SEEIA n.—AXUL m. No. 506 Ediţia a trei a SAMBATA, 12 IULIE 1897 ABONAMENTELE (■cep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătea* tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In Judece şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţar& 30 lei; In strein&tate 50 lei .Sase luni . . . 15 » » > 26 » Trei luni ... ti » * > 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE iNAPOIAZÂ REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI No. * EPOCA TGLEFOK NUMĂRUL 10 BANI ANENCIURILE In Bucureşti şi judeţe te primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi ia toate oficiile de publicitate AuunciurI la pag. IV....0.30 b. lini» » » » DI......2.— lei » » » » II.......3.— > » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un numit rcchîă *0 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. 8 EXCEDENTE COLECTIVISTE Colectiviştii îşi încliipuiesc că'singura grijă care trebuie să preocupe pe un guvern, în materie de finanţe, este de a echilibra budgetul. Modul şi mijloacele prin cari un budget este echilibrat, se pare că sunt indiferente pentru financiarii acestui partid. Aşa, îndată ce un budget este echilibrat* prin tot felul de expediente şi de abusurl fiscale, colectivistul pur sang — şi toţi sunt pur sang — este omul cel mal "fericit, lucru dealiminterl permis, însă în acelaşi timp este şi omul cel mal obraznic, lucru nepermis absolut. Pentru colectivist cum şi prin ce mijloace, sunt întrebări inutile. Toate mijloacele sunt bune pentru a scăpa din o încurcătură financiară. Obraznicul nu mănîncă însă tot-dea-una praznicul. De multe ori obraznicul o păţeşte. Acest lucru se întîmplă de astă dată colectiviştilor, cari au avut curajul să se laude cu întocmirea budgetului pe anul 1896—97 şi cu un prelins miserabil excedent. Cum s’a întocmit budgetul pe anul 1896—97? Raportorul general din acel an, ne ’o spune. Colectiviştii ne asurzesc cu suprimarea taxei clerului. Lasă că această suprimare s’ar fi efectuat şi sub noi, de vreme ce era deja decisă, dar ceva mal mult. Fără recensâmintul făcut de conservatori in 1895, suprimarea taxei clerului, ar fi fost cu neputinţă. Ba ceva şi mal mult. Fără sporirea venitului contribuţiilor directe constatate şi arătate de conservatori, colectiviştilor le ’ar fi fost cu neputinţă ca să echilibreze budgetul pe anul 1896 — 97. Acest lucru o spune şi raportorul camerei liberale. «Ultimul recensămînt pen-«tru aşezarea contribuţiilor directe, fâ-«cut în 1895 spre a se aplica cu înoe-«pere de la 1 Aprilie anul curent «(1896—97) a compensat însă pe de-«plin şi cu oare-care prisos desfiinţarea taxei clerului. Aceasta a fost o * uşurare care a înlesnit inult al* «cătuirea budgetului». Liberalii au găsit o sumă disponibilă de aproape patru milioane, sporul contribuţiilor directe, constatate de conservatori, şi au utilizat’o în tocmai cum afi utilizat numerarul şi dobinda Casei de amortisare, etc, etc. Unde şi care vă este meritul în această privinţa, d-lor colectivişti? Dar să vedem dacă măcar cu cele aproape patru milioane, din sporul contribuţiilor directe, colectiviştii puteaQsă echilibreze budgetul. Iută cum d.Costinescu, raportorul, continuă : «Cu toate acestea, după silinţl «îndelungi spre a ajunge pe calea reducerilor de clieltuell la o echilibrare per-«fectă prin resurse ordinare, acest «rezultat n’a putut fi dobîndit. Budgetul, «supus desbaterilor camerei, este aco-«perit şi cu ajutorul unei resurse extraordinare de 3.600,000» (numerarul Casei de amortisare). Un parantez. Raportorul ascunde in cea mal mare parte situaţia. Budgetul pe 1896—97 a fost alcătuit nu cu ajutorul unei resurse extraordinare numai de 3,600,000 lei, ci cu al unei resurse extraordinare de 6.300.000 lei, după cum am dovedit cu altă ocazie. Faptul că raportorul uită a vorbi de venitul Basel de amortisare în valoare de 300 000 confiscat şi el o dată cu capitalul, este o dovadă. închidem parantezul. Va să zică, raportorul singur mărturiseşte că budgetul cu care se laudă d-nil colectivişti a fost echilibrat cu mijloace nepermise, cu resurse extraordinare. Dar acest lucru îl mărturiseşte chiar «Voinţa» şi tocmai cînd ea se laudă mal neruşinat. In adevăr, «Voinţa» acum cîte-va zile voia să arate că starea finanţelor pe anul (1897—98) este bună, şi pentru a dovedi aceasta, punea in comparaţie intrările pe luna Aprilie ale anului trecut cu acele de pe luna Aprilie anul curent. Foaia colectivistă constată că şi anul trecut s’a încasat în luna Aprilie 18 mii. 930.000 lei, pe cînd în luna Iul Aprilie anul curent s’a încasat numai 15 mii. 852.000 lei. «Voinţa» se grăbea a adăoga că scăderea în încasări în anul acesta este numai aparentă. Hi şlili de ce ? Cităm textual: «In adevăr, dacă din încasările lunel «Aprilie 1896 scădem numerarn' dispo-«nibil al Casei de amortisare vedem că «încasările, numai «lin veniturile «budgetare ordinare, nu se ridică «de cit la 15,500,000 lei.» A ! va să zică, gazetă colectivist!... cînd te lăudal ceva mal sus, cm exce- dentul de 3,600,000 lei al anului 1896— 97, uitai să spui că acel excedent nu există în realitate, de vreme ce în alcătuirea bugetului pe acel an, introduseşi un numerar de 3,600,000 lei pe care il găsiseşi disponibil de la conservatori !! Mărturisirea pentru a fi indirectă, nu e mal puţin categorică! Şi acum întrebăm pe «Voinţa», unde vă este excedentul pe anul 1896—97 ? Şi ce fel de excedent este acela care consistă în a face să rămînă la sfîrşit o sumă pe care o introduseşi în mod anormal la începutul anului ? In realitate, după