SERIA II.—ANUL m. No. 505 Ediţia a treia ABOS4MMTELE (>eep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In Judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţarft 30 lei; In streinătate 60 lei fase luni ... 16 > » > 25 » rel luni . . . 8 » » > 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELENIJ SE ÎNAPOIAZÂ REDACŢIA Ho. S - STRADA CLEMENŢEI - Ho. t EPOCA NUMĂRUL 10 BAN! TELEFON AH1IICIUBILE In Bucureşti şi judeţe *e primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV.....0.30 b. linia * » » III.........lei * » » » II..........3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr Teehlft SO bani ADROTISTBAŢIA Ho. S — STRADA CLEMENŢEI — No. S ROMANI A . In momentele de grele încercări, prin cari am trecut în timpul boaleî periculoase a iubitului Mea Nepot, credinciosul Mea popor sa ştrîns împrejurul Mea într’o singură gîndire, înâlţînd rugi ferbinţl către a Tot-PuternicuL spre a salva viaţa Moştenitorului Tronului, chemat a lua într’o zi asupra sa marea şi frumoasa sarcină, încredinţată Mie de naţiune. Impunătoare aa fost manifestările de simpatie, mişcătoare dovezile de adîncă compătimire, ce aa pornit în aceste zile de restrişte din toate straturile sociale pînă şi din cea din urmă colibă. Ţara întreagă era în picioare, cuprinsă de un fior puternic, împărtăşind îngrijirile Noastre: gîndurile se întu-necaa de ameninţarea că o muncă neîntreruptă de peste o jumătate de veac putea li atît de grea încercată. Aceste simţiminte, isvorîte din inima caldă a poporului, acest avînt unanim în ceasul de primejdie pentru viitorul Statului, eraa mîngîerea cea mal dulce pentru Noi, o îmbărbătare nouă pentru Mine de a veghia necurmat asupra ursitelor Romînieî, pentru urmaşii Mei un îndemn puternic de a se arăta tot mal vrednici de atîta iubire, de atîta devotament. Astă-zl, cind ştiinţa înaltă şi hărnicia medicilor făieî aa cui mat boala şi invioşat inimile Noastre, îmi împlinesc cu veselie sfînta dătorie a măiturisi tutulor, că numaî^ credinţa, cu care Ne-a înconjurat iubitul mea popor, Ne-a putut uşura temerea în acele momente cumplite. . A.dîncă şi nemărginită este recunoscinţa, ce umple sufletul Mea, al Reginei şi al Principesei Maria pentru aceste duioase si nenumărate mărturii de iubire: ele aa stabilit între Ţară şi tron legături noul şi neperitoare. Cu toţii ieşim din această încercare întăriţi; Ţara^ mal încreză-toai e în viitor, iar Ea mal mîndru de poporul Mea, care în aceste zile de desnădăjduire Mi-a răsplătit munca întregeî Mele vieţi. . Precum ne-aa fost întrunite gîndurile, asemenea ne întrunim acum rugile noastre, înăltîndu-le către Pronia Cerească într’un avînt de recunoştinţă pentru deplina însănătoşare a Principelui Moştenitor. Iar Ea, pătruns pînă în adîncul sufletului Mea de o nesfîrşită gratitudine, nu voia înceta nici o zi de a chema bine-cuvîntările Cerului asupra scumpei Noastre Romînil şi mult iubitului mea popor. Castelul Peleş. In 8 Iulie 1897. €f& it 4} Mj CHESTIA APEI 11 Colectiviştii adoptînd în totul soluţiu-nea foastel administraţii conservatoare de la primăria Capitalei, în chestia alimentarei cu apă, nu găsesc altă scuză pentru a justifica de ce nu aft făcut acest lucru acum doul ani, de cît că chestia era atunci prematură, §i studiile insuficiente. EI aii curajul a susţinea că dacă astăzi odoptă soluţia fostului primar Filipescu, este gt-aţie cercetărilor făcute timp de doul ani de d-nil C. F. Robescu, Meli-sianu, etc. Ca justificare, barbarii de la primăria Capitalei afl publicat un aviz al trei domnii ingineri din consiliul tecnic, aviz care poartă data de 10 Octombrie 1895, adică şapte zile după venirea la guvern a liberalilor!... Această dată este semnificativă. Iar faptul că avizul este dat, după instalarea guvernului liberal, este şi mal trribi1. Dar să vorbim puţin de acest aviz. Fostul primar Filipescu trimisese in luna Septembre 1895 o propunere de încheere de contract cu inginerul Thiem, relativ la alimentarea cu apă a Capitalei. Acea propunere avea de scop de a se executa lucrări pentru aducerea de ape subterane de la Uimi şi Bragadiru, în cantitate de la 30 — 40 mii metri cubl pe zi. La 3 Octombre 1895, guvernul conservator cade, iar la 10 Octombre, după cum am spus deja, cel trei domni ingineri resping propunerea. Aceşti domni resping el propunerea pe motiv că chestia aducerel apelor subterane de la Ulmi şi Bragadiru nu era studiată suficient ? * De loc. El se pronunţă în mod defavorabil proiectului mal cu seamă pe motivul că: «s’a exclus studiarea altor soluţi-«uni ce s’ar putea presenta pentru chestiunea ce are în vedere» (alimentarea > oraşului cu apă). ' • «Din acest punct de vedere» şi numai din acest punct de vedere «hotărî-«rea consiliului comunal nu ni se pare «Îndestul de justificată faţă cu starea «de astă-zl a chestiune!, care încă nu «poate fi considerată, ca eşită din pe-«rioada studiilor şi nu permite rezolvarea imediată a cestiunel alimentarei «oraşului.» Textual. Care este concluzia consiliului tecnic ? Iată-o : Să se mal facă studii în valea Argeşului, «dar aceste cercetări şi «studii vor trebui făcute odată cu stu-«diarea complectă a celor-l-alte soluţiunl «posibile!... Trebue să fii colectivist pentru a scoale din acest aviz că cel trei ingineri opinează că chestia apelor de la Ulmi şi Bragadiru nu era destul de stu-diită ! Trebue să nu al ruşine pentru a exiba o piesă, care ori cu cîte dificultăţi a fost smulsă consiliului teclmic, totuşi ea nu probează nimic în defavoarea noastră. In adevăr, dacă inginerii opinează că chestia apel nu era in 1895 îndestul de studiată, este că el pretindeaă ca să fie studiate toate soluţiile, adică să se studieze şi chestia aducerel apelor de izvoare de la Dâinbovicioara şi chestia aducerel apelor filtrate, etc. Consiliul technic nu s’a gîndit un moment a pretinde că chestia aducerel de ape subterane de la Ulmi şi Bragadiru nu era studiată, aşa cum pretind astă-zl colectiviştii. Această susţinere este o neruşinată sfidare a înţelesului avizului consiliului technic. Dar să ne închipuim că consiliul technic, reprezentat prin cel trei ingineri numiţi mal sus, ar fi opinat cum că soluţia de a se aduce ape de la Ulmi şi Bragadiru nu era destul de documentată în 10 Oct. 1895. Ce probează aceasta acum în momentul de faţă ? Atunci poate proba ceva ; acum însă după ce administraţia colectivistă adoptă în totul soluţia primarului conservator, acel aviz nu probează ni»,i ■, absolut uimi". Ba probează ceva, însă contra subscriitorilor acelui aviz. Vorbim în ipoteza cînd inginerii ai! înţeles prin acel aviz a taxa de necomplecte lucrările şi sondagiile făcute la Ulmi, Bragadiru, etc., de administraţia conservatoare, ceea ce, o repetăm, nu e cazul. In adevăr, barbarii de la Primăria Capitalei susţin că dacă au adoptat, numai după doul ani, soluţia alimentarei cu ape subterane a oraşului, soluţia propusă de d. Filipescu, la aceasta i-au determinat nouile studii ce aQ făcut! Să vedem. Acum doul ani, d. Filipescu propunea a se aduce ape subteran? de la Ulmi şi Bragadiru. El susţinea că debitul de apă adusă va fi între 30-40 mii m. c. pe zi. După doul ani de st udii şi de sondage, care este rezultatul la care s’a oprit d. Robescu primarul-liberal ? La acela de a aduce ape subterane de la Ulmi şi Bragadiru. Apoi ? Cari sunt rezultatele prbspete alenoui-lor cercetări? Intru cît cercetările colectiviştilor timp de doul ani au schimbat soluţia de dat chestiei apel Bucureştilor ? în 1896 acelaşi domn inginer Miro-nescu—cel cu avizul—-constată că debitul puţurilor săpate de administraţia conservatoare, este suficient pentru trebuinţele Capitalei. Tot acelaşi domn inginer constată că localităţile Ulmi şi Bragadiru pot da un debit de 30,000 m. c. Atunci? Va să zică chestia alimentarei Capitalei cu ape subterane de la Ulmi şi Bragadiru era studiată în 1895 Sept.