Miculescu, Nanu, Costescu, directorul liceului local şi d. Urdăreanu, fost senator.	_
Pe la 10, am mers in grădina Bra-gadiru, unde d. Tocilescu şi-a desvoltat conferinţa sa despre Vechimea oraşului Severin, ţinută în folosul inundaţilor, şi in care d-sa a făcut elogiul acestei cetăţi, precum şi a întregului judeţ Mehedinţi, din care au pornit atîţia oameni mari în lupta pentru mintuirea patriei noastre.
Iar a doua zi, la 7 şi 40 dimineaţa, porneam cu trenul către Tîrgul-Jiîi, de care ni se leagă cele mal frumoase a-mintirl, râmase din excursia aceasta.
Al. Antemireanu.
„EPOCA” IN PROVINCIE
BOTOŞANI
12	Iulie.
O rugăminte d-lul diriginte al oficiului telegrafo-poşlal din localitate : de clnds’afl înfiinţat cutiile cele noul pentru scrisori, factorii poştali aă un mare chin cu culesul scrisurilor de trei ori pe zi. El trebue să poarte lu spate o ladă de fer iu care culeg scrisorile. In timpul erneî tot mal merge aceasta, dar acum pe căldurile astea insuportabile, este un adevărat chin pentru bieţii factori poştali. De aceia rugăm pe d. Taranu, dirigintele oficiului lelegrafo poştal din localitate, de a dispune înfiinţarea unei căruţe pentru culesul scrisorilor, scutind ast-fel pe bieţii factori de un chin atlt de mare, mal cu seamă cind sunt aşa de răii retribuiţi.
Ne place a crede, că d. Ţaranu, va lua act de justa noastră cerere.
Bibliogratie
" In curlnd va eşi de sub tipar un volum de nuvele, datorite gentilei noastre conce-tăţeae, d-na Ema IAzăreanu. Stilul şi gingăşia în care sunt scrise nuvelele, pe de o parte, şi pe de altă parte acurateţa şi fru-museţa cum este tipărit volumul în imprimeria «Moldova de sus», garantează succesul lucrărel.
Ploaia
A seară şi astă noapte, o ploae torenţială a căzut asupra oraşului şi judeţului nostru, fitul Şiret, şl-a mărit apele.
Vio tor.
FĂLTICENI
Un subprefect de pe vremea resmeriţei. La plasa Şomuz-Moldova din judeţul Suceava funcţionează ca subprefect bătrlnul Enachi Cernătescu, născut la 1828. Colectiviştii cari se fălesc că aă făcut din administraţie o a doua magistratură, n’aă de cit să cerceteze prin logofătul de la interne anuarul şi statul personal al acestui tip de subprefect şi se vor convinge că Cernătescu a trecut deja etatea de 70 ani, că este pensionar al Statului de vre o 20 ani, şi ceea ce e mal grav, este că acest subprefect funcţionează contrar disposiţiilor lcgel şi acelei ministeriale No. 15,471 chiar în plasa unde îşi are moşia.
Art. 54 din legea administraţiei exterioare zice: ori care dintre funcţionarii administaţiel exterioare, afară de prefecţi şi inspectori, va putea fi pus în retragere din oficiă pentru a ’şl exercita drepturile la pensie, atunci cînd va împlini 30 ani de servicii! public sau va avea etatea de 54 ani.
D-nu Ferechide şi prefectul Softa cu ştiinţă tolerează aceste lucruri.
INFORMAŢII
Din Sinaia
EH, Duminecă, la orele 1 şi 35 minute A. S. Principele Leopold de Hohen-zollern, tatăl Principelui Ferdinand, a părăsit Sinaia, pentru a se întoarce în Germania.
A. S. Principele Leopold a fost insolit pînă la Predeal de MM. LL. Regele şi Regina de d-nil Dim. Sturdza, primul ministru, M. Ferichide, ministru de interne, şi Al. Djuvara, ministru de justiţie.
MM. LL. Regele şi Regina, cu suitele lor, precum, şi cele alte persoane s’au întors la Sinaia la orele 3.
***
Starea A. S. Principelui Ferdinand urmează a fi satisfăcătoare.
Uşoara iritaţiune intestinală, semnalată în buletinul ce am publicat erl, nu a influenţat asupra stărei generale.
***
MM. LL. Regele şi Regina au petrecut şi erl, Duminecă după amiază peste două ore la Castelul Foişor, pe lîngă A. S. Principele Ferdinand.
Putem afirma că faţă cu tărăgăneala administraţiunel comunale, în Gestiunea alimentării Bucureştilor cu apă, M. 8. Regele a spus primarului că voieşte să se sfîrşească o dată cu aceste tergiversări şi că trebuie să se execute proiectul apelor subterane.
Aceasta s’a petreent astă primăvară.
Noi cunoaşteam de atunci această fericită intervenţinne a M. 8. Regelui şi d’aceia, în nenumărate rîndurl, am afirmat că vrînd-nevrtnd administraţia comnnală va trebui să execute alimentarea Capitalei cu apă eub-terană.
D. Rosetti-Solescu, ministrul ţărel la Petersburg, va pleca în cursul acestei săptămînl la postul săfl, expirîndu-’I concediul de 15 zile ce a avut.
Erl s’a oficiat, la toate bisericile din Capitală şi la Mitropolie, un serviciă divin pentru însănătoşirea Alteţei Sale Regale, Principele Ferdinand.
Un mare număr de persoane s’afl înscris la Palatul regal.
Din sorginte sturdzistă aflăm că tratările de pace dintre Turcia şi Grecia au luat un mers satisfăcător graţie stăruinţelor d-lul Trandafir Djuvara, al cărui tact diplomatic şi înaltă prevedere, atît de mult cunoscute în ţară, aii fost apreciate şi la Cornul de Aur, unde i s’a cerut pre-ciosul concurs.
D. general doctor Fotino, în inspecţia ce a făcut la Iaşi, a rămas surprins de marele număr de bolnavi de conjuctivită granuloasă, ce a găsit în infirmeriile diferitelor corpuri, în garnizona din localitate.
Numai în infirmeria de la Frumoasa, d. general dr. Fotino a găsit 200 de bolnavi. Pe la celelante corpuri a văzut un şi mal mare număr de granuloşl.
Vineri, 11 Iulie, la orele 10 dimineaţa,
M.	S. Regele, Însoţit de A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern, purtlnd uniforma de colonel al regimentului săfl de infanterie No. 22 Dîmboviţa, A. S. R. Principesa Maria împreună cu micul Principe Carol, şi urmaţi de căpitanul Comite Spee, adjutantul A. S.
R.	Principelui Leopold, şi adjutantul de serviciu al Regelui, aă mers pe platoul de la cazarmă pentru a inspeeta batalionul 2 de vînătorl.
La sosirea Suveranului pe platofl, batalionul aştepta în formaţiune de paradă ; d. maior Solacolu, comandantul batalionului, presentă raportul de starea şi efectivul trn-peî sub arme Regelui precum şi A. S. R. Principelui Leopold.
In urmă, Suveranul Împreună cu A. S. R. Principele Leopold trecură pe d’lnaintea frontului în mijlocul aclaraaţiunilor trupei iar inusica intonă imnul regal.
După terminarea revistei, Regele ordonă să se execute mlnuirea armelor şi focurilor, apoi diferite mişcări şi formaţiuni din şcoala de batalion, după care urmă defilarea atît In pasul iute cil şi cel alergător.
După terminarea defiiărel, Majestatea Sa adună In cerc pe toţi ofiţerii batalionului, exprimlnd, attt d-lul comandant cit şi celor-l’alţl ofiţeri, înalta Sa mulţumire pentru buna stare tn care a găsit instrucţiunea oamenilor, arătlnd In acelaşi timp observa-ţiunile necesare asupra mersului instrucţiu-nel In general şi executarea mişcărilor lu particular pentru a se putea ajunge la re-suflatele dorite.
De aci M. S. Regele Împreună cu AA. LL. RR. Principele Leopold şi Principesa Maria, urmaţi de toţi ofiţerii batalionului, afl mers de aă visitat casarma, treclud priu toate pavihonanele, visitînd camerile fiecărei companii, magaziile companiilor, infirmeria, şi apoi In sala de mlncare unde afl gustat din hrana trupei, vorbind In tot timpul cu ofiţerii asupra mijloacelor cele mal nemerite pentru îmbunătăţirea traiului soldatului, după care, bine-voiud a mulţumi din noă d-lul comandant pentru buna Întreţinere a localurilor casarmel, la orele 12 S’afl întors Ia Foişor.
Aflăm că d. Ionel Brătianu a renunţat cu desăvirşire la ideia de a alipi direcţia C. F. R. la ministerul lucrărilor publice.
