SERIA II.—ANUL III. No. 497 NUMÂRUL^IO BANI A BOIAMEMTEIiE (■cep Ia 19! 15 ale fle-cărei luni şi se plătesr tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţara 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 > Trei luni . . . 8 > » » 13 » Un numftr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. t - STRADA CLEMENŢEI - No. S Ediţia a treia EPOCA NUMARUL^lO BANI ASCIKIVKILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai 1» Administraţie In streinătate, direct Ia administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV . . . » » III » > n 0.30 b. linia 2. — lei » 3. — p p TELEFOÎÎ Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul C» ■umăr rechifl SO bani ADMINISTRAŢIA No. t — STRADA CLEMENŢEI — No. S Situaţia, financiara DOUE REGIMURI GUVERNUL CONSERVATOR Opera unul guvern nu se poate judeca definitiv de cât după ce peste dînsa a trecut cîrmuirea adversarilor. Criteriul care dovedeşte mărimea unul edificiu politic este rezistenţa Iul Ia încercările de distrugere ale vrăjmaşilor. Opera partidului conservator a fost supusă unei aşa încercări şi cu mîndrie putem spune că a sfidat toate asalturile hordelor colectiviste. N’a fost reformă, n’a fost crea-ţiune a guvernului nostru pe care liberalii să n’o fi combătut cu cea din urmă violenţă. In contra unora din legile guvernului conservator, opoziţiunea liberală a împins lucrurile pînă acolo Incita provocat turburărl de strada şi revolta la sate. In contra armei Mannlicher s’a susţinut că nu poate servi la nimic, de-cît doar să omoare soldaţii noştri, şi guvernul conservator a fost acuzat că a dezarmat ţara adoptînd puşca aceasta. Despre legea maximului s’a spus că sporeşte taxele în chip ruinător pentru cetăţeni şi, mulţumită neadevărurilor ce s’aQ răspîndit precum şi agitaţiunii criminale ce s’a făcut, am avut turburărl de stradă în Bucureşti şi revolte în cîte-va sate. Contra reformei clerului, aceleia a învăţămîntulul primar şi a reformei comunale, s’a făcut înverşunată opoziţiune , afirmîndurse că sunt reacţionare. Instituţiunea jandarmeriei rurale a fost osîndită ca un instrument de presiune şi de nimicire a libertăţilor cetăţeneşti. Legea căilor ferate particulare şi legea minelor aQ fost înfierate ca anti-constituţionale şi anti-naţio-nale, opunerea partidului liberal la legea minelor a fost împinsă pînă la retragerea reprezentanţilora cestul partid din Parlament şi la o agitaţie extra-parlamentarâ. A trecut vreme de atunci. Nu numai că nici una din primejdiile prezise de partidul liberal, ca trebuind să urmeze neapărat din reformele şi instituţiunile guvernului conservator, nu s’a realizat; nu numai că libertăţile publice au rămas neatinse şi naţionalitatea neştirbită, dar, de aproape doul ani, partidul liberal se găseşte la guvern şi dispune de nemărginită putere, avînd aproape unanimitate în Parlament. Ce a schimbat guvernul liberal din opera guvernului conservator? întreaga operă conservatoare stă şi astă-zl aşa cum am lăsat-o noi în toamna lui 1895. Puşca Mannlicher model romîn nu numai că se găseşte şi acuma în mina soldaţilor, dar guvernul liberal a fost silit să mărturisească în faţa lumii că e arma cea mal perfecta din cîte exista. Legea maximului sta în picioare. Guvernul liberal nu numai n’a abrogat-o, dar nici nu I-a făcut cea mal mică modificare ; ba, în baza ei, a aprobat urcarea taxelor în diferite comune. Reacţionara lege comunală, reforma clerului, reforma învâţămin-tulul primar sunt toate in vigoare; micile modificări făcute acestei din urma sunt numai de formă, fondul organizării a rămas intact. Instituţiunea jandarmeriei rurale există şi astăzi. Guvernul liberal a încercat să se atingă de dînsa şi a redus în 189G efectivul jandarmeriei ; au fost însă de ajuns cîte-va luni de experienţă pentru ca înşişi adversarii acestei instituţiunl să vadă marea el utilitate şi în anul curent guvernul a restabilit efectivul jandarmeriei. Nici după doul ani de guvernă-mînt, în fine, partidul liberal n’a îndrăznit să se atingă de legea căilor ferate şi a minelor, păstrîndu-le aşa cum aQ fost întocmite de guvernul conservator; şi, după şicane copilăreşti, acum se pregăteşte să le aplice. Nimic nu s’a clintit dar din opera guvernului conservator; loate stan aşa cum de dîusul aQ fost aşezate. Nimic nu s’a realizat din criticele făcute de partidul liberal şi guvernul acestui partid, cu toata ruşinea de a nu-şl ţine angajamentele, a fost nevoit să păstreze toate întocmirile făcute de predecesorul săQ. Mal bună şi sigură dovadă nu poate fi că guvernul conservator a înţeles nevoile ţării şi a ştiut să le satisfacă, cum şi că partidul liberal în opoziţiune n’a priceput aceste nevoi şi a făcut o politica vătămătoare ţării. CERE 01 ANCHETA Nu ne gîndim a face o armă de partid din cestiunea inundaţiunilor din Galaţi. Dar e neadmisibil ca o nenorocire, care a lăsat pe drumuri 20.000 de suflete şi care s’ar fi putut înlătura, să nu fie măcar anchetată spre a se stabili răspunderile. La Paris, incendiul Bazarului de Caritate, care se datoreşte unul accident fortuit, a dat loc la o anchetă administrativă, la o instrucţie judecătorească şi la o interpelare în parlament. La noi, poate un oraş întreg să fie prada unul fi gel ce se putea înlăturaşi flind-că vinovatul e din dinastia Brătie-nilor, guvernul se îndîrjeşte în contra orl-cârel propuneri care ar stabili vinovăţia autorităţilor. Noi afirmăm că nenorocirea de la Galaţi se datoreşte numai vinei adminis-traţiunel. I>in punctul de vedere teclinic, afirmăm că vinovate sunt autorităţile, fiind-că se putea şti de mal înainte prin nivelul apelor Dunării din amont cît va creşte apa. In contra urcărel apelor se putea întări digul, cum azi se lucrează Ia întărirea Iul, ast-fel că pe viitor oraşul să fie ferit de inundaţii. Ceea ce se face acum în apă, se putea face atunci pe uscat. Neînsemnatele lucrări ce s’aă săvîrşit afl fost râă executate, fiind făcute de pă-mînt, în loc d’a fi apărate de piatră, de plute şi de „brise-lames“. Diu punctul de vedere administrativ, afirmăm că rivalităţile politice au împiedicat o lucrare armonică. Primarul se certa cu prefectul. Ministrul n’a îngăduit cererile primarului. Apoi ambele autorităţi aă fost înlăturate şi înlocuite prin armată. Lucru de necrezut, însuşi ministrul lucrărilor publice a înlocuit pe inginerii idraulicl prin armată, care şi-a făcut datoria, dar care n’are competenţa necesară în specialitatea lucrărilor idraulice. Intre altele, ca dovadă de zăpăceala ce a domnit la Galaţi, cerem a se publica corespondenţa dintre primar şi ministru, corespondenţă cu care primarul zice că ’şl acoperă răspunderea. Asupra tutulor acestora nu vom înceta d’a cere să se facă lumiuă şi să se pedepsească cel vinovaţi. 0 AFACERE SCANDALOASA RECRUTĂRILE DIN BOTOŞANI Denunţurile anonime In timpul recrutărilor din Februarie trecut, preşedintele comisiunei, d. prefect Arapu, era mereu bombardat cu scrisori anonime. Se făceau ispravnicului fel de fel de comunicări, contra abuzurilor ce se comiteau cu recrutările : unii tineri, în vîrstă de a trage sorţii, nu fuseseră înscrişi,— alţii fuseseră pe nedrept scutiţi de serviciu, etc. Nu se dedea însă prea mare atenţie denunţurilor, pentru motivul că recrutările aii dat tot-d’a-una ocazie la diferite nemulţumiri, cari s’aii manifestat vecinie pe calea anonimatului. Mai în toate însă revenea, ca un refren, înştiinţarea despre constituirea unei societăţi pentru exploatarea recrutărilor. Ultimul denunţ primit, la sfîrşitul operaţiunilor de recrutare, coprindea date precise, indicaţiuni de nume şi fapte concrete. De astă dată, prefectul s’a hotărît să se mişte. PeroMxtţia După ce a sezisat parchetul, d. Arapu s’a transportat, însoţit de procurorul din localitate şi de poliţaiul oraşului, la locuinţa lui Iancu Michel Wecsler, indicat în denunţ. 0 perchiziţie minuţioasă a dovedit că acuzuţiunile erau întemeiate. S’au descoperit vre-o 10 legături cu bani, etichetate în regulă, cu arătarea destinatarului sumei. Unele legături purtau menţiunea—pentru d. doctor; altele — pentru d. prefect şi aşa mai departe. S’au găsit şi numeroase scrisori, primite de la diferiţi tineri, cari urmau să se prezinte la recrutare. Prin ele se apela la intervenţia lui Iancu Michel Wecsler, pentru a ’i scăpa de armată. Societatea de eapptoalare Luîndu se interogatorul lui Wecsler, acesta a mărturisit că face parte dintr’o societate pentru exploatarea tinerilor chemaţi înaintea consiliului de recrutare. După declaraţiile lui, reieşea că multe persoane de condiţie din Botoşani, cari nu despreţuiafl cîştigurile ilicite de asemenea natură, erafl membri activi al societăţel. Wecsler era încasatorul şi stăruitorul în toate afacerile de acest gen. Prin el se stabilea înţelegerea şi preţid cu care se convenea intervenţia. Tot el era însărcinat cu remiterea bacşişurilor celor în drept. Refuzînd deocamdată de a da nume, inculpatul a mai arătat, că suma descoperită la dînsul, — vre-o 3000 lei, — nu era de cît restul numeroaselor daraveri făcute pînă Marţi, 21 Februarie, ultima zi de recrutare în Botoşani. In urma acestor arătări, Wecsler a fost arestat şi trimis înaintea judecătorului de instrucţie. Complicitatea administrativă Instrucţia afacerei «societăţel de exploatare a tinerilor chemaţi la recrutare» a durat pînă în zilele trecute. Arătările lui Wecsler, că are şi alţi tovarăşi, «persoane de condiţie din Botoşani», s’au dovedit întemeiate. Ele aii fost pe deplin