SERIA II.—ANUL m. No. 504. Ejditia a JOI, 10 IULIE 1897 NUMĂRUL 10 BANI ABOflfAHENTftXC: încep la 1 şi 15 ale fle-cărel Ion! şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei Iu judeţe şi streinătate prin mandate puşi ale Un an in ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » » 25 » Trei luni ... 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELEJttJ SE ÎNAPOIAZĂ BEDAUŢIA Ko. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 NUMĂRUL 10 BANI umcniKiiE In Bucureşti şi judeţe te primesc numai la Administraţie In streinătate, direct In administraţie şi ia toate oficiile de publicitate Anunciorl la pag. IV......0.30 b. linia » » » III.......2.— iei * » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul Ui unii rochii 10 b«a! TELEFON ADM1NISTRAŢU No. 8 — STRADA CLEMENŢEI APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI No. 8 CHESTIA APEI Am lăsat intr’adins clte-va zile pentru ca polemicele în chestia alimentarei Capitalei cu apă să se mal potolească, ca ast fel reaua credinţa şi neputinţa colectiviştilor mari şi mici să iasă Încă odată la iveală. Mal întiiu, era nevoie ca să fie o chestie a apei ?— De loc. In nici o ţară locuită de oameni civilizaţi, nu se face din o chestie de apă, element indispensabil pentru un oraş, o chestie politică. Guvernele, consiliile comunale se suc-cedează fără ca asemenea chestie să fie objectui violent al discuţiilor politice. Politica are şi ea o margine, peste care dacă treci, te faci pur şi simplu ridicul, dacă nu vătămător şi răii. Dar colecliviştif nu sunt oameni ci-\ilizaţ! ; adevăraţi başbuzucl în politică, ef nu Snţrieg lucrurile cele mal elementare. Din ac astă pricină, tot el la urmă o păi esc, fiind nevoiţi ca să lingă în faţa unul numeros public,acolo unde ad scuipat. Acest lucru s’a intimplal şi în chestia alimentărei Capitalei cu apă. Iu adevăr, în Octombre 1895, cind aceşti barbari pun stăptnire pe guvern, judeţe şi comune, banda care fusese însărcinată a ocupa primăria Capitalei găseşte chestia apel rezolvită în ceea ce priveşte aducerea de ape subterane. Erau stabilite două puncte determinante în materie: se fixase felul apelor cu care oraşul să se alimenteze, pro-nuuţindu-se toată lumea competentă pentru apele subterane; se găsise localităţile cu debitul necesar de ape subterane, anume: Ulmii şi Bragadirul. In asemenea situaţie, care era datoria bandei colectiviste însărcinată să ocupe Capitala sub denumire de consilia comunal, primar, etc? Una. Trebuia să recunoască lucrările şi constatările făcute şi să proceadă la realizarea lor. votînd resursele necesare acestei foarte urgente măsuri. Era simplu, era demn, era cinstit. De atunci, sunt aproape doul ani. Dacă banda năvălitoare în biurourile primăriei Capitalei, ar fi făcut ceea ce zicem şi ceea ce era datoare ca să facă, astă-zî noi Bucureştenil am fi avut o apă admirabil potabilă, cu un debit de peste 30,000 metri cubl pe zi. Şi meritul, dacă poate fi vorba de merit în o chestie aşa de primordială pentru un oraş, ar fi fost împărţit în două. O parte, cea ml principală, ar fi revenit administraţiei conservatoare care a avut grija de a studia şi a rezolvi în principia chestia alimentărei Capitalei cu apă; iar cea-l’altă parte ar fi fost de drept administraţiei colectiviste, care s’ar fi grăbit a pune în aplicare studiile şi soluţiile predecesorilor săi—ast-fel că toată lumea ar fi fost mulţumită, toată lumea şi-ar fi făcut datoria şi Capitala ar fi avut, o mal repetăm, astă-zl o apă bună, rece şi în mare abundenţă. Be polemici u’itante şi ridiculenicl nu ar fi fost vorba. Lucrurile din nenorocire nu puteau să se petreacă ast-fel, pentru cuvîntul că colectiviştii nu sunt oameni, ci barbari, el nu înţeleg a face treabă, ci politică, el nu ştia ce este a administra, ci numai a devasta şi distruge. In adevăr, cei întîl lucru care voesc să facă barbarii de la Primărie, intrînd acolo, aste de a vroi să distrugă tot capitalul de studii şi de cunoştinţe acumulat de conservatori în chestiunea apel şi să caute a nu urma calea deschisă şi stabilită de fostul primar. Blanuri gigantice încep a fermenta in capul nouilor administratori, planuri de altminterea toate studiate amănunţit de fosta administraţie, şi de cari vom vorbi cu altă ocazie. Pentru barbarii năvălitori era necesar de o cam dată un lucru: ca să se găsească un mijloc de a se declara dacă se poate rele toate lucrările d-lul N. Filipescu în chestia apel. Le trebuia aşa dar colectiviştilor de la Primărie, un avis, o consultaţie tecii ied, care să constate că lucrările d-lul Filipescu in această chestie nu au nici o valoare. In acest scop, el profită de faptul că d. Filipescu, J'ostul primarul conservator, trimesese un proiect de contract pentru alimentarea oraşului cu apă subterană la ministerul de interne şi se reped ca nişte turbaţi pe capul membrilor consiliului tecnic 1a care fusese trimes dosarul. La 10 Od. 1895, adică şeapte zile după venirea liberalilor la putere, trei domni ingineri din consiliul teclinic, d-nil Mironescu, Zahariad şi Sinescu dad un aviz. Acest aviz, a fost zilele acestea cu mare tîmbălăQ publicat de gazetele colectiviste, ca un act contra d-lul Filipescu şi ca o justificare pentru ce barbarii de la Primăria Capitalei aâ per-dut doul ani fără să facă ceva în chestia apel pentru Bucureşti. Am citit acel aviz, şi cu toată complezenţa vădită pe care d-nil ingineri aa pus’o pentru a nu li displăcuţi noilor guvernanţi, totuşi din spiritul şi chiar textul acelui aviz, nu rezultă de loc ceea ce colectivişti voesc să tragă. Ceva mal mult. Chiar cînd acel aviz, purtlnd data de 10 Octombre 1895 şi emis în condiţiile pe cari cine-va şi le poate închipui, ar avea sensul pe care colectiviştii i-1 atribue, încă el nu ar proba nimici în favoarea administraţiei colectiviste şi în defavoarea fostei administraţii a primăriei Capitalei, după cum vom dovedi In mod neîndoelnic mîine. IHTR’UK CEAS BUN! Voinţa Naţionala, organul guvernului Sturdza, a bine-voit să ne comunice că guvernul a acordat prima concesiune de cale ferată particulară. Dacă am fi citit această veste în vreun alt ziar, fie chiar şi libera!, mărturisim că u’am fi crezut-o. In adevăr, ne aducem cu toţii aminte de înverşunata opoziţiune pe care parţialii liberal a făcut-o legii pentru căi ferate particulare făcută de guvernul conservator. Liberalii u’cO criticat numai, ci att osîudit legea aceasta ca anticonstituţională şi foarte vătămătoare intereselor ţării; el s’ail angajat solemn s o desfiinţeze cînd vor veni la putere. . * . Diept este ca n aii abrogat legea ; nici n’au modificat-o. Dar au ţinut-o în neaplicare şi păreau hotărîtl s’o ţie tot aşa. ' Dacă ne spune însăşi Voinţa Naţionala că guvernul a acordat o con cesiune, că prin urmare aplică osîndita lege făcută de conservatori, trebue să credem că aşa este. Mal văzurăm dar o minune. După aplicarea legel maximului, după păstrarea jandarmeriei rurale, după recunoaşterea minunatelor calităţi ale puştel Maii-nlicher, această nouă capitulare nu ne mal poate surprinde. Prea a fost păcătoasă opoziţiunea pe care partidul liberal a făcut-o guvernului nostru şi nimic nu e mal natural de cît ca astă-zl, la putere, acest partid să sufere răsplata nechibzuinţel sale şi să facă amendă onorabilă. Nu numai nu suntem surprinşi, dar aşteptăm chiar ca guvernul să’ răscolească dosarul «angajamentelor solemne» luate de partid în opoziţie şi să mal găsească vre unul necălcat pî’nă acum şi pe care să-l calce în curlnd. Să fie Intr’un ceas bun ! DRAGAŞANII Cîud spunem că administraţia liberală e incapabilă si necinstită, ziarele guvernamentale att curajul să ue ceară fapte. Lanţul de ghe-şefturl, care se întinde de la uu capăt la altul al ţârii, starea proastă în care se găsesc oraşele, halul de nedescris în care att ajuns şoselele, catastrofr de la Galaţi—nu sunt prea destule fapte în sprijinul criticii noastre ? Presa oticioasă ştie foarte biue că putem dovedi ticăloşia administrativă a regimului cu de-claraţiunl de ale membrilor partidului liberal şi chiar cu acte oficiale, emanate de la ministerul de interne. E dar uimitor curajul acestei prese. Totuşi, suntem gata să-I satisfacem ori cînd cererea ; administraţiunea liberală îugrijeşte foarte bine ca să nu fim nici o dată lipsiţi de faple. Supunem Voinţei Naţionale* pentru moment, următoarole fapte: Casierul comunei DrăgăşanI e frate cu primarul ; contabilul comunei e văr cu primarul şi casierul; secretarul primăriei e văr cu precedenţii ; perceptorii accizelor sunt de asemenea veri cu primarul, cu casierul, cu contabilul, cu secretarul. In scurt, administraţiunea comunală e acaparată de membrii unol familii. Găseşte Voinţa Naţională, că e iu regulă lucrul aresta ? O rugam să ne răspundă lămurit. Familia pritnăricească administrează comuna in chipul cel mal exemplar : sergenţii de stradă servesc acasă la primar; acesta şi cu rudele-funcţionurl se folosesc de produsele grldinel orăşeneşti ca şi cum aceasta ar fi proprietatea lor; caii şi sacalele comunei lucrează pentru primar; sa făcut virimont de fonduri pentru ca să se adauge o sută de lei lunar la salarul fratelul-casier ; primarul primeşte garanţii de la brutari şi numai silit fiind dă chitanţă de mină, iar banii II întrebuinţează in folosul sătt ! Reclamaţii] o la prefectură sunt zadarnice, căci primarul e rudă cu satrapul Sinmlescu; reciarnaţiile la parchet sunt puse la dosar, pentru acelaşi cuvint; denunţările la ministerul de interne rămin fără efect. Bine-voiascâ Voinţa Naţională să ne spuie dacă asta vra sa zică administraţie bună şi cinsti tă. Suntem Insă convinşi că organul guvernului va tăcea, făcîndu-se că n’aude. Gheşefturile de la primărie ANTREPRENORII ROMlNl CaOHiut Jueepe. — Era gheşerturilor.