*! Va să zică inginerii spunînd—în ipoteza de mal sus—în 1895 Oct. 10, (7 zile după venirea liberalilor) că chestia nu era destul de studiată, să înşelaţi pur şi simplu sad... ardeaQ ceva tămîie pe altarul noului guvern ! Dar Voinţa, ne mal ştiind ce să zică pentru a justifica întârzierea pusă în executarea planurilor d-lul Filipescu, susţine că debitul de apă nu e de 40,000 m. c. cum să pretindea, ci de... 30,000! Ridicul! trei zeci de mii m. c., de apă în 24 de ore sunt suficienţi Capitalei. Iar în ceea-ce priveşte pronunţarea cifrei de 40.000 m. c„ acesta era un maximum, care susţinem şi astă-zl că poate fi atins. Voinţa mal pretinde că această măsură,—alimentarea oraşului cu apă subterană—o ia d. Robescu numai în mod provizor şi că idealul este tot aducerea apelor de isvoare!... Apoi de ideal este vorba sad de o măsură practică şi urgentă ! De altminterea cunoaştem ce înseamnă la colectivişti idealurile. Oare sufrajul universal nu este pentru el, un ideal ? Ar fi buni să ne spună cînd îl vor pune în practică ? Idealul cu ape de isvoare care vor costa 30 de milioane, suntem siguri că va avea aceeaşi soartă ca şi acel cu sufragiul universal. Pînă atunci, un lucru este sigur: colectiviştii ad adoptat după o întîrziere nejustificabilâ soluţia foastel administraţi conservatoare. Traficurile unul ex-ministru Obţinerea procurelor. — Succesiunea Ini P. Stolcescn.—, Bietul Pierre“. .,C1a un bun a cum in literatura franceză afl rămas, pentru zilele noastre, Villon, Clăment Marrot, Commines, etc., adică represen. 2 EPOCA ■ tânjii unei fase începătoare, a desvol-tăril culturale a unul popor. — Dar tot vor rămâne ? — Se înţelege câ da. Pentru o limbă ca a noastră, atât de nedesăvîrşită, crearea unei opere de artă depinde şi se unifică aproape cu stabilirea unei anume forme linguistice : Eminescu a fixat limba; a creat aproape o limbă literară şi, ca atare, va rămâne. — Dar, ca să poată rămâne prin va loarea sa intrinsecă, ce condiţii trebue să îndeplinească opera de artă ? saO, mal scurt: ce esteopera de artă ? Aci eră vorba de metafisică; deci d. Mihail Dragomirescu, simţindu-se în largul săQ, tuşi odată, drept prefaţă, îşi potrivi mal bine ochelarii, şi începu: — Viaţa ne este revelată pe două căi: prin ştiinţă şi prin artă. Principiul vieţii este adevărul şi deci atât ştiinţa cât şi arta afl, ca ţinta ultimă, dovedirea, arătarea acestui adevăr. Operile de artă, cari aO putut să ne represinte adevărul în toată întregimea lui, acelora le este asigurată nemurirea. Venera de Millo, spre exemplu, va rămâne de-apururl un genial capo-d’operă, pentru că întrupează esenţa existenţii umane, perfecţia adevărată a formelor trupeşti. In faţa unei opere de artă desăvîrşită, simţi perfecţia, adevărul, peste care ţi-e cu neputinţă să cugeţl că ar putea să fie un altceva, un mai bine. Aşâ e cu Shakes-peare, cu Victor Hugo, cu Goethe. — Dar dacă atât ştiinţa cât şi arta caută să ne redea acelaş adevăr, ce deosebire există între amîndouă? —Deosebire de procedett. Ştiinţa proce-deză în mod dinamic, prin reducţia deosebitelor elemente, unul printr’altul. Ştiinţa deci se foloseşte de analiză. Arta întrebuinţează procedeul sintetic. Opera de artă este percepţia completă a lucrurilor, prin ajutorul sintezei. Dar percepţia represintă elementul static; lucrul este prins nune stans. Aşâ dar, pe când ştiinţa ne dă adevărul sub forma analitică, arta ni’l dă sub forma sintetică. Există un principia care regulează cele două proce-deurl, adică şi reducţia completă şi percepţia completă. Acel principia este principiul de cauzalitate sub două forme: cauzalitate analitică şi cauzalitate sintetică. Mal departe nu spun, căci norii îne-tafisicil o să ne ridice atât de sus, in cât mi-e teamă că nu mal mă voia putea ţine—şi de alt-fel ar fi de undome-nia prea special şi prea... ezoteric. — La noi a isbutit cinevâ să ne dea acea percepţie completă ? — Intru câtvâ, da. Eminescu, s. ex. în «împărat şi Proletar», poesie a cărei esenţă n’a putut s’o priceapă «eminentul critic» dela Ploeştl. — Dar, fiindcă tocmai veni vorba, ce zici de ultimul volum al d-lul Dobro-geanu-Gherea ? — Faţă cu celelalte două, este cel mal slab. O mulţime de neadevăruri, de repetirl. Studiul asupra lui Coşbuc e de o banalitate şi o parţialitate detestabilă ; apoi de superficialitatea, falsitatea vederilor, încaltea nu mal zic nimic. — Ce părere aveţi însă asupra rolului, însemnătăţii d-lul Gherea ? — Rolul unei figuri, care întrupează o epocă de decădere. D. Glierea este expresia aproape a intregel noastre literaturi actuale. Mal tot ce se scrie acum la noi se scrie din interes material. Lipseşte acea dragoste de ideal, a pierit iubirea artei pentru artă. Literatura noastră de acum e o literatură mercantilă. Cel cari au contribuit în deosebi la crearea unei asemenea stări de lucruri sunt în deosebi ziariştii, directorii de ziare şi de reviste săptămânale, unde se debitează versuri şi proză a cinci lei bucata. D. Gherea a căutat să îndreptăţească, să legifereze această nenorocită stare de lucurl, introducând absurda teorie a mediului social. E frumos însă că s’a găsit un adept al sâO care a cutezat să tragă concluziile ultime, la cari probabil nu s’a gândit eminentul critic. Omul acesta a fost reposatul Rion. El a ajuns să spuie: «Ce’rnl pasă de frumuseţea poesiel tale, dacă eQ n’am palton?» Asupra rolului şi însemnătăţii unor asemenea oameni, în desvi ltarea culturală a unul popor tinăr, te las să cugeţl... — Aţi văzut primirea făcută volumului IlI-lea din partea gazetarilor? — Da. Şi este explicabil. Ovreii şi socialiştii, ceea ce tace tot una la noi, i-afl înălţat osanale. 13a unul a mers pînă acolo ca să ’l compare cu Brandes, altul cu Jules Lemaître... E o modă, un curent în toate astea. O să se vadă peste cinci ani ce a fost d. Gherea. Trecurăm apoi la alt subiect, şi anume la aprecierea celor doi iluştri’bătrâni, vrăjmaşi, precum şi la alte amănunte privitoare la literatura noastră şi în deosebi la oamenii noştri de spirit. Dar despre acestea, mâine. EOOURi Bicicletele «Ilochet» sunt astă-zl cele mal bine apreciate, aceasta se dovedeşte prin faptul că şcoala de Velocipedie din str. Academiei 24, primind un transport de una sută biciclete, le-a vtndut aproape pe toate lntr’un interval foarte scurt. *** Societatea «Curtea de Argeş» va da Duminică 13 Iulie o serbare de vară în grădina Vila Regală. Două muzici vor distra publicul. Intrarea pentru o persoană 50 bani. ROŞIORII «Partidul liberal a realizat progrese uimitoare în administraţiune», aşa spune ziarul oficios al guvernului. «Presa opozantă e de rea credinţă clnd critică administraţiunea liberală». Poftiţi, de o pildă, la Roşioril de-Vede. După insistenţele unor guvernamentali din Teleorman, ministrul de interne trimete o comisiune de anchetă la primăria din Roşiori. In cursul anchetei, primarul Mănciulescu e suspendat. Această măsură a ministrului, supără pe consilierii comunali, cari demisionează în corpore. Prefectul judeţului, ca să împace lucrurile, se duce la un prlnz dat de primarul suspendat şi acolo, în vremea mesei, tratează cu d. Mănciulescu şi cu partizanii săi. Şeful administraţiei declară, în numele ministrului, că nu sunt de cit intrigi în contra d-lul Mănciulescu, că acesta are deplina încredere a guvernului, că ancheta se face numai de mîntuială. Mal trece eîtă va vreme. Ancheta se termină. Dar primarul nu e nici reinstalat, nici revocat. Prefectul Dimitriu e numit inspector administrativ. Lucrurile stau baltă la primăria din Roşiori. Nu e frumoasă administraţiunea aceasta? Nu e aşa că presa opoziţiunil e de rea credinţă cînd critică administraţiunea liberală? Se vor găsi de sigur oameni cari să nu înţeleagă de ce nu se dă nici o urmare anchetei de la primărie ; oamenii aceştia nu vor pricepe nici