In acest sens s’afl făcut studii lungi din cari însă s’a dovedit că dacă vr’un ministru de lucrări publice ar întirzia intr’un moment dat să rezolve vr’o hîrtie urgentă,—cum afl făcut toţi miniştrii colectivişti după însăşi mărturisirea «Voinţei Naţionale», —atunci intr’o bună dimineaţă!s’ar opri mersul trenurilor !
Din această cauză ministrul lucrărilor publice a boţărit a lăsa lucrurile aşa cum sunt.
In comuna Cotnari, pe locul viran numit Valea, s’a găsit o pivniţă foarte mare, care se presupune a fi din timpul lui Ştefan cel Mare.
Pivniţa fiind luată în stăpînire de comună, ministerul lucrărilor publice a dat ordine ca să nu se schimbe Intru nimic nici forma nici interiorul el.
In acelaş timp s’afl luat dispoziţiupl pentru ca pivniţa să fie trecută în catagrafia monumentelor istorice.
După cît se spune, pivniţa ar fi aparţinut odinioară palatului domnesc, ale căruia ruine se mal pot vedea încă în localitate.
Am semnalat ridicarea bruscă a preţului vinurilor.
Această urcare este generală.
Aşa, ni se scrie din Bârlad că, In cursul săptămînel trecute, preţul vinului s’a ridicat la 6 lei decalitru, de unde mal înainte se vindea cu un lefi, mult 1 lefl 50.
După cura am spus, urcarea s’a făcut aşa de repede, din cauza micei cantităţi de vin ce există în ţară şi a slabei re-colt din anul acesta.
Ţarul Rusiei a dăruit statului sîrbesc
40.000	puşti Berdan şi două milioane
500.000	de cartuşe.
Ţarul a dat ordin direcţiunel arsenalului din Tuia ca să trimeată în timpul cel mal scurt posibil puştile Ia Belgrad.
D. căpitan Teodor Sandu din Transilvania a dăruit Âsociaţiunel Ţransilvane pentru literatura şi cultura poporului romln
25.000	lei din venitul cărora să se dea ajutoare tinerilor romlnl cari învaţă vr’o meserie.
«Patria», organul partidului naţional din Bucovina, răspunde In termenii următori ziarului «Bukowinaer Rundscbafl», care a propus o alianţă Intre ovrei şi tinerii din partidul naţional romtn :
«Partidul naţional romln există iu Bucovina numai unul, prin urmare sunt fără obiect diferenţierile făcute cu atît predilecţi-une în coloanele unor fol din localitate, cărora, pare-ni-se, le-ar conveni foarte mult să ne vadă divisaţl, ca ast-fel furişînd intriga Intre noi, să ne slăbească positiunea. Afl fost, sunt şi vor fi nuanţe In stnul partidului, sunt şi vor fi şi diverginţe individuale, dar aceasta nici nu se poate alt-cum la un partid pus pe basa naţională, care conţine In şirele sale pe fii poporului săfi, fără deosebire de clasă, cultură şi tradiţi-une. Toate nuanţeie aceste, nu atît politice cît mal mult individuale, nu alterează Insă Intru nimic unitatea şi solidaritatea partidului. Iar )a cas, că o ast-fel do nuanţă ar lua dimensiuni prea mari dimensiuni periculoase pentru unitatea partidului, atunci— fie convinşi colegii noştri din localitate că noi—şi nu dtnşţl—vom fi chemaţi a o tranşa şi ne-am face datoria fără şovăire şi conştienţi.
Astă primăvară se dădea ca sigură ştirea că M. Sa Regele va participa la manevrele armatei Austro-Ungare din Totis, la cari vor mal participa şi MM. LL. împăraţii Frantz Iosef şi Wilhelm şi Regii Albert de Saxa şi Alexandru al Serbiei.
Suntem în poziţie de a comunica cititorilor, că M. Sa Regele a renunţat de a mal participa la aceste manevre cari se vor face la 3 Septembrie.
înainte de manevre însă, cu ocazia reîntoarcerel Lor de la băile Ragaz, MM. LL. Regele şi Regina vor face o viată M. S. împăratului Frantz Iosef la Scho-enbrunn safl la Isclil.
Se cunoaşte contractul încheiat între primăria de Iaşi şi d. Paiauu pentru studiile relative la aducerea apel in oraş.
Studiile durează de mal bine de doi ani. Dacă laşul nu are pînă acuma apă, In schimb primăria va avea în curind un mare proces.
Acţiunea nu a fost încă intentată. So-maţiunile d-lul Faianu însă curg.
Numai In cursul săptămînel trecute, antreprenorul de studii a adresat două somaţiunl primăriei.
Prin întîia, d. Paianu cere ca să se trimită probe din apa, pe care a des-coperit’o in 70 locuri diferite, spre a fi analizată de institutul de bactereologie.
Se ştie, însă, că, acum cîte-va zile cind d. Paianu a anunţat descoperirea celor 70 de izvoare, d-sa a refuzat să indice debitul şi locurile izvoarelor.
Prin a doua somaţiune d. Paianu, cere să-i se indice locurile unde apa va fi distribuită, pentru a putea întocmi planurile definitive.
Afacerea Horn Groedel
Mal mulţi confraţi afl dat alarma despre o frustare ce se practică In mod sistematic în dauna statului de către firma Horn şi Groedel din Viena, care exploatează nişte păduri seculari în munţii ,VraneeI şi In munţii din R.-Sărat.
Iată la ce se readuce întreaga afacere:
Firma Horn şi Groedel exploatează de vr’o zece ani un făget bogat In munţii Car-păţi, hotar eu judeţele Putna şi R.-Sărat. *
* *
Iu 1893 firma Horn şi Groedel ţinea să întindă exploatările sale şi In Romînia şi In acest scop a luat In arendă munţii de acolo proprietatea d-lul Menelas Ghermani. Cum însă comunicaţia cu Focşani safl cu
R.-Sărat, pentru transportarea lemnelor, era imposibilă, firma a cerut şi-a obţinut concesiunea de a prelungi tiuia ferată pe care o are In Transilvania pînă la Muşa-mare în Romînia şi de aici să transporte, tran-sito prin Transilvania, în Romînia lemnele fasonate fără a plăti vr’o vamă.
înainte de a se construi Insă linia ferată guvernul conservator se retrage de la putere. Linia ferată, precum şi ferăstraele odată construite, firma cere guvernului romln să înfiinţeze un biurofi vamal romln la Muşa-mare.
Şi in urma intervenţiei d-lul M. Ferechide, ministrul de finance, d. Gogu Canta-cuzino, a numit un vameş cu însărcinarea de a stampila toate lemnele tăiate In Romînia, ca ast fel ele să nu fie supuse la vama Predeal la taxele prevăzute în tariful vamal.
*
* * . •
Acum se zice că firma Horn şi Groedel
ar fi abuzat de concesiunea ce i s’a dat şi făclnd o stampilă identică ca stampila vă-mel romîne, a stampilat o mulţime de lemne fasonate cari nu sunt din munţii Romîniel, ci din munţii Transilvaniei. Ast-fel chiar şi lemnele de provenienţă din Transilvania, firma Horn şi Groedel le transporta prin Predeal In Roniania, fără a plăti nici o taxă vamală.
Pînă acum nu s’a putut şi anevoie se va putea constata cu ce sumă a fost frustat Statul din partea firmei Horn şi Groedel. Ministerul de finance a însărcinat însă pe sub directorul vămilor ca Împreună cu un inspector vamal şi cu taxator să facă o anchetă.
Financiare
Preşedinte al consiliului de administraţie al Societăţel Romîne de petrol a fost ales d. Gr. Andronescu, iar vice preşedinte d. W. de Ofenheim.
Bilanţul acestei societăţi, pe ziua de 30 Aprilie trecut, cuprinde—la activ şi pasiv —suma de 6,430.257 lei.
Bilanţul Băncel Naţionale a Romîniel pe ziua de 5 Iulie :
253747623 lei—activ şi pasiv.
Doblnda 6 la sută.
Scomptul 5 la sută.
*
* *
Bilanţul general al Creditului Urban din Capitală pe semestrul I din anul curent: 8167964 lei—activ şi pasiv.
Bilanţul semestrului I din anul 1897 al Creditului Urban din Iaşi:
2224448 lei—activ şi pasiv.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	D. loc.-colonel Manoliu, inspector general al jandarmeriei rurale, va plec* zilele acestea In inspecţie In Romînia de peste Milcov.
*	D. General Candiano-Popescu, comdin-dant de diviziune de cavalerie, a sosit erl In Capitală, iar d. General Băicoianu, inspectorul general al cavaleriei, a plecat.
*	D. G. Cantacuzino, ministrul de finanţe, care a fost la Sinaia spre a lucra cu M.
