SERIA n.—ATOL m. No. 494.
NUMĂRUL 10 BANI
ABOITÂMEITELE încep Ia 1 ţi 15 ale fle-c&rel luni ţi se plitese tot-d’a-una înainte
In Bucureşti ta Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30	lei; In	streinătate	50	lei
fase luni ... 15	>	>	>	25	*
rel luni . . , 8	>	>	>	ta	»
Un număr In	streinătate 80	bani
MANUSCRISELENU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. S - STRADA CLEMENŢEI - No. I
O singura ediţie
EPOCA
TELEFON
LUNI. 30 IUNIE 1897 NUMÂRUL^IO BAN!
ÂNorciuBiLE
In Bucureşti şi judeţe «e pwwmc numai la
Administraţie
In streinătate, dirsct la administraţi* şi ia toate oficiile de publicitate
AnuncinrI la pag. IV..0.80	b.	linia
*	»	» ni.........1—	lei	»
»	» * n...........8.—	»	•
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr recitii 10 bani
ADMINISTRAŢU
No. S — STRADA CLEMENŢEI - No. S
LAUDĂ DOMNULUI I
O stîncă s’a ridicat de pe pieptul ţărel.
Principele Romînieî e astă-zi în afară de orl-ce primejdie; cu voia Domnului şi cu îngrijiri de zi şi noapte, vremea de grea cumpănă a trecut şi A. S. Regală s’a întremat întru atît în cît a putut fi transportat la Sinaia.
In cuibul de la Foişor, Principele Ferdinand va putea să birue maî lesne, urmările grelei boale şi în maî scurtă vreme, să ne fie redat în deplină sănătate şi putere.
Să aducem cu toţii laudă Domnului, Care nu şi-a întors faţa de la noi în această grozavă încercare şi îndurător s’a arătat faţă cu poporul romîn ce de zeci de ani se căzneşte să ajungă la linişte.
*
. .* * .
Fiori ne cuprind cînd ne gîndim
îndărăt la clipele de nelinişte, de durere, prin cari a trecut ţara —clipe ce s’au părut veacuri.
«Principele Romînieî e indispus».
Aceasta a fost prima veste.
— Feciorul cel drept ca un brad şi voinic ca ştejarul?
Ei da, se poate. Dar de sigur nu e, nu poate fi nimic prav.
Iată cugetul tuturor, în primul moment.
Indispoziţia durează; dar, necunos-cîndu-se amănunte, nimeni nu e îngrijit, fiecare îşi vede de ale sale; presa... face politică: pentru ziarele opozante, guvernul actual e o nenorocire— pentru ziarele guvernamentale, opoziţia e nepatriotică.
De o dată, într’un după-prînz, ziarele primesc următorul buletin :
*
* *
Pinâ la orele J d. a. starea A. S. Regale a fost satisfăcătoare. La acel moment aâ apărut fenomene neliniştitoare, datorite unei bronco-pneumonii stingi.
Noaptea agitată cu temperatura mai ridicată §i respiraţiunea grea.
Astă dimineaţă situaţiunea s’a mai ameliorat puţin, totuşi ea inspiră încă temeri.
13 Mal 1897.
Dr. Cantacuzino, Buicliu, Kremnitz.
Cum ? Ce este? Ce s’a întîmplat?
Nu e vr’o greşală?
Nu. E adevărat. Principele Ro-mîniel, feciorul cel voinic, zace muncit de cea mai trădătoare boală.
A fost un moment de uimire generală, cînd s’a ştiut aceasta. In clipa următoare, o mişcare generală.
Bucureştenii îşi uită treburile şi patimile, luptele contenesc şi mii de oameni, bărbaţi şi femei, din toate treptele sociale, grăbesc spre Cotro-ceni.
Trec zile şi nopţi, una mai grea de cît alta; boala pune din ce în ce maî multă stăpînire pe Moştenitorul Romînieî; se produc crize teribile.
Principesa Maria, în genunchi, se roagă Prea Curatei Fecioare; şi ţara întreagă, de la Suverani şi pînă la cel mai umil cetăţean, uneşte ruga sa cu a greu încercatei Soţii.
Pînă şi străinii cari locuesc în Ro-mînia sunt înduioşaţi şi rugăciuni se fac în templele tuturor confesiunilor.
Medicii fac sforţări uriaşe, ei luptă cu groaznica boală nu zi cu zi, ci ceas cu ceas, minută cu minută.
Lungă şi desperată a fost lupta; dar biruită a fost boala.
«Principele Romînieî a scăpat de primejdie. Alteţa Sa a intrat în convalescenţă:».
Un lung oftat de uşurare; feţele tuturor se înseninează; duşmanii chiar îşi dau mîna.
Dar abia a luat liniştea locul zbu-
ciumului, şi iarăşi se iveşte un nor. Zvonuri îngrijitoare circulă; convalescenţa înaintează foarte greu şi se produc întoarceri neliniştitoare.
Ploi nesflrşite cad asupra ţării; se revarsă rîurile; strălucitele holde cari făgăduiau un rod de ne mai pomenit belşug, sunt înecate; sate şi oraşe sunt inundate ; pagubele şi suferinţele sunt colosale.
Cu toată durerea însă ce-i prici— nueşte această calamitate, ţara nu uită de Augustul bolnav de la Co-troceni. Prin toate preocupările şi grijele, fie-care aşteaptă cu nerăbdare buletinele medicilor şi le citeşte cu viu interes.
A trecut în sfîrşit şi perioada cea grea a convalescenţei. Principele merge acum sigur spre însănătoşare. Creşterea forţelor şi vremea bună fac putincioasă transportarea Principelui la Sinaia, într’acel loc bine-cuvîntat, unde înzecit mai repede se va îndrepta.
Putem acum să ne bucurăm fără de grijă şi din adîncul inimii să aducem cu toţii laudă Domnului.
MERITE RlSPLlTITE
«Liberalal», prins de o subită dragoste pentru penitenciare, se ocupă—în numărul săli de ieri—de închisoarea de la Văcăreşti, din care directorul săO, d. I. Donescu, a ştiut să facă «o temniţă de linişte şi de ordine».
A uitat însă să amintească «Liberalul» că a-celaşl domn director a eliberat deunăzi, din închisoarea «de linişte şi de ordine», pe un deţinut care nu-şl terminase încă osînda.
Dacă organul guvernamental a uitat să înşire, intre meritele d-lul Donescu, şi această ispravă, ministrul de interne n'a uitai’o.
PeDtru a I da o dovadă de înalla sa stimă şi spre a ’l încuraja, ca pe viitor să mal dea drumul si altor deţinuţi, cari nu şi-ail terminat osînda, d. Ferechide a decorat pe d. L Donescu, acordîndu-I Coroana Romînieî, în gradul de cavaler.
Şi să se mal spună că sub guvernul liberal munca şi meritele nu sunt răsplătite. Dovadă cavalerul Donescu, directorul «temniţei de linişte şi de ordine» de la Văcăreşti.
GRUPUL PlCEl DE LA SĂRINDAR
Se împlineşte aproape anul de cînd Ro-mînia a avut distinsa fericire de a primi pe
M.	S. Francisc Iosef, puternicul împărat şi rege vecin.
Intru onoarea augustului oaspe s’au făcut multe atunci în Capitala noastră. Fără a vorbi de entusiasta participare a bucureşte-nilor la serbările date, lucrări de ocasie au decorat gara, calea Gri viţei, Calea Victoriei, Bulevardul.
Intre altele, alăturea cu arcurile de triumf, alăturea cu obeliscurile, s’a zidit la Sărindar un monument pe care se văd trei statui de gips : Pacea, Justiţia şi Agricultura. *
Pentru ocasie, şi alăturea cu arcurile şi obeliscurile de pînză, statuele aceste informe puteai sta acolo unde au fost aşezate. Aspectul serbătoresc de la Sărindar, cu coroana Habsburgilor, cu obeliscurile acoperite de steaguri, şi cu vulturii auriţi pe vîrtul lor, cu verdeaţa şi luminele electrice, în cele trei colori, roşu, galben, şi albastru, isbiau vederea şi micşorau efectul neestetic al grosolanului monument de la Sărindar.
Acest monument a rămas însă pînă astăzi în picioare. Trecătorii de pe calea Victoriei pot vedea pe locul, unde înainte se ridica altarul bisericei Sărindarului, un colosal zid de cărămidă, pe care sunt aşezate cele trei chipuri de gips, informe, murdare şi ciontite.
Streinii cari ne vizitează Capitala trebue să ’şî facă o idee oribilă de gustul estetic al bucureştenilor. Nu este de ajuns că trebue să tolerăm cele trei păcate artistice din faţa Universităţei, ci finii estetici din capul primăriei ne fac şi de rîsul lumeî, menţinînd zidăria de la Sărindar, acolo unde un pios şi artistic monument trebuia înălţat.
CREDIT §1 ECONOMIE
Societatea «Caraiuiannl».—Spiritul de asociaţie. — Dreptul de asociaţie.—In Transilvania.— «Albina»
Societatea «Caraimanul»
In anul 1893, o mină de oameni — strguitorl şi harnici — au fundat in comuna Brezele, din judeţul Prahova, o societate de credit şi economie, căreia i-au dai numele de Caraimanul, de la înaltul şi falnicul munte, la poalele căruia se adumbreşte satul.
Incepind cu un capital modest, fruct al ostenelelor micilor cultivatori de pă-mînt din localitate şi împrejurimi, Ca-raimanul avea, la 1 Aprilie a. o., m» activ de 333,971 lei, din care numera-riul in casă era de 19,618 lei, iar poliţele şi portofoliul de 313,693 lei.
Preşedinte al societăţel e d. Gr. Geor-gescu, cultivator de pămînt în Brezele, iar secretar comptabil—preotul Samson D. Popescu.
După cum se vede, din cele ce preced, Caraimanul este in plin progres. Depunerile şi cotizaţiile încasate de la 10 Octombrie 1896 pînă la 1 Aprilie 1897, au fost de 83,627 lei, ceia ce a făcut ca fondul social să crească, în acest interval, de la 236,612 lei, la lei 323,650.
Spiritul ele asociaţie
Alăturea cu Caraimanul, vedem inte-meindu-se în ţară, diferite alte societăţi de credit şi economie.
Daraverile ce fac sunt mici, e drept. Ele se mărginesc la fructificarea micilor capitaluri, la operaţiuni de scont şi împrumut pe amanete, afaceri de comision, etc.
Aceste societăţi sunt destul de numeroase în ţară. Nu există însă nici o statistică oficială a lor. După un raport al camerei de comerţ din Ploieşti, numai in Prahova numărul lor este de 30, din care în oraş 27; capitalul lor social se ridică la 4,851,937 lei, iar numărul membrilor ce le compun e de 10,562.
In Piteşti, erau—la 1894,—4 asemenea societăţi; în Slatina 2; la T. Măgurele, Vasluiu, Huşi cile una.
In laşl sunt două mart societăţi de economie : prima casă de economie şi împrumut cu un capital de aproape
2,000,000 lei şi o a doua cu un capital de peste 300,000 lei.
La Bucureşti, la finele anului 1894, societatea Providenţa avea 313 membri cu un capital de 346,917 lei. Beneficiul ce realizase, în cursul anului, a fost de 34 807 UI.
nreptul fie asociaţie
Inlr’o ţară, ca a noastră, in care iniţiativa particulară lipseşte cu desăvîr-şire, aşteptîndu-se totul de la Stat, aceste societăţi sunt un semn înbucurător. Eie arată că, cu puţină încurajare din partea Statului, cu o legislaţiune privilegiată care să le deschidă un mal întins cîmp de activitate, se poate ridica nivelul material şi moral al claselor, pe cari neam obicinuit a le numi dezmoştenite.
Statul trebuie să încurajeze, la clasele de jos, toate silinţeU laudabiU de a’şt îmbunătăţi traiul şi în aceet scop, lărgirea dreptului de asociaţie, organizarea şi reglementarea acestei libertăţi, după care aspiră masele, va putea rodi o sumă de instituţiunl folositoare.
Numai aşa vom putea vedea creîn-duse asodaţiunile profesionale, societăţile cooperative de producţiune şi de consumaţiune, băncile populare, etc., cari constitue forţa şi bunul traiu al Statelor din apusul Europei.
Mn Transilvania
In această direcţie, am putea să luăm exemplu de la fraţii noştri de peste munţi.
Ardealul numără peste 50 de institute romîneştl de credit şi economie, puternice, cu capitaluri considerabile. Dacă n’ar fi să cităm de cit societăţile Albina din Sibiu şi Victoria din Arad, încă ar fi de ajuns pentru a arăta cit de viguros este spiritul de asociaţie printre Romînit transilvăneni.
