SERIA II.—ANUL III. No. 492 Kdiţia atmeia SAMBATA, 28 IUNIE 1897 NUMĂRUL 10 BANÎ ABOSAMMTELK încep I» 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se pl&tese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; In străinătate 50 le) Şase luni ... 15 > > > 25 » Trei luni . . . 8 » > > 13 > Un număr in strein&tate 30 bani MANUSCmSELEJJIU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA «o. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 TELEFOX NUMĂRUL^IO BANI AimrCIUBILE In Bucureşti şi judeţe te primesc numai la Administraţie In streinfttate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuneinrI la pag. IV.0.30 b. lini* » » » III.....I.— lei » » » » n . . . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr rechift tO bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 Tratările de Pace 'AUREUANIŞTII Gazeta lui Vasile Lascar — unii o numesc gazeta mincinoşilor - conţin na a ne ataca pe noi conservatorii, după dînsa, în modul cel mal violent; după noi, în modul cel mal ridicol. Patronii acestei fol voesc a dovedi prin această procedare, că el sunt liberalii cel puri, cel autentici, şi că prin urmare numai la amintirea saQ vederea unul conservator li se ridică sîngele în obraz de o nobila şi sfîntă indignare. Această politica ar fi fost poate bună pentru a atrage încă cîte-va tombatere liberale, care se mal scalda in apele paşoptismului dacă... el, vezi... este un dacă, şi un dacă formidabil. Să vedem care este acel dacă. Va să zică Aurelian, Lascar, Mîrzescu, etc. voesc să treacă, în lumea liberală, drept liberali mal puri şi mal inlransigenţl de cit chiar Sturdza, Statescu, Poni, etc., făcînd declaraţii bombastice cum că nici odată n’a fost şi nu va fi nimic de comun între el şi între rivalii lor politici, conservatorii ? Va să zică pe tema purismului şi a intransigenţei caută aceşti domni să se ilustreze ? Minunat. De cit, ne permitem a face o mică întrebare: Acum şeapte, opt luni, cari liberali colindaQ saQ mal drept trepă-daii pe la casele d-lor L. Catargiu, Take louescu, N. Filipescu, etc. im-plorînd ajutor şi sprijin în chestia fostului mitropolit Ghenadie? Cine eraţi indivizii cari umblau cu căciula în patru şi cu capul gol, rugind pe conservatori ca să se milostiveascâ şi să le dea o mînă de ajutor? Sturdza, ori Aurelian ? Statescu, ori V.. Lascar ? Mârzescu ori Poni? Să răspundă cel de la Drapelul,. Sturdza şi Stătescu cînd aQ văzut ca s’aQ încurcat ca nişte neghiobi în afacerea mitropolitului Ghenadie, aQ avut cel puţin sentimentul realitâţel. El ’şi au zis : acum fiind că aQ dat cu oiştea în gard trebue la guvern sa vină oamenii cu spinarea încovăeată cu umilinţa in gest, cu rugăciunea pe buze şi cu o lipsă totală de scrupul şi de ruşine pentru a avea îndrăsneala să se adreseze la adversarii politici de la cari să implore mila şi îndurare. Toţi liberalii s’aQ gîndit imediat că oamenii cari sunt cel mai apţi pentru a îndeplini o asemenea ruşinoasă sarcină, sunt: Aurelian, Lascar, Mârzescu şi tutti quanti. Şi nu s’a înşelat nimeni în acest calcul. Aurelian, timp de două luni, a ţinut în Parlament discursuri fenomenale, pe tema că toţi suntem romini, toţi patrioţi. Omagii solemne ’1 s’au adus d-lul L. Catargiu. V. Lascar umbla cu capul gol pe la şefii conservatori, fâcîndu-le mătănii, iar Mârzescu ceruse d-lul L. Catargiu să ’I permită a ’şl strămuta biuroul de lucru în o mică cameră de lingă spălătoria caselor şefului nostru. Acestea sunt fapte. Toată ţara ştie că graţie umilinţelor faţă cu noi ale unul Aurelian, ale unul V. Lascar, etc., chestia mitropolitului Ghenadie a luat sfîrşit. Graţie concursului ce noi am dat liberalilor, aceştia mal sunt încă asta-zl la guvern. Fiind aşa laptele, şi ele neavînd o dată mal veche de cît de cîte-va luni, ne adresăm acestor milogi şi miluiţi, cari astă-zl s’aQ grupat Sil jurul unei gazete pe care aQ nu-mit’o «Drapelul», nu ştim pentru ce, şi le zicem: cum îndrăzniţi a fi aroganţi şi agresivi cu noi. voi cari np-aţi lins talpele cismelor noastre, nu mal departe de cît cîte-va luni în urmă ? Cum credeţi că atacurile şi prostiile ce se debitează în «Drapelul» pot să ne supere, pe cită vreme ele pornesc de la nişte oameni pe cari ’I am avut la picioarele noastre? Cum mal îndrăzniţi a face pe intrasigenţil şi intretabilil faţă cu noi, cînd trecutul vostru va striga la fie-care pas că sunteţi oamenii cel mal lipsiţi de caracter, de demnitate şi de seriozitate ? Campania pe care zilnic o duceţi în gazeta voastră, faţă cu noi n’are nici o valoare. Nu sunteţi nici destul de periculoşi, nici destul de respectabili. Vă lipseşte şi forţa materială şi cea morală. Şi atunci ne întrebăm dacă nu cum-va această campanie nu are un alt scop. E posibil ca combatîndu-ne pe noi cu violenţă, voi să umblaţi după alt ceva. E posibil ca să căutaţi prin aceA mijloc a vă linguşi pe lingă Sturdza şi Stătescu, câutînd a intra în bunele lor graţii, după cum v’aţl linguşit odată pe lingă noi pentru a vă mal ţine la guvern. Numai aşa se poate explica această atitudine a voastră. Probabil ca umblaţi după vre’o două porto-foliurl în ministerul lui Sturdza şi căutaţi a’l aduce servicii inavuabile, căci ar fi un naiv cine ’şi ar închipui că căutaţi să aiuugeţl a lua locul lui Sturdza prin luptă. Cu minciuni, da; cu gudurâturl şirete, da. Cu bătălie, nu. Auziţi! Aurelian devenind prim ministru după o campanie !!... Ne pare râu că din cînd în cînd suntem nevoiţi a ne ocupa de oameni de asemenea soiQ, cari sunt o plagă în orl-ce partid se află. Intre Colectivişti In fruntea coloanelor sale Drapelul, de erl şi azi, publică cîte o notiţă, cu litere compacte, cu privire la darurile făcute victimelor inundaţiilor din ţară, de către M. S. Regele. Aceste notiţe ar fi fost la locul lor dacă nu conţineau şi un pasaj care, de sigur, nu a scăpat băgărel de seamă a cititorilor atenţi. După ce ziarul cu pricina vorbeşte de munificenţa regală, găseşte nemerit să adaoge: «în ce priveşte guvernul, am dori să ţină seamă de experienţa trecutului şi prin urmare să ia măsuri ca distribuirea ajutoarelor să se facă de persoane mal presus de orl-ce bănuială». Mărturisim că, cu toată detestabila idee ce avem despre cinstea colectiviştilor, nouă nu ne ar fi venit în minte să facem, cu această ocasie, o asemenea observaţie. Noi nu am fi crezut nici o-dată că, atunci cînd e vorba de ajutoare destinate unor nenorociţi, şi cînd aceste ajutoare provin de la M. S. Regele, s’ar putea găsi, fie chiar printre prefecţii şi primarii colectivist!, persoane cari ar fi în stare să abuzeze de banul destinat sărmanilor rămaşi pe drumuri. Drapelul însă nu numai că s’a gîndit la o asemenea posibilitate, dar chiar şi a exprimat neîncrederea, în aceeaşi coloană în care nu găseşte cuvinte destul de potrivite pentru a lăuda munifi-cenţa regală. Mal mult, acest ziar revine azi şi precisează chiar un fapt în sensul bănuielilor sale. Acestea ne dovedesc cît de puţin cunoaştem firea colectiviştilor şi cît de bine se cunosc el, între el. Cine putea cunoaşte mal bine pe colectivişti, de cît coreligionarii lor de la Drapelul ? Din poliţia de siguranţă, cine descopere pe pungaşi mal bine şi mal repede de cit pungaşii întreţinuţi de dînsa ? Banca industrială Iniţiativa «l-iul Coatlueacn. — Banca Naţională.—Privilegiul Băncii Naţionale.—Banca Roiul, niel. De cîtă-va vreme lumea noastră financiară este preocupată de noua Bancă, ce se va înfiinţa la toamnă în Capitala noastră. In capul noueî bănci va fi d. Emil Costinescu, actual director la Banca Naţională, care ’şi va da demisia din acest post. Noua instituţie financiară se va ocupa în deosebi cu întreprinderile industriale, dar în acelaş timp va face şi afaceri comerciale. Dăm pentru astă-zi unele amănunte; în curînd vom reveni cu detalii complecte. Iniţiativa d-lul Costinescu Am spus că noua bancă va fi fundată în urma iniţiativei d-lul Costinescu. D-sa pentru a dobîndi capitalurile necesare, s’a adresat capitaliştilor străini, arătîndu-le beneficiurile ce pot realiza. Apelul d lui Costinescu, care a cutreerat principalele tîrguri financiare, nu a rămas fără rezultat. Marii bancheri, cari caută să ’şi plaseze capitalurile lor, s’au grăbit să ade-reze la propunerea d-lul Costinescu, astfel că Banca va fi constituită, cu un capital de 10 milioane, din care, aproape jumătate, va fi subscris de romini, printre cari cităm pe d-nit fraţi Elias, Gher-mani, A. Marghiloman, V. Lascar, P. S. Aurelian, Al. Ionescu, Costinescu, etc. Banca naţională Deja Banca Naţională nu priveşte cu ochi buni înfiinţarea nouii bănci. Concurenţa pe care i-o va face aceasta din urmă, îngrijeşte cu deosebire pe Carada, care a propus chiar să se lupte din răsputeri pentru a se zădărnici combinaţiu-nea d-lui Costinescu. Pină acum comercianţii, pentru a le fi portofoliurile admise la scompt, trebuiau să intre mai întîiu în bunele graţii ale colectivităţii, care îşi asigurase prin Banca Naţională un mijloc pentru a avea în mină, în tot timpul, pe comercianţii de frunte din pieţele principale ale ţărei noastre. Tendinţa nouei bănci este de a concura pe Banca Naţională, in ce priveşte mai cu seamă scomptul, pentru a atrage în partea sa pe o parte din comercianţi şi a sili în acelaşi timp Banca Naţională să scază scomptul. De şi s’a răspîndit prin ziare vestea că Banca va fi industrială, totuşi după informaţiu-nile sigure ce avem, ea se va îndeletnici cu toate operaţiunile ce face acum banca Naţională. Privilegiul Bă ne el Naţionale Trei ani încă ne despart de epoca cînd privilegiul băncei Naţionale, acordat prin