cum am arătat, este deficit, căci nu 3,600,000 resurse extraordinare, aţi băgat îu bugetul vostru, ci 6,300,000 lei. In halul în care vă a-flaţl, nu puteţi nega numerarul de 3,600,000 lei, dar vă păziţi ca de foc a vorbi de împlinirea sumelor vechi împrumutate la săteni, şi de anuitatea bunurilor vîndute în valoare de lei 2,000,000! Şi cu acest fel de echilibru vă lăudaţi! Cu acest fel Je excedent bugetar vâ mindriţl ! Şi pe această mizerabilă bază de discuţie îndrăzniţi a angaja polemici cu noi! Şi să se noteze că colectiviştii nu pot să aibă nici o scuză. El nu pot să ne zică că urcind clieltuelile bugetului pe anul 1896—97 cu cîte-va milioane în mal mult, de cit acele ale bugetului conservator 1895—96, aii trebuit să recurgă şi la alte resurse noul. Nu ; alocaţiile bugetare la clieltuell au fost fixate aproape la acea cifră, prin urmare şi colectiviştii in 1896—97 aveau a face faţă la aceleaşi clieltuell ca şi noi în 1895—96. Apoi cînd pentru a face ţaţă aceloraşi clieltuell, colectiviştii recurg la 7 milioane, în cifre rotunde de resurse extra-ordinare şi la patru milioane de resurse ordinare găsite de noi, cum mal au curagiul de a pretinde că bugetul pe anul 1896 -97 a dat un excedent de 3,600,000 lei ? Este o mare, foarte mare obrăznicie. Apoi un guvern puţin scrupulos poate crea în toţi anii excedente de asemenea soiii. Este destul ca un guvern puţin scrupulos să echilibreze bugetul cu zeci de milioane lei de resurse căpătate pe calea împrumuturilor, etc, pentru ca sfîr-şitul anului să aibă excedent. De asemenea excedente nu se vorbeşte in ştiinţa financiară. Putem însă să facem o rubrică aparte şi să Ie numim cum merită: excedente colectiviste. PL.OE!$TII Dacă adminislraţiunea liberală e bună şi cinstită peste toată ţara, la Ploeştl trebue să fie mal bună de cît oriunde, căci acolo e cetatea liberalismului, acolo se află statuia libertăţel, acolo găsesc liberalii adăpost in vreme de furtună. Nu mal departe de cit deunăzi Ploeşliul a scăpat liberalismul de prin-mejdia asaltului ce-I dedeafi «reacţionarii». Dacă la Meca sunt cele sfinte, Ia Ploeştl trebue să fie administraţiunea liberală cea mal frumoasă. Aşa şi* este. Nu s’a împlinit anul de cînd s’a încercat un act de bună administraţie oraşului: cîte-va zeci de mii de lei aveaţi să treacă fără nici o nevoe din lada comunei în buzunarele nu ştiu cui. Din nenorocire, reaua credinţă â presei opozante a împiedecat săvîrşirea acestui act de bună şi cinstită administraţiune; atîta gălăgie a făcut această mizerabilă presă, în cît ministerul de interne n’a avut curajul să aprobe tocmeala făcută de comună cu favoritul el. Adevărat păcat, căci pe comuna Ploeştilor o mănîncă in pungă şi ţine foarte mult să fie scărpinată. Dovadă e că, deşi n’a trecut un an de atunci, cetatea liberalismului să stră-dănuieşte deja să fie uşurată de vre-o sută de mii de lei. Curtea liceului local e prea strimtă... pentru exerciţii liberale; e neapărat nevoe ca ea să fie lărgită. Dîndu-şl seamă de această nevoie, părintescul consiliu comunal şi a pus ochii pe un imobil vecin, care din curată întîmplare e proprietatea ginerelui d-lul primar. Infama opoziţiune afirmă că imobilul nu face de cît 70.000 lei; dar primăria il preţuieşte la 150.000 lei. Evident eă opoziţiunea e de rea credinţă. Nădăjduim că de rlndul acesta ministerul de interne va fi mal cuminte de cît anul trecut şi nu va împiedeca comuna Ploeştilor* să se scape de cel 80.000 lei cari o mănîncă aşa de rău în pungă. Dacă în toată ţara partidul liberal a Fealizal progrese uimitoare în administraţiune, nu se poate ca tocmai PIoeştil, copilul răsfăţat al liberalismului, să rănile pe jos. înainte cu administraţiunea perfectă! ANA SIMON Sosirea in Sofia.—Căpitanul Ttoi-cef.—I,a Fiiipopol. — Prefectul Novelici. — Executarea erl-mef. — Descoperirea cadavrului. Sosirea in Sofia De alaltâ-eri se desfăşoară înaintea Curţii cu Juri din Fiiipopol un proces senzaţional. E vorba de asasinarea unei tinere femei în nişte împrejurări cu totul dramatice. Condiţiile sociale ale asasinilor, — unul fiind adjutant princiar, iar cel alt înalt funcţionar de poliţie, — legăturile lor cu înalta societate bulgară şi intervenţia consulatului austro-ungar în afacere, daii acestei crime un caracter cu totul mişcător, lată cum sau petrecut faptele : Acum cîţi-va ani soseşte în capitala Bulgariei, o tînără maghiară. Ana Simon, cîntăreaţă de caft-chantant. Ana Simon. în afară de frumuseţea ei, avea şi calităţi înalte sufleteşti. Era inteligentă şi poseda o cultură aleasă. Era —ceea-ce ne-am obicinuit a numi —o fată «de familie bună», victimă a eternei dragoste. Ajunsă la Sofia, Ana Simon atrase imediat atenţia întregului high-life bulgar. Toţii tinerii bogaţi şi înalta ofiţerime roiau în jurul nouei sosite. Căpitanul liotcef S’a vorbit mult timp, în Sofia, de rela-ţiunile Anei Simon cu un foarte înalt personagiii din societatea bulgară. Cel din urmă adorator al săii a fost căpitanul Boicef. adjutant ul principelui Ferdinand. Din această legătură, un copil drăguţ se născu. Amorul lor dura deja de trei ani, cînd căpitanul Boicef luă hotărîrea de a se însura cu fata unul bogat preot din Sofia. Hrănită cu zilnicele lui făgăd tinţt, că o va lua de soţie, sărmana fată şi croia deja iluzii şi spera ca, într’un viitor apropiat, să repare printr'o dr: ^oste de mamă şi o căsnicie demnă, greşala trecută. Se înţelege, că hotărîrea lut Boicef a sfărîmat toate iluziile ce Ana ’şi făcuse. O dală hotărîrea luată, fostul amant al Anei se şi însoară. Dar pentru