Procedînd de la principiul,—că tot poporul care voieşte să fie luat în considerare şi să joace un rol — trebuie să dispună, în prima linie, de o avere proprie suficientă pentru a’şl îndeplini misiunea, fraţii noştri Ardeleni au cultivat spiritul de asociaţie în senzul de a putea procura poporului de la ţară mijloacele băneşti necesare pentru des-voUarea economiei sale.
Ridicind în ţăran spiritul de economie, Romînit transilvăneni au ridicat creditul real în ţară.
«Albina»
Incontestabil, Albina, este cea mal puternică, cea mal bogată, cea mal activă din societăţile de credit şi economie de peste munţi. Ea a introdus o nouă viaţă în activitatea Romînilor transilvăneni şi la exemplul el, au răsărit ca din pămînt, peste 50 de alte asemenea aşezăminte, cu acelaşi scop şi aceiaşi ţintă.
Lui Visarion Roman se datoreşte ideia înfiinţărel Albinei, fundată in 1871 cu un capital de aproape 100.000 fiorini. In 26 de ani de la întemeiare, ea posede azi mal multe filiale, aproape tot aşa de puternice ca şi muma-fundatoare, şi a încheiat, in 1896, operaţiunile sale cu un activ de 9,208,812 fiorini.
Ca o realizare a scopului său, în statutele institutului s’a pus îndatorirea de a se acorda ţăranilor împrumuturi pe obligaţiuni, cu chezăşie, pe durată de cel mult 6 luni.
De altminterlea,în comptabilitatea mal tuturor aşezămintelor de această natură din Transilvania, găsim rubrica «creditelor personale ţărăneşti».
ERA CALAMITĂŢILOR
0 vorbă veche zice că o nenorocire nu vine nici odată singură. Se pare că împrejurările se silesc să ne dovedească pînă la evidenţă, că zicerea populară cuprinde un crud adevăr.
Nu a trecut mult timp, de cînd ţara era cuprinsă de o adîncă nelinişte: Moştenitorul, tronului, grav bolnav, a trecut prin critice momente şi orl-ce bun romîn cu dor de neamul săă se gîndea cu spaimă la ce ne putea aduce ziua de mîine.
Abia avurăm fericirea să ne asigure că, în fine, Augustul bolnav este în afară de orl-ce pericol, cînd o altă împrejurare ne-a întristat inimile.
Ploi continue şi torenţiale aă pricinuit pagube însemnate, poduri aQ fost rupte, drumuri aă fost inundate, recolte au fost distruse, sate aă fost acoperite de apă: ultima lovitură a teribilului element, apa, a fost şi maî grozavă ca să încoroneze, se vede, tot dezastrul de mal ’nainte: o jumătate din oraşul cel mal populat al ţărel, după capitală, primul nostru port, Galaţii, a fost, Intr’o singură noapte, pus sub apă. Nu insistăm: cititorii cunosc amănuntele, cunosc proporţiile acestui dezastru.
Abia, însă, cerul începu să se însenineze, apele să se retragă, abia ne-am putut desmetici de loviturile produse de apă, cînd iată un alt element, focul, a crezul că i se cuvine să’şl înceapă acţiunea.
Un tîrg întreg din nordul Moldovei, vioiul şi negustorescul ŞteiâneştI, este, de erl seară, distrus de flăcări. Par’câ nu eraă de ajuns nenorocirile din trecut: mal trebuiaă alte averi prăpădite, alte familii rămase pe drumuri.
Foc şi apă: cele două elemente teribile, vor, se pare, să compleeteze in nenorocire, unul ceea ce a scăpat celuialt.
Facă-se voia Domnului!
De cit par’că e un ce făcut. De cîte-va vreme prea avem multe nenorociri, prea vin unele după altele.
0 SCRISOARE INTERESANTĂ
Băpt&mîna trecută ziarul parizian Gil BUt* a publicat o scrisoare inedită a vestitei romanciere George 8and, adresată contelui de Chateauvillard, autorul oodloelul duelului, care serveşte şi pînă astă-zl ca o autoritate în materie. A-oeastă sorisoare, pe care unul din colaboratorii ziarului francez a desooperit-o de ourînd Ia un coleoţionar, este Însoţită de un mio articol explioativ care conţine şi cîte-va desluşiri precum şl oîte-va anecdote despre contele de Ohateau-villard-, oredem a face plăcere cititorilor noştri reproduoîn-du-le în traducere romîneasoă. Eată-le :,
Pe cînd se aduna in volum corespondenţa amoroasă a lui George Sand, ear tineri şi bătrinl, cari eraţi in ceartă, obligau jurii de onoare să consulte pe Chateauvillard, am găsit, la un colecţionar discret, o frumoasă scrisoare a «Cucoanei de la Nohant» către autorul codicelul duelului. In acest sezon călduros în care faptele lăncezesc, pentru că lumea este deprimată, întâlnirea acestor două nume poate să producă o scîntee de actualitate. Ş’apol ce e nott sub soare, mal cu seamă sub soarele de Iunie ?
Nu este o scrisoare de amor; nu este de cît. un răspuns cuminte la o declaraţiune care fusese poate uşoară. Cheteauvillard, o ştiţi negreşit. fusese unul din eleganţii Imperiului. II plăcea viaţa strălucita şi veselă şi se laşa să fie minat de fantasia sa care, une-orl, îl ducea departe: dar să întorcea tol-d’a-una la locul săli. El a fost considerat ca un original distins. Odată s’a deghisat în bandit împreună cu cîţl-va din camarazii săi şi a oprit, în pădurea de la Sănart, pe propria sa soţie Sil propria sa caleaşcă. N’a desamăgit-o de cît un ceas după aceea şi biata femee era ca moartă de spaimă. Colecţionarul mea discret, care mă va ierta de a-I fi violat arhivele, mi-a istorisit încă cîte-va anecdote despre el.
Contele era un călăreţ iscusit. Intr’o zi se prinse că se va urca calare, pe scară, pînă în salonul săO, că va juca acolo e partidă de biliard şi se va scoborî din nofi în curte fără sâ descalece. Urcarea se efectuă fără piedici; Insă, după ce ajunse în salon, calul se speria, strică cîte-va mobile, dar sfîrşi totuşi prin a se linişti. Contesa însă, temîndu-se să nu se în-Umple vre-un accident nenorocit soţului el şi voind să-l ferească de aşa ceva, se duse de luă un revolver şi zbură creeril bietului quadruped. —Alta Chateauvillard îş) juca calul merglnd la Şosea. Trecu pe d'inaintea unei case în grădiniţa căreia erau mal multe fete tinere: «Ce călăreţ frumos!» zise una dintre dînsele. Contele aude, dă pinteni calului şi sare peste poartă. Tinărul roia, foarte turburat de acest steeple-chase neprevăzut, fuge speriat. Dar contele, sco-ţîndu-şl pălăria: «Sunteţi incîntătoare, domnişoarelor!» Şi pleacă cum a venit.
Omul acesta care se lăsa a fi condus de im-pre-iunea momentului, a edificat un codice foarte cugetat asupra chestiunilor de onoare. Se recurge şi astâ-zl la el în cazurile încurcate.
Pe ce vreme-I veni în minte să facă curte lui George Sand? Scrisoarea ce-am văzut n’are dată ; dar în răspunsul el George se recunoaşte deja bătrînă. Acum, pentru ce s’a declarat contele? Era o fantasie, sau încă o prinsoare ? SaO poate nu ştiea nici el? George presupune că el a făcut aceasta împins de acea dorinţă de a cunoaşte mal bme safi mal mult pasiunile, de a -ea dorinţă de exploraţiune intimă, de acea aplecare către ancheta amoroasă pe care o a ti oamenii şi care face că adul'erul nu este în definitiv de cît curiositaten ce are fie-care despre plăcerea altul. Trebue s’o credem şi s’o ascultăm:
Domnule,
In adevăr, mi se pare că scrisoarea d-tale cea din urmă este o declaraţiune formală. Stail la Îndoială dacă trebue să răspund, pentru că mă tem ca, fără să mă fi gtndit, să fi provocat această declaraţiune prin biletul mefl. Iţi voi fi adresat dar vre-o cochetărie de sat fără să ştiti? Şi pentru a mă pedepsi de aceasta rlzl de mine. Credeam ca precedenta d-tale scrisoare era o politeţă; aceasta tml pare a fi o luare în rls. Am crezut să fifl numai politicoasă răspuDzîndu-ţl: se vede că am fost agasantă. Drace! asta nu-ml vine şi mi se pare că nu slnt făcută pentru aşa ceva. Nu voesc deci să fia politicoasă de data aceasta, căci aş putea să-ţi mal spun vre-o prostie. Iţi voi spune pur şi simplu ce cuget despre d-ta.
Vrei să-mlfacl curte, nu din dorinţă pentru persoana mea: persoana mea nu e frumoasă; nu din dorinţă pentru sufletul mea: nu ştii ce preţueşte; nu din dorinţă pentru prietenia mea: ştii că nu e acesta mijlocul de a o obţine. Vrei să-ţi spun atunci pentru ce-mi faci curte? De curiozitate. Se spun atîtea lucruri despre mine! Judec după cele ce am auzit uneori (cînd aveam vreme să ascult şi se rid) ce trebue să fie restul. Cu toate aceastea, pentru că eşti de natură nobilă atît prin inimă cît şi prin sînge, n’al crezut răutăţile ce mi se atribueafi. Sufletul d-tale care este frumos, n’a primit declt partea frumoasă. Modul d-tale de a te purta faţă cu mine mi-o dovedeşte; şi curiozitatea d-tale nu e declt o curiozitate bine-voitoare.
Sint deci măgulită mal mult de cît atinsă; dar slnt intimidată. Mă jenează, deprinsă cum sînt cu prietenii cari nu mă mal cercetează şi cari mă primesc din generositate şi prin obiclnuinţă. Ce pot să răspund la Întrebările d-tale? Ştii bine că am putut să iubesc, şi că, prin urmare, nu este nimic excepţional, nimic curios, nimic byronian în existenţa mea, Telia nu slnt eil, şi Pulclieria încă mal puţin. Şi una şi alta sînt patimi In stare abstractă pe care m’am încercat sâ le îmbrac cu forme omeneşti, pentru a le zugrăvi şi a le pune In luptă una In contra alteia. Mi s’a părut că una reprezintă spiritualismul pur, abstinenţa catolică (cu mal puţin dogma); cea-l’allă reprezintă pentru mine sainl-simo-nismul; Pulclieria, noua, şi Lelia vechea teorie (saîî mal bine ceea-ce a devenit, transformată prin căderea dogmei). Şi precum nu slnt mal Înaintată declt veacul din care fac parte, că uu sînt aici catolică, nici saint-si-
www.dacoromanica.ro
moniană, nu sţnt însărcinată să rezolv chestiunea. e deja destul că am agitat-o. Ştii cită furie a ridicat în contra aulm-ulul această simplă teză propusă publicului
Puţin ’ml pasă; am multe alte întrebări de pus veacului. Nu mă voi slii. Mluia sa chiar este un fapt pe căre i examinez, că-rul-l caut efectele şi cauzele şi de care mă luminez cu pasiunea de adevăr care este cea mal mare pasiune a vieţel mele. Ast-fel eată tot. Tînărul Slenio cercetează spiritualismul; dar spiritualismul este atît de afectat de pierderea dumnezeului Iul şi a bisericilor sale Incit nu mal ştie ce spune. Neşliind de ce credinţa să se alipească, lincezeşte şi sufere, fără a se putea Împăca cu materia, pe care de optsprezece secole a fost învăţat să o despreţuiascâ. Materialismul, care reprezintă el însuşi nesiguranţa şi slăbiciunea tinerel generaţiunl prezente, materialismul îl ucide pentru că, şi el, şl-a făcut drumul. S’a scoborlt din saloanele lui Ludovic XV în stradă. S’a făcut prostituată.
Simţim cu toţii că a venit timpul să punem în instituţiunile noastre dozele deLelie şi Pul herie necesare pentru a constitui o mal bună stare de căsnicie; căci şi una şi alta intrinsec (separai) nu pot face nimic bun. Rezolvaţi chestiunea, voi oameni practici ! Efi nu pot să analizez principiul şi să experimentez faptul. 0 viaţă întreagă nu-ml ar ajunge. Experienţele ce am tăcut pe seama mea nu ma pnve-c declt pe mine. Ele n’ar lumina pe nimeni dacă le-aş povesti, căci, val! pe vremea aceea uitasem cu totul publicul şi această respectabilă lilosolîe! Amintirile mele nu-ml ar procura nimic folositor. Am făcut aceeaşi şcoală ca şi cei-l’alţl; am simţit aceleaşi bucurii trecătoare şi aceleaşi întristări adîucl.