— Tovărăşie ocultă. — Uzina hidraulică. Goana începe Primarul capitalei a pornit o adevărată goană contra antreprenorilor şi constructorilor romîni. Ne aducem cu toţii aminte, că administraţia comunală conservatoare, tocmai în dorinţa de a scăpa de antreprenorii streini, inaugurase sistemul fericit de a încuraja şi a înlesni pe constructorii romîni. Graţie acestei patriotice măsuri, dinşil ajunseseră, îneîţi-va ani, să poată ţinea piept concurenţei streine. Cu venirea d-lui Robescu în capul comunei, lucrurile se schimbă. Romînii, cari prezintă mal multe garanţii morale şi materiale de cU streinii, sunt sistematic înlăturaţi de la toate antreprizele şi furniturile, chiar dacă ofertează în condiţiuni mai avan-tagioase de cît aceştia. O adevărată goană se începe în contra lor, de către primarul Robescu şi administraţia sa. MZra gheşeftarilor In schimb, streinii—un moment înlăturaţi—încep să mişune prin culoarele şi biurounle primăriei. Acolo unde Romînul nu are măcar dreptul să intre, străinul tronează şi dictează ca un slăpîn funcţionarilor primăriei. Licitaţii nu se mai ţin, de cît de formă, ştiindu-sede mai înainte cui are să se dea lucrarea. Se oferă lucrări de zeci de mii de lei, pe un singur cuvint al primarului, iar altora li se daă antreprize, fără să ceară şi chiar să fie *" £*”1*. **'" •;•*«•» de cazul cu d. Gratim, cârma i s a acoraai construcţia canalului de la rondul l-iu pînă la rondul Il-lea al şoselei Chiselef, pe cînd se afla la băl la Ems. Cazul e absolut veridic şi nu reprezintă de cît o singură verigă din lanţul de gheşeftari, care înconjoară primăria Capitalei. Tovărăşie ocultă Toate lucrările au fost absolut monopolizate de streini. Alăturea cu Gratini, avem un Bozero; alăturea cu Lobel, avem pe Mar cu Hect, ori pe Focşămanu şi aşa mai departe, seria este interminabilă. Sunt adevărate asooiaţiun*, pe ramuri de lucrări. Cutare grupă are specialitatea repar aţ iunilor ; o alta pe acea a furniturilor ; o a treia pe acea a lucrărilor de canalizare; lucrările în regie le are o a 4-a grupă şi aşa mai departe. Favoarea nemăsurată de care toţi a-ceştl streini se bucură la primărie, are o explicaţie în public. Se asigură că la primărie s’a inaugurat era bacşişurilor. In afară de le pot-de-vin obligatoriu pentru obţinerea orl-căreî lucrări, toţi aceşti antreprenori împart beneficiile, ce rezultă din antreprizele ce au, cu înalţii demnitari colectivişti de la comună. Asupra primarului Robescu, în special, se insistă mal cu multă stăruinţă şi temeiu. Ni se citează faptul că acum de curlnd a dat, într’o singură ipotecă, înregistrată la tribunal, suma de 50,000 lei—bani în numărătoare, strînşl de cînd se află în capul comunei. Uzina hidraulica Pentru a da o dovadă cit de interne iote sunt aceste zgomote, voiu cita un exemplu clasic. In Martie trecut-, kefereul acordă, conform obiceiului, pe sub mină, lucrarea mărirel uzinei hidraulice de la Cotrocenl antreprenorului Bozero, care şi începe lucrările. Constructorii romîni, auzind că o lucrare aşa de mare este dată fără licitaţie, se duc—în număr de peste 200— la primărie, ca să protesteze. De frica mulţimel, primarul se ascunde şi lasă pe Metre Ghiţă ca să parlamenteze. In cele din urmă, kefereul primeşte în audienţă o delegaţiune a constructorilor, compusă din d-nil N. Constan-tinescu preşedintele societăţet, V. Balo-lescu vice-preşedinte, E. Ciocaneli, I. IJiaconescu, I. Nicolau, St. Nicolau, 1. Georgescu, N. Anastasescu şi alţii. După ce primeşte cîteva lecţii bine meritate de la delegaţiune, C. F. R, făgăduieşte că va da ordine să se întrerupă lucrarea şi să fie scoasă în licitaţie. Cu toată făgăduiala, primarul tot www.dacoromanica.ro nu se ţine de cuvint şi atunci constructorii provoacă o mare întrunire. Numai acest demers energic, a făcut pe Robescu să scoată lucrarea în licitaţie, după formele legale. Ştiţi care a fost rezultatul ? Comuna a realizat un profit de 20—25000 lei, bani cari ar fi intrat în alte buzunare, fără intervenţia energică a societăţel constructorilor romîni. ŞCOALA MILITARĂ DE ADMINISTRAŢIE ------ I Seriosifatea şcoaielor noastre militare, se poate cunoaşte numai după rezultatele ce daii examenele de fine de an, în urma cărora se fac avansările la gradul de sublocotenent. Acest grad formează basa gradelor viitoare. Observînd în acest an, vedem, ca şi In foţi anii din urmă, că şeoalele de ofiţeri de infanterie, cavalerie, artilerie şi genitt datt rezultatele cele mai bune, pe elnd cea de administraţie este lăsată la voia întîmplă-rilor. De doul ani de zile observăm, cu destul regret, că comisiunile numite de a examina pe elevii şcoaielor, sunt foarte indulgente, nu eu aceşti elevi, ci eu sub-ofiţeril cari vin la examen direct, pentru a obţine gradul. Modul cum procedează comisiunea şi profesorii dă de gtndit. Aşa, Su auul trecut, erau 20 elevi şi pe lingă aceştia s’att prezentat 13 subofiţeri (d’intre cari erail clţl va sul) ofiţeri cari aveatt deja 18 ani de servicii! in grad inferior şi cu 4 clase primare). Co-misiunea a găsit pe toţi buni şi deci toţi aii obţinut gradul. In acest an s’aii prezentat, pe lingă elevii şcoalel, şease sub ofiţeri; toţi aii reuşit. Un amic care a urmărit acest examen ne afirmă că unii din sub-ofiţerl att avut note 5, 6 şi 7; la urmă toţi att fost proclamaţi buni. °-J p 0 —X..... ,1 n.xolrt «*07llllâtA RTllfilI- dide, nu se mal presintă spre a intra în şcoală, şi ca dovadă este că, în anul trecut, s’aii recrutat băeţl slabi, aşa că 5 din el att rămas repetenţi în şcoale, pe cînd a-ceştl 5 dacă nu iutratt în şcoală şi se pre-zintatt direct, probabil că ar fi reuşit, şi azi fi între cel fericiţi. Este de dorit a se lua măsurile necesare pentru încetarea unor ast-fel de recrutări, mal ales că suntem în 1897 şi nu se mal admite să avem ofiţeri cu patru clase primare ! DIN STREINĂTATE Situaţia Grecieî Cum şi firesc e, toată atenţiunea se Îndreaptă spre Constantinopole şi spre dificultăţile pe cari Turcia le face ambasadorilor mijlocitori al păcii. Aproape nimeni nu mal vorbeşte de al doilea beligerant, de Grecia. E drept că aceasta şl-a pus interesele in mina Europei, care cît îl va fi prin putinţă va uşura urmările înfrîngeril suferite de Greci pe cîuipul de bâtae. Cu toate astea poziţiunea Greciei e destul de grea şi înebeiarea păcii depinde iu buuă parte şi de la atitudinea el. Despăgubirea de războiu Puterile vor izbuti ia urma urmelor să convingă pe Sultan că nu poaLe să anecseze nici o parte din Tesalia şi că trebue să evacueze această provincie. Dar numai cu o condiţie. Sultanul se va hotărî să renunţe la Tesalia numai atunci cînd i se va plăti despăgubirea de războitt satt cînd va avea serioase garanţii că o să i se plătească. Fără această condiţiune, Europa nu poate sili pe Turci să părăsească teritoriul Grecesc. Dar situaţiunea financiară a Greciei, destul de grea înainte de războiţi, e acum cu desăvârşire zdruncinată. Grecia nu poate plăti despăgubirea de răs-boia de cît dacă II vor veni iu ajutor financiarii europeni şi aceştia uu sunt dispuşi să a-vauseze suinele necesare de cit cu condiţiunea ca finanţele greceşti să fie puse sub control european. Lesne se poate Înţelege cit de greii le vine grecilor, după utîtea lovituri, sa primeuscâ condiţiunea şi de aceea guvernul din Atena iiu se prea grăbeşte să tranşeze chestiunea, cu toate îndemnurile ce necontenit î se fac din afară. Reforme Infrîngerile suferite şi greutăţile exterioare iu cari a intrat Grecia u’att rămas fără Snriurire asupra politicei interne. Astă-zl, toţi oamenii politici greci de orl-ce partid, recunosc că e mare nevoie de reforme adinei pentru insânătoşarea vieţel publice. Fireşte că, iu momentul de faţă nu se poate procede la nici o reformă; va trebui să mal treacă cit-va limp după Incheerea păcii piuă să se Înceapă opera de îndreptare. Dar e bine ca opinia publică greceasc#«ă se deştepte de pe acum. Forelgu TRIBUNA LITERARA In Plasă Schiţe din Bărăgan, — Cu ţăranii trebue să umbli să’I înspăimânţi, căci dacă’I laşi cu frumosul, ţi se urcă ’n cap. —■ Mie nu’ml vine să cred, ci din contra mi se pare că ţăranul e om de înţeles, numai să te ştii lipi de el. — Te-aş vedea eO ! grăi subprefectul cu o mare încredere In sine şi slobozi un fum gros din ţigareta sa. Te-aş vedea eu pe dată! să fii numai douăsăptămâni în locul meu... uite, ştie şi cu-conul Iancu... iţi poate spune că ea sunt numai de patru luni prin părţile acestea şi i-am scormonit pe toţi, de nu mal ştid ce să facă, când sunt înaintea mea. — E lucru greii cu ţăranii... are dreptate d. subprefect, grăi cuconul Iancu. Câte ordine nu se dad, cu toate acestea nu se îndeplineşte nimic. Dracila nu se stîrpeşte, gropile nu se astupă, drumurile nu se îngustează, aşâ încât e mal mare batjocura. Nu mal mult, cum mergi la Călăraşi, şoseaua—căci aşâ ar trebui să o numesc—este cât «Iezerul» întreg. Fiecare umblă cu carul pe unde’I place şi, de n’ar fi stilpil telegrafului, spun drept că, cu timpul, aşâ s’ar strămută drumul, de n’al fi sigur că ajungi unde al pornit. E lucru ne mal pomenit. — Auzi, d-le ? se adresă subprefectul către mine... cuconul Iancu cunoaşte pe ţărani. Nu ascultă de cuvînt, orice bunătate le-ai face. Sunt indîrjiţl, şi pace bună! Le faci primărie, le alegi notar şi primar, le dai libertate, le faci şcoală, le aduci învăţător şi cu toate acestea n’o poţi scoate la căpăfâid cu el. — Poate că altceva e pricina ; poate că aiurea este de căutat răul si alta Co alto, d-le ? se adresă, nemulţumit, subprefectul către mine şi 'şl a-rătâ mirarea lui de atâta necunoştinţă a mea... D-ta spui că eşti pe ari de câte-vâ săptămâni; apoi de !... să nu mă mir că vorbeşti astfel ?! — Uite, d-le, începii arendaşul, cuconul Iancu... uite in comună avem şcoală, avem o profesoară deta Bucureşti. Şi ce crezi d-ta?... îşi trimit ţăranii’copiii la şcoală ? Spun că nu are să ’I facă slujbaşi! — De ce nu luaţi un învăţător ? zisei eu şi aşteptam răspunsul. — Ce învăţător, d-le ? grăi subprefectul iritat... să nu mal iasă din cârciumă ?... nu ’1 cunosc ed şi pe celălalt, pe care l-a suspendat zevizorul ?... un romanţios! — Las’ cam văzut-o eil şi pe profesoara...este bine îmbrăcată, nu ’I vorbă, dar odată când am zărit-o trecând noroiul drumului cu hainele el dela Bucureşti, m’arn gândit eO câtă procopseală este în stare să facă ea cu şcoala. — El, lasă să Vezi... să fiii eu