în ruptul capului de ce nu e revocat primarul, dacă ancheta l-a găsit vinovat şi, în acest caz, de ce u’a fost înlăturat prefectul Dimitriu care se făcuse solidar cu primarul, ori de ce nu e reinstalat primarul dacă ancheta l’a găsit nevinovat şi de ce n’a fost lăsat prefectul la locul lui. Dar de sigur că oamenii cari judecă ast-fel sunt tîmpiţl, iar administraţiunea liberală e tot ce poate fi mal frumos pe lumea asta. mroBMAţn Ştiri sosite din Sinaia confirmă în totul informaţiunile noastre de eri. Starea A. S. Regale Principele Fer-dinand este cit se poate de satisfăcătoare. Alteţa Sa, pe zi ce merge, prinde puteri noui şi pofta de mîncare este excelentă. * * * Medicii cari îngrijesc pe Alteţa Sa speră ca chiar peste cîte-va zile Principele Ferdinand să poată părăsi camera, pentru a eşi cîte puţin în trăsură. * * * MM. LL. Regele şi Regina, împreună cu A. S. Principele de Hohenzollern, aii petrecut şi a-seară Mercuri peste două ore lingă Augustul convalescent, la castelul Foişor. Ni se scrie din T. Severin—ca com-plectare a informaţiunel noastre de eri —că Dunărea care înecase partea de jos a grădinel publice, şi trecuse peste şinele drumului de fier, în josul liceului Traian, astă-zl s’a retras aproape la matca el. Ostrovul din faţa Severinulul şi urmele podului lui Traian, cari erau sub apă, astă zi se pot bine vedea din valuri. Asemenea şi din insula Adakale din faţa Virciorovel apele s’au retras. D. general Pastia, inspectorul general al artileriei, care luerează Ia programul exerciţiilor de tir a acestei arme, a ho-tărit ca brigada 4-a imediat să termine tirul de războiQ de poligon, printr’un marş forţat în direcţiunea Roman Gal-benl-Fintinele-Costişa-Podolenl. D-sa va dirige în persoană aceste trageri şi marşuri la toate corpurile de armată. Peste cîte-va zile va apare în «Monitorul Oficial» tabloul permutărilor în coi’pul primar didactic urban şi rural. Am fost cei întîiu cari am anunţat că principele Bulgariei soseşte în ţară la 23 Iulie viitor. Putem adăuga astăzi că A. S. va merge direct la Sinaia, fără a se opri in Bucureşti şi va fi, timp de două sile, oaspetele MM. LL. Regele şi Regina. îndată după plecarea principelui, Suveranii vor pleca la Ragatz. D. general Argintoianu, inspectorul general al geniului, va pleca zilele acestea în inspecţia căzărmilor ce se lucrează la Brăila, Roman, Galaţi, Craio-va, Bîrlad şi Iaşi, în cari vor fi instalate la toamnă noile batalioane de ge-nitt şi regimentul 5 roşiori, aflat acum în Botoşani şi Piatra-Neamţu. Epilropia S-tulul Spiridon, în dorinţa de a da o cit mal întinsă publicitate băilor de la Slănicul din Moldova, a decis a scoate un Curier al acestor băl. Primim astă-zl Ia redacţie No. 3 al acestui Curier, care pe lingă lista complectă a vizitatorilor sosiţi, dă In pagina I o frumoasă gravură, reprezentînd otelul Puf. Din cauza lipsei de apă In cazărmile regimentelor 7 călăraşi la laşi şi 8 călăraşi la Botoşani, inspectoratul cavaleriei a intervenit pe lingă ministerul de rezbel ca să autorize scoaterea ambelor regimente în bivuac, pînă la terminarea lucrărilor de alimentare cu apă. Cel Intîiă va fi scos pe dealul Ciriculul, iar cel de al doilea pe malul Şiretului, în apropriere de tlrguşorul Bucecea. Serviciile de geniQ respective vor construi baracele necesare. S'a constatat, că recolta anului acestuia în Ungaria a dat numai 28 şi jum. milioane chintale metrice, cu 10 milioane mal puţin ca anul trecut. In urma aceasta, preţul griului s’a urcat în mod simţitor. A-seară, cu trenul de 7 şi 40, s’aft reîntors în Capitală studenţii cari aO fost cu d. profesor Grigore Tocilescu, în excursia ştiinţifică, la Turnu Severin. Darea de seamă amănunţită a a-cestel excursiunl, interesantă mult din punct de vedere ştiinţific, o va începe mîine, reporterul nostru, literar. Îndată ce misiunea trimeasă în Olanda se va întoarce în ţară, o comisiune din care vor face parte d-nil Saligni, directorul căilor ferate, Cotescu, şef de mişcare, Goandă, şeful serviciului maritim, se va ocupa cu organizarea complectă a serviciului maritim romîn, pentru ca la deschiderea Camerilor să se prezinte un proiect de lege care să reguleze complectamenle existenţa şi funcţionarea serviciului nostru maritim. Vilegiatură.—D. general Budişteanu, fost ministru de resbel, a plecat la Aix Ies Bains. D. colonel Ghidionescu a plecat cu familia pe marginile mărel Adriatice, în Ungaria. Direcţiunea generală a căilor ferate a făcut zilele acestea mal multe mutări printre şefii de staţiune al C. F. R. Zilele acestea va sosi în ţară un transport de cal cumpăraţi în Ungaria de comi-siunea, presidată de d. colonel Gigârtu, însărcinat cu remonta pentru cavalerie. D. generat Berendeiă a dat ordine inspectorului cavaleriei de a’I indica două localităţi, cari să se afle în eon-diţiunl bune pentru a se instala noile depozite de remontă, cari urmează să se înfiinţeze în toamna viitoare. D. general Băicoianu a indicat moşia Statului Bogdăneştl, din jud. Suceava, la poalele munţilor pe malul Moldovei şi al Rîşcăl şi Priboteasa din judeţul ilfov. S’afl luat măsuri a se face mal multe reparaţiunî localului poliţiei Capitalei, mal cu seamă etajului de jos şi în special închisorilor. D. Săvulescu, architectul şef, al ministerului de interne, a vizitat eri acest local pentru acesimrfVşit. De cîte-va zile este aglomeraţie la gara de Nord, la toate trenurile cari pleacă la staţiunile balneare din ţară şi în streinătate. Pe eît sunt de pline trenurile cari pleacă din Capitală, pe atît sunt lipsite de călători cele ce vin în Bucureşti. D. Stolojan, ministru de domenii, va pleca în cursul săptămînel viitoare, în concedia pentru o lună, împreună cu doamna Stolojan. D. Dim. Sturdza, ministru de externe, va fi însărcinat cu interimul ministerului de domenii pe tot timpul lipsei d-lul Stolojan, care va petrece concediul săfl la Carlsbad. Testamentul lui Evlogliie Gheorgliief* După cum am anunţat, eri s’a deschis la tribunalul Ilfov, în prezenţa rudelor, a membrilor legaţiunel bulgare din Capitală şi a unei numeroase asistenţe, testamentul Iul Evloghie Gheor-ghief. Contrariu a fir moţiunilor mal multor confraţi, cunoscutul bancher a lăsat numeroase legate de bine-facere la diferite imtituţiunl din ţară. In acest scop, Gheorghief a afectat venitul de 160.000 lei al celor două moşii ce posedă în Teleorman, primăriei capitale), ca fond pentru săraci, două părţi ; societăţel pentru învăţătura poporului romîn o parte şi azilului de noapte a patra parte. A testat cîte 40,000 lei fie-căreia din rudele sale, îndestul de mimeroase, iar d-nel Poulief, mătuşa sa, i-a lăsat usu-fructul caselor din calea Moşilor 80, unde locuea. Cea mal mare sumă—6,000,000 lei— a dăruit’o pentru creaţiunea unei şcoale superioare de ştiinţe pozitive cu aplica ţiune la industrie, în Sofia sau în ori-ce alt oraş mare din Bulgaria. In afară de aceste legate, Qheorghief a mal lăsat şi altele mat mici funcţionarilor casei sale de bancă şi cîtor-va prieteni. Restul averel, care se ridică la cifra de mal multe milioane lei în rentă ro-mînă 5 la sută, revine d-lul Ivan Ge-şof, ministrul de finanţe al Bulgariei, care a fost instituit legatar universal, sub condiţia expresă de a îndeplini obligaţiunile legatelor de cari am vorbit mal sus. Executori testamentari aii fost lăsaţi d-nil P. Vericeanu, avocatul defunctului, agentul diplomatic al Bulgariei în capitală şi legatarul universal d. I. Geşof. ŞTIRI MĂRUNTE * D. Locotenent Th. Ităceanu, din administraţia centrală a răsboiulul, s’a logodit Duminică seara cu d-na V. P. Papa-sogli. Felicitările noastre viitoarei perechi. * Ni se scrie din Filipeşll, Prahova, că alegerile pentru consiliul comunal vor avea loc în ziua de 20 Iulie. * Alegătorii colegiului II comunal din oraşul Focşani sunt convocaţi, în ziua de 29 Iulie, spre a alege 3 consilieri, în locurile vacante. De asemenea şi pentru un consilier al colegiului I, in ziua de 31 Iulie. * D. N. Coculescu, primarul oraşului Piteşti, a obţinut un concedia de 45 zile, pentru căutarea sănătăţii. D. S. Gherghiceanu, primarul de R.