S.	Regele, a plecat Stmbătă dimineaţa la Predeal, unde se altă familia sa.
*	Afl reuşit la examenul de bacalaureat, din seria de Stmbătă, următorii candidaţi:
D-ra Lascăr Cornelia, Marinescu C„ Ma-rinescu S., Marosin I. Nicolae, Mateescu I. C., Măldărescu Teodor, Mâleanu M. Nicolae, d-ra Mânescu Victoria, Miliail Constantin, Mironescu Virgilifl, Montezi Emerico, Mrazec Alexandru, Muşăteanu Ştefan, Nedelceanu Ion, Negoescu Miliail, Negulesuu C. Aure-liu, Nicolaid P. Virgilifl, Nicolafl Miliail, Ni-coleseu George, Nicoleseu G. (Ploeşll), Ni-culescu Cristea, Oprănescu N., Orăşanu D., Oteteleşanu P., Papadopol Alexandru, Pa-rasehiveseu Bradea, Paraschivescu Gr.,d-ra Colier Roşa şi Iliescu Elisefl.
D-ra Mănescu Victoria, una din eminentele eleve ale institutului «Negoescu», tre-cînd cu succes examenul, a fost vifi felicitată de profesorii examinatori.
*	D. Al. Djuvara, ministrul justiţiei şi ad-interim la culte, a plecat Slmbătă seară Ia Sinaia, de unde se va îutoarce lu capitală astăzi, Luni, dimineaţă.
*	D. An. Stolojan, ministrul domeniilor, s’a Întors erl dimineaţă de la Focşani, unde plecase Vineri seara.
Ministrul domeniilor va pleca astă seară la Sinaia.
Procesul Ana Simon
Filipopoll, 12 Iulie.
Birjarul Alexiew depune că Boitcew i-ar fi propus să asasineze pe Ana Simon, dar că n’a reuşit să-J convingă, cu toate afirmările sale ziclnd că aceasta este voinţa unul persouagifl mare.
Martorii constată că Boitcew a făcut o vizită lui Novelid cu 3 safl 4 zile înaintea asasinatului, tn faţa lui Vasiliew.
Apostolow, proprietarul trăsurii ce a luat pe omorltorl pentru a merge la locul crimei, zice că Novelid a cerut o trăsură fără visitiu pentru o afacere de poliţie secretă. El afirmă că Vasiliew i-a remis a doua zi după crimă, din partea lui Boitcew, doi napoleoni pentru stricăciunile causate trăsurel.
Incheerea PăceT
Londra, 12 Iulie.
Se anunţă din Constantinopol ziarului Times că o iradea a Sultanului acceptă noua linie graniţală, în speranţă că ea va cuprinde şi un oare-care număr de sate Kuţovlache.
La conferinţa în privinţa păcii ce s’a ţinut azi, introducerea şi articolul întîin al preliminărilor păcii s’au adoptat.
Articolul întîiu fixează rectificarea graniţei aşa precum a fost adoptată de ataşaţii militari, lăsînd să se prevadă oare cari modificări în favoarea Turciei, precum acea a anexării cîtor-va sate Kuţovlache.
Pentru a hotărî în mod definitiv aceste modificări, conferinţa a numit o comisiune compusă din ataşaţi militari şi mal mulţi ofiţeri greci şi turci.
Serbia şi Turcia
Belgrad, 13 Iulie.
Slfupştina. Răspunzînd la o interpelare a d-lul Geric Ciorcicl, d. Simicl, ministru preşedinte, declară că după reclamaţiunile energice ale ministrului Serbiei la Con-stantinopol, Poarta a ordonat deschiderea de şcoli 8îrbeşti la Monastir şi la Salonic.
Cu toată resistenţa încăpăţînată a pa-triarchatulul din Uskub, Rusia a sfătuit moderaţiune şi să nu se facă scisiune. De cît va timp patriarchatul se arată dispus să primească un compromis care să satisfacă pe poporul sîrbesc.
Trebue să ne aşteptăm ca în curînd se va recunoaşte şi naţionalitatea sîrbească.
Intru ce priveşte invasinnile arnăuţilor, d. Simicl declară că guvernul s-îrb a atras atenţiunea l orţii în mod amical dar energic asupra acestor incidente neplăcute. Locuitorilor de la graniţă li s’au dat arme spre a se putea apăra în cas de nevoe.
Cît despre inţervenţiunea puterilor mari, d. Simicl regretă că nu poate să dea Skupştinei cunoştinţă de notele schimbate în această privinţă pe cale diplomatică. (Aplause vil). D. Geric mulţumeşte guvernului pentru silinţele sale neîncetate, Rusiei pentru preţiosul ei concurs, precum şi Muntenegrulul pentru corporarea sa frăţească.
Skupştina adoptă în unanimitate o ordine de zi a d-lul Geric exprimînd guvernului recunoştinţa sa şi întreaga sa încredere.
Sesiunea Skupştinei s’a declarat apoi închisă,
D IN CAPII ALA
Depus. - Unul din redactorii foaeî obşrene «Jartiera», dispărută In urma intervenţiei parchetului, Morilz Liclitfilau. a fost trimis la închisoarea Dobrovâţ spre a'şl face pedeapsa de 6 luni.
Otrăvire.—Poliţia de siguranţă a fost in-cunoştiinţată, erl, de către Mariţa Petrescu, că I. Singureanu cu care trăia in concubinaj, a cercat să se sinucidă bînd o soluţie de chibrituri.
Ajutoarele date în grabă aii putut ca să scape pe Singureanu de o moarte sigură.
Pungaşi şi bătăuşi. Un mare scandal provocat de trei ungureni beţi, ’ s’a Inlimplat aseară, lu orele 6, la rondul ’ al doilea de pe bulevard.
Din senin, ungurenii săr asupra bragagiului Osman Murat, voind a-I fura ceasornicul şi punga. O luptă înverşunată se Încinge. Sergentul postat intervine, dar degeaba. Se chiamăîu grabă un comisar al siguranţei, care, din nefericire, avu acelaş succes; ba ceva, mal mult a fost şi jsgoni*, ipjurlndu-j.
Pe drum, pe cind mergeai! la secţie, căci In, urma intervenţiei publicului afl fost prinşi, unul din el, numit Liculatti, sare asupra sergentului şi a comisarului, Incepîud a le da palme.
De sigur că odată ajunşi la poliţie s’afl in-tervertit rolurile, aşa că comisarul s’a satisfăcut.
Furt.—Erl, la orele 11, poliţia de siguranţă a prins şi arestat pe Gh. Bojiu şi (J. Simion, din serviciul bragagiului Cristea din str. BuzeştI 6, pentru faptul că aii furat 24 napoleoni de la un alt bragagiu de alături cu stăpînul lor.
Moarte oribilă.—Aseară, la orele 9 şi un sfert, a încetat din viaţă d. Ion Junin din str. Lăzureanu 62.
Voind a lua nişte doctorii, de Oare-ce era bolnav, din greşală u turnat conţinutul unei alte sticle în care erail medicamente pentru fricţiuni, de cari se servea soţia sa.
Nişte dureri oribile l’afl cuprins îndată, şi în mal puţin de un sfert de oră bietul bolnav muri.
înştiinţat îudată parchetul, a ordonat transportarea cadavrului la morgă.
DIN JARA
mamammmmnmm
3 bol trăsniţi.--In cătuuul Muratunu Mic din judeţul Constanţa, In timpul uneî ploi torenţiale, trăsnetul a căzut asupra oborului de vite al locuitorului Gb. Tanef.
Trei bol, cari se atlail înăuntru, afl fost trăzniţl.
O bac fără voe. — Sunt cite-va zile de cînd ş’afi stabilit la băile Pucioasa, d-nil I. B. şi C. S., mari amatori de spori.
I,a plecarea lor din Capitală afl avut grija să ia cu el şi bicicletele.
Seara, cind răcoarea uopţel şi luna favorizaţi penceştltinerî sportmanl, el făceaţi curse pe a-leiele şi drumurile pucioasei.
Fericirea acestor nedespărţiţi tovarăşi a fost turburată iusă de un accident, care i-u compromis cu desăvirşire In ochii vizitatorilor băilor şi care - ceea ce e mal grav — i-a udat plnă fa piele.
Iată ce li s’a întîmplat, după cum ne scrie unui din reporterii noştri plec t în vilegiutură la Pucioasa :
Q lună splendidă II tentă, lntr’o seară, să
www.dacoromanica.ro
EPOCA
A se citi la pagina MV-a urmarea foiletonului nostru t
VICTIMA MiXĂSTMHKI.
facft o cursă mal depărtată şi In locuri necu noscute. Clnd scoboratî pe o pantă repede, cu o iuţeală vertiginoasă, de odată bicicliştil se văd pe marginea unul lac. Voiră să oprească* dar In zadar.
Un mare zgomot care sperie broascele se produse, şi cel doul velocipediştl cad cu ve-locipedele In apă.