subprefect numai vreo câţiva ani, şi apoi să vil d-ta în plasă... să vezi d-ta regulă! — Să dea Dumnezed! grăil eu; cu toate acestea mie mi se pare că ţăranii nu sunt aşâ cum spuneţi dv... ba am auzit că multe nedreptăţi li se fac. Subprefectul mă privi lung. — Să le lăsăm acestea în pace, zise el, şi trecu cu vorba la o căsătorie ce se făcea la moşia din vecini. — Bun băiat Costică! Poate fi mulţumit socru-sătt. Ed tăceam şi ascultam, iar arendaşul şi cu noul săd oaspe mal vorbiră multe împreună. Mi se şi urîse să le mal ascult vorbele, de aceea eram vesel în mine când am văzut că cuconul Iancu se retrage şi zice: «noapte bună !» Cum ne-am văzut singuri, adică eO şi subpreiectul, fără să fi zis vreunul vreo vorbă, începurăm a ne desbrăcâ. Înainte de a mă aşeza însă in aşternut, rămă-seiO puţin pe marginea patului şi me uitam la prietenul med cum se necăjea să ’şl deschidă cufărul. Inculetoarea cufărului erâ stricată, şi de aceea smuci cu furie, iar zarul sări cât colo. Se uită la mine, ca şi cum ar fi vrut să 'ml spună cevâ, dar... ed nu zisei nimic. Când desfăcu cufărul, căzu din el o oglindă şi o carte, iar hainele, fiind bine aşezate, nu se clintiră dela locul lor. Subprefectul luă oglinda de jos, se uită in ea, iar după aceea o puse pe mes-cioara ce se afla lingă patul săd. Ridică apoi cartea,— erâ «Nana» de Zola, — o răsfoi şi din ea căzu o fotografie pe care o luâ repede şi o puse In buzunarul hainei, in plicul unei scrisori, care se vedea că o purtase multă vreme cu sine. In cele din urmă, Îşi scoase o cămaşă * EPOCA frumos cusută, o îmbrăcă şi eră şi el gata de culcare. — Noapte bună! ziserăm, şi amendoul adormirăm, saO — ca să fit! de tot corect, spun că eft am adormit îndată ce am intrat sub plapumă. De cu zori, auzii o ciocănitură, iar în odae intră un călăraş şi zise aşezat: «Bună dimineaţa!» M6 uitam la el cu mare drag, căci eră băiat volnic şi bine făcut. Faţa lui eră pîrlită de soare, dar privirea lui te făcea să vezi că înaintea ta sta un om dibacii! şi hotărit în toate ale Iul. Sabia grea şi-o ridicase cu stingă, şi, zicând: «să trăiţi, don’le subprefect!» voi să iasă din "odae. Nae Ionescu se ridică încet din pat şi, ştergându-se Ia ochi, întrebă dacă bate vîntui afară. — E linişte, don’le subprefect, răspunse scurt călăraşul şi Ieşi. Prin curte se auzia zîngănitul latei săbii şi zuruitul pintenilor. Ridicai un colţ al perdelil şi mă uitai în curte şi nu "mă mal săturam privindu’l. Servitoarele şi bucătăreasa îl daseră ocol, iar el glumea cu toate şi fiecăreia îl spunea câteo vorbă dulce şi ’şl petrecea aşâ de bine, încât par ’că ’I ghicisem gândul că ar dori să mal rămână, ar dori să ’l fure somnul pe don’ subprefect. Lăsal perdeaua şi mă adresai către prietenul din odae cu vorbele: — Sdravăn fecior ! — Sdravăn băiat! grăi subprefectul, mestecând vorba alene într’un căscat. Se dădu jos din aşternut şi începu să se îmbrace. Prin curte erâ mişcare mare. Argaţii, cu carele lor cu câte opt bol, se pregăteau de plecare şi trosneaţi din bicele lor năprasnice, iar vacile de muls strigai! între răslogl şi alergau, neastîm-părate, ca să le dea drumul să iasă în islazuri. Cocoşii se întreceafi cu cântarea, ţăranii plecat! cari încontro, iar răcoarea dimineţii pătrunse în odae. îmi luai şi efl o haină pe mine, să fiu pe prispă când va plecă subprefectul şi aşâ pe la cinci, când soarele sclipea în rouă dimineţii, când gâştele sălbatice şi raţele se ridicau din Baltă şi luau drumul spre câmp, o trăsură cu patru cal albi frumoşi Ieşea din curtea euco-nulul Iancu, ducendu’I pe d. Nae la isprăvile sale. Praful se ridică în urma trăsurii de nu se vedea nici călăraşnl din capră, clopotele cailor îţi luaă auzul, iar cuconul Iancu arendaşul, care încă se află de faţă, se uită cu zîmbet batjocoritor după sărmanul slujbaş. — El umblă să ’ml ceară pe Elvira, grăi, zâmbind, arendaşul; e deştept băiat, nu’I vorbă, dar... să nu crezi că el face ’ ,v Ylr r 0/»lim de-a dreptul la lane, la arendaşul vooin, căci a lui este şi trăsura. E priceput grecul Iane, nu’I vorbă! Rămăseiil mulţumit că mă aflu iarăşi singur, şi intrai în odaia mea. (Sfîrşitul) Ion C. Pauţu OFORMAŢH Articolul nostru de reportaj intitulat Traficurile unui ex-ministru are o interesantă urmare, pe care o vom da în numărul nostru de mîine. Din ea se vor vedea demersurile neruşinate ale fostului ministru Stoicescu, pentru a pune mîna pe întreaga succesiune a fratelui săă Petru, în dauna celorlalţi moştenitori. Cititorii vor găsi acest interesant articol de reportaj, în numărul nostru de mîine, chiar în ediţia de dimineaţă a ziarului. Ah fost însărcinaţi cu studiarea rapoartelor, sosite la ministerul instruc-ţiunel, asupra reorganizărel conservato-riilor de muzică, d. St. Sihleanu, asupra teatrelor d. D. Olănescu şi asupra artelor frumoase d. Voinescu. Iu urma cererel d-tul generat Pascu, comandantul artileriei corpului 4 de armată, reşedinţa brigadel a 4-a de artilerie a fost mutată piuă la 1 Octombrie de la Iaşi la Roinau, unde se află două din regimentele ce o compun şi poligonul de tir. La alegerea, de Duminica trecută, pentru casa proprietăţel din Bîrlad, a intervenit, în ultimul moment, o înţelegere între d. Nicorescu şi actualul prefect, d. Teodor Ioan. S’a hotărit susţinerea unei singure liste, compusă din partizanii administraţiei şi al d-lul Nicorescu. Aâ fost aleşi d-nil Panait Chenciu, deputat, Costache Haraga, Gh. Coto-ranu, Grigore Handoca, Dimitrie Ilie-scu şi Ion C. Saulea. D. general Iarca, comandantul corpului 4 de armată, a obţinut un congediă de 60 zile, tn ţară şi in străinătate. D. general Itasti, comandantul divisiel a 8-a, va gera afacerile comandamentului plnft la reîntoarcerea titularului. Congresul bisericel serbeştl s’a deschis In ziua de 3 Iulie la Carlovăţ. Afl fost proclamaţi aleşi 62 de deputaţi, ale căror titluri de alegere aă fost găsite In regulă. Preşedinte a fost proclamat baronul Jiv- covicl. După oficiul divin, patriarchul Branco-vid a ţinut o cuvlntare, în care a protes tat contra afirmaţiunel că dtnsul şi cu guvernul maghiar vor să sfărlme autonomia bisericel serbeştl. Cuvlntarea a fost primită cu multă răclă de asistenţă. Dezbaterile continuă. Un sergent de oraş a fost bătut erl, la halta CotrocenI, de către un domn căpitan Stelian, de la Pirotecnia Armatei. Iată cum s’a petrecut faptul: Cînd trenul se afla In halta CotrocenI şi barierele lăsate jos, soseşte cu un break d. căpitan Steliau, împreună cu un d. locoteut, un d. sub-locotenent şi un civil. Căpitanul porunci sergentului, postat la barieră, să ridice cumpenele ca să poată trece cu brea-kul. Sergentul răspunzlnd că nu se poate, de oare-ce trebue să treacă trenul, căpitanul şi tovarăşii să! au bătut cu pumnii pe sergent. Atragem atenţia d-lul ministru de răs-boifl asupra acestui caz regretabil. Monumentul găsit Ia Bumbeşti Ni se scrie din T.-Jift: D. Polonic, arheologul trimis de ministerul instrucţiei în studii arheologice, a descoperit Sîmbătă la Bumbeşti, Ungă T.-Jiu, sub ruinele cetăţii lui Traian, un monument de o lungime de douî metri şi lărgime de un metru. Monumentul este sfărîmat în mai multe bucăţi, dar cu toate aceste inscripţia latină de pe el e aproape intactă. Deşi monumentul nu este încă reconstituit, căci mai lipsesc cîte va bucăţi, totuşi din inscripţie rezultă că el a fost cioplit de legionarii romani, sub privigherea directă a împăratului Traian, ca semn că la Bumbeşti a fost aşezată o parte a legiunilor. D. inginer Polonic lucrează mereu cu 60 soldaţi la zidurile cetăţii romane, cu atit mai vîrtos că o legendă populară spune, că acolo se află înmormîntată o comoară,—bogăţiile luate de legionari din palatul de Sarmisagetuza, al regelui De-cebal. Ruinele sunt păzite ziua şi noaptea de soldaţi. Vineri seara se va întruni, la primăria capitalei, sub preşedinţa d-lul primar C. F. Robescu, comisiunea pentru examinarea concesiunel pentru distribuirea electricitate! în Bucureşti. * r * Ieri a avut loc inmormîntarea lui Evloghie Glieorghief la cimitirul Belu. Cortegiul a fost urmat pînă la cimitir de o mulţime numeroasă. In asistenţă, am remarcat pe ministrul Rusiei, d. Fonton, pe membrii legaţiunel bulgare, reprezentanţii Funda ţiunei Car ol I, al guvernului romîn, etc. D. Al. Delimarcu, socialistul-demo-crat-colectivist romaşcan, nu poate trăi r» fn "j- -ţ- - — j — l-l- — 1 wulv» D-sa s’a pus acum în conflict şi cu d. Panopolu, actual prefect de Roman, contra căruia a organizat o delegaţiune, care va sosi zilele acestea în Bucureşti, pentru a cere d-lul ministru de interne înlocuirea lui cc. Leonida prin d. colonel Cazimir. Asupra informaţiei noastre, privitoare la revizuirea lucrărilor făcute de ofiţerii însărcinaţi cu ridicarea planului oraşului Bucureşti, d. căpitan Rîmnieeanu, din institutul geografic al armatei, ne trimite o scrisoare, din care extragem următoarele rîndurl: «In cursul acestei veri, trebuind a se re-determina geodesiceşte, un număr de cîteva puncte în sudul oraşului, puncte ce dispăruseră din cauza trăgănirilor prin cari a trecut şi trece necontenit executarea acestei lucrări, am fost chemat în luna Iunie, de la hartă ţărel, unde timpul răii, ne Im-pedica a lucra, în Bucureşti, pentru a re-determina acele puncte. «La acestea, domnule Director, se reduce lucrarea de verificare, revizuire şi îndreptare de greşeli, despre cari se vorbeşte în stimabilul dv. ziar, şi aceste lucrări se vor mal repeta încă, cît timp va dura şi ridicarea planului capitalei, de oare-ce prin lucrările de pavagiu, caualisare etc... reperile pe eari se bazează determinările geodezice, sunt cînd mutate din locul lor,"cînd aruncate prin curţile vecinilor, de către pavagiil puţin docili al primăriei. «Primiţi etc. Căpitan Rîmnieeanu de la Institutul Geografic al armatei. In cercurile guvernamentale, bine informate, se dă ca sigură numirea d-lul Caligari, fost prefect de Fălcifl, în postul de inspector domenial, avînd ca şi d. Victor Lecca, însărcinarea de a inspecta moşiile Statului căutate în regie. In consiliul de miniştri ce a avut loc la ministerul