De aceea nădâjduesc că atunci cînd ne vom revedea îmi vel face teoria căsătoriei şi a amorului în veacurile viitoare, după cum mi-al tăcut pe acea a duelului şi a chestiu-nel de onoare în acesta. In ce priveşte amorul, nici d-ta nici eh n’avem nimic bun a ne spune, n’am găsit încă nimic. Credinţa veci-nicâ? Tot, în secolul acesta, o face cu neputinţă, dacă nu unuia, cel puţin celui-l’alt, Galanteria ? Este cu neputinţă pentru cine a iubit serios o singură dată în viaţa sa, căci este un seniiment continuu pentru amor şi nu este amorul. Ea nu poate să procure de cît dorinţl sad regrete. Sufletele nobile nu-şl vor putea nici odată găsi în ea mulţemirea: este o poartă care se deschide asupra unul deşert.
Eată felul meu de a gîndi. Eşti mulţemit? Curiozitatea d-tale este satisfăcută? Mi-am început scrisoarea cu intenţiunea de a-ţl face mustrări, dar lucrurile omeneşti sînt atît de serioase în cit după două rlndurl am devenit p* dantă. Nu mă vel ţinea de rad. Vel vedea In aceasta o dovadă de înaită stimă. Eşti singurul om cărui să-I fi răspuns ast-fel. Vorbele frumoase şi uşoare nu mă mal mîndresc, nici îmi fac plăcere. Imbătrînesc şi nu mă mal gîndesc decît cu mălmire la amor, aceas tă mare, această unică binefacere a cerului, pe care oamenii n’ad putut-o încă înţelege şi pentru care li vor mal trebui încă multe secole pentru ca s’o poseadă.
Sînt fisionomistă. Am auzit mult vorbin-du-se despre viaţa d-tale şi-ţi am citit cartea asupra duelului. După aceste trei lucruri, domnule,te-am judecat a fi foarte nobil,foarte bun şi foarte brav. Ai estea sunt calităţi mari, şi prietenia d-tale m’ar onora. Caută de vezi dacă al destulă stimă pentru mine spre a-ml o acorda fără vre-un alt fel de experimen taţiuue.
Cu totul a d-tale,
GEORGJK.
P.-S. Nu-ml mal vorbi de asemenea de lume şi de satisfacţiunile ce aş găsi într’însa. Ne-am displăcea mult, una alteia. Ea nu-ml ar face sacrificiul nici uneia din prejudecăţile el, şi ed nu-1 aş face de sigur pe acel al ţigârel mele. Sînt bine unde ma aflu, prietenii mei sînt fără cusururi şi posiţiunea mea so iala esle excelentă, de vreme ce nu împiedică oameni ca d-ta să vie să mă vadă
Itugâm inferaţi t
A ar ărut No. 25 din «Foaia Interesantă», de sub îng'ijiiea d-lul G. Coşbuc, cu următorul cuprins: Intre mame. do P. Vulcan; 'Mi-o mai sluji norocul ? de T. D»ţu; Ziar atica de T. A dam; De gura lumel, nuvela de G. Silvan; Hotărire, poes. de M. Petru; Povestea cu Sulicana de N. Mate-escu; Tribuna ştiinţifică (apa potabilă) de X.; Pe schelă, poezie de P. Vulcan; Roman: Afrodita.
Iluslraţiunt: Staţiunea climaterică Bucărul; Vederea inundaţiilor din Galaţi; Ilustraţiile romanului Afrodita.
Un nuinăi' tiO Bană.
Litere, Artă, Ştiinţă
DUPĂ FURTUNĂ
S’a pus în sfirşit punct acelei furtunoase polemici—dacă-I putem zice aşa — iscată in presa noastră, cu prilejul apariţiei volumului al treilea de Critici, al d-lul Dobrogeanu-Ghtrea.
Şi s'a văzut şi de astă dată coloritul naţional al polemicei: mal mult sad mal puţin obiectivă la început, discuţia literară, a devenit cearta personală. Obiectivitatea a dat loc personalităţilor şi celor mal lomîneştl înjurături.
Se pusese în discuţie, dacă d-nu Gherea este elev al lui llrandes sad nu ?
Avea atit de multă Însemnătate faptul acesta de înregimentare a unul scriitor? Pentru ce atita dragoste de etichetă şi a»Ha neîngrijire întru cit priveşte conţinutul? Produsul este de calitate bună sad nu ? Şi dacă este, ce valoare i se poate da? Analisa şi aprecierea lucrului, în sine, vederea internă a lucrării, cred că era mult mal bine să fie puse în discuţie, de cit împrejurările şi influenţele care o ad provocat-o.
Toată lumea ştie că d-uu Gherea e socialist; partidul îl revendică de şef al săd intelectual.
E ochiul luminat şi mina îndreptătoare a miş-cârel socialiste, din ţara noastră.
Socialistul este un om unilateral, exclusivist; nu poate vedea lucrurile de cît subt un singur punct de vedere şi poate cel mal insuficient.
D-nu Dobrogeanu-Gherea este un socialist convins. un om entuziast şi cu o vastă erudiţie literară şi ştienţifică, de şi ne sistematic dobindită. D-sa n a făcut pînă acum alt-ceva de c t să propovăduiască învăţătura lui Marx şi Engels, să caute a întinde sfera el de aplicare şi la alte domenii ale inteligenţei omeneşti.
D-sa a studiat literatura noastră numai sub punctul acesla de vedere politico-social. A căutat să înhame pe artişti la carul social-democra-ţiel şi să le preţuească operile numai dupăuti-liLatea adusă de ele, «murei cauze».
Literatura a fost un instrument spre a ajunge la un scop cu lotul străin el. A stabilit nişte premise literare, spre a trage o conclusie socială.
Nu aşa face însă criticul de meserie, singurul care merită acest epitet. El studiază opera de artă în ea şi pentru ea.
El se ridică deasupra deosebitelor păreri, streine artei. Poate să vază toate, safl, cel puţin, majoritatea punctelor de vedere ale unul lucru, pe care le priveşte cu toată obiectivitatea impersonală, absolut necesară unul critic. Despersonalizarea şi obiectivitatea sînt însuşirile de căpetenie ale criticului In opera de artă el vede tot deodată mijlocul şi scopul cercetării sale.
Aşa afl făcut Saint-Beuve, Brunetiere, Faguet, Lessing precum şi Taine şi Brandes.
El au fost şi sînt crit ci de artă, în adevăratul înţeles al cuvîntulul, independent de vederile lor estetice. El n’atî pus Estetica la ordinul unor vederi politice; afi fost preoţii el, nu afl traficat cu ea.
0 polemică în care să se lămurească, sensul volumelor intitulate «Studii Critice», ale d-lul Gherea, ar fi fost mult mal rodnică şi mal nimerită. Dar aceasta nu s’a pus încă de nimeni, în discuţie.
S’afl făcut o mulţime de recenzii, o mulţime de coloane pline de frase, şi atit!
Iar polemiştii s’afl înjurat ca la uşa cortului; unul tăgăduind altuia talentul; celalt denunţind erudiţia de reviste a adversarului, cînd foarte bine ştiea proverbul: «să nu vorbeşti de funie în casa spinzuratulul». Şi tot aşa, mal departe.
Un vechio adagio zice că din discuţie ese lumina; ar fi fost mal bine de zicea că ese înjurătura,—cel puţin pentru această Belgie a orientului.
Al. Antemireanu.
neral, sînt favorabile, cu toate plîngerile unor agricultori cu privire la semănăturile de primăvară.
Cu toate că stokurile de grîu sînt reduse, cererile sînt foarte restrînse.
*** *
Belgia. — Ploile torenţiale aii făcut ravagii în recolte ca şi în Olanda.
*
* * . Austro-Un£aria. — Ultimile rapo rza prt*
mite din Pesta şi din Viena confirma ştirile defavorabile pentru recolta griului; secerişul este în întîrziere şi se crede că recolta nu va depăşi în întregul imperiu 58 milioane hectol., contra a 67 milioane în 1896.
*
* *
Rusia. — Perspectivele sînt destul de defavorabile. In ţinutul Azor grînele au suferit de secetă ca şi în ţinutul Volga; ploi torenţiale aii căzut în Sud- Vest. Din Odesa se anunţă că timpul este cald şi secetos. Orzurile sînt secerate şi secerişul griului şi al secarei aii început.
*
*k &
Italiu, care de şi se bucură acum de un timp favorabil, totuşi nu va avea recolte bune, după cum se credea acum o lună. *
* *
Statele-Unite.— Rapoartele agricole sînt din ce în ce mai favorabile. Se evaluează recolta griului la 560 milioane de busheli. Dacă recolta atinge 550 milioane de busheli, cantitatea pentru export va fi de 175 milioane de busheli.
Stockurile vizibile de grîu la 1 Iulie erau
SITUAŢIUNEA AGRICOLA
IN STRĂINĂTATE
Franţa.—Ploile şi furtunile au cauzat în diferite regiuni mari pagube recoltelor. Departamentele Eure-et-Loir, Allier şi Puy-de-Dâme aii fost cu deosebire mai mult încercate. Situaţiunea in general nu s’a îmbunătăţit de fel şi griul de toamnă nu ne va da de cît o recoltă mediocră.
Plantele de nutreţ sînt splendide; ovăzul dă multe speranţe. Secara lasă mult de dorit.
*
* *
următoarele în ultimii zece ani			
Anii	Europa	America	Total
	Hect.	Hect.	Hect.
1897 • •	16.126.900	10.150.000	26.276.900
1896 • •	18.647.000	22.765.000	41.412.000
1895 • •	29 034.500	21.808.000	50.822500
1894 • •	29.208.800	26617.500	55.816.300
1893 • •	31.030.000	27.347.000	58.377.000
1892 • •	31.610.000	12.934.000	44.544.000
1891 • -	25.520.000	8.018.000	33.538 500
1890 - •	18.850.000	11.600.000	30.450.000
1889 • •	20.590.000	8.790.000	29.290.000
1888 - -	18.850.000	11.600.000	30.450.000
După	cum se vede	stockurile	sînt destul
la adresa născocită de nesecata fantazie a feciorului săQ.
Trăsura se opri.
Mergind spre uşă, Sylvere, fără voe, tremura micşorînd paşii, spre a zăbovi o clipă cumplitul răspuns prea obişnuit, val!
—	D-na de Villerose, rogu-te ?
—	E acasă, d-le.	...	„
—	Cum ? întrebă el, cu inima palpitîndâ. Dar nu, n’al auzit bine. Am zis: «Doamna Villerose?»
-	El, da!
-	Baroana Clarissa de Villerose ?
—	Tocmai!	j
—	0 femee cam de două-zecl şi trei de ani.
—	Cred că da t
-	Văduvă?
—	De doi ani.	_
—	Şi care stă la etajul al doilea?
—	D’asupra scării.
EI dete buzna, ureînd scările cî'e patru odată, sună, nu se mal anunţă, dete brîncl unei uşi, apoi alteia, întră în buduar şi căzu gifîind la picioarele unei tinere femei, încremenite.
Şi cum era blondă şi delicios de frumoasă întîmplarea s’a îngrijit bine ca să'io scoată în faţă — el nu nici se gîndi să se ridice. Ce cuvinte a rostit el ? Cu ce patimă furtunoasă, i-a destăinuit... speranţele sale îndrăsneţe ? Nn ştiO dacă D-na de Villerose, căreia fără îndoială că i-a povestit el istoria visuţul săO isbîn-dit, dacă înţelese că ar fi nebunie să nu se su-pue pînă la sfirşit, de bună voe, fatalitatea unei atît de uimitoare coincidenţe.
... Faptul de netăgăduit este că, in acea zi, cuierele nu fură zadarnic pregătite. Şi cunoseură. Sylvere şi Clarissa, dragile preumblări încete, la Vemţîa, în gondolă sub nemăsuratul azur, şi deliciul la Neapole, de a sta îmbrăţişaţi, în balcon, seara, pe cînd flăcările Vesuviulul se în-nalţă şerpuitoare către stele. Mal îndrăgostiţi din zi in zi, Sylvere era cu desăvîrşire fericit, şi nu s’a întristat mult cînd auzi pe Clarissa, grăindu-I:
«Să ne întoarcem in Franţa? Cum îţi va plăcea, dragul meii. Dar nu aşa că o să dai socoteala lui Justin? O! cu o bună răsplată. înţelegi că mi-ar veni greii şi n'aş putea să nu roşesc. in faţa băiatului acesta, cînd mă gîndesc că mi-a fost părtaş Ia viclenia pe care am iscodit-o pentru dragostea ta, iubite!»
C. Mciidcs.
de reduse în anul acesta şi cum recoltele în Europa sînt mediocre, nu ar fi surprinzător de fel să asistăm la o urcare importantă a preţurilor, dacă speculaţiunea nu s’ar amesteca de fel.
