SERIA II.—ANUL m. No. 495 Ediţia a treia MARŢI, 1 IULIE 1897 NUMĂRUL 10 BANI ABOIASIFxirTELE iaccp la 1 şi 15 ale tie-eărel Ioni şi ae plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţie! In judtţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In străinătate 50 le! ?ase Iun! ... 15 » > > *5 » re! iun! , . . 8 » > > 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ NUMARUlr 10 BANI AAUSUIURILE In Bucureşti şi judeţe »e primesc numai Ia Administraţie In străinătate, dir tct la aaminxstra^e şi la toate oficiile de publicitate Anunciari p, prg. IV....0.30 b. linia » ■< » III........k î.— le! » » » » n...........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3'le! rlndnl Un număr vechii S0 hani REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢE! - No. 8 TELEFON ABMOi IHTRAŢIA No. 8 — STRADA CLEMENTEI — No. t ÎNTRUNIREA de la clubul aurelianistilor NU NE-flM INIELIS Intr’un număr trecut, revenind asupra afacerii vaporului Smyrni, am cerut ziarelor guvernamentale să ne dea lămuriri, asupra atitudinii guvernului In această afacere. Am spus anume că nu înţelegem de ce guvernul a preferat să provoace un scandal nepermiţînd debarcarea pasagerilor vaporului, In loc să-I primească şi apoi, dacă cu adevărat cel 170 de Greci erad periculoşi ordinii publice, să-I expulseze în temeiul legii; şi am întrebat cum se face că, imediat după respingerea vasului «Smyrni» sub pavilion romîn, s’a permis debarcarea voluntarilor Greci aduşi de vaporul lmera sub pavilion italian. Voinţa Naţională s’a grăbit să ne răspundă într’un articol intitulat «Ne-am înţeles» ; dar cu regret trebuie să spunem că nu ne am înţeles de loc şi că organul guvernului nu ne-a dat nici una din lămuririle cerute. Cea mal mare parte a articolului stăruie asupra vinei pe care am găsit-o guvernului, că nu şi-a spus din capul locului cuvîntul in această afacere. Dar chestia aceasta e cu totul secundară ; dacă guvernul d-lul Sturdza face puţin caz de opinia publică din ţară şi străinătate, asta, mal la urmă, îl priveşte. Nu acesla era punctul de căpetenie al articolului nostru la care răspunde Voinţa ; punctul de căpetenie era acu. zarea că guvernul a procedat greşit în această afacere şi, mat ales, că s’a' contrazis, acordind vaporului lmera subt pavilion străin ceea ce refuzase vaporului Smyrni subt pavilion naţional. Tocmai asupra acestor puncte însă organul guvernului e foarte scump la vorbă. In ce priveşte greşala de procedare faţă de pasagerii lui «Smyrni», Voinţa se mărgineşte să spuie că «asta este o chestie de procedură, a cărei apreciare o putem lăsa în dragă voie orl-cul.» In ce priveşte contrazicerea guvernului, Voinţa spune că «la aşa de vagi cereri de explicaţie» nu se poate răspunde alt-ceva, de cît că de sigur toate permisiunile ca şi nepermisiunile de debarcare s’aii dat cu bună şi dreaptă chibzuinţă ; dacă Epoca ştie alt-fel, n’are de cît să precizeze, să dea exemple.» Să nu fie cu supărare, dar asta nu vrea să zică a discuta ; răspunzînd astfel, Voinţa nu răspunde de ioc şi dovedeşte ast-fel că nu e cu putinţă să dea un răspuns satisfăcător. In adevăr, e foarte lesne să dovedim că procedarea guvernului faţă cu pasagerii vaporului «Smyrni» nu poate fi apreciată cu uşurinţă, de orl-cine. Ce-a făcut guvernul prin această procedare ? Se mărgineşte lucrul la respingerea a 170 de oameni fără căpătîl ? Nu. Lucrul nu e atît de simplu. Prin procedarea lui, guvernul a discreditat corpul nostru consular; căci oamenii aceia aveafi paşapoarte vizate de consulul Romîniel la Pireti. Fie acel consul orl-cine o fi, grec sad chinez, e indiferent; el reprezintă Romînia şi lucrînd in cercul competinţel sale, semnătura sa angajază Romînia. Procedind cum a procedat, guvernul liberal a creat următoarea situaţie absurdă: pe de o parte Sfatul romîn spune celor 170 de Greci că pot să intre în ţară, iar pe de altă parte acelaşi Stat romîn le închide uşa în nas, cînd vor să intre ! O asemenea purtare chiar unul particular în daraverile sale private îl e vătămătoare; pentru un Stat însă e cu desăvîrşire compromiţătoare şi neadmisibilă. Fără a mal pune la socoteală jignirea inutilă a Statului care eliberase paşapoartele, e destul atît pentrn a vedea că nu e de loc indiferentă procedarea guvernului intr’o asemenea afacere. Scandalul cu care a fost ast-fel gratis încărcat Statul nostru, nu s’ar fi produs, dacă guvernul lăsa pe cel 170 de oameni să debarce şi numai apoi, după o cercetare, i-ar fi trecui peste graniţă. Ne am dat osteneala să ne explicăm de ce n’a procedat ast-fel guvernul şi a preferit scandalul; dar mărturisim că, cu toată buna voinţa, n’am izbutit. Ştim că d. Sturdza ţine să treacă drept mare prieten al Turciei — ni se pare singurul prieten astâ-zl în Europa; dar aceasta nu esplică nimic; pentru că, dacă d. Sturdza cunoaşte bine pe Turci, atunci trebue să ştie că nu sunt aşa de copil ou sâ-I poată momi cu un nimic ca neprimirea a 170 de voluntari greci. O singură explicare ar fi cu putinţă: anume că d. Sturdza n’a avut încredere în destoinicia şi cinstea administraţiunel d-sale de la Galaţi, că s’a temut că aceasta o să facă scăpaţi pe cel 170. Scu-zarea aceasta ar fi Insă o acuzare foarte ruşinoasă. Lucrul nu e deci nici aşa de simplu, nici aşa de fără însemnătate cum s’ar părea că crede Voinţa Naţională ; o explicaţie clară şi francă se impune. Tot aşa cu al douilea punct. Guvernul respinge pasagerii lui «Smyrni» şi primeşte pasagerii de aceeaşi categorie