legea din 1880, va expira; pînă atunci noua Bancă va căuta să-şi întindă operaţiunile din ce în ce mai mult şi, in ajunul reînoirii privilegiului, să ducă lupta pe faţă contra Băncei Naţionale. Banca Bominiel Pentru a ajunge la o situaţiune pre-ponderantă în ţară şi în streinătate, noua Bancă va căuta să lucreze în de acord cu Banca Romîniei. Această Bancă, după cum se ştie, e formată numai cu capitaluri streine; cum însă, după noul cod de comerţ, în societăţile anonime, romînii trebuie să aibă o parte însemnată din capitaluri, peste 5 ani expiră concesiunea de care s’a bucurat această Bancă pînă acum şi tendinţa pe care o va urmări noua Bancă va fi de a fuziona, cu Banca Romîniei, înaintea expirării concesiunii de care se bucură. Lesne se înţelege că atunci cele două bănci unite, dispunînd de capitaluri considerabile, vor putea să ducă cu succes lupta contra Băncii Naţionale. După cum se vede vom asista în curînd la o nouă luptă între colectivişti, luptă de interese, care va da la lumină mijloacele perfide întrebuinţate de colectivişti pînă acum în dauna comerciului şi industriei noastre. Tratările de pace Ştirile primite erî din Constantinopole sunt foarte grave. Negocierile pentru încheierea păcii, cari aproape nu înaintai!, s’ati suspendat acum. Se anunţă din Atena, ce e drept, că pacea se va încheia şi se spun §i condiţiile. Dar dacă lucrurile ar fi aşa, atunci nu s’ar fi suspendat negociările. In aceeaşi vreme, se vesteşte că d. de Neli-doff, ambasadorul Rusiei la Constantinopole a fost transferai la Roma; se adaugă, nu e vorbă, că politica Rusiei faţă de Turcia nu se va schimba, ceea ce poate fi adevărat, dar tot aşa de adevărat poate fi că politica rusească va intra Intr’o nouă fază. In sfirşit, tot in aceeaşi vreme cînd la Constantinopole se întrerup negociările — ceea ce dovedeşte că lucrul nu merge — ministrul de externe al Rusiei trimete o notă circulară prin care propune Puterilor să facă un demers spre a iuţi negocierile. Toate astea arată că lucrurile s’ati încurcat. După cît se pare, Turcia ridică pretenţiuni pe cari nici Puterile cari piuă acum atl susţinut-o nu le pot admite. Oficiosul Frentlenblatt din Viem dezaprobă fără înconjur atitu liuea Turciei. Reuşi-vor Puterile să hotărască pe Poartă a-şl modera pretenţiunile ? CEREM EXPLICAŢII (Afacerea *Smyrni») Dezastrul de la Galaţi ue-a împiedecat să ne ocupăm de afacerea vaporului Smyrni, în care guvernul d-lul Sturdza, după vr’o cincl-spre zece zile de tăcere, a Îndrugat în sfirşit mal deunăzi un sol de răspuns. Voinţa Naţională a afirmat că vaporul Smyrni şl-a descărcat mărfurile, dar a fost împiedicat să debarce pasagerii ce avea pe bord, fiind că eratt oameni fără căpătîl şi periculoşi ordinii publice. In ce priveşte mărfurile, dacă e adevărat că descărcarea lor a fost Îngăduită, atunci acuzaţiunea ridicată contra guvernului că a adus o gravă atingere libertăţii comerciale, eade. Dar a cui e vina că s’a ridicat o asemenea acuzare gravă?—Numai guvernul e de vină, pentru că n’a lămurit opi-niunea publică din primul moment, ci a lăsat să se acrediteze zvonul că vaporul Smyrni a fost Împiedecat de a descărca pînă şi mărfurile. Guvernul are la dispoziţie clte-va ziare şi Monitorul Oficial; priu ele putea să dezmintă, chiar din ziua Întâia, zvonul atît de grav şi atît de vătămător pentru bunul renume al ţării. E absolut de neînţeles cum guveruul a lăsat să treacă atlta vreme fără să spuie un singur cuvtnt şi tăcerea aceasta îndelungată dă cu temei naştere la bănuiala că nu sunt lucruri curate la mijloc. Dar să nu mal inzistăm asupra acestui puuct şi să ne ocupăm de al douilea : împiedecarea pasagerilor de a debarca. Guvernul ne-a spus prin Voinţa Naţională că din cel 184 pasageri cari se atlafl pe bordul lui Smyrni, patru spre zece fiind oameni cunoscuţi, aii fost primiţi în ţară iar restul de 170 n’ail fost Îngăduiţi să debarce, fiind oameni fără mijloace de existenţă şi periculoşi ordinii publice. Şi pe baza acestei afirmaţiunl, guvernul şl-a permis să trateze opoziţiunea de nepatriotică. Tot vechiul cîntec. Dacă nu vezi lucrurile ca d. Sturdza, atunel eşti nepatriot, vrei sj dai ţara pe mina streinilor. Nici pînă astă-zl n’aii Înţeles liberalii cit de ridicole sunt asemene acuzări. Să nu ne împiedicăm Insă de această acuzare şi să vedem despre ce e vorba. Pasagerii de pe Smyrni, cari afl fost respinşi dp d. Sturdza şi diu pricina cărora s’a făcut atîta scandal, aveaţi paşapoarte în re--gută, vizate de consulul romîn din Pireu Nepriinindu-I, d. Sturdza a dat două lovituri îu aceeaşi vreme: una, guvernului strein care a eliberat paşapoartele; alta, prestigiului de care trebue să se bucure agenţii noştri consulari In străinătate. D. Sturdza vrea să scuzeze aceste două greşeli cu faptul că pasagerii cu pricina erafi periculoşi ordinel publice. Slavă Domnului, nici noi nu voim să fie invadată ţara de oameni periculoşi şi fără că-pătliti; în această privinţă, guvernul liberal se poate scuti de osteneala de a ne da lec-ţiunl. De cil, să nu fie cu supărare: I. —Nu se găsea altă procedare spre a înlătura primejdia? Noi credem că da. Oamenii puteafi fi lăsaţi să debarce şi apoi, dacă cu adevărat erafi primejdioşl, autorităţile u’aveafi de cit să 1 scoată peste hotar. Cu chipul acesta n’ar fi fost nici un bucluc. II. —Dar cum se face că, curîud după alungarea vaporului Smyrni, guvernul a permis vasului lmera sub pavilion italian să debarce o sumă de foşti voluntari greci ? Pasagerii de pe lmera erafi în aceleaşi condiţiunl ca cel de pe Smyrni. Pentru ce nu l a tratat guvernul la fel ? Iată două puncte Întunecate, in această afacere, asupra cărora guvernul făcea mal biue să dea lămuriri de eltt să tnjure opoziţia priu Voinţa Naţională. Ceea ce n’a făcut, Insă, poate să facă de acum înainte; rugăm deci pe guvern să se explice... dar nu peste 15 zile, ci mal curînd. TRIBUNA LITERARA De la B. P.-HASDEU II Felul sau, mal bine zis, stilul ospitalităţii la castelul «Julia IlasdeO» e cu toiul deosebit: un amestec de grand seigneur, mare savant, patriarch bătrân şi tînăr artist. Atmosfera întreagă e plină de bunătate — bunătatea însăşi, d-na Hasdeă,—şi plină de sclntel de spirit — spiritul însuşi, d. Hasdeă, — plină de frumuseţe — amândoi soţii frumoşi, prin frumuseţea supremă a părului alb. O aşa ospitalitate e o mare favoare, o adevărată binefacere. Tot timpul dejunului, ilustrul med amfitrion e un isvor nesecat de Învăţături adîncl şi de glume scînteetoare — o activitate de spirit în adevăr prodigioasă. Cercetări filologice şi istorice, experienţe şi comunicări spiritiste, re-ligiune, filosofie, arte frumoase, îmbrăcate toate în pînza minunată, pe care numai cel mal înalt dar al minţii omeneşti o poate ţese, îmbrăcate în poe-sie—toate sunt cu o egală vigoare îmbrăţişate. Ascult uimit vertiginoasele jocuri ale acestui înalt spirit, toate egal pline de farmecul inspiraţiunil şi de puterea convingerii. Spiritul acesta jonglează cu corpii cereşti, cum ar jonglâ cu nişte mingi sail portocale. Am uitat cu desăvîrşire scopul vizitei mele; mereă am ascultat, şi nu mal mi-a venit în cap să fac vre-o întrebare. Ne-am ridicat dela masă şi am reintrat în castel. D. şi d-na Hasdeă se retrag să se odihnească puţin, lăsându-mă singur in salonul din stingă. Atunci încep să cercetez, unul câte unul, toate amănuntele acestui încântător locaş. In fiecare colţ, materia spune o idee. Ies în curte şi mă afund în grădină unde creşte o vie de curînd plantată; departe în spre apus, se desinează dealurile de pe valea Prahovei, pe când, faţă in faţă, către răsărit se ridică la aceeaşi înălţime dealurile de pe valea Doftanel. E o linişte pătrunzătoare, pe care n’o întrerupe decât lătratul câinilor castelului,— cari îşi reclamă tainul de hrană şi mângâiaturi dela d-na Hasdeă, —şi şueratul locomotivelor căii ferate. Mă întorc în curte. D-na Hasdeă îşi îngrijeşte pensionarii, popoare întregi de pu . D. Hasdeă, care şi-a făcut siesta de câteva minute, îmi Iese înainte... E mal tînăr chiar decât adineaori şi ’ml zice : — Acum, iar sus ! sus! Ne urcăm pe terasa întâia, de-asu-pra căreia marele donjon îşi aruncă către răsărit umbra. Ne aşezăm In faţa unei mese. Acum începe să’ml vorbească despre ultimele resultate ale comuni-caţiunilor sale spiritiste cu Julia. De demult încă, fiica împărtăşeşte tatălui luminile la cari a ajuns ea. Din toate aceste comunicări cari se urmează metodic, va resultâ o operă măreaţă —o sistemă completă asupra problemei creaţiunil. Savantul poet speră că în curînd opera fiicei sale va putea fi dată publicului. Din această vastă operă, d. Hasdeă, depositarul el, îmi permite să citesc cătevâ pagini miraculoase. îmi este peste putinţă, fireşte, să reproduc cât de palid proposiţiunile filosofice cuprinse în acele pagini. Mă mărginesc a resumă înţelesul ce l-am putut eă căpăta din ele... «Marele Centru», Lumină şi Voinţă nemărginite, înfiinţează la infinit, is-bind Golul, Nimicul. Din isbiturl eterne pornesc fiinţe eterne, produs infinit al unul isvor infinit, voinţe infinite, resultate dintr’o voinţă infinită. Este o sistemă materialistă-mistică, a cărei expunere va tace desigur epocă în ştiinţa umană. Cu o vervă de care numai el este capabil, ilustrul meă amfitrion îmi desvoltă toată sistema: este o clădire de caldă şi sublimă fantasie, in-teineiându-se pe cea mal solidă şi rece logică. Cu sistema aceasta.se explică lămurit toate ipotezele ştiinţiGce moderne, nelămurite încă. Ea aruncă o puternică lumină asupra teoriei evoluţiunil, ala-vismulul, personalităţii, etc. După ce