SERIA IL—ANUL III. No. 491
NUMĂRUL 10 BANI
IBOlJUIMTELE
încep Ia 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se pl&tess tot-d’a-una înainte
In Bucureşti ta Casa Administraţie! in judeţ» şi streinătate prin mandate poştale Un nn in ţară	30 lei;	In	atreinătate 50	lei
Şase luni ...	15	»	»	>	25	»
Trei luni . . .	8	»	>	,	t3	»
Un număr In	streinătate	30	ban!
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ KE»ACTIA
No. 8 — STRADA CLEMENŢEI - No. 8
VINERI, 27 IUNIE 1897
NUMĂRUL 10 BANI
ANCNUIURILE
In Bucureşti şi judeţe se primenii numai Ir. Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi ia toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV	....	.	0.30 b. linia
»	»	» III	. . . .	.	2.— iei	»
*	»	» II	....	.	3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei	riudul
D* număr vechii 80 b&ai
ADM1N1NTKAŢM
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI — No. 8
Situaţie
CE PÂCÂTOŞI!
Ce păcătoşi!
In timp de aproape doul ani, de citul stau la guvern, o singură dată au avut prilejul de a dovedi că sunt oameni — faţă cu o nenoro-rocire a ţărel—faţă cu inundaţiile. Şi In această singură ocasie, el — colectiviştii — aQ arătat încă odată, ceea ce au fost tot-d’auna, sunt şi vor fi — fiinţe netrebnice, lipsite de orl-ce putere de muncă, de orice pricepere, bune pentru ridicule întruniri publice, sau pentru fraseo-logia goală şi stupida a politicianului ordinar!
Şi aceşti oameni vorbesc de războiul de la 1877! Vorbesc de regenerarea ţărel, vorbesc de înte-tneearea organică a stărel actuale de lucruri ca de opera lor!
Ce neruşinaţi!
Dacă ţara aceasta ar fi avut nenorocirea să aibă ca pătură diligentă oameni de soiul colectivist, ea de mult nu mal exista pe harta politica a Europei. Romînia actuală, demnă şi respectata, ar fi fost sau o republică sud-americană, săracă, turbulenta şi incultă, saQ o provincie a unuia din cele două mari imperii vecine.
Judecaţi. O calamitate cade asupra ţârei, sub formă de inundaţii.
Acest flagel la Galaţi, primul nostru port, ia proporţii uriaşe. De unde pe aiurea pericolul apăruse repede şi insesisabil, la Galaţi, din contra el să prezintă sub o formă simpla, progresivă, sesisabilă, pc-. sibil de înlăturat.
In adevăr, la Galaţi pentru ca tot oraşul din vale să fi fost scăpai, era nevoie numai de un lucru, de a apăra şoseaua Renilor, care separă Brateşul de Dunăre. Şi pentru aceasta autorităţile aQ avut trei săptâmînl.
Mal era ceva de făcut. La caz cind aceasta apărare s’ar fi crezut imposibila, se putea scăpa cel puţin o parte din oraşul din vale, făcând un dig puternic in lungul stra-del Ceres.
El bine, nemernicii cari se află in fruntea guvernului şi a administraţiei Galaţilor, n’afi fost în stare să apere nici linia întâiu — şoseaua GalaţI-RenI, nici linia a doua, digul din strada Ceres. Aşa că resultatul final a fost că inundaţia s’a întins pe toată partea unde natura terenului i-a permis fără ca lucrările şi silinţele omului să fi putut folosi la ceva.
Aceşti oameni s’au jucat cl’aapă-rarea Galaţilor. Căci procedarea lor are aerul mal mult unei glume. Aceşti oameni au indus în eroare inii de suflete, ridicînd un fel de dig de carton de a lungul slradel Ceres, şi asigurînd pe cetăţeni că pot să doarmă liniştiţi, căci sunt apăraţi de acel dig.
In realitate ce era? Era un dig ridicol, făcut din două rindurl de scîndurl, la mijloc cu lut, dig care n’ar fi putut rezista Dîmboviţei sau Ciorogîrlel, necum Brateşulul unit cu Dunărea.
Şi cine credeţi că prezida la întocmirea unor asemenea lucrări de carton ?
Credeţi că Zorilă, saG cum ’I se mal zice: Gorila? Credeţi poate că avocatul Plesnitei, omul cel mal nepriceput în administraţia din Galaţi? De loc.
Cel ce presida la facerea întăririlor cari era să salveze Galaţii,
era o odraslă a marelui Brătianu, era un tînâr care pentru ca ţara să nu sbucnească de rîs, cînd Sturdza l-a făcut ministru, a trebuit se să afirme că nu simplu numele de Ionel Brătianu, este singurul lui titlu, dar că are un altul mult mal real, titlul de inginer, de specialist la lucrările publice.
Ba, pentru ca numirea acestui tînăr, la ministerul de lucrări publice, să capete o consacrare oficială din partea oamenilor specialişti, se ştie că s’a organizat acel faimos banchet al inginerilor în onoarea noului ministru!
EI?
Astă-zl incapacitatea giovinelul este dovedita. Astă-zl se vede că inginerul, specialistul, etc. nu există.
Există politicianul, exista familia Brătianu, există Florica, există vechia coterie colectivista.
Un inginer-ministru, care nu ştie să-şi apere gările, atelierile, doeu-rile, liniile sale ferate, lâsînd sarcina aceasta regimentelor din garnizoană şi comandantului corpului de armată, rămîne descalificat pe toată viaţa.