al vasului italian «lmera» E aci o vădită contrazicere. Ajunge răspunsul Voinţei, că «de sigur toate permisiunile şi nepermisiunile de debarcare s’au dat cu bună şi dreaptă chibzuinţă» ? Lesne să afirmi că lucrezi cu bună chibzuinţă ; dar trebuie s’o şi dovedeşti. Noi nu găsim că poate fi chibzuinţă într’o purtare aşa de contradictorie. Pentru orl-ce om lucrul se prezintă ast-fel: dacă voluntarii greci sunt un pericol pentru ordinea publică de la noi, atunci pericolul rămîne acelaşi, ori cum s’ar chiema vaporul care ar transporta pe voluntari; iar dacă pasagerii «Imerel» nu eraţi periculoşi, atunci nu erau primejdioşi nici cel de pe «Smyrni». Ce a făcut pe guvern să judece altfel de cum judecă toată lumea ? Avuta vr’un motiv legitim ? Atunci de ce nu-1 spune presa guvernamentală ? Căci orl-cît de adversar ar fi cine-va guvernului actual, nimeni nu primeşte bucuros ca ţara lui să fie făcută de rîsul străinilor; şi noi am primi cu mulţumire o explicaţiune a guvernului în această privinţă. Voinţa Naţională insă, tacsînd de vagi cererile noastre de lămuriri şi ce-rîndu-ne să precizăm — după ce precizasem deja in articolul precedent—ne sileşte să ne închipuim că guvernului nu I dă mîna să răspundă, pentru că motivul de care s’a condus e inavuabil. Nu e vina noastră dacă lumea, faţă cu tăcerea guvernului, credea că el ’a fost aspru cu vasul «Smyrni» fiind că avea pavilion italian. Şi iarăşi nu e vina noastră dacă aceeaşi lume priveşte ca ruşinoasă purtarea dictată de asemenea consideraţiunl. Voinţa Naţională ar face deci mult mal bine să vorbească asupra acestor chestiuni decît să le înconjure. Orl-ce ar crede d. Sturdza despre o-piniunea publică, partidul liberal trebuie să ţină seamă de dînsa, măcar cînd e în joc prestigiul ţării. AFACEREA WAGHTEL Cu toate sforţările ce face pentru a explica şi justifica scutirea de vamă acordată fabricantului Wachtel, organul fostului guvern liberal nu reuşeşte să potolească emo-ţiunea pe care a produs o această afacere şi să împrăştie nedumeririle pe cari le-a provocat. Pricina e că Drapelul s’a contrazis mered de la Început şi pînă acum. Ba, că fostul ministru de domenii Aurelian a consultat camerile de comerţ şi comisiu-nea industrială şi-a lucrat pe baza avizului lor ; ba, că n’a consultat pe nimeni şi nici n’a avut nevoe să consulte. Ba, nu s’a acordat scutirea de vamă şi altor fabricanţi fiind-că n’afl cerut; ba s’a acordat şi altora. Acesle veclnice contraziceri nu pot de cit să întărească bănuiala că nu e lucru curat şi că aft dreptate cel cari pretind că e la mijloc un gheşeft murdar, făcut In dauna Statului. Socotim că guvernul e dator să lumineze acpastă chestiune, printr’un comunicat In Monitor, cu atît mal mult că Voinţa Naţională a publicat, la 8 Iunie uu articol prin care se lăsa loc la tot felul de bă-nuell. Fără a mal vorbi de interesul de înaltă moralitate ce e ca să se lămurească odată lucrurile, guvernul are tot iuteresul să vorbească. In adevăr, după cunoscutul articol al Voinţei Naţionale, tăcerea guvernului e de mulţi interpretată Infr’un chip foarte ruşinos pentru acesta. Se spune, îa adevăr, că guvernul se serveşte de aceasta afacere ca să reducă dizidenţa aurelianistă sad cel puţin s’o paralizeze. D. Sturdza, ţine această afacere, aşa se zice, ca o sabia ameninţătoare deasupra capului aure-lianiştilor. Aceasta ar ft foarte ruşinos şi pentru guvern şi pentru disidenţi. Guvernul are mijlocul să scape de aşa urttă bănuială, publiclnd uu comunicat In Monitorul Oficial. E In interesul Iul să se grăbească. ÎNTRUNIREA < DE LA CLUBUL AURELIANTŞTILOB întrunirea aurellanlştilor.— Hotărî- rea luată. — Laficar şl Fereclilde. Ce apun anrelianiştii ? — Re-uianiarea ministerială. întrunirea aurelianistilor Se pare că lucrurile s’aH schimbat. Chiar in ziua cînd d. O. Dem. Teodo-rescu publica In Drapelul faimosul său articol Şefii de partide, în care declara că vrea să stingă luminările ce se aprind sfinţilor de contrabandă, o întrunire a aurelianişlilor ama loc în saloanele redacţiei din colţul Bulevardului Academiei. Au luat parte la întrunire d-nii P. S. Aurelian, V. Lascar, E. Costinescu, Delavrancea, G. Mîrzescu, N. Xenopol, G. Dem. Teodorescu, C. Demetrescu-laşl, etc. Scopul întruniret era de a se stabili bazele tratativelor ce s’au deschis cu d. Dimitrie Sturdza şi cu fracţiunea guvernamentală, pentru o viitoare colaborare la guvern. Hotărirca luată întrunirea deschisă Vineri, la orele 3, nu a luat sfîrşit de cît la 7 ore seara. Dezbaterile au fost lungi. S’au stabilit ca baze ale viitoarei înţelegeri cu fracţiunea guvernamentală : înlăturarea d-lui D. Sturdza de la şefie şi abandonarea destinelor partidului în mîinele fruntaşilor, conform pă-rerei că *dirigerea unui partid urmează să rezulte din consfătuirea tuturor, — cel puţin a delegaţilor sau aleşilor grupărei,—iar nu din bunul plac al ţinui şef, lăsat simpatiilor şi antipatiilor Iul personale». Aceasta este condiţia esenţială a viitoarei înţelegeri. Este chestia de viaţă şi de moarte pentru aurelianişti, cari văd în d. D. Slurdza piedica principală pentru realizarea planurilor lor. Cînd se va putea stabili o înţelegere asupra acestui punct, atunci cei de la Drapelul vor putea sta la vorbă cu stur-dziştil şi afirma pretenţiile lor. In cazul cînd sturdziştil primesc primul punct, aurelianiştil vor cere trei ministeril pentru dînşii. lascar şi Ferechide Toate acestea s’aU petrecut în întrunirea de Vineri, 27 Iunie. D. V. Lascar, a cărui