d. Hasdeă m’a încleştat bine In ţesătura sistemei sale, îmi zice, pri-vindu-mC cu bucuria triumfului: — Trebue să stal deseară aci să vezi o noapte înstelată de pe terasa de sus, www.dacoromanica.ro 2 EPOCA ca să pricepi mal bine toate câte ţi le-am spus. Se înţelege că nu m’aş fi putut împotrivi la o aşâ ademenire, dacă nu eram cu dinadinsul împiedicat de afaceri. M’am grăbit să mărturisesc ilustrului inett amfitrion adînca părere de refl ce simţeam că nu mâ pot supune unei aşâ de graţioase porunci. — Atunci, îmi zise d. HasdeCi, n'al înţeles nimic. Pentru ce al mal venit ? La întrebarea aceasta, mi am adus aminte, după atâta uitare, de scopul practic al vizitei mele, şi promiţându’ml în gând să mâ reîntorc altădată cu mal mult timp şi pe ’ndelete la fermecătorul ca'stel-templu, am răspuns: — Am venit... am venit să intervie-wez pe d. HasdeCi în chestiuni literare. — Aşa ? Şi anume despre ce ? — Despre starea literaturii noastre şi despre sorţii el de progres. — Atunci, zise d. Hasdett, n’al decât să ’ţl începi întrebările. — Iată. Dorim a şti: ce credeţi dv. despre literatura românească actuală in enere ? Cari sunt personalităţile într’a-evăr eminente ale literaturii noastre ? Ce desvoltare viitoare poate spera literatura română, având în vedere starea in care această literatură se află astăzi? — Foarte bine. Am să ’ţl spun. Şi, luând tonul sigur al omului deprins cu catedra universitară, d. Hasdett îmi comunică părerile sale, pe cari le voitt reproduce cât se poale mal exact în articolul următor. Litere, Artă, Ştiinţă A apărut No. 23 din FoaiaIuteresaulă, de sub îngrijirea d-iul G. Coşbuc, cu următorul cuprins : Intre mame, de P Vulcan ; 'Mi-o mal sluji norocul P T. Duţn ; Ziaristica, T. Adam ; De gura lumeţ, nuvelă do G. Silvan; Hotărîre, poesie de M. Petru ; Povestea ca Sulica^a, de N. Mateescu; Tribuna *t inţifică, (apa potabilă) de X ; Pe schelă, poesie de P. Vulcan ; Roman : Afrodita, de P.erre Louys. Ilustraţianî : Staţiunea climaterică Rucărul; Vederea inundaţiilor din Galaţi. Ilustraţiile romanului Afrodita. * * * Din bogatul sumar al numărului de aslă-zl al Iul Moş Teacă : Tutungiul ingenios. La Katti, Comenduirea pieţei si bacalaureaţii, «Archivn» d-lui Xeno-pol, Moş Teacă filosof. Aventurile d-lui dr. Duma, Harta Rotnh-iel (anecdotă cazonă), Hotelul Sitnion, Tragediile adulterului sad Cavalerul fără cap (foileton senzaţional), etc. * * * In curind va apare un nod roman, psihologic, «Suflete Moderne», datorit d-lul Notara. autorul romanului «De Vînzare». „EPOCA” IN PROVINCIE GALAŢI O afacere veche Cu prilejul vizitei sale la Galaţi, cu ocazia inundaţiilor, d. N. Filipescu, contra căruia administrata liberală intentase nu mal puţin de cit patru acţiuni pende, a fost curios să ştie ce s’a făcut cu instrucţiunea deschisă. In acest scop, d-sa s’a prezentat la parchetul tribunalului. Neputîndu-se da nici o lămurire, d. Filipescu s’a prezentat la parchetul curţel. Mare i a fost surprinderea, eîud i s’a declarat, că toate patru acţiunile, intentate contra d-sale, aii fost închise. *% Atunci d. Filipescu a adresat procurorului general următoarea petiţiune: Domnule Procuror-general, In cursul luneî Ianuarie, nii-am pus candidatura la colegiul al Il-lea de Co-vurlui. Atunci, pentru nişte fapte in contra cărora eu am reclamat dar n’am putut obţine asistenţa autorităţilor competente, s’a deschis în contra mea o instruc- ţiune. Din cele declarate in Parlament de d. ministru de interne de pe atunci, am aflat că se întocmise în contra mî patru dosare şi anume două de corupţiune, linul de ultragiu şi altul de lovire. Cercetînd azi ce curs s’a dat acestei afaceri, am aflat cu mirare că, în loc de a fi dat judecăţii, s’au închis cîte-şl patru acţiunile. Fiind-că însă aceste dosare au fost date publicităţii, deşi acum e dovedit că probele pe cari se întemeiau erau neadevărate, vă rog să deschideţi o anchetă în calomnie în contra celwa ce aii divulgat şi s’au servit în contra mea de acele fapte neadevărate ce mi s’au putut ast-fel atribui chiar în sinul parlamentului. Primiţi, etc. fi. FlIlpeMcn Se cunosc Împrejurările. In Ianuarie trecut, cu ocazia candidalurel d-lul N. Filipescu Ia colegiul al II de Co-vurluid, administraţia liberală s’a dedat la cele mal nedemne presiuni, In scopul de a asigura reuşita în alegere a candidatului el, d. P. Seiliiaris. In zadar, d. Filipescu şi amicii noşfri att cerut şi reclamat asistenţa autorităţel pentru constatarea abuzurilor săvîrşite. Parchetul şi membrii săi nu eratt nieăerl ; îndată Insă ce alegerea a fost terminată şi candidatul guvernamental proclamat ales, parchetul, invizibil pînă atunci, şi-a făcut apariţiunea, intenttnd patru acţiuni penale contra reclamantului, d. N. Filipescu. Suut cinci luni de atunci. De şi parchetul a avut la îndemînă tot aparatul administrativ, totuşi nu s’a putut descoperi nimic din faptele ce se atribuiatt d-lul Filipescu. Speriat de gravitatea infamiei ce era să comită, şeful parchetului a fost nevoit să închidă toate patru dosarele. N’am voit să spunem nimc, întru cât o acţiune era deschisă. Astă-zl însă cînd fal-şitatea probelor invocate este complect dovedită, nu ne putem abţine de a nu înfiera infamia procedeului, întrebuinţat de şeful parchetului Curţel din Galaţi, în această a-îâeere. El dovedeşte că omul acesta nu ezitează de a pune justiţia in serviciul micilor sale patimi personale,pentru satisfacerea cărora dînsul este In stare de a comite chiar infami'. Iio. GR AM O VA Ziarul local Fulgerul, foaie independentă dar cu sgardă colectivistă, atacă de cît-va timp pe d. M. Econom»; pe de altă parte Insă colectiviştii, protestează contra acestor atacuiI în foaia lor acreditată Voinţa Craiovei. Nostim e că ambele aceste ziare suut redactate de una si aceeaşi persoană, de d. Olteanu I Neapărat că nu ne ocupăm nici noi, nici publicul, de articolele Fulgerului, chiar dacă am şti că sunt după dorinţa d-lul căpitan Christescu, dar intervenim pentru că gaşca colectivistă stă ascunsă în dosul lui Olteanu. In afară de pretinsul iucident între d. Căp. Christescu şi d. Economu, incident care nu poale avea de cit importanţa unul fapt divers, Fulgerul vorbeşte de conduita d-lul Economu în clubul Tinerimel. Nu este prudent să vorbească liberalii de la Craiova, nici de ebrietate, nici de alte cusururi, căci am putea dovedi că mulţi dintre el afl fost bîntuiţl de ambele cusururi. Pe timpul cînd un oare care domn, care acum conduce sforile în această afacere, era în magistratură, se formase o ceată numai de magistraţi, dintre cari unii sunt astă-zl iar magistraţi (nu vrem să pomenim nimic), cari începeail chefurile, nu la cluburi, ci la «trei fintînl», şi le sfirşeaii la «Cafâe Chantant», în cea mal complectă nesimţire ? ca să nu mal vorbim de alţii cari pe vremea cînd le făceau, era dintre cel mal înalţi demnitari al ţărel. Dar să venim acum la pretinsul incident între d. Căpitan Christescu şi d. Economu, incident care a nescocit pe toate cele-Palte ce s’afi publicat în Fulgerul. Cam Ia două zile după începerea proceselor milioanelor, d. Economu primeşte o scrisoare anonimă în care se zicea : «Suut informat că d. Căpitan Christescu mănîneă cu d-voastră la acelaş restaurant, In o cameră separată. D-sa a venit la Bucureşti odată cu începerea marelui proces ce să pledează înaintea secţiunel d-voastre. Acest domn căpitan a mal venit de la Bucureşti acum clle-va luni tot cu un mare proces zis al zlepurilor şi care s’a judecat tot la secţia d-voastră. «Au bon entendeur salut.» Evident că această scrisoare era tot aşa de insultătoare, prin insinuaţiunile ce făcea, pentru d. Economu, ca şi pentru d. căpitan. D. Economu însă nu i-a dat nici o atenţiune. D. căpitan Christescu venea aproape zilnic, cînd se găsea la Craiova, la restaurantul Costică, peste d. Economu, la masa acestuia, ce ’l era rezervată în o cameră separată, căci se cunoşteau şi se agreati reciproc. Intr’o zi d. Economu aducîudu-şl aminte de scrisoare, comunică conţinutul el căpitanului. De sigur că şi d. Căpitan Cristescu nu a dat vre-o importanţă scrisorel, căci a continuat a lua masa cu d. Economu şi s’a despărţit de d-sa în aceeaşi termeni buni ca şi mal nainte. Tocmai a doua zi seara, iulllnindu-se la club, d. Cristescu cere d-lul Economu să-I arate persoana care a trimes scrisoarea. D. Economu ’I răspunde că aceste lucruri le ştia din scrisoarea anonimă ce primise şi că nu a pus nici un crezămînt pe ele, aceasta iu faţă mal multor persoane. So vedea bine că d. căpitan, era hotărît să facă ceva din acest neînsemnat incident în care nici onoarea, nici demnitatea sa nu erau angajate, ci—după cum zice lumea — mal mult devotamentul săâ către liberalii din localitatea. Totuşi d. Christescu adresîudu se către persoanele de faţă, le-a zis : Luaţi act d-lor că nici d. Economu nu crede aceste infamii, fără ca şi dînsul să spună despre ce era vorba. D. căpitan nu s’a mulţumit, cum era natural, cu declaraţia d-lul Economu că nu credea cele ce ’l se arătase în scrisoarea anonimă, ci trimite ca un fel de martori, pe d-nil C. Gîrleşteanu şi căpitan Marghiloman să ceară explicaţii asupra unei ofense ce căpitanul pretindea că ’l adusese d. Economu ! A doua zi, în faţa acestuia, a d-lul căpitan Cristescu şi a d-lul Nieoleseu, primul preşedinte al Tribunalului, d. Economu a declarat din nofi că nu a crezut un moment cele se ’l se arătase în scrisoare, termin-du se, de data. aceasta, în mod definitiv, acest incident, cu toate insistentele liberalilor cari vroiau a face din acest neînsemnat incident, un scandal. INFORMAŢII