Din norocire cel doul bicicliştl reuşesc a eşi din apa cu nomol, inlr’o stare deplorabilă.
Eraţi ceasurile 10 cind se InlorceaQ şi clnd toţi vizitatorii băilor eraţi strlnşl In faţa par cuiul, unde discutaţi despre eficacitatea apel de pucioasă, şi alte mici chestiuni la ordinea zilei.
Un rls omeric isbucni, clnd atl văzut pe cel doul bicicliştl. Eraţi atît de caraghioşi, In cit şi el rldeaii unul de altul.
In urma îngrijirilor date, sportmanil aii pu lut scăpa cu... faţa curată.
I,e-a rămas Insă numele de «aventurierii».
DIN STREINATATE
Cel maî gros peşte de apă dnlce.—
In lacul Geneva s’a pescuit de curind un enorm peşte, care se crede a fi cel mal mare de piuă acum care s’a găsit în apă dulce.
Acest peşte, prins de o corabie a unul neguţător din Geneva, măsoară 1 m. şi 70 lungime şi 1.05 grosime. El cîntăreşte 70 kilograme.
Teribilă furtună.—O teribilă furtună, însoţită de piatră in mărimea unei alune, s’a deslânţuit în Elveţia acum două zile.
Recoltele atl fost cu desăvirşire distruse. Arborii fructierl atl fost de asemenea des-
Pliaţi-	,	.
Aceleaşi ravagii pe cari furtuna de Vineri le-a făcut la noi, ati fost suferite şi de elveţieni. Liniile telegrafice afl fost Întrerupte.
Pagubele sunt considerabile.
Duelul Mendfcs-I.ngne-Poe. - Duelul pe care l-am anunţat în numărul nostru de Simbătă a avut loc.
Martorii d-lul MendAs eraţi d-nil Emile Au-dră şi Alexis Lăuze, redactori al ziarului Le Journal, iar al d-lul Lugne Poe eraţi d. Leon Bailbv, redactorul ziarului la Prese, şi d. Aris-tide Briand, redactor la La Lanterne.
Şi pe teren, combatanţii s’ati insultat în mod trivial, cu toate că d. Mendes a fost uşor rănit la mină.	,
E probabil că o nouă întîlnire va avea loc.
Depeşile de erî
Serviciul „Agenţiei Romîne“
Paris, 12 Iulie.
După Matin şi Libre Parole lista parlamentarilor pe punctul de a fi urmăriţi în privinţa afacerei Panamalei, nu este nici exactă, nici complectă.	.
După Libre Parole, d niî Hublard şt Serrlat sunt aceia cari vor beneficia de o ordonanţă de neurmărire.
Paris, 12 Iulie.
Comisiunea Panamalei a ascultat pe d. Habert în privinţa trimiterii unui funcţionar al ministerului de finanţe la Bur-nemouth, de care a vorbit d. Bochefort eri.
D. lîabert a declarat că a auzit de la o altă persoană că comisiunea a trimes o delegaţiune la d. Darlan pentru a-i cere comunicarea unor dosare, mai cu deosebire acela al lui Merz. După răspunsul d-lul Darlan că aceste dosare nu sunt în mîinele sale, comisiunea a adresat acestuia o scrisoare de protestări, apoi s’a a-mînat pînă în săptămîna precedînd redeschiderea Parlamentului.
Paris, 12 Iulie.
Matin relevează faptul că în timpul ne-gociărilor în privinţa afacerilor din Orient, Francia a obţinut succese exercitînd protectoratul săii asupra grecilor catolici. Cit despre Egipt ea a obţinut confirmarea că această ţară face mereu parte integrantă din Imperiul otoman.
Yokohama, 12 Iulie.
Cabinetul a primit propunerea guvernului Hrtvai de a supune cestiunea imi-graţiunei unui tribunal de arbitrii.
Belgrad, 12 Iulie.
Skupştina a primit în unanimitate o moţiune a 116 deputaţi în privinţa cumpărării a 15 case pentru a activa construirea palatului regal.
Ilaga, 12 Iulie.
Următoarea compunere a cabinetului poate fi cousiderată ca definitivă : d-nil Pierson, finanţele; Blanfort, deputat, afacerile străine ; von der Linden, profesor, justiţia; Bor-gesm, deputat, interne; Jansen, fost ministru, marina ; general Eland, resbelul; Lely, fost ministru, comerţul; Cremer, deputat, coloniale.
Canea, 12 Iulie.
Djevad paşa a debarcat de dimineaţă şi a primit visita tutulor autorităţilor otomane. Amiralii aii refusat să-l salute şi să-I facă visită. Consulii refuză să-l recunoască.
Brest, 12 Iulie,
Locotenentul de marină Pichon a fost ales ca şef al misiunel care va merge în Bulgaria pentru 5 ani spre a forma acolo ecţiipagiile flotilei bulgare şi să arţneze portul de rezbel din Varna.
Misiunea va pleca în Bulgaria pe la 15 August.
Berlin 12 Iulie.
Camera deputaţilor a respins legea asupra Întrunirilor cu 209 voturi contra 205.
Sesiunea dietei s’a Închis.
Washington, 12 Iulie.
D. Mac Iţinley a seipnat proiectul tarifelor vamale.
Petersburg, 12 Iulie.
Cu ocasia sosire! Majestăţilor Lor Germane, aşteaptă In raza Kronstadt 4 cuira-sate şi 3 lncrucişătoare, clte-va eanoniere şi torpiloare precum şi yachtul imperial.
Depeşile de azi
Serviciul „Agenţiei Romîne"
Londra, 13 Iulie
.S’e anunţă din Constantinopol Agenţiei Reuter cu data de ieri, că negociările în privinţa preliminărilor păcii continuă în mod satisfăcător.
Ambasadorii aii presentat, în conferinţa de azi, o parte a proiectulu de tratat de pacei, care s’a discutai. Restul proiectului ae va presenţa în conferinţa de Luni.
Se speră că negociările se vor termina săptămîna viitoare.
FilipopolI, 13 Iulie.
Procesul Boilceff. Martorul Platsotto con firmă că după cererea lui Novelici, a trimes două depeşi ce tatăl săii a expediat de la Viena la Sofia şi la FilipopolI, zi-cînd să se trimeaţă scrisorile Anei Simon la Viena, post-restant.
Soţii Kanariaski depun că Boitcef a prînzit la ei în momentul cînd a fost asasinată Ana Simon, ceea ce constitue un alibi în favoarea lut Boitceff.
Tatăl Anei Simon depune în sensul actului de acusaţiune.
Interngatoriul martorilor s’a închis. Luni vor începe pledoariile şi probabil pronunţarea sentinţei.
Djeddah, 13 Iulie.
. Ciuma se consideră ca stinsă. De 20 de zile nu s’a mal produs nici un cas de boală.
Constantinopol, 13 Iulie.
Kiazim-paşa, comandantul corpului al 3 lea de armată, a fost numit valid din Scutarl.
Ştirea privitoare la congediarea a 90 de batalioane ale armatei de operaţiuni este falşă.
Conferinţa a 13-a pentru negociările In privinţa păcii se va ţine mline la Tophane. — Cum Încă mal sunt clte-va articole de discutat, este probabil că pentru încheerea păcii vor mal trebui două conferinţe.
Aden, 13 Iulie,
Nerazzini a sosit cu locotenenţii Vannu-telli şi Citerni, singurii în viaţă încă al expediţiei de la Bottego, ale cărei documente ştiinţifice afi fost scăpate.— Nerazzini, Va-nuntelli şi Citerni vor pleca In Italia la 28 Iulie.
Viena, 13 Iulie.
Principesa Milena de Muntenegru a plecat la Carlsbad.
Paris, 13 Iulie.
Contele Goluchowski a sosit de dimineaţă.
Canea, 13 Iulie.
Djevad-paşa a făcut o vizită amiralilor, cari i-ad înapoiat-o apoi îndată.
Ischl, 13 Iulie.
Baronul de Bănffy a sosit de dimineaţă şi a fost primit la amiazl de împăratul Frantz Iosef.
Cancelarul german, prinţul de Hohenlohe, a sosit la ora 1 şi jumătate. A făcut o vizită baronului de Bănffy, apoi a fost primit de împărat, care l’a Invitat la un prînz de familie.
Cancelarul german s’a Întors la Aussee la 6 ore.
Baronul de Bănffy a‘ plecat la Budapesta la 8 ore jumătate.
Pelersburg, 13 Iulie.
Statul a cumpărat şantierul Sebastopol cu 1.900.000 ruble.
Paris, 12 Iulie
Se anunţă din Atena Agenţiei Havas, că contele Muraview a confirmat ştirea promulgării iradelei Sultanului acceptînd linia graniţală trasă de ataşaţii militari şi a exprimat via sa satisfacţie pentru acest act.