U11 inginer-ministru, care nu este în stare a concepe şi a executa planul unul dig resistent, pentru a scăpa măcar o parte din oraş, după ce sacrificase deja gara, docurile, atelierile şi tot materialul drumului de fer, este un incapabil care nu merită să stea cinci minute în fruntea corpului nostru technic.
Iată politica de Florica, a lui Sturdza, la ce duce ţara.
Iată capacitatea şi priceperea colectivista.
Afară netrebnicii, cari sunt şi criminali în acelaşi timp, de vreme ce au cufundat în doliu primul port al ţărel, lăsînd 20,000 de sullete pe stradă.
DEZBOIREA
Dacă ar spune cine-va : «catastrofa de la Galaţi e una din nenumăratele urmări rele ale stării de dezbinare a partidului liberal», afirmaţiunea s’ar părea riscată.
Cu toate astea nimic nu poate li mal adevărat.
Statul major al partidului care deţine puterea, e dezbinat. Unii trap; la dreapta, alţii trag la stingă. O sumă de intrigi şi de competiţiunl ţin partidul In loc.
Ca să îuviugă unele dificultăţi şi să astupe gura unora din partid, d. Dumitru Sturdza a luat In minister pe d. loan I. Brătianu şi l-a pus în capul departamentului lucrărilor publice.
E prea tluăr d. Brătianu, prea lipsit de experienţă pentru ca să poată conduce biue un departament. D. Sturdza o ştia aceasta; dar starea de descompunere a partidului săii 11 silea să bage uu Brătianu în minister, şi l-a băgat.
Insuficienţa tînărulul nu s’ar fi băgat Î11 seamă, îu vremuri normale.
Aii fost însă vremuri rele ; o primejdie grozavă s’a ivit pentru Galaţi, primul port al ţării, şi ministrul Brătianu fireşte că n’a ştiut să-I ţie piept şi s’o înlăture.
Dezbinarea partidului, fără de care d. I. Brătianu n’ar fi ajuns ministru al lucrărilor publice, e deci vinovată în mare parte că nu s’a împiedecat nenorocirea de la Galaţi, nenorocire ce putea—lucrul e dovedit astă/I—să fie foarte bine înlăturată.
La Galaţi, ca şi la centru, tot dezbinarea e de viuă că nu s’afl luat din timp măsurile de apărare. Ori cît de incapabili ar fi prefectul şi primarul, el poate că tot şi-ar fi venit în fire dacă n’ar reprezenta două coterii colectiviste cari se bat cap In cap. Intrigele ce fac unii contra altora ÎI absorb cu desăvîrşire.
lată cum, luate lucrurile mal de sus, răspunderea calastrofel de la Galaţi cade asupra întregului partid liberal.
Liberalilor Ie place mult să vorbească de dezbinarea ce ar fi Î11 partidul conservator. Chiar dacă ar fi adevărat, dezbinarea noastră nu face răă nimănui.
Nu e tot aşa lusă cînd e dezbinare în partidul de la guvern. Sfişierile Î11 acest caz fac enorm răii ţării—dovadă nenorocirea de la Galaţi.
agricolă rea
HALUL COLECTIVIŞTILOR
Ilolilrlrea sturdziştilor— Situaţi» aureliaulştilor.—Care pe oare.
S’ar crede poate că azi, cînd căldurile au început să fie insuportabile, şi cînd guvernul liberal este octipat cu unele nenorociri pricinuite, din cauza nepricepe-rei sale, de inundaţii, s’ar crede că agitaţia din culisele partidului colectivist a încetat, că aurelianiştii şi cu sturdziştii ’şi au amînat deocamdată meschinele certuri personale.
Şi cu toate acestea nu este aşa. Certurile dintre cele două grupări liberale sunt mai acute ca ori-eînd. Guvernul susţine o luptă straşnică în contra aurelianişti-lor, în contra cărora să pare că a dobîn-dit pînă astăzi oare-carî succese, mai ales în provincie.
lEotăriren siurtlxi^lilor
Guvernul şi sturdziştii în genere sunt hotărîţî să o sfîrşească cu aurelianiştii. Dacă pînă la toamnă guvernul nu va reuşi să-i distrugă cu totul, va merge şi mai departe : va solicita disolvarea Corpurilor Legiuitoare şi va combate, în viitoarele alegeri, din toate puterile ori-ce candidatură liberală disidentă.
Vom vedea atunci, ne zicea zilele trecute un fruntaş sturdzist, unde se vor alege d-nii Lascar, Delevrancea, Xenopol, Coco-Dumitrescu, etc. Suntem hotărîţî să-i desfiinţăm : noi nu admitem disidenţe în partidul nostru.
Situaţia aurelianiştilor
Faţă cu energia cu care ’i lucrează sturd-ziştiî, aurelianiştii ’şi au pierdut cumpătul. Deja printre fruntaşii acestora, simt unit cari au început să predice împăcarea, şi s’a emis chiar părerea că această împăcare s’ar putea stabili cît de curînd în schimbul a două portofolii ministeriale.
Acei cari împărtăşesc ideia împăcarei fac o vie propagandă în acest sens, propagandă care ajută foarte mult guvernului în a’şi apropria pe fie-care zi cîte un aurelianist.