Plecarea A. H. Regale Eri dimineaţă, Joul 26 Iunie, A. S. R. Principele Ferdinand a fost transportat la Sinaia în vagonul, anume amenajat pentru acest scop. In trenul special care a plecat din gara Cotrocenl ah luat loc A. S. Principesa Maria, d. Dim. Sturdza, preşedinte al consiliului, medicii cari îngrijesc pe A. S. Regală precum şi ciţl-va ofiţeri sanitari superiori. * * * Cel mai mare secret s’a păstrat asupra plecărei Alteţei Sale Regale, pentru a nu se aglomera lume la gara Cotroceni. Acelaşi lucru s’a întîmplat şi la gara Sinaia, unde trenul special a ajuns la orele 12. Alteţa Sa, într'o trăsură închisă şi asemenea anume amenajată, a fost transportat la castelul Foişor. * * * Medicii sunt foarte satifăcuţl de modul cum Augustul bolnav a suportat călătoria. După cum am anunţat, astăzi — Vi-ner , medicii vor da un buletin de la Sinaia. Din GaJatI ni se comunică, iu ultimul moment, un abuz de putere al şefului parchetului local, d. Gabrilescu, care a arestat pe bordul vaporului Principele Carol pe d. Parizianu, funcţionar la ministerul de finanţe, pentru că acesta ar fi luat la sosirea In port birja reţinută de primul-procuror. O anchetă a fost deschisă. D. I. Bastachi, procuror general în Calaţi, a fost Însărcinat cu conducerea el. O vie altercaţie a avut loc în Ploeştl, in localul librăriei Cftrjan, între d-niî Stanian fiul şi d. C. Ienescu, fost candidat la colegiul I de deputa(I de Prahova, In alegerea de la 4 Maiu. Acest din urmă a fost crunt lovit de agresor, fost elev al sătt lu licefl. Motivele acestui act de brutalitate e un articol apărut în «Vocea Prahovei, organ al d-lul Ienescu, la adresa d-lul Radu Sta-nian—tatăl. Recepţiunea diplomatică, ce are loc in fie-care Joul la ministerul afacerilor străine, a fost aslă-zl aminatâ pentru săptămina viitoare. Aminarea s’a comunicat d-lor mar-chis de Beccaria Incisa şi baron d’Aeh-renthal, miniştrii Italiei şi Austro-Un-gariel, cari se află la Sinaia. Examenele de la şcoala de artilerie şi genitt terminîndu-se, ofiţerii elevi cari au terminat cursurile acestei şcoli, au fost repartizaţi pe la diferite corpuri, iar cel din anul întil afi luat vacanţă. Ni se scrie din Orşova că, acum 10 zile, Dunărea crescuse alit, în cit strada Dunărei,—care se află situată chiar pe malul plaiului, ca şi strada Portului în Galaţi,—era complectamente inundată. In această stradă, unde se află diferitele agenţii ale vapoarelor şi otelurile principale, se umbla cu bărcile. Şan-tieriîe din localitate eraţi şi ele inundate. Astă-zl Dunărea a scăzut cu doul metri, de cum era acum 10 zile şi zilnic scade şi se retrage. Negreşit că şi Dunărea a început a se retrage din insula Adakale. D. Take lonescu va pleca miine, cu trenul de 3.50 la Sinaia, unde va re-mîne pentru tot timpul de vară. După cum ni se scrie din Galaţi, apele ah început a se retrage. In Bădălan, Brateşul a scăzut cu o jumătate de metru, iar în port, Dunărea s’a retras cu aproape un metru. Dacă apele se retrag, în schimb o altă calamitate ameninţă Galaţul. Descompunerea materiilor organice provoacă un miros pestilenţial, în toată partea oraşului din vale, iar apele ah început deja a lua coloraţiunea verzuie a bălţilor stagnante. Dacă nu se vor lua măsuri la timp, o teribilă epidemie se poate încinge în po-pulaţiunea săracă a acestui mult încercat oraş. Faimoasa mişcare prefectorală, de care se preocupă attt de mult presa, este pe punctul de a nu putea fi îndeplinită, din cauza refuzului d-lul Luca lonescu de a primi prefectura de Constanţa.. Singura înlocuire decisă este acea a prefectului de Fălcitt, d. V. Caligari. Succesorul acestuia este, după cum se asigură, d. dr. loan Munteanu, inspector administrativ. Archiducele Iosif, vărul împăratului Frantz Iosif al Austriei, se află in Cluj. A. S. I. va trece, cu acest prilej, în revistă trupele maghiare de honvezi din gamizonă şi va lua tot odată în primire diploma de doctor de onoare in ştiinţele filosofice, ce i-a fost conferită de universitatea din Cluj. D. Petre Grădişteanu a plecat la Kis-singen. înainte de plecare, d. Grădişteanu povestea, că d. Dimitrie Sturdza l-a scos din vice-preşideuţia Senatului. lată în ce împrejurări s’a întîmplat aces eveniment : Cu ocazia zilei de 10 Maia, Împreună cu alţi senatori, a fost decorat şi d. Grădişteanu. înştiinţările pentru obţiuerea acestor distincţiunl se fac, după cum se ştie, prin ministerul de externe. Or, pe cînd pentru toţi cellalt! senatori s’a menţinut pe plicurile ministeriale, semnate de d. Sturdza, Întreaga titulatură oficială, pentru d. Grădişteanu s’a omis cu ostentaţie, atît In adresă, ctt şi pe plic, titlul de vice-preşediute al Senatului. D. Grădişteanu a încheiat povestirea sa, cu vorbele : — Am semnat şi ett In condica de primire, menţionlud numai titlul de senator, sub care mi se făcea cunoscut distinctiu-uea cu care fusesem onorat. Lumea Nouă observă deunăzi Epocel, că nu dă nici o soluţie pentru uşurarea suferinţelor celor cari att fost victima inundaţiilor. Intre soluţiile pe care organul social-de-mocrat le dă astăzi, în această privinţă, este şi organizarea unei loterii, cu ajutorul căreia s’ar putea aduna sume frumoase. Or, această soluţie a fost propusă de Epoca, încă de la 21 Iunie trecut. Am cerut atunci Înfiinţarea unei loterii cu 5000000 bilete a un lefi, din cari un milion s’ar opri pentru clştigurl, iar patru milioane s’ar da fondului pentru iDuudatl. Nu ne tlatăin de loc dacă soluţiile social democraţiei romîue se apropie de soluţiu-nile aegreî reacţiunl. Constatăm Insă, Încă odată, că Lumea Nouă a pierdut prilejul de a tăcea, clnd critica Epoca, pentru că nu dă nici o soluţie in chestia inundaţiilor. Ni se telegraflază din Peleş că Principele Ferdinand a călătorit foarte bine şi fără a se osteni. A. S. Regală a intrat mulţumit şi vesel, în Palatul său Foişor. * * # Eri, 26 Iunie, orele 4 p. m., medicii curanţi ah dat, la Sinaia, următorul buletin medical: « Astă-zî, 26 Iunie, la opt ore1/* dimineaţa, văzînd starea satisfăcătoare în care se află A. S. R. Principele Romîniei, văzînd şi vremea favorabilă, ne-am hotărît, lucru la care ne decisesem mai de mult, şi pentru executarea căruia nu aşteptam de cit o ocaziune oportună, să transportăm pe Augustul bolnav, la Sinaia. Transportarea s’a efectuat cu toate pre-cauţiunile posibile şi in condiţiuni excelente. La 12 ore şi 40 minute A. S. R. era instalat în Palatul său din Sinaia, foarte puţin obosit de lungul drum ce făcuse. Sperăm că această schimbare va fi cit se poate de profitabilă pentru restabilirea completă a A. S. R. Viitorul buletin peste cîte-va zile. Dr. Cantacuzino, dr. Buicliu, dr. Kremnitz. Procesul Robescu După ce grefierul a terminat citirea dedsiunel Curţel, d. Robescu a ridicat trei incidente, cerînd aminarea procesului. Curtea respingînd, cu majoritate toate incidentele, procurorul general al Curţii a început la orele 5 rechizitoriul său. * * * Procurorul a cerut şedinţă de noapte spre a-şt putea continua rechizitorul, care a fost lung, dar slab, obositor, şi plin de pasiune. D. Robescu înpotrivindu-se, Curtea intrind în consultare a respins propunerea procurorului. Astăzi dimineaţă sosesc apărătorii d-lul Robescu. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» MASSON FORESTIER INORAŞULCRIMEl ROMAM CAPITOLUL III La Hotelul Etoile d’Orient, Lume foarte multă în sală restaurantului. Se văd cîte-va tipuri noi sosite de curind; Un negustor din Genua, un fotograf din Tunis şl încă vr’o patru femei uşoare cari aii fost silite să plece de la Grand-HAtel. Patronul de la Etoile le primi lotuşi. In seara aceea Baptistin, avea tăcl-mul Iul între doua femei. Vecina lui din dreapta era vestita Amelie, Amelia al cărei lux şi a cărei risipă făcuta, sezonul trecut, In tovărăşia unul Remîn bo- gat, făcuse la Monte-Carlo atîtă sgomot că birjarii şi chelnerii vorbeai! încă şi acum de asta şi găseai! şi pe alţii caii să asculte cu gura căscată. Destul de frumoasă încă, de şi c’am trecută, Amelia—aşa zicea lumea—se gîndea să lase pe romin, care plecase, eu puţin timp înainte, la Paris, să mal facă un ultim împrumut. Dacă ea credea cum-va ce o să’l în-liaţe pe Eoullas, atunci făcea socoteala el de acasă, dar nu pe cea din tîrg. Trăgea pînă în fundul plămînilor parfumul îmbătător ce se exala din toată făptura el, dar remînea rece la foşnetul rochiei el de mătase ce-I freca me-rett genunchii osoşl. El trăgea, de aît fel, mal mult cu urechea la povestirea ce o făcea un Ungur, rotind ochii ca de groază, despre ultima sinucidere din oraş. — Englezoaica aceea, ştii, ’nantă şi pală, cu părul galben, care ţinea rnerefl sub suoarâ, cînd juca un obiect alb, talis-manul el se aşeza pe o bancă şi acolo poc! — un foc de revolver drept în inimă. — El! EI! se auziră de odată mal multe glasuri. — Juca, zise un domn oacheş din colţul mesei, juca zvîrlind bancnotele cu pumnul, fără să ştie ce face. Punea Ia pereche şi la nepereche. — Nevasta unul colonel din India, zise o femee. — Tocmai aşa, reluă ungurul, şi cit n’a pierdut, att mal pîrlit-o vecinii el de joc. Şi, cum zic, părea că banii şi se isprăviseră. — El—eri când muzica cînta in grădină, s’a pus pe o bancă şi s’a împuşcat. La zgomotul detunăturel doul sergenţi sosesc in fuga mare, o pipăe şi văzînd că e moartă—vărsa singe prin gură—se întorc cu mîinile în buzunare, ca şi cum nimic nu s’att fi întîmplat. Cel-l’alţî oameni cari att auzit detunătura le pun fel de fel de întrebări. Dâr el, reci, răspund, mereft cu mîinile în buzunar: — Nimic, un băiat s’a jucat cu o pocnitoare. Noaptea, administraţia