-Să-rat,;a obţinut de asemenea un concedia de 40 zile. * Directorii prefecturilor de Dolj. Putna, Teleorman şi Brăila sunt autorizaţi a gira afacerile prefecturilor, în locul d-lor prefecţi aflaţi în concedia. * Iată numele candidaţilor cari att reuşit la bacalaureat, in seria de eri, Miercuri : Constantinescu Nicolae, Constantinescu C. Teodor, Constantinescu Toma, Constantinescu Victor, Coravu Deinetru, Costescu Constantin, Crăescu Alexandru, Cristescu C. Nicolae, DanielescuG.,Demetrescu Pîrvu, Diamant Max, Dragomirescu Vasile, Dră-ghiceauu Virgiliu,! Duca G. Ioan, Duculescu Victor, Dumitrescu Dumitru, Economu N. Mihail, EuacovicI Titus, Erbiceanu C. Constantin, Filipescu Constantin, Finkelstein Za-haria, Ştefănescu-Pribol şi domnişoara Po-povicl Zoe. * D. General PencovicI, delegatul Romî-niel în comisiunea dunăreană, a sosit în Capitală, în afaceri de ser vidă. D. General PencovicI a fost astă-zl la ministerul afacerilor străine. Situaţia în Creta (prin fir telegrafic) Canea, 9 Iulie. Guvernatorul s’a dus la 8 Itdie la amiralul rus, pentru a ’l da txplicaţi-unl în privinţa ultimilor turburărl. Turcii aii, eşit Sîmbătă din oraş şi aii atacat pe creştini. Au omorît 7 din el, au rănit alţi trei şi-au scos ochii unul altuia. Eri, mat mulţi turci nearmaţi au atacat un convoiu cu nutrimente rus. Soldaţii creştini i-au respins lovindu-l cu paturile puştilor. Ordinea s’a restabilit mulţumită in-tervenţiunel amiralului rus. SupraexA-taţia persistă. Amiralii întind pedeapsa deportării la Benghazi tutulor prizonierilor musulmani, actualmente deţinuţi la Canea, ca culpabili de atentate la viaţa sau proprietatea locuitorilor. 90o de insurgenţi din Spliakia merg la Retymos. Tratativele de pace (Prin fir telegrafic) Constantinopol, 9 Iunie Sultanul avea de gînd să numească delegaţi noul pentru negocierile în privinţa păcii. El alesese pe Saidpaşa, fost ministru, al afacerilor streine, pe Zekki-paşa, mare maestru al artileriei şi pe Zia-paşa, fost ambasador. Cei doi d’întîiu au refuzat numirea lor. Constantinopol, 9 Iunie. Ambasadorii aşteaptă pentru şedinţa de mîine o declaraţie scrisă a Porţii în privinţa graniţei. Azi a fost la Buyukdere o întrunire a ambasadorilor. Paris, 9 Iulie. Ştiri din Constantinopol anunţă că Poarta se aproprie de drumul graniţei propus de puteri. Londra, 9 Iulie. Se anunţă din Constantinopol Agenţiei Reuter că iradeaua, sancţionînd regularea cestiunei graniţei, a apărut. DIN SINAIA In cursul celor din urmă 15 zile aO avut onoare a fi invitaţi la dejun la Castelul Peleş: Ex. Sa d. Marchis Beccaria d’Incisa, ministrul plenipotenţiar al Italiei, cu d-na Mar-chisă Beccaria d’Ineisa; Exc. Sa d. Comite de Leyden, ministrul plenipotenţiar al Germaniei ; Exc. Sa d. Comite de Lalaing, ministrul plenipotenţiar al Belgiei, şi d-na Co-mitesă de Lalaing; Exc. Sa d. Baron de Gevers, ministrul resident al Ţărilor-de-Jos ; Exc. Sa d. Christitch, ministrul plenipotenţiar al Serbiei, cu d-na Christitch; d. Eug. Stătescu, preşedintele Senatului, cu d-ua Stătescu ; d. Giani, preşedintele Camerei deputaţilor ; d. A. Stolojan, ministru de domenii ; d. M.Ferechide, ministru de interne; d. Spiru Ilaret, ministru de culte; d. general Berendel, ministru de răsboifi; d. Djuvara, ministru de justiţie; d. A. Em. Lahovari, •ministrul ţărel la Roma; d. Rosetti Solescu, ministrul ţărel la S.-Petersburg. D. I. Kalinderu, administrator al domeniului Coroanei; d. Saligny, director general al căilor ferate. d. Moscuna, secretar general al ministerului de interne; d. general PencovicI, delegat îu comisiunea Europeană a Dunărei, şi locotenentul-colonel Georgescu, adjutant regal, întorşi de la Londra, unde fusese trimişi spre a representa pe Suveranul Nostru la jubileul M. S. Reginei Angliei şi împărăteasă a Indiilor. D. G. Gr. Cantacuzino, fost preşedinte al Senatului; d. P. P. Carp, fost ministru; d. Comite de Thurn, consilier la legaţiunea Austro-Ungară, şi d-na comitesă de Thurn; d. I. de Humbraeht, secretar al legaţiunel, şi d. căpitan de CIaer, ataşat militar al legaţiunel germane; d. Bronewski, secretar la legaţiunea Rusiei; d. Rooman, secretar al legaţiunel Belgiei. D. colonel Lăzărescn, comandantul regimentului III Dîmboviţa No. 22, al cărui cap este A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern, venit Împreună cu loc.-to'onel So-rescu şi maiorul Gîrleanu pentru a se pre-senta Alteţei Sale Regale şi a ’l supune raportul de starea regimentului. D. Vergatti, senator; d. Caton Lecca,prefect al poliţiei Capitalei; d-nil doctori Can-lacuziuo şi Buicliu;d-na Poenaru;d na Băicoianu ; d-na Esmeralda Mânu; d. general Murgescu, comandantul flotilei regale; d. general Comăneanu, comandantul divisiel a V-a Buzăâ; d. colonel Petricari cu d na Petri cari; d-na Olga Prezan ; d. colonel Candiano -d. loc.-colonel M. Ghica cu d-na Ghica j d maior Solacoglu cu d-na Solacoglu, şi alte persoane de distincţiune. ihvebse DIN CAPII ALA Călcat «Un grcşală — Un copil de un an al lui Marin Pascu, din şoseaua Vitan, a fost călcat de servitorul Gheorghe Tamaludi, pe cînd trecea cu o căruţă a eompairel barome-tnce. Copilul a rămas mort pe loc; nenorocitul părinte e disperat. Incendiu.--Eri seară, pe la orele 10 jum., un început de incendiu s’a declarat la magazinul de droguerie al d-lul D. V. Păiăţeanu, magazin situat sub otel de France. Focul s’a comunicat de la nişte foc bengal la pachetele cu vată fenicată. Pompierii, sosiţi la timp, au putut localiza imediat focul, care, de s’ar fi întins la materiile explosibile, am fi înregistrat azi nenorociri şi pagube însemnate. Beţiv. — Niţă Ionescu, din strada Viitorului, fiind într’o stare de ebrietate complecta, a făcut aseară, un enorm scandal acasă la ei unde se afla cumnatul săd, Nae Petrescu. Ambii s’ad îneăerat de pâr şi rezultatul a fost că Niţă Ionescu, care Ue ab‘ia se ţinea pe picioare, în cădere şi-a spart capul, făcîndu-şl o rană gravă. Beţivul scandaîagifi a fost trimes la spital ca să fie pansat, iar de acolo în cura secţiei. Cerşetori ittlşi. — Zilele acestea poliţia Capitalei a pus mina pe o bandă de falşi cerşetori, cari exploatad caritatea publică. O bandă de cerşetori, în număr de vre-o 20, se prefăceatt că sunt ologi şi ciungi, erad legaţi la raîinl şi la picioare, şi să răspîndead în fie-care dimineaţă prin stradele Capitalei, iar seara se adunad tntr’o circiumă din strada Teilor. Un agent poliţienesc, Irecînd înlr’o seară pe la acea circiumă, observăjmal multe figuri de cerşetori pe cari T văzuse ziua ciungi şi ologi, iar acum jucad şi petreceau cu mal multe fe-mel.—Agentul intră in vorbă cu dînşil, iar pe de altă parte chiamâ mal mulţi gardişti şi reuşi a duce la poliţie vr«>o 6 dinţi ’inşiî. Aceştia făcură mărturisiri complecte că erad'în număr de vre-o 20, că nu emU nici ciungi şi ologi, şi că explotad mila publicului, găsind acest mijloc mal uşor de trăit de cît munca. Cel mal mulţi dintr’aceştia sunt greci de origină şi ad fost trimişi la urma lor. di^jara Accident nenorocit.—In ziua de 26 Iunie, pe la orele 5 dimineaţa, la sosirea trenului No. 30 în gara Focşani, tren ce venea din spre MărăseştI, s’a găsit de-asupra unul vagon de clasa IlI-a frînarul Ştefan Jimblaru, ne dînd semne de viaţă, şi cu o mare rană ia cap. Din cercetările făcute, s’a constatat că nenorocitul frînar se isbise cu capul de coroana de fier a podului Putna-Seacă, pe cînd trenul a trecut pe acolo. Uragan. — U aganul care a fost zilele trecute la Constanţa s’a simţit şi la Mangalia. Corabia «Derviş», care se afla pe mare, a fost isbită de stlncl şi sfârîmată. In comuna Tuz'a, aproape de Mangalia, şcoala şi 12 case ad fost desvelite. Asemenea la Ghelengic arborii ad fost des-rădăcinaţl. Căpiţe de fin de orz ad fost resfirate în toate părţile. înecată tn ftntînn.