talie este perfect tăiată pentru rolul de emisar, a fost însărcinat să facă primele demersuri pentru armistiţiul proiectat şi să comunice guvernului hotărîrile luate. Cu o grabă, pe care o justifică numai dorinţa de a intra cît mat repede în caşcaval, fostul ministru de interne s’a prezintat, chiar a doua zi, Sîmbătă, după amiazi, la d. M. Fere hide. După cit a transpirat, din lunga întrevedere ce a avut loc în cabinetul ministrului de interne, d. Ferechide nu a hiat nici un angajament faţă cu d. Lascar. Dsa a evitat un răspuns categoric, declarînd emisarului aurelianist că va comunica d-lui D. Slurdza dorinţele exprimate. Ce spun Aurelianiştil? Acesta este singurul demers oficial făcut de aurelianişti în vederea unei îm păcărt cu Sturdziştil. De şi nu au căpătat, după cum am văzul, nici un răspuns, totuşi el răs-pîndesc acum fel de fel de zgomote, cu privire la o viitoare remaniate ministerială, menită să dea satisfacţie cererilor lor. După aceste zgomote, o remaniare ministerială este inevitabilă in Septembrie viitor. D. D. Sturdza va fi nevoit să convină la o premenire în senz aure-lianist, — spun interesaţii, — că*i alt- cum va fi nevoit să recurgă la o disol-vare, din care nu se şlie cum poale eşi partidul liberal. Mic mani a rea ministerială Iată cum se va face remaniarea ministerială trîmbiţată de aurelianişti: Vor fi sacrificaţi, pe altarul concordiei, d-nii M. Ferechide, An. Stolojan —atît de maltratat de Drapelul — şi d. Al. Djuvara. In locul lor, vor intra d-nii P. S. Aurelian, care va lua domeniile şi V. Lascar la justiţie. Se mai rezervă Aurelianişlilor încă un portofoliu, acel al finanţelor. In acest caz, d. Gogu Cantacuzino va lua ihternele, rezervîndu-se astfel stur-dziştilor administraţia ţărei. Pentru finanţe se desemnează d. Emil Costinescu, care va avea astfel ocazia să-şi pună în practică teoriile financiare. a GOSPODĂRIE COLECTIVISTA Sîmbătâ seara s’a petrecut la consiliul comunal al Capitalei un fapt menit să treacă nebăgat în seamă, după modul în care a prezintat d. primar lucrurile, dar care comportă gravitate tn sine. Iată despre ce este vorba: Pe calea Rahovel era o proprietate mică, insalubră, care — după declaraţiunea d-lul primar — ar valora vre-o 1800 lei; tcel imobil a fost evacuat de primărie pe baza legel sanitare şi acum, ne raa' producind nici un venit, ne puţind servi la nici o Întrebuinţare, propri etarul lui de fapt se gîndeşte să ’l dărime, dar se teme să nu fie tras la răspundere băuească, pentru că imobilul este dotai. Atunci intervine d. primar şi cere consiliului să declare utilitatea publică şi să trimeată afacerea la juraţi. Consiliul aprobă. Cum şi pentru ce să se declare utilitatea publică, d. primar nu spune şi consilierii nu cercetează. Rezultă de aici că imobilul va fi expropriat de primărie. Adică cum, pentru că o casî insalubră, pe care primăria o poate evacua pe baza unei legi, şi face ast-fel neproducâtoare de venit, este avere (loială. urmează ca comuna să o plătească ? Şi ce interes ore comuna să expro-prieze imobilele insalubre, cînd le poate eva. cua şi pune ast-fel pe proprietari tn posiţiune de a nu putea face alt-fel de cit sad să le facă reparaţiunile necesare pentru a nu fi insalu-bre—dacă se mal pot repara—sad să le dărime? Cu acest mic imobil este un mure mister, pentru care am fi recunoscători oficioaselor dacă l’ar elucida. Căci nu se poate admite ca comuna să fie obligată a cumpăra casele pe care le-ar evacua In mod lega), pentru că, pe lingă că ach>'ziţiu-nile ar fi inutile şi de nici un folos, apoi curînd de tot s’ar slei toate veniturile comunale, ordinare şi extraordinare. FLEVA SI FERECHIDE De clt-va timp presa se ocupă zilnic, şi cu drept cuvînt, de starea destrăbălată In care a ajuns administraţia ţărei sub domnul Ferechide. Incapacitatea prefecţilor colectivişti va rămtnea de pomină. Toată lumea, piuă chiar şi partizanii cel mal credincioşi al guvernului, se plinge îu contra lor. Nu e judeţ în care pi efectul să nu se fi făcut de rls prin inepte măsuri, sail să nu fi indignat pe cetăţeni prin acte arbitrare. Pe de altă parte mal nu e judeţ, unde prefectul să fie In bună Înţelegere cu primarul, sad cu toţi deputaţii locali. Din această cauză prefecţii In loc să vadă de administraţie, sunt preocupaţi de Intrigi. Dar nu numai atît. La ministerul de interne să petrece un caraghioslîc, care ar trebui să provoace rlsul, dacă nu ar fi interesele ţărei le mijloc. Numeroase delega-ţiunl din judeţe se periudează la acest minister, unele cerîud înlocuirea prefectului local, altele stăruind pentru menţinerea lui. In mijlocul acestui vtrtej de intrigi şi de stăruinţe din partea prelecţilor, primarilor, deputaţilor şi delegaţiuuilor, ministrul de interne rămlne zăpăcit şi nu ştie ce să facă, iar administraţia ţărei esle cu totul subordonată elicelor locale. Dacă am căuta să comparăm actuala administraţie colectivistă cu aceea de sub guvernul conservator, s’ar zice că o facem din spirit de partid şi că, fireşte, căutăm să ne lăudăm administraţia. Cine Insă nu recunoaşte că există o enormă deosebire Intre actuala administraţie şi acea de la Începutul venire! liberalilor la putere, pe « Ind d. N. Fleva era ministru de interne ? Atunci era un ministru care, pe lingă politică, voia să facă şi administraţie, pe clnd astăzi d. Ferechide nu are In vedere de cit cum să Împace poftele partizanilor săi. TRIBUNA LITERARA De la B. P.