trimite după cadavru, care e apoi îngropat în ascuns la lumina felinarelor. — Şi oare e adevărat? C’aici se spun multe. — Am fost ett acolo, declară Ungurul pe un ton asugurător. Se făcu o clipă tăcere. Atunci Amelia : — Dar presupunînd chiar că-i adevărat, găsesc absurd să se ameţească capul oamenilor cu asemenea drame. Streinii att pe aicea şi alte motive să fugă. — Şi dacă n’o să mal vie nimeni, ingînâ un hîtru de la masă, d. Moutar-deau, asta o să te supere coniţă? — Bine înţeles c’o să mă supere. Ett, ttt petrec aicea. — Atunci ett pun la vot ca să nu se mal instorisească drame de astea- Şi cine o contra-veni să plătească o sticlă de vin. — Se vede că eşti cârciumar se auzi o voce din fundul mesei, Vestita Martingală nu prea era complicată, dar trebuia ca duzina aleasă să remîie de cinci ori neeşită. Atunci se ponta cinci franci; In caz de pierdere se punea indouit: zece franci, dcuă-zecl, patru zeci, şi aşa mal departe pînă şi la două mii cinci sute de franci. Aici trebuia să te opreşti, maximul cîş-tigulul fiind şease mii de franci — du-zinele, cînd cîştigă, sunt plătite indouit. Dar jocul era aşa făcută (cincl-spre-zece rotiturl) că "duzina vizată eşea la sigur şi atunci toată suma erareciş-tigatâ plus o sumă egală acesteia. Şi in adevăr, două săptămînl de a rin-dul, juca într’una. Dar ciştiga puţin, tocmai pentru că duzina lui eşea Ia primele invlrtiturl, cind eratt mizele mici, de cinci, de zece, de două zeci ori patru zeci franci. într’o seară însă lucrul se schimbă de o dală. Duzina lui (a doua, între No. 13—24) pierdu de două ori de-a-rîndul. Apoi nu eşi nici a treia oară (miza era f>40 fr.) şi nici a patra (1280). — Drace! strigă Eoullas. Două mii cinci sute de franci. Dacă-I pierd, nu mal continuu. Val Crupierul strigă: Şease. Eoullas se făcu galben. Se ridică de la masă şi o porni aşa în neştire, spre grădină. Plimblindu-se prin alee, ochii zîl ă- riră o bancă şi păşind grăbit spre dînsa se aşeză pe ea. Cum şedea el aşa, cufundat în gin-durl, simţi o mină pe umărul lui. Era Portughezul. — Ah! amice, nu ’ml al prea avut noroc in seara asta, dar totuşi enervarea ta o cred exagerată. Nu juca o zi, două şi o să ’ţl fie bine. Poate s’o schimba norocul. — Ce, erai aici ? Şi apoi cu amărăciune: — Mal întrebi? d-ta eştljde vină, d-ta ’ml eşti piază rea. Ah! lasă-mă singur, vreafl să fitt singur. — Cum vrei, dragă prietine. Atunci iţi zic bună seara acum. Ne vedem miine la Etoile d’Orient. A propos, ştii Romînul, bogatul ro-mîn, s’a întors ; un băiat tare cum se cade. De ce nu spui d-neî Amelie să te prezinte lui. Sermanul. Ce suferi d-ta acum e nimic pe lingă ce suferă el. Şi Eoullas cum urma să fie plictisit Don Miguel cu delicateţa omului galant care se vede stingherilor, se depărtă. (Va urma). ]>-rul 1 Oi\ A A \ l Fost medic secundar al Spitalelor din Bucureşti stabilit în Câmpulung dă consultaţi! pe timpul vere!. www.dacoromanica.ro EPOCA 8canda?ul de la Drăgăşani In socoteala administraţiei comunale din Drăgăşanl — despre care am avut neplăcerea să vorbim şi In numărul nostru de erl— ui se denunţă lucruri toarte grave, asupra cărora, atragem serioasa atenţiune a d-lul ministru de interne. lată faptele: Anul trecut, după o grevă a brutarilor, s’a convenit ca pe viitor brutarii să depue la primărie o cauţiune de 500 de lei. Brutarii s’ail executat toţi. Unora dintre el, li s’ail dgt chitanţe ă-souche; brutarului Simion Stoian Insă nu i s’a dat nici o chitanţă. Numitul brutar a cerut necontenit, dar abia la 3 Iunie 97 primarul G. Filipoiu II dete o chitanţă de mină prin care spune că a primit suma de 500 lei pe care o va ţine In păstrare, fără dobludă, piuă cind Simion Stoian va înceta comerţul. Brutarul văzind că colegii săi aii chitanţe tipărite, a rămas neliniştit şi a cerut sfat de la ciţl va cetăţeni cunoscuţi. Venind In comună administratorul financiar al Vîlcel, Iu inspecţie, brutarul Simion, Însoţit de cetăţenii l'etcu Ioan, G. Ştefânescu şi Con-stantinescu, s’a dus la primărie şi a dat administratorului o petiţiune arătind cele lu-tlmplate şi alăturind şi chitanţa manuscrisă a primarului. Administratorul constată că garanţia de 500 lei nu s’a vărsat In casa comunei şi că nu s’a eliberat chitnnţă pentru ea. Iu acest timp primarul, furios că a fost denunţat, insultă pe cetăţenii cari veniseră cu brutarul. îl ameninţă şi sare chiar să bată pe d. Coustautiuescu. Numai interven-ţiunel administratorului se datoreşte că scandalul n’a mers mal departe. Procesul-verbal încheiat de administrator, împreună cu chitanţa primarului, s’ail trimes procurorului de Vîlcea, dar acesta a pus re-clamaţiunea la dosar. Furios, primarul Filipoiu a chemat pe brutarul Simion Stoiau la primărie şi i’a bătut ca să I dea declaraţie că cel 500 lei nu eraU garanţie, ci ÎI fuseseră daţi în păstrare ; manoperă zadarnică, căci în acest caz cum se face că lui Stoian nu i s’a luat pînă acum garanţie, ca celor-l’al brutari? Simion Stoian a reclamat procurorului general de la Craiova. lată ce fel de lucruri se petrec la primăria din Drăgăşanl. DIVERSE ŞTIRI MAKIJWTE * La 21 Iunie a. c., d. A. Feiusilber, absolvent al facullăţel de medicină din Bucureşti, şl a susţinut, cu un deosebit succes, teza pentru obţinerea titlului, de doctor în medicină şi chirurgie. Alegîndu-şl una din cele mal frumoase părţi ale chirurgiei moderne: «Autoplastia prin metoda italiană modificată şi grefa dermo-epide-mică Ollier-Thiersch», tinărul doctor pre-sintă asupra acestui subiect o meritoasă lucrare, care’i atrase pe drept elogiile şi felicitările juriului de examinare. * A apărut fascicula nr. 4 din volumul 1 al Enciclopediei Romîne, publicată sub auspiciile Asociaţiunel Transilvane de d. dr. C. DiaconovicI, în Sibiu. Acest număr cuprinde cuvintele de la Aşaago pînă la Balneografia. * D. general Vartiade, comandantul re-giunel fortificate Nămoloasa, după o şedere de cîte-va zile In Capitală, a plecat la Focşani. * D. general Borănescu, care a stat eftte-va zile în Capitală, a plecat la comandamentul său la Iaşi. Bazarul de caritate Kadivon. * Beneficiul pe ziua de 26 Iunie lei 53 65. Suma precedentă » 582 95. Total lei 636.60. Această sumă s’a depus azi la casa de depuneri şi consemnaţiunl. * D-na Grigore Olănescu şi d. Gr. Olă-uescu, fost secretar general la ministerul de finanţe, atl plecat la GăeştI, unde s’aă stabilit pentru tot timpul verel. * Iată lista elevilor, cari aU reuşit la examenele generale de finele anului şcolar din şcoala comercială superioară, anul al 11-lea: Abram M., Angelescu P., BercovicI A. A., Constantinescu N., Creţoiu B., Crivăţ I., Dumont C., Finkelstein I., Fortunescu I., Gentoiu I., Herdan M., Hettingher 1., loui-ţiu N., Kasper I.. Kestler G., Leon M.. Mar-covicl H., Marcus S., Marineanu M , Mendel A.. Mihâilescu N., Panaiotide T.. Pap I., Pauker E., Penciu C., Rabega C., Rădu-lescu D., Răduleseu S., Rosenzveig I, Sa-muel O., Sanielevicl I., Stăiculescu I., Şte-fănescu C., Tilman I.____ ECOURI DINCAP1ŢALA Cu criminal periculos.— Agenţii poliţiei de siguranţă aQ prins erl seară pe un criminal periculos, numit G. Grigorescu, dezertor din escadronul 2 tren, care pînă acum, în interval de 3 zile, s’a înc*reat să comită două tîl-hăril în centrul oraşului. In doua rindurl. criminalul înarmai cu un cuţit s’a încercat a se introduce in domiciliul feineel Ana Bărbulescu din str. Cireşi No. 1, unde criminalul stătuse mal mult timp în gazdă, cu intenţiunea de o ucide şi a-I fura o casetă cu bani şi bijuterii de al cărei rost Grigorescu ştia de cînd locuise în aceea casă. Din norocire însă planul tîlharulul nu a reuşit, din cauză că In ambele încercări el a fost împiedicat de vecinii femeel pe care voia să o omoare. Văzind că in acest loc nu-şl poate executa planul, Grigorescu a încercat astă noapte o spargere în strada Itoseti No. 5 unde locueşte actorul V. Cernat. Nici de astă însă tllharul u’a r. uşit să şi execute planul criminal căci în momentul elud se pregătea să forţeze uşa camerei în caro dormea d. Cernat, a cesta s’a deşteptat şi l’a pus pe goană. Azi dimineaţă Ulbarul a fost arestat şi condus la poliţie. El a mărturisit şefului siguranţei, crimele pe cari le proiectase şi cu cel mul mare stnge rece a declarat că avea intenţiunea să ucidă pe ambele persoane unde inctrcase spargerile. Asupra lui s’a găsit şi un mare cuţit cu o lamă de peste 30 de cent cu care se pregătea să comită crima. Cu administrator model. — Individul Victor Iordăuescu, pe care poliţia U arată ca un vechili pungaş şi cunoscut escroc, angajat ca administrator şi încasator la ziarul «Func-ţiomruL, profitînd de această funcţiune s’a dus să facă oare cari încasări prin ţară. Ajuns în comuna Coinana, cavalerul Iordănes u s’a pre-zintat la comerciantul I. Apostolescu de la care a încasat din tejghea, pe cînd Apostolescu lipsea din prăvălie suma de 100 de lei şi un costum noO al comerciantului. După aceste încasări, tordănescu a şi dispărut din Comana. Păgubaşul a reclamat imediat poliţiei pe abilul încasator şi o dată cu plîngerea a depus la poliţie o vestă veche pe care Iordănescu o lăsase in schimbul hainelor pe cari le şterpelise. Poliţia a luat pe de o parte măsurile pe urmărire, iar pe de alta a înştiinţat direcţia ziarului In chestiune. Obiecte de furat.—D. C. Bănescu, domiciliat în strada Scaune 29, a reclamat erl po liţieî că a recunoscut în galantarul giuvaergiului L. Veisbluth din calea Victoriei 40, un ceasornic al sflO de aur, care i se furase acum două săp'ămînl. Poliţia a început cercetările pentru a descoperi pe autorul furtului care a rindut ceasornicul numitului bijutier. VIOARA Teribilă lovitură de trăznet. — N se comunică din T.