SERIA II.—ANUL HI. No. 503 Ediţia a treia NUMÂRUT^IO BANI ABOMAHIKlffTfiLE La cep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi atreinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » > > 35 , Trei luni . . . 8 » > » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELENU SE ÎNAPOIAZĂ BEMtŢIA Ho. 8 - STRADA CLEMENŢE! - No. 8 MERCURI, 9 IULIE 1897 NUMĂRUL^IO BAN! ANIJSt’irEILE In BucareştI şi judeţe se prinţese numai la Administraţie In atreinătate, direct la adtninietrafie şi I* toate oficiile de publicitate Anuncinrl la pag. IV....0.30 b. linia » » » ni.......3.— lei » * * » II.......3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rindu! Un număr vechlă SO bnisl TELEFON ADMINISTRAŢIA No. S — STRADA CLEMENŢEI No. 8 0 MICA SCARPINATURA Pe «Voinţa Naţională» o tnănîncă spinarea, căci numai aşa se explică cum ea are curagiul să abordeze chestia finanţelor şi să debiteze din noii cunoscutele clişeurl liberal-naţionale cu privire la budgetele pe anii 1896—97 şi pe 1897-98. Foaia liberală, în două numere tre cute, ocupîndu-se de budgetul pe anul 1896-97, se laudă că acest budget se va solda cu un excedent de 3,600,000 lei, adăogînd următoarele : «dacă nu se des-«fiinţa taxa popăritulul, şi dacă d. mi-«nistru de finanţe nu urca taxa alcoolu-«lul, exerciţiul 96-97 s’ar fi Incheat, «probabil, nu cu un excedent de 3,600,000 «lei, ci cu unul de peste zece milioane». Apoi, întreabă în special pe «Epoca» : «cum rămîne cu articolele-seril scrise «pentru a se dovedi că exerciţiul 1896-«97 va trebui să se înehee neapărat cu un deficit ?» Vom răspunde «Voinţei Naţionale» şi îl vom dovedi ceea ce deja i’am dovedit, că partidul liberal n’are de ce să se laude şi că aşa numitul excedent de 3.600.000 Iei este o simplă aparenţă, dacă cercetezi modul cum s’a alcătuit budgetul pe anul 1896-97 şi dacă ţii seamă de terenul pe care de mal bine de un an s’a pus discuţia intre noi şi liberali. In adevăr, ce susţin liberalii ? Eî susţin că graţie bunel administraţii a finanţelor Stalului şi fără a recurge la nici un fel de imposite, el, nu numai că ati echilibrat budgetul pe anul 1896-97, dar că astăzi se constată că acel budget dă chiar şi un spor. Neadevăr patent. Să vedem cum alcătuesc liberalii budgetul pe anul 1896-97. Venind la putere aceşti domni, pe lîngă veniturile exerciţiului 1895-96 (budgetul conservator) mal adaogă următoarele noul venituri : 1) Rambursarea sumelor împrumutate locuitorilor, 400,000 lei. 2) Anuitatea bunurilor vindute con- form legilor din 1881, 89 si 96, 2,000,000 lei. ' 3) Venitul efectelor Casei de amorţi* sare, 300,000 lei. 4) Numerarul disponibil al Casei dea-mortizare, 3.600,000 lei. Iată deci budgetul pe anul 1896—97 sporit cu venituri extra-ordinare, cu resurse create din nou, în valoare de 6.300.000 lei. Este atîta ? Nu; este ceva mal mult. Conservatorii făcuseră în 1895 ultimul recensămînt pentru aşezarea contribuţiilor directe. Cu ocazia acestui re-censămînt s’a constatat că contribuţiile directe pot fi sporite cu aproape patru milioane, de vreme ce bogăţia ţărel crescuse. Să se noteze că aceste patru milioane eraţi o resursă cu totul nouă, care nu putea figura în budgetul celor cinci ani din urmă şi care era menită a fi alocată în budgetul anului 1896—97, pentru prima oară. Adăogînd deci aceste patru milioane, la cele 6.300.000 deja arătate, urmează că d-nil liberali au sporit budgetul Statului pe anul 1896—97 cu 11.000.000 în cifre rotunde, dacă ţinem seamă de alte cîte-va creări de venituri de pe la diferite ministere. Acum, după ce am văzut urcările de imposite, să vedem degrevările. Ele sunt două: taxa asupra cierului, în valoare de trei milioane, şi scăderea care a resultat din urcarea taxei asupra alcoolului, în valoare de 3.600.000 lei, cum o spune «Voinţa». Cu alte cuvinte, o degravare totală de 6.300.000 lei. D’apol bine, iluştri financiari, această degravare de 6.300.000 n’aţl făcut’o din resursele ordinare şi productive ale veniturilor Sfatului, ci din adăugirile şi împrumuturile extra-ordinare la cari aţi recurs la alcătuirea budgetului pe anul 1896—97, după cum v’am arătat mal sus, în valoare tot de 6.300.000 lei. Pentru a’şl plăti satisfacţia de a suprima taxa clerului şi scăderea momentană a impositulul’asupra alcoolului, colectiviştii ml executat pe săteni pentru sumele împrumutate în timp de foamete, aii pus mina pe anuitatea bunurilor vîn-dute sătenilor, aO confiscat numerarul şi venitul acumulat al Casei de amor* tisare, etc. etc. Este acesta un act cu care să se poată lăuda un bun administrator financiar ? Şi se poate numi degrevare reală, faptul că, pentru a suprima un impozit nepopular, un partid recurge la expediente arbitrare şi la acte de başl-bu-zucie ? Fiind aşa, este o mare îndrăsneală a ni se spune că, cu toate că s’ail făcut degrevări, totuşi budgetul pe anul 1896-97 presintă un excedent I Degrevările nu s’aQ făcut din partea vie şi organică a budgetului, nici pe baza veniturilor sta tornice şi solide ale fiscului, ci recur gindu-se la expediente ca cele arătate mal sus, fără nici o consistenţă financiară. Căci, întrebăm pe Voinţa, dacă patronii el n’ar fi răpit de la destinaţia lor cele 6,300,000 lei, puteaO oare să suprime taxa clerului şi să facă experienţe hazardate—ale căror rezultate se vor vedea peste un an satt doul—cu urcarea taxei asupra alcoolului ? De sigur că nu. Dacă colectiviştii se rezămaO, în în tocmirea bugetului 1896 — 97, în mod cinstit numai pe resursele normale şi avuabile ale bugetului lor, astă-zl acel budget s’ar fi presentat cu un deficit de două milioane şi jumătate, cu tot sporul de patru milioane pe care ultimul recensămînt