constatate de justiţie • în capul societăţel, se afla ajutorul de primar din Hărlăfi, d. Popovicl. Skmt luni de cînd instrucţia durează. D. Popovici a fost, în timpul acesta, de mai multe ori chemat la instrucţie. Vina sa era vădită şi numele său se şoptea, însoţit de amănunte scabroase, din gură în gură. Totuşi nici primarul, şeful său direct, nici prefectul -d. Arapu, nici miniştrii cari s’au succedat la departamentul internelor, n’au crezut cu cale, că acest funcţionar abuziv trebuie cel puţin suspendat, dacă nu îndepărtat din slujba, de care se făcuse nedemn. Din potrivă, au fost încercări înalte, pentru ca afacerea să fie clasată—la dosar. Graţie energiei judecătorului de instrucţie, însă, 8 a făcut lumină deplină. Astă-zl se ştie cine simt vinovaţi; nici o îndoială nu mai încape. Un membru al administraţiei colectiviste este implicat în scandaloasa afacere www.dacoromanica.ro a «societăţel pentru exploatarea tinerilor chiemaţi la recrutare». Tovarăşid lui Iancu Michel Wecsler, este ajutorul de primar—Popovici. Administraţia liberală, prin tăinuirea afacerei şi prin menţinerea tovarăşului lui Wecsler în slujbă, s a făcut [complicea acestui abuziv funcţionar. Situaţia financiară. DEFICITCI., Primul budget pe care 1-afl întocmit liberalii a fost bugetul anului 1896—97. Exerciţiul acestui budget se va Încheia la 30 Septembrie. După încasările cunoscute pe 13 luni şi după încasările probabile, după analogia anului viitor, guvernul speră să încaseze pentru tot anul 213,875,000 lei ceea ce ar da, peste prevederi, 3,600,000 excedent. In treacăt trebue să spunem că acest excedent e aparent, căc! numai suma luată din casa de amortizare, care nu constitue 0 resursă ordinară, covîrşeşte suma de 3.600.000 care se fâgâdueşte ca excedent şi care nu se ştie încă dacă pînă la 30 Septembrie se va dobtndi. Ori cum ar fi, faţă de modul de a socoti al guvernului, să-I admitem un excedent pe anul 1896-97 de 3,600,000 lei. Iu ceea ce priveşte anul 1897 -98 e neîndoios că chiar cu un an care ar fi ceva mal bun de cit anii mijlocii, el va trebui să acuze un deficit. Este ştiut şi raportul d-lul Costinescu a mărturisit aceasta, că evaluaţiunile budge-tare afl fost urcate In mod nejustifieat. Gdyernul socotea să obţie un spor de la modificarea legilor patentelor şi timbrului de 6—7 milioane. In vederea acestui spor de resurse el umflase veniturile cu o sumă echivalentă. 1 e urmă, deşi nu s’afl votat aceste legi, totuşi evaluările afl rămas aceleaşi. Din această singură cauză deja s’afl exagerat evaluările cu 6—7 milioane şi presu-punînd că împlinirile se vor face în anul 1897 — 98 lu aceleaşi condiţiunl ca în anu precedent care a dat un excedent fictiv de 3.600.000 lei, deficitul va fi de 3 pînă la 3 jum., milioane, uumal din această cauză. In numărul viitor vom arăta cauzele cari afl dat naştere acestei triste situaţiuul financiare. DIN STREINĂTATE 0 eră nouă în Germania Numirea d-lul de Miquel ca vice-preşedinte al niinis'erulul prusian şi chemarea d-lul de Billow ca ministru de externe al imperiului german nu constituesc numai o foarte semnificativă evoluţiune a politicii împăratului Wil-helm II, ci sunt chiar punctul de plecare a unei ere noul ce să inaugurează în Germania. ltevauşa principelui de llismarck Ultimele schimbări ministeriale înseamnă revanşa principelui de Bismarck îu contra ultimelor vestigii ale regimului Caprivi. După ce molochul de la Friedericbsruhe înghiţise mal pe toţi cel ce secundaseră politica d-lul de Caprivi, acum el a triumfat în contra ultimilor colaboratori al urmaşului săfi. D. de Marschall şi de Boetticher afl cedat locul d lor de Miquel şi de Billow. Chiar şi d. de Bennig-sen, exilat ca guvernator al unei provincii, a trebuit să se retragă. Cari vor fi urmările acestei schimbări de regim ? Nona orientare a politicei E mal întîiă cert că influenţa d-JuI de Bismarck se va resimţi pretutindeni. In politica exteruă, nu e de crezut ca să se afirme o nouă orientaţiune a diplomaţiei Germane. E totuşi probabil că legăturile dintre Germania şi Rusia vor fi mal strînse. Prinţul de Bismarck in tot-d a-una s’a lăudat că dacă ar fi rămas cancelar ar fi ştiut ca să păstreze prietenia Rusiei şi ar fi impedicat închierea alianţei franco-ruse. Călătoria pe care împăratul Wilhelm o va face peste cîte-va zile la Petersburg, va căpăta de la schimbarea de regim din Germania, o însemnătate politică ceva mal mare. In ceea ce priveşte politica internă, era nouă va fi o eră de reacţiune. Lupta atît în contra socialiştilor cit şi a liberalilor, restrîngerea dreptului de întrunire vor constitui programul guvernului. In această direcţiune cabinetul se va sprijini aproape exclusiv pe partidul agrar. Centrul catolic, din care o parte cel puţin Jar fi secundat această evoluţiune a politicei imperiale, va rămlne ostil guvernului care stărue a cere creditele pentru marină, in contra cărora s’a angajat partidul catolic spre a-şl menaja popularitatea. Acestea sunt consecinţele ultimelor schimbări ministeriale ce deocamdată se pot prevede. Nvounri Se zice ÎDsă că lucrurile nu se vor opri aci. Se asigură că lupta tu contra partidelor lua-intate va merge mult mal deparle şi că la ue-voe se va di sfiinţa sufragiul Universal diu care işvoreşte azi Reichstagul. Pentru această luptă, prinţul de Hohenlolie pare a fi prea moderat şi deja să svoneşte că şi cancelarul ar fi înlocuit. Iu locu-I să desemnează ca urmaş probabil d. de Miquel. ori d. de Billow ori general de W ldersee. Ceea-ce insă e eert e că prinţul de Bismarck nu va reveni ca cancelar. Cel mu t i se va crea o situaţie onotifiră asemănată cu aceeea ce să deduse lui de Moltke, cînd acesta a pârtfsit slutul major geieral. Forelgu TRIBUNA LITERARA Din isprăvile luTNastratin Hogea Una din bucăţile remarcabile ale literaturii noastre, pînă la jumătatea secolului, esle. fără îndoiala, şi «Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea» de Anton Pann. Cărticica aceasta a poetului nostru cuprinde o mică sumă de anecdote ori-entale^prelucrate în versuri de Anton Pann, şi al căror eroii este Hogea, un tip de naivitate şi de şiretenie, de spirit şi de nerozie, de logică şi de absurditate, de păcălicl şi de păcălit, după împrejurări. Colecţiunea lui Anton Pann, aşâ de minunat prelucrată In versuri, e cu desăvîrşire necompletă. Un orientalist : d. Decourdemanche, a publicat colecţiunea completa a năzdrăvăniilor lui Nastratin Hogea după manuscriptele turceşti şi arabe, si anume : Irel manuscrise vechi, găsite la Constantinopol şi Egipt, Crestomaţia automană de Dietevic.i şi şease manuscrise din «Biblioteca naţională» din Paris, precum şi culegeri vulgare, cari se retipăresc în Turcia. Vom da aci, după d. Decourdemanche, câtevâ din minunatele «prostit» ale Iul Nastratin Hogea, cari nu se găsesc în Anton Pann, Intr’o zi, întrebâ cineva pe Nastratin : — Hogea, ce se face cu lunile vechi ? — Ce, nu ştii ? răspunse Hogea... e lucru uşor: le tae bucăţele ca să facă stele. *** Odată Hogea, dormind, visează că ’I dă cineva pentru cev;î nouă parale. — Nu ’tnl dă mâna, zice Hogea... trebue să ’ml dai zece. Din tocmeală in tocmeală, Hogea se deşteaptă eu mâna goală. Repede închide iar ochii şi, intinzând mâna, zice: — El, halde şi cu nouă! * * * Hogea cumpăra ouă seara, nouâ Ia o parâ, şi a doua zi dimineaţa le vindea zece Ia o parâ. — Hogea, îl zise un prieten, ce fel de negustorie e asta ? Cumperi mal scump şi vinzi mal eftin! Nu vezi că păgubeşti? — Ba văz că păgubesc, răspunse Hogea, da n’o fac de câştig: o fac aşâ ca să mă aflu în treabă... să nu mal spule prietenii că stafl de geaba. * * * Intr’o zi cinevâ, ţinând un ou într’o basmâ, se apropie de Hogea şi ’l zice: — Hogea, dacă ghiceşti ce am eu în basmâ, ţi’l dăruesc să’ţt faci jumărl cu el. Hogea stă un minut la gânduri şi, văzând că nu ghiceşte, zice : — Spune’ml cel puţin ceva după care să ghicesc ! Celălalt îl răspunde: — Dacă’I tal, dai mal întîifi de alb şi pe urmă, la mijloc, de galben. Hogea, după ce se mal gândeşte, strigă : — Am înţeles! acu am înţeles: al scobit un nap şi al băgat in mijloc un morcov. * * * Intr’o zi, Hogea, după ce învăţase pe copil la şcoală, îşi încăteeă măgarul de-a’ndaratele ca să se Întoarcă cu copiii a-casă. Copiii îl întrebară: — Hogea, de ce încalecl măgarul de-a ’ndaratele? — Uite de ce, răspunse Hogea : dacă mergeţi voi înaintea măgarului, nu’ml întoarceţi mie spatele, că vi l-am întors şi eil pe al meQ; dacă mergeţi după mine, nu vă întorc eO spatele. Aşâ, rămânem toţi, şi efl şi voi, politicoşl. * * * Hogea avea între şcolari si un arap negru. Intr’o zi, Hogea se mânjeşte pe cămaşă de cerneală. Când se întoarce acasă, nevasta 11 întreabă: cu ce s’a mânjit ? — Şlifl, zice Nastratin Hogea... l-am mângâiat pe Arapu, că mi-a răspuns frumos: pe semne că erâ asudat. * * * Intr’o zi, roagă cinevâ pe Hogea să ’I fie martor la judecată. Merg atnîndol la cadlfi, care întreabă pe Hogea: — El! cum s’a întâmplat la secerat ? — La seceratul orzului ? răspunde Hogea. — Ba nu, al grîulul, răspunde cad iul. — Ba al orzului, răspunde Hogea. — Ba nu, al griului, îi şopteşte împricinatul. Mă, sec eşti! răspunde Hogea... de ce m’al adus aici ?... nu m’ai adus să mint ?... * ♦ * Intr’o zi, Hogea Iese repede în curte şi începe să caute pe jos. 9 EPOCA — Ce cauţi? îl întrebă nevasta. — Mi-am pierdut inelul, răspunde Hogea. Nu ştii cam in ce loc l-al pierdut ? întreba nevasta. — Ba da: mi a căzut în casă. — Atunci, de ce ’l cauţi