-Severin că săptămiua tre cută o teribilă lovitură de trăznet a căzut asu pra locuinţei plugarilor Gkeorghe şi Elena A cbimescu din comuna Marga, Mehedinţi, In mo mentul tocmai cind nenorociţii mulgeaţi oile, Trâznetul a căzut chiar In mijlocul turmei şi a ucis pe loc 49 de ol. Achimescu şi soţia sa’ati fost (ciuliţi la pămint şi timp de 48 de ore aU rămas în nesimţire. % De asemenea în ziua de 24 curent pe la orele 7 seara trăznetul a căzut asupra locuinţei lui Agi Mala Maraedie din comuna Chirogl, Constanţa, ucigind pe loc pe soţia acestuia nu mită Sabuoe. Sinucidere. — Marţea trecută s’a găsit spînzuraiă de o grindă intr’o casă părăsită din comuna Pâtulele, Mehedinţi, femeia Ana soţia decedatului Iorgu N. Iacob, din acsa comună. Parchetul a fost tvizat. Teribilă drmuă de familie.—Comuna Goleşti din judeţul Muscel, a fost alaltă-erl teatrul unei crime îngrozitoare. Locuitorul I. Vasilescu din acea comună, îşi maltrata într’un mod oribil soţia sa, din cauza femeel Ilinca Manoleseu, cu care întreţinea de mal mult timp relaţiunl amoroase. Din aceeaşi cauză, în ziua de 23 curent o cearta teribilă ia naştere între Vasilescu şi soţia sa Elisabeta. In culmea furiei, Vasilescu se repede asupra nenorocitei femei şi începe a o lovi în mod barbar cu pumnii peste faţă. Voind să scape d»n loviturile barbarului, sărmana fe-mee fuge în curte, ţipînd de durere şi de spaimă. In acest timp Vasilescu, din ce In ce mal îndîrjit, ia o puşcă din casă şi eşind în curte, trage un foc asupra soţiei sale, care fiind lovită în partea stîngă a pieptului cade iu nesimţire ş: scăldată în slnge. Zgomotul detunăturel a dat alarma în tot satul si iutr’o clipă toţi vecinii alergară în curtea lui Vasilescu. Criminalul şi cu amanta lui Ilinca Manoleseu »U fost imediat arestaţi şi înaintaţi parchetului. Nenorocita victimă, care avea o rană mortală în piept, a încetat din viaţă după cîte-va ore. Răducanu Simonidi se vor ţine pe vii- I Elevii şcoalel militare din Bucureşti, tor în mod alternativ, la universitatea I cari aă terminat cursurile acestei şcoli, din Bucureşti şi la universitatea din I vor fUpromovaţl la gradul de sub-loco-IaşI, In proporţie de două concursuri | tenenţ^pe ziua de 1 Iulie. Depeşile de azî ţinute la universitatea din Bucureşti pentru un concurs ţinut la universitatea din Iaşi. Juriile, înaintea cărora se vor ţine aceste concursuri, se vor compune din câte un profesor luat de la fie-care din cele două universităţi, sub preşe-dinţa decanului facullăţel unde se ţine loncursul. Procesul Robeseu 26 Iunie. Citirea actelor din dosar continuă pînă la orele 4 p. m. D. G. Robeseu, obţinînd cuvintul, atrage atenţiunea Curţeî asupra faptului, că nu s’a citit incidentul ridicat de d. M. Cornea, relativ la violarea secretului scrisorilor, garantat de art. 25 din Constituţie. D. Ionel Brătianu, eroul de la Galaţi, a plecat aseară la Galaţi, spre a vizita lucrările pentru pomparea apelor din stradele inundate. Numai de s’ar mărgini să viziteze fără să mal dea ordine. Corespondentul nostru din Botoşani ne scrie că medicul veterinar al judeţului este îngrijorat de întinderea febrei aftoase in localitate. S’aă luat măsurile cele mal energice pentru stîrpirea boalel, atrâgîndu-se atenţiunea primarilor asupra dispoziţiu-nilor precise ale legel poliţiei veterinare şi fâcîndu-I răspunzători de nea-plicarea lor. Ziarul Galaţii, care ne soseşte astă-zl, are In primul sâfl articol, intitulat Ajutoarele, o serie de dediterate asupra mijloacelor de Serviciul „Agenţiei Eomme“ Constantinopoi, 26 Iunie. Toată escadra Dardanelelor a primit ordin de a se ţine gata de plecare In Creta. Corăbiile sunt aprovizionate pentru trei luni. Ofiţerii de marină In concedia vor trebui să se prezinte în termen de trei zile. In cercurile marinei se crede că numai cite va corăbii se vor putea Îndrepta spre Creta. Londra, 26 Iunie. Se anunţă din Atena ziarului Times că Turcii vor să concentreze trupe multe la Domokos şi să fortifice Veleslinos. Turin, 26 Iunie. Prinţul Bulgariei a sosit. A fost primit la gară de ducele d’Aosta şi de contele de Turin. Constantinopoi, 26 Iunie. Nota rusească adresată puterilor recomandîndu-le o atitudine mal aspră spre a face repede Răspunde d. Bastache, cu o violenţă, I îndreptare a stărel mizerabile, In care se I să primească COtldiţiunile de pace, care produce o penibilă impresie în au ditoriă, «că d. Robeseu nu voieşte a fi judecat>. D. Robeseu semnalează apoi mal multe inexactităţi în depunerile martorilor şi cere Curţii sâ’l admită martori, pentru a dovedi adevărul. Asupra acestui incident, Curtea intră in deliberare. Curtea decide că’şl rezervă dreptul de a admite saă respinge martorii propuşi, cînd se va judeca fondul. De remarcat e că procurorul general devine din ce în ce mal agresiv, ceea ce constrînge pe d. Robeseu a se pune sub protecţiunea Curţeî. După respingerea alt- r două incidente, preşedintele dă cuvintul d-lul Bastache. Precum v’am telegrafiat cererea acestuia, de a se ţinea şedinţe de noapte, a fost respinsă de Curte. Dezbaterile vor continua miine cind sosesc apărătorii d-lul Robeseu. Faimoasa loterie a bisericel S-la Treime din Ploeştl se va trage în ziua de 13 Iu'ie viitor, la orele 9 dimineaţa, în localul primăriei din acel oraş. Bilanţul loteriei, prezentat ministrului de interne de d. Stan Blegeanu, preşedintele loteriei, a fost aprobat. Se asigură că de astă dată loteria se va trage «irevocabil», înregistrăm ştirea sub toată rezerva. Consiliul de administraţie al societă-ţel «Funcţionarilor Publici» a decis să pună la dispoziţia comitetului pentru ajutorarea victimelor inundaţiilor din ţară, suma de 3,000 lei din fondul so-cietăţel, găseşte primul port al ţărel. In pri nul loc, confratele propune convocarea unei mari lntrănirl publice, «In care cetăţenii să institue^scă un «comitet de ajutoare» format de oameni cu garanţii de cinsle ireproşabilă, care comitet să aibă Însărcinarea exclusivă de a împărţi ajutoarele». Galaţii cere apoi fixarea periferiei oraşului şi mărginirea lui, în partea din vale, la strada Ceres,—Bâdâlanul rămluînd rezervat numai pentru fabrici. Odată cu fixarea periferiei oraşului, comitetul de ajutorare va destina o sumă anumită pentru clădi rea de case In partea din deal a oraşului. Un ultim dediterat al ziarului Galaţii este construirea unei gări de pasageri la Vadul Ungurului, acolo urids astă-zl se găseşte cantonul No. 8. Comunitatea de propagandă catolică a cumpărat în Iaşi, casele d-nel A. Neu-schotz, în care actualminte se află instalat clubul conservator. Comunitatea are intenţiunea de a înfiinţa un liceă catolic în noul local. Din cind în cînd Drapelul se ocupă şi cu politica externă. Iată cu ce competenţă se rosteşte ziarul lui Wachtel, într’un articol de pe pagina I a numărului de azi. «Pe ziua de azi avem de înregistrat refuzul Franţei de a mai continua tratativele de pace dacă nu i se acordă linia JPi-reulul tn Tesalia. Franţa, care refuză să continue tratativele de pace dacă nu i se acordă linia Pi-reulul care ar fi în Tesalia, iată în adevăr ce însemnează să fii tare în politica externă şi în geografie. *** „ „ «Asociaţiunea generală a israeliţilor pămlntenl, secţia Bucureştilor», va da Duminică 6 tube, o mare serbare populară in grădina Villa regală. *** Duminică 29 Iunie, la orele 5 şi jumătate p. in. vor avea loc la Velodromul Romîn alergări foarte interesaute de biciclete şi tandem. Pentru această zi d. Mi-liăescu a provocat la un match de tandem, contra cuadrupletă pe d. Pucher. Mat.h ui e de 10 chilometri (30 tururi), pentru surea de 600 lei. D. Mihăescu şi Niţulescu vor fi pe tandem, iar echipa cuadrupletel va fi formată din d-nil Pucher, Brădeanu, Stavri Niculescu şi Ghiţâ Ion. Nespus de interesantă va fi şi cursa de dame, In care o nouă alergătoare şi-a propus să Întreacă pe toate alergătoarele ro-mlne de plnă acum. Jocuri de pariuri cu sistemul *Totalizatorului». , „ . Trameare gratis de la capul I odulul şi de la Sf. Gheorghe şi pînă la Velodrom pentru toate persoanele cari vor cumpăra bilete de la uu leii saă mal mult. *** Cea mal bună scoală pentru învăţatul mersului pe bicicletă e, incontestabil, aceea din str. Academiei No. 24 care are şi avantagiul de a fi Într’un salon spaţios şi răcoros. Aci se Învaţă repede şi bine. ULTIME UIFORMATIUNI l>in Sinaia Ni se comunică din Sinaia că aseară, MM. LL. Regele şi Regina au mers la castelul Foişor, unde aă petrecut două ore pe lingă A. S. R. Principele Fer-dinand. D. dr. Cantacuzino s’a întors aseară de la Sinaia; d-nil dr. Buicliu şiKrem-nitz aă rămas pe lingă A. S. R. Principele Ferdinand. !