CERCETĂTORUL
Anglia. — Săptămîna din urmă a fost caldă şi grînele în general au făcut progrese simţitoare.
In ce priveşte recolta griului, părerile sînt foarte contradictorii. După revista Mark Lane Express, dacă timpul favorabil se menţine, producţiunea griului va fi de 31 busheli la hectar, mijlocia fiind în 1896 de 33.68 busheli. După toate probabilităţile Anglia va produce anul acesta mai puţin grîu ca în anul trecut.
Programul şcoalelor primare
Ante-proeetul d-lul Haliţa.—Religia. Limba Romînâ.— Aritmetica şi Geometria.

Germania. — Recoltele considerate în ge-
Cu pălăria în cap, cu bastonaşul în mină, gata de eşire, Sylvere d’Espagnac, după ce se mal uită odată în oglindă,—foarte frumos băiat. în-tr’adevăr, — chemă feciorul şi întrebă cu oarecare emoţie.
—■ Justin, numele?
—	Clariss, coconaşule.
—	Pronumele ?
—	Doamna de Villerose.
—	Titlul ?
—	Baroană.
—	Virsta ?
—	Cam două-zecl şi trei de ani.
—	Măritată?
—	Trece drept văduvă.
—	Casa ?
—	Strada Penthievre, 17.
—	Etajul ?
—	Al doilea, d’asupra scării.
—	Să recapitulăm : Baroana Clarissa de Villerose, in etate de 23 ani, văduvă, locuind în str. Penthievre 17, la etajul al doilea, d’asupra scării ?
—	Da, coconaşule.
—	Bine, Justin, să fii gata cu geamantanele, că dacă baroana se învoeşte, o să plec în Italia cu ea, chiar astă seară.
Pe urmă. Sylvere d’Espagnac străbătu anticamera, coborî scara şi se urcă in trăsură după ce a zis vizitiului :
—	Strada Penthievre, 17, mal repede!
Dar, de trei ani, in toate dimineţile, la aceeaşi oră, o scenă la fel, cam cu totul la fel, se reproducea inevitabil.
La întrebările stăpînulul săd,—fără ca să fie ajutat de vr’o amintire ori de vr’o cunoştinţă, fără să se folosească de vre-o şurubărie,—Justin trebuia să spue numele, pronumele, titlul, etatea şi adresa unei femei cu totul închipuite; şi nici odată Silvere nu pregetase să se ducă la domiciliul arătat, după cum nici odată nu primea alt răspuns de la portar, de cît: «Nu cunosc de loc pe această persoană».
De ce, atunci, comedia asta absurdă în aparenţă ? fi nd-că scîrbit de iubirile uşoare şi de prevedere in viaţă, Sylvere d’Espagnac vrea să găsească prin ajutorul hazardului pe aceea pe care trebuea s’o iubească.
... Şi cu agonii veşnic reînnoite, se ducea el
Am primit noul proiect de programă analitică a şcoalel primare, întocmit de inspectorul şcolar S. M Haliţa, în urma Insărcinărel speciale date de ministru.
In raportul către ministru, autorul arată principiile avute în vedere la întocmirea noului proiect de program. A menţinut neatinse principiile din actualul program: concentra-ţiunea materiilor, desluşirile metodice.
Dă o mal mare atenţiune şcoalel rurale. In vederea el cere «întocmirea unul plan de lecţiunl pe săptămînă, lecţie cu lecţie la fiecare materie la ocupaţiunile directe safl indirecte. Aceste lecţiunl vor corespunde cu împărţirea timpului de clasă, din orarul tip ce se va forma pentru şcoalele cu un singur învăţător».
Iată unele schimbări aduse în program: Mteligia
Se scot cetirile din Evanghelie, ca neconforme cu gradul de desvoltare al elevilor, şi se vor pune în cartea de cetire, stilizate tn o limbă mal nouă. Numai în clasa IV se vor ceti texte din Evanghelie, ce se vor găsi tot în cartea de cetire. — S’a specificat natura lecţiunilor cu cuprins moral, pe trimestre, iar la catechism s’a pus întâi iubirea, apoi credinţa, ca mal abstractă. Iată şirul povestirilor cu cuprins moral:
CI. I: buna purtare, curăţenie, silinţa, exactitate; supunere, respect, iubire, recunoştinţă, ajutor, emulaţiune, amiciţie şcolară; CI. II: ascultare, bunâ-voinţă către servitori, datorii către aproapele, mila cătră cel lipsiţi, datoria către bătrînl; CI. III; datoria cătră săraci; sănătatea, cumpătare, bună stare (muncă, economie şi iubirea unei meserii); buna reputaţie, onoare, luminarea min-ţel, cur agi al, răbdarea la nenorocire.
FAmba Ho mi tt ti
Modificările aduse aici sînt neînsemnate: s’a lungit la 4 săptămînl exerciţiile şi pre-
Eătirile necesare, ce premerg abecedarului.
a clasa II s’a intervertit ordinea exerciţiilor intuitive, ca să fie mal potrivite cu anotimpurile. S’a trecut la clasa III genul la substantive; iar conjugarea reflexivă s’a pus in
clasa lv-a; regule de punctuaţie safl pus în fie-care clasă, paralel cu cele învăţate la gramatică.
Aritmetica ni Geometria
S’a dat mal mult timp la îndemtnă începuturilor calculului, de oare-ce noţiunea de număr e abstractă.
Socotele vor merge în clasa I numai pînă la numărul 50. Fracţiile zecimale s’afl trecut în clasa III, căci în clasa II se vor face operaţiunile fundamentale numai cu numere întregi, de la 1—10,000 şi Ia milion. S’a pus numai multiplii metrului şi litrului. Kilogramul.— Sistemul metric s’a pus în clasa III, odată cu nuinerile zecimale, unde s’a pus şi ceva din materia Geometriei. Fracţiile ordinare s’afl pus în clasa IV. Numerile complexe s’afl scos. S’afl lăsat de-oparte suprafaţa şi volumul piramidei, conului şi sferei, ca avînd prea puţină utilitate practică. Tot aşa s’a scos divizibilitatea cu 4, 6 şi 9.
Ftstoria
In clasa II s’a schimbat în ceva şirul legendelor. S’a scos Mircea şi Solii, care s’a înlocuit cu Condeele lui Vodă. S’a adăogat legenda loan Corvin şi Corbul.
In clasa ITI s’a suprimat alegerea lui Ca-rol, de oare-ce se tratează In lecţia Carol I Rege. Din clasa IV s’afl suprimat lecţiile: Geţii, Constantin cel Mare, Bogdan Vodă, Caragea, Calimacb, Ştirbeifi Vodă. Regulamentul organic s’a contopit cu lecţia ocupaţia rusească. S’a legat cu istoria cîte-va lecţii de învăţămînt eivic. S’afi pus puţine notiţe de organizarea actuală şi veche: Constituţie, DivanurI, armata, finanţe, biruri, judecată, etc.
Geografia
S’a admis ca denumiri în împărţirea Ro-mîniel în loc de Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea, pe acestea : Romlnia din dreapta Oltului, Romlnia dintre Olt şi Mileov; Ro-mtnia dintre Mileov şi Prut; şi Romlnia Trans-Danubiană.
Se vor cere mal multe desluşiri despre aşezămintele de cultură şi starea economică a Romînilor în afară de Regat. In clasa IV s’a simplificat nomenclatura Europei şi s’a pus toată In trimestrul I; eele-l’alte continente în triin. II, iar trim. III se va repeta Romînia şi ţările locuite de romînl.
*
* *
La Ştiinţele Naturale şi Fizice se suprimă unele lecţiunl şi se schimbă ordinea altora, căci deja programul actual e destul de simplificat.
La Canto s’a scos învăţarea notelor, care de fapt nici nu se făcea. S’a lăsat dar clntul după ureche; nu se vor învăţa cîte 10 cin-tărl de clasă.
Caligrafia, desenul cu mîna liberă, gramatica, lucrul de mină rămîn nemodificate.
Aceasta e economia noului proect. Rămîne ca consiliul general, ce se va întruni la 1 Sept., să discute şi să aprobe safl nu noul proect.
0 cercetare literară
Fără ’ndoialâ de vreo câţiva ani şi mal ales acum în urmă, a început să se citească mal mult româneşte. La re pîndirea gustului citirii româneşti a contribuit multe împrejurări, între cari trebue să socotim în rîndul întâifi desvoltarea scoalil şi învăţă-mîntulul literar. Paralel cu respîndirea gustului s’a desvoltat şi producerea; publica-ţiunile literare s’afi înmulţit într’un chip foarte simţitor şi numărul autorilor a sporit în câţiva ani foarte mult; de netăgăduit că avem astăzi un număr de autori, prozatori şi poeţi, cel puţin întreit decât acum cincisprezece safl douăzeci de ani.
Avem astăzi o literatură multiplă, a căreia valoare desigur nu o putem încă preţui exact, şi n’ar fi aci locul să facem aceasta, neputînd încăpea în câteva coloane de ziar o critică amănunţită a unei aşa de abundente producţiunl. Dar totuşi am voit să ne dăm oarecum seama de mişcarea noaslrâ literară şi astfel ne-am gândit să adunăm părerile în această privinţă a tutulor acelora dintre literaţii noştri de seamă cari vor bine-voi a ni le împărtăşi.
Este un fel de encşu&te — o cercetare literară, ale cărei resultate vor interesa de sigur pe cititorii noştri.
Vom căuta să obţinem părerile bărbaţilor
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
b
0 LUCRARE PREŢIOASĂ
Ueber den Ursprung der Rnmiinon
(Ein Beitrag zur Ethnographie Siidosteuropas)— Despre Origina Romînilor. (0 contribuţie la Etnografia Europei sud-estice).
de
D. Dr. Trausoit Tăinui
Secretar particular al A. S. R. Principelui Fer-dinand. Membru corespondent al Academiei Romîue.
încercarea grea—de care, din fericire, azi ne aducem aminte ca de un vis urît—prin care trecuse Principele Romîniel, făcuse, în acele zile negre, din Cas elul CotrocenI, înainte ca şi uitat printre ramuri şi boschete, făcuse din Castel obiect de discuţie îu întreaga ţară. Graţie presei, mal ales, care căta să fie modernă, răspunzînd cit mal larg curiozităţel publice, n’u rămas nici un amănunt, nici un personagiii de la Curtea princiară despre care să nu se fi vorbit, care să nu fi fost descris. Aşa e firea noastră: în durere mhî mult ca în bucurie, cată să Invăluim cu simpatie tot ce atinge, de departe satt de aproape, persoana de care ne interesăm,—e ca şi cu fiinţa ce inima—ne îndrăgeşte, şi am putea chiar spune că, şi In
asemenea cazuri, ca şi în dragoste, există un fel de fetişism al iubirel.
Dar dintre toate personagiele de Ia Curtea din CotrocenI. acela despre care s’a vorbit mal puţin, abia doar de-I s’a pomenit numele,—şi despre care se cădea să se vor-biaseă mal mult—este chiar secretarul intim al principelui, Dl Dr. Traugott Tamm.
Stătea pitolit omul, retrăgîndu-se singur In obscuritate, şi a trebuit să vie scormonirea ziarişti ă care să scoată la lumină măcar numele lui,—cum apa, cînd se revarsă, scormonind pămîntul, scoate la suprafaţă bogăţii ce zăceafi ascunse, neştiute de nimeni.
Pitulirea ne-a fost însă dăunătoare : D. Traugott Tamm este autorul unei lucrări, de mare valoare pentru noi, pentru că este chiar vorba de noi. Şi necunoscut ţinîndu-se omul, I-a rămas, pînă azi, necunoscută opera.
Am dat mal sus titlul valoroasei lucrări despre care e vorba, care deja, după litiu, numai se vede a fi interesantă şi scumpă nouă.
Vom cerca să vorbim în scurte cuvinte, făcînd o succinta dare de seamă, despre această lucrare şi din această dare de seamă, ce poate fi numai palidă, credem totuşi că va apărea vădit cititorilor cu cită pricepere vorbeşte dl Tamm despre chestie şi cită simpatie, pentru noi, exală din merituoasa-I lucrare.
Intrăm în materie — cu mîhnirea In suflet, ştiind cît de mult schilodeşte o recenzie cînd e vorba de o lucrare ştinţifică.
E uriaş de important, pentru Istorie, stu* diul etnografic in direcţia ca să se arunce cît mal multa lumină asupra originel popoarelor balcanice. Pentru că sud-eslul Europei a fost, mal cu seamă, Bulevardul invaziunilor şi aci afi avut loc cele mal ftiulte frămlntărl şi dospiri etnice.