Sunt alţii însă, foarte puţini la număr, cari nu înţeleg de loc să transigeze; din contra, aceştia vor cu ori-ce preţ înlocuirea d lui Sturdza din şefia partidului, fie chiar cu preţtil căderei partidului de la putere. Aceştia sunt chiar supăraţi pe d. Aurelian, care nu îndrăsneşte să puie lupta pe acest tărîm şi făţiş. Supărarea lor nu să sfiesc să ’şi o manifeste şi să critice pe d. Aurelian a cărui purtare in-doelnică şi a cărui lipsă de voinţă, spun ei, a determinat scăderea grupului aurelianist şi a importanţei lui.
Totuşi aceştia nu sunt de loc descurajaţi ; de şi sunt încredinţaţi că nimic nu pot face cu d. Aurelian, ei văd o punte de scăpare: de departe apare figura d-lui Stătescu.
Aurelianiştii intransigenţi—cari de altfel sunt şi cei mai de valoare din grupul lor, sunt încredinţaţi că guvernul lui Sturdza, aşa de incapabil şi aşa de nepriceput, nu se va putea menţine la putere şi va fi de ajuns o mică hărţuială în parlament, pentru a-l doborî.
In acest caz concursul d-lui Stătescu le este preţios, şi ei cred că nici d-lui Stătescu nu-l repugnă o asemenea combinaţie.
Să ştie în adevăr că d. Stătescu umblă după şefie şi să mai ştie că d-sa are un puternic motiv ca să dorească căderea actualei formaţii guvernamentale : d. Stătescu nu poate suferi pe Gogu Cantacu-zino, precum nici d-sa nu este suferit de acesta, care îl tratează de bolnav.
Care pe care ?
Precum se vede dar situaţia aureliani-ştilor nu este tocmai de invidiat. Speranţele ce o parte din ei pun în d. Stătescu, se pot considera ca simple speranţe, dat fiind temperamentul greoiu şi lipsit de energie al d-lui Stătescu.
Cu toate aoestea nu se poate încă prevedea cu siguranţă nimic.
La colectivişti totul este posibil, şi să nu uităm că şi sturdziştii şi aurelianiştii sunt înainte de toate colectivişti.
Se prea poate ca d. Sturdza să iasă învingător faţă de aurelianişti, dacă mai ales se va hotărî să satisfacă şi oare-cari cerinţe de principiu ale aurelianiştilor, cerinţe cari aii mare legătură cu dorinţa acestora de a se îmbogăţi mai repede.
Ori-cum halul în care a ajuns marele partid este detestabil şi-l va duce la căderea din urmă.
îndreptarea gdcosathor
Veacul al XlX-lea mal are de adăogat un titlu de glorie la cele multe pe cari le posedă: s’a găsit mijlocul de a îndrepta pe cocoşaţi.
Minunea aceasta se face de cît-va timp în Franţa şi se va face în curînd în toată lumea. Un doctor de la Berg-sur-mer ia pe cocoşaţi, îl întinde cu ajutorul unul aparat, Ie reduce cocoaşa, îl bandajază şi, îu cîte-va săptămînl, omul e drept ca şi cel-l’alţl oameni.
Se ridică însă o întrebare : îndreptaţi la trup, se îndreaptă oare ex-cocoşaţil şi la spirit ? Căci e ştiut că la cocoşaţi se desvoîtă, din cauza diformităţii lor, anumite dispoziţiunl sufleteşti. ’
N’a fost însă vreme să se’ culeagă ob-servaţiunl în această privinţă; după toate probabilităţile însă, îndreptarea trebuie să se facă şi în moralul foştilor cocoşaţi, ca o consecinţă firească a îndreptării trupului.
Ar fi o mare fericire pentru Romînia dacă experienţa ar adeveri această ipoteză.
In adevăr, e ştiut că d. D. Sturdza, deşi nu se vede a fi cocoşat pe din afară, e de o răutate fără de margini, în tocmai ca nefericiţii cocoşaţi. Chestia mitropolitană, chestia armeî Mannlicher sunt dovezi despre aceasta.
EI bine, l-am trimite pe d. Sturdza să treacă prin aparatul d-rulul de la Btrg-sur-mer şi toate s’ar îndrepta.
ZMCEAU liberala
La alegerea parţială a colegiului I de Cameră diu Prahova, s’a văzut eă aurelianiştii, de şi erau tu disidenţă, au sprijinit pe candidatul oficial d. Cireşanu, combătînd pe candidatul liberal d. €1. Caiitili.
Acum se apropie alegerile judeţene In Prahova.
ŞI astăzi, ea şi la alegerea parţială diu Mafu, există conflict Intre d. Grigorescu, şeful liberalilor prahoveni, şi d. Slăninii, şeful colectiviştilor diu Prahova. Ambele tabere vor pune listă deosebită.
Pe lista liberalilor găsim tuşă şi pe d. P. S. Aurelian, alături cu d. G. Cautili, pe care personal l-a combătut la alegerea din Mafii.
înţeleagă aceste tribulaţiunî ciue poate.
GHATIFICAŢIE
Colectivistul formează un tip permanent, care nu prezintă nici o variaţie, fie că îl vel studia în Muntenia sau Moldova, fie că îl vel urmări, în cercetările tale, la munte sau la şes. Colectivistul este idem peste tot locul, şi în orl-care treaptă socială s’ar afla. Variaţiile cari s’ar presenta nu se raportă la fond, ci mal ales la formă : unii înţeleg într’un fel, alţii într’altul, să obţină un rezultat.