— Alallâerl. Marţi, o fată de 11 ani, a locuitorului Grigore Tuţă On-cea, din comuna Ţârlâd, jud. HomanaţI. ducln-du-se la o fintînă să ia apă într’o căldare, a alunecat de pe ghizdurl şi, căzind înăuntru, s’a înecat. Parchetul, fiind incunoştiinţat, a ordonat in-mormîntarea cadavrului. Incendiu.—Din Tul-.ea ni se comunică că în noaptea de 27 spre 28 Iunie, ad luat foc nişte clăi de orz ale locuitorului Dumitru Manea, din comuna Văcărenl. Foeul, care a consumat mal mult de 18 elfii, a fost pus de nişte răi-făcători, cari, pînă îu prezent, n’ad fost descoperiţi. DIN STREINATATE Furtună.—O puternică furtună a fost zilele trecute în Ajaccio. Două persoane ad f„st trăznite: o femee Rossi şi un păstor Colonna. Multe acoperişuri ale caselor ad fo3t luate de vînt, şi asvirlite la distanţă colosală. Cea mal mal mare parle din arbori ad fost rupţi şi desrădăeinaţl. Furtuna a fost însoţită şi de o ploae torenţială, care, căzind în abundenţă, a înecat multe pivniţl ale caselor. Pagubele pricinuite de furtună, care a durat peste o jumătate Oră, sunt incalculabile. Un Momii lung. —Nu de mult a Încetat din viaţă In Teignmonth (Anglia) o domnişoară, care, cel mal mulţi ani din viaţa sa, 30, şi i-a petrecut esclusiv în pat. Intr’o seară, sunt acum 30 ani, s’a culcat sănătoasă şi dimineaţă a ajuns la descoperirea că nu-1 nimic mal bun de cît somnul. Intr’adevăr, estravaganla domnişoară 'şl aşează patul destinat somnului conlinud, mal multe oglinzi în odae în cît să vadă tot ce se petrece în stradă şi Începe a ’şl executa dorinţa. Ci»d a luat această deciziune, domnişoara avea etatea de 38 ani. Timpul petrecut tn pal, 30 de ani, şi-l pierdea citind, discutînd cu prietenii curi venead în vizita şi lucrind. Faptul—dacă e adevărat—e de o raritate excepţională. Lăcnatele tn Argentina. — Ni se lele-grafiuză din Buenos-Aires câ roiuri mari delă- www.dacoromanica.ro uste aQ năvălit în ţinutul Santu-Fe şi în alte părţi ale Argentinei. Semănăturile afl fost distruse cu desâvlrşire. Ele par a fi tunse cu foarfecele. Din aceasta cauză comerţul va suferi mult şi pagubele vor fi simţitoare. Toate ajutoarele ‘imaginate s’aO dat, dar în zadar, atitde numeroase lăcuste nu s’a văzut nici o-dată, după cum spun bătrînil de acolo. ..EPOCA" IN PROVINCIE FĂIjTICMWM Onorabilii cititori al Epocei sunt rugaţi, cu foarte multă insistenţa, a nu crede că, dacă corespondenţele din localitatea noastră sunt aşa de rare, aceasta provine din cauza că totul merge spre satisfaeţiunea generală sail că d-nil Softa, prefectul; Gh. Radu, primarul ; Fănică Albu, Ghiţeştiî, Em. Mortzun etc., deputaţi şi senatori aii început să se intereseze de nevoile judeţului sail ale comunei. Departe de aceasta. Drept dovadă, voi pune în evidenţă mal multe fapte cari vor arăta, o dată mal mult, cit de puţin scru-puloşl sunt cel ce sunt chemaţi a dirige interesele judeţului şi ale bieţilor Fâltice-nenl. Direcţia generală a poştelor şi telegrafelor, ne mal vroind a plăti mii de franci pe an pentru chiria localului oficiului telegraio-poştal din această localitate, s’a hotârît să ’şl clădească un local special, pentru suma de 60,000 lei. In acest scop, d. Chiru a consultat pe mal mulţi deputaţi şi pe d. Gh. Softa, pre-ectul judeţului. Ce vă închipuiţi că aii făcut d-nil Softa et & ? In scop de a mări valoarea imobilelor unora chiar din rudele lor şi fără a ţine socoteală că frustrează comuna, aii propus direcţiei poştelor şi telegrafelor să’I dăruiască un loc pe care fostul consilia comunul il cumpărase cu 12.000 lei, într’o mahala îndepărtată, pentru clădirea unei şcoale comunale. Nu numai că locul nu corespunde, prin poziţia sa. cerinţilor unul local de poştă şi telegraf, dar apoi el este şi impropriii, de oare-ce are nevoe de lucrări considerabile pentru a fi nivelat. Faptul nu se explică de cît priu aceia că d-nil Milţiade Chiriacos, d-na Dimitrian , preotut Tataru, Ion Stino, şi alte rude şi agenţi colectivişti al prefectului, cari aii case prin împrejurimi ah pretins ca clădirea să se facă în vecinătatea lor. Administraţia, neglijind ca în tot deauna interesele cetăţenilor şi ale comercianţilor cari vor trebui a face cel puţin o jumătate de oră pentru a ajunge la poştă, a admis cererea lor. * * * Un alt fapt care a revoltat opinia publică, este modul cum se întocmesc tablourile pentru ajutoarele ce urmează a se da nenorocitelor victime ale ultimelor inundaţii. SubprefecţiI, chemaţi în cursul săptămî-nel treeille la Fălticeni, aii primit cuvenitele instrucţiuni de la d. Softa. După modul cum aceste tablouri ah început a fi întocmite ,se vede în ce fel le a vorbit d. prefect, căci în capul listei de la comuna Giurgeştl, în loc de a vedea ţărani, găsim pe d. Leon Botez, cumnatul d-lul Softa, şi proprietarul acelei moşii, căruia apele Şomuzulul în furie i-afi stricat un zăgaz. Fa plasa Muntele, sub-prefectul Leon Ni-culescu, a omis o sumă de nenorociţi rămaşi fără locuinţe, sub pretext că el şi-afi găsit adăpost acum la administraţiile Domeniului Coroanei. Acest zapciO a înscris pe tabloă cu sume însemnate pe toţi impiegaţii sub-prefecturel, pe primari, consilieri comunali şi pe toţi agenţii administraţiei. Aeelaş lucru se petrece mal în toate plă-şile şi chiar în oraşul Fălticeni, unde d. Radu nu caută de cît a’şl crea partizani prin abuzurile ce comite de conivenţă cu tovarăşii săi colectivişti. C. de la Suceava. TU.-OCXA Următoarea petiţiune a fost adresată ministrului de interne. Domnule Ministru, «In şedinţa de la 6 Iulie a. c., onor. consilii! comunal al urbei Tg.-Ocna a decis a se pune la dosar ordinul d-voastră, privitor la numirea unul casier comunal, în locul d-lul consilier Avedic Tomiţa şi a respins cererea d-lul T. M. Ioan, care a oferit garanţia, cerută de legea contabilitâţel statului, pentru ocuparea acestui post. «Consiliul comunal a declarat formal că «îw casa comunală consilierii sunt miniştri şi hotărîrile consiliului au puterea de lege», aşa în cit a rămas ca d. Avedic Tomiţa să încaseze mal departe leafa de casier. «Noi, domnule ministru, tot-deauna supuşi legilor, ne-am făcut datoria. Acum vă mal aducem la cunoştinţă neluarea în seamă a ordinului d-voastre, după ce legea s’a călcat cu atita îndrăzneală. «D-voastră, domnule ministru, veţi binevoi a decide, dacă, în ţara noastră, legile trebuesc respectate şi dacă consilieiil comunali sunt datori a se supune ordinelor d-voastre, date conform cu legea. «Primiţi, etc. ss. G. G. Borisov, M. Grigoriu, G. G. Co-zoni, Ilristodor Gheorghiu, Garabet Gheor-ghiu, Iancu Ienescu, Avedic Gheorghiu. TittGOJIŞTE Proces de presă Vineri 4 curent a compărut înaintea Cur-ţel cu juraţi din Dîmboviţa procesul de presă intentat de puşcăriaşul Leon Scărlâ-tescu, d-lul N. C. Simulescu [pentru un articol publicat în. ziarul Epoca intitulat Bandiţii în administraţie şi în care se dedeaă pe ţaţă nişte tîlhării comise de Scărlătescu în unire cu alţi vestiţi spărgători, fiind im-licat şi prefectul Vasilache Dimitrescu ca *10^' ^urtea era preşidată de d. “V Paleologu, membru Ia Curtea de Apel din Bucureşti. Dintre martorii citaţi, lipseai! d. Gogu Cantacuzino, ministru de fi- nanţe; d. Tache Giani, preşedintele Camerei ; d. C. Costescu-Comăneanu, senator; Vasilache Dimitrescu, prefect, şi alţii mal mult sai! mal puţini importanţi. Din cauza lipsei acelor martori, procesul s’a amînat pentru sesiunea de Octombrie. D. Paleologu ca judeţian, care cunoştea perfect antecedentele detestabile ale lui Scărlătescu, în prezenţa a doul juraţi şi a unul numeros public, l’a întrebat dacă-’şl mal susţine acţiunea şi dacă nu cum va regretă că a intentat-o. La răspunsul afirmativ al