SERIA II—ANUL m. No. 500 Ediţia a treia DUMINICA, 6 IULIE 1897 NUMĂRUL^10 BANI ABONAMENTELE îacep la I şi 15 ale fle-cârel luni şi se pl&tese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judece şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » » 25 » Trei luni . . . 8 » > » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ NUMĂRULJO BANÎ ANENCIERILE în Bucureşti şi judeţe m primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi ia toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0,30 b. linia » » » III.....2.— lei * » » » II.........3.— t » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Cn numit Yeehift 20 baci REDACŢIA No. S — STRADA CLEMENŢEI — No. S TELEFOJf ADMINISTRAŢIA No. t - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI LEGE MORAIISATOARE COLECTIVISTA Pînă acum ştiam că arta şi literatura poartă pecetea caracterului unei epoci; colectiviştii s’ab însărcinat să dovedească că la dlnşil şi ştiinţa se face după chipul şi asemănarea lor. Este vorba de urcarea taxei asupra alcoolului—marea reformă colectivistă— şi de consecinţele el. Noi am susţinut încă de acum un an şi mal bine, că urcarea taxei asupra alcoolului, prin ea singură nu va micşora consumaţia şi că dacă colectiviştii se vor mărgini numai la această reformă, resultatul va fi că fiscul va incasa o sumă mal mare, fără ca consumaţia să scadă, sab. in caz cînd ar scădea, fără să scadă în mod sensibil. Pe ce ne rezemam noi cînd emiteam asemenea părere ? Pe baza tuturor, dar absolut a tuturor cazurilor de asemenea natură, întimplate în toate ţările fără deosebire. Experienţa in adevăr dovedeşte că o urcare de taxă asupra alcoolului, nu face cel mult de cit să oprească în loc, pentru un an sală douî, consumaţia alcoolului. Nici odată însă n’are de efect a da înapoi consumaţia. Ceva mal mult. Chiar dacă se intîm-plă ca urcarea de taxe sa dea înapoi consumaţia alcoolului, această retrogradare este trecătoare, căci peste un an sab douî, consumaţia îşi reia sborul, iar fiscul se alege în definitiv cu un spor însemnat de venituri. Poate Voinţa în această privinţă să ne dovedească contrarul ? ii am fi foarte recunoscători dacă ar reuşi să ne scoată din această eroare, dacă eroare este. Foaea colectivistă face alt ceva pentru a sprijini o tesă ce nu se poate susţinea. Voinţa ne arată, cu mare lux de Vorbe, că venitul alcoolului a scăzut în anul trecut bugetar cu aproape patru milioane, pentru a striga apoi în chip triumfal: «el ? vedeţi că reforma «lui Gogu n’a avut caracter fiscal, ci «moralisator ? Vedeţi că contrar afir-«mărilor voastre, venitul alcoolului a «scăzut, în urma ridicărel laxei ?» Triumful «Voinţei» este fructul lipsei de seriositate şi de cunoştinţl solide ale acelei gazete, iar cifrele pe cari ni le exhibează ea, nu infirmă întru nimic susţinerile noastre. " Mal înlîl, am putea răspunzînd să ne mărginim a le spune faimoşilor financiari colectivişti numai două cuvinte aşteptaţi s fir şi tul. Aşteptaţi încă un an sab cel mul! doi şi veţi vedea că consumaţia alcoolului se va ridica peste ceea ce ea fusese în momentul urcărel taxei, aşa că în definitiv se va întîmpla ceea ce am susţinut noi, adică o urcare de consumaţie, care va aduce o urcare însemnată de impozit pentru contribuabili, şi o afacere minunată fiscală pentru bugetul Statului. Scăderea venitului alcoolului în anul trecut bugetar, nu se datoreşte urcărel preţului, ci altor împrejurări bine cunoscute, cari întovărăşesc totdeauna o urcare de taxe ştiută şi trîmbiţată mal de înainte. Dar dacă ar fi numai atlt! Este o altă explicaţie a celor pe cari le arată «Voinţa», explicaţie care nu vine de loc In favoarea tezei sale şi care-I arată pe colectivişti ca pe nişte slabi şi fan-taziştl financiari. Colectiviştii, cînd voesc să ne combată, se mărginesc a ne vorbi numai de urcarea taxei pe gradul de alcool, arătin-du-ne în acelaşi timp şi cifra scăzută a venitului. Apoi, punînd în legătură una cu alta, el trag concluzia că urcarea taxei a produs scăderea venitului. Aici este eroarea, marea eroare. — Scăderea venitului taxei alcoolului cu aproape patru milioane, nu se datoreşte, urcărel taxei pe gradul de alcool, ci unei alte măsuri lăturalnice luată o dată cu acea urcare, măsură care a influenţat în mod determinant asupra scăderel consumaţiei interioară. Voim să vorbim de legea votată o dată cu modificarea taxei asupra alcoolului, lege prin care s’a acordat pînă la 3 la sută prime exportatorilor de alcool. Dacă punem în legătură această lege cu aceea prin care se ridică taxa consumaţiei interne a alcoolului, ne explicăm perfect pentru ce acea consumaţie a scăzut cu aproape patru milioane. In adevăr, este lesne de înţeles că urcind taxele interne şi dînd prime bune pentru exportul alcoolului, producătorii vor prefera mal de grabă a exporta alcoolul produs, de cît a-1 arunca în consumaţia interioară a ţărel, unde faţă cu punerea de noul taxe, nu pot tot-d’auna arunca numai asupra consumatorului surplusul de taxe, ci din cauza legilor incidenţei impositelor, o parte din acel surplus trebue să ’1 supoarte şi el, producătorii. ’ Avînd toate avantajele în exportare şi multe desavantaje în consumarea interioară, este natural ca producătorii să ’şl restrîngă debitul în ţară şi să ’l lărgească în afară. De aici, resultatul pe care «Voinţa» îl constată : împuţinarea consumaţiei în ţară, rezultat care nu e consecinţa urcărel taxei alcoolului, ci mal cu seamă a primelor de încurajare reînfiinţate de colectivişti, odată cu urcarea taxei consumaţiei interne. Apoi tot una este ? Apoi probează oare aceasta că noi ne-am înşelat cînd am susţinut că o urcare pur şi simplu de taxe asupra alcoolului n’are do efect numai de cit o scădere în venituri ? Ceea-ce e stabil în producţia unei ţări, este consumaţia internă, iar nu exportul. Exportaţia unul produs atîrnă de la o mulţime de cauze pe cari o ţară nu e stăpînă a-le domina, pe cînd consumaţia internă are o bază stabilă şi neclintită. Fiind aşa, miine, dacă producătorii noştri de alcool nu vor mal putea strecura produsul lor în afară, miine el vor fi nevoiţi a revărsa alcoolurile lor în ţară spre consumaţie internă. Şi atunci se va