ca ţipetele fiinţei părăsite să nu se unească cu scîncetul copilului nevinovat şi să-i redeştepte trecutul, Boicef se gîndi că poate găsi mijlocul de a se debarasa de dînsa. Wju JFiUpopol Pentru aceasta, el îşi pune toate stăruinţele ca s’o facă să plece din Sofia şi în cele din urmă, reuşeşte să convingă pe Ana, că trebue să se reîntoarcă în patrie. După cît-va timp -însă, dragostea pentru Boicef o face să revină, de astă-dată hotărîtă a nu mai pleca. Înştiinţat de sosirea Anei, Boicef are o întrevedere cu dînsa. El îi arată ce situaţie penibilă îi crează prezenţa ei în Sofia şi o roagă să se retragă în Fiiipopol, asigurînd-o că va continua mai departe cu dragostea. Ana convine şi, în cursul lunel Martie trecut, se şi instalează la Fiiipopol. Dintr’acest moment însă, soarta ei este decisă. Prefectul Yorelioi Prefect de poliţie al acestui oraş era un oare-care Novelici, om fără scrupule. Intr'acest personagiu găseşte Boicef un demn tovarăş pentru executarea planurilor sale. In mai multe întrevederi ce are cu Novelici, ei pun la cale asasinatul Anei. Prefectul de poliţie reclamă, ca preţ al complicităţeî sale, suma de 10.000 lei, pe care Boicef o şi plăteşte lui Novelici, în cabinetul acestuia, faţă fiind omul de încredere al lui Novelici, jandarmul Bogdan Vasilief. P.recHtarea crimei Era în Joia patimelor, în seara de 9 Aprilie trecut. Stradele oraşului Fiiipopol ei aii pustii, toată lumea fiind adunată în biserici. In goana cailor, o trăsură aleargă pe drumul spre Adrianopole. La podul de pe rîul Mariţa, trăsura se opreşte. Din ea se coboară Novelici cu Ana ; Boicef îi aştepta la capul podului. Martur al scenei care urmează n’a fost de cît jandarmul Bogdan Vasilief, deghizat, pentru această ocazie, în vizitiu. Ajunşi aici, cei trei oameni dezbracă pe Ana de toate hainele şi după ce o strangulează, îi leagă o piatră mare şî grea de gît şi precipită cadavrul din înălţimea podului, în valurile furioase ale rîului. Ue&eopei'ti'ea cadavrului In oraş nimenea nu bănuea crima. Lumea credea că Ana Simoa părăsise oraşul, cînd— după o lună — un cadavru în stare de putrefacţie se găseşte pe malul rîului Mariţa. Se încep cercetări şi din ancheta urmată, se descopere, că trupul aruncat de ape e al Anei Simon. Consulul austro-ungar din Fiiipopol se amestecă în afacere şi numai în urma ier,Wwwidacordmanicair0 mantă a lui Boicef a fost victima unei crime. Cu toate că autorităţile bulgare ar fi dorit să claseze afacerea, de teama consulatului austriac însă şi de ruşine, faţă cu opinia publică europeană alarmată, parchetul din Fiiipopol îşi face datoria şi azi procurorul a trimis juriului din Sofia dosarul afacerei, cerînd pentru Boicef şi Novelici pedeapsa cu moarte, iar pentru Bod'gan Vasilief o pedeapsă mai uşoară, — ca vinovaţi toţi trei de omor. Acum procesul se desbate, dupe cum am zis, înaintea curţii cu juri din Fiiipopol. Vom da treptat toate amănuntele. Din ele se va vedea întru cît e adevărată aserţiunea că şi un foarte înalt personaj din Bulgaria este amedecat în această sălbatecă crimă. PREFECT NEDEMN Un ne mai pomenii scandal ţine In emoţiune Tirgoviştea ţi întregul judeţ al Bîmhoviţei. După o administraţie din cele maî destrăbălate, prefectul judeţului a fost prins acum iu urmă cu o infamie. Şeful administraţiei locale a necinstit casa primarului Tîrgoviţtei. Un alt guvern ar fi destituit imediat pe un prefect atîf de nedemn. Ministrul de interne insă caută mijlocul să întindă muşamaua asupra infamiei prefectului şl să potolească lucrurile, «li iui acestuia un congediu îu străinătate. Nu ue-ar surprinde. Criminalului ministru al lucrărilor publice i se încredinţează o misiune in Olanda ea să "şi potolească nervii; de ee nu s*ar «la nu congediu infamului prefect «le Dîmboviţa ca să meargă la băi peste graniţă ? Becii, să ştie guvernul că şi a-snpra sa se va reslriuge infamia nedemnului său protejat. CEASUL RĂSPUNDERII «Guvernul n’are vreme» să rîn-duiască o anchetă la Galaţi; aşa spune o gazetă liberală guvernamentală. Fireşte! O să-şi piardă guvernul vremea să ancheteze asupra cui cade răspunderea nenorocirel a căreia jertfa sunt 20,000 de oameni? Asta e treabă bună pentru reacţionarii cari sug sîngele poporului, iar nu pentru guvernul unul partid liberal şi democrat, care leşina în fie-care zi de dragul poporului. Dar vremea ca vremea ; nu putem şti dacă anchetarea surpării zidului de la Teatru îl răpeşte gu-, vernulul tot timpul, ceea ce ştim însă şi ceea ce vede toată lumea e că, pentru moment, el fuge de răspundere. Se înşală însă cînd îşi închipue că va scăpa pentru tot-d’a-una. Chiar acum, prin încăpăţînatul refuz al unei anchete, guvernul s’a făcut solidar cu tînărul criminal de la ministerul lucrărilor; şi osînda publică se întinde fireşte asupra întregului cabinet. Dar apoi, la toamnă va trebui să se adune Parlamentul şi atunci la nimic nu-I va fi servit guvernului fuga de răspunere din timpul vacanţelor. Se va vedea la toamnă dacă în partidul liberal mal e măcar o scîntee de cinste şi omenie şi guvernul va suferi consecinţele politice ale incapacităţii şi cruzimii jsale. Iar daca orl-ce simţimînt moral va fi stîns în acest partid, totuşi guvernul va fi apucat la socoteala şi dacă majorităţile vor avea slăbiciunea sa-1 absolve, partidul liberal întreg va fi înfierat de opinia publica ca complice în crima de la Galaţi. Cu toata durerea şi revolta de care ne umple nenorocirea celor 20,000 de gălăţenl, pricinuită de incapacitatea şi nepăsarea guvernului, noi n’avem de ce ne pierde răbdarea: ceasul răspunderii