-HASDE0 IV (fine) In digresiunea d-sale despre «Junimea», d. Hasd-'ft revine asupra observaţiilor privitoare la Eminescu. A fost, zice d-sa, o şcoală literară care a falsificat felul de a gândi, de a simţi şi de a spune româneşte, introducând cu dinadinsul în literatura noastră tinără pesimismul universitar nemţesc, pedanteria obscură şi greoaie nemţeasca. Pe de o parte, a inventat talente închipuite (Bod-nărescu), iar pe de alta, a denaturat şi a deformat talente reale (Eminescu). Acel ce s’a pretins cap al şcoalil, el însuşi, n’a produs nimic original, n’a produs nimic care să poată rămânea altfel decât doar ca document de naivă şi umflată preteuţiune: căci, în definitiv, toată activitatea Iul nu s’a exercitat altfel decât ca paradă ostentativă de bun simţ: il n’a fait qu’ enfoncer des portes ouvertes. Cu un bagaj portativ de câtevâ formule ale celebrului Lessing, a căutat să răstoarne pe câţiva infimi, ca Pelimon, Aricescu ş. a., ca şi cum aceia, pentru a dispărea, mal avead nevoe de o aşâ sfântă campanie... Un cap de şcoală care n’a avut altă treabă, nici altă inspiraţie decât să demonstreze că «In natura toată totul repozâ» a luf Aricescu, sad «Poemele eroice» ale Iul Pelimon nu sunt potrivite esteticei lui Lessing!... Şi care a fost urmarea şcoalil aceştia ?... afară numai dacă această şcoală n’o fi având pretenţia că ea a dat naştere unor talente, ori că acele talente, născute mal nainte de ivirea şcoalil, nu s’ar fi născut fără dînsa... — Cap de şcoală ?... Un Lessing ?!... Dar Lessing—fără a împrumută bagaj portativ dela un alt Lessing anterior şi mal ales exotic (aşâ încât să fie mal grefi de controlat de către contimpu-ranil puţin deprinşi cu cititul)—Lessing a scris el însuşi minunatul Laocoon, celebrele Nathan Înţeleptul şi Mina de Barnhelm. Lessing a creeat şi creaţiu-nea lui va râmânea ca o creaţiune pur personală şi specific germană, spre gloria lui şi a neamului Iul... Dar capi de şcoală, cari se bat cu morile de vint pentru a face pe Sancho Panţa să caşte gura plin de admiraţie, şi nu sunt în stare a construi o pagină de invenţie originală ! capi de şcoală, cărora chiar cel mal slăbuţi ucenici fanatici nu le pot recunoaşte altă valoare decât că sunt capete foarte bine echilibrate, foarte bine cumpănite !... Cumpănă In echilibru—diferenţă de greutate, zero. Nu ; niciodată un cap de şcoală nu s’a mărginit, ca un dascăl de şcoală, la teorii şi mal ales la teorii pueril negative ; niciodată cinevâ nu s’a putut numi cap de şcoală, fiindcă, în temeiul unor fragmente de adevăruri, spuse deplin de alţii, atî criticat lucrări mal pre jos de orice critică serioasă (ca, de exemplu, pe răposaţii Pelimon, Aricescu ş. a.) Un cap de şcoală creează, şi creaţiu-nile lut servesc multă vreme ca’ modelurl urmaşilor de talent... Dar ed mi-am mal spus în privinţa aceasta părerea pe larg. E de prisos să ’ţl spun mal mult acum. — In sfârşit, d-le Hasdeu, zic ed, am vrea să ştim părerea d-tale despre sorţii de desvoltare, de aci încolo, a literaturii româneşti. — De asta, răspunde ilustrul med amfitrion, de desvoltarea literaturii româneşti nu mă îndoesc deloe. Sunt cu desăvârşire convins că Românii vor avea in viitor o epocă de strălucire literară, care se va numără între epo-cele remarcabile ale desvoltăril intelectuale umane. Neamul acesta e chemat, netăgăduit, să joace un rol mare in complexul istoriei... D. Ilasded întemeiază această propo-siţie pe teoria d-sale filosofică despre creaţiune. — Toate marile epoce literare ad coin-cidat cu epoce mari politice. Când voinţa unul neam întreg a reuşit să ajungă a realiză culmea aspiraţiunilor sale, a Îndeplini suma de resultate posibile ale energiei sale, i se trimite o colonie de misionari, o pleiadă de talente şi de genii, spre încoronarea şi glorificarea traiului luf... Fericit acel ce va represintă atunci voinţa neamului ! Numeie lui va marcă veacul în care strălucita colonie a celor trimişi îşi va fi Îndeplinit mi- www.dacoromanica.ro siunea. Se va numi veacul lui Pericles, lui August, lui Leon X, al lui Ludovic XIV, S8& al lui... cine ştie ? .. . Poate că, adaogă d. Ilasdefl, un aşâ secol pentru neamul nostru românesc nu e atât de depărtat, cât s’ar crede după Împrejurările politice de astăzi; poate că nu e aşâ de departe ziua in care acest neam va să ’şl ajungă culmea voiuţil. Aci d. Hasded, cu verva d-sale cunoscuta, iml arată foarte apropiată o perspectivă uimitoare... Mi-e foarte gred mie — aşâ de puţin iniţiat pînă acum In sistema de filosofie a d-lul Hasded — să iniţiez pe cititorul, poate mal puţin preparat decât mine, In o teorie atât de subtilă. Pentru cititorul mal bine iniţiat vor fi clare aceste câteva cuvinte, pe cari mi le adaogă d. Hasded, după ce ’ml afirmă că o epocă glorioasă a neamului românesc nu e atât de departe, precum s’ar crede. Iată, cât se poate mal exact, propriile cuvinte ale d-lul Hasded: — Micul prinţ Carol II e un trimis, trimis după voia lui proprie: el, copil mic — şi asta se întâmplă cu toţi trimişii — şl-a denunţat misiunea. Acest copil, când d’abia vorbea şi când auzise, pentru a numi jeţul regal, numai cuvin! ul modern tron, iar cuvlntul stră-vecbid scaun nu’l auzise decât desemnând jeţurile comune ; acest copil, care nu putea şti istoria lui Ştefan cel Mare, ţi-aduct aminte ce-a zis — cuvlntul lui de copil a străbătut la auzul mal tutulor Românilor. A fost o solemnitatea la Palat. După săvârşirea programului oficial, pe când se rup rîndurile, copilul pleacă dela locul lui şi merge hotărit să se sule