întîmpla ceea-ce susţinem de mal bine de un an, că consumaţia alcoolului va creşte, venitul bud-getar se va îndoi. Şi în acest caz, cum va rămînea cu calificarea de moralizatoare a legel prin care colectiviştii aîî urcat taxa asupra consumaţiei interne? Legea îşi va relua pentru toată lumea caracterul el real, de lege fiscală. —----------Mi —-------------------- FUGA DE RĂSPUNDERE Din toate porţile se ridică acuzarea că guvernul împreună cu administraţia locala poartă vina dezastrului de la Galaţi. Şi nu e o acuzare vagă ; s’a a-râtat zilnic, că atît din punct de vedere technic, cît şi din punct de vedere administrativ, autorităţile nu şi-aQ făcut datoria şi că asupra lor apasă o grozavă răspundere. Poate să rămîie lucrul aşa, fără nici o urmare ? E cu putinţă ca portul cel mal însemnat şi prin el comerţul ţărel să sufere atît de mari pagube, fără ca vinovaţii să-şi ia pedeapsa ? E tolerabil ca atîtea mii de locuitori să fie ruinaţi şi expuşi la cele mal mari lipsuri din vina unor funcţionari şi miniştrii incapabili, fără ca să li se ceară acestora socoteală ? Cu toate acestea guvernul nu vrea să rinduiască o anchetă la Galaţi. I-am cerut să publice corespondenţa primarului cu ministerul şi raportul inginerului idraulic trimes de guvern la Galaţi. Dar guvernul tace; presa guvernamentală vorbeşte de cîte în lună şi In soare, numai de Galaţi nu vrea să vorbească. De ce ? Dacă nu e adevărat ce spunem noi, dacă guvernul şi autorităţile locale şi-au făcut datoria, atunci nu e nici un motiv ca să nu se publice corespondenţa primarului şi raportul inginerului. Dimpotrivă, publicarea acestor acte ar scăpa pe guvern şi pe oamenii săi de o grozava acuzare. Tot aşa cu cererea de anchetă. De ce se opune guvernul la trime-terea unei anchete, dacă nu se ştie vinovat ? Atitudinea guvernului nu face alt-ceva de cît să întărească acuzările ce i se aduc. Guvernul nu triinete anchetă, fi-ind-că se teme ca chiar însărcinaţii lui nu vor fi în stare să ascundă oribilul adevăr. Guvernul nu publică corespondenţa primarului şi raportul inginerului, fiind-că în ele se vede vinovăţia administraţiunil. Tată ce-şl zice lumea, şi cu drept cuvînt. Dacă nu e aşa, să se publice actele cerute de noi si să se rîn-duiascfi anchetă. Monumentul din Tulcea 18 ani de la aneuciune Cînd Dobrogea a fost anexată, în 1879, la Romînia, pe vîrful promonto-riulul din Tulcea,—la poalele căruia Dunărea îşi rostogoleşte valurile spumoase spre mare, — s’a pus temelia unul monument comemorativ, menit să amintească vecurilor viitoare acest moment istoric. M. Sa Regeie ţinea în special la ridicarea monumentului, de aceea punerea pietrei fundamentale s’a făcut cu o deosebită pompă. Şeful Statutul a azistat în persoană la ceremonie, iar momentul cînd actul comemorativ a fost pus în temelie, fu salutat cu salve de tunuri. Construcţia monumentutul care urma să se înalţe, falnic şi mîndru de-asupra valurilor Dunărei, trebuea să se înceapă imediat. Au trecut însă 18 ani de atunci. Promontoriul, pe care urma să se ridice dovada nepieritoare despre anexiunea Dobrogel, a fost acoperit de bălării şi spini, iar de monument nimenea nu mal vorbeşte. Istoria noastră naţională s’a îmbogăţit în schimb, cu o legendă mal mult. Trei mori de vint Alăturea cu locui, p& care trebuia să se ridice monumentul, trei mori de vînt îşi întindeau aripile lor uriaşe. Una din ele, aşezată drept în faţa Dunărei, acoperea, cu totul temelia monumentului, săpată chiar în spatele el. Cel mal elementar bun simţ impunea exproprierea morel, mal înainte de punerea pietrei fundamentale. S’ar fi putut cumpăra atunci terenul pentru ri-dicula sumă de 1500 mult 2000 lei. Totuşi nimenea nu s’a gîndit la lucrul acesta şi se va vedea mal pe urmă ce importanţă are moara aceasta în istoria monumentului. Morile şi terenul aparţin unul Rus. Acesta, văzind că are mijlocul de a câştiga mulţi bani, a începui să formuleze pretenţii exorbitante: a urcat preţul terenului de la 2.000 lei, cît cerea la început cînd i s’a făcut propunerea de cumpărare, la 25.000 lei, — de 12 ori mal mult. Suh ministerul ttrăiianu prefectul Paul Stătescu a primii ordin pentru a tranşa afacerea. O vie corespondenţă se urmează între ispravnic şi ministrul de interne. In cele din urmă consiliul judeţian votează o sumă de 10.000 lei pentru cumpărarea morel şi a terenului. Lucrurile erau să ajungă la o împăcare, cînd se constată că planurile şi documentele relative la monument dispăruseră din ministerul de interne. Acum un an Cînd liberalii vin din nou la putere, d. C. Toneanu din Galaţi, numit de d. Fleva prefect la Tulcea, îşi pune în minte să descurce afacerea şi să-l dea o soluţiune. D-sa intentează proces de revendicarea locului, pe motivul că Rusul nu ar fi prezentat romisiunel de verificare titlurile sale de proprietar. Drumul a fost îmă greşit. Pămlnturile în Dobrogea, în timpul dominaţiunel turce se împărţeau în mirie şi rnulk. In aceste din urmă, Statul romîn, ca moştenitor al drepturilor Sultanului, nu putea avea nici un amestec, de oare-ce ele constitueau un pleAum-dominium, fapt stabilit şi de Curtea hoastră de Casaţie. Or, proprietatea Rusului s’a înlîm-plat să fie pămînt mulk; proprietarul său nu era prin urmare obligat să prezinte comisiunel de verificare titlurile sale şi tribunalul de Tulcea a respins acţiunea ca nefondată. Inspectorul tir. Ilunleanu După d. Toneanu, succesorul său d. Al. Pencovicl lasă afacerea baltă. Se întimplă însă că chestiunea Dobrogel este adusă înaintea Camerei prin interpelarea d-lul N. C. Aslan şi atunci d. dr. 1. Munteanu, inspector administrativ, este însărcinat cu o anchetă. După o înaltă dorinţă, d-sa se ocupă şi cu chestia monumentului. D. dr. Munteanu a consemnat toate faptele, ce am expus pînă aici, intr’un raport pe care a avut onoarea să-l remită M. S. Regelui, în cursul lunel Martie trecui. Ancheta d-lul dr. Munteanu, al căruia voluminos şi conştiincios raport se a/lă în mîini'.e Suveranului, nu a isbutit la nici un rezultat. Guvernul liberal ţine să dovedească pînă la sfîrşit că este incapabil de ori ce sentiment patriotic. Cu d. Ferechide, care a succedat d-lul V. Lascar la ministerul de interne, afacerea