SERIA II.—ANUL III. No. 493 Ediţia a treia DUMINICA, 29 IUNIE 1897 NUMĂRUL 10 BANI ABOUÂISKKTrXE Încap la 1 şi 15 ale fie-cârel luni şi se pl&tese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judece şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » > 25 » Trei luni . . . 8 » > , 13 » Un număr In străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEDACŢU «o * - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 EPOCA NUMĂRUL 10 BANI TELEFON ANCNCICHILE In Bucureşti şi judeţe te tf-tmcsc nunv.. i*. Administraţie In streinătate, direct la administraţi» şi îa toate oficiile de publicitate Anuncinrl la pag. IV..0.30 b. lini.' ► » » III .... . 2.-'— iei * » » » II....jî. — * t Inserţiile şi reclamele 3 lai riadul Un num&r Ţechin £0 bani. ADHIAINTKAŢÎA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. * ZĂPĂCEALA »e la interne Ar fi vremea La o adică, foarte puţin ne priveşte pe noi dezbinarea din partidul liberal; şi ţara încă şi mal puţin are să ţie socoteală de dînsa. D. Sturdza înţelege într’un fel rostul partidului liberal şi ’l conduce după vederile sale; o mare parte din liberali înţeleg alt-fel lucrurile şi sunt nemulţumiţi de conducerea d-lul Sturdza. In aceasta neînţelegere, e foarte puţina pricina politică—nimica toata! —şi foarte multa pricină baneasca. Ori cum ar fi însă, noua ne e absolut indiferent ce se petrece între liberali: singurul lucru ce ne interesează, e activitatea guvernamentala a partidului liberal. Şi nici ţara nu poate avea alt punct de vedere: ce se petrece în sinul partidului liberal e treaba lui, vorba e de ceea ce tace partidul la guvern. Foloseşte Romînia de pe urma guvernării liberale, ori păgubeşte ? Asta e întrebarea. Restul nu interesează pe nimeni, afară de liberali. Apoi, cartea guvernămîntulul liberal e deschisă şi în ea poate oricine să citească. Regimul era bine aşezat la Ianuarie 96. Se făcuseră alegerile, guvernul obţinuse unanimităţi şi se făcuse revista trupelor parlamentare. Toate erau mal bine de cît putea să le dorească chiar cel mal pretenţios liberal. Anul 96 a trecut însă fără o singura lucrare serioasă, fără cel mal mic folos pentru ţară. E peste putinţă să se descopere, în activitatea legiuitoare din acest an, un singur pas înainte ; s’aQ făcut cîr-pell, în buget şi în cîte-va legi şi instituţiunl ; s’a luat de ici şi s’a pus dincolo ; dar nu ne-am urnit din loc. In schimb s’a făcut mult răO. S’aQ zdruncinat o sumă de instituţiunl, s’aQ fâcut o sumă de încurcături şi s’aQ provocat frămîn-tărl cari au ostenit ţara întreagă şi aQ descurajat-o, Ar fi plictisitor să mal amănunţim activitatea negativă a guvernului liberal in acel an. Tot aşa de vătămătoare a tost activitatea în afară a regimului. De la neplăceri şi pînă la umilinţl crude, ţara a fost silită să coboare toată scara durerii ş’a ruşinii. Politica internă, adu-I şi-T dezbracă. Politica externă, dă-le şi-I tmpacă. In ultimă analiză, acesta a fost programul pe care partidul liberal l-a aplicat cu sfinţenie în guvernă-mîntul său din 96. In al douilea an de domnie s’a produs o schimbare întru cît priveşte politica interna. S’aQ potolit frămîntările din primul an ; s’aQ reparat, într’o foarte mică parte, stricăciunile materiale, lăsîndu-se neatinse ruinele morale. Dar nici in acest an, pînă acum n’am avut de înregistrat vre-o lucrare în folosul ţării. In trăsături generale, ţara stă pe punctul pe care se afla acum doul ani, cu deosebirea că lumea e ostenita, dezgustată. Din pricina acestei nelucrărl a vem de suferit, pe toate terenurile, o sumă de urmări rele. Toate se hodorogesc în ţară încetul cu încetul şi vom ajunge să ne înfun- dăm cu desăvîrşire, dacă lucrurile vor urma să meargă tot aşa. In politica externă Insă, regimul a mers înainte pe calea luată de la început. Greşelile şi umilinţele s’aQ ţinut lanţ. Vra să zică, în aproape doul ani de guvernămînt liberal, ţara n’a folosit absolut nimic ; în acelaşi timp, demnitatea şi interesele el aQ suferit atingeri toarte grave. A fost, în tot timpul acesta, par’că un fel de conspiraţie împotriva Romîniel, conspiraţie pe care partidul liberal a servit-o de minune. Se vede că dezvoltarea Romîniel în ultimii ani deşteptase prea multă invidie şi chiar îngrijiri; trebuia o zdruncinare, care să slăbească edificiul Romîniel ; şi s’a produs zdruncinarea. E cu putinţa să mergem mal departe pe calea asta ? Opiniunea publică, pe cît i-a fost cu putinţă, a spus limpede că nu. Ar fi vremea ca toţi factorii ho-tarîtorl sa’şl spuie cuvîntul. CATERISIREA D-LUI STURDZA „Drapelul44 a găsit în fine un punct de program pentru a se deosebi de direcţiunea d-lui Sturdza : El se declară din principiu în contra orl-oârel şefii a partidului liberal. Organul d-lul Aurelian în numărul săă de eri declară că şefia de partid e „o instituţie reacţionară4* şi că partidul liberal care a desfiinţat privilegiile şi dis-potismul trebuie să oborască şefia de partid. «De cînd,—prin imitarea adversarilor— s’au început printre liberali Încercări d’a să crea un şef, strajnic şi autoritar de atunci aQ început desidenţele»... Să vede că domnii de la Drapelul socotesc că nu e destulă zăpăceală în ţară şi speră că lurburînd apa va putea d. Aurelian să mal pescuiască ceva. Zăpăceala de la interne SITUAŢIA IN ORIENT Cu două zile înainte de suspendarea tratărilor pentru pacea turco-greacă, oficiosul «Tetnps» din Paris, plîugindu-se de încetineala negocierilor, spunea hotărît că «pînă în zece, două-spre-zece zile trebuie neapărat să se isprăvească». Suspendarea nogocierilor face cu totul problematică realizarea acestei dorinţe Vina întreruperii tratărilor o poartă, după cît se poate înţelege din spusele oficiosului francez, nu numai Turcia, ci şi Grecia. Sultanul susţine că îl e foarte greQ a împăca pe poporul săii cu ideia renunţării la Tesafia. Turcii, zice Sublima Poartă, aQ cucerit Tesalia cu armele şi socotesc că ea trebuie să rămîie Turciei. Acest punct de vedere nu-1 poate împărtăşi Europa. O provincie creştină, o dată deslipită de Turcia—zice le Temps în nici un caz nu se mal poate întoarce sub stăpînirea turcească; la acest principiu Europa a ţinut în tot-d’a-una cu străşnicie. Dar şi Grecia e vinovată că negocierile nu ajung Ia nici un rezultat. Puterile se silesc să facă pe Turcia a se mulţumi cu indemnitate de răsboiQ; Grecia nu se grăbeşte însă a face demersurile necesare pentru a se pune în poziţie de a putea plăti despăgubirea ; insă cînd Grecia nu va face aceasta, nimeni nu poale cere serios Turciei să părăsească Tesalia. Situaţiunea e dar foarte dificilă. Depeşile de eri nu ne-aQ semnalat nici o îmbunătăţire. MlNoare» prefrdorlală. — Proeetele d-lui Fereclilde.—Prima combinaţie.— Prefeotiiri*;d-lui L. lones-cu.— Intervenţia «Drapelului».—Delegaţia diu TIaş-ca.—Tutuţa poporului. JfltHcarea prefectorială Au curs săptămînl multe, de cînd ziarele—de toate nuanţele — anunţau o fai moaşă mişcare administrativă, pregătită de d. Ferechide, actualul ministru de interne. Nu punem de loc la îndoială bunele intenţii ale d-lui Ferechide. Animat de dorinţa de a putea căpătui pe cîţi-va dintre fidelii săi, marele vornic al ţârei a făcut planuri peste planuri, a îngrămădit combinaţii peste combinaţii, pentru realizarea ţintei ce ’şl propusese. Era natural ca presa să se facă ecoul acestor combinaţiunl. De şi concepute între patru pereţi, ele au transpirat, ca o nouă dovadă despre adevărul secular, că pereţii au avut în tot-d’a-una urechi de auzit. Prima combinaţie -nereuşită—o d-lui Ferechide a fost aceea a înlocuirei d-lui Gr. Giani, actualul prefect de Ilfov, prin d. Paul Stă-tescu, inspector administrativ, cel d’întîiu urmînd să treacă în postul acestui din urmă. Combinaţia, bună în pr incipiu, avea un singur desavantaj, acela că nu întrunea consimţimîntul celor doui funcţionari, cari trebuiau să schimbe slujbele între dînşii. Cînd d. Ferechide a vroit să facă act de autoritate şi să impună voinţa sa, a-tuncî s’a lovit de intervenţii superioare, de consideraţii înalte de partid, cari l’au făcut să dea înapoi, în remanierea ce ’şi propusese să facă şi să renunţe la combinaţia, pentru care decretele eraii deja făcute. Se vede de aid că, de şi titular al ministerului de interne, d. Ferechide nu este absolut stăpîn în departamentul său, neputînd să facă tot ceea ce vroieşte. Nu e numai atît însă : ministrul de interne este prizonierul propriilor săi partizani, după cum vom vedea mai departe. Prefectura d-lui Ii. Ionescu D. Ferechide a vroit atunci să spele eşecul ce suferise în direcţia Ilfovului, în-dreptîndu-şi privirile spre Constanţa. De mult prefectul Chintescu încetase de a’i mai plăcea şi vroea să’l înlocuiască. D Luca Ionescu, actualul secretar general al ministerului de interne, se părea ministrului un excelent prefect de Dobrogea, un al douilea Remus Opranu. Şi cum d. Ferechide este un om de acţiune şi de rezoluţii prompte, numirea d-lui Luca Ionescu la Constanţa a fost decisă. Intervenţia „ Drapelului6* Ce furtună s’a stîrnit atunci pe capul ministrului ! Prezumtivul prefect a protestat — cel întîiti.