pe tronul de pe care a coborît Regele. «Ce faci, Carol»? îl întreabă tatăl, prinţul Ferdinand. «Vread să mă suid pe scaunul meu !» răspunde băiatul. — Atunci?... întreb ed... — Atunci, răspunde d. Hasded, nu înţelegi ?... Ştefan-cel-Mare spune din vreme că vrea să se suie pe scaunul lui! Umbra marelui donjon, câtă vreme am stat de vorbă, a acoperit cu încetul toată terasa. Soarele scapătă către dealurile cari domină valea Prahovei. A trecut prea repede această zi încântătoare.. Momentul plecării mele se apropie... trebue să părăsesc castelul «Julia Hasded». Foarte mâhnit de asta, mă ridic. D. Hasded mă conduce. Pătrundem de pe terasă în galeria interioară a donjonu-lul. Mf-aplec capul şi mă închin înaintea Mântuitorului; salut pe proprietara care se uită mered în adîneurl, şi cobor după d. Hasded plnă jos. Iml iad rămas bun dela buna şi blânda d-na Hasded şi dela ilustrul * med amfitrion şi mă suid în trăsură. Când pornesc, mal arunc o privire către fereastra deschisă a donjonulul: Mântuitorul par’că ’şl apleacă de sus divinii ochi asupră’ml,binecuvîntându-mă cu amîndouă mâinile rănile, ca şi cum mi-ar zice: «Mergi sub paza mea în pace, omule!» Am sosit tocmai la vreme ca să apue trenul. Starea sufletească în care mă aflu e aşa de Înaltă, încât îmi trebue singurătate. Mântuitorul şi-a îndeplinit făgăduiala: sub paza lui merg in pace —niclun cunoscut In vagon. Pînă să cobor la Ploeştl, unde trebue să mâid peste noapte, gândesc mered la minunatul om de care m’am despărţit: — Ce superioară şi fericită natură ! Ce minte şi ce suflet! Câtă ştiinţă şi câtă credinţă ! OFOBMAţn Ştirile ce au sosit eri, Duminică, de la Sinaia, în ceea ce priveşte sănătatea Principelui Ferdinand, sunt din ce în ce mai imbuctirătoare. A. S. Regală se simte mult mai bine şi este vesel. * * * Se adevereşte ştirea dată de noi eri, că A. S. Regală, după deplina Sa însănătoşire, va pleca în străinătate şi că va petrece iarna într’o climă caldă. * * * MM. LL. Regele şi Regina vizitează zilnic pe A. S. Regală la Castelul Foişor. unde petrec ore întregi pe lingă Augustul Bolnav. *% In urma hotărîrei luate, ca medicii cari îngrijesc pe A. S. Regală să stea pe rînd pe lingă Principele Ferdinand, d. dr. Buicliu s’a întors eri în Capitală ftindu-i rîndul d-lui dr. Cantacuzino la Sinaia. Din cauza ploilor torenţiale cari ad căzut în judeţul Bacăd, trenul din Moldova a sosit eri cu o Sntirziere de 6 ore. D. Al. Melon, vice-consul al Franţei Ia BncureştI şi însărcinatul legaţiunel franceze, a plecat eri in virtutea unul concediu Ia Paris. D. Melon va esista la marea serbare de la 14 Iulie, ş’apol va pleca să petreacă concediul in sinul, familiei sale, în apropiere de Paris. Eri, Duminică, s’a făcut la Atened distribuirea premiilor la elevii scoalelor secundare. Serbarea a fost prezidată de d. St. Sihleanu, secretarul general al minis-erulul cultelor şi instrucţiunel publice. Tot eri s’a făcut distribuirea premii-or şi la şcoala cemercială din strada Domniţei. Aci serbarea a fost prezidată de d. Stolojan, ministrul domeniilor. In ziua de 6 Iulie sunt fixate la Bir-ad alegerile pentru membri consiliului da administraţie al casei proprietăţeî oraşului. D. Teodor Ion, prefectul judeţului, se uptă din toate puterile pentru a face ca d Nicorescu, fostul prefect să nu mal fie ales in consiliu. Consiliul general al judeţului Tutova, convocat în sesiune extra-ordinarâ, a ales delegaţiunea judeţeană care este ast-fel compusă : dd. Costache Ion, C. Vasiliu şi Ion Antonescu membri şi d. Vasile Vasiliu membru supleant. D. Nicu Ganea, primarul oraşului laşi, a obţinut de la ministerul de interne, un concediu de 45 zile, pentru căutarea sănătăţel. Se ştie că d. Ganea suferă de o vechie Ţoală de ochi. De la 23 Iulie plnă la 1 August st. n. se va ţine la Hâvre (Franţa) un congres, unde se vor discuta cestiunl de pedagogie şi higienă. Vineri, 27 curent, la orele 12 jura., M. S. Regele a bine-voit a primi In audienţă pe Exc. Sa Munir Paşa, mare maestru de ceremonii şi dragoman al Divanului imperia1 otoman, însărcinat din partea Majestăţei Sale Imperiale Sultanului cu o misiune specială către M. S. Regele. Exc. Sa se întorcea de la Londra, unde fusese trimis, împreună cu mal mulţi demnitari, pentru a reprezenta pe M.S. I. Sultanul la jubileul Reginei Angliei. După audienţă, Exc. Sa a fost reţinut la dejun, la care aiî tost invitaţi şi d-nilDim. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri ; Exc. Sa Kiazim Bey, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Turciei; Nassir Paşa, general de brigadă ; căpitan Enver Bey, ambii adjutanţi al M. S. 1. Sultanului ; Azarian-Effendi, consul general şi delegat în comisiunea europeană a Dunărei ; d. loeotenent-colonel Chevket Bey, ataşat militar pe lîngl legaţiunea otomaoă; d. Ion Kalinderu, administratorul domeniului Coroanei; d. maior Solacolu, comandantul batalionului 2 vînătorl, însărcinat cu aducerea şi reconducerea Exc. Sale Munir Paşa, precum şi suitele regale şi princiare —în total 24 persoane. Muzica militară a cîntat în tot timpul mesei. După dejun MM. LL. Regele şi Regina şi A. S. R. Principesa Maria afl bine-voit a convorbi, cu afabilitatea Lor obicinuită, cu toate persoanele presente. Citim în Opinia : D. Teodor Emandi, avocat din Bîrlad, simţindu-se ofensat de unele aluziuni pe cari d. Teodor Misir le-a făcut, la adresa d sale, în pledoaria pentru sechestrul aplicat pe averea defunctului I. Radu înaintea Curţii din Galaţi, —a trimes