a fost din nou îngropată. O nouă fază După cît aflăm astă-zl, primarul Tul-cel, d. Mircea Petrescu, vrea să intenteze din noii proces de revendicarea terenului, de astădată în numele comunei. Calea este din noii greşită. Rezultatul va fi acelaşi ca şi cu procesul intentat de Stat: tribunalul va respinge acţiunea ca nefundată, de oare ce—după cum am spus—pămînlul este mulk. Singura cale, care poate duce la un bun rezultat, este declararea de utilitate publică a şoseluirel stradet Monumentului şi exproprierea celor trei mori. JODJÎIUpAT Am reprodus, împreună cu alte ziare, ştirea dată de Frankfurter Zeitung că la 2 Iulie s’ar fi semnat la Constantinopole, între Rominia şi Turcia, un tratat militar In vederea unul eventual atac al Bulgarie! contra imperiului otoman. Un ziar guvernamental, publicind ştirea, a-dăoga că a căutat s’o controleze ia Agenţia bulgară şi la Legaţiunea otomană in Capitală şi că, de şi n’a căpătat nici o confirmare, ştirea n'a fost dezminţită in nici unul din aceste locuri. După ziarul liberal, lucrul ar fi deci serios. Iată In adevăr ce zicea Drapelul de erl în legătură cu ştirea ziarului german : «Agentul diplomatic al Bulgariei nu s’a arătat tocmai surprins de această ştire. «Fără a ne-o confirma sad desminţi, am înţeles că în cercurile bulgăreşti se aştepta acest acord Intre Turcia şiliomînia, şi care în realitate, nu ar viza atît Bulgaria cît maî mult pe Rusia. «Putem afirma cu siguranţă că Legaţiunea Otomană din Capitală are dealaltă-eri cunoştinţă de încheerea acestui tratat. «Nu am fost însă autorizaţi nici a confirma, nici a desm nte tratatul. «Secretarul Legaţiunel, Insă, de o extremă amabilitate şi de o strictă discreţiune, a căutat să se asigure mal tntiiti dacă faptele ne-atifost confirmate la ministerul de externe. «La răspunsul nostru negativ, d. secretar al Legaţiunel cu zîmbetul pe buze şi c’o vădită părere de rău, mi-a declarat că nu e autorizat a comunica ast-fel de ştiri diplomatice, dar că putem găsi la ministerul de externe informa-ţiunile necesare. «Insă, nici o desminţirc formală nu ni s’a dat.» Chestiunea fiind de o mare gravitate, ne-am mărginit să înregistrăm pur şi simplu ştirea, aşteptlnd ca organele oficioase ale guvernului să ne lămurească. Voinţa Naţională s’a şi grăbit aseară să 'şl spue cuvîntul Închipui următor: «Frankfurter Zeitung, în de ajuns de cunoscut pentru ştirile de sensaţie ce periodic apar în coloanele sale, s’a făcut ecoul unei ştiri fan-tesiste privitoare la noi. «E de mirare cum unele din ziarele noastre (singur Drapelul) au putut da crezămînt informaţiei din Frankfurter Zeitung. «Din faptul că relaţiunile noastre cu Turcia sunt excelente, nu urmează de loc că ştirea din ziarul german să fie întemeiată.» E şi mal de mirare, pentru noi şi de sigur pentru ţara întreagă, jocul culpabil pe care şi-l permit ziarele liberale-naţionale şi fruntaşii partidului guvernamental cu cele mal mari interese ale Statului romîn. Destrăbălarea a ajuns la culme în partidul liberal. DIN STREINÂTATE Situaţia generală europeană Ceea-ce caracteriza situaţia politicii generale a Europei este o simţitoare îmbunătăţire a re-laţiunilor dintre puterile ce aparţin la grupări protrivnicl, fără a sdruncina totuşi întru nimic sistemul de alianţă de mal înainte, care ră-mîne şi azi baza politicii cabinetelor europene. Acesta e un simptom din cele mal fericite. Dacă mal ţinem seamă de indisolubila armonie ce a înfăţişat o concertul european, in zilele din urmă, faţă de încercările Turciei de a rupe înţelegerea Puterilor în cestiunea orientală, putem să ne măgulim cu perspectiva unei lungi ere de pace. Italia şl Franţa Printre simptomele de împrietenire dintre Puterile ce fac parte din grupări opuse, putem cita declaraţiunile recente ale bărbaţilor politici din Italia şi din Franţa. Se ştie cît de încordate erai! relaţiunile dintre cele două ţări latine pînă în ultimele zile ale guvernului Crispi. Acum presa streină ne aduce declaraţiunile extrem de prietenoase pentru Francia, făcute in parlamentul italian, de ministrul de externe d. Visconti-Venosta. Cu ocazia discuţiunel budgetului ministerului de externe, d. Visconli Venosta a făcut între altele următoarele declaraţiunl: «Vom rămîne fideli alianţelor noastre, spre a putea conlucra la opera păcii. Totuşi ne putem felicita de îmbunătăţirea raporturilor noastre cu Francia.» «Guvernul va cerceta starea relaţiunilor comerciale dintre ambele ţări, doritor ce este de a substitui dacă se poate, situaţiunel actuale, o echitabilă transacţiune a intereselor, prin iu-chierea unul tractat de comerţ.* Pe de altă parte, telegrafui ne trimete următorul rezumat al discursului d-lul Billot, ambasadorul Franciel la Roma, rostit la recep-ţiunea coloniei franceze cu prilejul serbării de la 2 Iulie: «Opera de apropiere intre Francia şi Italia, Îşi urmează drumul el normal şi, de sigur, se va ajunge la scopul pe care-1 are in vedere fie-care». Rusia şi Germania In acelaşi timp raporturile dintre Germania şi Rusia devin din zi in zi mal prieteneşti. E probabil că înrîurirea pe care prinţul de Bismarck, a căpâtat’o In afacerile imperiului, prin ultimele schimbări ministeriale, vor influenţa şi tnal mult politica Germaniei In sensul unei mal strinse prietenii cu Rusia. Forelgn. TRIBUNA LITERARA Din folclorul Macedo-român DOI BULGARI LA FOTOGRAF (AXEODOTi MAOEDO-ROMÂnI) >) Când-va un măcelar Din moşi strămoşi Bulgar, Din Monastir de-fel, S’a îmbrăcat şi el Ca omu, de, ’n giubea Şi antereb-sadea— Precum obijnuese In Statul cel turcesc Să poarte şi chiar fes Cu toţi, bine ’nţeles, Cu lundă ibrişim Ca şi un Ibraim ; Apoi, să-l prindă bine, S’a tuns, s’a ras, în fine. Asemeni dichisit El ce s’a resgândit: Să nu miroase greb A carne, nici a seu, S’a dus la spiţerie Să tărgue, se ştie : O sticlă cu parfum ; Căci el voia acum Să-l scoată un fotograf Impărfumat şi grav... Acest fel cugetând Şi sticla desfundând, Pe haine s’a stropit Cu tot pân’l’a golit. Apoi la fotograf Intră măreţ, şi grav... Şi ’mpărfumat, frizat, Poruncă ’n grab i-a dat: — «Jupîne, eu plătesc, «Şi nu me mal tocmesc ; «Dar să iei seamă bine, «Să semene cu mine: «Frumos vroi să me scoţi, «Să plac, m’auzl, la