va veni, ori ce-ar face guvernul. TRIBUNA LITERARA La d. Mihail Dragomirescu ii — In ţara noastră, nu mal vedeţi pe nimeni care să se ridice peste nivelul capetelor obicinuite ? — Ba da: d. Maiorescu. —. Ce credeţi dv. despre d. Maiorescu ? Ce impresie vă face'? ■— D. Maiorescu este capul cel mal echilibrat din ţara aceasta. Este forţa statornică, inteligenţa clară si condensată. — Ce credeţi că are să rămână dela d-sa ? j— Vor rămâne discursurile sale, precum şi volumele sale de critică. Criticele *astea sunt mult mal importante decât ar părea la întâia vedere, şi sunt de un interes mult mal general. * — Dar despre d. Hasdeîi? — D. lla in cauza epilepsiei. — O nenorocita fată, Elisabeta, In vlrstă de 20 ani, din comuna LivezenI, Muscel, a fost victima unul atac de epilepsie pe care l’a avut pe clnd trecea la sapa porumbului, pe teritoriu! comunei Stilpenl. Sărmana fată, căzlnd într’un lac format de ploile din zilele acestea şi nevenindu-I nimeni în ajutor, s’a înecat, A doua zi locuitorii aii găsit cadavrul fetei, care, din ordinul parchetului, a fost inraormintat. Incendiu.—Ni se telegrafiază din OdobeştI că un violent incendiu s’a declarat, In ziua de 9 Iulie, la casele mal multor comercianţi din centrul oraşului. Focul a consumat 4 case, mal multe magazii şi 6 vase cu rachiu ale d-lor D. Mihal, V. Za-haria şi alţii. Se crede că focul a provenit din cauza unul coş care s’a aprins la bucătăria unul evrei! vecin cu numiţii comercianţi. Pagubele sunt destul du mari. *** Depozitul de lemne al fabricel Agatstein et. Comp. din Bacăil, a fost. distrus de un foc îngrozitor. Toate încercările de stingerea focului aii fost zadarnice. întreg depozitul a fost prefăcut în cenuşă. Pagubele sunt foarte mari. Cauzele acestui incendiu sunt necunoscute. ţăteşll, Filioara şi monăstirile Neamţu şi Agapia, din judeţul Neamţu. Ele vor fi în legătură cu oficiile Pia-tra-Neamţu şi Tirgu Neamţu. In comuna Vidra, judeţul Putna, s’a deschis, pe ziua de 4 Iulie, un oficii! telegrafic şi de postă uşoară. Eoiletonul nostru Mîine începem publicarea, în foileton, a senzaţionalului roman: Victima Măinăistirel datorit distinsului scriitor francez Haxinie Unde. Victima Mănăstire! face să vibreze de groasă şi de milă toate inimile simţitoare, faţă cu nenorocirile cari cad pe capul nefericitei eroine şi suntem siguri că acest mişcător roman va obţine pe lingă cititorii noştri acelaş succes, pe care Ta avut în Franţa. Credem a şti că comisiunea însărcinată cu studiarea cestiunel regimului din închisori—a admis regimul celular pentru toţi deţinuţii, într’un mod gradai, după gravitatea şi timpul pedepsei. D. Cuculi safl d. Stătescu se vor ocupa să transforme în proiect de lege ideile admise de comisiune, care a lucrat sub preşedenţia d-lul Gr. Filiti, procuror general la Înalta Curte de casaţie. Injnngliiaţl cn cuţitul. — Ni se scrie din Constanţa, cu data de 7 Iulie, că In acea zi s'a comis în comuna Topal, plast. Hîrşova, o crimă în următoarele împrejurări .Stan Neagu, certindu-se cu Cristea C. Soca-ricl, In urma unei discuţiunl violente, într’un moment de furie scoate cuţitul pe care ’l avea la brîfl şi-l împllntă In inima nenorocitului Şoca ricl. Victima, într’o stare gravă, a fost In grabă transportata la spitalul comunal, unde i s’afl dat primele îngrijiri. Parchetul, încunoştinţat, a ordonat arestarea criminalului. »*» De asemenea, în cătunul Slătinic, Mehedinţi, Ion Cioceanu a înţepat cu cuţitul pe locuitorul Constantin Grangore, atît de tare, în cît a murit pe loc. DINSTREimŢAŢE Mire cu 43 mirese. — Acum de curind poliţia de siguranţă din Dobriţin, Transilvania, a arestat pe un individ, care avea o frumoasă profesie: în fie-care oraş pe unde mergea, se însura. Aşa, într’uu an de zile, călătorind prin Arad, Bihor, Bichis, Abainf, etc„ el făcu legături cu 43 mirese. Clnd fu descoperit, escrocul mire mărturisi totul. Mal triste Insă erafl bielele femei, rămase văduve şi cu zestrele cheltuite, Depeşile de azT Serviciul „Agenţiei Romîne" Hamburg, 10 Iulie. Se anunţă din Berlin, lui Hamburgi-scher Corespondent, că baronul Marschall va ti numit ambasador la Roma sai! la Constantinopol. Djibuti, 10 Iulie. Menelik a concedat toate liniile de drum de fer de construit în imperiul săiî, pe 99 de ani, unei companii franceze. Stoekholm, 10 Iulie. Este îndoială, că porumbelul călător găsit să fi fost trimis de Andree. Paris, 10 Iulie. D. Felix Faure a plecat la Hâvre, la 8 ore dimineaţă. Gudwangen, 10 Iulie. Împăratul Wilhelm a sosit. Astă-seară se întruneşte la primărie sub preşedenţia d-lul C. *F. R bescu, co-misiunea însărcinată cu studiarea dis-tribuirel electricităţel în Capitală. Din comisiune face parte şi d. Ţaru-sanu, preşedintele consiliului’ tecnic superior de pe lingă ministerul de lucrări publice. D Săvulescu, architectul şef al ministerului de interne, a plecat astă-zl la Cîmpu-Lung, pentru a asista la solemnitatea deschiderel băilor Radu Negru, care va avea loc mîine Sîmbătă. La 4 August viitor se va ţine licitaţie pentru vluzarea pădurilor Statului, rămase nertndute în urma licitaţiei de la 21 lunii! trecut. Licitaţia se va ţine, în localul prefectu-rel Iaşi, pentru pădurile din judeţele Doro-hoitt, Botoşani, Suceava, IaşT, Vasluiil, Eăl-cifl, Neamţu şi Roman,—în număr de 45; în localul prefeeturel judeţului Putua, pentru pădurile din judeţele Tecucifi, Tu-tova, Covurluiă, Bacău, Putna, R.