afară ? — Afară ’I mal lumină... în casă ’I întuneric. * * * Odată, Hogea, la bae, capătă o palmă; numal-decât se duce şi reclamă la cădiţi. Cadiul chiamă pe făptuitor, care mărturiseşte faptul. Nastratin cere despăgubiri foarte mari, dar cadiul zice : — El! ce mare lucru o palmă la ceafă ? o să ’ţl plătească zece parale gloabă şi s’a isprăvit. — Bine, zice Hogea, mulţumit. Osânditul pleacă s’aducă parale, Hogea stă s’aştepte şi cadiul îşi apleacă capul pe hârtii şi începe să scrie. Aşteaptă Hogea, aşteaptă... omul nu mal vine. Plictisit Hogea de-atâta aşteptare, se ridică şi, cum eră cadiul cu nasul în hârtii, ii trage o palmă la ceafă. Cadiul ridică repede capul în sus. Hogea zice: — Ce să mal aştept ? Eu am treabă... ia d-ta ale zece parale când s’o întoarce prietenul. ’ * * * Hogea şi cu fiă-săO se plimbau într’o zi pe uliţă. La o răspântie, întâlnesc un alai de mort. Nevasta mortului se bocea : — Frate, frate ! ieri mâneai, ieri beai, ieri te culcai; şi acuma unde te duc ? Te duc unde nu’I nici mâncare, nici băutură, nici saltea, nici nimica... — Să ştii, zice Nastratin Hogea către fiă-săQ, că p’ăsta il duc la noi acasă! INFORMAŢII Ştiri sosite aseară din Sinaia anunţă că starea A. S. Principelui Ferdi-nand continuă a fi din ce în ce mat satisfăcătoare. Augustul bolnav se hrăneşte astă-al cit se poate de bine, ceea ce face că pe zi ce merge prinde puteri noul. Medicii sunt foarte mulţumiţi de starea sănătăţel A. S. Regale, şi incidentele ca cel semnalat în buletinul din urmă,nu le inspiră nici cea mal mică îngrijire. Se crede că Principele Bulgariei va merge de la Anthal, unde se află astăzi, la Sofia şi că din capitala principatului Său va veni să facă vizită M. S. Regelui nostru la Sinaia. Se crede că A. Sa va intra în ţară pe la Giurgiu, de unde direct, cu un tren special, va merge la Sinaia. *% D. Al. Ghica Brigadir, agent diplomatic şi consul general al Romîniel la Sofia, este aşteptat—peste cîte-va sile în Capitală. ^ D. Ghica Brigadir vine în Capitală pentru a lua parte la primirea A. S. Principelui Ferdinand al Bulgariei, pe lingă care se află acreditat. D. Ghica Brigadir va fi printre persoanele însărcinate a primi la fruntarie pe Principele Bulgariei. D. Ferechide, ministrul de interne, va pleca în congediu, după vizita A. S. Principelui Ferdinand al Bulgariei. D. G. Cantacuzino, ministrul de finanţe, va fi însărcinat cu interimul ministerului de interne. D. general Berendel, ministru de războiţi, a plecat Simbătă din Capita1 ă, du-cîndu-se în Dobrogea unde a inspectat trupele de sub comanda d-lul general Popescu. Ministrul de război este aşteptat as-tă-zl în Capitală. D. Moruzzi, prefectul de Dorobol, este aşteptat astă-zl în Capitală, chemat fiind de ministrul de interne. Miine Joi, peste 60 de studenţi al facul-tăţel de litere din Bucureşti vor pleca sub conducerea d-lul profesor Tocilescu in escursiune ştiinţifică. Studenţii escursioniştl vor vizita mănăstirile Tismana şi Cozia din ţară, apoi vor trece la Belgrad. Pe ziua de 15 Iulie se vor face înaintările în corpul telegrafo-postal. Pentru a veni în ajutorul familiei regretatului doctor Asador, cu lotul lipsită de mijloace, studenţii în medicină ati făcut o colectă. Pînă acum s’a adunat deja suma de 1200 de lei, care se va da mult încercatei familii. Aflăm cu plăcere că d-ua Papamihalo-pol, soţia amicului uostru, d. Papamihalo-pol, care se ailă la Bruxelles, a dat naştere unul băiat. Atît mama cît şi copilul se află bine. Corpul decedatului Ion Ioanide a fost dus Luni seară la cimitirul Şerban Vodă, unde va avea loc lnmormintarea. Carul funebru era urmat de fiul săă d. dr. Ioanide şi de ginerii defunctului d. colonel Ciuflea şi d. Pilildi. D. D. Slurdza primul-ministru şi Ion Bră-tianu, eroul de la Galaţi, sunt aşteptaţi astă-zl de dimineaţă In Capitală—pentru ca să poată asista la Tedeum-ul ce se oficiază astă-zl la biserica catolică. Aflăm că d. Chintescu, fostul prefect al judeţului Constanţa, este şi va rămînea sacrificat, căci numirea sa la prefectura de Teleorman sau la acea de Mehedinţi este foarte problematică. Tripotaje polittco-fiiian-ciare In cercurile guvernamentale crearea Băncii industriale nu este privită cu o-chî buni, pentru că crearea ei se datoreşte d-lul Costinescu, care în timpii din urmă s’a arătat ostil d-lul Sturdsa. D. Costinescu voeşte să scape de Banca Naţională, de sub tutela d-lul Carada, şi să aibă singur direcţiunea unui mare institut de credit, ca acela ce se va crea. Colectiviştii răspîndesc, cu această oca-siune, fel de fel de zvonuri asupra situaţiei financiare a d-lui Costinescu, şi zic că ziarul Drapelul a fost anume creat pentru a fi organul intereselor viitorului institut de credit, iar persoanele ce s'au grupat împrejurul acestui ziar, nu caută de cit a face afaceri. * * * De altă parte, aflăm că acum mai mult ca ori cînd, colectiviştii guvernamentali vor căuta să se apropie de aurelianiştl, pentru ca cel puţin să ia şi ei parte la crearea noului institut de credit şi ta facă ast-fel ca nu cum va ei să aibă grupul d-lui Aurelian ostil Băncel Naţionale, mai cu seamă cînd va veni în discutiune, la 1900, peste 3 ani, privilegiurile acestei Bănci. De acea dar mai mult ca ori cînd o apropriere între ambele grupuri este iminentă şi remaniare ministerială este sigur că se va face înainte de deschiderea Camerilor. Dacă însă, cu toate concesiunile ce ambele grupări îşi vor face reciproc, o apropriere nu se va putea efectua, este sigur că guvernul va face tot posibilul ca să împiedice sau să zădărnicească crearea noului institut. Ast-fel stau lucrurile astă-zi şi acestea se vorbesc în cercurile colectiviste. Fără să discutăm dacă crearea noului institut răspunde sau nu la necesităţi simţite, este sigur că înfiinţarea lui este o nouă ocaziune pentru colectiviştii în general d’a face afaceri. Clima lunii Maiu Luna Maifl a fost caracterisată prin ploi excesive, cari au pricinuit mari desastre în cele mal multe localităţi din ţară. Semănăturile în general aii suferit mult din causa inundaţiunilor. Sate întregi afl zăcut mult timp sub apă. Aproape toate cursurile de apă aă eşit din matca lor, inundtnd şi stricînd tot ce aii găsit în calea lor. Mase mari de pămînt s’au deplasat cu toate clădirile de pe ele : maluri de la multe dealuri s’afl surpat. Cea mal Mare parte a comunicăţiunilor afl fost întrerupte, podurile luate de apă. Liniile ferate pe multe locuri inundate şi circulaţia întreruptă mult timp. Temperatura lunel Maia a fost în general în Muntenia mal rece ca valoarea normală ; la mare şi în Moldova din contră valorile mijlocii lunare ad fost mal ridicate. Mijlocia lunară a temperaturel la Bucureşti a fost 16“.0; timpul cel mal rece a fost în decadele lntîiu şi a doua. Decada a treia a fost mult mal călduroasă, Temperatura cea mal ridicată din întreaga ţară a fost 27°.4 la T.-Măgurele şi Giurgifl. La Bucureşti termometrul s’a ridicat piuă la 26».0. Zile de vară au fost aproape pretutindeni. La Sinaia a fost temperatura cea mal cd-borîtă din cursul luuel 2°.4. Cerul în general a fost noros. Timpul cel mal frumos a fost în decada a 3-a şi parte din prima decadă. Soarele a strălucit mult mal puţin ca de obiceitt. Presiunea atmosferică a fost mal cobo rîtă ca normala el în toată ţara. Cantitatea mijlocie de ploaie în toată ţara, în luna Maifi, a fost de 188 milimetri în 16 zile, pe cînd cantitatea normală nu este de cit de 73 mii. Repartiţiunea ploilor a fost foarte inegală. Iu regiunea muntoasă şi deluroasă aă fost cele mal mari ploi, cantităţile mijlocii afl trecut peste 200 milimetri. Sunt localităţi unde a plouat extraordinar de mult ; ast-fel la Piria în Mehedinţi a căzut 891 milimetri, ceea ce repre-siută o dată şi jumătate cît ploaia dintr’un an întreg. Multe ploi torenţiale afl fost tu toată ţara, însoţite în cea mal mare parte de manites-taţiunl electrice şi pe une locuri de grindină mărişoară. In ziua de 17, la 10 ore şi 52 ininute'a. m. s’a simţit un slab cutremur de pămînt la Besdeadu (Dîmboviţa). Din causa prea multor ploi şi a timpului relativ rece şi prea umed, vegetaţiunea a suferit mult. luat. ăfeter. TREERiTORl CD RAMELE DE FER «le In l’. F. K. rucnre Secerai or „COI.DM Bl A” din Fabrica 0SB0RNE H. S. G H E I F Bucuresci, Str. Smirdan, 2 (Vt.