toţi /» * * * Cam după-o săptâmînă Cu Moşu-săb de mină Al nostru măcelar Veni la meşter iar, Să vază Moşn acu’ A reuşit, ori nu ?.. Şi meşterul vre-o şease Bucăţi ce le lucrase In grabă i le-a dat De arta-I îneîntat. Dar măcelaru ’ndată Cu inima sburată De-aşa emoţiunl Văzind ale minuni; Le ’ntoarce, le suceşte Şi iar le mal priveşte, ’I plac şi totuşi par’că Ar vrea să le întoarcă ; Se-apropie şi ’ntreabă Pe Moş atunci în grabă ; Dar mistic—pe şoptite: — «Ce zici ? Sunt reuşite ? «la ’ncearcă, vezi, miroasă ? «Ori de dorit mal lasă ? Unchiaşu mirosi, Dar ce-va nu simţi. Şi de ’nţeles i-a dat, Că r6u l’a înşelat. — «Curat un şarlatan !» Strigă atunci Ivan. Iar fotografu ’ndat’, Văzftndu-se ’nsultat L’a întrebat: — «Pe mine «Me ’nsulţl P zici că nu’s bine Lucrate, prea stimate ? •— «Vezi bine... din păcate, «Nu-mi plac, rn’al înşelat, «Căci eb cînd am intrat 1). D-l Vulcan a lucrat atftt iu limba ţgrel. cât şi In dialectul Macedo-român peste o sută de anecdote exploatate din folcloristica poporului Macedonean. Aceste toate vor fi publicate In cnrînd într’un volum, care va aduce o vie lumină asupra li-teraturel poporale a românilor de la Pind. Dăm aci un specimen din care se va vedea fineţea spiritului şi modul de a gândi la aceşti români. www.dacoromanica.ro . E«g. Itătescu a rupl'o ca desăvîrşire cu cl. Carada. Pentru a indica Mne ostilitatea sa, d-1 Eug. Sta-tescu a primit precedenţi a consiliului de administraţie al băucei generale industriale. D. coate d’Aubigny, ministrul Franţei în Capitală, care venise în Bucureşti pentru serbarea de la 2 (14) Iulie, s’a’ întors erl la Sinaia. D. colonel Urseanu, comandantul di-viziunel de mare, a plecat a-seară la comandamentul săli la Constanţa. Aflăm că în călătoria Lor în streină-tate, MM. LL. Regele şi Rpgina vor fi însoţite de d na Mavrogheni, d. general Vlâdescu şi d. Ion Kalenderu. D. Djuvara a fost instalat la Sinaia pentru a sta pe lingă d. E. Stătescu şi a’l îndupleca să susţie guvernul. Se pare că încercările d-luî Djuvara sunt zadarnice. D. Stătescu maî ales nu-şi ascunde ostilitatea faţă de dd. Gogu Cantacuzino şi Carada, pe cari îî priveşte ca o ruşine în partidul liberal. Erl s’au lăcut la Ploeştl alegerile colegiului III pentru consiliul general de Prahova. Iată rezultatul: Din 2090 alegători înscrişi, au luat parte la vot 868. Aii fost aleşi: d-nil Gheorghe G. Ra-dovicî, G, Mărgăritescu, I. Teoharie Po-pescu, doctorul D. D. Pop, Teodor Mincu şi Anton Balla. Se ştie că, după noua lege comunală, comunele urbane sunt obligate a face să se ridice planurile oraşelor respective. Cel intîiO plan, care va fi gata, e acel al oraşului Iaşi, ridicat de d. locotenent Gr. Bejan, inginer hotarnic. El va fi predat comunei Iaşi cu 7 luni înaintea termenului fixat. Fiind vorba a se ilumina şi încălzi noul penitenciar, ce se construeşle la Doftana, într’un mod cu totul modern, diferite sisteme aii fost propuse direc-ţiunel generale a penitenciarelor. Afară de iluminatul cu electricitate s’a mal propus şi iluminatul cu gaz ex. tras din ţiţei — şi cu Acetilină, care însă se ştie că este foarte periculoasă. Pînă acum nu s’a decis încă ziua cînd are să se ţină licitaţiune, nici pentru încălzitul nici pentru iluminatul acestui noii penitenciar. După cîte aflăm direcţiunea serviciului penitenciarelor aşteaptă ca lucrările de la Doftana să fie aproape terminate ca să hotărască ziua licitaţiune!. D. Tache Protopopescu, sub directorul creditului funciar romîn, însoţit de d. Gr. Vulturescu, avocat la acest credit, aii plecat alallă-erl în Basarabia, unde creditul funciar are mal multe moşii pe cari voeşte să Ie vînză. Societatea creditului a acordat 5000 de lei pentru cheltuelile de transport şi întreţinere pentru tot timpul cit d-nil Protopopescu şi Vulturescu vor sta in Basarabia. Ştiri din Petersburg anunţă că colonia franceză a închiriat, pentru a eşi înaintea Preşedintelui Repu-blicel franceze, în portul Croustadt, un vapor mare care sa poată conţine G00 persoane, şi care va fi decorat cu drapele naţionale franceze. Pe acest vapor vor lua loc numai membrii coloniei franceze. In ziua de 24 August st. n. membrii coloniei franceze vor merge pe acelaş vapor în portul Peterhof ca să asiste la iluminaţii şi la focurile de artificii, ce se vor face în onoarea d-lul P’elix Faure. Colonia franceză, cu ’ocasiunea recepţiunel sale la ambasada franceza, va oferi Preşedintelui Repu-blicel medalia de aur. Se ştie că, in urma încetărel din viaţă a profesorului E. Franeudi, catedra de limba greacă, de la universitatea din Bucureşti, a rămas vacantă. După cit aflăm, d. I. Caraiaui, profesor la aceeaşi catedră, la universitatea din Iaşi, a cerut permutarea In locul regretatului Franeudi. D sa a mal cerut insă săi se dea şi direcţia biblioteeel centrale, post ocupat actualmiute de d. prof. C. Dimitrescu, redactor al Drapelului. D. Sturdza, consultat de ministrul şcoa-lelor in privinţa cererel d-lul Caraiani, a refuzat de a-1 satisface. Primul ministru a alegat că nu poate lua o asemenea deci-ziune, de eare-ce e mulţumit, pînă acuma, de atitudinea «Drapelului». Declaraţia d-lul Sturdza a făcut pe d. Caraiaiii să renunţe la revandicările sale şi a lăsat liniştit pe d. C. Dimitrescu, la postul săil. D. baron d’Aerenthal, ministrul Austro-Ungariel, plecînd în concedia pentru şease săptămînl, d. conte Douglas de Thurn, secretar de le-gaţiune, va gera afacerile pe lot timpul lipsei titularului. Amicul nostru, d. Alexandru A. Bâdărăfl a plecat la Rekhenhall împreună cu familia. D-sa va rămlue acolo tot timpul vacan-ţiel. Se asigură că postul de efor al spitalelor civile se va ocupa înainte de plecarea în concediii a doctorului Fo-tino. El va fi încredinţat d-luî Al. Ghica, fost efor. Am fost cel dintâiu cari am anunţat că d. Leonida Panopol, prefectul de Roman, va fi înlocuit. Astăzi suntem în măsură de a da şi numele succesorului d-lul Panopol. El va fi d. colonel Em. Cazimir, deputat de Roman. Pentru a nu supăra cu totul pe d. G. Mîrzescu, protectorul şi ruda d-lul Panopol, acest din urmă va fi chemat într’o altă funcţiune. Primim din Paşcani următoarea telegramă : Paşcani 5 (17) Iulie. La halta Sirca, vr’o 