Ştirea ziarului Times care zice că proiectul ataşaţilor militari cedează Turciei 12 sate Kuţovlache, este cu totul neexactă.
îndată ce preliminările păcii vor fi semnate, guvernul grec va concedia două clase ale reservei.
ULTIME INFORMAŢIUHI
La arsenalul armatei se lucrează cu multă activitate la terminarea celor 60 platforme, pe cari urmează a se aşeza tunurile de 105 cc., între bateriile intermediare ale cetăţei Bucureşti.
Pe la 8fîrşitul lunei August, se va preda şi tot materialul de războiţi necesar gurilor de foc din întreaga regiune întărită Focşani-Nămoloasa-Galaţi. Materialul necesar cetăţei Bucureşti nu va fi gata de cit pe la finele ui Odombre.
Ni se asigură că guvernul va susţine candidatura d-lul Gh. P. Balş, la colegiul I de deputaţi din Suceava, In locul d-lul Gh Radu, care trebue si demisioneze din această însărcinare, tn urma numirel sale ca profesor cu titlu provizoriu la Universitatea din Iaşi.
D. Gh. Ghiţescu, deputat, a dat toate asigurările de reuşita candidalurel d-lul Balş, în schimbul proinisiunel solemne de a fi ales primar, In locul d-lul Radu.
Cu aceste două alegeri, succesiunea po-itică a fostului primar de Fălticeni este definitiv împărţită.
Din cama unor neînţelegeri ivite între moştenitorii reposatului Ev. Gheorghieff, cu ocazia inventariarei averei, d. Căli-nescu, jude, a suspendat lucrările sale,
Aflăm că printre candidaţii la prefec-ura judeţului Dîmboviţa este şi d. C. Mcolaescu, deputat.
D. C. Kogăluiceanu, consul al Roinî-niel la Ismail, a obţinut un concedii! de două luni.
Se crede că, la reîntoarcerea sa din
concedii!, d. Kogăluiceanu va fi permutat în aceeaşi calitate la Cernăuţi.
Pagubele cauzate căilor noastre ferate de ploi şi inundaţiuni, în care se cu prinde şi repararea şi construcţiunea citor-va poduri, se evaluează astă-zt la aproape 7 milioane.
D. General Berendeiu a declarat unul ofiţer superior, acum cite-va'zile, urmă toarele :
— D. Sturdza ţinea mult să ia in-terimul ministerului de răsboiu în timpul absenţei mele, ca să-şt facă de cap Dar ştiind intenţiile de cari e călăuzit,am stăruit şi am obţinut garanţii serioase, că nimic, dar absolut nimic, nu va putea face d. Sturdza fără învoirea mea.
Ziarele ungureşti spun că în ziua de Sf. Petru şi Pavel a izbucnit o răscoală ţărănească în comuna Şişeşti din Maramureş.
_ Părintele dr. V. Lucaciu, parochul bisericet din Şişeşti, a organizat pe ziua de Sf. Petru şi Pavel un mare pelerinaj al ţăranilor romini din Maramureş şi Satumare.
Guvernul unguresc prevestit de a-ceaslă mişcare, a trimis în noaptea de Sf. Petru 40 de jandarmi la Şişeşti şi în dimineaţa zilei de pelerinaj alţi 50 de jandarmi.
Jandarmii s’au ciocnit cu miile de oameni adunaţi pe platoul bisericet şi după o luptă înverşunată poporul a fost risipit.
Ştiri venite din diferite judeţe ale ţărel, anunţă că ploaia căzută Vineri, de şi însoţită de furtună, a făcut bine porumbului, afară de prin unele localităţi unde era însoţită de piatră, care a rupt foile.	1
Grîul insă care se afla pe cîmp în clăi a suferit mult, căci nu numai că a lost cu totul udat dar a si tot risipit de furtună.	*	1
Alegerile ce vor avea loc Dumineca viitoare, ta camera de comerţ din Ploieşti, promit a fi foarte animate si interesante. Fie-care grupare liberală din localitate va avea candidaţii săi.
Se vor accentua, cu această ocazie, şi nemţetegerile ce există între prel'ec-tid L Petrescu şi primarul R. Stanian, ambii avind candidaţi protejat! în aceste alegeri.	'
D. dr. I Munteanu, noul prefect de fălciu, a fost nevoit a cere înlocuirea poliţaiului de Huşi, d. Răducănescu, ca o satisfacţie dată liberalilor disidenţi din localitate.	v
In local d-lul Răducănescu, a fost numit poliţaifl d. N. Andreiu, fost sub-pre-tect la plasa Ţuria, în judeţul laşi.
$caii«lalul administrativ de la Ylaşca
,	isbucnit în administraţia jude-
ţului \ laşca, despre care am vorbit în unul din numerile noastre trecute, ameninţă să nu se mal sfîrşască din cauza ministrului de interne, care cu lipsa de curaj care’l caracteriza şi cu pretinsul săfl tact politic de a menaja pe toată lumea şi a voi să împace spiritele,-nu se decide să ia o hotă-rlre.
Se ştie despre ce este vorba.
Un director mituit şi imoral
Directorul prefecture! de Vlaşca, un oare care Vişinescu, a fost prins cu mina în sac In urma mal multor denunţări primite in contra lui, prefectul a deschis o anchetă si a constatat;	*
1)	Că nici un act de administraţie publică nu era făcut In judeţ fără ca directorul să
^asc* nVtâ Pe,dru serviciile sale.
2)	1 oţl primarii comunelor aveaă să primească lefurile pe mal multă vreme, reţinute de director.
3)	Antecedentele acestui director sunt foarte rele.
Vişinescu a fost destituit, dat judecăţel şi condamnat Ia 1871 pentru furt de cal pe cînd îndeplinea funcţiunea de sub prefect Re atunci în nenumărate rlnduri Vişinescu a încercat să reintre în administraţie şi n a îsbutit de cît după căderea cabinetului din care făcea parte d. Fleva. ,rŢre^ec*ub d- Christu, a cerut demisia lui Vişinescu; acesta a respins-o.
Demisia să-ţi dai d-ta ; ed sunt al d-lul Epurescu.
Prelectul a făcut atuucl raport de disti-tuire motivată la minister.
Intervenţia Ini Epnrescn
Teribilul Epurescu, supărat foc pe prefect, a venit la Bucureşti şi a pus în joc tot felul de intrigi pentru înlocuirea d-lul Christu sad transferarea Iul precum şi pentru menţinerea directorului Vişinescu.
D nil Sturdza, Stolojan şi Ferikide, neştiind despre ce e vorba şi crezînd că e la mijloc vre-o chestie de politică înaltă, ad ho-tărtt îndată înlocuirea d-iul Christu, cu d. Mimi, fost magistrat şi candidat pentru prefectura de Ylaşca.
D. Christu, fiind informai de ceea ce se petrece, a trimes imediat o delegaţie compusă din reprezentanţii judeţului la minister ; el s’ad opus Inlocuirel d-lul Christu şi ad corut depărtarea directorului prefee» turei.
încurcătura înlnlutrnlnî
Ministrul, văztnd Încurcătura In care se afla, a chemat pe d. Christu în Bucureşti. Prefectul a explicat cauza neînţelegere! dintre sine şi Epurescu şi a cerut cu stăruinţă depărtarea lui Vişinescu.
Fu compromis
Ministrul, om fără energie şi fricos, ne voind a-şl crea vrăjmaş pe Epurescu, un om atît de preţios, a recurs la un corn promis.
El a făgăduit delegaţiune! că nu va schimba pe d. Christu, dar s’a opus la destituirea şi darea Iu judecată a Iul Vişinescu.
Prefectul nu primeşte această solutiune şi nu vrea cu nicljun chip să lucreze cu Vişinescu. D. Christu a închis cu cheia uşa diutre cabinetul sâd şi al directorului, şi lucrează hîrtiile prefecturel cu şeful de biurod. Di rectorul n’are voie să semneze nici o lilr-tie, nici să facă vre un act privitor Ia administraţie.
Piuă acum aci stad lucrurile. Epurescu e nemulţumit de această soluţie şi cere înlocuirea prefectului; el aplecat supărat la Constanţa.
I>in (va aţi
Sîmbătă, 12 Iulie, prefectura de Covur-luid a primit circulara ministrului de interne, prin care se ordoană pe a doua zi, Duminică 13 Iulie, rugăciuni pentru deplina însănătoşire a A. S. R. Principele Ferdi nand.
îndată după primirea ordinului, d. Zorilă a dat poruncă ca autorităţile civile şi corpul consular să fie invitate pentru a doua zi, la catedrală, iar d-lor generali Murgescu şi Pilat le-a trimes invitaţiunl personale.