|D. dr. Cantacuzino se va întoarce la Sinaia Duminică saă Luni cînd se va da viitorul buletin medical. Directorul general al serviciului sanitar a intervenit pe lingă direcţiunea C. F. R. pentru a face o reducţiune de 50 la sută din costul biletelor de transport pentru medicii cari doresc a lua parte la congresul medical internaţional din Moscova. Direcţiunea Sncuviinţînd această cerere, pe’tiţiunile trebuesc adresate spre a fi vizate comitetului congresului. Pînă acum s’aă înscris pentru a lua parte la congres 53 de medici, 4 farmacişti, 3 magistraţi şi un avocat. După o decizie a ministrului instrucţiei, concursurile pentru bursele în străinătate din fondurile Iosif Niculescu şi In procesul succesiunel Iorgu Radu din Birlad, care s’a prezentat înaintea curţeî de apel de Galaţi luna trecută, au pledat pentru d. Teodor Emandi, legatarul universal, d-nil avocaţi D. Ale-xandrescu, V. Sculi din Iaşi şi M. Or-leanu din Galaţi, iar pentru erezii de singe d-nil Petru T. Misir şi Gr. N. Macri, avocaţi din Iaşi. Aflăm ci, peste cîte-va zile, «Drapelul» va fuziona cu «Lumea Nouă». Fuziunea personalului de redacţie al ambelor ziare e deja un fapt împlinit. Intre coroanele depuse pe mormintul regretatului I. Ciuflea, este şi aceea a societăţel «Funcţionarilor Publici», al căruia membru de onoare era decedatul. Coroana, cu panglică neagră, purta inscripţia : Societatea «Funcţionarilor Publici», membrului el de onoare, Ioan Ciuflea. O dată cu aceasta, consiliul de administraţie al acestei societăţi a trimis nemingîiatel văduve, următoarea adresă: Venerată Doamnă, Scumpul d-v. soţ, decedatul Ioan Ciuflea, era membru de onoare al societăţel «Funcţionarilor Publici», încă de la 20 Septembrie 1892. Iu numele societăţel «Funcţionarilor Publici», vă exprimăm regrete pentru cruda pierdere ce aţi încercat, atît d-v. cit şi Întreaga d-v. familie. Primiţi, vă rugăm, venerată doamnă, încredinţarea osebitei noastre consideraţiunl. Preşedinte, D. Protopopencn. D. profesor Saviu, de la liceul din Botoşani, însărcinat să ţină cuvlntarea obicinuită cu prilejul incliiderel anului şcolar, n’a găsit alt subiect de tratai, dinaintea elevilor şi părinţilor cari ’l ascultau, de cit acesta: «evoluţiunea sexuală la animale şi la om». Ne pare răă că nici conferenţiarul nici direcţiunea liceului n’aU simţit cit de ciudat era un asemenea subiect. Se puteaă lăsa copil să se împrăştie de vacanţe cu alte idei cari să-I preocupe, de cit cestiu-nile de evoluţiune sexuală! Excelenţa Sa Munir-paşa, reprezentantul Sultanului la jubileul diamantin al Reginei Victoria, va sosi în Capitală peste cîte-va zile, de unde se va duce la Sinaia, unde va fi primit în audienţă de M. S. Regele. In acelaşi timp vor sosi în Capitală şi d-nil general PeucovicI şi loc.-colo-nel Georgescu, reprezentanţii M. S. Regelui şi guvernului la jubileul Reginei Victoriei. NOTIFICARE Notific Creditului funciar urbau romîn Bucureşti că In seara de 19 Iunie 1897 mi s’a furat Intr’altele şi trei scrisuri funciare urbane din Bucureşti cîte 100 (una sută lei) fie-care sub No. 89262, 76247, 30640, cu cupoane de Ianuarie 1898 pe cari le-am cumpărat de la dl A. Wechsler din Iaşi prin borderoul d-sale din 19 Iunie 1897 avtnd d-1 Wechsler dreptul a încasa cupoanele de 1 Iulie stil noU 1897. Mă opun In corformitate cu art. 1 şi 2 din legea pentru titluri la purtător perdute, distruse, furate etc. din 21 Ianuarie 1883 şi vă rog a cunoaşte că nu mal puteţi plăti nimărul cupoanele ce vor scădea de la Ianuarie 1898 şi nici scrisurile dacă vor eşi la sorţi. Făcut In duble exemplare astăzi în 24 Iunie 1897. B. Şuraga cu domiciliul alea în Bucureşti la D-1 I. A. Şaraga, Str. F&ntănel No. 21. NOTIFICARE a produs o oare-care impresie la Yldiz-Kiosk. Azî s’a ţinut la Bujukdure o întrunire a ambasadorilor. Berlin, 26 Iunie. După Norddeutsche Allgemeine Zeitung, cousilierul de legaţiune Schloezer va fi transferat ca prim-secretar de ambasadă la Constantinopoi In locul contelui Henckel, baron de Donnersmarck, numit ministru reşedinţe la Luxemburg. Constantinopoi, 26 Iunie. După ştiri de sorginte turcească, ordinea s’a restabilit la Kalabaka. 16 batalioane de miliţieni din vilaietul Smirna aU fost con-gediate. Berlin, 26 Iunie. Norddeutsche Allgemeine Zeitung zice că s’a deschis o anchetă disciplinară In contra consilierului Tausch. Berlin, 26 funie. Ziarele anunţă ca semnată saU iminentă numirea baronului de Thilmam, ambasador la Washington, ca secretar de Stat la finanţele imperiului. Roma, 26 Iunie. Camera deputaţilor. Răspunzînd ia o interpelare a d-lul Randaccio, generalul Ri-vera, sub secretar de Stat la ministerul de războiă, declară că guvernul nu dă nici o Însemnătate acuzaţiunilor prinţului Henri d’Orleans, In contra ofiţerilor italieni prizonieri în Abisinia. D. Randaccio se declară satisfăcut. «Italia» reproduce ştirea care zice că Ne-razzini ar fi părăsit Adisababa spre a veni la Roma, unde va sosi pe la finele luneî. Paris, 26 Iunie. Camera deputaţilor. După cererea d-lor Hanotaux şi Meline, Camera decide cu 314 voturi contra 205 de a fixa după distribuirea cărţii galbene, data discuţiunel asupra interpelării Boyer relativă la evenimentele din Orient. Londra, 26 Iunie. Camera comunelor. D. Curzon declară că convenţiunea Intre Abisiuia şi guvernul englez s’a semnat la 2 Mal. Canea, 26 Iunie. In urma incidentului de la Platania, amiralii au decis să schimbe linia de purtare. El refuză să primească scuzele insurgenţilor, confuzia între drapelele parlamentare italian, austriac şi turc fiind cu neputinţă. Pe viitor şi fără să înştiinţeze pe insurgenţi, amiralii vor trimite coloane tari cu tunuri cari vor pune capăt în mod sever oricărui atac al insurgenţilor; vor aresta şi pedepsi pe culpabili. SPECTACOLE Societatea şcoalei «Moria» va da Duminică 29 c. o mare serbare cimpenească In grădina Bragadiru. Intrarea 1 led de persoană. BIBLIO (w HA FII Notific Creditului funciar urbau romîn din Iaşi că în seara de 19 Iunie 1897 mi s’a furat înlre altele şi scrisul funciar urban din Iaşi de 100 lei sub No. 11885, cu cupouul de 1 Ianuarie 1898 pe care l-am cumpărat de la d. B H. Tercatin prin bor deroul d-sale din 5 Martie 1897, iar cuponul de Iulie 1897 a fost încasat de miue In ziua de 1 Iulie stil nofi 1897. Mă opun In conformitate cu art. I şi 2 din legea pentru titluri la purtător, perdute, distruse, furate etc. din 21 Ianuarie 1883 şi vă rog a cunoaşte că nu real puteţi plăti nimărul cupoanele ce vor scade de la Ianuarie 1898 şi nici scrisul dacă va eşi la sorţi. Făcut In duble exemplare astă-zl In 24 Iunie 1897. B. Şaraga cu domiciliul ales în Iaşi la d. M. Diamant, bancher Depeşile de erl Următoarele cărţi didactice ale d-lul profesor Th. I). Speranţia se află In depozit la Librăria La Biserica Albă (Bucureşti, calea Victoriei 85). 1) Curs practic de citire şi recitaţiunl pentru ci. I secundară, 1.20. 2) Curs practic de composiţiunl, citire şi recitaţiunl pentru cl. II secund. 1.50. 3) Curs practic de composiţiunl, citire cu litere ciriliane şi recitaţiunl pentru cl, III secund. 1.40. 4) Curs practic de stil şi composiţiunl pentru cl. IV secund. 2. Sub tipar: Gramatica latină pentru cl. I secundară, de Tli. I). Speranţia. * Tot In depozit la librăria «La Biserica Albă»: Anecdote ed. lux. voi. I îu loc de 4 lei numai cu 2 40 de Th. D. Speranţia. Orner întinerit tn loc de 2 lei numai 1.20 de Th. D. Speranţia. Păcală de P. Dulfu a 1.50. Viena, 26 Iunie. Iremdenblatt desaprobă atitudinea Turciei, care pune piedici negocierilor în privinţa păcii. Aoelaş ziar releveazâ înţelegerea ce există între Rusia, Englitera şi toate cele’alte puteri, pentru a convinge Turcia să părăsească idoia de a trage prea mari avantage din victoriile sale. Belgrad, 26 Iunie. Skuptşina nu va fi deschisă de Rege şi de un discurs al tronului, ci de un ukaz au-torizlnd pe d. Simiel să deschidă noua legislatură. Washington, 26 Iunie. Senatul a votat tarifui-biil cu 38 voturi contra 28. In editura librăriei Nebuneli din Galaţi, aU apărut trei volume din colecţiunea: CĂLĂUZA NEBUNELI Viena şi împrejurimele ei, cu două planuri In mal multe culori, 1 voi. In 8# portativ lei 3. Marienbad şi împrejurimile Iul, cu două planuri In trei colori, 1 voi. 8° portativ lei 2.50. Franzensbad şi împrejurimile lui, un volum 8° portativ, lei 2. Indispensabile orl-cârul călător. Fie-care volum conţine instrucţiuni practice, atît pentru călătoria la una din aceste localităţi, cit şi sfaturi pentru şederea şi cura Ia băl. Sub presă : Carlsbad, Constantinopoi, Bad-Hall. www.dacoromanica.ro foiţa ZIARULUI «epoca» 73 PENTRU MOŞTENIRE CAPITOLUL XVI Cum se lăsă întunericul nopţii, cel patru Începură să spioneze casa doctorului. l)in odaca hotelului în care nu eraă nici luminările aprins*, ptndeail cel doi bucureş-tenl, iar în stradă, Stoica şi cu Păsărică, al căror ochi puternici, străbateai! adînc In tntunerec. Piuă pe la zece şi jumătate, nici o mişcare. Dar pe la această oră, Păsărică dete fuga la Stoica şi-l spuse : — Vine din colo un om ! Cel trei spioni se ascunseră bine; zicem trei căci trebue să se ţie seamă şi de ore-senţa Iul Bălan. 