-Sârat şi Tulcea,—în număr de 06; în localul prefeeturel de Brăila, pentru pădurile din judeţele Brăila, Ialomiţa, Buzău, Vlaşca, Teleorman, Argeş, Muscel, Ilfov, Prahova şi Dîmboviţa,—lu număr de 30; In localul prefeeturel de Dolj. pentru pădurile din judeţul Olt, Vîlcea,' Dolj, Roma-naţl, Gorj şi Mehedinţi,—în număr de 39. înainte de a pleca în streinătate, amicul nostru, Al. A. BădărăQ a scris în Opinia din Iaşi, o serie de articole asupra stărel învăţătorului rural şi viitorului culturel săteşti. Mal mulţi institutori din mal multe judeţe ale ţăref, adunaţi în vilegiatură la BâltăţeştI, aQ trimis astă-zl d-lul Bă-dărăiî, următoarea telegramă: Alexandru Bădărău, profesor Iaşi. Vă mulţumim pentru Imua-vo-iuţă ce aţi arătat-o prin publicitate tu susţinerea şcoalel şl învăţătorilor săteşti. înainte. Dorim isbtndă. DIN CAPITALA Accident mortal.—Ieri, Joul, pe la orele 12 din zi, un lucrător de la moara Olmazu, anume Nicolae Florea, de fel din comuna Uda, din judeţul Argeş, fiind apucat de o curea de la o roată, a fost asvirlit cu capul de un drug de fer şi lovindu -se grefl la cap, a încetat imediat din viaţă. Cadavrul a fost transportat la Morgă şi cercetările aă început spre a se stabili răspunderile. Furt.—D. Paul Cirligea, din strada Valeriel 20, a reclamat azi poliţie! de siguranţă că, astâ-noapte, Anton Meyer, servitor, i-a spart un cufăr din care i-a furat suma de 630 le! : 6 htr-ti! de clte o sută, un napoleon, şi 2 piese de cinci lei. Strangulat.—Erl s’a strangulat, cu o sfoară atîi-nată de un cuifl, un bătrîn căruţaş de 80 ani, anume MihaitI Badu, care locuia in strada Bondu-Bisericel 20. Cauza care a determinat pe acest bătrîn a lua o aserni nea rezoluţiune, se zice, ar fi o boală incurabilă de care suferea. Violuri.—Azi, la poliţia de siguranţă, s’a comunicat că un bătrîn de 60 ani, Ivanciu, a deflorat pe o copilă de 12 ani. Fata e a Sultanei Tache Popa, din str. Cărămidari. Acest al doilea Zodiac a dispărut. **, Tot azi s'a anunţat că o altă copilă, de 14 ani, anume Anica, fiica lui Florea Ion, diu Floreasea, a fost deflorată, în ziua de 7 Iulie, de un tinâr Ion Impuşcatu, care a dispărut. Fata a fost ademenită prin promisiuni şi a-Irasă intr’o circiumă.din calea Dorobanţilor 102, a lui Costacbe Petreseu. O pleiadă... de pungaşi.—Dăm astă-zl, de curiozitate, numele mal multor pungaşi, prinşi de poliţia de siguranţă, cari se răcoresc in beciurile poliţiei. Iată-I : Lupu Semer, Adolf Schvartz, St-ui Gotdemberg, Alexandru Tănase, Leibu I.eibo-viei, Ghiţă CousUntinescu, Angelina Radu (?) Pavel Şaraga, Tri.-â Constantin, şi alţii mulţi. Nu or fi simulat pungăşiile, ca să poată intra in beciuri, la răcoare ? ULTIME INFORMATIUNI Ancheta asupra dezastrului de la Galaţi, pe care cu atîta înc&păţinare guvernul o refuză ţărel şi celor 20,000 nenorociţi rămaşi pe drumuri — d. Dumitru Sturdza a făcut’o pe comptul său personal. Ştim cu siguranţă că d. Sturdza a duuat toate dovezile culpabilităţei tînă-rului ministru Ionel Brătianu. Anchetă oficială nu va face însă cu nici un preţ. Bilanţul general al Bâncel Naţionale a Romtniel, pe ziua de 30 Iunie a. c., s’a Încheiat cu un total de 300.479.405 la activ şi pasiv. Comptul de profit şi pierdere, pe aceeaşi zi, s’a încheiat cu suina de 1.726,457 lei la debit şi credit. D. D. Sturdza, primul-ministru, ur-mînd a se stabili la Sinaia săptămîna viitoare, astă-zl se va ţine un consilii! de miniştri sub preşedenţia sa, pentru expediarea tutulor afacerilor curente. Din această cauză nici un ministru nu a plecat astă-zl la Sinaia, urmind să fie, în consiliă, un schimb de vederi Intre toţi miniştrii. Din Paris ni se anunţă că, în ziua de 29 Iunie trecut a avut loc căsătoria d-rel Helime de Montesquiou-Fezensac, fiica d-nel comtese Odon de Montes-quiou-Fezensac, născută princesa Bi-bescu, cu principele Gerard de Lucinge-Faucigny. S’aă înfiinţat posturi telefonice, pe timpul verel, în comunele Găreina, Băl- Invăţătorii: Popârlan-Brăita; Filipescu-Botoşani; Timuş-Ilfov ; Haragea-Putna ; Ef-tuşescu-Roman ; Pallade-Tuleea; Tabacariu-Tecucifl; Rădulescu-R.-Sărat; Alexandrescu-Neamţ; Cărlănescu-Bacătt ; Murgeanu-Covur-lul; Demetrescu-Gorj; Marinescu Olt; Geor-gescu-Prahova; Popescu-Vlaşea ; Munteanu-Tutova ; Tomescu-Dimboviţa; Nicolaescu-Vilcea; Dănez-Teleorman; Iulica-Vaslul. Ni se denunţă că primarul comunei Bulbucata, pl. Neajlov, judeţul Vlaşca, un anume Ştefan Mânciulescu, a provocat un enorm scandal în ziua distribui-rel premiilor elevilor de la acea comună. A insultat pe învăţător, adresa glume grosolane elevilor cărora le distribuia premiile, întrerupea pe învăţător cind acesta a ţinut discursul de ocazie, etc. Atragem atenţia celor în drept asupra acestui primar, care a fost dat în judecată pentru boţii şi care, după cît aflăm, continuă încă să abuzeze de demnitatea sa pentru a se îmbogăţi din avutul comunei. încasările direcţiei C. F. R. în luna Iunie a, c. prezintă, faţă cu luna corespunzătoare din anul trecut, un minus de 124.000 lei. La pagubele cauzate de inundaţii traficului de călători, se mai adaugă stricăciunile cari—numai în divizia a VI (Moldova) — se ridică la suma de peste 200.000 lei. Una nostimă a administraţiei comunale din Iaşi : La pavilionul care se zideşte la Co-pou şi care costă pe comună 13,000 lei, s’a uitat să se prevadă facerea de fereşti şi uşe. Astăzi administraţia comunală a descoperit scăparea din vedere, dar antreprenorii Trolli şi Şcolari, re!uză de a face fereşti şi uşe, pe motivul că nu sunt prevăzute in deviz. D. Windham, ministrul Angliei în Capitală, s’a întors aseară din concediul ce a avut. D. de Windham se va stabili pe timpul verel la Sinaia. Luni, 14 Iulie, consiliul