Care n’a tost surprinderea prefectului, eănd la Te-Deum a constatat absenţa autorităţilor militare. In afară de generalul Murgescu, comandantul flotilei, nid măcar comandantul pieţei Galaţi nu se afla în biserică.
Intrebînd de motivul absenţei acestora, d. Zorilă a căpătat răspunsul că nu li s’a făcut cunoscut. D. General Pilat pretinde că adresa trimisă de Zorilă fiind personală, nu i s’a dat curs.
. împrejurarea aceasta a produs o penibilă impresie In asistenţă. Corpul consular, cu deosebire, a fost viii impresionat de acest balamuc.
Intre prefect şi şeful corpului de armată a urmat o vie ceartă.
Zorilă acuza pe generalul Pilat de anti-dinasticism, iar acesta se scuza spunînd că nu a primit invitaţie la tedeum, şi acuză pe prefect că nu ştie să facă nici o adresă.
Scandalul acesta se petrece tu faţa corpului consular, viii surprins atît de prostia prefectului, cît şi de puţina condescendenţă a generalului faţă cu autoritatea civilă.
După cît ştim, afacerea nu va răminea aici, de oare-ce prefectul Zorilă a sosit azi dimineaţă In Capitală pentru a raporta cazul ministrului de interne şi pentru a cere satisfacţie.
Tratatul turco-romîn
Ziarul Times din Londra sosit azi dimineaţă în Capitală publică o telegramă a corespondentului săii din Atena, spunînd că credinţa intimă a cercurilor diplomatice din Capitala grecească este că în urma îndemnului şi sub auspiciile Împăratului Wil-helm s’a încheiat un tratat de a-Hanţă între Turcia şi Romînia.
Tratatul a fost ratificat la Sinaia de către Munir paşa cu o-casia trecereî sale prin Romînia la jubileul din Londra.
Graţie acestui tratat, guvernul romin a {refuzat debarcarea în Galaţi a voluntarilor greci, deşi aceştia au avut paşapoarte în regulă vizate de consulatul romin din Atena.
Corespondentul lui Times a firmă că tratatul are un caracter defensiv fi ofensiv in toate complicaţiile eventuale din Orient fi este încheiat pe timp de zece ani.
Liceul KAPRI
Sub Direcţiunea d-lul M. MUREŞIAN J •*“- — Strada Ştirbei-Vodă. — 37.
BUCUREŞTI
Cursuri primare şi secundare complecte, preparaţiunl de bacalaureat, şcoală militară şi şcoală de poduri şi şosele. Reautorizat, conform regulamentului, eliberează eertifi cate valabile pentru bacalaureat, şcoala militară, etc.
Cursurile încep la 15 Septembre 1897, iar preparaţiunile pentru corigenţi la 20 August. Anul acesta am înfiinţat pe lingă cele patru clase liceale şi cursul superior complect.
D-na Maria Kapri, ca şi mal ’nainfe, se va ocupa cu aceeaşi stăruinţă de copiii încredinţaţi acestui institut, care mulţumită munceî sale oneste şi neobosite a putut ajunge la buna sa reputaţie de astă zi.
înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu începere de la 15 August 1897 în toate zilele de la orele 9—12 şi de la 2—0 p. m., în cancelaria Institutului str. Ştirbei Vodă No. 37.
Prospecte se trimit gratis la cerere.
Director, Marius Mureşiaim
BAIA CENTRALĂ
8tra«la Ftiet 11, Bnmreţd
Se aduce la cunoştinţa onor. public că
S’A DESOflTS
BAIA CENTRALA
Cea maî frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de băl: igienice, hydrotorapie, bae de abur electroterapie.
Iu special se recomandă vîsitarea irnca-noterapieî (gimnastica suedeză dr. Zander).
Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa pînă la 8 ore seara.
Consultaţiunile medicului Director suni gratuite pentru cura ce se urmează la stabiliment
In stabiliment se află şi un coafor.
DlrecUnnea.
Liceul MODERN pentru Domnişdre
Calea Moşilor, 1G2. — Bucureşti.
Autorisat de onor. Minister prin ord. No. 1760 şi 4399 95, reautorisat prin ord. No. 6947/96. cu Grădină (le copiî, Curs primar şi Curs lineal 7 cl, după programa Statului. Sunt şi cursuri famlta-tive pentru elevele cari n’aspiră la bacalaureat.
Direcţia n’a cruţat nici un sacrificii!: a ales profesori distinşi, a supraveghiat. şi controlat totul de aproape; de aceea resultatul a tost Că nici o elevă n’a rămas repetentă din «ursul liceal nici din cel primar, de şi unele eleve aii dat examen la Stat şi altele, în pension fiind examinate de cel 9 delegaţi aî onor. Minister. Nouă eleve atl terminat clasă a şeaptea şi s’au înscris la examenul de bacalaureat,’ din cari;... afi reuşit să-l ia.
Părinţii cari ar voi să-şî aducă fiicele aici, ca să urineze cursul primar safi liceal după programa Statalul, trebue să le Înscrie negreşit inaiute de 20 Septembre, ca să le trecem in labloul ce se inaiutează atunci Ministerului,
Elevele pot fi interne,externe sati semi-inlerrte.
Prospecte se trimit imediat după cerere.
Directoare, lIAUU JEJflţT BAI.TEAXU.
I. F. KIARWAW
«FCFRFŞTI
«», Strada FOKTMEÎ, 9î>
Atelier de Reproducţiune foto-litegrafică
Fondat în 1885
SPECIALITATE de CLIŞEURÎ ÎN AUTOTiPIE Zincografii? economică pentru ziare Special în fotografiarea de diferite vederi, p&isage după natură, clădiri, etc.
Pînă la forznai da 50—00 cm.
VIILE BRÂTIANU
II, Str. Begală, II
Trimite după comandă lazt cu 12, 24 şi 3G sticle cu VIN sau cu ŢUICĂ, la orl-ce staţia de drum de fier. Plata se face cu ramburs.
Cheltuiala pentru împachetat şi lada, lei 2.
înainte de a cumpăra orî-ce Maşină agricolă sau industrială, cercetaţi Marele Dc-posit de tot felul de Muşine şi Unelte agricole safl cereţi Catalogul ilustrat al casei:
EUGENII! BEHLLES
REPRESENTAJŞTT ŞI DEPOSITAR AL RENUMITEI FARIUCi
TU. FJLOTHER din Germmda
Bucuroşii, Sf radu Bibescu-Vodă, 1, 3 şi 4.
LOCOMOB. ti, 12 şi T REB3 B A'S’«SIK
1 renilată c^n MEDALIA DE AI'k la conciirNiii «le Ia Heraslrau 1801
Cel mai mare Ceposil de: PLUGURI UNIVERSALE, de otel, perfecţionate
rLlorRI cu a, S (t 1 brăzdnre, tot-d’a-uwa 400—500 la «Icposit

PLD G F fl 7.
<11 scinăAlUorî <!<■ jntrunil) IU.ru VIII IM HM A LE Semăji'ttorl, Tfiori, Vin-turtii,,ri, (,'rcbfe tir Sin,
JSatoxe tir LorumO.
MAŞINE
<la TAIAT FAK ţi JT,\ / RĂRIŢI, vVLTI VA TOII ’r.I VĂ LV CI iii ori Transportabile Pive de postavuri Maşino de scărmănat lînă
ilt- rezerrn. — fhtrclo
II I II I" "l|fllllllllll lL, ,,|_
Ovaţie ae fee flexibile Hi aiagonale.	>_________
ae Ivanbintitiiune.—JPietve fvaneew.e ae moacă
Mecerătoare simple „Coiitlneiilal” şi „Cositoare”
___	v	precum şi renumita.
SECERAT©AI6K „BOMIE”
Cn aparat de legat snopi CU TĂIŞUL LA DREAPTA CEA MAI SIMPLA, UŞOARĂ ŞI SOLIDA, CONSTITUITA CU TOTUL DIN OTEL Ultima perfecţiune Model 1897 din renumita fabrică
Johnston Harvester Co. Batavia (Am- u;,; Garanţie pentru buna funcţionare şt materia

www.dacoromanica.ro
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
3
HIAXINE-RIIDE
Victima mînăstireT
Şi un suspin adînc eşi din pieptul d-rel de Fayolless.
Sărmana Quoniam, atît de prudentă de altminteri, nu se mal putea opri.
—	Şi cu toate astea se mal văd şi azi asemenea inclinaţiunl.
—	Al văzut d ta d-şoară Quoniam vre-una din astea?întrebă Aurelia cămin batjocură. Nu cum-va, urmă ea mal departe, chiar d-ta al avut o cohortă de amanţi romanţioşi în-nainte de a veni le mînăstire ?
—	Oh! nu vorbesc de mine, răpunse biata femee. Eh nu’s ca toată lumea, dar vorbesc de d-şoara de Croisy.