Iul Scărlătescu şi văzînd atitudinea obraznică a puşcăriaşului, d. preşedinte nu s’a oprit de a exclama : — D le Scărlătescu, crezi oare că n’are să cadă toate în sarcina d-tale ? Numai pe omul vinovat (apăsînd asupra acestui cu-vînt) îl pot atinge calomniile dacă ele există, pe cel nevinovat nu. Publicul s’a retras din sală, satisfăcut de corecţiunea bine meritată pe care d. preşedinte a dat-o numitului puşcăriaş. La viitoarea sesiune se va da pe faţă mulţime de escrocherii, furturi cu efracţie, falşurl în acte publice, tîlhării în bandă şi altele pentru cari sunt propuşi martori şi se posedă acte publice sdrobitoare. Procesul promite a fi foarte interesant, mal ales că vor fi prezenţi şi parte din fruntaşii colectivişti notaţi mal sus, cari vor trebui să asiste la descoperirea hoţiilor oamenilor lor de încredere. Un prefect compromis Se ştie că prefectul Vasilache Dumi-trescu, supranumit Searvulis, îu urma scandalului fără seamă din aşa zisa «afacere Slematiu» este compromis şi discreditat în oraş şi judeţ. Iu afacerile judeţului consiliul judeţian îl dă vot de blam, alegînd în delegaţia judeţiană numai «conservatori»— candidaţii propuşi de el neîntrunind de cît cîte două voturi. La comună, primarul Ste-maţiu îl pîndeşte în toate zilele ca să’l pălmuiască pe stradă ; iar relaţiile dintre prefect şi consiliul comunal sunt din cele mal incordate,—3 sad 4 consilieri fiind demisionaţi şi alţii gata să demisioueze. Prefectu-nesimţitor înghite şi nu îndrăzneşte să di-solve nici consiliul judeţian nici pe ce col munal, căci la o nouă alegere va perde la sigur. Preferă mal bine să fie dat afară de urechi de cît să-şi demisia. Ca probă de nesimţire a numitului V. Dimitrescu e şi faptul ca dăună-zî călătorea spre Titu, desbrăcat în vagon de vestă, la fel cu cîrciumarul pe care ’l numise comisar Ia gara Titu, şi care găsise de cuviinţă a imita pe şeful sâîl prefectul. — Ilaritatea era la culme, iar nesimţirea prefectului şi mal la culme. Un prefect incult şi compromis un prefect căruia-I lipseşte cel mal elementar grăunte de bun simţ; — un pi efect care n’are absolut nici un prestigii!, petrecînd nopţile în orgii cu subalternii săi şi în compania femeilor perdute, cînd la berăria lui Andrei ZădâricI, cînd la circiumele de la grajduri şi Petraehe Calciu din Suseniun prefect care a comis atîtea şi alîtea infamii pîngărind casa amicului săfl 1.1. Stematiu,— nu numai că nu merită a sta cocoţat unde l’a înălţat o politică meschină şi de şantrj, dar face ruşine judeţului şi ţărel întregi! Zvonurile ce afl circulat că numitul a demisionat, aii fost nişte farse. Uu om de trampa Iul Vasilaihe Dimitrescu nu demisionează; el aşteaptă să fie dat afară de urechi ca pe odâiaşil din a căror braslă a răsărit acest faimos prefect. Nixl ULTIME INFORMATIUNI Consiliul de miniştri, întrunit aseară, s’a ocupat cu mal multe cestiunl curente. Şedinţa consiliului a durat două ore şi jumătate. D-nul preşedinte al înaltei Curţi de corupturi, George Laliovari, a plecat aslă-zl dimineaţă la Marienbad. Aflăm cu regret încetarea din viaţă a d-lul Costache C. Georgescu, primul sculptor romîn, fost profesor al şcoalel de arte şi meserii, precum şi al orfelinatului de la Pantelimon. Astă-zl dimineaţă a plecat din Galaţi, în josul Dunărei spre Constanţa, escadra noastră de torpiloare, sub comanda d-lul maior Spiropol. ErI, cu trenul de Predeal, a sosit în Capitală, Ex. Sa Kiazim-bey, ministrul Turciei. Noul vapor «Dobrogea» al Regiei Monopolurilor Statului, abia eşit din şantierele din Glascoiv, a sosit în portul Sulina, cu 3500 de tone cărbuni cardif pentru direcţia căilor ferate romîne. D. major Coandă, sub-directorul serviciului romîn de navigaţiune, a plecat azi cu vaporul german la Sulina pentru a lua în primire vaporul de la delegaţii constructorilor. Pe la începutul lunei August va sosi în Galaţi şi cel de al douilea vapor de mare «Bucureşti», care este deja, sub încărcare, în portul de construcţiune. Atit apele Dunărei cît şi ale Brate-şulul au scăzut în mod simţitor. In urma retragere! lor, un cadavru a fost găsit la Badalan. Parchetul anchetează. Se ştie vechea duşmănie care despărţea pe prefectul de Galaţi, d. Zorilă, şi primarul Plesnilă. Chiar de la alegerea acestuia, ispravnicul nu s’a jenat a’l arăta pe faţă că nu ’l poate suferi. Această duşmănie ajunsese la paroxism pe timpul inundaţiilor, cînd ambii protivnicl se înjuraţi’ în modul cel mal graţios, pe toate tonurile, acuzîn-du-se reciproc de calamităţile cari loviseră oraşul Galaţi. Odată grija inundaţiilor trecută, prefectul Zorilă, văzîndu ’şl situaţia compromisă, s’a gîndit că e momentul ca duşmănia să înceteze şi in acest scop, a început a trimete emisari cu propuneri de împăcare d-lul Plesnită. Nu ştim care va fi rezultatul. După cît aflăm însă, primarul Galaţulul pune grele condiţii. Aşa, pentru a nu cita de cît una din ele, vom spune că d. Plesnilă cere înainte de toate ca d. Zorilă să ’l facă scuze în public. Depeşile de azi Serviciul „Agenţiei Romîne“ Paris, 9 Iuuie. Comisiunea Panainel a decis să renunţe la călătoria de la Burenmouth în urma unei scrisori a lui Cornelius Ilerz, publicată azi dimineaţă de Times, care ridică noul pre-tenţiunl pentru a primi comisiunea şi dovedeşte că Herz, se sustrage şi subordonă depoziţia sa unor eondiţiunl eu neputinţă de a fi luate în serios. Belgrad, 9 Iulie. După închiderea sesiunel Skupşlinel, Regele Alexandru va pleca la Karlsbad, unde va sta patru săptămtnl. Regina Natalia va merge la Biarrilz. — Regele şi Regina vor merge apoi împreună şi vor sta două sâp-tămîBl într’o staţie de băl de mare. Copenhaga, 9 Iulie. Nationaltidende anunţă că, cu ocazia aniversarei Reginei la 25 August vor sosi aci împărăteasa văduvă a Rusiei, principesa de Galles, ducele de Camberland şi Regele Greciei. — Nu este de loc probabil ca Ţarul şi Ţariua să vie anul acesta aci. Londra, 9 Iunie. Fostul ministru Mundella a murit. Steamerul «Santillan» s’a ciocnit lingă Suthampton cu un vapor belgian care s’a scufundai. Notiă persoane s’au înecat; alte 7 au scăpat. Roma, 9 Iulie. Regele şi Regina Italiei, invitaţi de împăratul Wilhehn, vor sosi la 21 August la Hamburg pentru a asista la manevre. Belgrad, 9 Iulie. închiderea Sknpştinel s’a fixat pentru ziua de 12 Iulie. In aceaşl zi se va da la palat un prinz in onoarea deputaţilor. Băile CÂMPINA Bine instalate cu un otel şi restaurant confortabil sunt deschise şi puse la dis-posiţia onor. public, cu preţuri foarte moderate. Musica Reg. 4 de roşiori este angagiată şi va cînta tot timpul stagiunel. Pe lingă o bună Ingrire, pe care pacienţii sunt siguri de a o găsi, apoi aerul şi apele bine cunoscute ale acestei staţiuni constitue un foctor puternic care le poate asigura vindecarea la boa-lele de care sufer. D. St. Christu, prefectul judeţului Vlaşca, în întrevederea ce a avut erl cu ministrul de interne, a cerut din nod înlocuirea d-lul Vişinescu, actualul director al prefecturel. Pînă astă-zl ministru nu a luat nici o botărîre, căci d. Epurescu, stărueşte pentru manţinerea d-lul Vişinescu. D. Christu a plecat la postul său, unde va aştepta decisiunea ministrului. D. Ghesoff, ministrul de finanţe al Bulgariei, care a sosit în ţară cu ocaziunea morţel lui Evloghie Gheorghieff, a plecat la Sofia. Aflăm că, în urma stăruinţelor puţin interesate ale d-lul deputat’ Orleanu, comuna Galaţi s’a împăcat cu compania apelor din localitate. In urma acestei împăcări, dosarul procesului cu care d-i primar Plesnilă a ameninţat pe d-nil Crawley şi Sanders, timp de mal multe luni, s’a închis. Ministrul de interne ştie cu cită rîvnă d. Plesnilă cerea autorizaţia guvernului pentru a intenta acest proces companiei apelor, deci ar trebui, acum, cînd dosarul este închis, să controleze cum a fost aplanat litigiul. Primăria Capitalei a înaintat ministerului