-Nu numai că refuz prefectura de Constanţa, a spus d. Ionescu, dar îmi dau demisia şi din secretariatul ministerului de interne, dacă mi se va impune să primesc prefectura. Şi alăturea cu d-sa. toţi colectiviştii,— cu deosebire Aurelianiştil,—au început să facă mare zgomot. «Noi sperăm, scrie Drapelul, că d. Ferechide nu va primi demisiunea d-lui Luca Ionescu, dacă ea va fi cum-va dată. «Meritele d-lui Luca Ionescu, recunoscute şi de Ion Brâtianu, fac din d-sa un om prea apreciat de toată lumea, pentru ca ministerul de interne să se poată lipsi de serviciile d-sale>. Şi ştiţi că marele bărbat numise pe d. Ionescu floarea partidului. Or, cum te poţi dispensa de serviciile unei «flori» ? întreg partidul fiind dar pe capul ministrului, acesta numai avea alta de făcut, de cît doară să cedeze. Delegaţia din Tlaoea Tot atît de fericit a fost d. Ferechide şi în hotărîrea de a schimba pe prefectul de Vlaşca, d. Christu, căruia îi găsise un excelent succesor în persoana d-hii Bibi sau Mimi, ceea ce e aproape tot una. Aici dificultatea a fost şi mai mare. De îndată ce a auzit de intenţia ministrului de a remania personalul prefecto-rial, d. Christu, om cu multă prudenţă, a expediat la Bucureşti o delegaţiune, compusă din representanţii judeţului şi cîţi-va fruntaşi din Giurgiu. Cum e astă-zi, d. Ferechide hotărîse po-măzuirea d-lui Bibi şi a doua zi, la 12 ore, delegaţiunea era la uşa cabinetului său. Ce a cerut delegaţiunea, e lesne de înţeles.— «D. Christu e cel mai bun ispravnic ce a avut judeţul nostru vre-o dată. Vă rog să nu’l schimbaţi, d-le ministru*. Vă puteţi închipui capul acestuia. De astă dată, hotărîrea sa se lovea de voinţa poporului. Ministrul nenorocii Izbit din toate părţile, neputînd înlocui nici măcar pe un epistat, d. Ferechide se găseşte într’o situaţie din cele mai ri-dicule. După ce a avut imprudenţa de anunţa în toate părţile faimoasa sa remaniare prefectorială, ministrul de interne se vede pus astă-zi în trista poziţiune de a renunţa la ea. Singura înlocuire care n’a ridicat, pînă acuma, nici o protestare în sinul partidului şi n’a provocat nici o delegaţiune, este acea a d-lui V. Caligari, prefectul de Fălciii. D. Ferechide se teme însă. ca nu cumva mîine, cînd decretele vor fi gata, să sosească o delegaţiune din Huşi, care să ceară menţinerea ispravnicului mazilit. Şi atunci se va fi sfîrşit cu proiectele sale de remaniare prefectorială! TRIBUNA LITERARA De la B. P.-HASDEU III ŞEFUL. Aurelianiştil nu voiesc ca partidul liberal să aibă un şef. «Doctrina liberală, zic eî, nu admite un şef unic şi perpetuă, ci mal mulţi conducători, toţi egali şi de egală importanţă, dintre cari preşedintele să fie «primus inter pares». Aşa este. Nici odată, în scurta şi plă-pînda lor viaţă, nu au susţinut o mal dreaptă părere, împărtăşită de toţi autorii streini şi indigeni, cari s’au ocupat cu această chestiune. Este de ajuns să amintim pe Goron, ale cărui păreri în materie fac autoritate. Fostul şef al poliţiei de siguranţă din Paris spune în memoriele sale că îndelungata sa experienţă l-a convins că doctrina liberală, care esclude autoritatea unul şef, este pe deplin împărtăşită de toţi aceia cari aveau ceva daraverl cu siguranţa. Cu deosebire autoritatea şefului de siguranţă este cu totul contestată de pik-pokeţil Parisului. — Nu odată Goron a fost nevoit să asculte următorul discurs : — Ce, domnule? Cine eşti d-ta ? Şef?! Noi nu recunoaştem şef. Noi avem mal mulţi conducători toţi egali şi de egală importanţă. De aceştia ascultăm noi. Adică, daeă s’ar opune şeful să întrebe pe d. Mîrzescu: ■— Ce al făcut Mîrzescule cu Wachtel ? Ia să-mi dai socoteală. Mîrzescu ar avea dreptul si răspundă : — Poftim ? Şi în ce calitate mă întrebi ? Eşti şef? Nu te recunosc. In partidul liberal eu recunosc mal mulţi conducători toţi egali şi de egală importanţă. Unul din aceştia este d. Aurelian; totuşi nici chiar d-sale nu i am dat socoteala. Şi iată de ce aurelianiştil au dreptate cînd nu vor să aibă un şef cu autoritate. KIBIIQPMll SI FERECHIDE Ceea-ce se petrece la ministerul de interne este în adevăr de necrezut. De o lună de zile ministrul Ferechide se trudeşte să facă o mişcare între prefecţi şi pînă azi nu a putut ajunge la nici un rezultat. Chestiunea a fost adusă chiar înaintea consiliului de miniştri. Şi pentru ce această zăbava? Pentru ce mi nistrul nu poate îndeplini mişcarea pro-ectată ? Este oare vorba de a găsi prefecţi mal buni în locul acelora cari se înlo-cuesc, oare este vorba ca să se găsească persoane cari să corespundă mal bine nevoilor administrative ? Nu. La ministerul de interne toată cearta este pentru persoane. Va fi scos cutare prefect, pentru a se face loc cută-rul favorit, saQ, va fi scos cutare pentru a se numi un altul, în locul cărui trebue numai de cît să numească un al treilea. Faptul este confirmat şi oficios. Căci un ziar guvernamental vorbind de a ceastă chestie, înşiră toate motivele personale, toate stăruinţele şi toate delegaţiile cari au zădărnicit mişcarea. Este’ primul caz cînd un ziar guverna mental spune că funcţiunile publice slnt rezervate favoriţilor şi că ele se daQ după îndemnul cutărul saQ cutărul puternic al zilei, saQ după interesele aceluia care este chemat a face numirile In timpul acesta administraţia ţărel suferă, prefecţii se îngrijesc să caute sprijin pentru a’şl menţine locul, iar ţara plăteşte scump neînţelegerile dintre onorabilii Kiriţopoll şi Ferechide. D. HasdeQ crede că literatura unei naţiuni nu se poate ridică la o treaptă în adevăr înaltă, pînă rând societatea naţională şi Statul naţional n’au ajuns la cea mal înaltă treaptă de putere. Societatea noastră şi Statul nostru sunt încă pe drumul de suiş. Au fost grele . păsurile de pînă acum, grele şi fără răgaz. Momentele de linişte şi de răsuflare, prin cari trecem astăzi după alâtea veacuri grele, nu sunt decât un scurt popas pe calea destinatelor noastre. ldeea românismului se întremează astăzi printr’un scurt repaus, pentru ca să pornească, hotărită, către ţelul el final, către culmea desvoltărit sale. j— Mal sus! Avem încă de mers... mal sus! E atâta inspiraţie în glasul savantu’ul poet când grăeşte aceste vorbe, atâta voinţă în tonul lut profetic, în cât mă simţ ridicat fără de voe şi pornit cu el către un viitor de glorie românească, de strălucire naţională —care. ori cât ar fi da depărtat, este real, palpabil, inevitabil. — Literatura română de astăzi ? zice d. HasdeQ, zîmbind cu bunătate... încercări mal mult saQ mal puţin fericite, avend mal mult saQ mal puţin noroc de isbândâ a momentului şi datorindu’şl mal ade- r seaorl model atât succesul • trecător cât şi împiedicarea unul succes mal durabil. Iată un exemplu : Eminescu. Emi-nescu este incontestabil un talent, cu toate defectele lui ; dar Eminescu, deşi • a avut după moarte norocul de a trece pentru câtva timp la modă, din aceeaşi cauză, tot din cauza model, -a avut nenorocul să lucreze sub o direcţiune absolut străină de spiritul românesc, o direcţiune specifică, regională, eterogenă faţă cu ideaţiunea poporului nostru,—snb A direcţiunea, la modă pe atunci, a unei-şcoli literare—sub direcţiunea şcolii pesi-miste-schopenhaueriste germane. Afară de forma externă a producerilor lui, adesea prea silită, aproape nimic nu este original sau măcar specific românesc. Mal toată opera lui este un răsad al ideilor pesimiste-srhopenhauerMe, cari au făcut modă câtva timp în Universităţile germane; e marfa cftină a stu-denţimii germane de pe la mijlocul secolului, în urma confuziunilor politice, redată, sub etichetă locală şi, fireşte, cu multă dibăcie, tinerimii române— budhismul antic, fiert încă odată în era-« tiţa nemţească şi de acolo făcut ciorbă a treia oară într’o oală românească, drept hrană proaspătă pentru întărirea noue-lor noastre generaţiunl. — Nu, nu! adăogă d. HasdeQ... Emi-nescu a avut talent, dar e departe de a se putea numi un mare poet naţional. ’ <— Dar, întreb eQ cu sfială, atuncla care e, după dv., d-le HasdeQ, cea mal' mare figură a literaturii noastre ? D. HasdeQ îmi răspunde, fără a sta un moment ia gânduri: — Alexandri... Fără nici o îndoială. Alexandri... El este representantut cel mal puternic, cel mal complet al gândirii şi simţirii româneşti. El a cântat toate dorinţele, el a plâns toate nevoile şi necazurile Românimil. El a încurajat, a îndemnat şi a îmbărbătat neamul lui în felul în care acest neam putea mal bine să înţeleagă; a fost vesel, trist, viteaz, cuminte, răbdător, plin de speranţă şi de credinţă, glumeţ şi înţelept ca poporul român însuşi. In mintea lui întreagă n’a tost loc pentru nimic ce n’ar fi fost specific românesc, şi în talentul lui ni Io pornire care să nu fi fost specific românească. Alexandri este gloria nediscutabilâ a literaturii româneşti în secolul acesta. La o aşâ înălţime nu mal văz alta. — Dar altul, tot mare, nu avem ? — Eliade, de sigur, lată încă o figură gigantică, cu atât mal minunată, cu cât puterea nu ’l stă in talent, ci in voinţa. Iată un om care, la un moment dat — când nimeni aproape nu gândeşte decât inlr’un mod fragmentar la cultura unul neam—închipue cu vasta-I inteligentă o sistemă completă de evocare a forţelor spiritului naţional : ştiinţe, literatură, arte, filosofie, religie, fiolitică, tot incape pentru el intr’o sis-emă închegata. Fără să reuşească a face în deosebi o operă de mare valoare, apucă, cu o egală putere, toate www.dacoromanica.ro genurile literare şi ştiinţifice, întemeind «a bază neclintită a culturii şi desvol tării neamului românesc, ideea naţio nală. Eliade n’a fost, poate niciodată un mare scriitor; ceea ce Insă e indiscutabil este că a fost o minte mare, o voinţă mare — un om căruia generaţiunile actuale, cu judecata lor Încă nesigură, nu pot înţelege rât ÎI da-toresc, dar pe care o «eneraţiune cu conştiinţa mal limpede şi cu mintea mal înzestrată il va onoră ca pe una din cele mal strălucite figuri ale renaşterii române. Şi la Eliade ca şi la Alexandri, credinţa şi voinţa s’aflf manifestat cu toată binefăcătoarea lor Snrîurire pentru neamul nostru. E bine înţeles că efl, ca reporter, dau aci numai