30 kilometri distanţă de la Iaşi, pe linia Iaşi Paşcani, a deraiat azi dimineaţă un tren de marfă. Din această cauză, trenul accelerat No. 10 care a plecat azi dimineaţă la ora 7 din Iaşi, a perdut coincidenţa cu acceleratul din Paşcani. Aci s’a format imediat un tren special care a luat pe călătorii pentru acceleratul din streinătate. D. general Arion, comandantul corpului II de armată, a pedepsit cu cîte 25 zile garda pieţei pe toţi ofiţerii, autori al scandalului din strada Franclin. In acelaşi timp comeuduirea pieţei a dat un ordin circular prin care interzice tutulor ofiţerilor frecuentarea stabilimentului Luchiaiiof de unde s’a început acel scandal. Ivindu-se neînţelegeri între rudele defunctului Petre Stoicescu, fostul subdirector al creditului rural, asupra împărţire! suecesiunel rămase ab-intestat, tribunalul a instituit sechestru judiciar asupra averel pe d. C. I. Stoicescu, fost ministru. D. general Berendel, ministrul de rfiz-boifl, s’a întors aseară din Sinaia, unde a supus aprobăreî M. Sale Regelui mal multe decrete de înaintare intre ofiţerii inferiori. Miniştrii intendenţi încă o dovadă de lipsa de scrupule a miniştrilor liberali: Se ştie că d. D. Sturdza continuă a fi'şi astă zi, de şi prim ministru, intendentul principesei Goniacoff. Nici o consideraţie nu ar împiedeca pe şeful partidului liberal de a renunţa la această fructuoasă însărcinare. Alăturea cu primul ministru,—ca o copie fidelă, în lipsa de scrupule a prototipului,— am descoperit astă zi pe d. Ferekide, ministrul de interne. Acest domn este intendentul d-nel Dim-cea, proprietara moşiei Scurta din judeţul Buzăii. D. Ferekide inspectează regulat lucrările agricole dejjpe moşie şi primeşte, ca un bun şi fidel servitor, ordinele proprietarei. In cursul lunel Iunie, ministrul de interne a fost de cinci ori la moşia Scurta, iar lu Iulie, de şi atlt de ocupat cu remanierea prefectoralâ, a avut timpul să se repeadă odată în localitate. Se asigură că d-na Dimcea ar fi nemulţumită de modul cum d. Ferekide îşi execută sare na de iuUnde t. | Inregistrînd ştirea, următoaiei întrebare ni se impune: Prost intendent, prost ministru. La ce poate fi bun d. M. Ferekide? După statistica oficială, pagubele suferite de locuitorii din plasa Unghenl-Iaşt, prin revărsarea apelor, întrec suma de o jumătate milion lei. Statul a dat ordin de a se da, din * pădureţe sale, lemnele necesare cu cari locuitorii inundaţi să'şl poată reconstrui casele. Să sperăm că Stalul va da şi un mic ajutor bănesc acestor nenorociţi locuitori. Din Iaşi ni se scrie că d. Roseli, ministru plenipotenţiar al Romtniel la Peters burg, a sosit alaltăerl cu trenul de 4 p. m. în ţară, prin punctul Ungheul. D l Uoseti a a stat o oră la Unghenl şi de acolo a plecat la Iaşi. Erl d-1 Roseti a plecat spre Sinaia. Monitorul Oficial de astă-il continuă cu publicarea listelor de decoraţi pe ziua de 10 Mai o trecut. Numărul lor este foarte mare. Mal multe sute de cetăţeni aO fost ort Înaintaţi ort decoraţi din noii. Guvernul a vroit cu modul acesta, fie să nu şl înstrăineze partizanii, fie să-şi clştige alţii uouî. Al 2-lea număr din ziarul Patria, organul partidului naţional romîn din Bucovina, relevă, cu drept cuvtnt, deosebirea dintre clasa romînâ cultă şi poporul de jos. «Nieăirl in Întreaga inonarchie, scrie Patria, nu este alit de străin poporul roinâa faţă de inteligenţa sa şi nieăiri raportul între aceşti doul factori puternici al vieţii naţionale nu esle atit de nefiresc, ca tocmai la Romiuil din Bucovina. «Constatăm numai acest fenomen şi nu T căutăm causeie, cari pur a se Întinde departe in trecut. Starea de lucruri este insă nefirească, fiind--ă în general este tocmai o notă caracteristică a romînulul legătura cea intimă intre inteligenţă şi poporul, din care mal ’nainte sad mal Urziţi a eşit inteligenţi; dar este şi un postulat politic naţional, ca această slare de lucruri să se curme şi să se restabilească legătura firească». Din acest punct de vedere «Patria» îşi propune să restabilească aceste legături, atlt de necesare pentru propăşirea naţiona-lităţel romîne, In Bucovina. Două noul bănci populare romineştl sunt pe punctul de a se forma în Bucovina : |una în Suceava cu capital de 20.000 fiorini şi alta în Rădăuţi, cu 15.000 fiorini. Le urăm succes. Din Cernăuţi ni se scrie că doctorul Smal-Stocki, cunoscutul agitator ruteana sros silele acestea de sub tipar un volum intitulat Bukowyna. Prin această lucrare, doctorul Smal-Stocki caută să dovedească că Rutenii au existat în Bucovina deja înainte de potop şi că existenţa Romînilor, în această parte a imperiului austro-ungar, ar fi o legendă neîntemeiată, datorită lialucinaţiunilor vre-unuii ncorigibil Daco-Romîn. ™In Bukowyna doctorului \Smal-Stochi, întreagă inteligenţă romînâ din Bucovina este viu atacată şi batjocorită. Din pagi-nele ei transpiră o vie duşmănie contra neamului romînesc, pe care doctorul Smal-Stocki îl face praf şi pulbere. Iată cum se compune tribunalul de Prahova, în timpid vacanţiel: d. Al. Pauaitescu, preşedintele secţiei a 11-a, de la 1 pînă la 5 Iulie curent; d. membru G. Malcocifl de la 5 Iulie pînă la 1 August; d. R. Gr. Zmeureanu de la 1 pînă la 18 August; d. Al. Panaitescu, preşedinte, de la 18 pînă la 24 August; d. R. G. Zmeureanu de la 24 August pînă la 1 Septembrie: I). N. I. Neguleseu, supleant, de la 1 Iulie pînă la 1 August ; D. Mihail I. Nacian, supleant, de la 1 August pînă la 1 Septembrie. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţlmie D-nul Constantin Ion, funcţionar, din comuna Elisabeta Doamna, judeţul Roman, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săă patronimic de «Ion» a celui de «Apostoleanu», pentru a se numi «Constantin Ion Apostoleanu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul 2 al zisului articol. Anunciu! Socielatea Noului Tramway doreşte a cumpăra prin contract: 125 vagoane ovăz, 600000 kgr. fîn, 800000 kgr. paiă. Doritorii sunt rugaţi a adresa ofertele lor la Direrţia Noului Trvmtvay, Bucureşti, Str. Teilor, No. 254. Băile „Radu-Negpru” din CÂMPULUNG Băile reci cu duşi complecte s’aă pus în circulaţie la 1 corent. Băile de Ilidroterapie, putină, abur şi aer cald la 1 August. Iuhalcţil, aer comprimat, medicementale şi electrice la 1 Septembre. tnstalaţiunea acestor băl, mobilierul şi tot ce se impune pentru un asemenea stabiliment de prima ordiue, nu lasă nimic de dorit. Preţurile sunt mal mult de cit moderate. Direcţiunea. Dumitru UT. Cornişa Doctor In Drept de la Facultatea din Paris ADVOCAT 76, Strada Dl oui sie, 76. Orele de consultaţii dela 9—11 şi 4—6 Doctorul Ctalixnir de la facultatea din Paris Special pentru boalele de stomac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 CONSTANTIN SiMIONESCU Doctorand In medicină Paris, Boulevard Arago, 53 bis., Paris. Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cere consultaţiunl şi prin corespoadenţă. ..LICEUL MODERN" DE BflETI BUCUREŞTI * 160, CALEA VICTORIEI, 190 CursuiI primare, secundare şi se.-ţie pregăli-loare pentru bacalaureat. Autorisat şi reautorisat de a ţine. in limitele regulamentului, esamene de fine de an şcolar in institut şi elibera certificate valabile pentru bacalaureat şi şcoalele speciale, Liceul MODERN îşi va deschide cursurile anului şcolar 1897—98 la 1 Septembre 1897, cu un corp didactic ales diulre cel inal dis inşi membri al liceelor şi gimnasiilor din capitală. Preparatiile pentru corigenţi încep la 20 August. In ultimii doi ani de funcţionare a «Liceului M jdern», sub a noastră direcţiune, această scoală a avut, faţă de cele-l’alto scoale particulare din ţară, cea mal mare populaţiune sco'arfl. Din promoţiunsa anulu' 95 — 96 a avut 40 de bacca-taureaţl. Iu Iunie 97, comisiuuile instituite de Onor. Minister, compuse—în scopul de a se ridica nivelul fnvăţămintulul privat - din profesori universitari şi secundari de o integritate şi severitate cunoscute, «0 promovat, în urma" examenelor cu succes trecute in institut, 70 din elevii cursului secundar; afară de aceştia toţî cel 25 de elevi, cari aiî trecut esauienele la Stat. aO fost promovaţi; în total Institutul a avut 100 de ele-I definitiv promovaţi in anul şcolar 90 97. Cu un cuvînt succesul acestui Institut, in ultimii doi ani, a fost alit de strălucit, că a întrecut aşteptările multor colegi şi chiar ale onoratei coinisiunl, numită, în scopul mal sus amintit, de onorabilul Minister at instrucţiune! publice. De la început, kotârîţl la munca cinstită şi en> rgică, nu ne vom da înapoia orî-cărtl dificultăţi. Cu puterea ce dă sentimentul datoriei îndeplinite, ca profesori şi directori, vom merge înainte, in speranţa că scoală noastră va ocupa un loc onorat în iuvâţămîntul particular, care şi dinsul va contribui cu ceva la mărirea şi înălţarea patriei!... înscrierile penlru annl şcolar 97—98 se fac cu începere de Ia 1 August 97, iu toate zilele, orele 9—12 a. m. 2—6 p. m., in cancelaria Institutului, Calea Victoriei, 190, Bucureşti. Prospecte se trămil la cerere. Director! / Dr- M- Brândză, « noK Zt \George C. Dragu, *ÎTfle Băile BălţăteştT 1) Băile Minerale calde cloro-so-dlce, indurate şi bromurate, analoage cu apele : Kreutzoach, Hamburg, Ischl, Reichenhall, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lul, serofulel, rachitismulul, supuraţia glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, maladiele oaselor, debilităţel generale, precum |şi în toate boalele de femei: metrite acute şi cronice, eu-dometrite, salhingite, etc. tumorilor uterului şi anexelor. 2) favorul Cnza-Vodă. — Isvorul Cuza-Vodă, apă de băut, foarte bogat in sulfat de sodiu analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, isvor din care se extrage : sarea purgativă de Băl-ţăteşti, este foarte folositor în toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsie, catar acut şi cronic al stomahulul, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, consti-paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenică, hydropisiile şi obesitatea. Tdte ceste maladii se vindecă in urma unei cure sistematice făcută cu apa sati sarea de BălţăteştI. 3) Stabilimentul de Iiilialaţie şi Pul-verisaţte minerală.— Noul stabiliment de Inhalaţie eu brad, terebentină, goaiaeol creozot' rucaliptol satl ori-ce esenţă urmată de pulve-eisaţie de apă minerală; arangial după sistemul Reichenhall şi Ischl, este foarte folositor în toate boalele de nas, gât şi mal cu seamă in bronchită, emphiseme, astmă si tuberculosă pulmonară, fiind cel maî sigur mijloc de a introduce săruri în organism. 4) Stabiliment de Hydroteraple cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, rnasage, executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25°/o.— Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. plnă la 1 Septembrie. Pentru ori-ce informaţiunl, ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la: Boctornl St t a m alin Bticureştl, str. Vestei 7 Pînă la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la BălţăteştI, judeţul Neamţ. De vînzare la Buşteni locuri de vile proprietatga Dumitru Cezianu, situate la cea mal frumoasă poziţie, pe valea Cerbului, şi la adăpost de viaturi. Gara Buşteni la 800 metri depărtare. A se adresa: în Bucureşti la Societatea de Construcţie, str. Doamnei, safl la Buşteni la d-nul Eliescu, administrator. INSTITUTUL FRANCEZ De DOMNIŞOARE V. II. CH< >ISY autorisat de Onor. Minister şi fondat tu 1870 BUCtREŞTi 10, STRADA NEGUSTORI, 10 Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile îucep la 1 Septembre. înscrierile încep la 20 August st. v. mm Cel mai bun întăritor. Indispensabil în tote familiile. Se ea de preferenţâ pur pe puţin zahăr. Multu mai superior tutor Apelor de Melissâ şi Alcoolului de Mentă. Se întrebuinteza cu succes contra Indigestiunilor, boalelor de stomac, de nervi, contra leşinului, durerei de capu. IndispensabilVoyageorilori pe Mare. Antiepedemic, garantdza contra Influenzei şi frigurilori. Se vinde*în flacăne modelu mare, şi modelu special pentru busunar care este preferat de către Velocipedişti. Si aXsEsna In România, la t6tb Farmaciile, UnoauiSTi 6i Parfumori. CLEMENT & O"- Va lance (DrOrne-Fraacia). MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă do Maşini Agricole şi Industriale ... Bucurescî, str. Sraârdan, 2 W. Staedecker^»- Bulevardul Cuza,17 Craiova, str Coerălnifenu Io SVIaT eftin ca orT-unde ROM ŞI SPIRT Pentru VlSIXATA Rom englezesc........1.20 litrul Rom jamaică...........2.00 « Rom Vanilie, veritabil.2.80 « Rom Ananase...........2.80 « Alcool de vin..........2.