de interne votul consiliului comunal al Capitalei pentru alimentarea o-raşulul cu apă subterană. Ministerul de interne va aproba de îndată această decisiune a consiliului comunal, pentru ase putea face cît mai repede contractul cu d. inginer Radu, care va conduce lucrările. Zilele acestea vor începe la Sinaia pregătirile pentru primirea A. S. Principelui Bulgariei, care, după cum deja am anunţat, soseşte la Sinaia în ziua 23 a acestei luni. liiuia laşî-»orolioiu Opinia din Iaşi, ocupîndu-se de întîrzie-rea ce pune societatea de coustrucţil, în clădirea gărilor liniei IaşI-Dorohoifl, dă următoarele detalii iuteresante : «Societatea de construcţii a găsit cu cale ca să oprească cu totul lucrul aşa că aslă-zl, în Iulie 1897 starea lucrări-or e aceiaşi ca acum un an. «Toate protestările personalului de întreţinere şi toate reclamaţiunile şefilor de secţii rătnîn fără răspuns. Un mister învălue toată afacerea, serviciul sufere, clădirile neisprăvite s’aă mal deteriorat în urma inundaţiilor şi direcţia tace — iar societatea de construcţii îşi vede de alte daraverl..... «Şi dacă căutăm cu îndărătnicie des-legarea acestei enigme o găsim, ca tot-d’a-una, in existenţa instituţiunel sociale originale a ţărel noastre, a tradiţionalei familii colectiviste. Iară-şl familia colectivistă care-I indulgentă pentru unul din copiii săi, d. general Fălcoianu. Şi nici nu se putea alt-fel: d. general Fălcoianu c preşedintele consiliului de administraţie al C. t. R. şi, în aeelaş timp şi preşedintele societăţei de construcţii şi unul din cei mai mari acţionari al el». Din Oalaţt La 23 Octombre viitor expiră contractul de închiriere al localului în care este instalat tribunalul nostru. Cum ai! aflat colectiviştii acest lucru, afl şi început să se agite. Care de care oferă casa sa, şi prefectul face un adevărat şantaj cu această ocazie. Senatorul Cavalioti, zis şi burt& verde al Galaţilor, a început cel d’întîl să alerge, insistînd a se închiria nişte şandramale ce are îu str. Foţi. In aceşte şandramale lo-cuesc acum trei familii plătind, împreună, o chirie de 3.000 lei anual. Gheşeftarul Cavalioti a cerut însă de la judeţ, pentru tribunal, modesta chirie de 9.000 lei anual, pe care în ultimele zile a bine-voit să o reducă la 7.000 lei. Gâlăţenil incepînd să murmure, prefectul a numit o comisie, compusă din persoana sa, d-nil Tăslăoanu, primul-preşedinte al tribunalului, Buzdugan, judecător, Mănciu-lescu, inginerul judeţului, dr. Galin, membru în consiliul judeţean, şi un anume Vasilache, fără profesie avuabilă. Erl, Marţi, această comisie a vizitat şandramaua lui Cavalioti. Majoritatea comisiei s’a pronunţat contra închirierel, mal ales d. dr. Galin s’a opus, pe motivul că acest local este absolut neigienic. Prefectul ’şl muşcă buzele, dar uu avu ce face. Loja maiiouică Văzîndu-se încurcat de comisie, cu şandramaua lui Cavalioti, incapabilul nostru prefect se gîndi la o altă combinaţie. Acum voeşte să închirieze casele, tot din str. Foţi, ale d-lul C. P. Malaxa, unde este instalată loja masonică, clubul colectivist, şi unde era redacţia răposatului ziar Liberalul Gălăţean. Prefectul ’şl zice că dacă nu poate împăca pe Cavalioti, să se pue bine cel puţin cu d. Malaxa. Fiind-eă însă acest local este absolut neîncăpător, prefectul voeşte să închirieze şi casele de alăturea, ale d-lul dr. Ettinger, în care acum este consulatul francez. Vom vedea ce va zice comisia de această nouă combinaţie zorilistă. Şi cînd te gîndeşll că sunt atîtea case în Galaţi, în eondiţiunl satisfăcătoare pentru a fi instalat tribunalul. Nu avem, spre pildă, de cît să cităm casele Mihailidi din strada Holbau, casele din str. Mavromol, unde era mal nainte şcoala comercială, casele unde este acum otelul Nord, casele Plesnilă, din str. Domnească şi atîtea altele. Dar nu, dacă colectiviştii pot face un ghe-şeft, de ce să nu-1 facă ? INSTITUTUL FRANCEZ De DOMNIŞOARE V. H. OHOI8Y autorisat de Onor. Minister şi fondat în 1870 BUCUREŞTI 10, STRADA NEGUSTOR!, 10 Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile încep la 1 Septembre. înscrierile încep la 20 August st. v. Băile „Eadu-Negfru” din CAMPULUNG- Băile reci cu duşi complecte s’aâ pus în circulaţie la t eorent. Băile de Hidroterapie, putină, abur şi aer cald la 1 August. Inhalcţil, aer comprimat, medicementale şi electrice la 1 Septembre. sf. fnstalaţiuuea acestor băl, mobilierul şi tot ce se impune pentru un asemenea stabiliment de prima ordine, nu lasă nimic de dorit. Preţurile sunt mal mult de cît moderate. Direcţinuea. .LICEUL MODERN” DE BAETI BUCUREŞTI 100, CALEA VICTORIE!, 190 CursuiI primare, secundare şi se<-ţie pregătitoare pentru bacalaureat. Autorisat şi reautorisat de a ţine, în limitele regulamentului, esamene de fine de an şcolar în institut şi elibera certificate valabile pentru bacalaureat şi şcoalele speciale, Liceul MODERN îşi va deschide cursurile anului şcolar 1897—98 fa 1 Septembre 1897, ou un corp didactic ales dintre cel mal distinşi membri al liceelor şi gimnasiilor din capitală. Preparaţiile pentru corigenţi încep la 20 August. In ultimii doi ani de funcţionare a «Liceului Mjdern», sub a noastră direcţiune, această scoală a avut, faţa de cele-l’alte scoale particulare din ţară, cea mal mare populaţiune şcolară. Din promoţiunsa anului 95—96 a avut 40 de bacca-laureaţl. In Iunie 97, comisiunile instituite de Onor. Minister, compuse—în scopul de a se ridica nivelul învâţămintulul privat-din profesori universitari şi secundari de o integritate şi severitate cunoscute, ati promovat, în urma examenelor cu succes trecute in institut, 70 din elevii cursului secundar; afară de aceştia toţi cel 25 de elevi, cari aă trecut esanienele la Stat, afl fost promovaţi; îu total Institutul a avut 100 de elevi definitiv promovaţi în anul şcolar 96-97. Cu un cuvînt succesul acestui Institut, în ultimii doi ani, a fost atît de strălucit, eă a întrecut aşteptările multor colegi şi chiar ale onoratei comisiunl, numită, în scopul mal sus amintit, de onorabilul Minister at instrueţiunel publice. De la început, hotărîţl la munca cinstită şi energică, nu ne vom da înapoia orl-cărel dificultăţi. Cu puterea ce dă sentimentul datoriei îndeplinite, ca profesori şi directori, vom merge înainte, în speranţa că şcoala noastră va ocupa un loc onorat In Snvăţămîntul particular, care şi dînsul va contribui cu ceva la mărirea şi îuălţarea patriei!... înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu începere de la 1 August 97, în toate zilele, orele 9—12 a. iu. 2—6 p. m., în cancelaria Institutului, Calea Victoriei, 190, Bucureşti. Prospecte se trămil la cerere. xrjueuburi / — - - ----------7 atji.ua uunu. u« îus 1 George C. Dragu, 8, - STRADA SĂRINDAR,—8 Prelungirea stradel Nouă BUCUREŞTI IN fabrica lui PAUL MILKER Se găseşte fu tot timpul un JfMare asortiment DE Articole de Voiagiu Pielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. SACI CU NECESAIRE DE TOILETA de la 40 până la 350 lei MARE OCASIE DE MOBILEI FIOT» ŞEZON MORT 5 camere cu MOBILE line, un IManino negru, uu salon, uu (salonaş, un dormitor, nua sufragerie, un biurou, diferite Canapele mecanice, Scaune de piele şi alte obiecte de fantesie, se viend şi ’ în parte cu preţuri foarte efiine. Calea Victoriei, 78 (vis-â-vis de Pasagiu] Romîn) /JProfitaţi de ocasiune ! LA „PARCUL REGAL" Calea Victoriei, IVo. DO. Alături de «Au Petit Parisieu» w încălţăminte tic Munte încălţăminte ele Bicicletă, per. lei 10 încălţăminte tic latvn Tentăm. Ori-ee Încălţăminte pentru Bărbaţi, Bame şi Voiţii. Lucrate pe forme COSTA din Paris »lferlte unsori englezeşti Marca E. BROWN & SON, London. Dr. Georges Diamandy (din Brăila) Primeşte Consultaţiunî Viena X. Hebragasse, 12. LecţiunT de Limba Franceză Un tînăr terminînd studiele în Franţa, doreşte a da lecţiunl în această limbă. Preţuri convenabile. A se adresa Ia Administraţia acestui ziar, sub iniţialele A. F. W. STAADECKER Maşine agricole şi industriale de orî-ce fel Strada Siuărdan, 12. — BUCUREŞTI. — 12, Stiada Smârdan BRĂILA Bulvadul Cuza, 79 L0C0M0BILE Model noă pentru 1897 cu cilindru demonta-bil aşezat pe o pjacă de oţel. Extra-întări tă, 6 atmosfere presiune HagliggglSS CRAI0VA Str.M.ogălCnic§nu,iO TREERATuRE Model noă pentru 1897 cu elevator de alamă, site mal lung şi mal late, Vînturâ-torî mal puternicei din cunoscuta fabrică BUSTON, PROCTOB «fc €-nie, Ldt, LINCOLN Iftn ■ KlIMltf Noua secerâtoare cu legat \ din prima fabrică ul^HAnDA T ISUL LA DREăPTA specială j|ivwnmin 183 centimetri lungime I n/r nonTV/TT/X — 150 vlndute In 1805; 108 vlndute In 1808 — /lUc- L/UltlVllLi «DAISY» Secerătoare simplă cea mal respîndită. CHICAGO «FONITOAE DE FEN No. 4» complect de oţel. ) (America) PLUGUTI universale de orî-ce fel si număr. — PLUGURI cu 2\ Rud-Nack brăzdare Z. H. 9 N. complecte do oţel.