de interne, d. general Be-rendeiu a supus cîte-va din proiectele sale relative la modificarea mai multora din actualele legi militare. D. Sturdza a combătut, cu multă învier-şunare, modificările aduse legei poliţiei oficerilor, în ce priveşte punerea în poziţie de disponibilitate ca măsură de disciplină şi mai cu seamă rechemările în activitate. înlocuirea d-lul Caligari la prefectura de Fălcifl, nu a schimbat de loc situaţia în localitate ; căci numărul disidenţilor creşte zilnic. La o întrunire ce a avut loc Duminică seară la Huşi la d. Lecache, şi la care asista şi noul prefect, d. dr. Munteanu, s’afl făcut acestuia declaraţii categorice, că dacă nu va schimba întreg personalul administrativ, cel prezenţi sunt hotărîţl a’l combate cu aceeaşi energie cu care afl combătut şi pe d. Caligari. D. dr. Munteanu a sosit ieri dimineaţa in capitală, pentru a se Înţelege cu d-nil Ferechide şi Cautacuzino asupra măsurilor ce trebuesc luate. Alaltăerl, la orele 8 seara, a deraiat un tren de vagoane goale ale societăţel de basalt, ce se transportafl de la Bascov spre Piteşti. Deraiarea s’a produs pe podul din capul stradel Sf. Vineri. Patru vagoane afl căzut de pe pod in stradă, rupînd parapetul de piatră al podului. Un frînar şi un fochist afl fost grav răniţi şi transportaţi imediat la spital. Am relevat conflictul izbucnit între d. general Arion şi Eforia spitalelor civile. După cit afl.Tni, conflictul a fost aplanat. In urma ordinului ministrului de rez-boift, d. general Arion a deschis poarta din strada Belvedere. Tratativele de pace (Serv. «Agenţiei Romine») Londra, 8 Iulie.—Se anunţă din Con-stantinopol Agenţiei Reuter că Turcia neprimind pînă acum graniţa strategică fixată de ataşaţii militari, punct asupra căruia puterile insistă mult, negocierile^ dintre ambasadori şi Tewfik paşa sau rupt de o camdată. Tetvfik paşa continuă să trimeaţă ambasadorilor comunicate, zi-cînd că cestiunea se va regula într’un mod satisfăcător. v Azi dimineaţă, ambasadorii au ţinut o conferinţă lungă şi au cerut guvernelor lor instrucţiunile necesare. Constantinopol, 8 Iulie.— Ziarele turceşti şi în special Maumat, organul Yldiz-Kios-kului vorbesc încontinuu în favoarea anexării Tesaliei întregi. Ceva de ale d-lui P. Poni Se ştie că prima dorinţă a d-lul Pom, cînd a intrat în minister, a fost «Reforma învâţămîntulul primar», safl mal bine zis ciuntirea şi schilodirea legei deja existente a d-lul Take Ionescu, relativă la acest în-văţămint. Intre alte «radicale modificări» safl ciuntiri aduse acestei legi, a fost şi prelungirea anului şcolar pentru elevii claselor primare. Bieţii copilaşi! Mal chinuiţi de cît superiorii lor din clasele secundare al căror an şcolar e mal scurt, mal oropsiţi de cît studenţii Universitari pe cari legea îl menajează atît de mult, admiţînd începerea cursurilor prin Octombrie safl chiar Noembrie şi sfîrşind prin Maifl safl în primele zile ale Iul Iunie. (Aceasta numai ca o simplă comparaţie). Dar anul şcolar primar se începe la 25 August şi se sfirşeşte la 25 Iunie safl mal bine zis la 1 Iulie. Avut-a oare legiuitorul reformator, idee de ceea ce va să zică fire copilărească? Gînditu-s’a el un moment la crima ce co- __-.„a i>..ţoaLa iuţit! uniyc imuicie, debile şi pipernicite, să-şi ţină mintea încordată zece luni şi mal bine ale unul au, cînd mintea lor e fragedă şi necoaptă? Dar bunul simţ arată că copilul are nevoe de mult repaus intelectual, de jocuri şi alergări în aer liber, de recreaţii şi preumblări conţi-tinue, iar nu de încazarmărl şi încarcerări, ţinut ctte 5 ore pe zi în cea mal miiitărească disciplină, şi, dacă dascălul e mai stăruitor şi mal pretenţios, iuipunîndu-J încă pe atâtea ore de lucrări acasă. Clndcine-vaia ast fel demăsurl faţade nişte copil, se face culpabil de cea mal rea voinţă. Legiuitorul din 93, cu un spirit mal pătrunzător şi mal consecinţe, stabilise cu destulă dreptate ca anul şcolar primar să se înceapă la 1 Septembrie şi să finească la 16 Iunie. O măsură destul de salutară. Cu-no rştem toţi sufocantele călduri ale verel, mal ales în Capitală, pentru a ne da seama de influenţa desastroasă ce ele aii asupra creerrlul micilor elevi. Cel ce a avut ocasie să petreacă în mijlocul copiilor de şcoală,a putut constata câ efectul temperatureî ridicate se manifestă la unii — majoritatea — piiutr’un ftl de somnolenţă, carele face capul gr» fl şi nestăpîu pe el, la alţii printr’o surescitare momentană ce se traduce prin o vădită neatenţie, iar minoritatea pe care natura lor resistentă îl mal susţine, ÎI vezi zăpăcindu-se şi habăuciudu-se după o oră de clasă. E un chin nefolositor care se râs-buna amar în viitor. Experienţa a arătat că orl-ce dascăl, cu metoda cea mal imperfecta, lot termină materia la sflrşitul Iul Aprilie, remănîndu I luna Maifl întreagă pentru repetiţie, iar luna Iunie—după actuala lege—pentru lîncezeală, încurcătură şi buimăceală. Speiâm câ viitorul va şterge aceste pete negre din învâţămîntul primar, scutind luna Iunie de a se mal numi luna chinurilor şi torturilor. Realisarea o aşteptăm tot de la cel cari începuseră să remedieze răul şi pe cari răuvoitorii afl căutat să-I întunece fără să observe câ se întunecă pe el tuşişi. ŞTI UI MMU A T K * D. Alexandru Petrescu a fost numii şef de biurou, în cancelaria pretecturet judeţului Buzăfi. * D. General Gorjau, comandantul divi-ziunel 8 din Roman, se află în Capitală pentru interese de servicii!. Astă-zl d-sa a fost primit în audienţă de d. Berendeifl, ministru de resboifl. * D. colonel Priboiauu, adjutant regal, a luat servicii! la Castelul Peleş, pe lingă M. S. Regele, pentru două săptămînl. * Prin decret regal s’a aprobat alinierea stradele sf. Mina şi Bechetul din oraşul Craiova. * D. Ioan Ioaniţescu, a fost numit în funcţiunea de şef al comptabilităţel judeţului Buzăfl. * S’a aprobat modificarea bugetului zecimilor judeţului Tecucifl, pe exerciţiul 1897 pînă la 1898. * Din seria de erl, Marţi, afl reuşit la examenul de bacalaureat, următorii candidaţi : Brandnare Burăh, Bruener Victor, Bues-eu Alexandru, Cair Gr. Dumitru, Calciurescu llie, Calef Abram, Caracaş Remus, Casoso-vicl George, d-ra Câbâşeauu Lucreţia, Că linescu Andrei, Căprarii Oetaviaii. Crivicuţă Anton, Chiriţescu 1 Mihail, Chiru Vasile, Crislescu C. George, Ciocărdel Solomon, Ciupercă Gheorghe, Clony P. Vasile, Ceculescu Constantin, d-ra Coengiopol Florica, Colibă-şeanu C. Eugeniu, Coustangioară Scarlat, Constantinescu B. Alexandru, Constantinescu B. Eliodor, Ganea Niculae. EGOURi Direcţiunea şroalel de velocipedie din str. Academiei 24, merită tutr’adevăr recunoştinţa acelora ce urmează cursul ciclist acolo, pentru fericita idee ce a avut de a face şcoala îutr'un salon aşa de vast şi răcoros. * Bazarul de caritate «Radivon» arată pe ziua de astă-zl un beneficia de 998 lei şi 95 bani. TREERĂTORl CD RAMELE DE FER do la C. F. K. 1’utrare Seceră tor „COLDUBIA” din Fabrica OSBORNE H. S. O K E I F Bucuresci, Str. Smlrdan. 2 (vi»-4-vis da OoUro) I DIVERSE DIN CAPUALA Accident nenorocit.—Erl, pe la orele 3 juin. p. m. salaonil Daniel Gh., în vîrstă de 45 au’, a căzut, din nebăgare de seamă, de la al treilea etaj ul palatului Poştelor şi telegrafelor, in construcţie. Atît de râtî' a căzut, nenorocitul lucrător, în cît capul şi l-a făcut ţîndârl. Moartea a fost instantanee. Tăiat de tren — Azi dimineaţă, la erele 5 şi jumătate, s’a găsit pe linii ferată a gărel Fitaret, ce merge spre gara de Nord, în dosul fabricel Mandrea, cadavrul unul om ca de 2330 ani, tăiat peste mijloc de tren. Din cercetările făcute pînă acum, nu s’a putut stabili identitatea lui. Procurorul, şeful poliţiei de siguranţă şi medicul legist s’afl transportat la faţa locului. Spargere. — Erl, noi-plea, un pungaş in-drăsneţ a cercat a sparge magazinul de piane al d-lul Saiuitca, ce se silă instalat în palatul Băilor E'oriel. Da obicoiiî, p-ăvălia se închide pe la orele 9, mult 9 ş: j iniătale In acea seară, băcanul de alăturea observă, lulr’adevăr, pe un individ care mertfl dedea roată pe acolo şi care a cumpărat o Ju nîuare şi o > ntia cu chibrituri. Se crede dar că acesta ar fi h ~ţul. O dată ajuns In uăun’ru, ii cearcă sariarele tuturor biurourilor ; negăsind nimic el plecă descurajat, luînd cu sine o mare cantitate de mărci poştale uzate, neuzate şi mal multe poliţe albe. Casa cu bani, în care hoţul avea mare speranţă. a rezistat ntnfi la cea din urm» încercare, ceea ce I a Tăcut să graveze pe uşa el de fer cuvintele : «N’am putut-o sparge». Inconsolabil, hoţul s’a îndepărtat în linişte, după ce şi-a permis chiar luxul să încerce planurile, pentru a vedea probabil cari sunt dezacordate, şi cari acordate. DIl^ARA Mort diu imprudenţă. — Din comuna Cornu, Prahova, ni se comunică că în ziua de 1 Iulie, mal mulţi locuitori ridicînd lemne din grădina d-lul Gr. Moisescu, proprietar, o des-picătură a căzut peste locuitorul Gheorghe Is-trate, strivindu-1 cu desăvirşire. Ne existînd nici o bănuială asupra cauzei inorţel, parchetul a autorizat înmormintarea cadavrului. Călcat de căruţă.—Ni se scrie din corn. Topolog, judeţul Constanţa, că în ziua de 4 Iulie, pe cînd soţia lui Gheorghe Cristea se Întorcea de la cimp cu căruţa cu douî cal, a călcat, din nebăgare de seamă, pe un copil al locuitorului Gheorghe Marinescu. Nenorocitul copil a fost omorît pe loc. Parchetul, care a fost avizat, a ordouat inmormîntarea copilului. DIN STREINA TA TE Regăsire.—E vorba de unul din ofiţerii cel mal distinşi al Belgiei, de locotenentul Verelleu cu serviciul în Congo, despre care, de mult timp, nu se ştia ninic şi autorităţile mililare anunţaseră oficial po părinţii dispărutului, despre aceasta. Toţi îl considerai! ea mort; părinţii, surorile şi rudele put tau doliu şi zilnic în casele lor era tristeţe. Trec douî ani şi—spre înmărmurirea tululor —o scrisoare din Borna anunţă că fiul lor se află în localitate în deplină sănătate, şi că în curînd se va întoarce în patria-mumă.’ Ce bucurie pe dezolaţii părinţi, ca i credeai! pe fiul lor mori! Cu iuţeala fulgerului această veste îmbucurătoare se răspîndi In oraşul sătî natal, Bruxelle-. Amicii săi—foarte numeroşi, vor sărbători regăsirea scumpului lor amic Verellenpriutr’un banchet pe care i-1 vor da la sosire. La 15 August, cînd ol va sosi la Anvers, o deputaţiuue îl va primi şi’l va aduce în triumf la Bruxelles. Un prea frumos obiect de artă va fi oferit lui Verelleu, întru amintirea a-eatel sărbătoriri. Mare iucendlîi la Berlin. — Un mare incendii! a izbucnit acum 3 zile la Berlin, in mijlocul oraşului. Magazinul de dantelărie al casei Bacber et Leon a fost prefăcut în cenuşă. Pompierii, sosiţi după o jumătate oră, aiî putut localiza focul şi a scăpa ast-fel cele-l’alte magazine vecine. Cauzele acestui sinistru sunt necunoscute. Pagubele, după evaluările făcute, sunt enorme. Exploziiine pe un torpilor.—Din Kiel, o telegramă anunţă că o exploziuue puternică s’a produs pe bordul torpilorului Friedrich Karl, al marinei germane, pe cind făcea exerciţii in baia d’Eckernfoerde. Mulţi oameni al echipagiulul afl fost grav răniţi ; trei însă fiind izbiţi de proectilele torpilorului, afl fost făcuţi bucăţi. O dramă diu dragoste. — Vineri dimineaţă, la 2 ore, la balul din strada CoquiUiâre, Paris, s’a comis o crimă care a emoţionat foarte mult pe vizitatorii balului. O tiuără femeo, Lisa Schonch, dansa cu Van Beuve, croitor, cind de odată un fost lucrător con- cediat de Beuve. se repezi asupra el, împllnlln-du-I un cuţit in inimă. Nenorocita căzu jos moartă, scăldată In sin-gele ce curgea şiroae. Asasinul cercă a lovi şi pe fostul sâfl stâpin, dar nu reuşi, fiind oprit de cel diu salon. A-tunel, ca un nebun, care, totuşi îşi da seama de fapta ce a comis, începu a plînge, smulgin-du-şl părul din cap ţi sărutind cu foc pe aceea pe care, poate o iubise atît. Poliţia sosită, a dispus transportarea cadavrului la Morgă, iar pe cel doî rivali, (căci numai din gelozie, de sigur s’a comis crima), i-a condus la poliţie, pînă la interogatoriul procurorului. Din cauza acestei crime, balurile cari trebu-sâ urmeze in sală, afl fost revocate. Teribil accident. — Ni se anunţă din New-York că marele rezervorifl de apă din muu-tele Tisckhil, care alimentează oraşul Tischhil, s’a spart. întreaga vale a oraşului Dutchen a fost inundată. Multe case afl fost dărimate. Copacii au fost desrădăciuaţl. Un mare număr de persoane afl pierit iu apă. Pină in momentul acesta, s’a putut găsi cadavrele a 9 persoane. Depeşile de azi Serviciul „Agenţiei Romînea Budapesta, 8 Iulie. Camera deputaţilor. — Spre a slăbi oh-strucţiunea, U. Bauffy propune să se pre-lungiaseă şedinţele piuă la Irel ore după amiazl, îu loc de a le ridica la 2 ore, cum se făcea pînă acum. Această propunere se va discuta îu şedinţa de mîine. Viena, 8 Iulie. Contele Goluchowsky s’a dus la 7 Iulie la Semmering să facă o vizită vechiului sâfl amic d. de Btflow. Paris,8 Iulie. Camera deputaţilor. — Adunarea aprobă proiectul contribuţiunilor directe cu 516 voturi contra 7, după retragerea tululor amendamentelor. Apoi aprobă fără discuţie, un credit de 7.000 000 pentru marină. Camera adoptă încă un proiect de lotărie de 8.000.000 pentru departamentele victime recentelor inundaţiuul. D. Meliue liteşte decretul de în hidere a sesiunel, apoi se ridică şedinţa. Senat.— Această adunare adoptă cu 27 voturi contra-proieetul contribuţiunilor directe şi in unanimitate creditul de 7.000.000 pentru marină. D. Darlan citeşte decretul de închiderea sesiune! şi se ridică şedinţa. Budapesta, 8 Iulie. Camera deputaţilor.— Discuţia generală a proiectului de prime a«upra zaharurilor s’a închis. Londra, 8 Iulie. Camera lorzilor adoptă în a doua citire bilul privitor la indemnităţile de acordai lucrătorilor îu eas de accideut. Bergen, 8 Iulie. împăratul Wilhelm şi ducele Carol Theo-dore al Bavariel afl sosit. Belgrad, 8 Iulie. Skupcina a aprobat în unanimitate creditele suplimentare pentru ministerul de resbel, care se urcă la 9.230.123 franci. A adoptat şi legea asupra modificaţiunilor in organizaţia armatei, precum şi proiectul privitor la repartiţia contribuţiunilor pentru a veni tn ajutorul inundaţilor. Se crede eă sesiunea Skupcinei se va închide la finele săptămînil. Petersburg, 8 Iulie. Oficial. D. Zinovieff, ministru la Stoek-holm, este numit ambasador la Coustanli-nopol; D. de Nelidoff este numit ambasador pe lingă Quiinal. D. de Bittzoff, ministru la Teheran, trece îu aceiaşi calitate Ia Stokholm. Vice-directorul departamentului asiatic d. Gubastoff, este numit ministru la Cettinge; d. Arghyropulo, ministru la Cet-tinge, este numit ministru la Teheran. Roma, 8 Iulie. La inaugurarea monumentului Comemorativ al bătăliei de la Milaz/o (20 Iulie 1860) d. Crispi, aplaudat mult, a pronunţat un discurs zicîud că monarchia m.eşte po italiei!!, pe cînd republica ÎI divizează. Monarchia este necesară existenţei naţionale a Italiei. D. Cripsi Încheie invitîud adunarea să strige : Trăiască Italia ! Trăiască Regele ! Washington, 8 Iulie. Camera representauţilor a acceptat redactarea privitoare la proiectul tarifelor vamale cu 185 voturi contra 118. EPOCA" IN PROVINCIE HO TOS AM Ilegalitate.—Ih!n in acte nubile*. Administraţia judeţeană complice. In comuna Poiana Lungă diu acest judeţ ca în multe altele, administraţia comunală nu reprezintă voinţa sătenilor. Consiliile comunale, alese cu forţa, primarii impuşi de prefecţi safl de cine ştie ce deputat, se dedafl la atîlea vexaţiuni faţă eu loeuitoril săteni, îu eît prin multe comuue se îutîm-plă revolte, ba prin unele chiar omoruri, cum s’a întîmplat la Tudora îu două rîndurl. lată ce sa întîmplat de ună-zi lu comuna Poiana-lungă din judeţul nostru: Se află aci o administraţie comunală de soiul celor arătate mal sus. O parte diu consilieri diu diferite cauze, demisionase. Aşa că, la un moment dat, consiliul se găsea deseomplecta, deci era nevoie să se facă noul alegeri. Cum s’afl făcut aceste alegeri? S’afl publicat alegeri mal Intll pentru trei consilieri, şi apoi pentru unul. Atît de mult le era teamă la «cel de la putere din comuna Poiana-Lungă» casă nu reuşească «opoziţia» şi să le majoreze consiliul, in cît afl recurs la subterfugiul de a face alegeri priu surprindere. www.dacoromanica.ro EPOCA * Clnd a veuil dosarul la prefectură, dele-gaţiunea judeţeană a observat nu uurnal că alegerea se făcuse lutr’un mod ilegal, dar că lipseaQ piuă şi procesele verbale, cari să constate cele două alegeri. Cele două procese verbale ati sosit In urmă. Ele erati apocrife. Le fabricase onorabilii mal Urziţi pentru a Îndeplini forma! Şi ceea ce e ntal mult, sub-prefectul confirmase acest falş In acte publice. Ce aii făcut membrii delegaţiunel judeţene ? Aii iscălit.cu toţii că alegerile s’att făcut în regulă! Ni se spune că unul din membri ar fi a-râtat totuşi prefectului ilegalitatea şi că acesta i ar fi spus să iscălească, căci alt fel afacerea merge la minister şi cine ştie dacă ţăranii nu se vor revolta. Bietul om, ast-fel îngrozit, a iscălit. Coreţ)]». O blne-facere Sîmbălă seara va avea loc in grădina Vlruav, uu concert dat de musica militară din Dorohoiii. Concertul este pus sub patronagiul unul comitet de doamne, şi dat într’un scop filantropic, anume, pentru înlesnirea unei doamne din societate, de a merge la Viena, fiind bolnavă. Iniţiativa acestui concert a luat-o d na Elena Ciulei, soţia preşedintelui tribunalului local, şi d-na Cerchez, soţia directorului prefecturel de Botoşani. Mal toate biletele emise atl fost vîndute. Concertul era să fie Lnnl 7 Iulie, însă din cauză de ploaie s’a amtnat pe Stmbită 17 Iulie. Recolta Ştirile.1 ce ne vin în oraş cu privire Ia recolta din întreg judeţul Botoşani, sunt din cele mal rele. Aşa ni se spune că porumbul e cu desăvîrşire compromis. Cele-l’alte recolte asemenea sunt proaste. Singura recoltă, care încă promite a da roade bune, este acea a griului. Iu general populatiunea este desasperată, de oare ce inundaţiile Ie atl causat pagube considerabile. Victor. ULTIME INFORMATIUNI Starea A. S. Regale Principele Fer-dinand urmează a fi cit se poate de îmbucurătoare. Alteţa Sa petrece cîte-va ore jos din pat; se simte bine, mai puternic şi este uesel. * * * MM. LL. Regele şi Regina, împreună cu A. S. Principele Leopold de Hohen-zollern, merg în fie-care zi la castelul Foişor spre vedea pe Augustul convalescent, pe lingă care petrece cile două ore. * * * Astă-zi a plecat la Sinaia d. dr. Bui-cUu şi s’a întors d. dr. Kremnitz. D. Hallier, antreprenorul lucrărilor din portul Constanţa, după o şedere de două săptămîn! în ţară, în care timp s’a ocupat cu tranşarea mal multor neînţelegeri ivite în cursul executărel lucrărilor, a plecat la Paris, de unde se ştie că nu va veni de cît peste 3 luni. Voinţa Poporului, organ al partidului Conservator din Craiova, aduce următoarea gravă ştire: Părîndu-li-se că nu speculează îndestul, mai mulţi colectivişti fruntaşi din oraşul nostru, au format o asociaţie care, în schimbul unor însemnate sume de bani, îşi ia angajamentul de a obţine graţierea pentru cei condamnaţi de justiţie. Suntem deja pe urmele unei afaceri de această natură cu care se îndeletniceşte azi numita societate. In numărul viitor vom arăta cum şi din cine se compune această societate de speculi murdare şi de traficuri. Colectiviştii s’au pus pe treburi ! D. Al. Djuvara, ministrul justiţiei şi ad-interim la culte, s’a întors astă-zl de Ia Sinaia. I). M. Ferechide, ministru de interne, a plecat astă-zl la Sinaia spre a lucra cu M. S. Regele. Credem a şti că M. S. Regele a fost pus în cunoştinţă de toate măsurile luate de ministerul de interne pentru însănătoşirea oraşelor Galaţi şi Focşani. Peste câte-va zile se începe tîrgul anual de vite la Cîmpu-Lung. Pentru a se evita neajunsurile ce s’au intîmplat anul trecut, s’a adus la cunoştinţa tutulor vinzătorilor de vite, cari vor veni la Cîmpu-Lung, să aducă pe lingă certificatele de provenienţă şi certificate de sănătate a vitelor lor. Măsura este luată în vederea înlătu-rărel contagiunel de febră aftoasă. Astăzi se va deschide testamentul reposatuluf Evlogliie Gheorghiefl'. La deschiderea testamentului vor asista atit rudele