comunal al laşului se întruneşte în sesiune extraordinară. Se va discuta cestiunea apel. Hidrologul Lindley va lua parte la şedinţe. . Un însemnat număr de monede de argint de 50 de bani, şterse Iu aşa mod în cît nu se cunoaşte nici marca ţărel nici cifra imprimată pe ele, circulă astă-zl în capitală şi ţară. Monedele acestea, fiind In aşa mod şterse se întîmplă dificultăţi cu ele In comerţ, căci fie-care nu le primeşte de cît cu greutate, mal cu seamă la ţară, de unii şefi de gară le refuză net, ceea ce dă loc la regretabile neajunsuri. Atrăglnd atenţia celor In drept asupra acestui fapt, credem că cel mal nemerit mijloc pentru înlăturarea răului ar fi retragerea acestor monede din circulaţie şi înlocuirea lor cu altele noul. Cheltuiala nu ar ti aşa mare. Succesiunea JPetrn Stol- c esc u Astăzi redacţia ziarului nostru a fost onorată cu vizita d-lul dr. G. I. Stoicescu. Distinsul medie ne-a prezintat o întîmpi-nare la articolele noastre de reportaj, intitulate Traficurile unul ex-ministru. De şi termenii de cari se serveşte d. dr. Stoicescu, In întîmpinarea d-sale, sunt cam vehemenţi, totuşi, regretăm că lipsa de spaţiu ne împiedică de a o da in extenso. Datorim această Intlmpinare, întîmplărel că autorul celor două articole incriminate, n’a vroit să numească pe d. dr. Stoicescu, cînd a voi bit de «suma de 250.000 lei iertată unei rude de aproape». In mod cavaleresc, distinsul medic declară că d-sa este «ruda de aproape» de care Epoca a vorbit şi se oferă să ne de-monstre că acea sumă nu i s’a iertat; din potrivă, «ea i s’a recunoscut ca datorită, după probe evidente». Iertată sat! recunoscută, nu aceasta interesează publicul. Cel cari afi citit cu atenţie articolul nostru, afl putut vedea că noi insistăm asupra consimţimîntulul celor-l’alţt moştenitori, In această operaţiune. Ei bine, fie «iertare», fie «recunoaştere», de datorie, ea s’a făcut fără acest consimţimînt, absolut necesar pentru validitatea actului. D. dr. Stoieescu confirmă atît lipsa con-simţimintulul, de care am vorbit noi, cît şi faptul că o parte din comoştenitorl au retras procurile date d-luî C. I. Stoicescu. In partea finală a scrisorel sale, d-sa ne asigură că patru din cinci comoştenitorl menţin procurile date. Or, două puncte ne rămlu bine şi drept clştigate: lipsa consimţimintulul tutulor comoştenitorilor în recunoaşterea datoriei de 250.000 lei şi retragerea procurilor date de către o parte din comoştenitorl. * * * In ce priveşte testamentul, noi am afirmat că d. C. I. Stoicescu a declarat, că dacă fratele său Petru nu murea subit, ar fi testat în favoarea sa. Distinsul medic crede acelaşi lucru că, testamentul—dacă ar fi existat—«nu maîîn desavantagiul săfl nu putea fi». Noi credem pe d. dr. G. Stoicescu In a-firme.ţiunea d-sale. Credinţa ce are însă despre intenţiunile fostului sub-direclor al creditului rural, n’a împiedicat de loc pe fratele săfl, Costică, să spună cele ce noi am susţinut. Or, şi această a noastră afirmaţiune ră-mîne în picioare. Aceste sunt cele trei importante fapte asupra cărora insistă întîmpinarea d-lul dr. Sloieescu. Noi ÎI mulţumim. Lămuririle ce d sa ne aduce vin să compleeteze informaţiunile noastre In această afacere, ale căruia urmări definitive se vor tranşa înaintea justiţiei. Liceul KAPRI Sub Direcţiunea d-lut M. MUREŞIANU 87. — SI rad a Ştirbei-Vodă. — 37. BUCUREŞTI Cursuri primare şi secundare complecte, preparaţiuuî de bacalaureat, şcoală militară şi şcoala de poduri şi şosele. Reautorizat, couform regulamentului, eliberează certificate valabile pentru bacalaureat, şcoala militară, etc. Cursurile încep la 15 Septembre 1897, iar preparaţiunile pentru corigenţi la 20 August. Anul acesta am înfiinţat pe lingă cele patru clase liceale şi cursul superior complect. D-na Maria Kapri, ca şi mal ’nainte, se va ocupa cu aceeaşi stăruinţă de copiii Încredinţaţi acestui institut, care mulţumită muncel sale oneste şi neobosite a putut ajunge la buna sa reputaţie de astă-zl. înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu începere de la 15 August 1897 In toate zilele de la orele 9—12 şi de la 2—6 p. m., In cancelaria Institutului str. Ştirbei Vodă No. 37. ‘ Prospecte se trimit gratis Ia cerere. Director, Marius Mureşianu D-rul IOAT JXAJXtJ Fost medic secundar al Spitalelor din Bucureşti stabilit in CJAiupulung dăconsultaţiî pe timpul verel. Liceul MODERN pentru Domnişdre Calea Moşilor, 162. — Bucureşti. Anforisat de onor. Minister prin ord. No. 1766 şi 4399 95, reautorisat prin ord. No. 6947/96, cu Grădină de copil, Curs primar şi Curs liceal 7 cl, dupft programa Sfatului. Suut şi cursuri facultative pentru elevele cari n’aspiră la bacalaureat. Direcţia n’a cruţat nici un sacrificii!: a ales profesori distinşi, a supraveghiat şi controlat totul de aproape; de aceea resultatul a tost că nici o elevă n’a rămas repetentă din cursul li-ceai nici din cel primar, de şi unele eleve afl dat examen la Stat şi altele in pension fiind examinate de cel 9 delegaţi al onor. Minister. Nouă eleve aii terminat clasa a şeaptea şi s’afl înscris la examenul de bacalaureat, din cari.... afl reuşit să-I ia. Părinţii cari ar voi să-şi aducă fiicele aiel, ca să urmeze cursul primar safl liceal după programa Statului, trebue să le înscrie negreşit înainte de 20 Septembre, ca să le trecem în tabloul ce se înaintează atunci Ministerului, Elevele pot fi interne,externe safl semi-interue. Prospecte se trimit imediat după cerere. Directoare, MARIA ENIU BAI.TKAJVT. inciitrşTi 9», Strada FOMTÂNTEi, 99 Atelier de Reproducţiune foto-litografică Fondat în 1885 SPECIALITATE de CLIŞEURl ÎN AUT0TIPIE Zincografio economică pentru ziare Special în fotografiarea de diferite vederi, peisage. după natură, clădiri, etc. Pînă la format de 60—60 cm. VIILE BRÂTIANU 11, Str. Regală, 11 Trimite după comandă lăzi cu 12, 24 şi 36 sticle cu VIN sad cu ŢUICĂ, la orl-ce staţiă de drum de fier. Plata se face cu ramburs. Cheltuiala pentru împachetat şi ladă, lei 2. Grăbiţi-ve!! Grăbiţi-ve !! 