-i-vu de OoUro) ECOURI Se zice că cel mal buni ciclişti sunt elevii al şcoalel de velocipedie din str. Academiei 24, şi aceasta nu ne miră de Ioc prin faptul că aceesfă şcoală e cea mal bine organizată. Să mal adăogăm că la această şcoală se găsesc un mare deposit de biciclete «Rochef» cele mal solide şi elegante, asemenea şi un atelier complect de reparaţium. ŞTIRI MĂRUNTE * Aflăm că d. Eugen Ionescu, din Ploeştl, student al facullâţel de drept, a trecut cu succes examenele la această facultate. * Şcoala de medicină veterinară va ţinea şedinţă ordinară la 6 Iulie. La ordinea zilei sunt următoarele chestii: 1) Gr. Vasiliu, Cauzele lâţirel febrei af-toase, Pagubele, Măsurile de astăzi, Propuneri ; 2) D. Mărăşescu, Cauzele degenerării, Mijloacele de ameliorare; 3) S. Anto-nescu. Numirea în semnalmentele vitelor ; 4) N. Michălescu, Diferinţiaţia clinică între cazurile de asfixie la porci şi unele boale epizootice ale acestei specii; 5) P. Cons-tantinescu, Colicele provocate prin schimbul raporturilor intestinale; 6) P. Oceanu, Dificultăţile operaţiuuel castrărel la vacile indigene; 7) C. Starcovici, Etiologia febrei aftoase; 8) I. St. Furtună, Varităţile de ol din ţară. * Afl reuşit la examenul de finele anului şcolar la şcoala comercială de gradul al II, d-nil: Abram Iliescu, D tru Iorgulescu, D-tru Cîmpeanu, D-trn Anastaseseu. Florea Mari-nescu, Alexandru Voineseu. Mihail Constan-tinescu, Baracli Gherman, SchOnfeld Isidor. * Examenele generale ale facultăţel de medicină s’afl terminat erl. Din 37 absolvenţi al facultăţel, n’afl reuşit Ia aceste examene de cît 23 de candidaţi. Intre studenţii cari afl reuşit cu un deplin succes la acest examen de absolvire sunt, după ordinea clasificărel, d-nil : I. N. Dona, E. Manicatide, A. Rosen, Cazacu, I. Deme-trescu, Ionescu Carp, R. Iloenig, B. Vin-cler şi C. Marinescu. „EPOCA” IN PROVINCIE MPin Olteniţa Un mare număr de proprietari şi negustori din Olteniţa afl trimes următoarea petiţie ministrului de interne: Domnule Ministru ! Dacă oraşul nostru a scăpat de inundaţie în primăvara aceasta, apoi faptul nu se datoreşte de cît digului de apărare care înconjoară oraşul, construit de un îndelungat şir de ani din oi dinul Majestăţei Sale Regelui. De asemenea scăparea se datoresce şi muncel voastre titanice, cum şi a companiei de genifl trimisă aci la timp de către guvern. Abia însă apele începuse să se retragă puţin şi noi mulţumeam lui Dumnezeii că ne-a ferit de desastru, cînd consilierul nostru comunal Mihail V. Cheoseaua se duse la acest dig însoţit de mai mulţi servitori ai săi şi într’o noapte îl tae în două, dînd scurgere apei de dincolo de dig în raza oraşului, inundînd ast-fel toată partea din jos a inslazului pe o întindere de mai multe hectare şi dacă noi nu prindeam de veste, apoi apa scurgîndu-se necontenit era să înece şi parte din case. Scopul urmărit de acest nedemn consilier n’a fost altul, de cît ca prin scurgerea apelor de dincolo de dig în oraş să sece nişte teren pe care îl ţine în arendă de la comună pe numele unul străin, şi ast fel sâ’şl salveze nişte grîfl ce i s’a înecat de apele Dunărei. Acum: Apa intrată prin canalul făcut ad-hoc de acest onorabil, nu mal are astă zi absolut nici o scurgere, aşa că ea pe lîngă că ne a distrus cu desăvîrşire parte din islaz, remănîndu-ne vitele peritoare de foame, apoi ea stagnînd, mai are şi avantajul de a-ne procura microbii febrei tifoide de care deja noi eram îngrijaţi că o să viziteze şi să secere cu neîndurare pe mulţi dintre noi şi ai noştri. Ca să nu mal plîngem dar de aceste fapte autorităţilor apropriate de noi, nu o mal facem pentru multe şi multe consideraţiunî; ne plîngem însă d v şi garaniîndu-vă veracitatea ne rugăm să bine-voiţl a ordona urgent facerea unei anchete de către un funcţionar superior şi integru şi după ce se va stabili adevărul şi responsabilităţile, atunci rămîne ţla d-v. să avizaţi pe de oparte la ceea-ce se poate face pentru secarea apelor, iar de pe alta ce recompensă se cuvine mandatarului nsotru, sub-prefectulul, şi primarului cari l’afl tolerat şi cari acum cînd infamia e comisă, caută pe toate căile a evita scandalul, făcînd lucrurile muşama, şi ca dovadă e laptul că de cinci zile de cînd s’a tăiat digul, el nu afl făcut nici o cercetare şi nici v’a îmunoştiinţat pe d-v. Cu respect; (ss) C. N. Daniileseu ; Alexandru Nieu-lescu ; St. St. Era'âu î Gh. R. Dragomanu; V. Dumitru ; Gh. Dubre ; Marin Dobre ; Ni-colae Niţu ; Gh. N. Daniileseu; Th. N. Popa ; Constantin Arune ; Velicu Kristea ; I. I. Dobrescu; N. Deculescu; V. N. Danii-lescu ; N. Popescu ; I. Mărculescu ; Nicolae Ionescu; Gh. Iliaş; I. Bogdan; Gh. Dicu-lescu, toţi proprietari şi comercianţi în oraşul Olteniţa. SIjATMXA iu podul palatului administrativ, unde este aşezata arhiva tribunalului şi a prefecturel, d. dr. Stăncescu, prefectul judeţului nostru, a găsit de euviuţă să depositeze saci de orz şi ovăz pentru caii d-sale. Din această causă s’afl înmulţit şobolanii, cari în scurt timp, vor distruge arhivele. * • • Deputatul Mitu Dumitriu şi arendaşul loan Masu afl închis drumul public dintre comuna Pereţi şi cătunul Zorlâsca, ce aparţine de comuna Turica, drum deschis încă din 1868, votat şi trecut în tabloul general de consiliul judeţan. închiderea acestui drum prieinueşte pagube propietarilor şi arendaşilor vecini, iar sub prefectul şi prefectul se fac că nu ştiu nimic. * * * In oraşul nostru avmem de formă ca primar pe colonelul loan Dobriceanu, care se ocupă esclusiv cu moşia unul domn general, din Dolj, lăsînd interesele comunei în seama adjutorulul loniţâ Niculescu, care atît de bine derijă interesele comunei în cit a făcut ca primăria să piardă un proces cu d. Grigore Tomescu din causă că advocatul Niculescu nu a ştiut să facă o-posiţie pe timbru legal. Un SliUinean. DIVEIl SE DIN CAPITALA împuşcat «lin greşală. — Un accident nenorocit s’a inlîmplat aseară pe fa orele 8 In faţa secţiei de poliţie 43. Sergentul de noapte Gheorghe Dumitru Petre, venind in schimb să înlocuiască pe sergentul de zi Dumitru Cristea, a scos revolverul ca să-l arate tovarăşului săfi. Nu se ştie cum s’a făcut că arma care era încărcată a luat de o dată foc şi glonţul a rănit pe Dumitru Cristea în regiunea inimel. Rănitul, a cărui stare este foarte gravă, a fost pe dată transportat în îngrijirea spitalului Celţea. încercare «le slmioiilere.— Băiatul de prăvălie Ion Barbu, in virstă de 12 ani, servitor la cîrciumarul Gheorghe Vasile Luncă din strada Campoducelul 14, a fost surprins aseară de vecinii casei în momentul cînd voia să se stranguleze In gîrliciul pivn'ţel. întrebat, asupra cauzelor cari l’att decis să ia această funestă rezoluţiune, micul nenorocit a răspuns că a voit să se omoare, ne mal putînd suporta maltratările şi mizeriile pe cari i ie făcea stăpînul săfl. S’a deschis o anchetă. Tilhărie. — Aseară, pe la orele 5 şi jumătate, un act de cea mal îndrăzneaţă tilhărie s'a săvlrşit in prăvălia lui Gavril Dumitrescu din şoseaua Ştefan cel Mare 74. ’ Pe cînd cîrciumarul Dumitrescu se afla într’o cameră din fund şi in prăvălie erafl numai soţia acestuia, intră in circiumă individul Mitică Dumitrescu însoţit de alţi doul pungaşi de meserie şi o femee şi cer circiumâresel să le dea ceva de băut. In momentul cînd aceasta se pregătea să servească pe muşterii, unul din pungaşi se repede asupra femeel, o apucă de mînă şi voeşte sâ-I răpească două bilete de cîte 100 lei pe cari ea le avea in mină. Speriată da această agresiune neaşteptata, femeia începe să ţipe şi chiamă In ajutor pe bărbatul săQ. La sosirea acestuia, eel-l’alţl dou> pangaşî vin în ajutorul tovarăşului lor şi o luptă înverşunata se încinge între eîr-ciumar şi pungaşi. Marele scandal şi sgoraotul din circiumă a atras de grabă pe vecini, ctri vfzînd o bătae în regulă, afl dat afirma. Văzîndu-se înconjuraţi de toate părţile de curioşii cari alergai! la prăvălia lui Dumitrescu, pungaşii afl încercat să fugă. Unul dintre dinşil şi femeia, complicea lor, afl şi reuşit să scape prin mulţime ; cel-l’alţî doul afl fost însă prinşi de vecinii lui Dumitrescu şi con tuşi la secţia respectivă unde, afl început cercetările. Poliţişti şi bătăuşi .— Ni se comunică un fapt barbar, cure încă o dată dovedeşte din ce soifl de oameni este recrutat personalul inferior al poliţiei. Erl după amjazl, pe cînd un anume Niţă To-părceanu trecea pe strada Teilor, sergentul de oraş Gheorghe Tăuase se repede din chiar senin asupra Iul si începe să-l lovească cu furie şi să cheme de grabă pe sub-comi sărut secţia* nel 11, Costică Simionescu, pentru al ajuta în nobila-I întreprindere. Şi sub comisarul şi sergentul, după ce s’afl ostenit bătlnd pe nenorocitul Topăreeanu, l’a.fl luat apoi pe sus şi l’afl închis in arestul sec-ţiunel unde a început a doua serie de lovitnrl şi injurii. După ce l’afl istovit în bătăi, sub comisarul Simionescu a dat ordin ca nenorocitul să fie deţ nut în arest pînă cînd va da un alt ordin Nenorocitul are mal multe leziuni grave la cap şi amîndol ochii sunt utnllsţi de lovituri'e pe cari le a primit de la bătăuşii poliţişti. DIN 7ARA ■imam Fort iuseiunat. — Ni se comunică din Ploeştl că în noaptea de 27 Iunie o bandă de tîlharl au spart prăvălia comerciantului L 0-prescu din comuna Parepa, Prahova, şi i-afl furat marfă de o mare valoare şi doul cal cu hamuri şi căruţa lor. Autorităţile locale afl luat măsuri de a urmări pe tîlharil dispăruţi. Incendiu.