defunctului cît şi personalul agenţiei bulgare din Capitală. Se crede că a lăsat în Romînia mal multe legaturi. Judeţele Dîmboviţa şi Putna au fost autorizate prin decrete regale să împrumute cel intîiă 50.000 lei, iar cel al 2-a 60.000 lei pentru repararea podurilor stricate de ultimele inundaţii. Numărul divorţurilor în cursul auuluî trecut, în ţara întreagă, a fost de 1032. Comparativ cu anul 1895, se observă o creştere de 92 pentru anul 1896. In acelaş an, numărul căsătoriilor s’a ridicat la 40,745, contra 35277 din anul 1895. Ex. Sa Kiazîm-bey, ministrul Turciei la Bucureşti, a plecat aseară la Sinaia, unde va petrece o parte din vară. D. general Stoilov, comandantul di-viziunel din Craiova, după o şedere de cîte-va zile in Capitală, a plecat la comandamentul săă. D. Ion Kalenderu, administratorul Do-menulul Coroanei, care a conferit erl cu M. S. Regele, s’a întors astă-zl în Capitală, venind din Sinaia. D. St. Christu, prefectul judeţului Vlaşca, a sosit în Capitală. Venirea sa in Capitală este în legătură strinsă cu situaţiunea proastă ce i s’a creat, faţă cu administraţii săi, de unii dintre colectivişti. Credem a şti, că prefectul de Vlaşca vrea să ’şl limpezească situaţiunea şi să fie pe deplin satisfăcut în cererile sale,— contrariu, d-sa este hotărît a ’şl menţine demisiunea, dată acum 15 zile. Aflăm că A. S. Principesa de Coburg, mama A. S. Principesa Mar ia, este aşteptată la Castelul Foişor, în cursul săptămînei viitoare. Mal multe persoane sosite din strei-nălate ne încredinţează că în Ungaria, de la Budapesta la Temişioara, porumbul este foarte frumos şi promite o recoltă abundentă ; de la Temişioara însă pînă la Vîrciorova este din ce în ce mal slab. Regia monopolului tutunurilor a scăzut, cu începere de Marţi 8 Iulie, debi-tauţilor ordinari remiza de la 4 la 3 la sulă, în scopul de a avantaja pe debi-tanţil speciali cari n’au voie să vîndă altă ceva de cît tutun şi ce’e necesare pentru fumat. Măsura aceasta a produs o mare nemulţumire printre debitanţil de tutun. Mulţi din el sunt hotărîţl de a numai lua spre vînzare fabricatele regiei. D. Gh. Radu, actualul primar de Fălticeni, care a făcut cunoscut ministerului instrueţiunel publice — că acceptă numirea provizorie la catedra de economie politică de la facultatea de drept din Iaşi, — şi care a şi fost trecut pe statele de lefuri ale acelei facultăţi pe luna Iulie, continuă a gera şi afacerile primăriei. întrebăm pe d. Fericliide, cît timp va mal tolera acest abuz, care impacientează mal cu seamă pe d. deputat Gh. Ghiţescu, doritor de a deveni primar, spre a se mal despăgubi, măcar cu onorariul, de pierderile ce a avut la moşia Dîmboviţa, din cauza ultimelor inun-daţiunl. Se ştie că o teribilă epidemie de febră aftoasă se ivise, în cursul luuel Maifl, între vitele cornute din ţară. Cu deosebire In Moldova, ea luase proporţii considerabile. După o statistică publicată de direcţia generală a serviciului sanitar, numărul vitelor cari ati rămas încă nevindecate, în urma măsurilor luate, este de 11.208. l>in Galaţi Am vorbit în unul din numerile noastre trecute despre cele două baloturi de saci, —în număr de peste 4.000, — cari ati fost scoşi din apă, la Galaţi, cu prilejul pompă-rel bălţilor din Bădălanul inundat. Astă-zl, ca o nouă dovadă de risipa banului public, de neglijenţă şi incapacitate, ies la iveală alţi 3 800 saci, părăsiţi pe şoseaua Brateşulul de către oamenii administraţiei comunale. Nu numai că u’ati servit la nimic, dar şi aceşti saci s’ar fi pierdut, dacă comandantul pieţei Galaţi, mal milos pentru banul public de cit primarul Plesnilă, n’ar fi dat ordin să fie strînşl şi daţi la cazarmă. * * * De-abia peste o săptămînă, gara Galaţi se va putea muta în vechiul local din Bă-dălan. De şi apele aii fost pompate, totuşi edificiul este încă umed şi are nevoe de a mal fi lăsat cîte-va zile încă, pentru a se usca. * * * Modul scaudalos cum se împart ajutoarele la populaţiuuea săracă din vale, dă loc la continue protestări şi reclamaţiunl. Ieri, femeia Paulina Gardeli, văduvă, în etate de 70 de ani, locuind în partea înecată a valel, str. Ilicea No. 20, a venit la redacţia ziarului «Galaţii» şi s’a plîns că de vr’o două săptămînl, zilnic merge la primărie şi este gonită de însuşi primarul, înaintea căruia a căzut chiar in genunchi, cerînd milă. D. primar a bruscat pe biata femee, şi i-a spus că este bogată (?) şi deci nu poate să-l dea nici un ajutor, ori cît ar plînge şi şi ori cît s’ar milogi. Situaţia agricolă Ştirile sosite astă-zl din ţară anunţă că seceratul griului s’a terminat în toată ţara, cu mici excepţiuul, pe la unii din ţărani. Asemenea este aproape sflrşită şi secera ovăzului. Ploaia căzută erl aîmpedicat treeratul şi astă-zl, grînele fiind foarte umede. Porumbul, în urma ploilor de Sfmbătă şi pînă erl, este, cum zice ţăranul, vesel. Porumburile semănate timpuria şi muncite la timp sunt frumoase şi promit o recoltă chiar abundentă. Dar nu acestea sunt cele mal numeroase. Chiar pe luncile Argeşului, renumite pentru produsul porumbului, sunt localităţi întinse unde porumbul este cu desăvîrşire prost. Ori cit de bine să ’l fi făcut ploile căzute, cu grea se va îndrepta şi producţiu-nea va fi slabă. Pe liugă aceasta este sigur că mult porumb va fi anul acesta crud, şi din vreme guvernul ar trebui să ia toate măsurile trebuincioase spre a nu se culege de cît clnd va fi copt Tutunul se presintă întocmai în acelaşi condiţiunl ea porumbul. Inul, care ocupă întinderi mici, nu promite de cît o recoltă mediocră safi mal bine slabă. Numai preţurile grînelor sunt bune, şi nu numai că se vor menţine, dar în general se crede că hectolitrul va ajunge,—pentru grînele bune şi curate, fără corpuri streine şi fără secară—chiar la 14 lei. Dar cu toate aceste preţuri îmbucurătoare nu se va putea compensa slaba pro-ducţiune la pogon a griului. Netermiuîndn-se încă treeratul şi prin unele localităţi abia începînd, nu putem şti cu precisiune ceea-ce va da, dar în general se vorbeşte de 15—20 de baniţe mari la pogon. UliTIHA ORA Serviciul „Agenţiei Romîne** In ziua de 4 Iulie, pe moşia Lunca, proprietatea d-lul Ion Plesnilă, fiind de faţă şi d. Lascăr Catargi, mare proprietar din vecinătate, s’a făcut experienţă cu locomo-bila Advance cumpărată de d. Ion Plesnilă, de la casa Ausschnitt din Galaţi. Loeomobila a parcurs sub conducerea unul conductor american distanţa Galaţi— Lunca, 60 kilometri, cu cea mal mare uşurinţă la urcat şi coborît. La Luncă ea a fost supusă la diverse încercări. Intre altele a urcat uu deal pe o lungime de 320 metri, panta fiind 11 la sută. Loeomobila Advance, ca ultimă crea-ţiune, e cea mal recomandabilă prin uşurinţa cu care se transportă de la uu loc la altul, prin soliditatea, simplicitatea şi avantajele ce le aduce proprietarului. Această locomobilâ îşi duce cu sine apa şi combustibilul necesar. Serveşte la arat, trăerat, măcinat şi la tracţiune, dueînd după ea o greutate de 25.000 kgr. Scapă pe proprietar de un număr însemnat de bol pentru arătură şi de braţe de mutică. Asistenţii atl admirat acest mare progres pentru agricultură. Din Drapelul: Casierul gării din Tecuci a trimes erl la Bucureşti o ladă cu două săculeţe în care se aliaţi suma de 18.000 lei dintre care 15.000 în bonuri, recipise etc., iar 3.000 în numerar. Pentru primirea acestei lăzi a semnat borderoul conductorul Georgescu Constantin al 11-lea. La predarea lăzel se constată că ea a fost deschisă şi întreaga sumă sustrasă. Lada s’a deschis prin scoaterea ferului şi ruperea peceţilor. Operaţiunea aceasta trebuia să se facă în alt vagon şi nu în acel al ambulanţei, căci sgomotul spargerel ar fi deşteptat pe mal mulţi. Toate bănuelile cad asupra conductorului care a semnat borderoul de primire. D. Puiu Alexandrescu, şeful serviciului de siguranţă, a anchetat azi cazul. Madrid, 9 Iulie. O răscoală a isbucnit la Barcelona. Geandarmeria a fost atacată cu pietre.— S’a trimis întăriri la faţa locului. Atena, 9 Iulie. Se asigură că delimitarea strategică coprinde posiţiunile din jururile lui Nezeros şi Aualipsis. Noua graniţă va trece deci pe Ungă Iacul Nezero. Satul Gritzovali se va ceda Turciei. Italia a propus puterilor măsuri coercitive în contra Turdei, dacă aceasta nu cedează dorinţelor Europei. S’au semnalat lupte între Turci şi insurgenţi! tesalienl. INSERŢII ŞI RECLAME Domnule Redactor, Pentru restabilirea adevărului, rog, cu profund respect, să publicaţi în stimatul dv. ziar următorul certificat iscălit de către fruntaşii comercianţilor engrosişti din Capitală. Cu distinsă stimă IV. Şapira. CERTIFICAT Certificăm că interesele noastre comerciale ati fost bine reprezintate de către firma : Şapira Leivy <£• Co., precum şi de fie-care din asociaţi în parte, ori de cite ori averea noastră a fost m mîinele unor debitori (faliţi) de rea eredinţă şi că şi-aii dobîndit încrederea noastră numai prin seini şi conştiinţa cu care aii apărat interesele noastre, servinduse in majoritatea cazurilor de cel mal eminenţi avocaţi din ţară. 1897, Iulie 7. Luca P. Niculescu Vasile S. Tudoran Iosepli M. Cohen G. M. Breyer fii Solomon iiecliter liti Faun & Kimmel Nae Paucu Ch. Lazarovitz Carol Gruu M. E Frănkel Fraţii Finkelştein Marin Rădulescu losef Eskenasy & Co. Fraţii lancu Sarnuel Steinhart Ioau Băicoianu Wexler £ Zwftlfer M. D. Algazi G. Peteu Fraţii Bernfeld & Co. Fraţii M. Naelnnias Fraţii Hasan Sigmund Hift Ştef. Constantinescu 1. Rosenbaum Ef. Leiboviel Ţintărdnu & Weinb, Avr Einhorn ifr Co. Koritzer & Horovitz Solomon & Marcus S’A. 13XJS II A 1.1 It A ! Şi auui acesta mălnra a făcut ravagii inBpăimlntătoare. Majoritatea grinelor romtneştl sunt atacate de această ciupercă uricioasă. Ar trebui să desperăm de viitorul agriculturel noastre, dacă nici de acum Înainte ea n'ar putea fi ferită de această calamitate. Din fericire însă, agricultorii noştri, in schimbul unei cheltuell foarte neînsemnate, pot avea la indemină cel mai sigur şi mat neîntrecut leac împotriva mălurei (tăciunelui) la grine. Acest leac este fără îndoială: Salamura de murat seminţele de gr iu, marca 99JFJL O JFIMCA.” preparată de d. Ioau Pefca, fost vechio preparator chimist la laboratorul de chimie al scoale! militare din Craiova.