1% ÎOOO ARTICOLE Vis a-vis di Magazinul Universal (fost Sutianu) 10.000 b. sifon metri 36,50 b. numai fr. 13,50 10.000 „ Schirting metri 36 fr. 13,75 10.000 dz. ciorapi fii. d’ecosse numai 1 fr. per. 10.000 „ „ dubli numai 50 bani „ Colosal asortiment de IjIVBERIE pentra Dame fabulos de eftine 10.000 Dz. Gulere şi Manşete olandă pură nu- mai cn fr. 8 duzina 5.000 Dz. Cămăşi bărbăteşti de noapte si de zi numai cn fr. 3,75 bucata 10.0000 bucăţi Broderie fabulos de eftin. Cravate, Batiste, Pro-toape, Parfumerie, Bas-oane, Umbreluţe, ne mal pomenite de eftin. 34.-CALEA VICTORIE8. 34 Visa--vis de Magazinul Universal FABRICA DE îngrăşăminte chimice din Braşov Recomandă d-lor AGRICULTORI tot felul de SUFERFOSFATE pentru îngrăşaroa pămîntulul Informaţiunl la B-nu A. I. LOEBEL Bucureşti, Str. Smîrdan No. 9 safl In provincie la agenţii fabricel FĂRĂ CONCURENŢĂ ROII ŞI SPIRT din marea fabrică BRAGADIRU Pentru VIŞIIfATE Freemii fi «t l.t fi/ t ltf/,f Rom Englezesc cn Lei 1.40 Litrul « Jamaică « 2.20 C « Vanilie « « 3 — « « Ananas « « 3.— e Cognac pentru fructe (vişinată) 3.— < Alcool de vin cu Le! 1.80 « « pentru maşină « 1.80 « Vi uzarea eu gros şi en detail Comandele se primesc şi prin poştă şi se vor trimite la domicilii!. Cu nialtă stimă Thoma 4'onstautlnescu S-sorui Oofet. Bragadira, str. Oarol, 14 BAIA CENTRALĂ Slrada Euei 11, Bucureşti Se aduce la cunoştinţa onor. public că S’A DESCHIS BAIA CENTRALA Cea mai frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de băi: igienice, hydroterapie, bae de abur oloctroterapie. In special se recomandă visitarea îneca-noterapieî (gimnastica suedeză dr. Zander). Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa pînă la 8 ore seara. Consultaţiunile medicului Director sunt gratuite pentru cura ce se urmează In stabiliment In stabiliment se află şi un coafor. Ulrectluuea. Dr. M. Codrean u 2, .Strada Stele», 2 Consult iţiuni de la 1—3 p. m. Pentru sărac! gratis Dr. 1. T. Mera Medic roniiu KARLSRAD, Marktplatz Tempel Dr. Ion Ca8induc MARIENBAD, VILA COLUMBA Dr. I*. Cioranu FRAXZKNRAI) NT Jir ajvnsthas.sk VIKI.A uouoixios iv. www.dacoromanica.ro Societatea anonimă a htrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarle scrupuloase a tutunurilor ro-mlneştl, In ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u eonţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romiuştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel *Panama» : Bucureşti str. PînzarI No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandele Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boolevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp in Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Diedicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondenta. SOCIETATEA. (le Basalt Artificial şi de Ceramica De Ia Cetrocenl Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă leschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. CASA DE SCHIMB HF.SKTA & SAMUEL BUCURESCI Mo. i Strc.da Lipscan! No. S Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-s schimb de monezi. Cursul pe ziua de 10 Iulie 1897 Cump. Vînd 4»/» Rentă Amortisabili. . . 87 88 — 6*/. » Amortisabili. . . 99 7» 100 - *•/. Obligat de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 188S 102 95 lh 102, V* 96 - 5»/. > » » 1890 97 */. 97 7. 1*1* 5 >/, Scrisuri Funciar Rurale . 82 92 >/( » » Urbane . 88 V» 88 •/. «•/. » » » Iaşi. 84 7» 85 Acţiuni Banca Naţio alfc. 1850 1860 — * » A- colă . 337 — 340 — > Dacia Ro' nia asig. 4Î0 — 423 — » S-tea N tionala asig 461 — 464l S-tat9ade ooastrucţiuul , 154 — 157 — Fiorini valoare Austriacă. î ii 2 12 Mărci Germano .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . 89 — 93 — » rable hîrtie . . i 65 2 70 Le» Vâr/tables Eaux Minările» de VICHT tone Ies Sources vichy-£tat CIlLESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiger le nom sur la Capsule et l'Etlquette. Les Seules Veritabil» Pastllles de Vlchy sont le» Pastilles YICHY-ETAT labriquGes aveo Ies sels naturele extralts des Eaux Vic/iV-Btat ComprimeITde Vichy aux sola naturela VICHY-tTAT pour prSparer l'eau artiflcielle de Viohy gazeuse. Agent Oiniral nour la BOUMAN1B. BULGAIUK, SEU BIE : A. O. CABISSV, BucareU De ARENDAT pe termenul de la 23 Aprilie, 1899, moşia I*lăcinta-Silo-bozia-C'oiiaehi jud. Covur-lul, o ora de la gara Independenţa, circă 2,700 falei pămînt roditor, populaţie deasă la adăpost de inundaţie. A se adresa: Yogoridy 36, Rue Eeuries d’Artois, Paris. AVIS In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, îu Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari diD Franţa, a& găsit o moarte crudă, nu putem Îndestul Îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, In schimbul unul premiu minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000. I0HN PITTS BUCURESCI—Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi) REPRESENTAT PRIN LOPISSOHONDOBr Cel mat vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felul Garnituri de treerat (Sistem perfecţionat). Maşini de secerat şi legat MAŞINI DE SEMANAT IN LAT ŞI IN