Colectivistul, spre pildă, crede că interesul personal trebue pus înaintea orl-cărul alt interes: în ori-ce împrejurare şi înaintea orî-cărei alte soluţii, trebue să se determine colectivistului profitul ce poate trage din acea împrejurare.
Aşa, pe cînd toată lumea duce grija nenorociţilor gălăţenl, aşa de crud loviţi de inundaţii, şi, cu mult sau cu puţin, fie-care contribue ca să aline suferinţele lor, colectivistul poliţaiu din localitate, onorabilul Ignat, s’a gîndit că, pînă una-alta, el ar putea, cu această ocazie, să stoarcă ceva parale.
Micul colectivist a înaintat primarului Galaţilor o jalbă prin care, arătînd colosala muncă ce a depus el, poliţaiul, în tot tim-păl inundaţiilor, roagă să fie gratificat cu cîte va bilete de bancă !...
Curat vorba aceea: lumea piere de inundaţii, numai Ignat umblă după bancnote.
Şi totuşi era o vreme cînd lucrurile se petreceau alt-fel.
I.a inundaţia din 1861, şeful poliţiei din Galaţi, căpitanul Dragoş, a desfăşurat atîta activitate, a depus atîta zel, în cît s’a în-bolnăvit, şi nu după mult boala ’i-a pricinuit moartea. Gălăţenii recunoscători, au urmat, în număr de mal multe mii, pînă la cimitir, rămăşiţele regretatului lor poliţaiii. 1 ’
E drept că atunci nu existau* colectiviştii!
TRIBUNA LITERARA
De la B. P.-HASDEU
(Cercetarea literară, despre cave am vorbit in numOrul nostru de Luni, e pornită. începem astăzi a da cele dintăl resutlate ale ei, anume darea de seamă despre vizita ce unul din reporterii noştri a făcut-o d-lul ILisdeO. in cas* telul «Julia Hasdeu» dela Câmpina).
Am fost alaltăieri la castelul «Julia HasdetT» dela Câmpina, unde am petrecut o zi nespus de încântătoare, ospătat de d. şi d-na Hasdeu, părinţii proprietarei. Această minunată clădire a fost ridicată în trei ani fără nici un studio sau plan prealabil, ci numai şi numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Juliel Hasdefl. D. Hasdeu nu este architect şi n’ar fi fost în stare, cum singur mărturiseşte, să conceapă un plan aşa de complex, aşa de logic şi de frumos. E un castel tare şi tot de odată un templu. Baza lui are forma simetrică a unei cruci; axa’I principală urmează o linie perpendiculară pe meridian, aşa că faţada templului priveşte drept la răsărit.
Mi-ar fi cu neputinţă să fac o descriere completă a acestui locaş de înălţare sufletească, de mângâiere, de credinţă, de rugăciune şi inspiraţiune. Mă voifl mărgini a da puţine note fugitive asupia unor amănunte şi mal ales asupra emoţiunil profunde ce am simţit acolo. Castelul-temptu are două aripe cu câte un cat şi un donjon central, înalt de optsprezece metri. El se ridică mândru în mijlocul unei curţi largi, având la dreapta lui, ca de streajă, nişte nuci bătrâni, iar la stingă o grădiniţă’de flori tinere, scăldate toată ziua în lumina soarelui. Castelul-templu are de jur împrejur, la fiecare rind, terase largi, împrejmuite foate cu stilpî scurţi de granit, acoperiţi cu table de aceeaşi piatră, în stil druidic. Faţada e tot de granit cioplit fără lustru. Suindu-te pe teresa de jos, dela picioarele donjonulul, dai de intrare. O muche de piatră, lată cam de o palmă, desparte vertical drept în două intrarea deschisă. Această muche e muchea uşii principale : o bucată de granit masiv, grea de câteva mii de kgr., care se deschide cu mare uşurinţă, învârtindu-se alunecos pe o osie’de fer ce ’I trece prin mijloc. Când uşa este deschisă, i se vede numai muchea ; când este închisă, acoperind perfect intrarea, se vede pe placa el de piatră, blazonul familiei Hasdeu, iar d’asupra pe o panglică sburătoare: «E PUR SI MUOVE.»
Auzisem atâtea despre acest bum re-tiro al ilustrului om, încât, apropiân-du-mă cu trăsura, mă simţiam cuprins de einoţiune, de un fel de’ neastîmpăr pe care ’I produce totdeauna apropiarea unul lucru de mult dorit.
I11	sfârşit, am ajuns. Eram aşteptat. Am coborît repede din trăsură şi am intrat în curte, unde am rămas câteva clipe uimit de înfăţişarea impunătoare a castelului «Iulia Hasdefl». Dar ani fost repede deşteptat din uimirea mea : pe terasă a eşit să mă întempine figura strălucitoare a nobilului mefl amfitrion. I-am mărturisit nuinal-decât impresia puternică ce mi-a cauzat-o vederea operei sale de piatră, tot asa de minunată ca şi celelalte opere ale sale.
— Stal să vezi... incă n’al văzut nimic! îmi răspunse... Şi mal întâifl de toate, asta nu e opera mea, este opera fiicei mele, stăpâna castelului. Noi suntem aci numai în gazdă. Pentru aceea mal înainte de orice, trebue să te pre-sint stăpânei casei.
Zicend acestea, mă duse la umbra unul nuc. In trunchiul bătrânului copac, într’o găunoşălurâ, este portretul Juliel Hasdefl, încadrat în nmşcbifl vifl, din care răsar plante mititele de munte. I?