—Un incendifl violent, care s’a declarat alaltăerl la moara d-lul Vftegel din comuna GropurI, Brăila, a distrus aproape întreaga clădire a morel, eonsumind de asemenea mal multe unelte ale morel şi o mare cantitate de producte. Pagubele sunt însemnate. Imobilul era asigurat la societatea de asigurare Dacia Romînia. MViKMiit iU--- IlULUUUl IU U.U0I din Seif din comuna Topraisari, Constanţa, j cînd se afla cu maşina de secerat la cîmp ziua de 27 curent, caii cari erafl înhămaţi maşină, speriindu-se, s’afl năpustit pe cîmp în fuga lor J’afl trintit după maşină, care ti cindu I peste corp i-afl făcut răni grave pes tot corpul, tăindu-I cu desăvîrşire braţul dre| Nenorocitul a fost transportat In grabă spitalul judeţului. Starea Iul esto desperată. DIN STREINATAI Tolstof şl jiitliţiNtuI. — Ziarele rus povestesc uu incident hazliu petrecut m mult timp la Moscova. Celebrul Leo Tolstoi, preumbllndu se pe s dă, observă cum un poliţist. împingea cu lalitate pe un beţiv pe care voia să-l duci poliţie. Ne puţind rezista faţă cu brutalii poliţistului, filosoful intervine. Ştii să citeşti ? întrebă el pe poliţist. — Da. domnule. — AI citit evanghelia. — Da, domnule. Alunei ur trebui să ştii că pa aproapele trebue să-1 cinsteşti şi să-l iubeşti. ... Va. fc«astă imputare poliţistul măsură ToIstoi din cap pînă în picioare şi începu să-l întrebe: 1 — Ştii să citeşti ? — Da, răspunse cu surprindere filosoful. — AI cetit reglementul poliţienesc. — Alunei dule a-casă, citeşte-1, şi pe u să vorbeşti cu mine. ULTIME INFORMAŢIUNI Serbarea naţională a Republice! franceze Astăzi la orele 10 s’a oficiat la cate drala catolică din capitală un Tedeum pentru aniversarea serbărel naţionale a Republicel franceze. Au oficiat monseniorele Hornstein şi părintele Baud. ♦ * * Aii asistat la serviciul divin : d-nil d’Aubigny, ministrul Franţei, d. Ver-mandois, secretar, împreună cu ceTl’alt personal al legaţiunel, d-nil Dim. Stur-dza, prim-ministru, Ferekyde, general Berendei, Ionel Brătianu şi Al. Dju-vara, ministru, d. C. F. Robescu, primarul Capitalei, d-nil Ghica, secretar general, d. Mişu, şef de diviziune, d. San Marin, şef de cobind la ministerul afacerilor streine, d-nil Vasiliu şi Durma, inspectori de poliţie, precum şi numeroşi membri al coloniei franceze. * * * După Te-Deum miniştrii streini a-flaţl în Capitală au mers la palatul legaţiunel franceze, unde au exprimat felicitările lor d-lul conte d’Aubigny. * * De asemenea d. general Vlădescu, şeful Casei militare a M. S. Regelui, a mers astă-zl la legaţiune spre a exprima d-lul conte d’Aubigny, felicitările M. S. Regelui. * * * D. D. Sturdia, primul-ministru şi ministru de externe, a mers astă-zl la le-gaţiunea franceză, unde a fost primit de d. conte d’Aubigny, ministrul Franţei, căruia i a exprimat felicitările guvernului pentru aniversarea serbărel naţionale franceze. Asemenea pentru acelaşi scop au fost la legaţiune toţii d-nil miniştri, d. D. Ghica, secretarul general al ministerului afacerilor streine, d. Mişu, directorul diviziunel politice din acelaşi minister, d. San Marin, şef de cabinet, şi mal multe persoane decorate cu legiunea de onoare, hitre cari mulţi militar). D. conte d’Aubigny, a transmis la Paris, ministrului său, d. Hanotaux, felicitările guvernu’ul romîn precum si ale coloniei franceze din Capitală. ' D. Leonida Panopol, prefectul judeţului Roman, va fi înlocuit în urma nemulţumirilor ce a provocat în localitate. Succesorul d-sale e desemnat în persoana d-lul Ath. Gheorghifl, advocat în Iaşi. Ziarele străine publică o telegramă datată din Brăila prin care li se semnalează, că un mare număr de vase aparţinînd societăţii ruseşti Gagarin, transportă zilnic muniţiunt de râz-boiu pe cari le depun la porturile bulgare şi sîrbeştl. Creditul rural a scos în vînzare moşiile d-nel Eudoxia Leca din Bacăfl, a d-lor Mateifl N. Tomescu, Iorgu şi Ion I. Vasiiescu din Dîmboviţa, George St. Geblescu din Dolj, şi colonel Scarlat Pontbriant tot din Dolj, pentru neplata de rate înlîrziate. Sumele urmărite de Ia toate aceste persoane se ridică la totalul de 455,000 de lei. Singur d. Geblescu din Dolj figurează în acest total pentru suma de 166.000 lei, datorită pentru cele două moşii ale sale amanetate la credit. Consiliul de miniştri a acordat d-lul C. G. Vernescu autorizaţia de a înfiinţa o fabrică şi rafinărie de zahăr, pe moşia sa Brîncenil, din judeţul Teleorman, cu dreptul la o primă de fabricaţiune de 16 bani, la chilogramul de zahăr alb, fabricat din sfecle sau orl-ce alte plante cultivate în ţară. Autorizaţiunea va fi nulă, în cazul cînd construcţiunea fabricel nu va fi gata la 1 Noembrie 1898. Au fost autorizaţi, în timpul absenţei d-lul Haret, d-nil V. Paladi, St. Sihleanu şi Dragomir Demetrescu, a semna şi autoriza cheltuieli, fie-care în serviciul său şi în limitele legel complabilităteî generale a Statului. Conferinţele generale ale institutorilor şi învăţătorilor vor dura anul acesta opt zile, de la 16 piuă la 23 August iucluziv ; tu aceste conferinţe membrii corpului didactic primar se vor ocupa în mod exclusiv cu revederea cupoştinţelor de matematici şi limba rotnînâ, după un cestiopar ce Ij se va comunica la timp, prin revisoril şcolari, de către inspectorat. Aflăm că A. S. Principele Bulgariei, hotărînd a veni la Sinaia în ziua de 23 Iulie curent, d. Ghica-Brigadir va aştepta Ia Sofia sosirea Principelui ş’apol va veni în capitală, pentru a regula cu ministrul de externe cestiuuile relative la primirea şi şederea Principelui Ferdinand în ţară. Miine, Joul, se va ţine un consiliu de miniştri la mioisterifl de interne sub preşedinţia d-lul D. Slurdza. www.dacoromanica.ro EPOCA $ Din T. Ocna am primit aseară, după punerea ediţiei noastre de dimineaţă, următoarea telegramă: T.-Ocna, 1 Iulie. Oraşul T.- Ocna a fost astă-zi teatrul unul scandal ne mal pomenit. D-rul Popescu, pretinsul şef al Ocultei locale, care e şi medic al oraşului, întovărăşit de cîţt-va agenţi ai politiei, a atacat pe d. M. Gaicu, şeful inginer al lucrărilor T.-Ocna-Moineşti. Mobilul agresiunei este că d. Gaicu a făcut un raport în contra doctorului bătăuş, arătînd că nu-şi îndeplineşte cum trehue datoria ca medic al lucrătorilor drumului de fier. Toată lumea de aici e indignată şi vestejeşte în termeni energici purtarea brutală a doctorului Popescu. A. S. R. Principele Leopold de Ho-henzollern, tatăl Principelui Ferdinand, a sosit azi dimineaţă la Sinaia. La gară A. S. R. a fost întîmpinat de M. S. Regele, A. S. R. Principesa Maria, d-ni' Dim. Slurdza, general Vlă-descu, Ion Kalenderu, etc. A. S. R. după a descins Ia castelul Peleş.a mers la castelul Foişor, undea stat aproape două ore lingă paiul Augustului convalescent. D. dr. Rappaport, reputatul medic de copil, a plecat la Lacul Sărat, de unde se va Întoarce la 1 August, clnd Îşi va relua clientela. Colegiul I—doul consilieil, in locul d-Ior N. Bogdan şi C. P. Itătescu, demisionaţi ; Colegiul II—doul consilieri, in locul d-lor I. Trifonescu, demisionat şi P. Stănescu, care a ocupat o slujbă retrimită de Stat, şi Colegiul III—un consilier, în locul decedatului Trifon Negulescu. S’au acordat avantaje, conform legel pentru încurajarea industriei naţionale, următoarelor fabrici .Stela, de săpun şi luminări, din Bucureşti, scutire de vamă pentru 20,000 chilo-grame colofonifi, anual, piuă la la 1905 ; fabricel d-lul Cotnari M. Ureehia din Cra-iova, săpun şi luminări, scutire de vamă pentru 50,000 chilograme colofonifi, anual, şi scutire de ori ce imposil direct către Stat, judeţ şi comună, piuă la 1905 ; fabricel de tâbăcârie a d-lul Teodor Sa-patino din Bucureşti, diferite scutiri de vamă pentru obiecte prime importate şi scutire de orl-ce impozit direct, piuă la 1908 ; fabricel de tricotage a «Societăţel ro-mîne de tricotage» din Bucureşti, diferite scutiri de vamă pentru materii prime importate, piuă la 1907. * S’aft retras avantajele legel industriale atelierului mecanic al d-lul Albert Bauer din Bucureşti, de oaie-ce această fabrică nu mal funcţionează de la Decembre 1890. Ora susţinut, lb. 40—12, lei 4.10-4,20; lb. 44—46, lei 4,40—4,60, şi lb. 48—50, lei 5,—5 20. Rapiţa sustinulfl, deşi bursele din Paris, Peda şi Viena, sunt In scădere. Buna, sănătoasa, uscată; lb. 40—50, lei 15.—15i/a şlep. Porumb susţinut şi In bună cerere. Comun: Lb. 57-58, lei 5,20—5,30; lb. 59 - 60. lei 5,40—5,60, şlep. “ Colorat: Lb. 59 - 60, lei 6.00-6,50 ros, lb. 60—61, lei 7,00—7,25, şlep. Dinte de cal: Lb. 59—60, lei 5,75—6.— CinquanUn, vagonul lei 880,—925, — după qualitate. Depeşile de azî Serviciul „Agenţiei Romîne" Odde, 1 Iulie. Yachtul «Hohenzollern» va pleca probabil astă zi la Bergen. Starea împăratului e satisfăcătoare. Londra, 1 Iulie. «Times» află din Constanlinopol că Anglia şi Franţa şi-au rezervat răspunsul la nota circulară a Forţei, relativ la trimeterea unor trupe de întărire in Creta. Constantinopol, 1 Iulie. Astă-zi a fost o întrunire a ambasadorilor şi a ţinut trei ceasuri. D. Cambon va pleca astă-zi Joi. Eri a fost un consiliu extra-ordinar de miniştri. Viitoarea întrunire a ambasadorilor se va face Joi. Paris, 1 Iulie. Camera deputaţilor. D. Contant depune o propunere de amnistie In favoarea condamnaţilor politici pentru grevă şi delicte de presă. Cere urgenţa, care e combătută de d. Darlan şi respinsă de 396 voturi contra 125. D. Cochery depune un proiect asupra contributiunilor directe, cerînd o uşurare de de 25 milioane pentru micii cultivatori. Acest proiect se trimite la comisiunea budgetului. D. Hanotaux propune să se discute imediat interpelarea d-lul Boyer asupra cbes-tiunel Orientului. D. Boyer nefiind pregătit, cere să se amine discuţiunea pînă Sîmbâtă dimineaţa. Se primeşte amînarea. Se fixează pentru Vineri discuţiunea asupra proiectului dărilor directe. Paris, 1 Iulie. D. Faure a inaugurat azi după amiazl podul Mirabeau. D. Santon, preşedintele consiliului municipal, după ce a mulţumit Preşedintelui Republicel, şi-a sfîrşit discursul, ruglndu-1 să ducă Rusiei, urările pe cari 11 le trimete capita'a Franţei. Stoekholm, 1 Iulie. Regele Siamulul a sosit cu un jacht rusesc. I.