Dar ca să ştim în special, in chip neîn-
doios, origina noastră, este, pentru noi, de un interes naţional palpitant—mal mare de cît cel ştiinţific—pentru că avem de dus o luptă de neam cu Ungurii, cari invoacă drepturi istorice asupra pămîntulul Transilvaniei,— luîudu’şl de aci dreptul de a zugruma pe Romtnil de acolo, clnd în realitate co tropitoriî slut el şi nu noi invadanţil. Pe de altă parte se ştie că Slavii, şi In special Panslavismul, aţinteşte cu jind ochii către noi, voind să ne înnece în marea slavă.
Şi pentru a se dovedi, în chip învederat pentru toţi, că noi nu sîntem nici Slavi şi că pe pămîntul pe cari ne aflăm stăm de mii de ani, de cînd un împărat roman, mare şi bun, ne-a răsădit aicea, colonl al marelui imperifi. ca să-I fim stavilă unor duşmani bravi,—pentru a le dovedi acestea avem de luptat pe de oparte cu adversari istorici ingenioşi— şi a fortiori de rea credinţă — ca Humfalvy ce ţine partea Ungurilor, Pic, reprezentantul Slavilor şi Roesler— cel mal ingenios şi mal de valoare dintre toţi—care reprezintă pe Saşii transilvăneni. Pe de altă parte avem iaraşl de luptat cu o, relativă, sărăcie de documente şi cu o, absolută, lipsă de cercetare istorică serioasă din partea noastră—afară de două trei excepţii fericite. Şi, în special, pentru a înfrlnge teoria cea mal plausibilă din cîte se invocă, cea susţinută cu mal multă iscusinţă şi aparenţă de adevăr, teoria lui Roesler, avem spectacolul trist de a vedea pe istoricii romînl— puţinii—împărţiţi în două tabere, una dlnd dreptul lui Roesler, a cărui teorie admiţlnd’o toţi, am da nu numai o lovitură etnică nămuluî nostru ci am da o palmă adevărului adevărat al Istoriei, care ese, lucitor, In urma tuturor cercetărilor serioase, obiective, neinteresate.
In ce constă teoriu lui Roesler? O cam ştim toţi—voitt s’o cred cel puţin — dar a o rezuma, în scurte vorbe, este de trebuinţă aci.
Roesler, purcedînd de la faptul că plna prin secolul al 13-lea nu prea sînt documente cari, să ateste, despre Romînl, că s’ar fi aflind prin locurile unde se află azi, în Nordul Dunărei şi în munţii Transilvaniei şi ţinlnd în socoteală că dincolo, în Sudul Dunărei a existat, tocmai în acest interval, un stat romîn puternic care a întemeiat cu Bulgarii un imperiu romîno-bulgar, dîndu-I chiar mal tîrzifi o dinastie romînă, cea a Asanizilor; şi adăugind la aceste considerente şi faptul că Aurelian împăratul Romei, cu o sută de ani în urmă după Tra-ian, pentru mal buna rînduială a imperiului săfl, a strămutat coloniile romane de dincolo de Dunăre, din Dacia lui Traian şi Decebal, le a strămutat In Moesia, — Macedonia de astăzi—întemeind Dacia Aureliană; şi invo-cîud apoi faptul că toponomia Romîniel de azi e slavonă, conchide cu multă vervă că neamul romln, tot ce se putea dospi din colonii romani aduşi de Traian şi din băştinaşi, a a dispărut din Carpaţl şi din Nordul Dunărei, aşeztndu se în Moesia de atunci, unde şi-afi dezvoltat o viaţă naţională şi istorică Iar dacă prin secolul al liMea începe a se vorbi de Romînl. Roesler explică faptul că Romtnil afi invadat, de dincolo de Dunăre, şi că afi început să-şl aibă aci o viaţă naţională şi de stat organizat.
E bună teoria lui Roesler ? Safl dacă greşeşte în ce constat! greşelile el?
E rea,—zice cu multă claritate d. Traugott Tamm,—şi ea greşeşte mal lntăl în afirmaţia absolutistă, că pînă prin secolul al 18-lea nu se vorbeşte de Romînl, de prin Nordul Dunărei şi de prin Carpaţl, clnd şi cronicarul slav Nesţor, de prin veacul al X-lea, pomeneşte de eî şi cîud chiar un Ungur ce se intitulează «Notarul anonim al Regelui Bela,» vorbeşte în scrierile lui de Romînl— scriere pe care, din trebuinţa cauzei, Ma-
ghiarii s’afi grăbit s’o declare apocrifă. E rea teoria clnd afirmă că Romlnil afi invadat din Sudul Dunărei, ştiut fiind că locuitorii dintre Mileov şi Turnul Severin afi fost şi sint numiţi de cel din Moldova «Munteni» nume ce ce-I d’întăitt nu le ar fi dat dacă Romlnil din această regiune nu s’ar fi po-gorît din munţii Transilvaniei.
Dar o să vedem într’un număr viitor cît preţueşte argumentum ex sdentio al lui Roesler: vom vorbi niţel de toponimia slavonă a Romîniel de astăzi,—de chestiunea deci şi a fiinţăreî Romînilor, pînă In veacul al 13-lea, exclusiv în Sudul Dunărei.
Şi abia atunci vom expune mal pe larg, vederile d-lul Traugott Tamm.
T. Adam.
BIBLIOGRAFII
In editura librăriei Nebuneli din Galaţi, afi apărut trei volume din colecţiuuea:
CĂLĂUZA NEBUNELI
Viena şi împrejurimele ei, cu două planuri Iu mal multe culori, 1 voi. în 8“ portativ lei 3.
Marienbad şi împrejurimile lui, cu două planuri în trei colori, 1 voi. 8° portativ
lei 2.50.
Franzensbad şi împrejurimile lui, un volum 8° portativ, lei 2.
Indispensabile orl-eârul călător.
Fie-care volum conţine instrucţiuni practice, atît pentru călătoria la una din aceste localităţi, cit şi sfaturi peutru şederea şi cura la băl.
Sub presă ;
Carlsbad, Constantinopol, Bad-HaU.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
noştri de litere asupra stării actuale a literaturii noastre, asupra direcţiunii acestei literaturi, asupra valorii uroducerilor actuale, asupra lipsurilor şi calităţilor autorilor noştri. Vom face un dosar de sigur preţios.
Fireşte că Iu literatură opiniile uuul scriitor asupra lucrărilor altuia nu pot fi tot-d’auna lipsite de porniri personale; sunt Înclinări şi repulsiunl, simpatii şi antipatii, geloşii de meserie; nu e mal puţin adevfirat Insă câ opinia unul literat de seamă asupra contimporanilor săi, orl-căt ar fi, poate, de parţială, va fi din toate punctele de vedere un document foarte interesant. Din modul cum va judeca un literat pe confraţii săi, vom Înţelege mal bine personalitatea Iul proprie, calităţile Iul iutile tuale şi morale, ceea ce tntr’un cuvlnt critica modernă numeşte psichicul artistului.
Intre artişti şi liLeraţl sunt unii foarte ciudaţi, cari desigur vor refuza să se lase cercetaţi. Dar fiindcă despre aceştia puţini lşl vor fi dat alţii părerea, vom obţine mal tirzifl şi de la îndărătnici, dacă nu pe o cale directă, cel puţin pe una piezişe, o părere oare-care.
Ast-fel de cercetări literare s’afl mal făcut şi în alte părţi şi resultaiele aă fost cu deosebire interesante. Aşa îu Franţa, a făcut în timpul din urmă d. Huret una care cons-titue un dosar de mare valoare. Personalitatea fie căruia din literaţii, cari aă răspuns la întrebările d Iul Huret, reiese Intr’un mod cu desăvîrşire interesant şi caracteristic. Sunt în acel volum pagine pline de obser-vaţiunl subtile de o fineţe de sensibilitate, de un spirit înalt, cari procură cititorului pe lingă multe lumini şi o nespusă petrecere.
Se ’nţelege, starea de dezvoltare a litera-turel noastre e departe încă de a literaturii franceze; numărul scriitorilor este incomparabil mal mic, aşa că lucrarea noastră nu va putea lua proporţiile lucrării publicistului francez. Pe de altă parte, la noi nu domnesc, cu atlta spirit exclusiv, deosebite şcoli literare, reprezentate fiecare printr’o întreagă pleiadă de talente superioare — cum e cazul în Franţa, cu naturaliştil, idealiştii, simboliştii, decadenţii, magii şi alţii. Totuşi şi la noi aă început a se accentua deosebiri de curente, dacă nu de şcoli, şi fiecare e repre zentant prin ctteva talente. Din cercetarea noastră curentele acestea se vor accentua de sigur şi mal bine.
Vom mărgini cercetarea noastră deocamdată la acel scriitori a căror valoare nu mal poate li contestată şi cari pot fi clasaţi şi într’o literatură străină. Când vom fi terminat cu aceştia, vom căuta să obţinem un răspuns şi de la acel cari, încă începători, totuşi ad dat dovezi de talent, şi cari pot să dea nişte păreri personale de oarecare valoare.
Resultatele cercetării noastre le vom da pe rînd în rubrica noastră literară, căutând a fi cu totul credincioşi modulul personal de a vedea al fiecărui literat.
gramele respective, a munci 27 ore pe săptă-mină (2t la şcoala Normală şi 6 la Liceti).şicu două directorate, din cari numai cel de la LiceO este d’ajuns să absoarbă ţoală activitatea unul om conştiincios. F.I bine, coiectivistul nostru a crezut că această muncă nu-I d'ajiins pentru puterile sale, şi a stăruit să fie nurnit, ba s’a recomandat chiar el singur inspectorului şcolar, şi ca membru în comisiile pentru examinarea elevilor pregătiţi în particular, cari afl funcţionat la Liceft şi la Institutul de fete Filipide.
Iată dar un singur om cu şea se sarcini de împlinit în acelaşi timp, cu şease lefuri şi diurne, cari adunate, dau aproape 2000, două mit lei, pe lună.
Dar venind vorba de comisiile examinatoare ale cursului secundar, mal e şi alt ceva. In aceste comisii unii membri aă lost cu desăvîrşire neeomputenţl în materiile examinate, aşa că asemenea examene erafl nişte adevărate caraghios-lîcurl. Se citează chiar in gura mare cazul că la unele materii elevii şi elevele pregătite în particular aă fost chestionaţi de înşişi profesorii preparatori şi, ceea ce-I mal trist, că li s’ar fi spus chiar de mal înainte chestiunile propuse.
Cu examinarea elevilor de şcolile primare preg tiţl în particular, acelaşi sistem de căpătuială s’a urmat.
In această privire, regulamentele şcolare prevăd că se vor examina copil la şcolile publice cete mal apropiate de domiciliul părinţilor saă de şcolile private, unde s’aă pregătit copil. Cu toate acestea revizorul şcolar actual, un domn Ionescu, a găsit cu cale să trirneată spre examinare asemenea elevi şi eleve numai la acele şcoli unde se atlă institutori colectivişti saă prietini personali d’al revizorului. Ast-fel la şcoala Cuza-Vodă s’aă trimes spre examinare toţi elevii de la şcolile private israelite. Ce se întîmplă însă ? Şcoula Cuza-Vodă, găsindu-se în partea din vale a oraşului, a fost inundată şi ea; din această cauză chiar proprii săi elevi aă trebuit să fie examinaţi la şcoala No. 1 de băeţl. Totuşi, aceasta împrejurare n’a împedecat pe revisor d'a rîndui ca tot institutorii de la Cuza-Vodă să fie examinatorii şi celor-lalţl elevi. Şi pentru ce? Pentru că, intre aceşti institutori se găseşte şi un domn Schraider, intimul şi secretarul revisorulul. Curat lucru să fie aceasta? Ne îndoim, dată fiin i firea colectivităţii.
In tot cazul, măsura aceasta loveşte în demnitatea institutorilor de la şcoala No. 1 de băeţl, cari aă fost sistematic înlăturaţi, de şi, cum am spus, examenele se ţin în chiar şcoala lor.
Măsura loveşte apoi în toţi institutorii vechi cu merite şi cu greutăţi familiare, cari se văd desconsideraţi şi lăsaţi la o parte, fără nici un motiv altul, de cît acela de a căpătui pe protejaţii prefectului saă pe prietin I şi tovarăşii de petreceri al revisorulul şcolar.
Cititorii noştril aă putut vedea că această inte esantă şi ins'ructivă cercetare literară e deja începu ă din No. 491 al Epocei.
Cel d’iotU care a fost chestionat, de către reporterul nostru, e marele nostru savant şi poet, d. B. P. Ilasdeu.
Du(jă d-^a va veni rîndui d-lul C. D brogeanu-Gherea, ale cărui vederi, asupra literalurel noastre, vor fi expuse, în toată Imparţialitatea, îu coloanele Epocei.
mepocâ‘‘1Tprovincie
IUn Galaţi
Tendinţa d’a căpătui pe favoriţi este fără margini la colectivişti.