0	grădină în miniatură, grădina unei zîne, o grădină întreagă cu miile el de umbre şi de lumini, cu miile el de poteci şi de isvoare vil, cu miile el de generaţiunl, Încăpând toată în scorbora, cât un pumn, a unul bătrân copac.
1	— Acum putem intra.
Ne suim pe terasa de la intrare şi, alunecând amândoi de o parte şi de alta a lespezii care’şl presintă în fală numai muchea, intrăm In vestibul. A doua uşe eSte asemenea deschisă : e . u două canaturi date în cele două taluri, presentând două oglinzi, cari, aafcate paralel, reproduc una într'alta la nesfârşit imaginea noastră.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
— Simbolul puterii etern şi infinit creatoare !
Păşim pragul şi ne aflăm sub domul înalt al donjonulul din centrul clădirii. In mijlocul sălii circulare, stă liniştit un stilp masiv de zidărie de coloarea marmorei trandafirii; pe dinsul se rea-zimâ două scări de ier uşoare, cari sule la brîul interior al donjonulul, unde de jur Împrejur e o galerie metalică. In partea din spate a stilpulul, în potriva uşii de intrare, e o scară, care sule la celelalte două. In rînd cu galeria, deasupra stîlpulul pe care se reazimă scările, este un pod susţinut de stîlpl subţiri de fer ; deasupra acestui pod, stă, sub domul albastru, statua Mântuitorului, odată şi jumătate mărimea naturală. Statua este de lemn şi colorată după stilul evului mediii; este o operă de o mare frumuseţe a sculptorului Casciani din Paris. Mântuitorul se ridică, deasupra unor nouri, către cer, cu braţele deschise, cu privirea aplecată spre pă-mîntul pe care’l părăseşte şi pe care’l binecuvintează cu amăndouă mâinile. Din ochi ii pică lacrimi; în mâini şi în picioare se văd urmele culelor şi pe frunte ale ghimpilor. Divinul ful se înalţă cu faţa către isvorul luminii, către răsărit. Din vîrful domului azuriii, ochiul lui Dumnezeu, înconjurat de stelele infinitului, îl priveşte, aşteptându’l cu dragoste.
Domul e luminat de trei uşi, răspunzând pe trei terase şi de o fereastră rotundă, întretăiată de o cruce cu geamuri in felii, colorate galben şi roşu. Dacă îngenunchl în faţa figurii Mântuitorului, capul săli divin îl vezi în dreptul ferestril scînteetoare de lumină, al cărei cadru îl înconjură ca o aureolă.
In galeria circulară, îndărătul Mântuitorului şi sub fereastra rotundă, stă bustul asemenea colorat al Juliel Has-deil, acoperit de un văl alb subţire. 0-chil el ah o putere de privire extraordinară, din altă lume, o privire care nu fixează niclun punct material şi care, pătrunzând obstacole, imposibile de pătruns pentru noi, se adînceşte nemăsurat, în infinit, către un punct luminos, ce o uimeşte şi o face fericită, către «Marele Centru».
Eşim pe teresa din stingă. Un vânt răcoros adie. De jur împrejur se văd ridicându-se dealurile verzi cari domină valea Doftanel. Mă opresc o clipă, ameţit de atâtea impresiunl să respir a-diarea dătătoare de viaţă. Dar ilustrul mefl amfitrion mă apucă cu bunătate de braţ, zieendu’ml cu tonul unul îndemn inspirat:
— Mal sus ! mal sus!
Suim scara subţire care se încolăceşte pe zidul donjonulul şi ne aflăm e terasa superioară. O panoramă su-limâ se desfăşură jur împrejur, şi deasupra, bolta nemărginită albastră cu atâtea nenumărate terase, sclipeşte străvezie. Dar e foarte cald la’ amiazl. Ne coborîm pe terasa mijlocie, intrăm in interiorul donjonulul şi de-acolo, după ce mal privesc încă o dată minunata statuă a Mântuitorului şi bustul proprietarei acestui castel-templu, ne coborîm. Aci ilustrul meQ amfitrion mă face să iafl seama că stîlpul, care suportă de jos, în mijlocul domului, scările urcătoare la galerie, represintă, împreună cu ele, un mare potir: de asupra acestuia apare ridicându-se la cer, departe de durere, figura strălucitoare a Domnului. La baza potirului, stă atîrnat chipul copilei pe patul el de chinuri, acoperită cu flori.
In aripele de jos ale castelului, avem la dreapta şi la stînga câte două saloane, unul mare şi altul mic; în fund, un altar, şi in fundul altarului, un piano. Acustica bolţii acestui altar e de o putere, care foarte rar se poate realiză prin voinţa architectulul. Un acord produce o resonanţă care umple bogat în-
treg interiorul domului, deşteptând glasul adormit al golului...
De o parte şi de alta a altarului, două încăperi pentru bibliotecă, unde se pot în bună voe odihni mii de volume înţelepte...
Fereastra altarului, e roşie, iar a celor două biblioteci, una verde şi cea-altă albastră...
In salon, stă un portret în mărime naturală al Juliel Ilasdeă... Dar am spus că e imposibil să fac o descriere amănunţită a acestui locaş...
D-na Hasdefl ne cheamă la dejun.
Sala de mâncare se află la umbra unul nuc venerabil. Ne aşezăm Ia masă.