-afi primit Regele şi Principele Moştenitor. Be'grad, 1 Iulie. Scupcina. Guvernul depune pe biurofl tratatul de comerţ cu Bulgaria. Primind pe membrii scupcinel în corpore, Rfgele a insistat asupra faptului c’a convocat scupcina In sesiune extraordinară, pentru aprobarea cheltuelilor făcute de guvern, In urma ultimelor întlmplărl produse In Balcani. Regele a adăogat că îşi va ţine fdgădu-iala dată în 9 Maiit şi va regula chestiunile constituţionale, împreună cu guvernul, în care are toată Încrederea. Kiel, 1 Iulie. Q ţeavă a maşinel cu aburi a făcut explozie In timpul manevrelor executate de corabia Friedrich Karl, Trei oameni din echipaj aii fost răniţi; unul grav. Alexandria, 1 Iulie. Lord Cromer va pleca mline. SPECTACOLE Grădina Itancn, strada Academiei. — Direcţiunea d-lul Siraion Petrescu. In fie-care seară reprezentaţiunl variate a la Koster et Bials din New-York, teatru, gimnastică, danţurl, coneerturl şi pantom ne. Preţurile locurilor: Loja 10 lei, Stal I 2 lei. Stal It 1 lefi. Militarii şi copil plătesc pe jumătate. Cazino de Pari», strada Academiei. — In fie-care seară reprezentaţii date de opera italiană. Hali de riud£peudance. Cinematograf: In toate serile şedinţe de la ora 8 jumătate pînă la 10 jumătate. Vederi romîneştl. Intrarea 50 bariL Grădina llHgo. —Teatru de varietăţi. In timp de ploae. in sala Hugo. Grădina Centrală.—Concert dat de orchestra D. Dinicu. BIBIIOGBA FII A apărut No. 7 al revistei pedagogice «Invăţămîntul Primar» ,cu următorul sumar: 1) Jules Păros (biografie de I. Opran. 2) Scene din viaţa marelui pedagog Pes-talozzi, de A. 3) Cultura memoriei, de G. N. Costeseu. 4) Partea teoretică a artei lecturel, de Grotus 5) Rrgulele şi aritmeticele de astă-zl, de N. Nicdiescu. 6) Concentraţiunea în învâţămintul primar, de N. M Droc. 7) Aritmetica In clasa Il-a primară, de T. Grigoreseu. 8) Necesitatea intenieerel unor şcoli disciplinare, de G. Scraba. 9) O vizită părintească de Gr. Teodosiu. 10) De pe întinsul ţârei, de Ilie Lupu. 11) Ctutecul Berzei, de Boroncea. 12) Varietăţi. 13) Bibliografii. Recomandăm citirea acestui bogat material didactic. I>-rul JXAJXU Fost medic secundar al Spitalelor din Bucureşti stabilit in Câmpulung dă consultaţii D-rul Arminiu Marcel Medic al spitalului Caritas Ituule Interne Consultaţiuni de la 2—4. 65, Calea Văcăreşti, 65. Comitetul de acţiune, instituit de conferinţa fruntaşilor romînl greco-catolicl, de la Cluj, s’a prezintat la Mitropolitul Victor Mihali din Blaj şi i-a expus ho-tăririle luate de credincioşii bisericel roniine greco-catolice. D. C. Băicoianu, inspector domenial, a fost delegat să reprezinte ţara noastră la congresul internaţional de statistică, care se va ţine la începutul lunel Septembre la Petersburg. Noui neînţelegeri au isbucnit între directorul lucrărilor portului Constanţa şi antreprenorul, d. Hallier. După cum ni se asigură, acest din urmă a ameninţat că încetează executarea lucrărilor. In urma unul raport al ministrului lucrărilor publice, judeţul Putna a fost autorizat să contracteze un împrumut de 60.000 lei, din fondul drumurilor pentru repararea podurilor şi şoselelor deteriorate de inunda-ţiunjî In acelaşi scop s’a autorizat şi judeţul Dîmboviţa ca să contracteze din acelaşi fond un împrumut de 50,000 lei. Săptămîna viitoare miniştrii se vor întruni la Castelul Peles, sub-preşeden-ţia M. S. Regelui. La examenele de finea anului şcolar, s’afi prezentat înaintea comisinnilor numite de minister pentru licee, din institutele parti- culare de fete; Balteanu • • • Bork Bolintineanu • ... 71 » Bonnis ■ • • • - - - 21 Filionescu • • » Lupu Antonescu • • -38 Manliu • - - 47 > Negoiescu • • • • -83 O nouă societate de credit şi economie s’a format In Roşiorii de Vede—Teleorman, cu un capital de 255.281 lei. Ea poartă numele de Albina. Azi s’afi început, pe platoul de la Cotro-cenl, examenele practice ale soldaţilor bacalaureaţi, pentru gradul de sub locotenent In rezervă. Ministerul agriculturel dezminte printr’un comunicat, publicat în Monitorul Oficial de astă zi, zgomotul după care la băile Statului, de la Govora, s’ar fi amesteclnd apa minerală cu apă dulce, sul) cuvtntul că nu s’ar fi dispunînd de apă minerală suficientă. D. C. N. Mihail a dăruit oraşului Craiova suma de 20.000 lei, din venitul căreia să se ajute pe timp de iarnă, cu haine şi lemne, familiile sărace din acel oraş. Se vorbeşte că d. Cliiru, directorul general al poştelor şi telegrafelor, care s’a întors zilele trecute din Wasington. va ţine zilele acestea o conferinţă tutulor funcţionarilor telegrafo-poştalT, în care să le arate marile progrese pe cari această instituţiune le-a luat in străinătate şi enorma diferinţă între mersul telegrafo-postal în străinătate si între acel al nostru. Ziarele francese anunţă că, cu ocssiu-nea călătoriei preşedintelui Republicel frapcese la Petersburg, se va pupe piatra fundamentală la un spital frances, co se va construi în amintirea vizitei d-lul Felix Faure, de colonia francesă din capitala imperiului rus. Aflăm cu plăcere logodna d-rel Profiriţa Morţun, fiica d-lul Manolacke Morţun din Fălticeni, cu d. Emil Gh. Ciolac, mare proprietar si membru al partidului conservator din Botoşani. Căsătoria va avea loc la 27 Iulie viitor, la moşia C&tnărzanil din Suceava. Colegiile electorale pentru consilierii judeţienl din Argeş, sunt convocate pentru zilele de 5, 7 şi 9 August, spre ti alege: Starea recoltelor în streinătate După raportul săptămînal al casei Marmo-rosch, Blant-h & Comp : Europa s’a bucurat în cursul acestei sâptă-mînl de o temperatură caldă şi favorabilă vegeîa-ţiunel. Raporturile oficiale arată că Germania va avea o recoltă cel puţin egală cu aceea din anul trecut. In Anglia producţiunea totală va fi mal slabă, deşi semănăturile a fi fost mal întinse. Se “ocoteşte oe un produs tnedifi 27 hectolitri la hectar, cînd acel din 1896 a fost de 311/« hectolitri, cel mal însemnat de la 1868 încoace. Perspectivele nu s’afi ameliorat mult în Aus-tro-Ungaria. Recolta se prezintă mijlocie în Silesia, Bobe-mia, Moravia; foarte slabă în Galiţia. In Ungaria plîngerile sunt mal serioase. Ploi torenţiale, însoţite de furtuni şi adeseori de grindină, afi produs păgubi foarte însemnate în Sudul Franciel; grînele afi fost culcate, şi în multe părţi cu totul distruse. De resultatul fina) ai recoltei în departamentele din Nord-Est, care sunt cele mal însemnate şi unde grîul este acum în floare , va depinde in mare parte atenuarea deficitului care se socoteşte a fi de 20 milioane hectolitri, cînd el nu era de cit de l’/s milioane în anul trecut. DiD Rusia ştirile sunt contradictorii; situa-ţiunea agricolă este mal puţin satisfăcătoare. Raporturile oficiale arată condiţiunea griului de toamnă ca bună în Polonia, în provinciile Baltice, în basinal golfului Finlandez şi in nordul DineperiuluT şi al Dinestrulul; satisfăcătoare în provinciile de Nord-Vest, in Crimea; rea de a lungul Volgel, în barinele Kama şi Don, foarte rea in provinciile Toula, Tambow, Vorondge Kasan, Nijni-Novgorcd, Sa-ralov, Samara, Don şi nordul CaucasuluT. Semănăturile de primă-vară s’ati ameliorat ; starea lor este bună în Polonia. în provinciile de Sud şi Nord Vest, Kerson, E'-aterinoslaw şi Crimea ; puţin satisfăcătoare în basinul Volgel, în Nordul Caucasulul şi în unele provincii din Centru. Recolta griului se adevereşte în America ca foarte însemnată; semănăturile cu porumb se îndreptează din ce în ce; totuşi producţiunea nu va fi de pil mijlocie. Coinerţnl de grine Săptămîna începuse eu preţuri calme şi cu tendinţa spre scădere. Timpul defavorabil din Francia, ştirile mal puţin satisfăcătoare din Rusia, rrsultatele din ce in ce mal rele ale recoltei la noi. afi imprimat tlrgurilor de cereale o tendinţă mal susţinută, şi afi provocat numeroase ordine de acoperiri la bursele Americane, ridiclnd preţurile cu circa 4 eents pentru termenul disponibil. A fost însă de ajuns ca ordinele să înceteze, pentru ca tendinţa să slăbească şi preţurile să repiardă ljum. eents. din avansul ciştigat. Aceasta ne arată cit de îndoioasă este situa-ţiunea actuală. Pentru consumaţiune cererile sunt bune; ele nu acoperă de cît trebuinţele zilnice, mal cu seamă că recolta mare ce o are America, va face ca preţurile actuale să fie supuse unei scăderi. Stocurile din ce în ce mal reduse nu impresionează tîrgurile; sperulaţiunea de asemenea. In cotele bursei din New-York, găsim griul cotat în zilele de! 19 Iunie cu C-ts 755/a disponibilul, cu c-ts 745/s Iulie, şi cu c-ts, 703/8 Septembrie ; 6 Iulie cu c-ts 76 disponibilul, cu c-ts 754/e Iulie şi cu c-ts 707/8 Septembrie : 8 Iulie cu c-ts 815/« disponibilul, cu c ts 78'/s Iulie, şi cu c-ts 72'/s Septembrie ; 10 Iulie cu c-ts 80'/b disponibilul, cu 765/s Iulie, şi cu c-ts 71'/« Septembrie; şi observam că în ziua de 19 Iunie diferinţă între disponibilul şi Septembrie era de 5'/< c-ts pentru a creşte la 8l/a c-ts, şi de 9>/s c-ts în zilele de la 6 şi 9 Iulie ; iar dacă urmărim urcările, vedem că iaraşl disponibilul rîştigâ 33/s c-ts şi 6 c ts in zilele de 6 şi 8 Iulie, cînd ameliora-ţiunea pentru Iulie nu este de cît de la/s c-ts, şi respectiv 3"/j c-ts. iar acea pentru Septembrie de numai i/a c-ts şi i°/s c-ts. Această diferinţă sensibilă între marfă gala şi terminelo depărtate, ne arată cită puţină încredere are spcculaţiunea în viitor. Dar şi în anul trecut tot ast-fel s’a prezint-t siluaţiunea la începutul campaniei, şi am văzut preţurile ureîndu-se şi terminile nivelindu se. Este prin urmare probabil că şi in anul de faţă aeelaş lucru se va produce, căci America, chiar cu o recoltă mare, nu va ceda mărfurile sale pe preţuri scăzute cînd se va convinge că Europa are lipsuri şi că dinsa, aproape singură va li chemată a le satisface. In Brăila piaţa a fost susţinută în tot cursul săptămîneî, iar preţurile griului afi cîşti-gat un avans de 0,40— 60 de liectoi. după cablate.