Lege, ruşine de lume, stînjinirea intereselor publice, nedreplâţirea altora, imposibilitate materială d’a îndeplini sarcinile ce’şl iaă pe umeri, toate aceste sînt nimicuri pentru conştiinţa unul colectivist, cînd e vorba d’a pune mina pe cî-te-va sute de tel.
Această patimă colectivistă s'a observat şi cu ocazia examinărel elevilor pregătiţi în particular la Galaţi. Lăsînd la o parte zăpăciala ce de la îneeput s’a produs cu numirea in comisiile do examinare a unor persoane moarte saă absente din oraş de ani întregi, despre cari presa a vorbit îndeajuns, dar apoi în comisiile rămase definitive, nu s'a avut îu vedere alt-ceva decit îndoparea favoriţilor cu diurne şi cumuluri gras plătite.	_
Un cas tipic de ast-fel de lăcomie lupească ni-1 prezintă însuşi directorul Liceului, d. August Frăţilă. Acest domn este profesor de limba Ro-mină, cursul superior, şi director al Liceului, profesor de Filosofie şi Pedagogie şi director la şcoala de aplicaţie al şcoalel Normale. Vra-se zică cu două catedre, la care e dator, după pro-
tur«-, constituiţi eu un capital pe acţiuni de 600,000 lei de către d. Iosef Th. Oroveanu, F. M. I.ehrer, OhrlsUcbe Ale-xandrlfi, etc., cu scopul de a cultiva, exploata şl face comerţul de vinuri romîneştl sub denumirea de Distileriile Uuite, îşi va începe în curînd operaţiunile.
Pentru ajungerea scopului. Societatea va face uimitoarele operaţiuni:	ţ
0)	comerciul de vinuri romîneştl, produse din proprietăţile
el cumpărate;	.
b)	distilarea vinului, tescovinei, drojdiilor de vin şi a fructelor;
c)	distilarea vinului pentru cognao; «
d)	fabrioarea de llquorurf, amaruri, bitter etc. ;
e)	prepararea vinurilor musoase (Şampanie), vermutul, etc.;
P exportul de vinuri şl a derivatelor lor;
g)	operaţiuni de ooralsslon şl Incasso ;
h)	Participarea directă sad prin asoclaţlune la întreprinderi de comerclti ;
t) scomptarea şi reescomptarea portofoliului;
j) Luarea de avansuri de bani pe deposit de efeote şl mărfuri aparţinînd societăţef ;
h) deschiderea pe seama socletăţel de compturl corente ou alte case de comerciii, societăţi sad birul din ţară şl străinătate ;
1)	Cumpărarea de proprietăţi lmobllare şi facerea de împrumuturi hypotecare;
w») a face în genere ori ce operaţiuni de comeroid pentru ca societatea 8ă.?i poată atinge scopul.
luceuiliiii «lin Ştefăneştî
lată ultimele detalii, asupra teribilului incendiu care a prefăcut în cenuşă tirguşorul Ştefăneştî, din judeţul Botoşani
*
* *
ŞTIRI ECONOMICE
Drumurile de fer electrice în Europa sunt puţine faţă cu cele 12,000 mile ale Statelor Unite. Numărul drumurilor de fer europene, care era în 1896 de 70 şi în 1898 de 11X, atin-gead la începutul acestui an, 160. întinderea lor a crescut de la 902 la 1869 kilometri. Germania ţine primul rînd cu 042 kilometri şl 1,631 vagoane-motoare : apoi Franţa cu 279 kilometri şi 432 vagoane-motoare; Anglia, 127 şl 200; Italia' 116 şl 289 ; Austro-Ungarla, 84 şi 194; Elveţia, 79 şi 129 ; Spania, 47 şi 40 ; Belgia, 36 şi 73; Rusia, 16 şi 48; Serbia, 10 şi 11; Norvegia (cu Suedia) 7-50 şi 15; Bosnia, 5.60 şi 6; Romînia, 5.50 şi 15; Olanda, 3.20 şi 14 ; Portugalia, 2.80 şi 8.
* * *
Ideea de a creea un biurod pentru protecţiunea internaţională a lucrătorilor, emisă de către d-nul Teodor Curţi, membru în consiliul naţional al Elveţiei, a fost acceptată de că ere mal mulţi deputaţi austrlacl şl de către dr. Leoher, care a propus în Cameră să se înfiinţeze un servicii! internaţional cu privire la statistica socială.
* * *
La Filadelfia s’a inaugurat un nod muzed oomerclal. D. Mac Kinley a presidat serbarea la care a asistat repre. zentanţll Camerllor de comerţ din America de Sud şi Centru, precum şi preşedinţii tuturor Camerelor de Comerţ din Statele-Unite.
* * *
După Deutecher Economist băncile germane erad la începutul anului în număr de 147, din cari 98 de credit, 8 de emisiuni de bilete şi 41 bănci hypotecare. Capltalul-acţiunl al acestor bănci reprezintă un total de 1,933 milioane de mărci. Rezervele lor se ridică la suma de 414 milioane, iar capitalul obligaţiunii atinge 10,535 milioane.
* * *
Datoria proprietăţel funciare în Rusia, după comitetul creditului funciar, se ridica în 1896, pentru 66 ţinuturi, la suma de 1.313 milioane de ruble. Printre proprietăţi, 43% sunt datoare. Datoria cea mal considerabilă (70 — 90%) apasă proprietăţile din Kherson, Livonia şi Esthonia.
Sunt 10 ţinuturi în cari datoria nu întrece 1% din valoare ; ele sunt situate la frontierele Imperiului. Datoria pe hectar variază după ţinuturi, între 2 ruble 87 kopeiel (Perm) şi 08 ruble 32 copeici (Kursk). Datoria creşte din an în an. In 1890, diferitele bănci emisese 1618 milioane de obligaţiuni hypotecare în ruble de credit, peste 2% milioane ruble metalice, aproape 7 milioane în mărci germane şi 80 milioane de ruble obligaţiuni cu prime de către Banca agrară a nobilimii.
+ * *
Suprafaţa cultivată anul acesta ou sfeclă de zahăr a scăzut în Franţa ou 7.2 la 100. Ea a scăzut de la 249,000 hect. la 231. In întreaga Europă reducerea este de 3 la 100 ; 1,586,000 hect. contra a 1,531,000 în anul trecut.
* * *
Societatea pentru comercial şi industria vinului, «Vinicul-
Focul a luat naştere de la brutăria Evreului Osias, pe la orele 12 din noapte, prin aprinderea coşului. Ajutat de un vint puternic, care sufla din spre malul Prutului, focul s’a întins repede la casele vecine, toate construite în paiantă şi acoperite, în mtre parte cu stuf.
Pe la 3 ore dimineaţa, o stradă întreagă a tîrguşorului ardea.
Subprefectura fusese deja prefăcută în ruină şi incendiul ameninţa acum să cuprindă localul primăriei şi al percepţiei, situat alături.
Din localul subprefectureî, a putut fi scăpată archiva. Mobilierul a fost în mare parte deteriorat.
*
* *
Simbătă la orele 6 seara, focul nu era încă stins.
S’au mai trimis la Ştefăneştî pompele din Iaşi şi Dorohoi, pe lingă cele din Botoşani, sosite de ieri dimineaţă.
*
* * _____ Asupra tirgulut Ştefăneştî, din judeţul Botoşani, care, în momentul cînd scrim aceste rin-duri e în flăcări, putem da cititorilor interesante relaţiuni. Din ele se va vedea că încă din veacul al XVI-lea, rînd pe rînd a avut a suferi numeroase prădări şi devastări.
Aşa, in anul 1509, acest tîrguşor a fost prădat cu desăvîrşire de Poloni, în trecerea lor pe acolo Nu trecu mult şi la 1512, Tătarii, sub conducerea lui Betgherel, prădă iarăşi acest mic tîrg, impiedicîndu-l ast-fel în desvoltarea sa După mo irtea lui Simian Movilă Vodă, i-vindu-se neînţelegeri pentru domnie între fiii săi şi ai lui Eremia Vodă, o crîncenă luptă se dete lingă Ştefăneştî, între Mihai Eremia Movilă, ajutat de Turci, şi Constantin Simion Movilă, susţinut de Poloni. Domnia fu luată, într’adevăr, de Constantin Movilă, dar Stefă-neştii iarăşi se transformă în ruină. Aproape de această localitate, s < spune că un căpitan de haiduci, Turculeţu, cu o mină de oameni a ţinut piept unui numeros corp turcesc.
La anul 1713 se construeşte de către Turci un pod peste Prut, pentru a înlesni trecerea oştirilor de la Hotin la Ştefăneştî, ceea ce a dat ocazia ca tîrgul să fie din noă expus la dese prădăciuni.
După atîtea succesive nenorociri, abia acum în urmă Stefăneştiî încep a se desvolta. El numără astă-zi o populaţie de 3,250 locuitori. Are o biserică, o şcoală primară de băeţl, una de fete, un oficiu telegrafo-poştal şi o judecătorie de pace. E reşedinţa sub-prefecturei şi a unei companii de dorobanţi.
Şi astă-zi vestea tristă care ne-a sosit, cum că tîrguşorul e în flăcări, întăreşte mai mult credinţa tuturor că acest orăşel pare a fi, într’adevăr, blestemat!
Starea A. S. R. Principele Ferdinand continuă a fi mulţumitoare. Forţele revin pe fie care zi.
Lungile svferinţl ale Augustului bolnav fac însă ca slăbiciunea să fie încă mare. M-dicil curanţi cred că numai în Septembrie viitor, A. S. R. va putea părăsi Sinaia pentru a merge în străinătate.
Este probabil că Augustul bolnav va petrece iarna viitoare în străinătate.
Următorii candidaţi au reuşit cu succes la examenul I de Drept, obţinînd cîte trei bile albe : Arghir Vasile, Apostol I., Enescu Fotin, Mavrodin N., Mincule-scu L., Naumescu L. Const., Niculescu N. Ioan, Pârăianu I., Zăgănescu şi Ulvi-nianu V.
Ajutorul subprefectureî, d. Gh. Popovici, alăturea cu primarul comunei, d. N. Budeţ, scoţind oamenii din sat, au încercat să lupte contra incendiului. încercările au fost însă zadarnice, căci incendiul, ajutat de vint, a cuprins îndată şi strada care duce spre Botoşani.
Pe la orele 4, s’a telegrafiat după ajutoare.
*
* *
Herţa (Dorohoirt), a fost permutai tn aceeaşi calitate la ocolul Curtea-de Argeş, In locul d-lul Slelian Donea.
D. I. N. Bftne-cu, actual ajutor la judecătoria Olt, jud. Olt, se numeşte judecător la ocolul Ilerţu (DorohoiO), In locul d-lul N. Ştefânescu.
‘ D. G. Constantinescu, actual ajutor la judecătoria ocolului 1 Caracal, a fost numit judecător la ocolul Dâmieneşll (Roman), In locul d-lul 1. Dimitrescu.
D. Al. Nicolafl, actual judecător la ocolul 2 Buzâfi, a fost permutat în aceeaşi calitate la ocolul 2 Ploeştl, în locul d-lul Octav Tur-culeţ.
1). Savu Christescu, actual judecător la ocolul Ianca (Brăila), a fo-t permutat In aceeaşi calitate la ocolul 2 Brăila, în locul d-lul I. G. Florian.
D. Ovidiu Burcă, actual judecător la ocolul 01te(u (Vilcea), a fost permutat tn aceeaşi calitate la ocolul Ianca în locul d-lul Sava Christescu.	-
D. D. Lăceanu, actual ajutor Ia judecătoria ocolului Drăgăşanî (Vilcea), a fost numit judecător la ocolul Olteţu, în locul d-lul Ovidiu Burcă.
D. C. D. Barzon a fost numit ajutor la judecătoria oc.dulul Drăgăşanî, în locul d-lul D. Lăceanu.
D. Aurel Varlam a fost numit ajutor la judecătoria ocolului Oltu, tn locul d-lul I. N. Bănescu.
Pînă ieri la orele 5, cînd am primit ultimele telegrame asupra incendiului, arseserâ 254 de case. Focul nu putuse fi încă stins, de şi două pompe cu 20 de pompieri din Botoşani se aflau la locul sinistrului.
S’au petrecut scene sfîşietoare. Oamenii, surprinşi în somn, fu-geaă desbrăcaţi în toate părţHe. Se crede că mulţi copii aii fost prada flăcărilor.
Mizeria este foarte mare. Popu-laţiunea refugiată pe dealurile vecine duce mare lipsă de hrană.