într’un mod imperfect părerile ilustrului academician. Sub torentul ideilor sale eQ nu pot nolâ decât lineamentele fundamentale cât se poate .jCU mal multă fidelitate. $ Aci, â proposito de opera lui Eliade şi de influenţa pe care a exercitat-o această operă, d. Hasdeu face o bogată digresiune asupra şcolii «Junimii». Dar spaţiul mă obligă să mă opresc aci. In numărul de luni dimineaţă pen-.. tru marţi, voiţi continuă. Litere, Artă, Ştiinţă RAZELE X IN CHIRURGIE O meritoasă şi de actualitate lucrare a fost prezintată şi susţinută, ca teză pentru doctoratul In medicină, de d. Dumitru Min-ouleacu (din Piteşti), fost interu al spitalelor civile din Bucureşti. Lucrarea poartă titlul de Dasele X in chirurgie şi este împărţită In două mari Capitole : 1) Istoricul, In eare se arată «fazele prin care a trecut a ceastă mare descoperire ştiinţifică şi 2) A-plicoţiunile acestei descoperiri ştiinţifice, şi Împărţite In două mici sub diviziuni: apli caţiunl prin Radioscopie şi prin Radiogra fie, obţinute In serviciul d-lul profesor dr. Se vere an u.» In deosebi stărueşte autorul asupra ma tematicei medicale, căci se ştie, că razele X, faimoasa descoperire a d-rulul Roentgen a introdus matematica In chirurgie. Aşa, de unde plnă acum, spre a extrage un corp strein, intrat In organism, Chirurgul trebuia să facă o tăetură mare, astăzi, graţie razelor acestora după un calcul mate matic, se poate aplica bisturiul direct pe locul unde s’a oprit corpul, evitlnd ast fel rănile mal mari. Cartea d lui D. Minculescu este un admirabil isvor, vrednic de consultat de către specialişti; într’Insa se poate găsi In rezumat aproape tot ceea ce se poate şti In lumea medicală, asupra acestor raze, {irecum şi numeroase fapte de experienţa ăcută In serviciul d-rulul Severeanu. Se stărueşte mult, asemenea, asupra a-plicaţinilor acestor raze In Radiografie, a plicaţiunl cari sunt de cinci feluri după natura afecţiunilor respective: la fracturi, introducere a corpilor străini, luxaţil, neoplazil osoase şi afecţiuni teratologice. Lucrarea are 28 de planşe conţinlnd deosebite cazuri de experienţă, cu aceste raze. Trebue, spre lauda d-lul Minculescu, să mal facem o declaraţie de mult preţ pentru noi cel neiniţiaţi In tainele Iul Hip-pocrat: Se ştie că doctorii sunt cam certaţi cu stilul. D. Minculescu are meritul de a-şl fi scris lucrarea Intr’un stil curgător, corect şi nu atlt de impregnat cu termenii technicl. O poate citi cu plăcere şi cu folos ori şi cine. Zara. In No. Aprilie-Maifl al cunoscutei reviste francese Detme des langu.es romanes să găseşte o dare de seamă asupra cărţii d-lul D. Dan, IHu Toponimia rominească. Receusentul revistei francese găseşte cartea d-lul Dan ca fiind de mare valoare ştiinţifică. Articolul săli termină cu următoarea apreciare! «Fără a lua parte pentru safl contra etiino-«logiiior propuse de d. Dan, totuşi nu I se poate «contesta acestuia că argumentaţiunea sa şi-a «eondus’o cu multă metoda şi că aflrmaţiunile «sale aQ fost spr.jinite pe numeroase exemple». Se ştie că la noi In ţară, acum cite-va luni clnd a apărut lucrarea d-luJ Dan, aprecierile specialiştilor noştri asupra valoarel el erau foarte împărţite. Streini par In orl-ce caz că sunt mal obiectivi. „EPOCA" IN PROVINCIE TUIsCJEA Guvernul libera), In marea sa solicitudine pentru Dobrogea, din primul moment al ve-nirel sale la putere a găsit de cuviinţă să numească la Tulcea prefect pe renumitul Paul Stătescu, fostul satrap al colectivităţel, eare s’a înconjurat cu o droae de oameni, de care partidul conservator scăpase această nenorocită provincie. Printre alţi funcţionari a numit ca avocat al statului pe ruda sa Nieolae Silvie Bahoeanu Droe, pe care fostul prefect, veneratul d. Colonel Sturdza,l’a prins cu o mulţime de escrocherii, fapt pentru care guvernul d’atuncl, In consiliul de miniştri, i-a ridicat autorizaţia de a mal pleda In acea parte a ţârei, fâclndu-1 graţia de a nu’l da şi In judecată. Acest trist personagiu, care tripoteazâ cu tot ce’l mal stricat dintre bulgari (neamuri ale femeel sale care este bulgarcăj nu a putut fi tolerat ca avocat al statului nici chiar de guvernul liberal, fiind Înlocuit de d. Aurelun in postul ce’l ocupa. Acum ne avlnd nici o ocupaţie a Început a scoate o gazetă «Ciuperca colectivistă», care nu face alt ceva de cit să Înjure toată lumea, şi să laude pe Paul Stătescu. El scrie că dintre toţi prefecţii Dobrogel numai d. Remus Opran şi Paul Stătescu aâ fost la Înălţimea misiunel lor. A compara pe Remus Opran cu Paul Stătescu este a insulta pe cel dintliă. Dar tel maitre, tel valet. Cum e Babo-eanu Droe aşa şi Paul Stătescu. Ca dovadă, iată cum a terminat Paul Stătescu, lăudatul lui Baboeanu, Prefectura. Imediat după înlocuirea sa la 1888, a avut un proces corecţional pentru că gardiştii ’I întrebuinţa la moşia sa din Cata-loid, (căci acest domn îşi cumpărase şi moşie cit a fost prefect,) şi un mandat de alucere a fost lansat In contia sa. Numai graţie intervenţiei fratelui săfl, d. Eugeniu Stătescu a putut scăpa de acest fapt la in strucţiune. La plecarea sa a fost huiduit de toată populaţiunea din Tulcea, ba chiar şi bătut mal nainte. S’a Împrumutat la creditul agricol şi pînă astă zi n’a plătit datoria, fiind trecut In scripte ca insolvabil pentru 1500 lei. Şi culmea neruşinărtl, cit a fost prefect al poliţiei Capitalei, ş’acum că este Inspector, nu s’a găsit de cuviiiţâ ca să i se oprească această sumă din salariu, fiind banul Statului, şi prin urmare leafa Iul puţind fi ur mărită. La înlocuirea sa din prefect de Tulcea In 1888, ridicase cu un an înainte 7000 lei, banii taurilor ce trebuia cumpăraţi pentru judeţ, şi d. G. Berceanu, atunci procuror şi astă-zl avocat In Brăila, 11 urmărea pentru această sumă, şi numai vtnzîndu-şl moşia şi plătind urmărirea, s’a revocat. Lăsăm la oparle toate scandalurile pro duse de acest domn prefect al colectivităţel In tot timpul prefecturel sale, care se des-legafl pe la Curţile cu juraţi din ţară ; nu este oare o ruşine, pe lingă o Indrăsneală prea mare, a compara pe acest nenorocit cu d. Remus Opreanu safl cu alţi prefecţi cari a0 fost In Dobrogea ? Dar de Ia un Baboeanu care nu vede scăparea sa de cit In venirea la prefectură protectorului şi rudei sale, ce se poate pretinde. Toţi Înţeleg In Tulcea că se preferă prin acest jurnal, revenirea la prefectura Tulcel a lui Paul Stătescu, dar credem că pronia cerească va feri această provincie de o a-semenna nenorocire, căci nici colectiviştii nu ar avea curagiul să’l numească. MtÂJinO VITA 9 Alegerea delegaţinneî judeţene Consiliul judeţean de Dîmboviţa, ca şi cele-l’alte consilii din ţară, a fost convocat în sesiune extraordinară zilele trecute, cînd pe lingă alte cestiunl mal mult sau mal puţin importante, a fost chemat să aleagă pe membrii şi supleanţii delegaţiunel judeţene pe un noii period de doul ani. Intre amatori, am remarcat pe d-nil Theodor Andronescu, Iancu Filip şiAlecu Constantinescu, mal cu seamă pe d. Al. Constantinescu, cel mal agreat de prefect, era cerut cu insistenţă să se aleagă. Vot de blam prefectului Cea mal mare parte dintre consilieri, văzînd impertinenţa prefectului, vestitul Vasilake Dumitrescu, de a le impune cu orl-ce preţ să voteze pe d. Al. Con atantinescu, persoană simpatică, — s’au decis să dea o zdravănă lecţiune prefectului şi afl votat pe d. Ion Diaco-nescu. D. Constantinescu pe lingă votul săă, n’a mal obţinut de cil două voturi. Acest blam, dat personal prefectului V. Dimitrescu, l’a făcut să turbeze şi să se rostească cu fel de fel de expre-siunl necuviincioase Ia adresa d-lor consilieri cari n’aQ votat pe candidatul săQ, expresiunl cari de alt-fel, prindeau de minune pe acest saltimbanc de bîlciCi ajuns prefect fără ştirea lui. Idpaft de prestigiu In tot timpul cit a durat şedinţa consiliului, un domn consilier mi-a atras atenţiunea asupra lipsei de prestigii! a prefectului: în faţa sa, Ia biuroQ. stau tolăniţi picior peste picior secretarul şi comptabilul, cari cu ţigările în gură, îii-tr’o atitudine puţin respectuoasă, bombardai! pe şeful lor prefectul, din cînd în cînd, cu fum de tutun. — N’are prestigii! de fel, zise un consilier. — Nu se simte, obiectă altul. — Ce te aştepţi de la acest «espece de gens du boutiques», adăogă un al treilea. Căp&tnell Am dori să ştim în virtutea cărui text de lege se votează comptabilulul judeţului pe lingă leafă şi 500 lei diurnă pentru deplasări în judeţ spre a iniţia pe funcţionarii comunali în întocmirea compturilor? De ce funcţionarii comu nall nu fac uz de instrucţiile şi formulările trimise în 1895 cu cari s’aii cheltuit bani? Dacă nu pricep, sub-pre-fecţil ce păzesc de nu le explică? SaO şi dacă sub-prefecţil sunt tot ca primarii şi notarii de ce nu-I trimete la reşedinţa judeţului să li se facă şcoală? Ş’apol să ştie că pe lingă cel 500 lei vin şi alte recompense pentru întocmirea fie cărui compt în parte. Acestea nu le putem numi de cit câpătueli, pe punga judeţului. Wlxl. Băile CÂMPINA Bine instalate cu un otel şi restaurant confortabil sunt deschise şi puse la dis-posiţia onor. public, cu preţuri foarte moderate. Musica Reg. 4 de roşiori este angagiată şi va cînta tot timpul sLagiunel. Pe lingă o bună îngrijire, pe care pacienţii sunt siguri de a o găsi, apoi aerul şi apele bine cunoscute ale acestei staţiuni constitue un factor puternic care e poate asigura vindecare la boalele de care sufer. rVFORVTAŢ'IT Consiliul technic superior, de pe Ungi ministerul de lucrări public, a opinat pentru alimentarea Bucureştilor cu apă subterană. MercurI 14 Iulie st. n. fiind ziua aniversarei serbărei