D-ra Carolina deFayolles la aceste vorbe, privind Intr’una la soră-sa zise:
—	S’aîi văzut tete şi mal frumoase şi mal deştepte ca verişoara noastră şi cari n’afi dat nici o dată de asemenea noroace.
—	D’a ce al soro ? întrebă Aurelia, nu cum-va faci aluzie la mine.
Dar nu ştii că efi n’am vrut să mă mărit nici odată. Ia nu mal vorbi prosti)!
D-şoarel Carolina era cît pe ce sâ’l vie răii la vorbele astea şi căzu galbenă pe scaun.
D-na de Blemy, tlnără văduvă, ridică a-tuncl ochii el frumoşi şi se aplecă spre d-ra Aurelia de Fayolles.
—	Şi nu-1 aşa, domnişoară, că azi căsătoria e adesea o nouă sorginte de necazuri şi că vâduvitul, pe care trebue să’l prevezi în tot-d’auna, poate avea pentru femeea fără copil, consecinţe îndoit de grave?
—	Nu îndrăsnesc să spun una ca asta, răspunse Aurelia, de şi am tnaintea’ml o femee aşa de crud încercată.
Uşa salonului se deschise : d-ra de Croisy intră.
Cu haina el de lînă neagră sub care îl svîcneat) coapsele dezvoltate cu gîtul el alb. Hermina semăna mal mult a Amazonă de cît unei fete de mînăstire. Şi numai cum sosi d-ra Aurelia îl şi zise:
—	Mi-al venit c’am tlrzifi, d-şoară de Croisy.
Aşa e, d-şoară de Fayolles ; am uitat ora, scriind bunel mele amice d-ra de Villy pentru a-I anunţa sosirea mea.
—	Frumos din partea d-tale, zise d-ra
do Richaux, dar de d-ta nu se poate spune că, fiind absentă, ţi s’ail făcut neajunsuri.	_
—	Nici Alice, nici bunică-sa n’aii meritat aceasta, replică Hermine.
—	Privirea sa se întîlni cu aceea a d-şoarel de Fayolles.
—	Aide acu, zise Aurelia neliniştită, ti-câloaso! să luăm un ceaiil.
D şoara de Croisy observă pe Quoniam care mînca liniştită, nişte prăjituri,—cu cocoaşa încovoiată par’că ar fi fost o căţea bătută.
E presupunea că o furtună s'a deslânţuit în cercul domnişoarelor de Fayolles şi în astă seară nu se mal înclina ca altă dată cînd trceea, ci mergea semeaţă.
Bătrîna «servitoare» Aurelia începu să tre-
mure cănd o zări : ea întrebă pe Hermina :
—	Şi, ce-al scris d-şoarel de Villy ?
—	Ceea ce mi-al iucrediuţat apoi cu glas Tare: ceea ce al promis bunicel sale şi că’I sunt 'recunoscătoare, alît el cît şi vouă.
j — Iată-vă apăraţi, zise d-şoara de Fayolles.
} Hermina începu să soarbe din ceaşca de ceai, pe care i-o oferise, jj Ea. luă, privind naiv, acelaş scaun mic, pe care ea se aşezase cînd mamă-sa o aduse la mănăstire.
I	Şi, pe cînd convorbirile, care se schimbară o-dată cu sosirea el, luară tonul banal, ea îşi aminti ceea-ce ea era atunci cînd d-şoara de Croisy o Introdusese acolo pentru prima oară, copilă încă, şi ce era de dînsa, cînd tlnără, in acelaş salon, pe acelaş scaun, suferise pentru prima oară o umilinţă din partea Ameliel.
Turba de mînie, aerul umed cuprins între acel patru pereţi al unei celule din mî-uăstire o înbolnăvi.
Ea implora lumină şi libertate.
D-şoarel Quomam i se dase însărcinarea să se plimbe cu Ilermiua în grădină.
Pe la 12, amindouă eşiră împreună.
—	S’a vorbit poate prea mult de mine ?
Nu e aşa d-şoară Quoniam ? întrebă Hermina.
—	Pentru ce v’aş ascunde-o? îl zise bătrîna fată la ureche.
—	Şi ce a decis d-şora de Fayolles definitiv pentru viitor ?
—	Să fiţi călugăriţă! zise ea potolîndu-şl glasul de şi vorbea mal încet ca totdauna.
—	Da vom vedea ! replică d-şoara Croisy cam nervos dar aşa ca ecoul să ajungă la urechile despoticii A mei ia.
*
* *
Pe culmea unei pajişti frumoase se vede sclipind la soare castelul Villy, o reşedinţă minunată.
D. de Villy este un om amabil din toate puuctele de vedere; averea lui cea mare nu’l făcea de loc să fie mîndru.
Văduv după naşterea fetiţei sale Alisa, nu-I veni nici odată în minte să se mal însoare.
Copila era pentru dtnsul o adevărată mlngîere, toată fericirea ; pe urmă ÎI mal trăia şi mama-sa d-na de Villy despre care vorbea tntr’una d-şoara de Fayoller.
Şi bălrîna şi fiul el dădură cea mal mare atenţie creşterel micei fetiţe.
Le venea să plîngă cînd trebuiră să se despartă de mica Alise.
Mama Alisel îşi trăise toată viaţa In institutul Sf. Augustin de unde nu eşise de cît pentru a se merita.
| Bunica şi tatăl se gîndiră că nemerit ar fi să ducă şi pe fata la şcoala unde învăţase mama.	-
Şi Alisa avea dol-spre-zece ani cînd fu dusă la mînăstire.
Şi aci a fost vizitată în fie-care săptâ-mînă de tatăl şi de bunica el.
Şi ce bucurie pe dînsa, cînd o venea venind.
Caracterul pu i se schimbase de loc.
D-ra de Villy nu se făcuse mal frumoasă de cum era ca copilă. Obrazul cam grăsior şi nasul lung,făcea pe unii sâ-I zică chiar slută.
Cu toate acestea d-şoara de Villy era o făptură sinceră.	_
La ceasul prînzulul se aduse o scrisoare de la d-ra de Villy.
— Dă’mi’o iucoa strigă cu nerăbdare Alisa.	_
Ce bucurie, doamne, strigă Emanuil d’Ar-gonges, vărul Alisel care era şi el musa-
firul castelului.
Hermina părea că nici n'aude.
Acum să vorbim niţel şi de Emmanuel d’Argouges. Nalt, cu barba aspră, cu ochii negri, era drăguţ.
Tînăr, avea doua-zecl ş trei ani.
Era vărul Alisel şi bătrîna, bunică a amin-durora, nutrea în ascuns planul să-I căsătorească.
Si îl crescu pe amlndol cu glndul a-ces’te tainic.
—	Ce fericire, strigă deodată Alisa. Hermina vine la mine.
—	Doamne, Dumnezeule! Verişoară să nu cumva să-ţi pierzi capul de bucurie, ÎI zise Emanuel.
—	Ia nu mă mal lua în rls. îl răspunse Alise.
—	Ce te miri atlta de enl.usiasmul mefi cînd Hermina ’ml e aşa bună prietină.
—	Dar ce cu foc vorbeşti Alice zăfi ! nu m’înghiţi că n’o să-ţi pot vedea prietina.
—	Dar ce al cu dînsa ?
—	Să vorbim serios, verişoară. Te ştii! că eşti prea inteligentă în judecăţi, de a-eeia, chiar să vreafi, nu te pot crede pe cu-vlnt că Hermina de Croisy e cine ştie cine.
—	Ah! nu crezi ? întreabă atunci pe mama.
—	D-ra de Croisy mi-a părut în adevăr o fetiţă charmantA, zise bătrîna d hă de Villy. Dar asta nu înseamnă că-ţl daii în totul dreptate.
—	Si pe urmă. zise d-1 de Villy, aines-tecîndu-se in vorbă, Emanuel are dreptate: nu trebue lăudat nimeni prea mult, pentru că îndată ce-1 cunoşti bine se poate să al in urmă o deziluziune amară.
—	Şi d-ta, tată, contra mea ! Şi d-ta ? Lasă, al s’o vezi, cînd o veni Hermina.
(Va urma).
Wjteerltilf’
sistematice i DULCEŢURI
’ie din precum
Societate Romînă de Asigurări Generale
BBĂILA
Capital Social, lei 3,000,1100 deplin r«r»a{l. -Fond de organlr.are 300,000
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE :
Preşedinte, UIMITIUK A. HTI'RBZA.
Yicc-prexedinp: Alexandru Marghiloman, IVIcolae 1', Perlea.
MEMBRII CONSILIERI
VECHIULIAGASIS
DE
Taclie Auustasiu. Deputat, maro proprietar, Teouciu.