conservator l-a pus la dis posiţia lor. Acest lucru l’am susţinut tot-de-a-una. Acest lucru am înţeles cind. acum un an, susţineam că bugetul pe anul 1896—97 se va solda în realitate cu deficit. Noi, cînd discutăm, ştim a face deosebire între excedente aparente şi excedente reale. De asemenea noi nu facem nici o deosebire între un excedent aparent şi un deficit real, cînd cel întîiu nu serveşte de cit a masca pe cel al douilea. In realitate, singurul rezultat serios al budgetului pe 1896—97, este sporirea veniturilor normale ale Statului cu cîţe-va milioane, şi în special a contribuţiilor directe, cunoscute pentru caracterul lor stabil. Or, acest spor, de vre-o cinci milioane, noi conservatorii Fam indicat liberalilor, prin recensămîntul pe care ”am făcut la începutul anului 1895. Liberalii, venind la putere la sfîrsitul aceluiaşi an, n’afl putut să aibă alt’ve-nit de cît acela de a utiliza în alcătuirea budgetului lor, acele cîte-va milioane indicate şi găsite de noi. Iată tot meritul lor. Ori cine treime să admită că este slab de tot. Această mică scărpinătură face pe Voinţa» ca să’f înceteze pentru cît-va timp mîncărimea spinărel. Traficurile unui ex-ministru ANCHETA Duminică s’a surpat mi zid veoliî de Ia Teatrul Naţional. S’«u pricinuit pagube; puteau să se futimple şi nenorociri, dar nu s*nu fntîmplaf. Fără îndoială, cazul—unul din neuumâratcle cazuri «ic neglijenţă ale administraţiei—e regretabil şi toarte bine a făcut guvernul că a ordonai o anchetă. Plinind guvernului o notă bună tu această privinţă, nu ne putem Insă împiedeca de a ne gîmli la nenorocirea «le la Galaţi. Surparea unui zid, cu toate pa-gnbele pe cari^ le-a făcut, e nimica toată faţă cu «lezastrul «le la Oalaţî : nici cît un tir «le ulsip pe lîugă uu munte ? Cu toate astea, guvernul se grăbeşte să ordone o anchetă pentru surparea zidului «le la teatru, şi refuză cu îndărătnicie să facă acelaşi lucru peutru inundaţiile «le la Oalaţi. Ce tel «le judecată, ce fel «le conştiinţă au oamenii cari compun guvernul liberal ? Ca Bucureşti, pentru o pagubă de cîte-va mii de lei şi o mieă spaimă— anchetă. Ca etalaţi, unde s*aii produs pagube de milioane, nude 20 de mii de oumeui aia rămas pe drumuri şi poate în curs de ani «Ie zile nu vor ti Iu stare să re«-îştige ceea ce au pierdut—se refuză* ancheta. Ca Bucureşti, e vorba de o neglijenţă, culpabilă fără îndoială, dar neglijenţă. Şi mimai decît se tace anchetă. Ca Galaţi, e incapacitate a«l-nilihstrat!vă, e destrăbălare, e păcătoşit-. Toată In mea o spune ; reprezentanţii adminJstraţiunii, ei, Inşii, aruncă vina unii asupra altora. Şi guvernul nu vrea să facă anchetă. Ca Bucureşti, guvernul numeşte anchetă Iară s’o ceară nimeni. Ca Galaţi, toată lumea cere anchetă şi guvernul nu vrea cu nici un preţ. îşi închipuie oare guvernul că opluia publică nu bagă «le seamă? La palatul Justiţie} Cu sosirea vacanţelor judiciare, palatul justiţiei s’a pustiit aproape de tot. Toţi advocaţii marcanţi aii plecat la băi şi sala paşilor pierduţi nu este frecuentată de cît de cei cari trăesc din cîştigul zilnic. Cu toate acestea, vizitatorul curios a! palatului va observa, cu mirare, că unul dintre avocaţii cei mai bogaţi din Capitală,—un fost ministru,—a rămas aici pe timpul căldurilor şi aleargă gîfiind din secţie în secţie, din camera de consiliu la instrucţie, de la Curtea de apel la Tribu nai, de la audienţă la portărei. Acest neobosit este d. C. Stoicescu. — Ce caută încă d. Stoicescu la Bucureşti? se întreabă, cu surprindere, lumea deprinsă a ’l vedeţi plecind, în timpul ve-rei, în străinătate. Iată ceea ce vom spune noi. Prima afacere Se ştie că defunctul Petre Stoicescu, fos tul sub director al Creditului funciar rural, a lăsat o avere de vre o patru milioane, grevată însă de peste două milioane datorii. Activul succesiunei—lichidate—se poate totuşi evalua la cel puţin un milion jumătate lei. Moştenitorii lui Petre Stoicescu, sunt cîte-va surori şi fraţi, printre cari şi fostul ministru de externe. Cel mai bogat dintre toţi, d. C. Stoicescu, şi-a pus în minte să cumpere întreaga avere a fratelui său, compusă din mai multe moşii frumoase, situute în jud. Vaslui. Pentru a ajunge la o cumpărătoare pe un preţ derizoriu, fostul ministru a luat administraţia succesiunei în mînă şi a început să o conducă, cu atîta artă, că cei-l’alţi succesori speriaţi,—văzînd că averea se risipeşte, datoriile rămîn neplă-tiţe, productele se vînd pe nimic,— aG invitat pe d. C. Stoicescu să le restitue procurile ce’I acordaseră. «Ca pe un pungaş» Dar d. Stoicescu nu e om care să înţeleagă de cuvînt. Văzînd rudele că d-sa se face că nu pricepe, nevoite au fost să-i retragă procura dată, somtndu-1 prin corpul portăreilor, «ca pe un pungaş», după cum însuşi d. C. Stoicescu s’a exprimat înaintea tribunalului Ilfov, secţia II. Constatînd cu regret, că nu’şi poate ademeni rudele, ca să le «opereze» cum ştie dînsul, fostul ministru a luat atunci o altă cale. A adresat tribunalului cererea de a fi numit sechestru judiciar al averei. Aici este locul să spun, că nuiele întrebate de preşedinte, dacă primesc de bună-voe, pe d. Stoicescu ca sechestru judiciar, au răspuns: — Ori pe cine altul, numai pe el nu, pentru motive pe cari ni Ie rezervăm. La această declaraţie, lumea din sală a făcut comentarii puţin onorătoare pentru acest om de legi şi fost ministru, care nu are delicateţa de a se da la o parte, în faţa bănuielelor ce i se aruncă în public de rudele sale. EI bine, cu toată această neîncredere manifestă, tribunalul a numit totuşi pe d. Stoicescu, ca sechestru judiciar ăl a-averel defunctului săă frate. Contra acestei deciziuni, este absolut