naţionale a Republi-cei franceze, va fi recepţiune Ia lega ţiunea francesă din Capitală. D. d’Aubigny, ministrul Franţei, va primi la orele 2 p. m., colonia franceză. Seara se va da un banchet, la care vor lua parte colonia francesă şi întreg per sonalul legaţiunel. D. conte d’Aubigny va presida acest banchet. D. G. Orflscu, sub-director al lucrărilor technice, ne trimite o scrisoare prin care să apără In contra acu/aţiunel de incapacitate ce-1 a fost adresată de ziarul nostru, ară-tlud că d-sa a fost numit sub director de d. Filipescu. Adevărul e că d. G. Orflscu, care erea inspector general al serviciului technic, a fost făcut de d. Filipescn din inspector sub director şi pesce d-sa a fost numit d. Cucu. Prin urmare d. Filipescu, l-a găsit pe d. OrCjcu la primărie. Şi de oare-ce d-sa erea funcţionar al primăriei de 13 ani, a fost păs trat în servicii!, fiind că erea In deprinde rile administraţiunel noastre de a respecta drepturile clştigate. In funcţia de sub-director d. Orflscu n’a avut de cit să se ocupe de lucrări de ean celarie curente sub privegherea d-lul Cucu şi nici o-dată n’a fost Însărcinat cu vre o lucrare mal de seamă. Nici o dată nu ’I s’a dat, ca acum, sarcina d’a se ocupa de o cestiune atlt de gingaşă ca cestiunea apel şi nu ’l s’ar fi tolerat că să facă asupra cestiunel apel rapoarte prin cari să atace pe şeful săfl şi să stlnjenească direcţiunea lucrărilor de la mersul el normal. Din cercurile militare ni se asigură că ministerul de războit! a revenit asupra ho tărîrel sale In privinţa Înaintărilor In ar mată. Toate avansările, afară de acele ale elevilor şcolilor militare, la gradul de sub-lo-cotent, aii fost amlnate pe ziua de 30 August viitor, aniversarea luărel Griviţel. D. Ion Bălăceanu, ministrul ţârei la Londra, este aşteptat în Capitală în cu-rînd, In virtutea unul congediQ. Pînă la toamnă nu se va numi cel de al treilea efor la Eforia Spitalelor civile, în locul rămas vacant prin moartea Prinţului Dim. Ghica. Fiind-că compeţitoril pentru acest loc nu lipsesc, guvernul ’l reservă pentru a satisface vre-un nemulţumit mal de frunte. Numărul ordinelor noastre naţionale se va îmbogăţi încă cu unul. E vorba de înfiinţarea unei medalii, destinată să resplătească meritele acelora cari se vor distinge, prin curajul şi devotamentul lor, în accidentele grave. Noua medalie va purta numele de «Medalia Salvărel». Ultimul buletin oficial arată o descreştere a febrei tifoide în Focşani. Din 168 bolnavi, semnalaţi serviciului sanitar pe ziua de 25 Iunie, 20 s’aă însănătoşit în aceste din urmă zile. D. D. Petrescu, consulul general al Rominiel la Constantinopole, neputînd obţine transferarea sa, a obţinut un congediQ de 2 luni. D. Georgescu, vice-consul, a cărui ataşare la ministerul afacerilor streine am anunţat’o deja, se va întoarce la Constantinopole ca să ţie locul d-lul Petrescu. D. N. San-Marin, şef de cabinet al ministrului de externe, care era să plece la Constantinopole spre a ţine locul d-lul Georgescu, în urma nouel dispo-siţiunl luate, va pleca în congediO. D. Dim. Sturdza, primul ministru, va pleca peste cîte-va zile în streinătate in virtutea unul congediu de o lună, in timpul căruia d. M. Ferechide, ministru de interne, ’i va ţine locul, la ministerul afacerilor streine. D. comte de Lalaing, ministrul Belgiei in Capitală, a plecat aseară la Sinaia, unde va petrece o parte din vară. Hirotonisirea In archierie a archimandrit tulul Conon Aramescu DonicI, de la mitropolia din Iaşi, eare urma să se facă In ziua de s-ţii Petru şi Pavel, a fost amtnată pentru Septembrie viitor. Lipsa episcopilor sufraganţl, cari se află In congediu, aii adus această Intlrziere Iu acordarea darului archieresc. arhimandritului Conon. Sunt înscrişi la examenul de baca-aureat, care s’a început ieri, 476 de candidaţi. Probele scriptice se fac la liceul azăr. Excursiunea ştiinţifică a studenţilor In litere, care trebuea să Înceapă erl, 27 Iunie s a amlnat pe ziua de 3 Iulie, din cauză că d-1 Tocilescu este Încă suferind. Tizlta Prinţului Bulgariei Credem a şti că Prinţul Ferdinanc al Bulgariei va sosi in ţară, in ziua de 15 Iulie viitor. Prinţul se va duce direct la Sinaia Numai la plecarea A. Sa se va opri in Capitală. In această privinţă Corespodenţa Po litică din Viena zice : «Ştirea că Principele Ferdinand al Bul gari*el va face lo curlnd o vizită regelui Caro al Romtniel nu I lipsită de oare care importanţă politică, In Împrejurările de faţă. De clt-va timp, o parte puţin importantă, ce e drept, din presa bulgară şi cea romlnă, cearcă să arate că relaţiunile Intre cele două ţări sunt încordate. Presa romlnă profită mal ales de toate incidentele In cari guvernul bulgar arată dispoziţii simpatice pentru Rusia, spre a se deda la atacuri contra prinţului bulgar, pe care 11 acuză că voeşte prin o atare atitudine, să facă demonstraţii contra altor puteri. Cit despre presa bulgară de opoziţie, care are aceleaşi vederi, şi dlnsa—fireşte— face cor cu jurnalele romlne. Afară de asta, unele dintre acestea atribuesc merefl Bulgarie) aspiraţiunl asupra Dobrogel.» Organul oficios vienez crede că vizita prinţului Perdinand al Bulgariei la Regele Carol al Rominiel va da o desmin-ţire tutulor acestor aserţiuni. După cum am anunţat în numărul nostru de erl, Ex Sa Munir-Bey, re prezentantul extraordinar al M. Sale Sultanului la serbările jubilare din Londra, reîntorcîndu-se din călătoria sa, a sosit erl în Sinaia. Ex. Sa a fost primit în audienţă de M. Sa Regele. Iată numele ofiţerilor cari aii terminat cu succes cursurile şcoalel speciale de artilerie şi genii!: Bacaloglu Victor, Botez C-tin, Botez Nieolae, Constantinescu Athanase, Constantinescu D. Gheorghe, Constantinescu G. Gh.. Condeescu Ion, Dimarhe Gh. Dumitrescu Eracle. Davides-cu Alex., Filiti George, Flerescu Alix., Ghel-megeanu V., Ghinescu Ion, Grigorat George, Grigorescu Artur. Gherculescu D-tru, Glodeauu Dumitru, Iavobescu C-tin, Iacobescu Paul, Hol-ban Nieolae, I.innru Grigoi e, Marcoviel Simion, MaearovicI C-tin, Mărculescu C-tin, Manoieseu Gh., Maldărescu C-tin, Nădejde C-tin, Obadeanu Eduard, Popoviel Sturdza, PopovicI Nieolae, Pastia Alex., Popesru Thoma, Poenaru Gh, Răşcan Ion, Sidery C-tin, Şerbescu C-tin, Şubă Gh., Stirbey D-tru, Ştefănes -u Gh , Tăut C-tin, Vanghele Şt., Vasilescu N., Zvoranu Ion, Zitti Alex. ŞTIRI MARtJWTE * D. general Warthiade, comandantul re-giunel fortificate Nămoloasa-Focşanl, a venit In Capitală pentru două—trei zile. * Ministrul instrucţiune! a fost autorizat a primi legatul de 20 000 Iei, făcut de d. Stroe Beloiescu, fost profesor In Blrlad, pentru acordarea de stipendii la 5 elevi ro-mtnl de religiune creştină, din liceul Co-dreanu din acel oraş. * Preşedii 11 societăţel «Reuniunea femei! lor Romîne» din laş), doamna Elena Mâr-zescu, a petiţionat ministrului internelor, cerlnd să permită Italienilor din Florenţa, fraţii Guarnaccia, să desfacă, prin loterie, timp de 30 zile, 15000 obiecte de marmoră, In bilete de clte 1 led 50, din care loterie societatea va avea un profit de 600 lei. Se ştie că comisia loteriilor refuzase cererea Italienilor şi atunci preţul biletului era numai de un 1 led. Acum ministrul a cerut comoearea din nod a comisiunel, spre a se pronunţa asupra cererel d nel Mârzescu. * Camera franceză a votat creditul de 500.000 lei pentru călătoria Preşedintelui Republice! in Rusia. Creditul a fost adoptat cu 447 voturi, contra 29 ale socialiştilor. Senatul a votat cu clte-va”zile Înainte a-celaşl proect de credit In unanimitate. * D. Dim. Sturdza, primul ministru, s’a Întors astă-zl la amiazl de la Sinaia. Eoouai *** Preotul Georgeşcu, profesor de religie la şcoala normală «Vasile Lupu» din Iaşi, a fost numit protoiered al acestui judeţ, In locul economului V. Creangă, decedat. *** Astă-zl Stmbătă se va reprezenta la Grădina Casino: Mignon de Ambroise Thomas I) Racont II) Dco o des Hirondelles şi Iul reg actul al patrulea; actul III) din Emani de Verdi şi actul II) din Trovatore de Verdi. Duminică 29 Iunie, pentru prima oare se va clnta Favorita de Donizetti. *** Nu putem recomanda lectorilor noştri o mal bună şcoală de velocipedie de cit acea din str. Academiei 24, atlt ca local cit şi ca organizaţie. De o egală bună reputaţie se bucur şi )icicletele «Rochel» ce se găsesc In depozitul acestei şcoli. DIVERSE DINCAP1TALA _ Oinorlt de un zid.—Un accident nenorocit s’a îutimplat a-seară la sucursala tramwaiu-lul nod din strada Şerban Vodă 154. Lucrătorul italian Victor Perozza, de fel din Vineţiu, pe cînd era ocupat cu dărimarea unul zid vechio, zidul fiind foarte slab, t’a ucis pe loc. Din ordinul parchetului, cadavrul nenorocitului lucrător a fost transportat la Morgă. Intre aoţî.—Soţii Ilie şi Teodora Stăncescu trăiaO de mal mult timp în neînţelegere; In timpul din urmă, din cauza acestor neînţelegeri, Teodora Stăncescu a şi părăsit casa din strada Fraţilor 44, unde trâisel mpreună cu soţul săfl. Rămasă singură, viaţa i s’a părut foarte grea femeel Tudoriţa şi se gîndea zi şi noapte cum să-şi amelioreze situaţiunea. După multă gtndire femeea a găsit o soluţiune practică ş astă noapte a şi pus-i In execuţiune. i Cu ajutorul unul bine voitor agent de poliţie, eare şedea Intr’o cameră vecină cu fostul el bărbat, Tudoriţa a reuşit să se introducă In casa acestuia, spărglnd o uşă care punea In co-municaţiune odaea agentului cu restul caselor lui Stăncescu şi profitlnd de lipsa acestuia de acasă i-a furat mal toate obiectele de valoare ce a găsit la îndemână şi suma de 450 lei In numerar. Păgubaşul a reclamat poliţiei. Accident nenorocit. — Ni >e comunică din Constanţa că alaltăerl, pe cînd locuitorul Fata Dragomir din comuna Haidar, acel judeţ, se întorcea cu căruţa de la cimp, împreună cu un copil al săQ In vlrstă de 4 ani, mintnd caii in goana mare, căruţa s’a răsturnat şi atlt Dragomir cit şi copilul afi fost trintiţl la pă-mînt. r ■Sărmanul copil a fost strivit şi ucis pe loc de roatele vehiculului cari i-atl trecut peste corp, iar tatăl, foarte grav rănit, a rămas pe loc în nesimţire pînă ce Fad ridicat consătenii cari veneai! in urma lui. Nenorocitul a fost transportat in căutarea spitalului din apropiere, unde starea lui este considerată ca foarte gravă. ^ în?,iiBtat de această nenoro-me, a autorizat Snmormintarea cadavrului. Ti-ăznlţf.