martori a-vocatulul ieşan. Aceştia s’afl întrunit şi găsind tardivă provocaţia d-lul Emandi, att dresat cuvenitele procese verbale. Licitaţia ţinută în ziua de 27 curent la căile ferate, pentru construcţiunea’liniel de joncţiune între căile noastre ferate şi cele ungureşti, prin Turuu-Roşu, a fost prezidată de d. Saligny, directorul general al căilor ferate. Preful cel mal avantagios a fost oferit de d. I. G. Cantacuzin, adică 18 şi 30 la sută sub deviz, Lucrările se ridică la peste 10 milioane. La această licitaţiune s’a prezentat şi un necunoscut, bulgar de origine, care însă a fost înlăturat din pricină că nu întrunea nici una din conditiunile cerute. Dîusui oferise cu 28 şi 65 la sută sub de«iz.Conslrucţiunea liniei s’a adjudecat definitiv asupra d-lul I. G. Cantacuzin. La 1 Septembre viitor se va"îţine concurs la direcţia C. F. R. pentru admiterea elevilor in şcoala specială de mişcare din Bucureşti. *** La 1 Octombrie viitor se va ţine concurs pentru ocuparea locui ilor vacante de bursieri şi solvenţi în şcoala superioară de medicină veterinară din Capitală. Orele de lucru la ministerul de interne vor fi cu începere de miine 1 Iulie viitor, de la 11 dimineaţa pînă la 5 după amiază. Miniştrii de interne şi justiţie aii trimes circulări prefecţilor de judeţ procurorilor generali de Curţi, spre a pro-cede, în ziua de 1 Iulie, la formarea listelor suplimentare de juraţi. Ambii miniştri atrag atenţiunea asupra faptului că listele juraţilor nu se primenesc, aşa că aceiaşi juraţi fac parte din mai toate comisiunile. Se mai cere şi ştergerea din liste a persoanelor nedemne de a figura printre judecătorii justiţiei populare. Ilemaularea prefectorlal& Ştirea despre sosirea unei delegaţiunl din Teleorman, este confirmată de «Liberalul» de sîmbătă, în următoarea notiţă: Eri dujiă amiază o delegaţie compusă din urni mulţi mari proprietari din jud. Teleorman, a fost primită în audienţă de d. ministru de interne, căruia i-a supus mal multe desiderate ale conjudeţenilor lor. Putem afirma că, între alte desiderate, delegaţiunea a cerut d-lul Ferechide de a nu schimba pe actualul prefect, I. Di-mitriu, care are toate simpatiile sale. Acest demers a făcut pe d. Ferichide să renunţe la numirea d-lul Chintescu, a prefectura din Teleorman * Din Huşi ni se scrie că astăzi va ileca din localitate o delegaţiune care va cere ministerului de interne menţinerea, la postul său, a d-lul V. Caligari, irefectul de judeţ. Se crede că în urma acestui demers d. Ferechide va renunţa şi la înlocuirea d-lul Caligari. * O delegaţiune compusă din clţl-va notabili din Constanţa a sosit în capitală, lentru a cere menţinerea prefectului, d. Tiuintescu, la postul său. Se crede că d. Ferechide va renunţa şi la această înlocuire. * Despre delegaţiunea din Vlaşca, care a cerut menţinerea prefectului Christu a postul săfl, am vorbit. Alte delegaţiunl n’afl mal sosit, pen-;ru că d. Ferechide n’a manifestat alte veleităţi de remaniare prefectorială. Se aşteaptă însă sosirea lor, pentru cazul cînd ministrul de interne va proiecta alte schimbări de prefecţi. Om fără noroc şi d. Ferechide! Din Galaţi Vineri noapte «Suceusa» societăţel olandeze Langweld-Schram & Dithmer a început să pompeze apele din părţile inundate din Galaţi. *** Să şlie că cu ocazia inundaţiunilor din Galaţi o mare cantitate de grîne a fost avariată. Proprietarii acestor cereale le vînd pe jumătate preţ Ia populaţiunea saracă. Cumpărătorii transportă aceste grîne pe la locuinţele lor, unde le usuc prin curţile respective, infectînd întreaga mahala. Se ştie că porumbul stricat uzat ca nutriment produce boala pelagra. Ar fi de dorit ca consiliul de higienă din localitate să ia măsuri în aceasta privinţă pentru ca să nu se dea voie ca uscarea grînelor avariate să se facă în centrul oraşului, * * * Cu ocaziunea serbărel de încoronare a studentelor absolvente de la Institutul «No-tre—Dame de Sion», prefectul Zorilă, s’a crezut dator a ţine un discurs I Platitudinele ro-tite deridiculul prefect sunt azi subiectul rîsulul gălăţenilor, a consulilor din localitate şi a reprezentanţilor puterilor străine din comisiunea europeană a Dunărei, care afl asistat la această festivitate. Iaţă un specimen din discursul comis de Zorilă : Fetele aceste vor fi mîine soţiile noastre ! Eoouai *** Pe timp ploios nu se poate urma cursul de bicicletă de cît Ia şcoala de veloci-pedie din str. Academiei No. 24, în fostul local al tipografiei Gr. Luis. Această şcoală recomandă bicicleta «Ro-chat» ca cea mal trainică şi elegantă, sub garanţie. ŞTIRI MĂRUNTE * D. Ion Kalenderu, administratorul Domeniului Coroanei, care a stat cîte-va zile la Sinaia, s’a întors eri în Capitală. * D. Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, care a fost două zile la moşia sa, în Bacăfl, s'a Întors în Capitală. * D. Sp. Haret, ministrul cultelor şi instrucţiune! publice, care a fost Sîmbătă la Sinaia, spre a ’şl lua congedifl de la M. S. Regele, a plecat eri, Duminică în străinătate, prin Predeal. I). C. Ciocan a fost numit poliţai al oraşului Vaslui. * D. T. Popescu a fost confirmat în funcţiunea de primar al oraşului Cusgun, judeţul Constanţa, în locul d-luî Pavel Pauait, demisionat. * Ni se comunică din Sinaia că Alteţele Lor Principii Carol şi Elisabeta fac zilnic preumblări în Sinaia. * D. general Vlădescu, şeful Casei militare regale, care a însoţit pe A. S. Principele Ferdinaud, la Sinaia, s’a întors în Capitală. ..EPOCA" IN PROVINCIE MHn T.