sigur, că rudele vor declara apel, cerînd îndepărtarea lut C. Stoicescu de la administraţia averei. Han da neagră S’a făcut mult sgomot, în zilele din urmă, asupra urmăririlor începute de parchetul de Ilfov, contra aşa numitei bande negre, compusă din cămătarii Griin-berg, Weintraub, Şapira şi Letvy. A fost o mare satisfacţie, atît la palatul justiţiei, cît şi în public, cînd s’a auzit că periculoşii indivizi, cari au nenorocit pe atîţia comercianţi, aii fost depuşi! In special, avocaţii—cari cunosc de a-prope manevrele acestor escroci—sunt unanimi să aprobe urmăririle începute şi doresc să secundeze parchetul î,n investiga-ţiunile sale. Numai unul s’a găsit care să facă notă discordantă şi acesta este C. Stoicescu, fost ministru în ţara romîuească ! Numitul aleargă toată ziua de la parchet la judecătorul de instrucţie, rugindu-se, insinuind, făcînd anticameră, în scopul de a scăpa de răzbunarea justiţiei pe pungaşii urmăriţi. Se înţelege că răsplata va fi grasă ! Indignarea este atît de mare în baroul capitalei, că alaltăerî se vorbea, în camera avocaţilor, de un protest la consiliul de disciplină, contra purlăret d-lui Stoicescu. Se va cere consiliului de a’l opri să mai uzeze de influenţa sa, în folosul unor samsari, cari sunt plaga avocaţilor. JEarplIeaţia d-lui Sloice&cu - Bine, d-le Stoicescu, îl întreabă mai dăunăzi un prieten, d-ta să rămîi în Bucureşti în luna lut Iuliu, pe vreme de vacanţă ?! — Ei, mon cher, am un băiat care trece bacalaureatul. — Si nu ’l poate trece fără d-ta ? — Ba da; dar ţin să constat eu însumi progresele ce a făcut în şcolile romineşti, căci trebue să ştii, mon ami, că copilul meii a învăţat în şcoala romîneasvă de www.dacoromanica.ro la clasa 1 primară şi va învăţa, pînă la finele studiilor, tot în ţara romînească. Şi zicînd acestea, d. Stoicescu îşi rotea mîndru privirea, tn jurul său, avînd ae rul de a spune: a — Admiraţi-mă. Eu, aristocrat din neam în neam şi crescut în ţări străine, bine-voiesc a onora modesta ţară romînească, cu înalta mea încredere. Iar în văzduh răsunaţi suspinele strămoşilor bulgari din Ploeştl, cari îşi ad mirau vlăstarul. MITROPOUm ANTIM Cestiunea aşa numitului mitropolit Antim se pune din noO în discuţie. Lumea, nedumerită, se întreabă dacă Romînil macedoneni aii saii nu un mitropolit. Nedumerirea publicului este pe deplin justificată, şi iată de ce. Fostul ministru de externe, d. C. I. Stoi cescu, şi d. Dim. Sturdza, şeful partidului liberal, aii declarat oficial în mijlocul Parlamentului romîn că avem un mitropolit ro-mîn îu Macedonia, care se numeşte Antim. Ministrul de externe liberal a şi terminat declaraţia sa In această privinţă cu faimosul strigăt: Trăiască Sultanul! Mal apoi, amănunte venite din Constan linopol, au arătat cum întreagă această ces-tiune cu mitropolitul Antim nu a fost de cît o farsă. Intre declaraţia oficială şi ştirile particulare — nedesniinţite de guvern, publicul nu ştie ce să creadă. In ultimele zile un nofl factor veni să încurce şi mal mult această afacere deja destul de încurcată. Un profesor universitar din Iaşi, al cărui rol în trebile noastre din Macedonia este destul de cunoscut, s’a lăsat să fie inter-viewat de un ziarist şi a făcut în cestiunea aşa numitului mitropolit Antim, nişte afirmări cari se contrazic unele cu altele. D. Caraiani a spus că mitropolitul Antim este de fapt mitropolit, dar nu-i decretat oficial în această demnitate. Cum este de fapt mitropolit Antim, fără să fie decretat oficial, iată ce nu a explicat d. Caraiani, de cît doar dacă prin aceasta a înţeles că Antim poartă haina de mitropolit, dar atîta tot. Nedumerirea dar rămîne întreagă : Avem safi nu un mitropolit romîn în Macedonia. Noi răspundem, fără teamă de a fi des-minţiţl: Nu, nu avem mitropolit romîn în Macedonia. Cestiunea cu mitropolitul Antim a fost o adevărată farsă. însuşi guvernul şi d. Tr. Djuvara, ministrul ţărel la Constantinopol, privesc lucrurile tot aşa, şi de aceea fac noul şi continue stăruinţe pe lîngă Sublima Portă ca să recunoască un şef bisericesc romîn în Macedonia. In această privinţă facem următoarea categorică afirmare : In ziua de 21 Martie trecut d. Tr. Djuvara a fost primit în audienţă de ministrul (le externe al Turciei, pe lîngă care a insistat din nou ca să se recunoască un cap bisericesc romîn în Macedonia. Ministrul de externe a răspuns că nu are vreme să se ocupe de această cestiune. Deslidem orî-ce desminţire. Prin urmare nu avem mitropolit romîn în Macedonia. DI^mm^ŢATE Criza orientală. Ultimele ştiri din Orient arată peste tot o îndîrjire a musulmanilor. La Constantinopol, Poarta face fel de fel de greutăţi negocierilor pentru încheerea păcii. Lucrurile afl ajuns pînă acolo, în cît )a conferinţa ataşaţilor militari nu vin delegaţii turcişi conferinţa nu se poate ţine, iar la conferinţa ambasadorilor de la Top-Hane, ministrul turc de externe nu se arată şi abia vine după ce ambasadorii, adine ofensaţi, se adună la ambasada au-stro-ungară. Şi chiar după venirea lui Tewfic-paşa, deşi guvernul turcesc declară că primeşto condiţiile Europei, turcii fac greutăţi şi negocierile nu înaintează de loc. In Creta, deşi cuirasatele Puterilor stail de pază, turcii afi început din noii să maltrateze pe creştini. Situaţia Irebue să fie foarte gravă, dacă amiralii s’aQ văzut siliţi să ameninţe cu bombardarea Caneel. Presa otomană, în general, vorbeşte pe un ton foarte îidicat. Nu încape îndoială că Puterile vor lua măsuri energice pentrn a muia indîrjirea musulmanilor. Dacă vor reuşi sau nu, asta e altă chestie. Organizarea Cretei Paralel cu negociările pentru încheerea păcii, ambasadorii afi supin Porţel uu proiect