—Ni se comunică din Călăraşi că zdele trecute locuitorul Nieolae Bârsan din că nnrlfi Tra,an> Ia,omiţa. fiind surprins la cimp, unde se afla împreuna cu femeia sa la secerişul griului, de o ploaie torenţială, s’a dus sa teite i tea,; sa ,** De asemenea, alaltăerl. femeea Ştefana Bercaru din comuna Ograda, Ialomiţa, pe clnd se întorce® de la cimp cu un copil mic de trei ani, a fost lovită da trăznet şi ucisă pe loc Copilul, care din cauza puternicului curent ră zţ*»ne ciudată. - E aproape un an de clnd doul cultivatori, Iacob Zellar şi Brecht lenna, sosind la Beloit, un mic sălullţ din împrejurimile Cantonului (Ohio) iad cu arendă o moşie iu apropiere de a, est sătuleţ şi se instalară chiar în acel loc pentru a face cultura pămintulul in tovărăşie. Yenna era băiat , Ş* avea oare-care părăluţe; Zellar din ronlra, Însurat de opt ani, era tatăl a 6 copil şi nu avea mei un gologan. In luna lui Aprilie trecut asociaţiunea celor doul cultivatori se desfăcu prin cnnsimţimînt mutual. Zellar nu era mulţumit cu micul ciştig pe care îl aducea moşia, mal cu seamă faţă cu greutăţile pe cari i le impuneau numeroasa sa familie; iar Yenna era chiar foarte satisfăcut să cultive singur moşia arendată şi să ia singur beneficiul. Se stabili deci de comun acord, ca Zellar să meargă a-şl căuta norocul aiurea, dar după cum nu se gin-dea de loc să-şl in numeroasa lui familie cu din-sul se învoi eu Yenna de a ’I o ceda in s him-bul părţei sale de ciştig din moşie. După oarecare gindire \enna primeşte propunerea tova-răşu ui săfl şi tirgul acesta singular a fost în- aL* «£n Iîre!,e^a,1"ar.Tllor martori, Yenna a dat 100 de dolari fostului săfl tovarăş care a şi pheat pe dată fără să spună unde, şi in acelaşi timp se găsi in capul unei numeroase familii deja construită. Ce e mal nostim, femeea lui Zellar nu a protestat de loc in contra aci stei transactiunl care îl schimba bărbatul într’o clipă. ULTIME INFORMA» Din Sinaia Din Sinaia ni se comunică că starea sănătăţei A. S. R. Principelui Ferdinand continuă a fi cât se poate de satisfăcătoare. Suveranii aii fost şi erl după amia-zt la castelul Foişor, spre a vedea ve A. S. Regală. * ♦ * Peste cîte-va zile este aşteptată la castelul Foişor, A. S. Marea Ducesă de Coburg, mama A. S. Principesei Ma-ria. A. S. Ducesa de Coburg va sta tn 'ară o lună de zile. Oraşul Tîrgovişte este autorizat să cedeze ministerului de răsboiQ o porţiune de teren, pentru construcţiunea unor adaose de clădiri la şcoala de cavalerie din localitate. Din Galaţi ni se anunţă că senatorul Gh. Cavalioli a refuzat să primească vre-o listă de subscripţie pentru victimele inundaţiilor. In acelaşi timp, n’a vroit nici să subscrie o sumă cit de mică. Primarul Plesnilă, pus în cunoştinţă de acest fapt, a spus : www.dacoromanica.ro — Să mal poftească d. Cavalioti sâ’şl pună candidatura de senator. D. Haret, ministrul cultelor şi instruc-ţiunel publice, obţinind un congediu de o lună, pleacă astă seară în străinătate. In lipsa d-sale interimatul ministerului cultelor va fi ţinut de d. Al Djuvara, după cum deja am anunţat. D. Cliiru, directorul general al poştelor şi telegrafelor, soseşte astă seară In Capitală, venind din Wasington. Curtea din Galaţi şi-a constituit astfel secţia de vacanţie: d. Gh. Şişman, prim-preşedinte, şi d-nil Victor Rîmniceanu şi Fr! Pap, consilieri. Asupra incidentului produs între d. Ga-brilescu, prini-procuror al tribunalului Co-vurlul şi d. Parizianu, funcţionar al ministerului de finanţe, putem da astă-zl o reia ţiune exactă. Iată ce ne scrie corespondentul nostru din Galaţi: In ziua de 22 curent, d. prim-procuror C. Gabrileseu a mers la deb rcaderul vaporului de Brăila, într’o birjă, spre a aştepta pe soacrâ-sa, d-na Sassu, care trebuia să sosească din Brăila. D. Gabrielescu intră în salonul de aşteptare, lăsînd birja la scară. Cînd a venit vaporul, d. Gabrileseu, însoţit de soacra d sale, în zadar căută birja sa. Ea era ocupată de clţl-va domni, răfl dispuşi în acel moment. D. Gabrileseu le spune că birja este a d-sale şi să tacă bine a i o ceda, ceea ce domnii cari o ocupaţi n’afl vrut să Înţeleagă. Mal ales d. Parizianu a adresat d-lul Gavrilescu clte-va gra-ţiositâţl. D. Gabrileseu lsl declină, atunci calitatea de prim-procuror şi Invită pe acest domn Parizianu să fie cuviincios. Neisbutind, dispune a se încheia d-lul Pcrizianu un proces verbal de ultragifl. Aşa s’atl petrecutlu crurile. Nu-I prin urmare vorba de nici o arestare şi, de nici un abus de putere. Mîine începe in Sala Ateneului distribuirea premiurilor. D. Gr. Ştefănescu, primul preşedinte al tribunalului Ilfov, care a fost în in-specţiunea judecătoriilor de pace din judeţul Ilfov, s’a întors aseară în Capitală. D-sa va depune in curînd un raport arătînd rezultatul inspecţiunel făcute. Iată amănuntele şedinţei de eri a procesului Robescu: La deschidere, d. Economu, preşedintele secţiei, anunţă că d. consilier Tanoviceanu este bolnav şi întreabă părţile, atît pe apărare cît şi pe procurorul general, ce conduziuni pun. D. G. Panu, apărătorul d-lul G. C. Robescu, cere amînarea cu citarea din noii a părţilor. D. procuror general, declară :—faţă cu cazul de forţă majoră, nu mă pot opune, n’am ce face, de cât să consimt la amî-nare. Curtea a amînat apoi procesul pentru 3 Septembrie, admiţînd citarea din noii a părţilor. Astă seară, Sîmbătă, consiliul comunal al Capitalei se întruneşte sub pre-sedenţia d-Iul C. F. Robescu. Ministerul de interne a aprobat budgetul casei pensiunilor comunei Botoşani şi modificarea budgetului zecimilor judeţului Dolj pe exerciţiul 1897—98. Incendiul din Ştefaneţti O telegramă sosită azi dimineaţă din Botoşani ne aduce trista ştire că de astă noapte, tîrgul Şle-făneştî din acel judeţ, este în flăcări Pină azi dimineaţă, 200 de case erau distruse. Panica este mare. Sute de familii sunt rămase pe drumuri fără adăpost şi cu tot avutul lor distrus de fiasări. Administraţia locală a cerut telegrafic ajutorul pompierilor şi al armatei din Botoşani şi Iaşi. Pină acum focul nu a putut fi localizat şi flăcările se întind cu furie peste tot orăşelul. Dacă ajutoarele nu vor sosi in grabă, întreg tîrgul este ameninţat să fie distrus. Ni se comunică din Galaţi că d. maior Ioanac, din intendenţă, care a fost mutat zilele acestea la Iaşi, ’şl va da de-misiunea din armată. Toţi candidaţii cari s’au prezentat la concursul ţinut erl la ministerul afacerilor străine pentru titlul de secretar de legaţie clasa III, aii reuşit. Printre aceştia se află şi d. C. G. Mânu, actualmente ataşat de legaţie, fiul d-lul general Mânu. După cum am anunţat, d. Take Io-nescu a plecat aseară la Sinaia, unde va petrece vara. Toţi inspectorii şcolari ad fost convocaţi pentru astă-zl Sîmbătă, la ministerul instrucţiei. D. Haret a ţinut ca, înainte de plecarea d-sale în congediQ, să le dea ultimele instrucţil. Nimic nu s’a putut hotărî încă la ministerul de interne în cestiunea miş-cărel prefectorale. Zvonul în«ă ce s’a răspîndit despre numirea d-lul Christescu la prefectura de Teleorman, a făcut ca o delegaţiune compusă din fruntaşii liberali din acest judeţ să se prezinte* erl la d. Ferichide cerînd menţinerea actualului prefect. Pe de altă parte d- Basile Iepurescu a fost erl la ministerul de interne unde a stăruit ca d. Christu să rămie Ia postul săO. D. Iepurescu se teme ca nucumva d. Mimi, candidat la prefectura de Giurgiu, să nu asculte de sfaturile sale şi să se lase a fi condus de cel alt grup liberal, representat prin d. Vasile Christopolu. Se ştie că d. P. Fântânariu, inspector şcolar primar, este şi membru al comitetului teatral din Iaşi. Cumulul acesta de demnităţi in persoana tinârulul profesor a făcut pe ministrul instrucţiei să ’I ceară telegrafic demisia din comitetul teatral, ceea ce d. Fântânariu s’a şi grăbit a face. Ministrul de interne, printr'o circulară adresată tuturor prefecţilor de judeţ, in-vitâ^ pe toţi funcţionarii judeţului să convină a li se scădea 10 la sută din salarii în folosul victimilor inundaţiilor. Odată cu această circulară, s’au dat ordine şi delegaţiunilor judeţene de a aviza la măsurile de luat pentru a se veni în ajutorul inundaţilor. Paris, 27 Iunie. Camera deputaţilor a adoptat proiectul de lege cadenas cu 425 voturi contra 110. Consiliul municipal din Paris a adoptat proiectul de drum de fer metropolitan cu 54 voturi contra 13. Sofia, 27 Iunie. Direcţia serviciului sanitar a ordonat pentru pelerinii venind din Meca In Bulgaria, o carantină de 5 zile de suferit la Hebit-chew, Burgas şi Varna, plus 10 zile de observaţie la domiciliu de către doctori. Toate lucrurile venind din Turcia vor fi desin-fectate. Berlin, 27 Iunie. Reichs Anzeiger anunţă că, după o co municaţie a Porţii, cple două fare din cap St. Jean în Creta, care fuseseră stinse din causa resboiulul, aii reintrat în activitate la 24 Iunie. Petersburg, 27 Iunie. Novoie Vremia anunţă că