De-acuma începe farmecul cel mare: de-acuma porneşte Hasdeil, după ce mi-a arătat proprietatea fiicei sale, să ’ml spule multe, multe...
Despre acestea, mâine.
„EPOCA” IN PROVINCIE
I	A S M
•
„Anarchistele“.— Convocarea consiliului.—Telegrama luî Lindley.—O noapte furtunoasă la facultatea de medicină din laţi.
O gazetă locală, care-şl nutreşte lectorii cu ştiri... excitante, a apărut Duminică, In ediţiune excepţională, spre a împrăştia senzaţionala ştire că două anarcliiste, expulzate din Rusia, aii sosit în Iaşi.
Excitantul ziarului acesta a fost rătt fabricat, de oare-ce lumea ştie că, pentru a-narchiştl, autorităţile ruse afl mijloace mal puţin convenabile de cit simpla expulzare. *
* *
Alarma ziarului se reduce la următoarele : Sîmbâtă afl fost predate autorităţilor noastre din Unglienl, doamna .• Lucie Genevieve Danieli şi fiica el, Alexandrine, expulzate din Petersburg, pe cale administrativă.
Doamna Geneviâve s’a prezintat astă-zl în redacţia «Opiniei» şi a declarat că, venind la Petersburg, spre a descurca o moştenire, a fost persecutată şi expulzată.
Fără de rude şi de cunoşlinţl, iguorînd cu desăvîrşire limba rusă, doamna şi fiica el afl fost nevoite a pleca, fără a putea protesta contra nevinovăţiei lor.
Din Iaşi, unde se află doamnele acestea, vor protesta, la Petersburg, prin intervenţia consulului rus.
Convocarea consiliului
Zilele acestea consiliul va fi convocat, In sesiune extra ordinară, spre a se pronunţa, atît asupra exproprierilor de făcut pentru canalizarea Calcainel, cit şi asupra tranşărel contractului Lindley.
Telegrama lui Lindley
Hidrologul Lindley a telegrafiat ieri că soseşte la 1 Iulie, împreună cu 2 ingineri. Pe la 8 ale acelei luni vor Începe studiile, cari se vor face In jurul te. enurilor acvi-fere din Iaşi şi la Prut.
Hirotonisi re
La 29 a. c. se va face, în catedrala Mitropoliei, Hirotonisirea la rangul de arhie-refl al Bacăului, a archimandritulul Conon Aramescu.
Ceremonia se va face în prezenta Mitropolitului şi a 8 arhierei.
O noapte furtunoasă
Aseară s’a întrunit consiliul profesoral al facultăţel de medicină sezisat de ministrul instrucţiei, pentru a se pronunţa asupra eandidaturelor la nouile catedre.
Pentru catedra de ştiinţele naturale medicale, consiliul a recomandat pe actualul suplinitor de Zoologie, d. dr. Leon Cozmo-vicl.
Pentru catedra de clinică sifiliografică şi dermatologică, ministerul a cerut avizul consiliului asupra d-lul dr. Ţăranu. Consiliul Insă, a recomandat pe d.‘ dr. Bogdan.
Pentru catedra de oftalmologie consiliul avînd să aleagă între d-nil dr. Socor şi Mi-clescu, s’a pronunţat pentru cel întîifl. D. dr. Sculi însă, titularul clinicei chirurgicale, care odată cu concursul depus pentru această catedră depusese în acelaş timp concurs, şi pentru clinica oftalmologică, a declarat că-şl reia catedra pînă la Octombrie viitor, iar de la această dată va cere suplinirea el.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
3
MASSON FORESTIER
INORAŞULCRIMEl
ROMAN
—	Ehe! Multe. Uite nu mal departe azi, n’al asistat chiar d-ta la o ceartă, de la masa din fund, între crupier şi o doamnă tînără, în negru ?
—	Aşa-I.
—	Crezi cum-va c’aceia e vre-o aventurieră ?
—	Da !
Află dar că nu-I aşa!
Sunt cîţl-va crupierl pe aicea cari, întocmai ca nişte paşale, stăpinesc peste mici seraiurl de femei uşoare, ale căror dragi favoruri le plătesc cu tot felul de servicii ingenioase.
Dacă el nu pot de mal înainte să asigure ciştigul cutărel ori cutărel adorate a lor, pot In schimb foarte lesne gă le dea, lor, beneficiul cuvenit unei
alte persoane, mal ales unei alte femei.
Uite cum fac :
Drăguţa de prietină a crupierulul vine de se aşează drept in faţa lui.
Cîte-va invîrtiturl de ruletă trec fără să se întîmple ceva.
Da»* iată că buna femeiuşcă pontează într’un rînd pe roşu, cînd ’ de eşit, ese negru. Crupierul negreşit e silit să stringă tot ce se află pe roşu, deci şi cel cinci sail zece Iei al protejatei sale. Dar cînd să plătească cîştigătorilor, numai ce-1 auzi că se adresează obraznic vre-unel femei ce a pus la negru şi care, liniştită, îşi aşteaptă ciştigul.
—	Da’ bine, cuconiţă, ce ’ntinzl mîna ?
Ciştigul ăsta se cuvine d-rel Cutare.
—	Ba de loc! domnule. EQ am pontat pe negru. Efl am cîştigat.
—	Să mă erţl doamnă ! nu-I aşa.
—	Cum ? domnule ! va să zică...
—	Mă rog! aici trebue să fie linişte!