de organizare a Cretei. După acest proiect, iusula va li administrată de un guvernator ales de cele 6 Puteri şi Întărit de Sultan; guvernatorul va avea drept ajutor o Adunare naţională; limba oficială va fi limba grecească ; insula va plăti un tribut; Poarta nu se va putea amesteca de Ioc în administraţia Cretei; se va înfiinţa o miliţie a insulei, compusă din toate naţionalităţile. Can«ii«latnra ini Droz Un corespondent al ziarului vienez «Neue Freie Prtsse» a interviewat, la Berna, pe d. Numa Droz, candidat la demnitatea de guvernator al Cretei. Fostul preşedinte al Sviţerel a spus ziaristului că candidatura sa e susţinuta numai de Anglia şi Franţa. Cele-l’alte Puteri nu sunt favorabile candidaturel sale. In vremea din urmă insă, Rusia s’a apropiat de Franţa in această chestiune. TRIIUIA LITERARA In Plasă Schiţe din Bărăgan Eram la masă tustrei, adică e0, arendaşul şi subprefectul, şi se încinse între noi o vorbire de tot înfocată. Eu ascultam şi puneam din când în când câteo întrebare, iar, mal mult decât toţi, vorbea d. subprefect. — El! cucoane Iancule, îţi pot spune lucruri îmbucurătoare. Am trecut prin «Ciocăneşti» şi am «regularisit» afacerea... ştii... cu pungaşul cela de notar; i-am încheiat un proces-verbal, de l-am făcut numai bun pentru puşcărie. Auzi colo, să nesocotească el vorbele mele, să’şl bată joc de lege, să’ml arunce mie în faţă vorbele cari mi le-a aruncat !?... Asta a fost prea mult! termină, obosit de vorbă, tînerul subprefect, îşi împletici picioarele şi’şl aţinti privirea în pă-mînt. Auzi colo!... vru să continue,dar se opri şi se întoarse repede către uşă, căci i se păruse că are să intre cinevâ, şi—fiindcă nu intră nimenea, şi, cu deosebire, fiindcă nu intra persoana pe care o aşteptă—fu cuprins pe neaşteptate de un fior care’! aduse sudori pe frunte. Scoase tabacherea şi voi să’şl facă o ţigaretă, iar cuconul îancu se ridică şi’I imbiă el ţigarea. — Nu ştia cum va fi cu Ciocăneştil, dar ceea ce ştia, d-le subprefect, este’ că primarul nostru e un adevărat tîlhar ! D. Nae Ionescu rămase cu ţigarea între degete şi se ultâ cu ochi mari la arendaş. — Da, da, făcu semn cuconul îancu şi începu să’şl spuie păsul... Numai să vezi, începu arendaşul. Alaltăieri mergea maşina de minune şi nu eră cu putinţă să nu’ţl fie drag să’ priveşti Ia ea. Dar, ce să fac? n’aveam oameni de ajuns. îndârjiţii de români nu vreaa să Iasă cu carele şi deodată mă văd silit să treer din stoguri. Se isprăvesc şi acestea şi numai ce’ml vin logofeţii cu o falcă’n cer şi cu alta’n pâmîn’t şi’ml spun că aO oprit maşina. De ce ? N’aveam care, n’aveam stoguri. El, ce crezi ? Eşia sufletul din mine, căci grîul trebuiâ trimis la schelă : caicul avea să plece la Brăila. Alerg la curte, trimet de’ml cheamă pe primarul, îl întreb, îl înjur şi el dă din umeri. EI, bine domnule, începui ea aspru, ce va să zică treaba asta? Ea vorbesc cu d-ta una, eO îţi spun ca să sileşti pe oameni la muncă, şi d-ta dai din’ umeri! Că hira ! că mira! că ce-o să facă ? că ţăranii s’ail dus la Ciocăneşti, de fac transporturi la schelă pe bani, că le-am spus şi d’alde astea... şi ea să stail cu maşina, când ar fi de făcut o treabă? Subprefectul lăsă repede ţigareta pe masă şi vru să se scoale de’ po scaun, dar arendaşul îl apucă frumuşel de mână şi ’I zise : — Al răbdare! — Cum poate să am răbdare, domnule, cum se poate să ’şl bată joc de d-ta, tamam de d-ta, la ’care ţia aşâ de mult ?! Asta n’o sufer, am să trimet călăraşul să mi ’l aducă, grăi pe nerăsuflate nervosul Nae, dar se aşeză iar pe scaun. Stătu puţin, ca şi cum s’ar gândi, şi deodată se ridică furios de pe scaun’: — înţeleg, grăi, mândru, subprefectul... înţeleg.... d-ta nu vezi? De ce att mers el tocmai la Ciocăneşti să facă transpoarte ? De ce n’aO mers la Bogata saa Ia Ulmu, de ce au mers tocmai la Ciocăneşti ? Asta a fost să fie ? adaose el. Şi, priceput de tot, se opri în mijlocul odăii şi, gesticulând cu dreapta, vorbi rar şi apăsat: — Notarul din Ciocăneşll a făcut-o asta. S’a pus în înţelegere’ cu primarul d-tale şi iată cum ţi-att pus beţe in roate... vezi mizerabilii! Dar am eO ac de cojocul lor. Acum trimet călăraşul să mi ’l aducă, na ! ulte-aşa ! zise el, punendu’şl pumnii unul peste altul... «uite, acum să mi J1 aducă !» adaose el, dar nu plecă, căci arendaşul, cuco-nul Îancu, îl opri de a face acest lucru. — Te domoleşte ; să stăm Ia masă, să ne împăcăm cu foamea şi apoi vom vedea ce este de făcut. Chiar să fi vrut, nu mal putea Ieşi, căci în odae intră cucoana Nastasica şi fie-sa Elvira şi dară : «bună seara!» — Vom vorbi când vom fi singuri, adaose subprefectul şi intră în vorbă cu fiica arendaşului. Subprefectul nu mal vorbea aşâ de tare ca pînă acum şi nu ’l prea plăcea că sunt şl efi de faţă ; de aceea, apro-piindu-se de Elvira, începu cu ea franţuzeşte şi ’1 spunea lucruri de tot hazlii, de oarece nu 'ml puteam închipui altfel rîsul copilăresc ce se auzea intr’una. 2 EPOCA Efl, cum eram obosit, mi-ar fi plăcut să isprăvesc cu masa şi să mfi arunc in aşternutul med. Eşll deci din odae şi începui să mă plimb pe prispa caselor, că doar-doar mal repede se va termina conversaţia. VCzând că nu ne aşezăm încă la masă, mă cuprinse un necaz, căci mi se părea că sub-prefectulul i-a trecut toată oboseala şi mă face să aştept prea mult. Ce eră să fac? Credeam şi ed că poate—vezi Doamne !