detaşamentul inginerului Bichanow, însărcinat să traseze drumul de fer chinez în proiect, a fost atacat în Monaciurea de nişte tllharl chinezi. Un lucrator a fost rănit. Trei tllharl, printre cari şeful lor, afl fost omorlţi. Peste 300 de tllharl ameninţă să răsbune moartea camarazilor lor. Lucrările continuă sub protecţia cosacilor. Constantinopol, 27 Iunie. Ambasadorul Franciel a fost primit în audienţă de Sultan după Selamlik. Viena, 27 Iunie. Se anunţă din Constantinopol că ambasadori aă remis erl Porţii o notă in-sistînd în mod ferm asupra înţelegerii şi solidarităţii poterilor în cestiunea graniţei. D. P. S. Aurelian a plecat astă-zl la Ploieşti, unde încep, Luni, alegerile pentru consiliul judeţean, pentru a se înţelege cu partizanii d-lor Stanian şiGri-goresCu asupra acestor alegeri. Consiliile generale ale judeţelor Tul-cea şi Constanţa sunt convocate in sesiune extraordinară pentru ziua de 30 Iunie spre a aviza la mijloacele necesare pentru repararea drumurilor şi podurilor din aceste judeţe, şi cari ari fost distruse de inundaţiunl! D. Ionel Brătianu, eroul de la Galaţi, a sosit erl Vineri în Galaţi. D-sa s’a dus însoţit de d. T. Vasiliu, inspector de poliţie din Bucureşti, si de patru agenţi secreţi! D. Brătianu a luat această măsură de precauţiune, temîndu-se să nu fie răO primit de populaţia revoltată a o-raşulul, iar pe de altă parte neavînd încredere în populaţia netrebnică a d-lul D. Zorită din Galaţi. Din Galaţi, eroul s’a dus cu vaporul la Tulcea, de unde nu s’a reîntors de cît spre seară, când a plecat la Bucureşti. Se asigură că d. Ionel Brătianu s’a dus la Galaţi, cu intenţia, de a inspecta lucrările de pompare a apel din Bâ-dălan. Depeşile de erl SERVICIUL «AGENŢIEI ROMÂNE* Londra, 27 Iunie. Camera comunelor. Această adunare a adoptat în a treia citire bilul autori-zînd intrarea in vigoare a sistemului metric pentru măsuri şi greutăţi. New-York, 27 Iunie. Se asigură că d. Mac Kinley nu va publica, probabil, vr’un mesagiu asupra cestiunel monetare. Depeşile de erî Serviciul „Agenţiei Romîne" Telegrama Im/tăratului .luntriei către Sultan SPECTACOLE GrĂdiua Raşca, strada Academiei.— Direcţiunea d-lul Simion Petrescu. In fie-carţ seară reprezentaţiunl variate a la Koster et Bials din New-York. teatru, gimnastică, danţurl concerturl şi pantomine. Preţurile locurilor: Loja 10 lei, Stal I 2 lei. Stal II 1 leii. Militarii şi copil plătesc pe ju măt-ite. Cafeino de Paria, strada Academiei. — Ir fie-care seară reprezentaţii date de opera italiană Astă seaiA, Simbătă, se va reprezintă Mignon actul al IIMda din Emani, şi al Il -lea din Tro vatore. Duminică se va cînta Faforita de Donizetti. IIHJI de 1 Ind£peudanee. Cinematograf , *°?^e,A9e.n ® Şedinţe de la ora 8 jumătate pînă la 10 jumătate. Vederi romîneşll. Intrarei 50 hani. Grădln» llHgo. —Teatru de varietăţi. In timp de ploae, în sala Hugo. Grădina Centrală.-Concert dat de or cbestra D. Dinicu. Societatea şooalei va da Du tninică 29 c. o mare serbare cîmpenească Ir grădina Bragadiru. Intrarea 1 lefl de persoană. BIBLIO O HALII Următoarele cărţi didactice ale d-lul profesor Th. D. Speranţia se află In depozit la Librăria La Biserica Albă (Bucureşll, calea Victoriei 85). • 1) Curs practic de citire şi recitaţiunl pentru ci. I secundară, 1.20. 2) Curs practic de composiţiunl, citire şi recitaţiunl pentru cl. II secund. 1.50. 3) Curs practic de composiţiunl, citire cu litere ciriliane şi recitaţiunl pentru cl. III secund. 1.40. 4) Curs practic de stil şi composiţiunl pentru cl. IV secund. 2. * Sub tipar: Gramatica latină pentru cl. I secundară, de Th. D. Speranţia. * Tot în depozit la librăria «La Biserica Albă» : Anecdote ed. lux. voi. I In loc de 4 lei numai cu 2 40 de Th. D. Speranţia. Omer întinerit In loc de 2 lei numai 1.20 de Th. D. Speranţia. Păcală de P. Dulfu a 1.50. BURSA Pe ziua de 27 (9 Iulie) Iunie 1897 DIN STREINĂTATE (prin fir telegrafio) DIN BUCUREŞTI (După cota oflcUÎăj Viena, 27 Iunie. Corespondenţa Politică anunţă că Sultanul a adresat împăratului Frantz Jo-seph o telegramă făclnd apel la sentimentele sale de bună vecinătate in afacerea rectificării graniţei in Tesalia. Wiener Abendpost publică textul răspunsului Împăratului Frantz Joseph la această telegramă: «Amiciţia sinceră şi leală ce am pentru Moj est a tea Voastră, zice împăratul, şi pe care o invoacă cu drept cuvtnt în împrejurările de faţă, iml impune datoria de a sfătui in propriul său interes şi în acela al imperiului său, o încheiere repede a păcii cu Grecia, pe basa condiţiunilor formulate de ambasadori la Constantinopol. Linia propusă de comisiunea Jataşaţilor militari răspunde principiului rectificării strategice adoptată în prima linie de Majestatea Voastră şi constime cu cele-l’alte condiţiunl de pace, maximul concesiunilor recunoscute caeihita-bile, de concertul puterilor mari, care, tare şi unit în hotaririle sale, ţine mal înainte de toate să creeze o stare de lucruri oferind Europei garanţii solide de pace şi de linişte. Rog deci pe M>ijestalea Voastră să ia sfaturile mele în consideraţiune serioasă, şi profit de această ocasie pentru a-t reinoi expresiunea sentimentelor mele de înaltă stimă şi de mare amiciţie. VIENA Napoleonul • • • • • 95.15 Rubla . 126.68 Credit, Austilt • • • 368.15 Cred. fono. austr. • » 459. 4 ungur • • • • 399. Drum de fler austr. • 354. Lombarde. • • • • Alpine. ■ 119.10 LohuiI tur ceşti. • • . 58. Rentă hîrtie austr • • 102.05 4 ar«. 4 • • 102.15 4 *ur 4 . • 123. 4 4 ungară • 122.90 BERLIN Napoleonul . . . . 16.25 Rabla . 216.25 Dlsconto .... . 205. Sofclmb-Londra. . . 20 296 4 Paris . , . 81.10 4 Amsterdam . 168.65 4 Viena . . , — 4 Belgia . . . 80.75 4 Italia . . . 77.85 PARIS Banoa Otomană . . 672.60 Losarl Tarceştî . . 110.50 Impr. Egyptian . . 537. 4 UeiCLlo. . . . — Drum de fer anstr. . 776. Alpine . 157. Renta Fran. 81/* % . 107.35 . . 3 »/0 , Renta Italiană . . . 96.90 4 Ungară . . , — RENTELE ROMANE BERLIN Renta Rom. 6 % 101. 4 4 1890 4*/* 90.30 4 4 18» L 4 V0 89.90 4 4 1896 4 % 89.00 PARIS Renta Rom. 6% 102 776 « « 4% 91.66 <• 4 1896 4% — FRANGFURT Renta Rom. 5% 100.90 4 4 40/, - Impr. de stat romln 6% Renta perpetuă . . 103 6% R. amort. 1881 . . 100V4 5% 4 4 (Im. 1892) . 99»/4 6% 4 4 cin 1893 . . 99*/4J 6% 4 < 1894 lut. . . 958/4 ă% 4 4 (im. 32 Vj mii.) »7l/i ă°/0 4 4 (im. 60 mii) . 89 4% 4 4 (Im. 274 mii.) 8»8/4 4% 4 4 (im.45 mii.) 91 89 4®/0 4 4 (Im.120 mii) 94 89 4% 4 4 (Im. 90 mii.) 96 8» 6% 4 O. F. R. (Oonv. 6% Sohversuhr). 6% Oblig. Stat (C. rur.) IO2V4 10 Oblig. Casei Pens. — a 800 lei împrumuturi de oraşe 6V0 Oblig. O. Bac. 1885 . 96 Idem Idem 1884. . — 4 4 1888. . — 4 4 1890. . 97»/, ‘V. 4 1896. • »cy4 împrumuturi de Societăţi 5% Sor. feno. rurale. . 92V* 6°/® 4 4 urb. Buo. . 88* ă 50/0 4 44 iaşi. . 84Vt Acţiuni Banoa Naţ. Rominlel . 1845 Banca Agricolă. ... 201 Banca R imîuiel . . . — 800. a*lg. Dacia Rom. . 419 4 4 Naţională . . 460 4 4 rcas. Patria . 115 4 rom. cons. luc. pub. ]66 4 de Basalt artlfio, . 335 4 p. fabr. hîrt. Bistriţa — 4 p. furn. millt. (I Cno. — 4 p. căi fer. fi tramway 820 4 Baia Centrală. , . HO SCHIMB Londra , . oek. 23.217. « . 8 luni. 35.12'/, Paris . . . oek. 100.35 * . . 8 luni. — Viena . . . cek. 211'/, a . . 3 luni. 209'/, Berl'n. . . oek. 128 80 - . . 8 luni. 122.95 MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţinne Domnul Alexandru Wechsler din Iaşi, a ăcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de Wechsler cu acela de Valeriu, spre a se uumi Alexandru Valeriu. Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. D. dr. David Grflnberg (acum prin botez Dumitru), din comuna Drăgăşanl, jud. Vil-cea, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Grflnberg» in acela de «Gallan», spre a se numi «Dumitru Galian». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevă zut de aliniatul 2 al zisului articol. D-l Şerban Tănase, telegrafist, din comuna Fălciu* judeţul Falciu, a făcut cerere la a cest minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «Tănase» a celui de «Hu-şanu», spre a se numi «Şerban T naşe Hu-şann». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. D-nul Gheorghe Ion Ilie Purcea (zis şi Purcea Ilie, sergent de oraş în Bucureşti, a făcut cerere la acest Miuister pentru schimbarea numelui săă patronimic de «Purcea» în acela de «Mitrană» spre a se numi «Gheorghe Ion Ilie Mitrană». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţie tn termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Publicaţiune Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» din oraşul Tecucifi Se dă în întreprindere construirea unul spital In eraşul Tecucio in valoare după deviz In suma de 218.000 lei. Condiţiunile generale, caetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la Tecucifl la d. Theo’dor Cincu, însărcinatul comisiunel instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest scop. Ofertele se vor piimi înscris şi sigilate în ziua licitaţiunel la d. Tbeodor Cincu, in Tecucifl, unde va fi întrunită comisiunea; ele vor fi însoţite de o garanţie provisone în bani safl efecte in valoare da 5% din valoarea devizului. Efectele se primesc şi in detaliu de fie-care lucrare şi in total, specificindu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază ofertatorul a le fare. La deschideiea ofertelor, comisiunsa este tn drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi lici-taţiune orală. Asemenea se vor primi şi supra-oferte, pină în termen de 8 zile de la cea d’intăl licitaţi-une; supra ofertele vor fi cu cel puţin 5»/» mal jos de cit preţul eşit la prima licitaţie. Garanţia definitivă va fi de 10°/o din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia a rămas jucrarea. Licitaţiunea va avea loc în ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-licitaţia in ziua de 29 Iunie a. c. Tecucifl, 7 Aprilie 1897._________ Băile Bălţăteştî 1) Băile Minerale ealde cloro-so-dlce, iodurate şi brouiurate, analoage cu apele : Kreutznach, Hamburg, Ischl, Reichen-hall, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lui, scrofulel, rachitismuiul, supuraţia glan telor limphatice, abcese reci, boale de piele, maiadiele oaselor, debilităţel generale, precum !