1 — LI este ! zise Stoica. Era în adevăr Bogdaniev. EI se îndreptă spre casa doetorulu', a cărei poartă se deschise înainte de a li ajuns el lîngă ea Stoica, Păsărică şi Bălan se urcară binişor în camera bucureştenilor, de unde se putea observa orl-ce mişcare întimplată împrejurul doctorului. Dar casa rămlnea tăcută. Nimic! Nici o mişcare. Peste vr’o jumătate de oră, un alt om se îndreptă spre hotelul «Bucarest». Stoica, îndată ce-1 văzr, se dete jos şi vorbi cu el în umbra sălii. L-am urmărit, spunea omul. A luat trenul de opt şi jumătate şi s’a dat jos la pln- Valea Călugărească. Noroc că am avut bicicleta cu mine. — Foarte bine ! zise Stoica. Treaba merge de minune. I)e acum s’a isprăvit ! Nu mal avem nimic şi ’ţl mulţumesc pen tru stăruinţa ce al pus. Ouiul plecă apoi, îndărăt la ote'ul unde găzduise. Cel din odaea otelului «Bucarest* deati nimic. Dar acelaşi nimic. Se apropie ziua, . Trebue Ii tăcut de petrecanie, zise Stoica şi l-o li ÎDgropat unde-va în curte. Alt-fel ar trebui să iasă. I e la trei In sfîrşit sosi şi Teolil cu procurorul. Acesta se duse să ia şi pe Călimgescu. Stoica plecă înainte cu Păsărică şi bătu la uşa doctorului. Găsiră pe acesta îmbrăcat şi gata de eşire. — Rog să mă ertaţl, d-le doctor, zise fostul comisar, dar uite băeţaşul ăsta, trebue să-l iafi la Fînttiiele şi văd că nu îl este bine şi ed trebue să plec pînă în ziuă Aş vrea să-l cercetaţi niţel! Şi vă rog iar să mă ertaţl că v’am supărat. — O, de loc! răspunse doctorul. Poftiţi. Intrară, şi doctorul începu să examineze pe presupusul bolnav. Dar cu toate cercetările lui, nu găsi nimic anormal. — Trebue să fie osteneală... In colo e sănătos tun, zise doctorul. Iu acel moment se auzi o bătae în poartă, jos. Doctorul vru să se ducă să descbiză. — Lasă, d le doctor, nu mal vă osteniţi! zise Stoica oprindu-1. ' Păsărică, du-te jos şi deschide. Se auziră, apoi, peste clte-va minute paşii mal multor persoane. — Ef, dar ştii că ’ţl vine muşterii mulţi SnilQP , Dar doctorul se Îngălbeni ca ceara clnd văzu intrînd pe procuror, pe Călimgescu necăjit, pe comisarul Urlaţilor şi pe Teofil. Se mal auzea, apoi, afară un murmur de voce înăbuşit. — D-v. la mine, d-lor ? zise doctorul. Pot să ştii! causa acestei visite ? — D-le doctor, zise procurorul, cu o voce scurtă, un om, un anume Bogdaniev intrat aici pe la 10 şi jumătate. Unde este omul acela? Am nevoe sâ’l iad interogatorul. Doctorul nu răspunse. Cu o mişcare bruscă el scoase dintr’un buzunar al vestii o sticluţă pe care vru s’o ducă Ia gură, dar braţul comisarului îl îm-pedică. Nu! nu aşa! zise comisarul. Ti se pregăteşte alt-ceva. La întrebările procurorului, doctorul tăgădui că a intrat cineva lat el. — Căutaţi, sfirşi dlnsul. — Da! şi nu veţi găsi nimic! spuse Că-limgescu care crăpa de ciudă. Cercetăriie începură. Vreme de un ceas se scotoci casa şi curtea, duşumeaua. Intr’un tîrzid, Bălau intrînd în cabinetul doctorului începu să latre, îndreptul co-modil. — A mirosit ceva ! zise Păsărică. Doctorul era alb. Căutîndu se, în zid se găsi deschizătura în care Bogdaniev Sa va, ucigaşul căpitanului şi al seryitoaril lui, zăcea mort. — In sfîrşit! exclamară toţi. Doctorul fu legat luat pe sus şi trimis la închisoare. Călimgescu trebui să se umilească şi să teledraliezo Iul Dobrin ca să pue în libertate pe Floreanu, vinovjţil fiind descoperiţi. A VIS In urma groaznicei catastrofe din strada Jeau Goiyon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, aă găsit o mearte crudă, nu putem îndestul Îndemna pe onor. public ca să se asigur* contra accidentelor corpo-'* e. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, în schimbul unul premia minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000, Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mlneştl, In ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ea alte hîrtil, care lasă un niiros foarte neplăcut pentru compania distinsa a unul salon high-ltff. Depozitul g-1 al hlrtiel e la S*. E. XOItltEK A Co., Loiidra Articole Teclinice. — Tuburi de Cauciuc. — Fouipe, diferite sisteme.—Muşamale pentru producte.—Arme pentru Vinat. — Cartuşe. — Revolvere. — Robinetărie. Absest. — Mauometre. — Bronzerie, SONERII ELECTRICeT— TELEFOANE INSTRUMENTE MECANICE. - METALURI. ŢEVI DE FIER. — ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc. ' Depositul general al Sobelor Americane „LONHOLDT’S DE VENZARE LA TOATE FARMACIILE? QROGUERIILE Şl MAGASINEIE DIN Q , ŢARĂ Şl DIN TOATA LUMEA • ; S0C1ETE DE PRODUITS HYGIENIIJUES * ! STAPLER&C2 i VIENNE: PARIS- XMIII. GENT2GASSE 27 RJEDUTEMPLE 197 _ • DEPOUL GENERALpentruROM ANI A : 2 I ssrrn» »T?m • mm .Jî E1 « A V I S Se caută asociaţi pentru exploatări petrolifere; siguranţă garantată. Doritorii de a se asocia la această întreprindere, să se adreseze la administraţia acestui ziar, saQ la d-nul C. Păunescu, strada Sfânta Vineri, No. 3. — Bucurescl.___________ Ho Qronrlat Pe termenul dela 23 A- uc di enudi prilie 1899 moşia Plă. cinta-Slobozia-Couachi. jud. CovurluiO, o oră de la gara Independenţa, circă 2 700 fălci, pămînt roditor, populaţie deasă, la adăpost de inuudeţie.— n dresa : Vogoridy. 36. rue Emrie î d’Arlois, Paris. Bl IA IU;t ALA Palatul Eforiei. - BULEVARD, i L EL1SABRTA Se aduce la cunoştinţa Onor. P-i bile e* aoest Stle biliment oare are oea mal frumokt S ţi oonfortabi-1-tmta'aţlune, situat iu oentrul Capitalei, deservi bia ou preciurile următoare : Secţiunea liyKi<>nie». LUX, Coprinde trei cabine, una balgnotre de poroelan cu trei duse diferite oalde ţl reol; alta de aburi (Rtuseas.-i) ţl a treia salon toaletâ, lei 3.20, CLASA I, Aburi (RuseaecS) ou diferite duşe calde şl reci, lei 1.70; Baignoire de porcelan cu duşe, lei 1 80. CLASA II, Aburi (Buşea* oi cu duşe, lei 1.—; Baignoire de zinc, lei 1.20 ; Vine m- rt rmAn, ~------ţ--------------—----------------------- rea Şl Dnminioa baia de aburi firi rufe, S0 b .tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atimrătoară de acea- . siecJ?n“e£ ţ*y«i™>ieraPie. « Hammamue , , , ‘ oiongabuare ue acea- baie Turco-Eonani impnuni on duşe diferite cald- sta arta, cu cea mal mare acurateţa şi cu preturi foarte moderate ţi re°i «i masage. li 2.-; 2) i>n*e eu jet. pioae T, ... ,. . ... * inarue mouerate. pioae în cercuri, scoţUue. basin şl in diferite al,)t rromptitudmea şi exactitatea sunt deviza TiDoeraflel aparate, so b: piscina in timpul verei, so b Bnf«rt* i—imiiMi i ——--------------------iipugiaum. şi săpunul sunt coprlnse in predările indicate. Abo nani-nte ou reducere. Dlrectlnnca. STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel BUCUREŞTI. — Strada Sf. Dumitru, 8. CJEIi MAI MABE B£PO§lT RE TEBlRi DE FER ŞI RE FONTA TOATE ARTICOLELE PENTRU 1NSTALATIUNÎ DE APA UNELTE PENTRU LUCRAT ŢEYERIE POMPE DE TOATE FELURILE PENTRU PUŢURI SI PENTRU GRĂDINI P OMPE PENTRU VINURI SI ACCIDE POMPE CU ABURI SISTEM W0RTINGT0N, admise (le autorităţile teclinice ale ţârei. MAŢE ŞI ARTICOLE DE CAUCIUC Table de Fer pentru Rezervor!! si Cazane TABLE PENTRU ACOPERIŞURI DE ZINC, DE FER NEGRU, PLUMBUITE Şl GALVANISATE PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RI€H. BEMBT sunt recunoscute astă-zî in toată lumea ca sigure şi nevătămătoare, plăcute la luare şi eftine E»te uu preţios medicament de casă la derangea-rea organelor abdominale, constipaţie si eonsecin-,ele lor, ca: Maladii ale ficatului,. Hoemorhoizî t-.rîIIdIE darer® de eap, ameţeală, rt spiraţie defleilă, Ii. linsă Ha nnft.K Ha ni înon m ... î-_a._i » Gel mal bun intre Vinurile dequinquina este „VULKAN” MASCHINENFABIKS - ACTIEN -GESELLSCHAFT FOST răgăială, congestmnî de cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor Medicament Depurutiv încercate fi recomandate de cîte va mii de medici practici şi profesori de r«t&<î-AhapUPie1f?ra^i8tnlnî RîCHARD BBANDT a« obţinu^o reputaţie netăgăduită, ast-fel în cit astă-zî pretutindeni sunt preferate tntulor pre-paraţiunilor de felul acesta, A SE PERI LA CUMPĂRARE DE IMITAŢIUNl ^ere numai Pilulele Elveţiene ale farmacistului Rb h. Kramlt care poartă ca eticheta o cruce albă pe fund roşifi. Preţul cutiei leî 1.50. Se găsesc la toate farmaciile şi drogueriile principale din ţară. gKîifîXBB Victor Thuringer.în n-.n,-..» GUTJAHR & MULLER-REINHARD FERNAU & C- APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS In t6te farmaciile. sticla. - 1/2 sticla. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de aoea-ată artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. FABRIdIJLF UNITE ROMANE PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID FĂRĂ VITRIOL Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare eî» şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURI de 8IF0ANE Aparate de Debitarea Beriî sub presiune de Acid Carbouio Prospecte se trimit gratis $i franco. M. KOHAN Galaţi şi Brăila BEPOSITri OCTITELOB^E^imj DE TOET^DE^AENE, etc. etc. "THE CHOISSi KNIFE C0- din america" CEL MAI U1IL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU _______Cereţi numai CFŢ1TF „CHBISTV” Deposit de Case Englezeşti „Chatwood” ___Neinvinsibile, Inspargibile şi cele mal sigure contra incendiului peposit de Cântare Enj/lezesti Centisimale de la 850 kgr. pînă la 2,000 Capacitate _____t________Coflstrnlte de fer şl oţel PREŢURI CORENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRATIS SI FRANCO BUDAPESTA CONSTUCŢIUNI de MORÎ sistematice şi rurDiturl de orî-ce Maşini pentru industria Morăriel. 36 Mori instalate în România. SITE OSCILATORII patent Gutjabr—MUl-l?r—Soder, fie-care sita Snlocuesce i—5 ciliudre, consumă */» cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdruncina clădirea. Instalate in moara fraţilor Paxi-nos (Prahova). MAŞINI de curăţit şi sortat griul MAŞINI de curăţit grişurl patent „Hagen-inacher". MAŞINI de curăţit şi sortat grişurl patent „August Schnetzeiu. * KtuBirSCTteHffiîSs,“d" moară de la Fert c S. Jouarre. •me V I E N A . maşine unelte PKSXBt F£B ŞI LEMN STRUNGURI MAŞINI de centrat MAŞINI de găurit MAŞINI de fresat MAŞINI de tăiat şuruburi FERESTRAE circulare şi cu panglică MÂSINI de foarfecat PRESE hydraulice CIOCANE de aburi MACARALE MAŞINI de încercat tuburi, arcuri şi orl-ce alte materiale. „ „ roţi hydraulice, turbine MAŞINI DE ABURÎ PÎNĂ LA 500 CAÎ PUTERE CĂn.iătinĂHli MtOTOM* Re]>ret>«ntant ««ueral al CASEI pentru TOATA KOMANIA VICTOR I CRESCU, Inginer BIUROU TEC’HNIC BUCUREŞTI.-Bulevardul Carol, l-t bis, (lingă Ministerul Domenielor). tipobafia „epoca M execută tot felul I de lucrări atinsrătoare de „PAPIER FAYARD & BLAY*; Mal mult de /» de secol succes proclamă superto ,atea sa In tratamentul de guturai, lritaţiunei pept ului, I ilueut dureri reumatismalsertutituri, răui, vărsături, băt t*wi» Topic excelent contra bătăturilor IZ Se află în toate farmaciile. Cea mal bună APÂ MINERALĂ PURGATIVĂ este aceea de la: BUEAZII-Iaşi ©osa mica, gust plăcut. Cereţi