Şi cum toate privirile se îndreaptă
spre dinsa, sărmana femee, între atîţia bărbaţi, îşi pierde eapul, se face ro.şă ca racul, se scoală şi, aproape cu lacrimi în ochi pleacă.
Festa e jucată. Şi cînd femeia n'are bărbat, lucrul merge strună.
—	încă una pîrlită, îşi şopteşte, mulţumit, crupierul, pe cînd cel-l’âlţl prea galanţi donml tac chitic dacă nu aplaudă.
Şi ia seama bine că aceştia toţi şlifl cum slaft lucrurile, că nu se lnlimplă doar asta pentru lntiia ori pentru a doua oară. El, El! dar afl şi el nevoie să nu supere pe„prea bunul crupier..
In lupta dintre d-ril Socor şi Sculi, s’a lntîmplat un regretabil incident, care a făcut pe un profesor să părăsească sala. Un membru din consilia observînd doctorului Socor că este prea ocupat cu afacerile sale agricole, cu ocupaţiile ştinţifice la laboratorul de hislologie; şi la spital, şi în special cu analele spitalului sf. Spiridon, d-sa ia ripostat că totuşi nu e aşa de ocupat, în cît să fie silit a face lecţii prin telefon,— o a-Iuziune la adresa d-rulul Sculi.
D-rul Sculi a răspuns la această aluzie într’un mod aşa de drastic, că unii profesori afl luat’o la fugă.
După acest mic scandal, d rul Bejan declară că şi el primeşte o suplinire şi anume acea a catedrei de clinică infantilă.
Această declaraţiune a doctorului Bejan, avea de scop să scoată îu relief aviditatea nesfirşită a unul cerc intim profesoral de a-şl asimila toate catedrele trecute, prezente şi viitoare.
Keopos
UAIjATI
O INFAMIE A D-LUI HARET Cine e victima?
Zilele acestea ministrul şcoalelor a înlocuit. In urma unul raport al faimosului agent colectivist Ştefan C. Ioan, pe <1. Ioau PJăvăuescu la direcţiunea şcoalel de băeţl No. 4 din Galaţi.
D. Joan Plăvănescu este unul dintre cet mal vechi (are 32 ani de serviciu) şi cel mal buni institutori din Galaţi.
Pînă în 187C a fost numai institutor, iar de la această dată — în curs de 11 ani — a fost neîntrerupt director al şcoalel sale.
Pînă In 1880 şcoala să era plătită de comună şi numai de la această dată încoace a fost luată pe seama Statului.
Prin purtarea sa tot-d’a-unaa corectă, prin demnitatea şi prestigiul cu care ştia să iucon-jure funcţia sa, prin dragostea şi devotamentul, cari afl caracterizat tot-d’a-una activitatea sa, d. Ioan Plăvănescu a izbutit să-şî creieze în Galaţi o situaţia şi relaţii sociale, cam puţini dintre profesorii locali le au.
In mal multe rîndurl a fost ouorat de GălăţenI cu mandatul de consilier comunal ; a fost chiar ajutor de primar în 1881 şi 1882. iar in vremea guvernului conservator a exercitat — în timp de 7 ani şi mal bine — greaua şi delicată sar cină de revizor şcolar al judeţului Covurlul.
Aslă-zl rămăsese în oraş cel mal bun director de şcoală primară.
Pentru că d. Ioan Plăvănescu avea şi are simpatii pentru partidul conservator, iotriganţl din minister, i jutaţl de bieţi imbecili din localitate, afl decis scoaterea sa din directorat.
Persecuţii şi mizerii
Chiar din prima zi, a venirel liberalilor la putere afl început să i se facă d-lul Ioan Plăvănescu tot felul de mizerii.
Mal întîifl, i s’a luat de la scoală tot materialul didactic, procurat de ministerul conservator, în timpul cînd d. Plăvănescu era revizor şcolar şi s'a predat şcoalel de aplicaţie de pe lingă şcoala normală.
Apoi i s’afi trimis felurite anchete ; nici o scoală din Galaţi n’a fost nici mal mult inspectată nici mal des anchetată, Sntr’un timp relativ scurt, ca şcoala de sub direcţia d-lul I. Plăvănescu şi toate acestea se făceaţi pentru a se găsi vre-o vină d-lul Plăvănescu, spre a ’l elimina de la direcţia şcoalel.
Anclieia
Un caz dintr’atltea.
Ministerul primeşte din Galaţi o plîngere contra d-lul Plăvănescu. D. Ştefan C. Ioan se transpoartă la Galaţi pentru anchetare. însuşi d-sa constată că denunţarea era scrisă de institutorul Ilasnas de la cl. I, iar iscăliţi eraţi mal mulţi elevi din clasa d-lul ll isnaş, cărora institutorul lor le purtase mîoa p» hirtie. Denunţarea cuprindea afirmări neîntemeiate. Has-naş este censurat de minister şi permutat Ia altă scoală, dar îu acelaşi timp ’ faimosul Ştefan C. Ioan cbibzueşte im avertisment şi pentru d. Plăvănescu.
La pelerinagiul din Maifl 1890 la mormîntnl lui I. C. Brătianu, primarul Galaţii r. Malaxa, insistă pe lingă d. Ştefan Sihtean’u pentru scoaterea d-lul Piăvănescu. D. Sihleanu îl spune că lucrul e hotărit, trebue Insă aşteptat momentul favorabil.
D. Chiriţă, actualul inspector provizoria, este însărcinat să dea lovitura de graţie d-lul Plăvănescu, dar d-sa refuză să se facă instrumentul vil al acestei infamii şi atunci vine însuşi Ştefan C. Ioan să execute’ ordinul.