-Ocna Următoarea petiţie a fost trimisă d-lul ministru de interne: Domnule Ministru l La primăria Urbei Ocna, judeţul Bacău, fiind trebuinţă de o mare cantitate de cue de fier pentru diferitele lucrări ce a făcut, safl are de făcut comuna, cu toate că casele speciale din acest oraş, şi anume : d. B. Carniol şi d. L. Bradern Jafl oferit primăriei cuele cu preţul de 31 bani eliilo-gramu, totuşi administraţia comunală, a înlăturat aceste oferte şi a hotărit a se cumpăra cuele de la d. consilier comuna Petrachi Popa, care a mal vlndut primăriei o cantitate de odgon gros cu 2 lei chil. pe cînd la cel-l’alţl comercianţi se vinde cu 1 led 40 bani kil., precum şi frlnghia subţire pentru care a luat 1 leu 60 bani in loc de 1 leii cum se vinde. Actele justificative păstrate în archiva primăriei pot să dovedească acestea. Credem uimerit a arăta aci că: al. 2 din art. 25 al legel comunale arată lutre altele că: «Ori ce membru al comunei este oprit: de a lua parte directă satt indirectă la orl-ce întreprindere saQ furnitură pentru comună». Faţă cu acest text de lege, d. 5elrache Popa nu are decît să aleagă între calitatea de furnisor şi funcţiunea de consilier comunal, rămlnlnd ca pentru dife-rinţa în plus ce a luat de la vlnzarea obiectelor mal sus, să dea seamă Înaintea justiţiei Inpreună cu acel cari afl consimţit la aceasta. Bine-voiţI, etc. (ss) G. Borisov, G. Cozani, Hrist. Gheor-ghe, Diaconescu. DIVERSE DIN CAPITALA Cal mort. — Sîmbătă pe la amiazl un cal de la o căruţă a căzut mort în strada Brezo-ianu, lingă vechiul tribunal. Serviciului de salubritate şi curăţenie al Prii mării i-a trebuit mal bine de o jumătate de zi-pîoă să ridice cadavrul. Soţ hoţ. — D-na Ecaţerina PetrovicI, din strada 13 Septembre 223, a reclamat poliţiei de siguranţa că soţul săfl, Ioan PetrovicI, ser-gent-mnjor de trompeţi, a dispărut de acasă furînd şi suma de 2000 lei. Poliţia de siguranţă face cercetările pentru a prinde pe soţul dispărut. Un monstru. — Secţia 22 a arestat eri pe individul Herman Iuliu, care a deflorat pe o copila de 6 ani a lui Eftimie Vernescu din calea CotrocenI, cantonul 2. Nenorocita copilă a fost transportată la spi-t.l într’o stare îngrozitoare. Pungaş prins. — Poliţia din Ploeştl a renşit a pune mina pe un vechia client al el, Pietro G. Bartolino, care se îndeletnicea cu facerea vizitelor pe cînd slăpînil nu erafl la casele lor. El a fost luat azi în primire de câlre agenţii siguranţei Capitalei. Intr’o găleată cu iaurt.— Un accident de bicicleta din cele mal nostime, poate chiar cel mal caraghios din cîte s’atl văzut pînă acum, s’a intîmplat eri dimineaţă pe alea bici-cliştiior ce merge spre pădurea Băneasa. Tinărul S. novice încă in acest sport care pasionează multă lume şi care îl pasionează şi pe dînsul, după cîte-va lecţii luate la una din numeroasele scoale de pedalagiu din Capitală, ia în sfirşit curagiul eri dimineaţă să încerce o preumblare pe două roate la şosea. La orele 5 dimineaţa, tinărul S. era deja pe marea alee a bicicliştilor după şoseaua Kiselelf şi îneîntat de imensul progres pe care-1 făcuse în acest sport, pedala din ce în ce mal tare făcînd să tfîrîe sub cauciucul moale pietrişul fiu după alee. Era un adevărat deliciu ; debutantul biciclist se cro-dea că zboară în altă lume şi fără a’şl modera iuţeală îşi ia drumul spre pădurea Bănesel. Din nenorocire însă, tocmai cînd se credea mal sigur pe maşină şi reflecta >a realele servicii, pe cari bicicleta e chemată să le i ducă omenirel, un iaurg'fi iese ca prin farmec dintr’un tufiş apropiat drept în faţa biciclistului. Ne stăpin încă pe ghidon şi zâpă'-it cu totul de acest obstacol neaşteptat, tinărul S. cămine buimăcit şi nu poate face alt-ceva, de cît să meargă drept peste obstacolul ce-I eşise în cale. Iaurgiii, bicicletă, cobiliţă, şi găleţi s’att făcut una. Cînd s’a trezit din această aiureală, tinărul S. în tocmai ca o sărmăluţă intrase pînă în brifl într’uua din găleţele pline cu iaurt. Tabloul era foarte nostim. Sărmanul biciclist, pliu pînă în git de lapte, se uita cu jale la costumul săfl pe care îl pusese pentru întiia oară. iar bietul iaurgiu se văila, cît îl lua gura, de marfa lui stricată şi, în culmea desperărel, în-hăţase de git pe nedibaciul biciclist care ii cauzase paguba, reclamind valoarea. El a fost însă repede calmat după ce S. i-a dat drept despăgubire o piesă de 5 lei. încercare de sinucidere.—astă noapte, pe la orele 1 şi jumătate, individul Tache Dra-gomireseu a fost surprins în momentul cînd voia să se arunce în Dîmboviţa, în faţa halelor, pentru a se îneca. Condus la secţia respectiva, Dragomireseu a declarat că voeşte să sfirşească cu viaţa, care-1 pare insuportabilă din cauza mizeriei. Tramvaiele. — Un scandal care ar fi degenerat în bătae s'a întîraplat aseară, Duminică, într’un tramvai care venea de In Opler între orele 10 şi jum. şi al cărui conductor purta No. 86,—dacă nu ar fi intervenit pasagerii. Conductorul a lăsat să se suie în vagon îndoiţi pasageri de cit încăpeau: erafl peste 40 de oameni în loc de 28. Doul domni, împroună cu femeile lor, s’afl luat la ceartă pentru locuri şi după ce s’afl insultat, erafl să ajungă şi la bastoane, dacă nu se luafl măsuri de pasageri. Accident nenorocii. — Astă noapte, guardul comunal Baiaşu Nicolae. pe cînd se afla cu un prieten al săfl Slavici Grigore într’o oir-ciumă din strada Strungari, voind să cureţe revolverul care era încărcat, arma i-a scăpat din mină şi luînd foc, glonţul a rănit pe Slavici în braţul drept. Rănitul a fost transportat la spitalul Colţea, DINJARA înecat la peacnlt.