-şi al casei ad vreun interes mal mare de subprefect. Mă gândeam la cele ce 'ml spusese el şi stăm să judec asupra isprăvilor ce mi le istorisise, dar nu puteam da de firul povestirilor lui şi nu puteam scoate adevăratul miez al celor spuse. Pe când mă gândeam, pot zice cu răutate, la toate acestea, aud că sunt chemat la masă şi nu intârziez, ci îndată alerg în odae. Subprefectul obosise de multă vorbire şi eră, mi se pare mie, mulţumit de felul cum a învirtit conversaţia: aceasta se putea pricepe din vesela lui faţă şi din zelul de a nu tăcea, cu toată oboseala. II apucase o tuse şi cu toate acestea spunea mereu înainte verzi şi uscate, nimic însă ce n’ar fi fost potrivit cu o conversaţie de salon. In sfârşit mâncarăm. După masă, Elvira se ajeză la piano şi cântă câtevâ romanţe ce se auziad pe atunci în toate părţile. «Te-am zărit şi astfel...» zicea Elvira, iar subprefectul, de emoţionat ce eră, îşi propti capul în dreapta, iar, când termină, se ridică dela masă şi, spunând un : «merci!» delicat, începu să ’I laude calităţile vocii. Timpul trecea şi nu aşteptă ca Nae lonescu să 'şl spună tot ce avea pe suflet. Multe a trebuit să lase pe altă dată şi acum se simţea nefericit, de oarece spusese dinainte că mâine des-de-dimi-neaţă trebue să pornească; şi, oricum ar fi fost, nu se potrivea ca* acum să 'şl schimbe părerea. Aceasta n’o putea face el, de oarece cunoştea cât de exact eră cuconul Iancu şi ştiâ bine că ’I va da prilej să 'şl facă o idee rea despre graba ce-o avea cu plecarea. Acest lucru nu i-ar fi venit la socoteală. Dela cucoana Nastasica, precum şi dela Elvira, şi-a luat rdmas bun, căci ştiâ că dimineaţa nu le va mal întâlni. Mulţumi respectos cucoanil, îl sărută delicat mâna, sărută şi mâna Elviril şi zise: «la revedere!»* — Pe când veţi mal trece pe aici ? — Apoi, aşâ cred că nu peste multă vreme, de oarece voia mal avea afaceri în comuna vecină. — Va să zică, d-ta, de n’al avea a-facerl, nici n’al da pe la noi, zise Nastasica în glumă. — Se poate una ca asta ? grăi, zâmbind, subprefectul, şi aruncă ochii la Elvira. Deşi arendăşiţa n’a făcut cu vreo rfiu-tate observarea aceasta, totuşi lui Nae nu’I căzu bine. Cucoana Nastasica cu fie-sa se depărtară, iar eO, subprefectul şi arendaşul trecurăm în odaia mea. — Şi zi aşâ cu primarul d-tale! începu subprefectul. — Cum ţi-am spus... mi-a încurcat oamenii aşâ, că o zi întreagă n’am putut treerâ de locul locului. Am o pagubă de cel puţin trei mii de lei, căci, neîncăr-când caicul la vreme, trebue să plătesc despăgubire căpitanului. Aşâ’s lucrurile la noi, nu putem face niclo'ispravă. Azi, mâine, n’aâ să iasă românii la transporturi, mal încolo, n’or vrea să facă ogoare şi astfel, cum văd eO, cu timpul n’avem să facem altcevâ decât să muncim pentru proprietar, să dăm arenda cea mare şi să nu ne alegem cu nimic. Curată bătae de joc! Nu’I vorbă, dacă or merge tot aşâ lucrurile, e mal bine să se lase omul de moşie şi să 'şl caute de alte afaceri. Auzi colo, să nu "înţelegi nimic din toată truda ta! Apoi... vorba românului: «decât slugă de pomană, mal bine stăpân pe somn.» Subprefectul clătină din cap într’una, şi mal pe urmă îşi scoase o cărticică de notiţe din buzunar şi scrise cevâ pe o foiţă. — Am să ’J aşez şl pe primarul d-tale. Ulte-aşa : am să ’I întreb despre toate îndatoririle ce i le-am dat şi dacă una nu va fi făcută, apoi val de zilele lui! Mal întâia şi mal întâia am să ’l întreb dacă îşi aduce aminte de învoielile ţăranilor cu arendaşul; şi apoi, să stil, cucoane Iancule, că* nicl’nu 1 las să spună cevâ şi ea îl şi notez: am să ’I trag nişte înjurături şi, în scurtă vreme, îl nenorocesc. — De ce nu ’l laşi să vorbească ? întrebai eO. Subprefectul se uită Ia mine cu nişte ochi mari, ca şi cum s’ar miră de naivitatea întrebării. — Ce crezi d-ta că cu ţăranul te poţi înţelege cum îţi place? Crezi d-ta că poţi umblă cu el cu binele ? Să nu ’ţl treacă aşâ cevâ prin minte, căci atunci amar te înşeli. Sunt nişte puşcăriaşi şi şireţi, de îngheaţă apele de minciunile ce te croesc, grăi subprefectul şi apoi îşi scoase basmaua din buzunar’ şi se şterse pe frunte. Sorbi odată din ceaiul ce se adusese şi ’şl făcu o ţigaretă. (Sfîrşitul mâine) ion C. Punţii. wa INFORMAŢII Primăria Capitalei are intenţia de a înfiinţa un servicia comunal de bacteriologic. Imediat ce vestea despre moartea bancherului Evloghie Gheorghief s’a răspîndit in Capitală, Fundaţiunea universitară Carol 1 a arborat drapelul negru, in seemn de doliu. Se ştie că defunctul a dăruit 200,000 lei Fundaţiunel, la întemeiarea el. Un detaliu asupra călătoriei agramatului director al poştelor la Washington. Ştiţi cit a costat voiajul său P Numai 21,000 lei. Şi fiiind că ministerul de interne n’a vroit să ’i dea aceşti bani din fondul său extraordinar, d. Chiru a găsit de cuviinţă să’i ia din capitolul de rezervă pentru înaintările şi sporirile de lefuri ale funcţionarilor de la telegraf. Concursurile pentru ocuparea locurilor vacante în şcoala normală de institutoare din Iaşi şi în şcoala normală de institutori din Bucureşti se vor ţine de la 25 la 28 August în Iaşi; de la 28 August la 2 Septembrie in Craiova. Locurile vacante sunt 34 la Iaşi şi 20 la Bucureşti. In baza unei legi, votată de Camere în 1882, Eforia spitalelor civile din Capitală are dreptul de trecere pe locul viran de dindărătul băilor de pe bulevardul Elisabeta in strada Belvedere. Neţinînd seamă de dreptul acesta de servitute al Eforiei, d. general Arion, comandantul corpului 2 de armată, a dat ordine să se închidă poarta care dă în strada Belvedere, din dosul băilor. De aici conflict şi reclamaţii din partea Eforiei, contra’d-lul general Arion, Ia ministerul de războia. Afacerea se găseşte încă în studiul d-lul ministru, general BerendeiO, care urmează să ia o decizie. Ministerul instrucţiunii publice a decis să cumpere, pentru pinacotecele din Bucureşti şi Iaşi, următoarele tablouri şi busturl: Pentru pinacoteca din Bucureşti.