— Trausacţiunile afi fost limitate, căci marfă lipseşte. Stoclml de grine vechi a scăzut la suma de Htcb 180,000 —pe apă şi uscat, şi el este deţinut de persoane, cari nu simt dispuse de a 1 ceda pe preţurile actuale. Se cotează mal mult nominal : Griu lb. 59-60, corpuri 1—2°/o nemălurut lei 11,75—12 şlep; grifi lb. 57—58 corpuri 4—?o/o nemălurut loî 10,80—11.25 şlep. Pentru predări Iulie, August vînzfitorl pe deschis lipsesc. < otăm nominal lb. 59—60 «tu lei 11,50 -11,75 lb. 57—51 lei 10,70-11. S>rarâ susţinută in urma retragerel văzătorilor din Rusia şi a ştirilor mal favorabile ale recoltei ; lb. 53 — 54, lei 6,40 — 6,50 ; lb. 65—56, lei 6,80—7,— după qualitate. MULŢUMIRE PUBLICĂ Aducem mulţumirile noastre amicilor şi cunoscuţilor din localitate, dio ţară şi streinătate, cari atinşi de cruda încercare ce am suferit-o prin perderea unicului nostru fiii Lupu Urban ne-aii arătat mtngăerile şi condoleanţele lor. Familia M- Irlian. Focşani, 30 (12) Iunie. .LICEUL MODERN “ DE BAETI BUCUREŞTI 160, CALEA VICTORIEI, 190 Cursuri primare, secundare şi secţie pregătitoare pentru bacalaureat. Autorisat şi reautorisat de a ţine, în limitele regulamentului, esamene de fine de an şcolar în institut şi elibera certificate valabile pentru bacalaureat şi şcoalele speciale, Liceul MODERN îşi va deschide cursurile anului şcolar 1897—98 la 1 Septembre 1897, uu un corp didactic ales diulre cel mal dis inşi membri al liceelor şi gimnasiilor din capitală. Preparaţiile pentru corigenţi încep Ia 20 August. In ultimii doi ani de funcţionare a «1 iceulul M)dern», sub a noastră direcţiune, această scoală a avut, faţa de cele-l’alte scoale particulare din ţară, cea mal mare popuLţiune şcolară. Din promoţiunsa anului 95 —9t»a avut 40 de bacea-laureaţl. In Iunie 97, comisiunile instituite de Onor. Minister, compuse—In scopul de a se ridica nivelul învâţămîntulul privat - din profesori universitari şi secundari de o integritate şi severitate cunoscute, afi promovat, în urma examenelor cu succes trecute în institut, 70 din elevii cursului secundar; afară de aceştia toţi cel 25 de elevi, cari afi trecut esamenele la Stai, afi fost promovaţi; în total Institutul a avut 100 de eleO definitiv promovaţi în anul şcolar 96 97. Cu un cuvint succesul acestui Institut, în ultimii doi ani, a fost atît de strălucit, că a întrecut aşteptările multor colegt şi chiar ale onoratei comisiunl, numită, în scopul mal sus amintit, de onorabilul Minister at instrucţiunel publice. De la început, hotărîţl la munca cinstită şi energică, nu ne vom da înapoia orl-eărel dificultăţi. Cu puterea ce dă sentimentul datoriei îndeplinite, ca profesori şi directori, vom merge înainte, în speranţa că scoaia noastră va ocupa un Ioc onorat în invăţămîntul particular, care şi dînsul va contribui cu ceva la mărirea şi înălţarea patriei 1... . înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu începere de la 1 August 97, în toate zilele, orele 9 — 12 a. m. 2—6 p. m., in cancelaria Institutului, Calea Victoriei, 190, Bucureşti. Prospecte se trămil la cerere. Directori f Dr. M. Brândză, TĂu I George C. Dragu, MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBL.ICATIUXE Domnul Ion Castriş din Bucureşti, strada Nerva-Traian No. 43. a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Castriş» în acela de «Poppiţeanu» spre a se numi «Ion A. Poppiţeanu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţie în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. MARE OCASIE DE MOBILE! FIOI) J)E/iOS MORT 5 camere cu UI© BIIRE fine, un Pianino negru, un salon, un salonaş, un dormitor, una sufragerie, un biurou, diferite Canapele mecanice, Scaune de piele şi alte obiecte de fantesie, se viend şi în parte cu preţuri foarte eftiue. Calea Victoriei, 78 (vis-â-vis de Pasagiul Roraln) !Profitaţi de ocasiune! VIILE BRÂTIANU 11, Mtr. Regală, 11 Trimite după comanda lăzi cu 12, 24 şi 36 sticle cu VIN saQ cu ŢUICĂ, la orl-ce statia de drum de fier. Plata se face cu ramburs. Cheltuiala pentru împachetat şi ladă, lei 2. De vînzare la Buşteni locuri de vile propridatga Dumitru Cezianu, situate la cea mal frumoasă poziţie, pe valea Cerbului, şi la adăpost de viaturi. Gara Buşteni la 300 metri depărtare. A se adresa: în Bucureşti la Societatea de Construcţie, str. Doamnei, safi la Buşteni la d-nul Eliescu, administrator. Băile GÂaXPINA Bine instalate cu un otel şi restaurant confortabil sunt deschise şi puse la dis-posiţia onor. public, cu preţuri foarte moderate. Musica Reg. 4 de roşiori este angagiată şi va cînta tot timpul stagiune!. ’ Pe lingă o bună îngrijire, pe care pacienţii sunt siguri de a o găsi, apoi aerul şi apele bine cunoscute ale acestei staţiuni constitue un factor puternic care le poate asigura vindecare la boalele de care sufer. RA1LE STATULUI „O © V© It A” Sub-semnatul antreprenor al otelurilor Statului, am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că băile s’afi deschis deja de la 1 unie. Pentru anul acesta Ministerul domenielor a mal construit uu al IJI-lea prea frumos otel, comod şi sănător. Faţă cu numărul cel mare al visitatorilor ce în fie-care au creşte din ce în ce mal mult, Ministerul pe de o parte a mărit stabilimentul de băl iar pe de alta a construit două mari reservoril, dispunînd ast-fel de o cantitate foarte mare de ape Iodice şi sulfuroase. Timpul este admirabil de frumos şi o climă cit se poate de dulce. Pentru orl-ce infermaţiunl doritorii vor bine-voi a se adresa direct la Govora. Ion Martlnencn. LA „PARCUL REGAL" Calea "Victoriei, No. DO. Alătm-I de «Au Petit Parisien» v Mnedlfaminte tte Munte Inedttdminte ete Hieictetd, per. IpI 16 Miicdtţdniinte tle fauni Tenul*. Ori-ce Încălţăminte pentru tsdeimfî, Datate şi f'o/tit. Lucrate pe forme COSTA din Paris Biferite unsori englezeşti Marca E. BROWN & SON, London. I. F. RARWAN iHJcrKrşTi «O, Mi a.la FONTÂNll, 90 Atelier de Reproducţiune foto-litografică Fondat în 1885 SPECIALITATE de CLIŞEURl ÎN AUTOTIPIE Zineografle economica pentru ziare Special în fotografiarea de diferite vederi, peisage după natură, clădiri, etc. Pînă la fermafc do 50—60 cm. Dr.Georges Diamandy (din Brăila) Primeşte Consnltaţiunî Viena IX. Hebragasse, 2. FABRICA DE îngrăşăminte chimice din Braşov Recomandă d-lor AGRICULTORI tot felul de SUPERPOSTATE pentru îngrăşarea pămîntulul Inforinaţiunl la P-nu A. I. L 0 E B E L Bucureşti, Str. Smîrdan No. 9 safi în provincie la agenţii fabricel I>r. ¥• T. Mera Medic rointn KARLSBAD, Marktplatz Tempel Br. Ion Calinciuc MARIENBAD, VILA COLUMBA I>r. P. Cioranu FRAXZESRAI» STEFAATSSTRASSE TILLA KOHOFiVKf.S AT I S Se face cunoscut că, pentru aprovisio-narea cantitâţel de 30—40,000 hectolitri grîfi, necesar Manutanţei Centrale, se primesc oferte de la 1 —15 August a. c. la Ministerul de Resboiă (Direcţia 7-a) în orl-ce zi de lucru, de la orele 7 - 2 a, m W. STA A DECKER Maşine agricole şi industriale de orî-ee fel Strada Nmârdan, 12. — BCCTBI^T . — 12, Shada Mit Ard an BRĂILA Bulvadul Cuza, 79 L0C0M0BILE Model noii pontrn 1897 cu cilindru demontatul aşezat pe o p[ac& .ţ'l;:- -’At fgpş CRAIOVA Str.M.ogălCnic6nu,i0 TREERATuRE Modol noiî pentru 1897 cu elevator de alamă, site mal lung şi mal late, Vlntură-torl mal puternicei de oţel. Extra-intări tă, 6 atmosfere presiune din cunoscuta fabrică RUiTON, PROCTOR «fc €-uie, Ldt., LINCOLN Noua seceră!o;vre cti leg-at \ din prima fabrică T .I8VL M DBBaPIA specială 183 centimetri lungime {jia- riAnMir — 150 vindicte tu 1S05 s 1»« vin du te In 1SOO — . lfl°- LUKiVllL «DAIHY» Seeerătoare simplă cea mal respîndită. CHICAGO ct'OSITOAK DE Ffctf No. 4» complect de oţel. ) (America) PLUGUTI universale de orl-ce fol ţi v2\ Dnd-Sack br&zdare Z. H. 9 N. complecte do oţel. -SEMAî*AT0ABE in rSndurl./ Piagwitz (lipso») Cele mai apreciate — singurele maşini damise pentru fabrica de ealiăr. Ghitila Cereţi catalogul ilustrat, seva trimite gratuit şi Ir anco „ISBANBA" www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» î) MASSON FORESTIER INORAŞULCRIMEi ROMAN — Atunci ia o chartreusă. — Nu ! zău nu pot. Dar In faţa insistenţelor continue, A-melia se holări să ia o chartreuse, dar cu cită greutate o bău. Toate daniele acestea păreau ueliniş-tite de starea camaradei lor, şi cuprinse de milă la durerea el, o durere pe care voiafl s’o ia in serios. Şi la urma urmei de ce nu ? Adică inimile lor nu simt. — Ştiţi ce ? declară de o dată Ame-lia. O să port doliul. — Al să faci bine, zise groasa Olgă, o actriţă poloneză, care pînă atunci tăcuse chitic. Lola Fanchette se ocupa deja cu strîn-gerea unei chete, în pălăria lui Eoullas cotizaţiunl pentru cumpărarea unei coroane ce urma a se depune pe mormîn-tul lui Voroncea. Odată colecta el terminată, ea luă de o parte pe bărbaţi : — Spuneţi-mî domnilor, spuneţi-ml voi cari aveţi mal mare libertate de cit noi, nu trebue oare să păzim noaptea astă pe Amelia. Montardeau nu răspunse: El era foarte simţitor şi, avea pe lingă aceasta, o boală de inimă. Mama lui, a murit tinără de o aşa emoţie. Nu, nu se poate! — EQ însă rămîn, zise Portugesul- Astă oribilă catastrofă m’a cutremurat, dar cînd datoria vorbeşte... trebue să te devotezi. Iată ce propun: am să rămîn aici pînă la ceasurile 2. La 2 ceasuri am să culc şi d-I Eoullas va termina noaptea. Nu-I aşa ? — Fie! zise Eoullas cam plictisit. Atunci, cum asta, n’am să plec de cit rnîinl ? In fine ! — Bravo!... A! e bine ceea-ce el fac acolo, ziseră damele în unanimitate. Şi jos se despărţiră, pentru a se re-întîlni a doua zi la ceasurile 11 la intrarea cimitirului. VI Bate cineva la uşă. E don Miguel care eşea de la Amelia, căci începu-se