— Mal mulţi locuitori din comuna Slobozia, Argeş, s’afl dus zilele trecute să prindă peşte în apa Dîmbovniculul. Unul dintre dîuşil. Stan Neaeşu Ulei, fiind luat de curentul apel care este încă foarte mare şi curge cu furie, a fost dus la partea adincâ şi înecat. Cadavrul nenorocitului a fost găsit după o oră de căutare în josul apel. Parchetul a autorizat îninormînlareo. Sinucidere.— Ni se comunică din Ploeştl ca alaltăerl, octogenarul fjst comerciant, Matei Agenoîu s’a sinucis în domiciliul săfl din str. Banu Manta, trăgîndu şl un foc de revolver în cap. Moartea u fost instantanee. Din cercetările făcute se constată că mizeria a făcut pe nenorocitul bătrîn să ia această funestă rozoluţiune. Incendiu—In noaptea de 22 Iunie, un incendia violent s’a declarat la finăria d-lul Gr. Apostolescu din comuna Proviţa, judeţul Prahova. Flăcările afl distru3 cu mare iuţeală 36 de clăi cu fin. Toate ajutoarele date de săteni afl fost za-dumice. Fiind temeinice bănuell că focul a fost pus cu inlenţiune de inimicii proprietarului, administraţia loeală a început cercetările. Plnă acum nu s’a putut însă descoperi nimic. Pagubele sunt mari. DIN STREINA TA TE O «I ruină pe vapnr.— O teribila dramă s’a produs Mucuri dimineaţa pe rîul [Escuul, in apropii re de Bath, în următoarele circumstanţe : E mal bine de un an de cînd un mare comerciant din Bruxelles îşi trimesese la Londra pe soţia sa, care suferea de alienaţiune mintală. Sâptămtua trecuta, comerciantul primeşte o scrisoare de la instilutul UDde era internată soţia sa, prin care i se anuDţa că bolnava poate fi considerată ca pe deplin restabilită şi că prin urmare poate părăsi institutul. Foarte satisfăcut de această ştire Bertvoon, astfel se numea nenorocitul, pleacă singur Ia Londra pentru a'şl lua soţia care se simţea foarte fericită că se poate întoarce în Bruxelles. Marţi seară d. şi d-na Bertvoon luară vaporul spre Anvers. Cînd sosiră în apropiere de Bath. fosta pensionară a institutului de nebuni se instalâ pe o ban-ă după puntea vaporului, unde adormi pe dată: soţul săfl profită de acest somn pentru a o lăsa un moment singură şi se duse in sala de restaurant pentru a lua o cafea. Cînd se reîntoarse după căte va minu-te'pe puncte, spre ea marea Iul groază văzu pe soţia, sa escaladînd balustrada vaporului spre a se arunca in valuri. Se repezi ca să o oprească, dar prea tîrzifi Nenorocitul soţ ajunsese lingă feraea sa, care fusese subit lovită de o criză de friguri, şi în momentul cînd voia să o apuce în braţe, nebuna se şi azvlrli în vid ; şi sărmanul soţ. rămase numai cu pălăria femeel sale în mină, pe care,.în iuţeala, o apucase voi. d să o reţie. Cu to^te căutările făcute în grabă, cadavrul nenorocitei femei n’a putut fi găsit. Această teribila dramă a produs o mare con-sternaţiune printre pasagerii bastimentului. C&Idnra In St.atele-Uulte.—Se telegra-fiază din New-York că Marţia trecuta a fost în acea parte o căldură cum nu s’a mal pomenit încă în acele ţinuturi: La New-Y»rk termometrul marca 42° Celsius, Ja umbră. La Detroit, 13 persoane afl murit de isotaţiune. Iu Statele de Sud şi cele din centru căldura este excesivă şi merge crescîud din ce în ce spre Statele din Sud-Vest. Moarte groaznică.—O dramă îngrozitoa re s’a petrecut zilele trecute în comuna Vardo-nele din Ungaria. Un biciclist, venind dinspre Szegzard pe soseaua cea mare, întilneşte în cale o trăsură In care era un proprietar din vecinătate, cu nevasta şi doul copilaşi. Ne avind loc să treacă alături, biciclistul sună clopoţelul ca să anunţe pe vizitiu să abată din drum. La auzul clopoţelului, caii de la trăsură se sperie, încep a a->virli şi ambalîndu-se fug într’un galop vertiginos. In această fugă nebună, trăsura se loveşte de un copac din marginea drumului şi oiştea se rupe în două. Un ţăran, care din întimplare trecea pe drum, vâzlnd’ furia cu care veneafl caii şi prevâzînd iminenta nenorocire a celor din trăsură, se as-vîr ar avea de plătit lei 67.50 anual, lasă un miros foarte neplăcut pentru com- pentru a fi asigurat cu lei 60.000. pania distinsă a unul salon high liff. ----------------------------------—------------- Depozitul g-1 al hîrtiel < Panama* : Bu- La Typografia EPOCA se află de cureştl str. Pinzarl No. 10. Unde se vor vinzare hîrtie maculatură cu 40 bani dresa toate informaţiile si comandcle kilogramul în pachete de cîte 10 kil ti in Romînia. fc***Wi*»*S^^ VICTOR LUPESC» 1 BliiRQU TECHaic| Inginer | biurou rchbic Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boolevard Montpamass 153 Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile m6le persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consullaţiune şi prin corespondenţă. BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lingi ministerul Domeniilor) MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidăriletc. LUMINA ELECTRICA MMAJflBAOE ni tu a ff ar, ii «!<• fer tir mont abile, acoperăminle şi pot!uri tle fer LOCOMOBILE, CAZANE, M0T0RI de aburi, gaz, petrol şi benzină POMPE de ori ce sistem RÎZERVORtl de APA SPIRT şi PETROL CAI FFRATE PORTATIVE ŞI AERIANE Putrele «le fer, unelte pentru Antreprenori Tuburi de tucifi, fer, plumb şi bazalt, furtun! de cauciuc CURELE DE TRASMISIUNI DE PIELE, PÂR DE CAMlA SI BAATA Instalaţlunl de băl «i closete sistematice INCÂZIRI Şl VENTILARU NI Becuri §i site francese, sistem OberM. w 8. - BUCUREŞTI