—Sta-tuele: Bustul Principelui Carol, de V. Brustolan, cu 200 lei; Micu (în marmoră), de Valbudea, cu 400 lei; Rittrato, de G. Vasilescu, 300 lei; total 900 lei. Pentru pinacoteca din Iaşi.—Tablourile : Bătrîna, de V. Capidan, cu 150 lei; Exerciţiu cu flautu, de V. Damian, 250 lei; O fată în cămaşă, de G. Mâreulescu, 300 lei; Natura moartă, de d na Zoe Stăneescu, 150 lei; Un cap, de M. Gheorghiu, 150 lei; Un nemulţumit, de C. I. Petrescu, 130 lei*; Struguri, de P. Şerbănescu, 120 lei; Un cap, de Tintoreanu, 250 lei. Toate aceste tablouri şi busturl au figurat la expoziţia artiştilor în viaţă şi reprezintă o valoare totală de 2.400 lei. Broşura contelui Adalbert Dzieduszy.ke, intitulată Programul partidei autonomiste, a produs o vie impresie In cercurile Ro-mtnilor bucovineni. Contele Dzieduszycki pledează, cu mult talent, lărgirea cercului de atribuţiunl al dietelor provinciale, cari singure să fie competente a’şl schimba constituţia şi legile. Eruditul bărbat demonstrează că o asemenea reformă se poate îndeplini fără modificarea constituţiei imperiale. Patria, organul partidului naţional ro-mîu din Bucovina, vorbind în revista sa, de această broşură, o salută ca pe un adevărat eveniment politic, insoţind-o de comentariile cele mal favorabile. Patria încheie asl-fel: « O lărgire a cercului actual de competenţă şi activitate a parlamentelor provinciale, nu este incompatibilă cu spiritul şi disposiţiuuile originare ale constituţiunel, ci este în contrazicere numai cu spiritul de contra-bandă al comentatorilor interesaţi al constituţiunel. Comentarea corectă este şi din punct de vedere principal necesară ; ea este însă imperios reclamată din conside-raţiuni practice. Parlamentul imperial trebuie să fie pus în posibilitatea de a-şl relua lucrările şi să le poată aduce la îndeplinire fără sguduirl, cari pot deveni fatale alît pentru posiţiunea de mare putere a monarchiel noastre, cît şi pentru liniştită el desvoltare internă». Turcia şi ltomAuiu Sub aeest titlu, L’Independance Belge publică următoarea telegramă din Con-stantinopol: Se dezmint zgomotele cu privire la în-cheiarea unui tratat de alianţă între Turcia şi Bomînia. Ministrul Romîniel a fost decorat pentru serviciile aduse cu prilejul negocierilor pentru încheierea unul tratat de corner cin. Militare Serviciul de geniG al corpului II de armată a primit ordin de a procede imediat la reparaţiunea localului din cazarma Mal-maison, ocupat plnă în prezent de regimentul 4 roşiori. Acest local va fi ocupat de regimentul 3 călăraşi, pînă la terminarea clădirel ca-zărinel acestui corp, pe platoul de la Co-trocenl. Divizionul de jandarmi călări va ocupa actuala cazarmă a regimentului 3 călăraşi, iar şcoala superioară de războit», localul jandarmilor călări. • * * Brigada^de artilerie din Bucureşti compusă din regimentele 2, G şi 10, va pleca la 16 Iulie, sub comanda d-lul general Ma- carovicl, în împrejurimile Curţel de Argeş, unde va sta în bivuac pînă la finele lunel August, cînd va începe exerciţiile sale de tir. *** — D. sub-Iocotenent P. Al. Ghyka, din al 9-lea regiment de dragonl al guardel M. S. împăratului Wilhehn al Il-lea al Germaniei, a fost primit cu gradul săG în armata ro-mînft, înscriindu-se între cadrele ofiţerilor regimentului 10 călăraşi şi alaşîndu-se cu serviciul la regimentul 4 roşiori. — D. locotenent I. Naumescujdin cadrele şcoalel de ofiţeri a fost mutat în regimentul 4 roşiori. — D. maior I. Toplicescu, de la divizia a 8-a, va fi numit comandant al şeoalel speciale de cavalerie de la Tîrgovişte. * * * Iată numele nouilor sub-locotenenţl în arma infanteriei: G. Răiiuleseu, în reg. 2 Rmnanaţl Nn. 19 ; Ji Rădulescu, reg. l ulcoa No. 33; Dim. Slon, bat. 4 vinătorl; Aur. Ciutescu, reg. Şiret No. 11 ; N. SamsonovicI, reg. Roman No. 14; N. Bru-descu, reg. Ştefan-cel-Mare No. 13; Dini. Iarea, reg. R.-Sărat No. 9; Tarciniu Robescu, reg. Argeş No. 4; C. Penescu, bat. 1 vinătorl; Traian Constantin6scu, reg. R.-Sărat No. 9; DIN CAPII AL A Jandarm criminal. — Asta noipte,;^. darinul Nacu Ilie, cai o eru de servicii» la’sec! ţin 30, într’un moment de furie a înfipt baie! neta In abdomenul lui Herman Bune din str" Egalităţel 11. fiind că acesta nu voia să se 8 * pună ordinului de a veni la secţie. Victima a fost transporlată în îngrijirea soi talu'ul Brlncovenesc. — Dar jandarmul ? p ' Pungii* prins. - Agenţii poliţiol corp. 1—2% nemăl. lei 12.50-18 ex. şlep ’ * ”•) ► 2-3% , p, Aug.. 12.25—12.50 - 58 i ’ V'^ ' 4~6% ► . 11.75—12 . » 54—50 ( - n.) , 3—4% ► nom. * 10. —10.50 - Secară, susţinută şi cu bun viitor. Recoltele In general nu sunt tocmai satisfăcătoare Cotăm: litote «rţlep!‘eI r. I. T. Mera Medic romln KAItLSBAJ), Marktplatz Tempel www.dacoromanica.ro Direcţiunea Epitropiel Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” Înştiinţare La 15 Iulie a. c., ora 2 p. in. (ui Il-lea termen) se va ţine licitaţie publică orală, în camera şi Înaintea Epitropiel acestui spital, pentru un periorl do 5 ani, începător ia 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietăţi rurale ale spitalului, situate In acest judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocani, plasa Corod-Pereschiv, Garanţia provizorie 4,500 lei, b) Moşia Raid, din comuna MurgenI, pl. Tîrgu. Garanţia provisorie 3,000 lei, şi c) Pămîutul de hrană numit «Varami-zoaea» din comuna Bârlad, hliza crâng. Garanţie provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţinea conform ari. 68 —79 din legea cemptabilitâţcl publice. Condiţiunile generale de arendare, precum şi cele speciale se pot vedea în fiecare zi do lucru în cancelaria Epitropiel între orele 9—11 a. m. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar. W. Kamînski. CASA DE SCHIMB IIESKΠ& SAMTJEL BUCUAESCI &s. 5 Strada LSgeeâa! Nî. 5 cumpără şi vinde efecte publice şi far.ns ort acliimb de monezi. Cursul pe ziua de 6 Iulie 1897 Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi in urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor re-mîneştl, la ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şL prea bine cunoscuta hrtie de ţigară I’AIVASIA Singura hirtie de orez de Panama care; Mu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, Las Vâritables Eaux Mintrales da BUCUREŞTI O.—Strada, lAerizei,—O, INSTALAŢIUNI DE „ tont Ies Sources VICHY- liTAT CtLESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiosr le nom sur la Capsule et l’Etlquette. Lumină incandsc i tl pentru G-az aerian Aparate «le gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- BiuroO de construcţie. - Export nu conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romlnştl, ea alte bîrtil, care lasă un miros foarte’neplăeut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hirtiel ICAMENrT PIIOSPIIATIC BAIA KE6ALA Palatul Eforiei. - lîULEVAKDUL ELiSABETA VINUL DE VIAL este un modificator pu ternie al organismului in caşurile de ebdilitate generală, crescerea întârziată, con vaiescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El compleclează nutriţi u nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. 8e âduoe 1& cunoştinţa Onor. Public» cA a«?st flt.a* blllment «are are cei» mal frumoasl şl confortabilă lustalaţiune, situat în centrul Capital fel, deservi băl ou preclurlle următoare : ftvcţiniK1» lijiţipiiic». LUX, Coprlnfie trei cabine, una baignolro de porcelan ca trei duşe diferite c*lde şl redf; alta de abarl (Eoseasoă) şl a treia aa-Ion toal'.tă, lei 3.20. CLASA I, Aburi (Rtiseaso#) cu diferite duşe calde şl reci, lei 1.70; Baignolre de porcelan cu duşe, lei 1 80. CLASA II, Aburi (lluseosoS, tu duşe, lei 1.—; Balgnolre de zinc, lei 1.20 ; Vinerea şl Duminica bala de aburi fără rufe, 50 b. Secţiunea «Ic* hydroleraple. 1) Haramamu-bale Tarco-Boicâni împreună cn duşe diferite oaîde şt reci şl masage. lei 2.—; 2) Dn?e en jet. ploaa ploae în cercuri, scoţUne. ba«iu şi în diferite alte aparate, 80 b; Piscina în timpul verel, 80 b Itufărla şi aăpnnul sunt ooprlnse în preclurile Indicate. Abo-nam-nto ou reducere. IHruoţlnnea. Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Basalt Artificial §i fele Ceramica Multe autorităţi medicale au recunoscut că această apă minerală !>« la Cetroceni posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul Capital social 2.500.0C0 întreg vărsat să£i cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată So aduce la cunoştinţa d-lor deteutori cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută si răcoritoare, superioară de acţiuni al# Societâţel de Basalt, că altor ape minerale. lui* 1896, se JSJşTe^u VcepeleX lS Exportatori generali : D-nil Cazăr & Verxar în Braşov 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de flo-care, Depositul general pen- IISOI! T flS&TfllSi Strada ( OVACI la caaa de bancă Ieschek & C-ie, strada tru Capitală la D-nul W £4wlL£ ItfflL I UllJ IVo. 17. 8WBWBi2BBBBZ5E!i8B335!iMS5şs^^;3g?%^-'.x:,şgş In provincie la diferii! deposltui’i principali. SOCIETATEA Farmacia YIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 gi în toate farmaciile. AVI N 1MPOHTATV T Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mulat fabricele mele de: Umbrele, Clorsete şi Cravate «lin STRADA GABROVENI No. 47 în STRARA CĂROR JXfo. 0SS (elogiul de sus) FOST DEPOUL D-LUI PEAGER -LA URSU-. Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface orl-ee cerere a onor. public, rog să bine-voiască a visita Depoul meă unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor cât şi preţuiile foarte convenabile. Cu distinsă stimă, I. HOSENBA I U. Sucursale : Calea Victoriei No. 8 ţi No. 33 şi Str. Şelari No. 22 I r,.nil ii. 'I i ' '. li ' ..........— STABILIMENTUL DE ARTE GRAFICE I. V# S O € M € U 50, Strada Berzei, 50 se recomandai pentru efectuare de W CllşeurI îsi Zinc -&§ prin instalaţiune de lumină electrică pentru reproducere exacta a orî-ce fel de original, fie fotografie, pictură, desemnări în creion, cretă saQ aquarelă, precum şi micşorări şi măriri ale originalelor. Asemenea şi REPRODUCERI F0T0-LIT0GRAFICE după aceleaşi originale citate. Reproducerile în ambele procedeurl se execută la no! în aceleaşi condifiunl perfecte la caii aQ ajuns pinâ azi cele mal renumite ateliere din străinătate. Friedrich Wannieck & Co. lIBDNxN FABRICA de MAŞINI ŞI ® TURNATORIE DE FER FURNISEZ ca SPECIALITATE: M A SINI PENTRU C Ă R A M I D A R11 Sistem TH. GROKE TALTU M- î SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT lucios INSTALEAZĂ: F ABKICl DE DUPE SISTEME PROPRIE I* 1TENT 4.1'K Pentru PRODUCTIUNEA ÎN MASĂ do CĂRAMSSII 01 Sa % J¥E ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CÂT SE POATE DE MARE DEPOZITUL CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. eto. DIN RENUMITELE FABRICI „THE GHOISSY KNIFE CQ- din amca" CEL MAI UTIL si PRACTIC CADOU pentru MENAGIU Cereţi numai CUŢITE „CIIBMSTl” I* R E S E DE MÂNĂ ŞI OU Aflu»! Pentru CĂRA MIDI, ctc. etc. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA Deposit de Case Englezeşti 9?OîSfitw©©d?9 Neinvinsibile, Inspargibile §i cele mal sigure contra incendiului INGINER BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lângfc ministerul Domeniilor) FABRICILE USTITK ROUlNF PRIMA INDUSTRIE DE Sleposii de Cântare En/ftezesti Centisimale de la 350 lcgr. piuă la 2,000 Capacitate Construite de fer şi oţel IPBOAFiA ,jEP0EAM execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. FĂIIĂ VfJRIOL Lipsit de orî-ce inconveniente, atît sanitare cR şi techniee. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orî-ce articole, fără escepliune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE do ARMĂTURI do SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis fi franco. PREŢURI CORENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRATIS ŞI FRANCO > Prăsitoare şi Cultivatoare Americane ISVOARELE SALE CELEBRE ŞI PRODUCTE DE ISVOARE SUNT: Bemedîul Msaiaarstl Cel mat bun la boale de Stomac-, Ficat, Splină, Rinichi, Organelor udaluî, Prostatei: la Diabetul Melit (boală de zahăr), Concremente biliare, Veşicale şi Renale, Artrita, Reumatism cronic, etc. Apele minerale naturale de Karisbad SARE NATURALĂ SPRUDE IANĂ Cit IST. SI IaVEHIL OltJflA PENTRU CU II A SIE St AUT ÎJW C A S A CÂT ŞI PASTILE DE KARLSBAD, SĂPUN SPRUDELIAN, LEŞIE SPRUDELIANĂ ŞI SAREA DE LEŞIE SPRUDELIANĂ SE AFLĂ DE VÎNZARE LA La toate DKOGUERHLE ŞI FARMACIILE EXPEDIŢIA PRODUSELOR DE APE MINERALE Ij©feel Karisbad, Boemia Cel mal bun instrument pentru cultura de PORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI, SFECLE, euc. Se poate întrebuinţa la maî toate lncrările de sapă şi prăşit. Lăţimea şi adîncimea lucrului se poate regula uşor Foarte recomaedabilă chiar şi pentru agricultorul cel mic Băile Herenlane (Mehadia) (Herkulesfiirâd, Ungaria) &iafiutu- ele cale ferata, JPo&eă şi Telegraf RENUMITE TERME SULFUROASE şi SĂRATE Cu Temperatură terestră de 55° C. S^T începutul sesoiiuidi Ia 1 NIaiu Loc de cură climatică. — Gimnastică suedeză şi massagiu. — Băl electrice. Hidroteraphiă.— Rendezvous internaţional.—Situaţiune admirabilă în valea romantică a Cerneî.—Promenade şi locuri de exeursiune.—Climă favorabilă. Situaţiune scutită de vînt. — Aer ozonic şi liber de praf. — PalaturI de băl, hoteluri splendide.—salon de cură.—Luminaţiune electrică.—Musică proprie. Orfeu (Teatru Varidld). E83T medic! itoMÎNÎ CON8CLTAŢICNÎ in toate limbile europene. Juncţiune cu trenul Expres şi Orient-Expros ; dela Orşova cu năvile dunărene Bilete cu preţuri reduse. Frecticnţa in anul IS90: peste 10.000. UNELTE SPECIALE de GRĂDINĂRIE Tot telul de Maşini A§£i*Ie©le rt AGENŢI GENERALI L DEPOSITARI WATSON & YGUELL Jngfr BUCUREŞTI Strada Academiei, 14. Strada Portului ' '*** *—- Strada Regala. Cerert ealat&gni special PJjAJXET £" Avis SmpwfaeMi Se face cunoscut onor. vizitai ori al sla* ţiune! Buşteni, că Hotelul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente In condiţiunile cele mal avantajoase, cu ziua, luua safl sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile iele maî alese, din viile d-lul Simulescu. _____Noul antreprenor-Hotel Buşteni. CELE MAI BUNE STOFE PENTRU COSTUME SI PÂRDESIUBI DE BÂRllAŢf BUCUREŞTI. — No. 31, STRADA CAROL I, No. 31 CEL MAI MARE DEPOSIT DE CURELE ENGLEZEŞTI De la S. K. NOKR1& Co., Loaclra Arlicole Teclinice. — Tuburi de Cauciuc. — Poiupe, diferite sisteme.—Muşamale pentru producte.—Arme pentru Vînat. — Cartuşe.— Revolvere. — Itoldneiărle. Absest. — Nfanometre. — Itrouxerie, SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE INSTRUMENTE MECANICE. - METALURI. ŢEVI DE FIER. — ŢEVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc. Depositiil general al Sobelor Americane „L0NH0LDT’S„ ATELIER DE EACATESEBIE FEXTUWJ C'OJV&TItUC 'fMVIVi: Ii K TEMI Ba î^ronr^Qil, Pe termenul dela 23 A-l/O ai Ci l ud l pi-Jiîe 1899, moşia Plă-cinta-Slobozia-Conactii, jud. Govurluifi, o oră de la gara Independenţa, circă 2 700 fălci, păinînt roditor, populaţie deasă, la adăpost de inundaţie.—j\dresa : Vogoridy, 36. ma Ecuries d’Artois. Paris. DEPOUL FABRICELOR de POSTAV 4A 1Î1C1 KF.fjlTi 10 STRADA LIPSCANI IO A se observa bine firma şi numărul Mit. VÎNZAREA ÎN DETALIU pe preţurile originale ale fabricelor Bucureşti. — No. 119, STRADA ISV OR, No. 119. » --— —-——- — — —-xAi/i i/MvOI Efectuează tot felul de lucrări de fior pentru Binale precum : Qrilag Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. Specialitate Florărie, Sere, Qrădine de turnă, Balcoane de fler, etc. etc. Se primesc comande pentru provincie s A V 1 H In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Gonjon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, atî găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe ouor. public ca să se asigur# contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» ofeiă avau-tagiul că, In schimbul unul premiu minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000. Slai mnit «îe */* cî« oecol uucces proclamă superior în tratamentul de guturai, iritnţiunei ;>eptului, I t dureri reumatismale, serfutituri, raui, vânaturi turî.—Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile. La Typogrulia EPOCA se află dc vtn-xare hfrtie maculatură cu 50 bani bi-logr. în pachcteiie cîte 10 kilograme. uammmmmmmammmmaKaammm BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA Strada Clementei 3. — BUCUREŞTI www.dacoromanica.ro Cmnp, Vînd Rauti ÂmorGsabiiă. . . 87 7» 'te!— 5 h » Amcrtisabiîă. . 19 V. ICO »•: Cbligtt.de Stat (Cov. R.) . U'2 — 102 *- f.; * Municipale din 1283 95 V. 96| — » » » tsso 97 V 97 s/. Scrisuri Funciar RursJo «2 «2 hi H- ■j » Urbane 88. V. 68*/. n » » » Itşl 84’/. 85 Acţiuni Biii-M Naţio alt ÎSi.O — •860 — » » a« cota c34 — 338 — * Dacia Ro cia anig 410 ... m — * S-tc-a N ,ion:iîa asig 4(0 — 464 S-tftic-a de ooastrueţiunl 15 i — 157 ... f iorini valoare Austriacă i :i î 19 Mărci Germane .... l t: 5 25 Facnoto Francezo . . 100 — £f»î — » Ibsjieno. . . S9 — f3 » ruble hirtie . . 2 &5 î 70