— « Spirt rafinat ........2.— « Spirt de maşină.......1,60 « Asemenea toate mărfurile de cofetărie cu preţuri reduse. Dumineca şi în în ori-ce zi de sărbătoare, co-etăria mea este deschisă. T. I). CREŢIILESOII ______ Strada Carol No. 47, LA ÎNGER. ~LĂ „PARCUL REBAL“ Calea. Victoriei, No. OO. Alături Amortisabili. . . 69 7» 100 , 5 •/. Obligaţ. de Stat (Cov, R.) » Municipale din 1883 102 95 7» 102 96 t *•/. * » » 1890 97 7 < 97 »/< *•/. Scrisuri Funciar Rurale . 62 sal*/. * » Urbane . 88 7» 88 ,•/, 6’/. » » * Iaşi. Acţiuni Banca Naţio aii. 84 7* 85 _ 1850 Î860 » * A" coli . 334 — 338 » Dacia Ro- cia asig. 420 — 424 » S-tea N ^tonala asig 460 — 464 — S-tatea 4e uonstrucţiuni . 151 — 157 Florini valoare Austriacă 1 ii i 12 Mărci Germane .... I 2-; 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 - - 101 » Italiene. . , . 89 63 » ruble hîrtie . . S 65 S 70 Los Viritables Baux Mineralei de VICHY jont Ies Sources VICHY- £TAT CtLESTINS GR ANDE-GRILLE HOPITAL Exioer le nom sur la Capsule et l’Etlquette. Ies Seules Veritahles Pastilles de Vichy sont Ies Pastilles YICHY-ETAT tabriqufcea aveo lea seU naturala extraltadeaEaux Vichy-Etat Comprimă de Vichy aux sala naturela VICHY-fiTAT pour prSparer l’eau artiflcielle de Vichy gsseuse. Agent Ginlral vottr ta ROVMANIE BULGARIE, SERBIE : ' A. 0. CĂRISSV, Bucurat 0. TEIRICH & BUCUREŞTI O.—Strada Berzei,—O. INSTALAŢIUNI TELEGRAF BAZ şi AP Lumină incandscnti pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- Biurofl de construcţie. - Export SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica De la Colroceul Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cite leî 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. 1 APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale att recunoscut că această apă minerală posedă o excelenta putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul săă cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şt răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatori generali: D-nil tjaxăr aj* Verzar în Braşov Depositul general pen- \l J8QII T finFTfllII Sttfad» COVACI tru Capitală la D-nul V HulkL UiIbLIUIU Ni o. 17. In provincie 1» diferiţi depozitari principali. V MEDICAMENT PHOSPHATIC IN DE VIAL VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitato generală, crescerea Întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 şi în toate farmaciile. PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RICK. BRANBT sunt recunoscute astă-zî în toată lumea ca sigure şi nevătămătoare, plăcute la luare şi eftine Este un preţios medicament de casă la derangea-rea organelor abdominale, constipaţie şi consecinţele lor, ca: Maladii ale ficatului, Hoemorhoizî (trînjl), durere de cap, ameţeală, respiraţie deficilă, Palpitaţie (bătae de inimă), lipsă de poftă de mîncare, umflătura pîntecelu’, răgăiala, coogestiuni de cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor Medicament Depurativ încercate şi recomandate de cîte-va mii de medici practici şi profesori de medicină, hapurile farmacistului RICHAR!) BBANDT an obţinut o reputaţie netăgăduită, ast-fel în cit astă-zî pretutindeni sunt preferate tctulor pre-paraţiunilor de fotul acesta, ffî A SE FERI LA CUMPĂRARE DE IMITAŢIUNÎ A se cere numai Pilulele Elveţiene ale farmacistului Rraiult care poartă ca etichetă o cruce albă pe fund roşiQ. Preţul cutiei leî 1.50. Se găsesc la toate farmaciile şi drogueriile principale din ţară. România la farmacistul Victor Thuringer, în Bucureşti. Herculane (Mehadia) (Herkulesfurdo, Ungaria) Staţiune ele cale ferată, Fostă şl Telegraf RENUMITE TERME SULFUROASE şi SĂRATE Cu Temperatură terestră de 55° C. W Începutul sesouulni la 1 Malu Loc de cură climatică. — Gimnastică suedeză şi massagiu. — Băl electrice. Hidroteraphiă.—Rendezvous internaţional.—Situaţiune admirabilă în valea romantică a Cernel.—Promenade şi locuri de excursiune.—Climă favorabilă. Situaţiune scutita de vînt.— Aer ozonic şi liber de praf. — PalaturI de băl, hoteluri splendide.—salon de cură.—Luminaţiune electrică.—Musică proprie. Orfeu (Teatru Varidt<5). BC MEDIEI ROMfNl CONSULTAŢIUJii In toate limbile europene. Juncţiune cu trenul Expres şi Orient-Expres; dela Orşova cu năvile dunărene Bilete cu preţuri reduse. Frecuenţa tu anal 1898: peste ÎO.OOO. M. KOHAN, Galaţi şi Brăila DEPOSIT de MAŞINÎ Agricole si Industriale DIN FABRICELE BROWN & MAY Limited devizes (Engrand) LOCOMOBILE de la 4 pînă la 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începînd de la t cal putere. MORI CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzescl. CAZANE pentru ABUR de toate mărimele. MAŞINE de SECERAT Simple şi cu Legat DIN FABRICELE THE MASEEY-HARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini în lucru în ţară. lMreţuri curente se trimit tiuită cerere, gratis şi franco CELE MAI BUNE STOFE PENTRU COSTUME SI PARDESIURII DE BARBAţI IHA! JiOUA IHVEHTIUNEZ WobJŞiNQURUL\ ;0/PRAPARAT| IULIUS HOLZNER LUCIOS INSTALEAZĂ: F ABDICI 3>E ţĂRÂMlDi OUPT0SE CIRCULARE DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE | Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de CĂRĂMIZI OLÂJVE ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CÂT SE POATE DE MARE Direcţiunea Epitropiel Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” înştiinţare La 15 Iulie a. c., ora 2 p. m. (al IMea termen) se va ţine licitaţie publică orală, in camera şi Înaintea Epitropiel acestui spital, pentru un period de 5 ani, începător la 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietăţi rurale ale spitalului, situate în acest judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocani, plasa Corod-Peresehiv. Garanţia provizorie 4,500 lei, b) Moşia Raid, din comuna Murgenî, pl. Tîrgu. Garanţia provisorie 3,000 lei, şi c) Pămîntul de hrană numit «Vararai-zoaea» din comuna Bârlad, hliza crâng. Garanţie provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţinea conform art. 68—79 din lesrea comptabititâţel publice. Condiţiunile generale de arendare, precum şi cele speciale se pot vedea în fiecare zi de lucru în cancelaria Epitropiel între orele 9—11 a. m. Director, Dr. T. Cerchez. _____________Secretar. W. Kaminski. BAIA REGALA Palatul Eforiei. - BULEVARDUL KLlSABLTA Se aduoe la cunoştinţa Onor. Plbllo ci acest Stabiliment vare are cea mal frumoasl şl confortabilă instalaţlune, situat îu oentrul Capitalei, deservă băl ou preciurUe următoare : Secţiunea liyfţiciiJcft. LUX, Coprinde trei cabine, una balgnolre de porcelan ou trei duşe diferite calde şi rec!; alta de aburi (Rusească) şi a treia 8a-lon toaletă, lei 3.20. CLASA I, Aburi (Ruseasoă) cu diferite duşe calde şt reci, lei 1.70; Balgnolre de porcelan cu duşe, lei 1 80. CLASA II, Aburi (Rusească, ou duşe, lei 1.