RINDURI____ MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE Din renumita fabrică PETZOLD & Comp. ING. LIMITED, Berlin PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului. Din renumita fabrioX F. Zimmermann & Comp. (S oo. p. A.) Halle “|t German.» BIUROU TECHN1C pentru instaiaţiunl de forţă şi lumină electrică, precum şi pentru cele-l’alte instalcaţiunl electro-technice. MAŞINI DE SCRIS (sistem american). Depofi permanent da tot felul de maţlnl pentru agriculturi ţi Industrie, precum: Motoare, Vînturătoare, TriorI, Batoze de porumb, Maşini de huruit, Maşini de presat orz sau ovăz, Muşamale impermeabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc. PAPIER FA YARD & BLAYV. Mai mnlt de l/t de secol succes proclamă supenot tatea sa în tratamentul de guturai, irltaţiunei peptului» t fluenţa, dureri reumatismale^ scrtntituri, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Direcţiunea Epitropiei Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” înştiinţare La 15 Iulie a. e., ora 2 p. m. (al Il-Iea termeu) se va ţine licitaţie publică orală, în camera şi Înaintea Epitropiei acestui spital, pentru uu period de 5 ani, începător la 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietăţi rurale ale spitalului, situate în acest judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocani, plasa Corod-Perescbiv. Garanţia provizo-I rie 4,500 lei, j b) Moşia Raid, din comuna MurgenT, pl. Tirgu. Garanţia provisorie 3,000 lei, şi c) Pămîntul de hrană numit «Vararni-| zoaea» din comuna Bârlad, hliza crâng, j Garanţie provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţinea conform art. 68—79 | din leireu comptabilităţel publice. Condiţiunile generale de arendare, precum şi cele speciale se pot vedea în flo-care zi de lucru în cancelaria Epitropiei intre orele 9—11 a. m. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar. W, Kaminski. BAIA REGALA Palatul Eforiei. - BULEVARDUL ELI8 VBLTA 8e aduce la cunoştinţa Onor. Public oă «cest Sta* l biliment «are are cea mal frumoat I şl confortabilă lnstalaţlune, situat în centrul Capitalei, de-servă băl ou predările următoare : Kecţiimei» li.vgleiileft. LUX. Coprinde trd cabine, una bajgnotre de porcelan ou trei duţe diferite calde şl reoî; alta de aburi (Rusească) şl a treia salon toaletă, lei 3.20. CLASA I, Aburi (Rusească) ou diferite duşe oaide şt reci, lei 1.70; Baiguoire de porcelan cu duşe, lei 1 80. CLASA II, Aburi (Rusească) ou duşa, lei 1.— ; Baigncire de zlng, lei 1.20 ; Vinerea şl Duminica baia de aburi fără rufe, 50 b. Secţiunea «le liyclrolerapie. 1) Hammamu, baie Turoo-Română împreună cu duşe diferite calde şi reoî şl masage. lei 2.—; 2) Duşe en jet, ploae în cercuri, scoţiane. basin şi îu diferite alte aparat'*, 80 bani. Piscina îu timpul verel, 80 b- RufXrla şl săpunul sunt ooprinse în preoiurile indicate. Abonamente cu reducere. Direcţiunea. moş % m 1 ATELIER DE LACATIJSER1E SI PEXTHV VOIVSTHVVŢIV1VJE DE F E Ml I. HAUG Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fier pentru Binale precum : Grilage Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. Specialitate : Florărie, Sere, Grădinede turnă, Balcoane de fier, etc. etc. Se primesc comande pentru provincie: -- PRETUBIMODERATE ------- VEdIIITL MAG ASIN ni; LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE ŞI 0B.Î-CE INSTALAŢII] NÎ MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPNER 61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis ie Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. BAI de A Bl)HM Higienice recomandate de totî medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă Bl)SURI SISTEMATICE * CU AER COMPRIMAT PRĂPÂRAT-NEÎNTRiCUT- PENTRU • COHSERVÂRU| DINŢILOR • DE VENZARE LA TOATE FARMACIILE* 0ROGUERIILE Şl MAGASINELE DIN § ŢARĂ Şl OIH TOATĂ LUMEA S0CIETE DE PRODUITS HYGIENIQUES STAPLER&C9 VIENNE: PARIS: 8XM1VÎ. GEHTZGASSE 27 RUE DUTEMPLE 197 DEPOUL GENERALpentruROM ANI A : « g*CH. LAZAROVITS BUCUREŞTI • CI.OS 1711: «tont a l’egout» higienice şi sistematice STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURI şi DULCEŢURI hermeticeşto închise, de toate mărimile Unicul DEPOtJ în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBRODER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LAMPl ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WUNDER», toate cu aer. PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RICH. BIIAMBT sunt recunoscute astâ-zl în toată lumea ca sigure şi nevătămătoare, plăcute ia luare şi eftine Este un preţios medicament de casă la derangea-rea organelor abdominale, constipaţie şi consecinţele lor, ca: Maladii ale ficatului, Hoemorhoizî (trinji), durere de cap, ameţeală, respiraţie defleilă, Palpitaţie (bătae de inimă), lipsă de poftă de mîncare, umflătura pînteceluT, răgăială, congestiunî de cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor Medicament Depuriitiv încercate şi recomandate de cîte-va mii de medici practici şi profesori de medicină, hapurile farmacistului RICHARD BBANDT aă obţinut o reputaţie netăgăduită, ast-fel în cit astă-zî pretutindeni sunt preferate tutulor pre-paraţinnilor de felnl acesta, w A SE FERI LA CUMPĂRARE DE IMITAŢIUNl “W A se cere numai Pilulele Elveţiene ale farmacistului Itioli Itrsiiidt care poartă ca etichetă o cruce albă pe fund roşiţi. Preţul cutiei leî 1.50. Se găsesc la toate farmaciile şi drogueriile principale din ţară. KifclSS Victor Thuringer, in Bucureşti. j„Ueeriug-Pony“ SECERATOARE-IEGATOARE j„Deering-Pony“ aii lagăre cu valţurî şi bile