In sfirşit. S’a găsit un loc şi "pentru d. Italin Verieeanu, despre care de atîtea ori a fost, vorba ca să (ie numit secretar general al ministerului de interne.
D. Verieeanu a fost numit în comisi-unea pentru modificarea legel sindicilor. Felicitările noastre.
D. An. Stolojan, ministrul domenilor, a inspectat ieri Sîmbătă, şcoa'a veterinară superioară, de pe cheiul Dâmbo-vitel.
D. Dim. Sturdza, primul-ministru, nu va pleca în concediu de cît în a doua jumătate a lunel viitoare, din cauza vizitei Principelui Bulgariei, fixată, precum să ştie, la 15 Iulie.
Persoane'e oficiale care vor însoţi pe Principele Bulgariei în România sunt d-nil Stoilof, ministru preşedinte, d. colonel Petrof, ministru de resbel, precum şi d. Stanceff, secretar particular.
BURSA
Pe ziua de 27 (9 Iulie) Iunie 1897
DIN STREINĂT\TE
(prin fir telegrafic)
DIN BUCUREŞTI
(Dapă cota oficială)
*
* *
Mişcarea în magistratura
Următoarele numiri aă fost făcute la ministerul justifiel:
D. G. A. DrăgbicI, actual judecător de instrucţie la tribunalul Iaşi, a fost permutat In aceeaşi calitate la trib. Ilfov, în locul d-lul Ion C. Oteteleşeanu, numit judecător sindic la acelaşi tribunal, în locul d-lul Ha-giopol.
D. Lazăr Bădescu, actual jude sindic la trib. Prahova, a fost permutat în aceeaşi calitate la trib. Buzăfl.în locul d-lul Eugeniu Vincler, numit judecător Ia ocolul 2 BuzSfi, în locul d-lul Al. M. Nicolau.
D. P. Hagiopol, actual judecător sindic la trib. Ilfov, a fost permutat în aceeaşi calitate la tiib. Prahova, in locul d-lul Lazăr Bădescu.
D. M. C. lorgulescu, actual judecător sindic la trib. Constanţa, a fost permutat în aceeaşi calitate la trib. Tecucifi, în locul d-lul Al. Ioan.
D. Chr. Georgescu, actual procuror la tribunalul Constanţa, a fost numit judecător sindic la acelaşi tribunal, in locul d-lul M. C. lorgulescu.
D. G. Boteanu, actual procuror de secţie la trib. Iaşi, a fost numit procuror la trib. Constanţa, în locul d-lul Chr. Georgescu.
D. Iritnia Gheorghiu, actual procuror la trib. Ialomiţa, a fost permutat Iu aceeaşi calitate la trib. Putna.
D. Stelian Bonea, actual judecător la ocolul Curtea-de-Argeş, a fost numit procuror la trib. Ialomiţa, In locul d-lul Irimia Gheor ghiu.	lH|I
D. N. Ştefănescu, actual judecător la ocolul
VIENA
Napoleonul • • • •
Ribla.............
Credit. Anst'lt • • Cred. fonc. auatr. •
*	un*ar • • • Dram de fler austr. Lombarde. • • • •
Alpine............
LosuiI turceşti. • • Rentă	hîrtie austr •
■h	arg.	*	•
*	aur	*	•
*	*	nu gară
BERLIN Napoleonul . . . Rubla	. . .	.	.
Disconto .... Sooimb-Londra. .
<	Paris	.	.
« Amsterdam 4	Viena	.	.
4 Belgia. .
4	Italia	.	.
9.52 120.75 369.25 4 4. 398. 352.20 85.70 116 60 56 60 102.10 102. 6 123.15 122.85
16.26 216.26 205.90 20 30 81.06
168.65
169.65 80.75 77.40
PARIS Banoa Otomană . . 562. Losarl Turceşti . . 108.50 Impr. EgyptUn . .	—
4 Heie< io. . . . 122. Drum de fer austr. . 764.
Alpine............251.
Renta Fran. 3»/* % . 107.57 4	4	3%	.10165
Renta Italiană . . . 98.97 4	Ungară	.	. .	—
RENTELE ROMÂNE
BERLIN
Renta Rom. 5 % 101.
4	4	1890 4 % 90.50
4	4	1891 4 % 89.75
4	4	1890 4 % 89.60
PARIS
Renta Rom. 5 % 100.25
4	4	4 %	-
4	4	1896	4%	—
FRANCFURT
Renta Rom.	5%	manq.
4	4	4%	-
Impr.
5% Renta peroetuă 6% II. amort. 1881
de stat romtn
103
100%
99%
W»/J
957*
5% -	- (Iu». 1892)
6% 4 4 cin 1893 .
6% 4	4 1894 iut. .
4'Vo 4	4 (Im. 32*/, mii.) t>V/t
1% *	* (Im. 50 rad ) . 89
4% ■*	4 (Im. 274 mii.) 89%
4% 4	4 (lm.45 mii.) 91 89
40/0 4	4 (Im. 120 mii) 94 89
4% 4	4 (Im. 90 mit.) 96 89
5% 4 C. F. R. (Conv.
6o/0 Svîhversohr).
0% Obli*. St4t (0. rur.) 10274 10 Oblig. Casei Pens. — a 800 lei
împrumuturi de oraşe
57o Oblig. O. Buo. 1885 . 96 Idem Idem 1884. . —3
4	4	1888.	.	-
4	4	1890.	.	97%
41/,	4	'	1895.	.	96%
împrumuturi de Societăţi 6% Sor. fono. rurale. . 92% 6% 4	4 urb. Buc. . 88%
5% 4	4 4 XaşX. . 84 l/t
Acţiuni
1845
201
Banca Naţ. Romîniel Banca Agrlo- lă. . . .
B mea R mînleT . . .
Soo. asig. Dacia-Rom. .
4	4	Naţională. .
4	4	reas. Patria .
4 ri-m. c*»ns. lao. pub.
4 de Basari arttflo. .
4 p. fbbr. hîrr. Bistriţa 4 p. furn. mllit. şi îfiQ. — 4 p. e&I fer. şl tramway 820 4 Baia Centrală. . .IM)
419
460
115
155
335
SCHIMB
Londra
4
Paris .
Viena .
4	.
Berl'n.
. oek. 3 luni. . cek. 8 luni. . cek. 8 luni. . cek. 3 luni.
25.21% 25 12% 100 35
211'/. 209'/t 123 80 122.93
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
6
MASS0N FORESTIER
IN ORAŞUL CRIMEI
ROMAN
—	EH?... A! aşa-I! Da! sunt în cîştig, zise Vomncea cu un rîs cain forţat. Haide, merg la cel-alt tabloti, la stingă.
Voroncea abia pusese miza lui cînd şeful partidei tocmai striga:
—	Nu se mal poate pune nimic. Bila se svîcni cite-va < lipe, pe urmă îşi încetini mersul şi apoi se opri:
—	Pulru-spre zece.
Cîştigase.	.
Eoullas abia îşi putu reţine un ţipăt de bucurie: bâga în buzunar 10.000 franci.
—	Uf! zise el sculindu-se de o dată, ies puţin afară.
—	Chiar cînd cîştigl, domnule Voron-cea, tot nu-I bine, că-ţl vine sîngele la cap de emoţie şi se poate, Domne iereşte ! fntinipla cine ştie ce.
Inchipueşte-ţl că rămăsesem numai cu miza!
Şi întinzînd Romînulul amindouă mi* nile, îi zise:
—	Dacă pofteşti, eşim 1
Dar Voroncea nu se prea grăbea. Ră-
mase ţintuit locului, privind la atîtea bancnote şi aur—par’că el n’avusese nici o dală!
Apoi pe un ton melancolic, zise:
— Iatâ-ţl banii, amice! Ia-1 !...
... Ce? îl numeri? Oh ! e de prisos. Ba faci bine. Ce crezi n’aş fi in stare să fur ceva din banii încredinţaţi mie ? Cît de cinstit să fie cine-va şi la joc tot devine hoţ une-orl.
Şi Voroncea se sculă, şi plecă. Baptis-tin rămase nedumerit cît-va timp. Nu ştia : să se ia după Romîn ? să-I ceară scuze? să-l mîngiie? or să-I ofere chiar un mic ajutor?
Şi în timpul cît gindea aşa, Voroncea se ‘depărtase de-a binelea aşa că atunci cînd voi să se ia după diosul, nu mal ştiu pe unde s’apuce.
CAPITOLUL V
Era o vreme din cele mal frumoase.
Nici o dală marea nu fuse mal albastră si aerul mal limpede.
* Baptistin tocmai se deşteptase şi şe-zînd încă în pat căzu pe gîndurl.
Ce să facă? Să răminâ la Monte-Carlo ? să plece ? Ce să facă ?
Sosise în oraşul ruletei cu zece nul de franci. Şi avea acum mal mult de două-zecl inii.
— E frumuşică sumă, e drept, dar de la Monte-Carlo să pleci numai cu atita? Seade urît.
Şi se hotărî să rămînă.
Da, să rămînă, dar glasul prudenţei, îl aminti că era cît pe ce, de două ori,
să piardă totul, că dacă cu două-zecl de mii de lei nu poate încă să-şi asigure un traiQ cu totul neatirnat, tot sînt ceva.
Atunci o să plece, da! e lucru hotă-rit: o să plece !
Dar la gîndul acesta de plecare, îşi
aminti "că n’a văzut încă măcar localităţile cele mal principale, de prin pre-juriml. N’a văzut nici Eza, nici Roque-brune, nici chiar Menton.
0 să-l rldă lumea dacă o spune că fiind
la Monte-Carlo n’a vizitat aceste localităţi.
Şi atunci îl veni în minte să se ducă să caute pe Portughez ca acesta să-l întovărăşească şi să-I arate localităţile frumoase.
*
* *
Iată-I pe Don Miguel. Ese dintr’o circiumă murdară, ce dă de bănuit, în fundul unei uliţl înguste, circiumă în care furnică mal ales NapolitanI in zdrenţe.
Văzîndu-1 venind de departe, pe Eoullas, Portughezul îl sări înainte şi I spuse că dacă îl vede une-orl prin asemenea locuri, pricina ecă,în calitatea-I de consul, are cîte o dată treabă şi pe aci.
—	Te caut, scumpe amice, de vre-o oră. Sint hotărît să plec. Şi mi-am propus să iatî prînzul la Menton, vil cu mine? Sînt cu trăsură.
—	Cu plăcere, dragă domnule.
Mă simt chiar măgulit de invitaţie.
... Şi totuşi bravul consul părea cam zăpăcit; ochii II eraO tulburi, hainele in neorînduială; ghetele murdare; părea să nu fi dormit de loc noaptea.
Dar de atabil, era afabil ca în totdeauna.
—	Şi cînd zici, amice, că vrei să părăseşti principatul ? Mîne ? Ah! da nu-ţl daă eă drumul. Te scot din vagon, z60!... Şi acum vrei să străbaţi in lung Coasta de-Azur? Bine! Cunosc etî un drum care duce numai printre măslini. Mergi la umbră şi al tot timpul dinaintea ochilor marea albastră.
... Ceva delicios!
Cînd se întoarseră, plini de praf, Soarele era deja jos de tot pe orizont.
—	Â propos, zise Eoullas, n’aş voi să plec fără să-mi iaă ziua bună de la d. Voroncea.
—	Dar unde îl pot găsi acum.
—	La Moil* d’Ornw. Ieri ştiQ că şedea încă acolo. Dar ce să tot vorbim ?
—	Hal să ne repezim pînă acolo.
—	Hal. Apoi o să ne mal periem niţel c’o să se uite lumea la noi.
Şi adresîndu-se vizitiului, zise :
—	La Ploile d’Onent.
*
* *
Ob ! ceva groaznic, înfiorător, se petrecuse aci.
In biuroul hotelului, doi indivizi—arătau să fie oamenii poliţiei — pun întrebări peste întrebări.
Prin coridoare, lumea aleargă încolo şi încoace.
In bucătăria, deschisă se vede o chel-neriţă care istoriseşte bucătăresei ceva, cu glas încet, şi ambele femei oftează, ştergîndu-şl din cînd în cînd cîte o lacrimă.
Cînd intrară Eoullas şi Portughezul văzură pretutindeni consternare.
—	El, ce-I ? întrebă Don Miguel.
—	Ah ! Domnule, s’a sinucis !•—A fost aci poliţia şi l’a luat.
(Urmarea In numărul de mline)
www.dacoromanica.ro
EPOCA
ULEIURI MINERALE
PENTRU
UNS MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
PRODUSELE FABRICEÎ
STEAUA ROMÂNA
Societate anonimă pentru Industria Petroleului
C apital social: Lei aur 10,000,000 «lin care lei aur 7,000,000 deplin vărsaţi.