—Analizată şi recomandată de Institutul de chimie universitar, cu certificatul No. 1296, din 21 August 1895, eliberat de eminentul chimist I>r. A. BERSARD. Probată cu cel mal mare succes în toată ţara, după cum se constată cu prisos din numeroasele certificate şi scrisori de mulţumire, liberate de cel mal inarl proprietari de moşii şi arendaşi din ţară. Salamura de seminţe, marca „FJLORICA", ajută creşterea şi desvoltarea bobului, şi distruge cu desăvîrşire germenele mălurei (tăciunelui). Salamura de seminţe, marca „FLORICA", se vinde în pachete de aprox. 420 gr., şi pbrtă pe eticheta marca de fabrică: «FLORICA», cît şi semnătura preparatorului, d. Ioau Pefca. Un pachet ajunge pentru 2 pogoane. Trei pachete ajung pentru 2 fălci (Moldova). Modul de întrebuinţare, care e cit se poate de simplu, este tipărit pe fie-care pachet. ( a toate preparatele excelente, salamura de seminţe, marca «FLOR1CA» ’şl-a găsit imitatori de care agricultorii suut rugaţi să se ferească. Pentru a înlătura orl-ce păcăleală, să se observe bine ca pachetele să poarte atit marca de fabrică «FLORICA» cît şi semnătura preparatorului, d. Ioau Pefca. Reproducem, peutru a convinge şi pe cel mal puţin increzătorl, următorul certificat ai unuia din cel mal mart agricultori din ţară: *Semănînd săminta murată cu salamura marca „FL0RICA“, am constatat că griul meii «n’a făcut absolut mălură, cu toate că timpul anul acesta a fost rece si ploios. Mulţumiri'e mele *pentru acest leac minunat contra tăciunelui». (s) S. A. llaracopol. Arendaşul moşiei Şagarcea, domeniul Coroanei, Doljiu. Salamura de seminţe, marca .. f'f OMt If’.t", se găseşte de vînrare pe la diferite magazine de manufactură, coloniale şi cleposite de maşini agricole din ţară şi la grinari. Depozitul general pentru Romînia. este la d-nil Th. 1). IMmltreac.u A Petrlno, Craiova. t Jalnicii fii: Victor Simon, Radu Simou, Caton Simon, Honoriaa Simon ; frate • Ata-uase Philipidis noră: Elvira C. Simon şi rudele aii durerea a face cunoscut încetarea din viaţă a prea iubitei lor mamă, soră şi soacră Melpomenie J. Simon încetată diu viaţă la 9 Iulie a. c„ în etate de 64 ani, şi roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii, cari din eroare nu vor fi primit bilete, să bine-voiască a considera aceasta ca atare şi a asista la ceremonia funebră, ce va avea loc Joi, 10 Iulie, ora 2 p. m., la domiciliul defunctei, strada Sf. Vineri, No. 21, de unde cortegiul va porni la cimitirul Serban-Vodă (Belu). Băile Bălţăteştî f) ltăile Minerale ealde cloro-wo-dtce, iodurate şi broiuurate, aualoage cu apele : Kreutznach, Ilamburg, Ischl, Reichen-hall, Aussee, etc. speciale contra liiuphatismu-lul, scrofulel, rachitismulul, supuraţia glandelor liinphatice, abcese reci, boule de piele, maladiele oaselor, debilităţel generale, precum |şi în toate boalele de femei: metrite acute şi cronice, eu-dometrite, salhingite, etc. tumorilor uterului şi anexelor. 2) îs vor ui C uza-Vodă. — Isvorul C uza-Vodâ, apă de băut, foarte bogat in sulfat de sodiu analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, isvor din care se extrage : sarea purgativă de Bil-ţăteşti, este foarte folositor în toate boalele de stoinah şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsie, catar acut şi cronic a) stomahulul, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, consti-paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenică, hydropisiile şi obesitatea. T6te ceste maladii se vindecă în urma unei cure sistematice făcută cu apa satt sarea de Bălţăteştî. 3) Stabilimentul de Inlialaţle şi Pul-verisaţle minerala.— Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, goaiaeol creozot, rucaliptol safi orl-ce esenţă urmată de pulve-eisaţie de apă minerală; arangial după sistemul Reichenhall şi Ischl, este foarte folositor in toate boalele de nas, gât şi mal cu seamă în bronchită, emphiseme, astmă şi tubercutosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism. 4) Stabiliment de Hydroterapie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masage, executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camera pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25°/o.— Sesonul incepe de la 1 Iunie st. v. pină la 1 Septembrie. Pentru orl-ce inforraatiunl, ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la: Martorul Stasnatin BÂlfăteştî. judeţul Neamţ. Farmacia ANDREI CRUCEANU Din Ttrgn-Neamţu Sub-semnatul am onoare a înştiinţa pe onor. Public, care este hotărît a visita, în timpul ve-rel oraşul Tg. Neainţu, renumitele băl de la Oglinzi sau splendidele locuri de vară din împrejurimile oraşului Tg.-Neamţu, că diu luna Ianuarie a. c. am luat în posesie farmacia din acest oraş şi că n’am cruţat muneă nici bani pentru a o ridica la nivelul farmaciilor celor mal modeme, înzestrînd’o tot o ată in belşug cu din toate necesare, aducind pe lingă un de-posit mare de droguerie, preparate streine, articole de cauciuc, săpunerie, parfumerie, eau de cologne, etc., etc., şi un mare deposit de ape minerale din ţară şi streinătate direct dela surse. Ast-fel că sunt în posibilitate de a servi pe onorabilii visitatorl. cu diu toate ce se atinge de branşa mea de farmacist. ştim», Andrei Oruceanu. Mal eftin ca orî-unde ROM ŞI SPIRT Pentru TISINATA Rom englezesc. .... • • • -1.20litrul Rom Vanilie, veritabil • Rom Ananase • • » • . Alcool de vin • • • - 2.— « Spirt de maşină .... Asemenea toate mărfurile de cofetărie cu preţuri reduse. Dumineca şi în in orl-ce zi de sărbătoare, co-etăria mea este deschisă. T. D. CREŢULESCU Strada Carol No. 47, LA ÎNGER. MAGAZINUL NOSTRU DE Manufactură şi Braşovenie En-gros şi Detail din strada Bărăţiei No. 6 şi 7, m’h muiat vis-â-vis, în localul săti propria 12, Strada Bărăţiei, 12. Cu această ocaziune anunţăm clientelei noastre şi pe Onor. public, că posedăm tot felul de p Ax x, An i k cu deosebire pentru Poloage, pentru Zăblae de cărat producte, precum şi JfM U Ş A Jfl A Ia JE de pânză albă uşure, negudronată, IMPERMEABILA, (prin care nu trece apa) pentru învelitul Maşinelor şi altor tre-buinţi la agricultori, precum şi tot fetul de FRINGHIERIE: Odgoane, Ştreanguri şi Căpestre de cînepă fină. Toate acestea, produse ale fabrice$ mecanice de PÂNZĂRIE şi FRINGHIERIE din SOSEA.UA BONAPABTE Deosebit de acestea posedăm tot felul de Sac! englezeşti şi Sac! de pînză din fabrica de aici. Toate acestea cu preţuri moderate. Oa stimă, Drăghlceauu Popettca. Or. Mirînescu Laureat al Facultăţeî de Medicină din Paris Medic şef la spitalul de copii, şef clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII Strada Dreaptă,20. I>r. I. T. Mera Medie roinln KARLSBAD, Marktplata Tempel Dr. Ion Calinciuc MARIENBAD, VILA COLUMBA Dr. 1*. CI ora n u FRA.VZF.SBAII srOA.VSSI'KASSE VIUA KOHOI’VIUS fi. Doctorul Ctalimir de la facultatea din Paris Special pentru boalele de itemac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—i De vînzare al Buşteni locuri de vile proprietatga Dumitru Cezianu, situate la cea mal frumoasă poziţie, pe valea Cerbului, şi la adăpost de vlnturl. Gara Buşteni la 300 metri depărtare. A se adresa: în Bucureşti la Societatea de Construcţie, str. Doamnei, saii la Buşteni la d-nul Eliescu, administrator. La toate MONOGRAMELE.—Foarte important pentru Damei Pelerine de postav foarte elegante sutaşate de la Fel 15 in sus. Pelerine de Mătase foarte elegante perlate şi garnisite, dela Lei 40 în sus. încercaţi şi vă veţi convinge. Se primesc de prelat şi sutaşat cu maşina şi I-J mina: Pelerine, Rochi, Jachete, Balero, Figarourx, etc., cu aplicaţiuul şnururi, fir, perle, fluturi, in toate colorile cu desenări parieieue safi după orl-ce jurnal. C. STEINRACH, Bucureşti, str. KarageorgevicI, 13, vis-â-vis de sala Hugo, iu dosul pasagiulul Vilagoss, lângă poartă. ' SAL SACHS BUOUBE^Tl. - BBA1LA. - VABNA. Recomandă pentru sesonul curent 1807 MANOE de secerat cu aparat de legat snopii PLANO 3 PREVĂZUTĂ CU ROATA VOLANTA JftA81JXTJE de secerai simple „IML,AJVO” GBEBLE AUTOMATICE „PLAI O” SJF1PAHA JMAMMiA L0C0M0BILE Şi TREERATOARE cele mal perfecţionate, model 1897 din renumita lubrică AVFLING de PORTER Ltd (Rogclieister) mor! de măcinat, pietre franceze, venturător! PLUGURI, GRAPE, TRIORI, etc. etc. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Societatea anonimă a hTrtiiior Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi !n urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro* mîneştî, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor.de grăsime. A pus în vinzare în Bucureşti vechea şi/prea bine cunoscuta trrUe do ţigară PAJI AMA Singura hirtie de orez de Panama care; Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor rominştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon hiyh-liff. Depozitul g-1 al liîrtieî «Panama» : Bucuroşii slr. I’inzurI No. 10. Unde se vor dresa ţoale informaţiile fii comandele Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Bonlevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondentă.______________ SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica De la Cotrocenl Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu eîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. CASA DE SCHIMB HESKI & SAMUEL BUCURESCI H». 5 Strada Lipscani H«. 8 Cumpăr* şi vinde efecte oui>fico şi face arl-« schimb da monezi. Cursul pe ziua de 7 Iulie 1897 Cump. Vind Rentă AmortisahiU. . . 87 7* 88 — 5 » Amortisabiifc. . . 99 ’/» 100 - Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1983 102 95 102 96 7. 8»Ă » » * i8«0 97 v. 97,7, 32 V* *»/« Scrisuri Funciar Rurala . 92 5*/« > » Urbane . 88 V* 88 7* S*/> > * » laşi . Acţiuni Banca Naţio tîă. 84 7» 85 1350 860 — » » A- colă . 334 — 338 — » Dacie Ro- nia asig. 4Î0 — 424 i S-tea V . tonala asig 460 — 464 — S-iatea de oOnstrucţiun! . 154 — 157 — Florini valoare Austriacă. 2 îl 2 12 EfSrcî Germene .... 1 îo 1 25 Baenote Franceze . , . 