O. lssaii, Preşedintele Camerei de Comercid, Bu«'ureaol.
Comandorul Marco Rcnno, Directorul so oietăţil «Assiourazlonl Generali*, membru al Institutului d’aotuari din Londra, eto. et»\
Mauriciu Rlanlc, Şeful oaseîdebanoă Mar-morosch. Blank & Oo., Bucureşti
T. Uuruevall, mare comerciant armator, in Brăila.
CouMtautin ii. Cocia*, Deputat, Advocat, Brăila.
Adoltt' Lrfllng, Oonsul German, Brăila.
Director, HUUO ANC'OLI.
Ermauo Gentilii, Directorul General al Primei Sooietaţî aubtriaoe de Asigurări Generale contra Accidentelor, eto., etc.
Uluiriom tilrianner, Dirigintele ramurtl de tranapoit la Societatea Asiouraxioni Generali.
Yitiorlo B- Jleudt, Şeful Oaselor L. MendtOo.
Frai el li B. Jleudt, mare comerciant armator, Brăila.
Fdntondo Kiclielti, Secretarul general al Soolet. «AKSl"urazioni Generali*, Trieat.
Colonel ii. KoMiioTan, xr.are propr., Roinov.
/a iu fir Zamfire nc a, mare propr., Brăila.
Paul Rottenberg A fo., Şeful oase» de banoă Itottenberg & Oo. Brllla.
Sub-directot, D. lierm octci.
LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE
ŞI ORÎ-CE INSTALAŢII) NÎ
MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPNER
61. Caleu Victoriei, 61 (vis-ă-vis de Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrăte numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa.
BAI de ABURI Higienice
recomandate de totl medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă
BUŞUIil SISTEMATICE
*	CU AER COMPRIMAT
Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură în condiţiunl liberale şi avantagioase în contra daunelor de : I1V C ElAR M II
ti R M V D f V I
TH A A S Rit R T pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat.
Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor în ramura Viaţa, după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile.
UMHKCŢIVNMIA.
N.B. — Pentru ori-ce informaţiunl a sa adresa la sediul Societăţel, îu Brăila, şi la toate sucursalele din ţară.
Tipografia „EPOCA“ execută ori-ce lucrări atingătoare de această artă
AYIS IMPORTANT
Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mutat
fabricele mele de:
Umbrele, Corsete şi Cravate
«lin STRADA GABROVENI No. 47
in STBABA CABOE JVo. CI (etagiul de sus)
FOST DEPOUL D-LUI PRAGEB -I.A UKSUV.
Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface ori-ce cerere a onor. public, rog să bine-voiască a visita Depoul mefi unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor cât şi preţurile foarte convenabile.
Cm distinsă stimă, M. MtOSfMSWBA fJIU. Sucursale : Calea Victoriei No. S şi No. 33 şi Str. Şelari No. 23
Vin eu
IN
MEDICAMENT P 110*1*11 A TIC
DE VI A Ii
r;
VINUL DE VIA*, este un modificator ternic al organismului în caşurile 3 . ebdilitate generală, crescerea Întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţi ţinea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor h’ugo, 14 gi m toate farmaciile.
CLOSETE «tout a i’cgoui» uigiemce şi STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURI şi
hermeticeşte închise, de toate mărimile Unicul DEPOU în tară cu maşini de bucătărie fabrică GEBRODER BOEDER din «Damistad», didul lor asortiment de LAMPl ELEGANTE masă, cu maşinele Americane «WUNDER», toate
renumita şi splen-atîrnat şi aer.
Apă de masă gazvsă, plăcută la gust, întăritdrc, re-constituantă, asimilabilă graţie fosfatului oe conţine in abottdenţd; usoră, diuretică, digestivă; prin pre-senţa magnesiel, ea este şi puţin laxa ti că. — Persdnele sănitbae o apreciază pentru gustul 8&u plăcut: ea va fi un remediu suveran pentru anemici ; numai per-sbnele slngerdse nu trebuesc să abuzeze.
Nu decolorează vinul
MEX.ESXC
APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUGINOASÂ — GAZOAZĂ - FOSFATATĂ
Fabrica UNIVERSALA
DE
SOBE ŞI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
'	„	gg J[ g
tt {/ S l! R i Sistematice EJEJLMiVARE VE\TZ LATKM tfe AER Ventilatore ,\rOERERTii tle Coşuri, cu chei Ornamente fie zinc ARTICOLE fie menafftu REVMTORM Sistematice Robite tle Ccădittă
ii Mia per
BUCUEEŞTÎ
DEPOSITUL: Strada CAMPINEANU, No. 13. FABRICA : Calea V1TAN, No. 19 (staţia Tramwayulul Dudeştl) Se primesc comenzi şi reparaţiunl în această branşe.
Analisa doctorului BERNAD (Inst. chimic universitar)
Fosfat de fer Sulfat de var Sulfat de sodă ,
0.05443
1.07027
0.72597
Cforur de sodă . . 0.0-1998 Oxid de aluminium 0.07391 Anhidrit salicilic . 0.07704
Carbonat de fer protoxidat . . . 1.13512 Carbonat de m&gnesie............... 0.04414
Comandele se primesc la Administraţia apelor Meledic, Hali de l’lndependanoe Roumalne, BticurescT.
Principiile minerale ale sobrelor feruglnose fosfa-.ate din Meledic sunt im-fiărţite in a fa proporţiuni in cât le pune in capul tn-tulor acelora cunoscute in ceea oe privesce puterea lor reconstitui ivă. — Fosfatul jbcă un rol considerabil şi le dă o valbre terapeutică nepreţuită printre apele a-nalbffe cele mal însemnate: Bitaias, Franzensbad, Boc-Met, Pyrmont, Oreeza, eto.
Nu decolorează vinul
Cea mai bună APĂ MINERALA PURGATIVA
este aceea de la:
BRE A Z O - Iaşi
premiată r.u Medalia de Aur Ia Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d-niî medici. Efect prompt ei sigur. w	Dosă mică, gust plăcut.
pereţi dar numai Apă miuerală do BEEAZIJ
care se găseşte Ia toţi vînzătoril de APE MINERALE din Ţară.
ESCU MIREA
BUCUREŞTI. — No. 31, STRADA CAROL I, No. 31
CEL MAI MARE DEP0SIT
DE
CURELE ENGLEZEŞTI
»e la M. E. NOKBIK .V «Io., Londra
Articole Teelinice. — Tuburi «le Cauciuc. — Pompe, diferite sisteme.—Muşamale peutru producte.—Arme peutru Vtuat. — Cartuşe. — Revolvere. — Hobinet&rle. Absest. — Mauometre. — llronzerie,
SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cn cea mal mare acurateţa şi cn preţuri foarte moderate.
Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
---------------------------- ----
Depo
B um,
B. ■■
STRUMENTE MECANICE. - METALURI.
FIER. — ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMR. CUÂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc.
ueral al Sobelor Americane „LfJNHOLDT'S,
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de ori-ce fel
BUCUEEŞTÎ.—Strada Sf. Dumitru, 3.
Motoare originale „OTTO”
eu Gaz, Benzină şi Petroleu
ÎOO bucăţi du >/*—OO cttl puter© InNtalaic lu Roiutuia
MApjfE ^1 UAZANar cu AltlJR
MAŞINI-UNELTE peutru LEMNE si METAL MAŞINI pentru INDUSTRIA TEXTILĂ, LOCOMOTIVE, POMPE dela SACHS. MASCHINENFABRIK fost RICH. HARTMANN din Chemnitz
FiirnUnte lu sutimi <Ie «x«-ni|tlare celor niitl mari Ntablllmeule «Ie Malului ţl «le |>artleuluellur «tiu Komluia.
MARE DEPOUmT ARTICOLE TECIINICE
.	ALK FABKICELOB :
SCHÂFFER gi BUDENBERG Magdeburg, Mohr gi Federhaff Mannheim
CUliEL E 1d¥~TR ANSM I S I U N I
ATELIER DE C0N8TRUCŢIUNI ATELIER PENTRU REPARATIUNI DE MAŞINE TURNATORIA DE METAL
LA FILARET
UaVJr^iiaw
ULEIURI MINERALE
PENTRU
UNS MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE
PRODUSELE PABRICEÎ
STEAIrA KOÎIÎXA
Societate anonimă pentru Industria Petroleuluî
Capital moclnl: Lei aur 10,000,060 «llu eare lei aur 7,000,000 deplin vărsaţi.
Pentru COMENZI şi INEORMAŢIUNt
A SE ADRESA
RE?RESENTANTULUt GENERAL JT. Z	E: 1 JL^r ThŢ li ,
BUCUREŞTI	GALAŢI	IAŞI
Calea Moşilor, 31. Sir. Egalităţi, 16. Str. Mitropoliei, 8.
BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA Strada Clementei 3. — BUCUREŞTI
www.dacoromanica.ro