su-praveghierea. — Ce!... Deja ? EI bine, mă scol. Şi Eoullas îşi freeâ ochii. Doamne, şi ce somn i este. — EI hal! urmă Portugesul trecînd pragul. Efl cred că nu trebue să te îmbraci complet. E aşa de cald o in odaia aceasta; chiar eu am trebuit să’ml scot redingota. E lipsă de aer, cu ţoale că suni ah-tea flori ! — Bine, mersi. Şi Baptistin apăru în coridor cu o scufie de bumbac pînă pesle ceafă, cu o luminare în mină, numai in pantaloni şi giletcă, călcind în nişte pantofi, — Cum merge ? murmură el cu o voce stinsă. — Doarme. Nii-ţl rămîne de făcut, de cit să dormi şi d-ta. Fotoliul serveşte de minune la aceasta. La revedere pentru mîine... EI trenul de opt ? A propos, la cas de sete v’am pregătit o sticlă cu apă de fiori de portocale. — Ah! Mulţumesc. — Să plecăm, eu mă duc să mă cule. Dacă o să al nevoe de mine, să ştiţi că sunt acolo jos. VII In zori, Eoullas dormea aşa de tare, în cît Amelia însăşi trebuia să-l tragă de braţ. Şi cum el nu se mal scula, se văzu silită să cheme pe chelner. Sgăl-ţiit cu putere de acesta, deschise un ocliiQ, pe urmă cel-l’alt, dar cu multă greutate. Atunci surpriza sa fu extremă. Ce făcea el aco’o ? Şi apoi ce lîncezeală în picioarele sale ! Nu înţelegea nimic. De odată tresări. Banii săi! Drace! Banii săi pe ceri nu i-a păstrat la el ! Dintr’o săritură, el fu în odaia sa, s e năpusti pe pat. Miinile sale răscoleaţi sub căpătăiă. Dar în zadar! Val! Atunci începu a ţipa, a răcni, a da cu pumnii în toate părţile. — Ajutor! Săriţi! urlă el smulgîndu-şl părul! Din toate părţile lumea alerga şi între crăpăturile uşilor se arătafi capete îngrozite. D Moutardeau în ismene alergă înarmat cu un vătraiu. Se aşteaptă omul la un atac. Patronul, care locuia în catul întiifl, lingă bucătărie, sosi tocmai la urmă. — EI re-I ? — M’aii furat, prădat hoţii, mă înţelegeţi, odată, m’aiî furat. Val! întreaga mea avere, totul! — Şi acesta e un motiv de a face un asemenea tămbălăîi! Ce dracu ! — Mal întîîfi, n’al ascuns-o singur, un de-va ? — Uite, cum-va în geamantanul ăsta — Nu, nu de asta, sunt sigur. Priviţi ! Şi Baptistin risipi furios conţinutul geamantanului pe podea. Vedeţi şi voi ! — Atunci, zise liniştit patronul, hoţul este Portugezul, faimosul d-lale amic ! El a plecat des-dimineaţă pe la 4 ceasuri. Toţi dormeafl. A sculat pe Am-broise ca să-I dischiză poarta. Şi cu toate acestea el mi-a reţinut aseară o cameră. Hoţomanul! exclamă Eoullas. (Va urma) STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel BUCUREŞTI. — Strada Sf. Dumitru, 8. CEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE TUBURI DE FONTĂ. DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. etc. POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROLEU ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE MAŞINI şi unelte de ori-ce fel Table de fer Sleire, Plumbuite ţi Oalvauisate Table de Ziuc, Oţel engiezeac ţi fieMMemer ATELIER PENTRU REPARAŢIUNI DE MAŞINI Fabrica de Balamale de fer ţi «le Alamă BroaNce ţi Ferărfte «le eonMtrncţii «le orf-ce fel CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc. Secţiune pentru articole de precisinne: Părţi de muniţii de resboiă ___ NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. TEIRICH & Ci BUCUREŞTI O.—Strada Berzei,—£>. INSTALAŢIUNI TELEGRAF GAZ şi APĂ Lumină incandscntă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- Biuroă de construcţie. - Export „Deering-Pony“ „Deering-Pony“ „Deering-Pony“ „Deering-Pony“ „Deering-Pony“ „Deering-Pony“ SECERATOARE-LEGATOARE au lagăre cu valţurî şi bile de oţel sînt cele mal simple şi uşoare sînt cele mal durabile sînt cele mal perfecte sunt preferabile celor-Talte sisteme. STABILIMENTUL DE ARTE GRAFICE I. V. SOCECIJ A Y I S In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goiyon, in Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, afl găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigur*» contra accidentelor corpo-ia'e. Aceste asigurări cari se fac de so-< istatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, In schimbul unul premiu mimul se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: uu advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000. Ari# Important Se face cunoscut onor. vizitatori al sta-ţiunel Buşteni, că Hole'ul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente ia condiţiunile cele mal avantajoase, cu ziua, luna sall sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-iul Simuleseu. Noul antreprenor-Hotel Buşteni. 59, Strada Berzei, 50 se recomanda pentru efectuare de Clişeurî In Zinc “Wgjfâ prin instalaţiune de lumină electrică pentru reproducere exactă a orl-ce fel de original, fie fotografie, pictură, desem-nuri în creion, cretă sau aquarelă, precum şi micşorări şi măriri ale originalelor. Asemenea şi REPRODUCERI FOTO-L1TOGRAFICE după aceleaşi originale citate. Reproducerile în ambele procedeurl se execută la noi in aceleaşi condiţiuni perfecte la cari afl ajuns pînă azi cele mal renumite ateliere din străinătate ATELIER DE LAfATIJSERIE mXTMlV C’OlVSTilWJCTItJJVJE OK FKH tT E E R I J¥ €T Agenţi generali şi depositarlf WATSON & YOUELL EXPOSIŢIIIXE PERHiXENTi DE MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE Bucurescî, Str. ACADEMIEI, 14. (Fost Raşca). Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Ilegală LUPESCU Cea mal bună APĂ MINERALĂ PURGATIVĂ este aceea «le la: BRE AZll-Iaşi premiată cu Medalia «le Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d-niî medici. Efect prompt si sigur. Bosă iuieă, gust plăcut. Cereţi dar mimai Apă minerală de BREAZU care se găseşte la toţi vînzătoril de APE MINERALE din Ţară. Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, in ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi/ prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hirtie de orez de Panama care; Hu inegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u eonţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel ^Panama* : Bucureşti str. PinzarI No. 10. Uode se vor dresa toate informaţiile si comandele biurou TECHKicl Inginer BIUROU TECHNIC BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidăriletc. LUMINA ELECTRICA AAAWMAMAAMAZ si magazii de fer demoulabile, acopertiminle poduri de fer LOCOMOBILE, CAZANE, MOTORI de aburi, gaz, petrol şi benzină POMPE de ori ce sistem RLZERVORII de APA SPIRT Şi PETROL CĂI FFRATE PORTATIVE ŞI AERIANE Futrele «le fer, unelte pentru Antreprenori Tuburi de tuciu, fer, plumb şi bazalt, furtuni de cauciuc CURELE DE TRASMISIUW DE PIELE, PÂR DE CÂMI SI BAATA Instalaţiuni de băl ai closete sistematice ÎNCĂLZIRI Şl VENTILAŢIUNI Becuri şt site francese, sistem OberU. Fabrica MIVEItSALĂ DE SOBE Şl MAŞINI DE BUCĂTĂRIE Mi A A MM MI S MI Ml M Sistematice MAJMsMAtMlMJ » 'Al V TM Mj A ŢMM de A AJMl VentUatbre A O Aj A*Al Ml T*‘ MJsî de Coşuri, cu chel Ornamente de zinc AMlTMCOMzMC de meu a piu Ml A: CAVO MIM Sistematice ifAobiic de Mjlrddind Jean Klitper BUCUREŞTI DEPOSITUL: Strada CAMPINEANU, No. 17. FABRICA: Calea V1TAN, No. 19 (slaţia Tramwayulul Dudeştl) Se primesc comenzi şi reparaţiunl în această branşe. Direcţiunea Epitropiel Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” înştiinţare La 15 Iulie a. c., ora 2 p. m. (al II-lea termen) se va ţine licitaţie publică orală, in camera şi Înaintea Epitropiel acestui spital, pentru un period de 5 ani, începător la 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietsţl rurale ale spitalului, situale In acest judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocani, plasa Corod-Pereschiv. Gu anţia provizorie 4.500 lei, b) Moşia Raid, din comuna MurgenI, pl. Tîrgu. Garanţia provisorie 9,000 lei, şi c) Pămîntul de hrană numit «Varami-zoaea» din comuna Bârlad, hliza crâng. Garanţie provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţinea conform ari. 68—79 din lenea comptabilitâţel publice. Condiţiunile generale de arendare, precum şi cele speciale se pot vedea In fiecare zi de lucru In cancelaria Epitropiel Intre orele 9—11 a. m. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar, W, Kaminski. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. La Typogralla EPOCA se află (le vînzare hirtie maculatură cu 40 buni kilogramul în puchete de cîte 10 kil FABRICILE UNITE KOnllE PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID FĂRĂ VITRIOL Lipsit de orl-ce inconveniente, atll sanitare cl* şi techniee. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE do ARMĂTURI de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii snb presiune do Acid Carbonio Prospecte se trimit gratis şi franco. De arendat SOCIETATEA «I© Basalt Artificial şi de Ceramica De la Cotroceul Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce Ia cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Socielâţel de Basalt, efi cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fle-care, la casa de bancă leschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. pe termenul dela 23 Aprilie 1899, moşia Plă-einta-Slobozia-Conachi, jud. Covurluill, o oră de la gara Independenţa, circă 2 700 fălci, pâmint roditor, populuţie deasă, la adăpost de inundeţie.—o dresa : Vogoridy, 36, ruo Ecuries d’Artois, Paris. Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boulevard Hontparnass 152 Stabilit de mal mult timp in Paris şi fiind in relaţii cu toţi speciuliştil şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondenţă. BUCUREŞTI - Tip tel 3. — BUCUREŞTI