Pentru COMENZI şi I NFORMI AŢII) NI
A SE ADRESA
REPRESENTANTU LUI GENERAL
T. ZWEIFE
BUCUREŞTI	GALAŢI
Calea Moşilor, 31. Str. Egalităţel, 16.
IAŞI
Str. Mitropoliei, 8.
vechiulmagasin
DE
LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE
ŞI ORl-CE INSTALAŢIDNf
MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER
61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis ie Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa.
UAI de ABURI Ilif/ienice
recomandate de toţi medicii celebri, poate să facă orî-cine în casă
nusuni sistematice
•	nrr «p-d nnuDDnr a m
CU AER COMPRIMAT

ATELIER I>E LACATESiERIE
Şl fJEJVritV CO iY/STUVCŢI VNE B E EEU
1. I I V u
Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fier pentru Binale precum : Grilage Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. Specialitate : Florărie, Sere, Grădine de turnă. Balcoane de fler, etc. etc.
Se primesc comande pentru provincie:
PKEŢURI MODERATE
E. DEMETRESCU MIREA
BUCUREŞTI. —No. 31, STRADA CAROL I, No. 31
CEL MAI MĂRE DEPOSIT
DE
CURELE ENGLEZEŞTI
I>e la H. E. YORRIS €o., Eoudra
Articole Technice. — Tuburi de Cauciuc. — Pompe, diferite sisteme.—Muşamale pentru producte.—Arme pentru Tinat. — Cartuşe. — Revolvere. — Robinetărie. Absest. — Ittanometre. — Rronacerie,
SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE
INSTRUMENTE MECANICE. - METALURI.
ŢEVI DE FIER. — ŢEVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc.
Depositul general al Sobelor Americane „LONHOLDT’S,,
CLOSETE «tont a l’egout» bigienice şi sistematice STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURI şi DULCEŢURI
hermeticeşta închise, de toate mărimile Unicul DEPOU în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBRtJDER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LAMPl ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WUNDER», toate cu aer.
TEIRICH & fi
BUCUREŞTI
O.—Strada Berzei,—O. INSTALAŢIUNI
TELEGRAF GAZ şi APA
Lumină incandscntă
pentru
Gaz aerian
Aparate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - Biurou de construcţie. - Export
Avis Important
_ Se face cunoscut onor. vizitatori al staţiune! Buşteni, că Hotelul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente în condiţiunile cele mal avantaaioase. cu ziua, luna safi sezonul.
Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lul Simulescu.
Noul antreprenor-Hotel Buşteni.
IU arondat Pe termenul dela 23 A-UXS dl eiiudl prilie 1899, moşia Plă-cinta-Slobozia-Conachi, jud. CovurluiO, o oră de la gara Independenţa, circă 2.700 fălci, pămînt roditor, populaţie deasă, la adăpost de inundaţie.—.adresa :
Vogoridy, 36. rue Emrie ţ d’Arlois, Paris.
RAIA REGALA
Puiuţul Eforiei. — BULEVARDUL ELlSABETA
8e educe la eunoştlnţa Onor. Pnblio oX acest Ştie biliment oare are cea mal frumoasX şl oonfortabl-l-Instalaţtnne, situat în centrul Capitalei, deservS bSa ou preciurlle următoare :
Secţinnea Iiyg-ienicft. LUX, Coprinde trei cabine, una balgnoire de porcelan cu trei duşe diferite oalde şl reol; alta de «buri (Rusească) şi a treia salon toaletă, lei 3.20 CLASA I, Aburi (Rusească) cu diferite duşe calde şl reci, lei 1.70; Balgnoire de porcelan cu duşe, lei 1 80. CLA8A II, Aburi (Ruseos că cu duş*», lei 1.—; Baignr.ire de zinc, lei 1.20 ; Vinerea şl Duminica baia de aburi fără rufe, 50 b Secţiunea de liydroterapie. 1) Hammamue baie Turco-RomânS imprtunâ cu duşe diferite cald-şi reci şl masage. ltî 2.—; 2) Du*e en jet. ploae ploee £n cercuri, aooţlane, basin şi în diferite al,)l aparate. 80 b ; Piscina în timpul vereî, 80 b Rnfărta şl săpunul sunt coprinse în preciurlle indicate Abo-nam.nte ou reducere.___Direcţiunea
La Typografla ES‘OCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 4ft bani kilogramul în pachete de cîte 10 kil
FiBRIUILE UNITE ROMÂNE PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
FĂRĂ YITRIOI.
Lipsit de ort-ce inconveniente, atît sanitare cît şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţinne, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNATORIE de ARMĂTURÎ de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco.
AVIS IMPORTANT
Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că ain mutat
fabricele mele de:
Umbrele, Corsete şi Cravate
din STRADA GABROVENI Mo. 47
în STB ABA CAII O E JYo. fii (etagiul de sus)
FOST DEPOUL D-LUI PBAOEE .LA UB8U-.
Fiind foarfe bine asortat spre a putea satisface orl-ce cerere a onor. public, rog să bine-voiască a visita Depoul mefl unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor cât şi preţuiile foarte convt-nabile.
Cm distinsă stimă, I. MIOSEUVBAMJJM. Sucursale : Calea Victoriei No. 8 şi Mo. 33 şi Str. Şelari No. 22
IOHN PITTS
BTTCURESCL—Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi)
REPRESENTAT PRIN
LOUISSCHONDORF
Cel mal vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felul
Garnituri de treerat (Sistem perfecţionat). Maşini de secerat şi legat MAŞINI DE SEMĂNAT IN LAT ŞI IN RINDURI
MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE
Din renumita fabrică PETZOLD & Comp. ING. LIMITED, Berlin
PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului.
Din renumita fabrioă F. Zimmermann & Comp. (S oo. p. A.) Halle S|s Germania
BIUROU TECHNIC pentru instalaţiunl de forţă şi lumină electrică, precum şi pentru cele-l’alte instalaţiunl electro-technice.
MAŞINI DE SCRIS (sistem american).
Depofi permanent de tot felul de maşini pentru agricultură şi Industrie, precum:
Motoare, Vînturătoare, TriorI, Batoze de porumb, Maşini de huruit, Maşini de presat orz saă ov6z, Muşamale impermeabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoară de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, In Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mar! din Franţa, afi găsit o mearte crudă, nu putem Îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corpo-ta'e. Aceste asigurări car! se fac de so-listatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, în schimbai unul premiâ minim se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: uu advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu le! 50.000.
Societatea anonimă a hTrtiilor Âbadie din Franţa
Cu mar! sacrificii şi în urma unei ana* lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA
Singura hîrtie de orez de Panama care;
Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u eonţme un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hlrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-1 al hîrtieî < Panama* : Bucureşti str. Pînzarl No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandele în Romînia.
AVIS
Se caută asociaţi pentru exploatări petrolifere; siguranţă garantată. Doritorii de a se asocia la această întreprindere, să se adreseze la administraţia acestui ziar, sau la d-nul C. Pâunescu, strada Sfânta Vineri, No. 3. — BucurescT.
M. KOHAN Galaţi şi Brăila
REPRESENTANT ŞT DEP0S1TAR
PENTRU FABRICELE RENUMITE iN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE CU A RE ROUTEER, I lena
Aparate de Ape Gazoase, Syfoane, Umplutoare, Sticle, etc. etc.
S. REICH & C-ie, Viena
Sticle pentru sifoane din Bohemia, Sticle pentru limonadă, Sticle pen-________tru vinuri, pentru bere, şampanie, rognac, etc. etc._
BRATBT & HINGHLIFFE Limited Mancliester
Aparate do fabricat Apa Gazoasă, Umplutorl englezeşti «Monarch». Sticle, etc.
1>ABT 1*YEA]¥I>S Limited Barnslej^
STICLE englezeşti pentru limonada
UMPI.UTOR englezesc cuuosciit «a cel mal bun, zis şi «Rapid Paragon», etc.
ItlH V »»" IHHtSOX tiamsleţ/
SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE
M*reţurf carenţe tlu/tă cei'crc gratis	fi'imc»
99
VULKAW
99
M A ŞINE UNEI. TE
1‘K.Vritl FER ŞI LEMN
T
IPOGAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
IVUSCHINENFABiKS - ÂCTIEN -GESELLSCHAFT
.	FOST
GUTJAHR & MULLER - REINHARD FERNAU & C-nie
BUDAPESTA	VIENA
CONSTUCŢIUNI de MORÎ sistematice şi fnrniiurl de ori ce Maşini pentru industria Morăriel. 36 Mori instalate în România.
SITE OSCILATORII patent Gutjalir—M(il-ler—Soder, fie-care sită înlocuesce 4—5 cilindre. consumă cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdruncinâ clădirea. Instalate în moara fraţilor Paxi-nos (Prahova).
MAŞTNI de curăţit şi sortat grîul MAŞINI de curăţit grişurl patent „Hagen-macher“.
MAŞINI de curăţit şi sortat grişurl patent „August Schnetzei*.
MAŞINI „VICTORIA" patent Higeinbottom MORI TRANSPORTABILE. PIETRE de moară de la Fertd S. Jouarre.
STRUNGURI MAŞINI de centrat MAŞINI de găurit MAŞINI de fresat MAŞINI de tăiat şuruburi FERESTRAE circulare şi cu panglică
MAŞINI de foarfecat PRESE hydraulice CIOCANE do aburi MACARALE
MAŞINI de încercat tuburi, arcuri şi orl-ce alte materiale.
APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS)
Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint.
Multe autorităţi medicale ah recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul săă cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatori generali: D-nil laxăr 4» Verxar în Braşov
tru Capitală la D-nul VASILE CRETQIU s‘r*l‘.TrTACI
^Xw^jn-ovincte la <1 i t V ri 11 depoMitarf principali.
STABILIMENTUL DE ARTE GRAFICE
I. ¥. S © C E C Ă
59, Strada Berzei, 59
se recomandă pentru efectuare de
DV Clişeuri In Zinc
prin instalaţiune de lumină electrică pentru repro«lueere exactă a orl-ce fel de original, fie fotografie, pictură, desem-nurl in creion, cretă saO aquarelă, precum şi micşorări şi măriri ale originalelor.
Asemsnea şi
REPRODUCERI FOTO-LITOGRAFICE
după aceleaşi originale citate.
Reproducerile în ambele procedeurl se execută la noi In aceleaşi conditiunl perfecte la cari aii ajuns pînă azi cele mal
ROŢI HYDRAULICE, TURBINE MAŞINI DE ABURI PÎNĂ LA 500 CAI PUTERE cĂnĂJntnluii sistem no roi*
Reprezentant «eneral al CASEI pentrn TOATA KOJIA.VIl
VICTOR EUBESCU, Inginer
BIUROU TECHNIC
BUCUREŞTI.—Bulevardul Carol, 14 bis. (lingă Ministerul Domenielor).
renumite ateliere din străinătate.
)
SOCIETATEA
de
Basalt Artificial şi de Ceramica
De Ia CotrocenI
Capital social 2.500.000 întreg vărsat
Se aduce la cunoştinţa d-lor deteutorl de acţiuni ale Socielăţel de Busalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cile Iei 25 de fie-care, la casa de bancă Iescbek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
FIAIfOiE
Dela renumita fabrică
GUST. ADOLPHIGACH
R AR 91E NT
Fondata In nuul 1704.
DE VÎNZARE pe preţurile fabrice! la
A, EEEUJflAJVlV
BUCUREŞTI. Strada Decebal No. 20.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingbtoare de această artă, cu cea ma! mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.
WATSON ti YOUELL
[maşini agricole şi industriale:
BUCURESCL — Strada Academie!, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Portului, Brăila, Strada Begală.|
treerătorileTmarshalr
jsunt recunoscute ca cele mal bune având următoarele perlectiunl de importanţa capitala :
Toba Hp fltpl *re 8 ?ine> 1 agXre m»I mari al oala l UUrt UtJ Uyil (diametru) mal groasi.
Sitele de sus şi jos se mişcă în sens invers
aţa oX o îafuj d devine imposibilă.	i
Sitele de la curăţitorile SaTm.T1.0,".
oă no s« înfund—chiar daca maMiiia ar fi for* ţala rAi de mult.
Sitele au rame de oţel ’i
Curăţirea Droductelnr ?u hsa absolutaraente nimio de dorit, gra-
r\i„Qio i i , c ţie aparatelor de curăţire şi perferţiunel tobei. Urmele treerate pot fi puse direct la sac şi încărcate fără a le mal tre-e prin o vmlurăloare.
Treerdlorea JftARS CU A E E e sinaura
care treera productele uşa de curat, spre a 11 imediat aduse la vânzare
[TOT FELUL DE MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
Cereţi catalog"! ilustrat MAHSIIAX.M,
BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA Strada Clementei .3. — BUCUREŞTI
www.dacoromanica.ro