—SEMĂNĂTOARE în rîndnrî./ piagwiu (lipso») Cele mai apreciate — singurele maşini damise pentru fabrica de zahăr. Chitila Pereţi catalogul Ilustrat, seva trimite gratuit şl franco www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mlneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în CASA DE SCHIMB BSSETA & SAMTJEL Bucureşti vechea proa bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hirtie de orez de Panama care; Mu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor roraînşt.I, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon kigh-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel .Panama* : Bucureşti str. PînzarI No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comande]* BUCUJÎESCI Jfo. 8 Strada TJpscnsî N*. g Cumpără şj vinde efort* publica şi face orî-schimb de monezi. Cursul pe ziua da 9 Iulie 1897 Constantin Simionescu Doctorand In Medicină Paris, Boalevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în re?-*”' — --* lebrităţile fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Med' ‘ ~ ‘ serviciile mele aedieale din Paris, pot oferi sie persoanelor can vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poşte facs eoosuitaţîune şi prin enrecnondonta | Cump. Visd 4»;» Rentă AmorlisaDiiâ. . . 87 Vă 88 *«• » Amortinabiiă. . . 89 M îoo! W c Obiigaţ. do Stat (Cov. R.) , » Municig&Ie din f 983 102 95 V. 162 96 * » » » Î8S0 97 */■ 97 ă*/, Scrianrî Funciar Rurale . S2 92 * » Urbsne . 88, */, 88 * » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţio slă 84 V. 85 nto — <860 - s- » A" coiă . S37 340 * Dacia Ro' nia asig 4Î0 423 » S-tea N jioaala asitt 431 - 464 S-tatoa de oOdstrueţiunî . 154 — 157 Florini valoare Austriacă S 11 2 Mărci Germane . . . 1 sn 1 25 Bacnote Franceze . . 100 *(ît » Italiene. . 88 43 «■ ruble hirtie ,. . 2 65 2 70 les Veritables Eetux Mineralei de VICHT tont ies Sources VICHY-^TAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiokb le nom sur Ia Capsule et l’Etlquette. les Seules Veritables Pastllles de Vlohy sont les Pastilles VICHY-ETAT tabrlqueeo aveo les sola naturels extralts de» Eaux Vichy-Btat CoMPRIMiS DE ViCHY aux sels naturels VICHY-tTAT pour preparer l’eau artiflcielle de Vlohy gsseust. Agent GtntraI pour la ROVMANIB. BULGARIE, SERBIE : A. O. CAHI8ST, Buearesl KARLSBAD Direcţiunea Epitropiel Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” ISVOARELE SALE CELEBRE ŞI PRODUCTE DE ISVOARE SUNT: Hemediul Natural Cel mai bun la boale de Stomac, Ficat, Splină, Rinichi, Organelor ndnlnî, Prostatei: la Diabetul Melit (boală de saliăr), Concremente biliare, Veşicale şi Renale, Artrita, Reumatism cronic, etc. Apele minerale naturale de Karlsbad SARE NATURALĂ SPRUDE JANĂ înştiinţare CMitST. SI M9M WjVEM* O MIMA PBXTHU SOCIETATE! de Basalt Artificial şi de Ceramica I>e Ia Cotrocenl Capital social 2.500.090 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Sowetăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de ba.ncă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. B© AEENDAT pe termenul de la 23 Aprilie, 189*9, moşia IMîicinta-Slo-bozia-Conachi jud. Covur-lul, o oră de la gara Independenţa, circa 2,700 falei pămint roditor, populaţie deasa la adăpost de inundaţie. A se adresa: Togorldy 36, Rue Ecuries d’Artois, Paris. ATIS In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujou, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, aii găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure conira accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, In schimbul unul premiu minim se asigură un capital însemnat, CURA nu RAUT I J¥ C AS A CÂT Şl PASTILE DE KARLSBAD, SĂPUN SPRUDELIAN, LEŞIE SPRUDELIANĂ ŞI SAREA DE LEŞIE SPRUDELIANĂ SE AFLĂ DE VÎNZARE LA La toate DROGUERIILE ŞI FARMACIILE EXPEDIŢIA PRODUSELOR DE APE MINERALE Xiobel , Karlsbad, Boemia La 15 Iulie a. c., ora 2 p. m. (al II-lea termen) se va ţine licitaţie publică orală, în camera şi Înaintea Epitropiel acestui spital, pentru un period de 5 ani, începător la 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietăţi rurale ale spitalului, situate în acest judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocani, plasa Corod-Pereschiv. Garanţia provizorie 4-.5O0 lei, b) Moşia Raifl, din comuna MurgenT, pi. Tîrgu. Garanţia provisorie 3,000 lei, şi c) Pămîntul de hrană numit «Varami-zoaea» din comuna Bârlad, hliza crâng. Garanţie provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţinea conform art. 68—79 din legea comptabilităţel publice. Condiţiunile generale de arendare, precum şi cele speciale se pot vedea In fie, care zi de lucru în cancelaria Epitropiel între orele 9—11 a. m. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar. W. Knminski. BAIA «EGALA Palatul Eforiei. — BULEVARDUL ELlSABLTA PAPIER FAYARD & MV. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000. U2aî im sită do V* <1® secol succes proclamă supeno’ iatea sa !n tratamentul de gutural, iritaţinnei pepitului, I «fluenţa, dureri reumatismale, scrlntlturl, răni, vărsături, băuturi.—Topic excelent contra bătăturilor. 8e aduce la cunoştinţa Onor. Pn blio că acest Sta* biliment «are are cea mal framoatl şl confortabilă instalaţiune, situat în centrul Capitalei, deservă băl cu predările următoare : Secţiunea hygienlcft. LUX. Coprinde tr*T ca* bine, una balgnolre de porcelan cu trei duşe diferite oalde şi reci; alta de «buri (Rusească) şl a treia salon toaletă, le! 3.20. CLASĂ I, Aburi (Rusească) ou diferite duşe calde şl reci, lei 1.70 ; Balgnolre de porcelan cu duşe, lei 1 80. CLASA LI, Aburi (Rusească) cu duşe, lei 1.— ; Baignoire de r.ino, lei 1.20 ; Vinerea şi Duminioa baia de aburi fără rufe, 60 b. Secţiunea de bydroterapie. 1) H aram amu, baie Turoo-Română împreună cu dnşe diferite calde şi reoT şl masage. lei 2.-; 2) Duşe en Jet, ploae în cercuri, sooţlane. basln şi în diferite alte aparat*», “ *--«■------- ' ** ml - —- - ~ 80 bani. Piscina în timpul verel, 80 b- Rufăria şi să punul sunt coprinse în predările indicate. Abonamente ou reducere. IHrucţlnnc». M. KOHAN Galaţi şi Brăila DEPOSITITL CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. etc. DIN RENUMITELE FABRICI „THE CHOISSI KNIFE C°- om america- CEL MAI UTIL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU Cereţi numai CUŢITE „CHKISTY” Deposit de Case Englezeşti 99Cluitwoo»«» DEPOSITUL : Strada CAMFINEANIJ, No. 17. FABRICA: Calea V1TAN, No. 19 (staţia Tramwayulul Dude şti) Se primesc comenzi şi reparaţiunl în această branşe. INSTRUMENTE MECANICE. - METALURI. ŢEVI DE FIER. — ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc. Depositul general al Sobelor Americane „L0NH0LDT’S„ Cel mal bun VACS Parisian pentru Încălţăminte HOUlt SC aommpqjif 1 La Typografia EPOCA se află de vînzare hirtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte 10 kil