— ; Balgnolre de zinc, lei 1.20 ; Vinerea şl Duminica baia de aburi fără rufe, 60 b. Secţiune» de liydrotcrapie. 1) Hammamu-baie Turco-Română împreună ou duşe diferite calde şi reci şl masage. lei 2.—; 2) Duşe en jet. ploae ploae în cercuri, sooţiane, basm şl în diferite alte aparate, 80 b; Piscina în timpul verel, 80 b Rufăria şi săpunul sunt coprinse iu preciurile indicate. Abo-nam-nt« ou reducere. Direeţinnei». Friedrich Wanneck & Co. RUIIM FABRICA de MAŞINI TURNATORIE DE FER FURNISEZĂ ca SPECIBLITATE: MAŞINI PENTRU CĂRAU I)AIÎII Sistem TH. GROKE VALTtJlil SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE A P A R A T E_DE T ĂIA T PJBHIE I>E MÂNĂ ŞI €« ABITKÎ Pentru CĂRĂM1D1, ele. etc. NEÎNTRECUT- PENTRU • CONSERVAREA! DINŢILOR s a r DE VENZARE IA TOATE FARMACIILE® DROGUERIILE Şl «ASASINELE DIN • ŢARA Şl DIN TOATA LUMEA • SOCIETE DE PRODUITS HYGIEN1QUES g STAPLER&C9 g VIENNE: PARIS: • M.GENTCGHSSE27 RllEDUTEMPLE 197 • DEPOUL GENERALpentruROM ANI A : g •CH. LAZAROVITS BUCUREŞTI ■ BMItSMUMtlIIIINmiMIIIIIMrf REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTOR LUPESCU INGINF.lt BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (LAngă ministerul Domeniilor) IPOSÂFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. T 7" STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ee fel BUCUREŞTI.— Strada Sf. Dumitru, 3. Motoare originale wOTTO” en Gaz, Benzină iţii Petrolvii Peste 100 bucăţi de 7,-60 cal putere instalate tu ttouilnla maşine şi cazan ar cu abur MAŞINI-UNELTE pentru LEMNE si METAL MAŞINI pentru INDUSTRIA TEXTILĂ, LOCOMOTIVE, POMPE dela SÂCH8. MASCHINENFABRIK fost RICH. HARTMANN din Chemnitz Furnisata tn suliini de exemplare celor mai mari stabilimente alo Stalului şi ale pariiculaeilor din Romiuia. MARE DEPOU DE ARTICOLE TECIINICE . ALE FABBICELOR : SCHÂFFER |i BUDENBERG Magdeburg, Mohr şi Federhaff Nlannheim CURELE DE TRANSM I S I U N 1 \ ATELIER DE CONSTRUCTIUNI 1ŢIUNI D TURNATORIA DE METAL WATiOI & YOUELL [MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCÎ. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. REPRESENTANŢl GENERALI AÎ FABRICEl MARSCHALL SONS & o., GAINSBOROUGH | LOCOMOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite j TREERĂTOĂRELE unice care treerA cel mal mult şi scoate cel mal curat. [BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mal mare scoţînd boabele curat. [ STABILE pentru puterile cele mal mari, cu sad fără condensaţiuue, orizontale sad verticale. | CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu sad două tuburi de foc. J CAZANE tabulare cu stabilă suprapusă. CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt. [MAŞINI de macadamisat (presat) şosele. TOT FELUL DE M A ŞINI AGRICOLE tsw&m- ATELIER PENTRU REPARAŢIUNI DE MAŞINE } LA FILARET Cataloage ilustrate gratis şi franco. LA OMP.I BRUN & C DEPOUL FABRICELOR de POSTAV | IA BUCUREŞTI 4A Iu STRADA LIPSCANI |0 A se observa bine firma gi| numărul lft» VÎNZAREA ÎN DETALIU pe preţurile originale ale fabricator I La Typograila EPOCA se află de vin-aare hîrtie maculatură vu 50 bani ki-logr. în pachfttede «îte 10 kilograme. IU E. DEMETRESCU MIREA BUCUREŞTI. — No. 31, STRADA CAROL I, No. 31 CEL MAI MARE DEPOSIT DE CURELE ENGLEZEŞTI l>e la M. E. NOBtltIS A Co., Liondra Articole Technlce. — Tuburi de Cauciuc. — Pompe, diferite sisteme.—lluşamale pentru producte.—Arme pentru Aluat. — Cartuşe. — Revolvere, — Robiuet&rie. Absest. — Manometre. — Bronz,vrie, SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE INSTRUMENTE MECANICE. - METALURI. ŢEVI DE FIER. — ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc. Depositul general al Sobelor Americane „l6nH0LDT’S„ ttssn ■y$m ATELIEB I>E LACATUSER1E Şt FJEi\TJII V COJVSTMUJITTUIVJE J»K FEMt I. H.A.XJG Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fier pentru Binale precum : Orilage Porţi Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. Specialitate : Florărie, Sere, Gradine de iurnă, Balcoane de fler, etc. etc. Se primesc comande pentru provincie: PBEŢUBI MODERATE _________ PAPIER FAYĂRD & BLAU; Mai mult de ‘/> de secol succes proclama supenoi «atea sa în tratamentul de gutural, Irltaţlunei peptului, I fluenta, dureri reumatismale, scrfntlturl, r&ul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile. BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA Strada Clementei 3. — BUCUREŞTI www.dacoromanica.ro Avis Important Se face cunoscut onor. vizitatori al staţiune! Buşteni, că Hole!ul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente în condiţiunile cele mal avantaeioase, cu ziua, luna sad sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mul alese, din viile d-lul Simulescu. ,____Noul antreprenor-Hotel Buşteni. Ho arondai Pe termenul dela 23 A-UC al GlIUdl prilie 1899, moşia Plă-cinta-Slobozia-Conuchi, jud. Covurluitt, o oră de la gara Independenţa, circă 2.700 fălci, păinint roditor, populaţie deasă, la adăpost de inundeţie.—Adresa : Vogoridy, 36, rne Ecuries d'Artois, Paris. AVIS Iu urma groaznicei catastrofe din strada Jeun Goujon, în Paris, unde sule de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, atl găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigura contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, bi schimbul unul premia minim se asigură un capital lusemuat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi usigurat cu lei 50.000.