şi In toate boalele de femei: melrite acute şi cronice, eu-dometrite, salliingite, etc. tumorilor uterului şi anexelor. 2) iHvornl Cuza-Yodă. — Isvorul Ctiza-Vodă, apă de băut, foarte bogat in sulfat de sodiă analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, isvor din care se extrage : sarea purgativă de Bil-ţăteşti, este foarte folositor în toate boalele de stonuh şi anexele tubului digestiv, precum: dis-pepsie, catar acut şi cronic a) stomahulul, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, eonsti-paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenică, hydropisiilo şi obesitatea. T6te ceste maladii se vindecă în urma unei cure sistem tice făcută cu apa safl sarea de Bălţăteştî. 3) Stabilimentul de Inhalatie şi Pul-verisaţie minerală.— Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, goaiaeol creozot* rucaliptol safl orl-ce esenţă urmată de pulve-eisaţie de apă minerală; arangial după sistemul Reichenhall şi Ischl, este foarte folositor tn toate boalele de nas, găt şi mal cu seamă in bronchilă, emphisenie, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mat sigur mijloc de a întro duce săruri in organism. 4) Stwbiliment de Hydroterapie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masage, executat de uu masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25°/o.— Sesonul incepe de la 1 Iunie st. v. pină la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informaţiunT, ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la: Doctorul St atu a tiu Bucureşti, str. Vestei 7 Pină la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la Bălţăteştî, judeţul Neamţ. VIILE BRÂTIANU 11, Str. Regala, 11 Trimite după comanda lăzi cu 12, 24 şi 36 slicle cu VIN sad cu ŢUICĂ, Ia orl-ce staţia de drum de fier. Plata se face cu ramburs. Cheltuiala pentru împachetat şi lada, lei 2. Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul PiUet din Paris cu bază de carne, quinquină Jşi fosfat de calce. Acest vin care tn Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutriţiunea oculul, nervilor şi a cămei musculare . Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment’ şi reprezintă valoare a 50 grame de carne priu 'li pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-niţeilor şi persoanelor vristnice. Intrepo»it: Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Thflringer şi la ţoale farmaciile din ţară. Biscuiţii d-rulul Ollivier din Paris Vindecarea radicală a boalelor sifilitice recente safl învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat tn raportul săfl către guvernul francez că Biscuiţii OUivier pot aduce mari fo-laose omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cart au fost aprobaţi de către Academia de me-diicnă şi singurii cari aă primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi în toate spita-lurile din Paris Tratament lesnicios, rapid fi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 in Paris. In detail: Farm. Brus, Altin, Roşu Thflrinsrer si In toate farmaciile din tar» BORSEK TRANSILVANIA Stagiunea Băilor BORSEK cu renumi-tele-1 ape deschizindu-se la 1 Iulie st. n. Direcţiunea are onoare a face cunoscut onor. public că a stabilit o legătură de diligenţă intre Peatra-N. şi BORSEK cu preţuri foarte avantagioase şi anume: 10 lei de persoană. Pentru copil preţul jumătate ; iar pentru familii se face şi rabat. Tot odată se face cunoscut că la restaurantul Remeny se vor prepara mîncărl romîneştl. Direcţiunea va face tot posibilul ca domnii vizitatori să rămie pe deplim mulţumiţi. Biletele de Diligenţă şi informaţiunl se pot lua dela antreprenorul Wass- rman ’ in Peatra-N., strada Piebel, şi la Direcţiune în Borsek. Direcţiunea IliWIor.llorsek Transilvania. MAGAZINUL NOSTRU DE Manufactură şi Braşovenie En-gros şi Detail din strada BărSţiei No. 5 şi 7, s’n mutat vis-â-vis, in localul săfl proprifi 13, Strada Băr&ţiei, 12. Cu această ocaziune anunţăm clientelei noastre şi pe Onor. public, că posedăm tot felul de im A 1*1 n ii: cu deosebire pentru Poloage, pentru Zăblae de cărat producte, precum şi mWJŞAJflAliE de pânză albă uşure, negudronată, IM FERME ABIL A (prin care nu trece apa) pentru învelitul Maşinelor şi altor tre-buinţi la agricultori, precum şi tot fetul de FRINGHIERIE: Odgoane, Ştreanguri şi Căpestre de cînepă fină. Toate acestea, produse ale fabricei mecanice de PÂNZArIE şi FRINGHIERIE din SOSEADA BONAPABTE Deosebit de acestea posedăm tot felul de Saci englezeşti şi Saci de pînză din fabrica de aici. Toate acestea cn preţuri moderate. Oa MtimS, Drăghiceauu Popescn. LA „PARCUL REGAL" Calea Victoriei, IVo. DO. Alături de «Au Petit Parisien» v Încălţăminte rie Munte încălţăminte tte Bicicletă, per. lei 16 încălţăminte fie I, turti Ten ni n. Ori-ce Încălţăminte pentru Bărbaţi, Basne şl C’ot*iI. Lucrate pe forme COSTA din Paris Diferit© unsori englezeşti Marca E. BROWN & SON, London. Doctorul Ctalimir de la facultatea din Paris Special pentru boalele de atomae 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 Moşie de arendat Biserica Sf. Nicolae diu Braşov dă Iu a rendă pe 9 aul consecutivi, inceplnd din 23 Aprilie 1898 st. v. Moşia Meteleu Li pan ©şti din plasa Câmpului, judeţul Buzăii, din Romînia Licitaţia verbală se va ţinea Joui, 3 Iulie st. v. a. c. Ia 12 ore p. m. In Hotelul Universal, strada Gabroveni, In Bucureşti, iar pină la 2 Iulie a. c. se primesc oferte in scris ia casa d-lor C. Steriu & C-nie, In Bucureşti, însoţite cu cauţiunea provizorie de 5,000 lei şi In ziua de licitare pînă la 12 ore se primesc asemenea oferte Ia biuroul de licitare. Condiţiile de arendare se pot vedea la casa d lor C. Steriu & C-ie, Bucureşti, şi la Comitetul sub-semnat. Comitetul parocbial al Bisericel Romîne Ort. Ră*. de la Sf Nicolae, Braşov. VHHilie Volua, preşedinte Dr. Vanilie Snllu, secretar. ]>e vin za re acum O CASA Frumoasă, Sănătoasă hI Toarte solid zidită Situată In strada ESCUL1P, No. 10. DE ARENDAT moşia P1ŢIGAIA-ORESTI, judeţul Ilfov, plasa Dîmboviţa, pentru 5 ani. Se va ţine licitaţie, prin oferte sigilate, la 10 Septembrie a. c., ora 9 dimineaţa, în cancelaria Epitropiel Bisericel Sf. Spiri-don-NoQ, Bucureşti, strada Dionisie, 17, unde se şi pot lua informaţiunl In zile de lucru, la ora sus indicată. www.dacoromanica.ro EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» MâSSON FORESTIER ULCRIMEi ROMAM In seara ceia, Eoullas se hotărî să nu joace. De aceia cînd se dusese la masă, se dusese cu ghidul să stei mal mult şi să facă cunoştinţă cu Niculae Vo-roncea. Erea un băiat ţapăn, rominul ăsta, cu părul lins ce cădea in şuviţe pe fruntea îngustă ; gura-I exprima senzualitatea meridională şi ochii îl erah negri ca cireşilo negre' şi par’că erau fără fund. In totul părea un om blajin, foarte amabil, gata să-te servească, ori cind, şi vocea ii era dulce ca de femee. Era cam mină spartă şi se înţelege de la sine că toate drăguţele din Monaco, ale căror moravuri nu trag mult la cîntar, se ţineaţi lanţ după dînsul. Voroncea era tinărşifârâ experienţă. Cind suferea de lipsă de bani avea numai să bată o telegramă la intendentul Iul din Bucureşti. Şi slavă domnului! a bătutei multe te- ffw,mMiîiirfiwia—^—— legrame. Şi cum căpăta banii, nu ştiu cum dracu că se şi ducea! If incinta 0 cu tot felul de poveşti; ii virîseră In minte că el o să dea iama In banii băncel, c’o să devie nabab; şi pentru vorbele astea dulci, făcindu-1 să creadă intr’o avere viitoire, îl tocau care cum putea mal bine. Aşa că în-tr’un rind, cum aştepta un mandat telegrafic, pe care îl ceruse lot prin telegraf se pomeni cu răspunsul intendentului că nu mal sunt parale. Voroncea fu foarte mirat. Făcu atunci socoteala banilor pierduţi şi cheltuiţi, şi adunind’o văzu in adevăr că păpase milionul. Ce să facă ? Cum s’o dreagă ? încotro s’apuce? Pe Voroncea nu ’l mal a-ajungea capul. Şi slînd tot aşa pe glndurl, milinit pînă in adîncul sufletului, numai ce i se spune că stăpinul hotelului unde sta, îl pofteşte: ori să-I plătească, ori să se mute. Ce să facă ? Se duse la stăpinul hotelului «Etoile d’Orient» şi acesta încrezător în vorbele sale, că va plăti, îl primi. * ♦ * Intr’o zi, văzlndu-l eşind de acasă noul lui patron zise către Eoullas : — Ăsta n’o să sfîrşiscă bine. — Şi totuşi, răspunse Eoullas, d-na Amelia îmi spune că mal erl a primit încă o sumă destul sie măricică de la el acasă. — Ei! ce-a primit ? zece mii de franci pe cari în mal puţin de o oră i-a şi perdut. Mal mult: sunt câte-va ceasuri de când i-a venit alte parale, de la sora lui din Milan. Sora lui—he ! nu face bine că’l tri-mete că uite zăti: e păcat. — Ar trebui să’l sfătuieştl d-ta să plece acasă in ţara lui, zise Eoullas. — Da, ce să facă acolo ? Nu, la'vîrsta lut mal are o singură scăpare,"un singur drum de apucat: să intre în legiunea străină, cum a făcut suedezul cela, ştii baronul Ilalgren. ... Ah! domnule! nu l’al cunoscut pe omul cela : o grădină de băiat, frumos şi înalt! doul metri şi ceva! j Băiat cu vlagă. Săracul ! a murit anul trecut la Tonking. L’afl surprins noaptea, piraţii şi... ... Ah! dar aud că vine Rominul. In adevăr. Voroncea cobora scările, spilcuit, în-mănuşat, cu pardesifl cenuşiu—deschis, ghetre albe, ţilindru cenuşia, şi morfolea un trandafir între dinţi. Ajuns jos, se opri o clipă. Şi zărind pe Eoullas la o masă, se aproprie de dînsul şi-I zise: — Bonjur, boerule ; ce ’ţl mal face martingala ? — Face bine, ce să facă? — E0, să mă bată Dumnezefl, n’aş avea nici pe sfert din răbdarea d-tale. M’aş apuca de alte treburi, zătt. Dar d-ta poate... mal ştii, ha ?... ori să nu te mal întreb ? — Ba zăfl ! nu zăQ ! răspunse Eoullas ridicînd în sus mîinile. Şi pe un ton pe care voia să ’l facă dulce: — Crede, boerule, crede că-I bună. Poate s’al noroc, să te scapi. Cearcă, vezi! — Mulţumesc matale, mulţumesc domnule ! Nu! n’am eă vreme pentru d’al de-astea. De seară risc toate bumăştile ce mal am, în trei lovituri. Ah! dacă ml-ar reveni norocul de altă dată. Am avui, nene, ieri... Dar ce să ’tl mal spun ? îmi vine răfi. Norocul, norocu-I totul. Uite: Rusul a cîştigat erl de opt ori în şir. Dar să-ţi zic rămas bun. Ne vedem de seară pe cimpul de luptă, ce zici domnule Eoullas? — Ne vedem, cum de nu ! Se poate să nu ne vedem ? Pe la ceasurile zece, Eoullas alegîn-du-se cu un cîştig de şease sute franci se opri puţin din joc şl îşi rotea ochio în toate părţile. De o dată el văzu pe Voroncea că tot se ’nvîrtea printre mese, cu sprin-cenile încreţite şi muşcîndu-şl cu dinţii un capăt de mustaţă. — Hm ! semn rău ! îşi zise în gînd Eoullas. Dar nu se mişcă din loc. Un ceas mal tîrziO, cum pontase pe o sumă măricică, simţi o mînă pe umărul Iul. Era mina lui Voroncea. — EI merge ? merge ? — Merge. Dar d-ta cum stal ? — Dar d-ta cum stal? — De minune, domnule, de minune. — Cu atît mai bine. Dar dă-ml voie... — Da. Văd. Eşti acum intr’un minut critic... Drace? Al pierdut ? El vezi? Nu-I tocmai bună martingala! •— Ba da. Ia să cîştig numai data ce vine. * — Dar cum? Nu poţi doar dubla? ’ — Cu ajutorul d-tale. O să pun 2500 fr. aci la dreapta, şi d-ta, pentru mine, la stingă, tot pe atîta. Ţine domnule Voroncea, ia banii! dar hal mal repede! — Dar poate să-ţi fiu piază rea? — De ce? doar eşti în cîştig acuma? (Urmarea in numărul Ho Duminica) CELE MAI BUNE STOFE PENTRU 30ST0ME SI PARDE SI URI DE BĂRBAŢI OMP, DEPOUL IFABRICELOR de POSTAV BUCUREŞTI 4A STRADA LIPSCANI |Q A se observa bine firma şi i numărul 16. VÎNZAREA ÎN DETALIU pe preţurile originale ale falnicelor Fabrica UNIVERSALĂ DE La Tipografia EPOCA ee află de vîn-Eare hîrtie maculatură cu 50 bani ki-lourr în pachctcdc cîte 10 kilograme. SOBE ŞI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE Ml MJ S MJ H I Sistematice EEMjMAJA HE J ’ E.A TMMj A TMM fie AEMl Ventilatore VOEMMEHT'" Uşi tie Coşuri, eu ehei Ornamente tie zinc AHT1COEE tie tnenagiu REUlTORi Sistematice jfloblte tie Gradină Jean Klaper BUCUREŞTI DEPOSITUL: Strada CA MPINEANU, No. 17. FABRICA : Calea V1TAN, No. 19 (staţia Tramwayulul Dudeştl) Se primesc comenzi şi reparaţiunl in această branşe. AA IîS IMPORTANT Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mutat fabricele mele de: Umbrele, Corsete şi Cravate din STRADA GABROVENI No. 47 în S TMtAMMA CABOIj No. OI (etagiul de sus) FOST DEPOUL D-LUI PRAGER .LA UR8U., Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface orl-ce cerere a onor. public, rog să bine voiască a visita Depoul mefl unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor cât şi preţuiile foarte convenabile. Cu distinsă stimă, I. itOSKWBA 1/31. Sucursale : €ale» Victoriei No. 8 şi No. S3 şi Str. Şelari No. 22 Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paria, Boolevard Montparnass 158 Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondenţi. APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale aQ recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul săa cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatori generali: D-nil Eazăr <$• Verzar in Braşov Depositul general pen- 1111011 C POCTOIII Strada C’OVACI tru Capitală la D-nul VnulLL lltlL|UIU No. 17. In provincie la «liferiti depozitari principali» Pentru numai Lei 7.25 ’ contra ramburs expediez un superb Actor-deon de Concert cu noile nvaUe Claviaturi cu arcuri, cat! aufost brevetate în diferite state. Prin aceasta noua Claviatură se va economiti Cumpărătorului mult necaz şi cheltuelî de reparatiune. Acest instrument are 10 klappe, 20 tonuri duble, 2 bassuri, 2 registre, claviatută deschisă de nickel, garnitură împrejur tot dir acest metal şi complectă, 2 burdufuri duble şi forte tari, 2 Inchisături, şine de burduf asortate şi In colţ, de nickel. Mărime 35 Centimetre. Metodă de a flu ăţa de a cănta singur şi ambalagiu gratis. Porto 2 Lei. A se face comandele la Ilenri Suhr, Harmonika Export la Neuenrade, Germania. ăile Hercnlane (Mehadia) (Kerkulesfurdo, Ungaria) Staţiune tie cale ferata, Poantă ai Telegraf RENUMITE TERME SULFUROASE şi SĂRATE Cu Temperatură terestră de 55° C. !gi0§T începutul sesonului la 1 Maiu 35 Loc de cură climatica. — Gimnastică suedeză şi tnassagiu. — Băl electrice. Hidroterapbiă.—Rendezvous internaţional.—Situaţiune admirabilă in valea romantică a Cernef. — Promenade şi locuri de exeursiune.—Climă favorabilă. Siluaţiuue scutită de vlnt.— Aer ozonic şi liber de praf. — PalaturT de băl, hoteluri splendide.—salon de cură.—Luminaţiune electrică.—Musică proprie. Orfeu (Teatru Varietd). IC MEDICI llOinÎNi "Wf COSSIILTA'flESli tu toate limbile europene. Juncţiune cu treuul Expres şi Orient-Expres ; dela Orşova cu năvile dunărene Bilete c«i prcţnrî reduse. Frecuenţ-a tn anul 1896: peste 10.000. NI. KOHAN, Galaţi şi Brăila DEPOSIT ele MAŞINI Agricole şi Industriale DIN FABRICELE BROWH & MAY LIMITED DEVIZES (England) LOCOMOBILE de la 4 pînă la 50 de cal putere. TREERATOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începînd de la l cal putere. MORI CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzesc,!. CAZANE pentru ABUR de toate mârimele. MAŞINE de SECERAT Simple şi cu Legat DIN FABRICELE THE MASEEY HARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini în lucru în ţară. Preţuri curente ae trimit ttu$iă cerere, gratia franco JE. STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel BUCUREŞTI.- Strada Sf. Dumitru, 8. Moloare originale „O T T O” cu Uaz, Bcuxiuă Petroleu Peste 100 biienţt de •/»—6® < ui putere iustnlnte tu Koiulnia WASIliE >JI CAZANa cu ABUR M A 81 NI-UNELTE pentru LEMNE mI METAL MAŞINI pentru INDUSTRIA TEXTILĂ, LOCOMOTIVE, POMPE dela SĂCH3 MASCHINENFABRIK fost RICH. HARTMANN din Chemnitz Fu rut h ut o Iu sutimi «Ic exemplare celor mai mari «tăblii încuie ale Statului iţi ale parllcnlaeilor «lin Komlnla. MARE DEPOU 1)E ARTICOLE TECIINICE ALE FABRICELOR: SCHÂFFER fi BUDENBERG Magdeburg, Mohr fi Federhaff Mannheim CURELE DFTtR ANSII S I U N I ATELIER DE CONSTRUCJIUNI TURNATORIA DE "METAL ATELIER PENTRU REPARAŢIUNI DE MAŞINE ) LA FILARET ■ ---------- —j ) VECHIUL MAGASiar de LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE ŞI ORl-CE INSTALAŢIUNÎ MARCUS UTTMAN Succesor I. WAPPNER 61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis ie Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. BAI de A MS MJ Mii Biffienice recomandate de tot! medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă bmjşmjbi s msteih atice 0 CU AER COMPRIMAT WuMrliitţ. CLOSETE «tout a IVgout» higienice şi sistematice STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURI şi DULCEŢURI hermeticeşte închise, de toate mărimile Unicul DEPOtl în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBRODER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LAMPl ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «VVUNDER», toate cu aer. KARLSBAD | ISVOARELE SALE CELEBRE Şt PRODUCTE DE ISVOARE SUNT: Remediul Hatural Cel mai bun la boale de Stomac, Ficat, Splină, Rinichi, Organelor udului, Prostatei: la Diabetul Melit (boală de zahăr), Concremente biliare, Veşicale şi Renale, Artrita, Reumatism cronic, etc. Apele minerale naturale de Karlsbad SARE NATURALA SPRUDE JANĂ CHIST. SM PMJEVERMi ORItMA PRXTRV CMJBA BE BA MIT INC CÂT ŞI PASTILE DE KARLSBAD, SĂPUN SPRUDELIAN, LEŞIE SPRUDELIANĂ ŞI SAREA DE LEŞIE SPRUDELIANĂ SE AFLĂ DE VÎNZARE LA La toate DROGUERIILE ŞI FARMACIILE EXPEDIŢIA PRODUSELOR DE APE MINERALE Lobel Sehottlander, Karlsbad, Boemia T IPOGAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. v MEDICAMENT PHONPUATIC IA DE VIAL VINUL DE VIA', este un modificator puternic al organismului în caşurile ue: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior In-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAI» Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi Tn toate farmaciile. WATSONT A VOCELL [MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE! BUCURESCÎ.— Strada Academiei, 14 (fost Raşca) | Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl MARSHALL SONS & Co„ GAINSBOROUGH ILOCOMOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite TREERATOARELE unice care treeră cel mal mult şi scoate cel! mal curat. BATOZELE DE PORC MB, Bingnrele cari bat cantitatea oea mal i mare scoţînd boabele curat. | STABILE pentru puterile cele mal mari, cu saă fără condensaţiune, orizontale saă verticale. I CAZANE multitubulare, cazane Coruwall cu unu saă două tuburi de foc. OAZANE tabulare cu stabilA suprapusă. CAZANE tabulare cu stabilă dedesupt. | MAŞINI de macadamisat (presat) şosele. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage iluatrate gratia ţi franco. - bucureşti"