100 — 101 — * liaiieue. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 S 70 Les Veritibles Eaux Minerales de VICHT iont its Sources VICH Y- £TAT c£lestins GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiobr le nom aur la Capaule et l'Etlquette. Les Seules Veri tabiet Pastllles de Vlchy soni les Pastilles YICHY-ETAT labrlc[ufeea aveo lea aels naturala extralta dea Eaux VichV-Stat Cqmprimes de Vichy aux aels naturela VICHY-tTAT pour prtparer l’eau artiflcielle de Vlchy itzeutt. Agent GMral pour la ROUMANIE. BULGARIE, SERBIE: A. O. C&SISSV, Bueareit De ARENDAT pe termenul de la 23 Aprilie, 1899, moşia I*lăeinta-Sil©-bozia-C/OiiacIii jud. Covur-luT, o oră de la gara Independenţa, circă 2,700 fălci pămînt roditor, populaţie deasă la adăpost de inundaţie. A se adresa: V © g o r 1 d y 36, Rue Ecuries d’Artois, Paris. AVIS Iu urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujoii, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, ad găsit o moarte crudă, nu putem Îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, in schimbul unul premia minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 5(1.000. AVIS IMPORTANT Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie cft am mulat fabricele mele de: Umbrele, Corsete şi Cravate «lin STRADA «ABllOVEKl No. 47 în S THA /A l EAHOE IVo. 1i4 (etaginl de sus) FOST DEPOUL D-LUI PliAUEIt «LA UHSU-. Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface orl-ce cerere a onor. public, rog să bine-voiască a visita Depoul meO unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor cât şi preţuiile foarte convenabile. Cm distinsă stimă, I. SiOSIlMU 1W. Sucursale : Calea Victoriei No. 8 şi No. 33 şi Slr. Şelari No. 22 1 wmmtwa APPEL & Comp. Bucureşti. 9, Str. Doamnei, 9. Bucureşti. Maşini IihS ustriale iîe t ot felul Cu abur şi cu mîna, cazane de abur. Rezervoare de tablă de fer, etc. Mare Depozit de Ţevi «le fer şi accesorii. — Ţevi de soiulage. Pompe cu abur, din renumita fabrică americană The Snow Stoarn Pump Works Buffalo, America. Pompe cn mina, cablu de sîrmlt do oţel, pentru puţuri de petrol şi alte scopuri industriale. REPRESENTANTA GENERALĂ A CASEI FREUDENSTEiN & C™, BERLIN Fabrică de şinl pentru căi ferate şi mine, căi ferate transportabile, schim-’ bătorl de cale, plăci invîrlitoare, locomotive, etc. In tot-d’a-una în depoii: ŞINE, VAG0NETE, etc. kepkesentanţî pentru romania a oaseI F. WE«iTHEIM Ac Comp. Fabrică «le Case «ie ier, Casele, etc. Direcţiunea Epitropiel Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” B’n ştii u| are La 15 Iulie a. c., ora 2 p. m. (al Jl-lea termen) se va ţine licitaţie publică orală, în camera şi Înaintea Epitropiel acestui spital, pentru un period de 5 anî, începător la 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietăţi rurale ale spitalului, situate In acest judeţ. a) Moşia Ciocaul, din comuna Ciocani, plasa Corod-Perescliiv. Gurantia provizorie 4,500 lei, b) Moşia Raiil, din comuna Murgenl, pl. Tîrgu. Garanţia provisorie 3,4)00 lui, şi c) Pămintul de hrană numit «Var&mi-zoaea» din comuna Bârlad, bliza ciâng. Garanţie provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţinea couform ari. 08 -79 din legea comptabîliţâţei publice. Coudiţiunile generale de arendare, precum şi cele specialo se pol vedea în fiecare zi de lucru în cancelaria Epitropiel între orele 9—11 a. in. Director, Dr. T. Cerchez. ___________Secretar. W. Kaminski. PIAIIIE Belit renumiţii fabricii GUST. ADOLPH IBAOK BAK1ES t'OiKlută In auiil 1791. DE VÎNZAIIE pe preţurile falnicei la A. EEEHMAJEX BUCUREŞTI. Strada Decelai No. 20. atelier re l acatiiserie SM mV'JTSiU flO RiJSTlt l’C ŢMVRTJE St K f'JUIt i. ii 4; 4 - Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fier pentru Binale piecuin : Grilaje Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. Specialitate : Florărie, Sere, Gradine de iurnă, Balcoane de fler, etc. etc. Se primosc comande pentru provincie: --- P1ÎEŢUBI MODERATE VECHIUL. JIAGASIU - I>E -LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE ŞI 0RÎ-CE INSTALAŢII! NÎ MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPHER 61. Cale» Victoriei, 61 (vis-n-vis ie Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai in Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. HAI de AU Ulii Miffienice recomandate de toţi medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă n es uni sbs tema tice * CU AER COMPRIMAT INVENTIUNE J ţggştmBum.i ^'PRAPARATj NEÎNTRîCUTii UEMTHU CONSERVAREA: DINŢILOR CLOSETE «tout a l’egout» higienice şi sistematice STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURI şi DULCEŢURI hermeticeşte închise, de toate mărimile Unicul DEPOU în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBRUDER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LAMPl ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WUNDER», toate cu aer. DE ViNZAKE UT0ATE FARMACIILE* 0R0GUERIILE Şl MA6ASINELE DIN — ŢARI Şl DIH TOATA LUMEA S0CIETE DE PRODUITS HYGIEN1QUES • STAPLER & C2 ■ VIENNE: PARIS: SXMIILGENTZGASSE 27 RUE DUTEMPLE 197 * • DEPOUL GENERALpemtruROM ANI A : » S* CH. lazarovitş#bucure|ti#j 7" STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orî-ce fel BUCUREŞTI.—Strada Sf. Dumitru, 3. CEL MAI MARE DEPOS1T de toate ARTICOLE TECHNICE TURURI DE FONTĂ, DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APÂ, etc. etc. POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROLEU ROBINETE pentrn APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMANTĂ ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBLLE CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE MAŞINI ŞI UNELTE DE 0RI-CE FEL Table de fer Negre, Plumbuite ţi «Jalvniiisate Table «Ic Zinc, Oţel englezesc ţl Bessoiucr ATELIER PENTRU ^ReFaRAŢIUNI DE MAŞINI Fabrica «le Halamale ile Ier tţi de Alămii flroiiHce hi Feraric «lc construcţii de orl-ce fel CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc. Secţiune pentru articole do precisiune: Părţi de muniţii de rosboiu NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150. iwwifliinwîriiuniiii'i'iiiwi i înmiii muu I0HN PITTS BUCURESCI.- Strada Smârd&n No. 7, (Casa Zerlendi) REPRESENTAT PRIN ■BjOUIS s^hohpobf Cel mal vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felui p Garnituri de treerat (Sistem perfecţionat). Maşini de secerat şi legat 5y MAŞINI DE SEMAHAT IN LAT ŞI IN RINDURI MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE Din renumita fabrică PETZOLD & Comp. ING. LIMITED, Berlin PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului. Din renumita fabrici F. Zimmermanr & Comp. (Soo. p- A.) Haila "i8 G«rmi.iila BIUROU TECHNIC pentru instala ţi uni de forţă şi lumină electrică, precum şi pentru celeTalte instalaţiunl electro-teclinice. MAŞINI DE SCRIS (sistem american). Depoii permanent de tot fotul de maşini pentru agricultură şi Industrie» precum: Motoare, Vînturătoare, Triorî, Batoze de porumb, Maşini de huruit, Maşini de presat orz sau ovez, Muşamale impermeabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc. îoHHnBîcî n execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. WATSON & YOII1LL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEj BUCURESCI. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. VfNTURĂTOĂRTr „ J¥ O V i» E ES E E T M A .ou no ii litrii ajtaraf fie iuti fur (i pe patru rotite, mani- j reţii, eon unirii şi S3 eiite __ ,• APARATE ELBYATORE! DE UMPLUT SACÎ §1 ^ Triorî în diferite mărimi; SDROBiTOţRE DE STRUGUR!! TWASCUBI de TIW| MUŞAMALE Tocătoare, Urluitoare, Grape flexibile, etc., etc. Cututoaae, ituntrate gratie* şi franco. CELE MAI BUNE STOFE PENTRU COSTUME SI PARCE SI URI DE BAKBAŢI LA GRON & C 0MP.1 DEPOUL FABRICELOR de POSTAV 4A BrCDREŞTi -ir IO STRADA LIPSCANI |D A se observa bine firma şi numărul MG, VÎNZAREA ÎN DETALIU pe preţurile originale ale fahricelor La Typografla EPOCA se află de vin-care hirtie maculatură cu 50 bani ki-logr. in pachetede cite 10 kilograme. ULEIURI MINERALE PENTRU UNS MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE PRODUSELE PABRICEÎ STEAUA ROUÂAA Societate anonimă pentru Industria PetroleuluT Capital Mocial: Lei aur 10,600.000 diu cure Iei aur 7,000,000 deplin vărnaţi. Pentru COMENZI şi INFORMA'JTUNI A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL r. ZWEIFEL BUCUREŞTI GALAŢI IAŞI Calea Moşilor, 31. Str. Egalitătei, 16. Slr. Mitropoliei, 8. Ifl. IlOllAX Galaţi şi Brăila REPRESENTANT SI DEP0S1TAR PENTRU FABRICELE RENUMITE iN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE EAiAltE HO ii TEESt, Viena Aparate de Ape Gazease, Syfoane, Umplutoare, Sticle, etc. etc. S. REIQH & C-ie, Viena Wlicle pentru sifoaue din Bobemia, Sticle pentru liinonadă, Sticle pentru vinuri, pentru bere, şampanie, eognae, ete. etc. BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manchester Aparate de fabricat Apa Gazoasă,Umpluturi englezeşti «Monarch», Sticle, etc. DAN KYJLANI>S Iaimited «arnsley STICLE englezeşti pentru limonada UMPLUTOR englezesc cunoscut ca cel maî bun, zis şi «Rapid Paragon», etc. IO!MIM Wm MtOIftSOA Barnsiey SPECIALIST PENTRU STr.l.E ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE Preţuri eorente ttupa cerere grafit* şi franco papier fayardTblây*; Mal mult «le l/t de secol succes proclamă supenoi ititea sa In tratamentul de gnfnral, Iritiiţiniie'i peptnlnt, f fluenţa, dnrerl reumatismale, «ertnttturl, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Aels Important Se face cunoscut onor. vizitatori aî staţiune! Buşteni, că Ilole'ul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente in coudiţiunile cele mal avuntagioase, cu ziua, luna saîi sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat iliml şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lu! Simuleseu. Noul antreprenor-Hotel Buşteni. Cel mal bun VACS Parisian pentru i.irălţăniiute La Typografla EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte 10 kil >nm nr «n—r - BUCUREŞTI - Tipografia EPOCA Strada .Clementei 3. — BUCUREŞTI www.dacoromamca.ro l — —II.SWM '