Ştefan C. Ioan se presintă la şcoală şi găseşte: 11 2—3 6levl din băncile ’diu fund nu ştiafl regula de dobîndă ; 2) o grămăgioară de praf într’un colţ ; 3) i se pare că elevii n’ar ti disciplinaţi; 4) că d. Plăvănescu n’ar fi corectat caetele,—nu ştifl la care ma'erie, etc. Aceste constatări sunt aşternute într’un raport şi pe basa acestuia ministrul decide scoaterea d-lul Plăvănescu din directorat.
Unde’I dragoste puţină, lesne’I a găsi pricină.
Audienţa d*lnl Plir&neiicii
La audienţa ce i-a acordat ministrul d-lul Plăvănescu, i s’a spus verde: că politica este pricina scoaterii d-sale, căci ar fi iscălit cu prilejul candidaturel d-lul Filipeseu de astă iarnă—un manifest către Gălăţeol; că face politică conservatoare, etc. In zadar a prote-tat d. Plăvănescu că d-sa n'a iscălit nicl-un manifest; că, dacă simpatizează cu conservatorii, n’a făcut nicl-odată pe agentul electoral, ca atâţia alţi directori de şcoale primare cari nu se disting dintre agenţii electorali al colectiviştilor. Soarta d-sale era de mal înainte decisă şi colectivistul nu iartă.
Nenorocirea colectiviştilor este că nu caută sâ-şl aleagă victimele şi de regulă răsbunarea tor izbeşte In tot ce e mal bun şi mal curat, eşa in cât cel izbit ese tot-d'a-una din mâna lor mal mare şi mal simpatic.
Tot aşa In 1887 a lovit în d. M. Pacu. un excelent profBsor, bărbat sobru şi eminamente moral. Lovitura aceasta, departe de a-1 mic-şura pe d. M. Pacu, l-a pus mal mult In evidenţă. a atras asupra sa simpatia generala şi Gălâţenil l’afl ridicat la cele mal mari onoruri.
Cazul d-lul Plăvănescu este identic cu al d-lut Pacu.
Ini.
IMFODMAŢII
După cum am anunţat, medicii cari îngrijesc pe A. S. R. Principele Ferdi-nand s’au întrunit aseară în consulta-ţiune la Palatul Cotroneni şi aii remas pe deplin satisfăcuţi de progresul spre bine al stărei sănătăţei A. S. Regale.
A. S. Regală prinde pe zi ce merge noul puteri şi a început a se hrăni mult mai bine.
D. Al. Em. Lahovari, ministrul ţârei la Roma, s’a întors Marţi în ţară, în virtutea unul congediu.
Comisiunea însărcinată cu studiarea cestiunel transferărel serviciului penitenciarelor de la ministerul de interne la cel de justiţie şi a cărei compunere am anunţat-o deja, se ocupă şi cu regimul ce trebue se domnească în închisori.
Comisiunea s’a pronunţat pentru transferarea direcţiunel la ministerul de justiţie.
Iu urma discuţiunilor urmate în sinul comisiunel, s’a admis în principia ca condamnatul să stea în celulă ziua şi noaptea şi timpul şederel sale în celulă s fie proporţional cu gradul pedepsei la care închisul a fost condamnat.
S’afl admis termenele de 6 luni, un an şi doul ani, în care timp condamnaţii vor lucra in celulă.
D. consilier Cuculi face funcţiunea de secretar şi domnia sa are însărcinarea de a prezintă ministrului de justiţie rezultatul deliberărilor comisiunel.
Se afirmă că bălţile din Dobrogea şi din Ialomiţa vor da anul acesta o frumoasă producţiune de peşte, căci Dunărea ?w preunîndu-se cu Borcea trebue să fi adus cantităţi însemnate de peşte în aceste bălţi.
Romînil din Transilvania au suferit o crudă pierdere prin moartea valorosului şi eruditului bărbat dr. George Popa, asesor referent al senatului şcolar diu consistoriul Aradului, care a lucetat din viaţă la Viena, unde se dusese pentru căutarea sănătăţei.
George Popa era un energic şi vrednic luptător pentru cauza naţională.
Consiliul de miniştri, întrunit aseară la ministerul de interne, s’a ocupat cu mişcarea prefedorialâ, de mult proectată şi pînă azi neîndeplinită.
Se ştie că este vorba de a se numi titulari la Putna, Teleorman, Vlaşcct şi Constanţa.
La acest din urmă judeţ era vorba să se numească d. Luca Ionescu, actualul secretar al ministerului de interne, al cărui post era reservat d-lul deputat At. Moscuna.
Miniştrii s’au certat destul, dar iarăşi nu aii ajuns la nici un rezultat.
D Luca Ionescu a declarat că refuză
■■nBunaramuaBuna
—	Şi de ce nu se plînge administraţiei superioare ?
Don Miguel începu să surldă blajin, compătimîndu’l pe Eoullas.
—	Aşa e, prietine, te poţi plînge, dar atunci uite cum se petrec lucrurile:
Intri în biuroul central. Acolo, un domn foarte bine îmbrăcat, cam ginditor şi trist—al zice că îl se mîlmeşte sufletul tot privind la atita vaer şi nenoroc,— te mutreşte, iţi ascultă plîngerea, pe urmă, foorte politicos, te roagă să-I spui cine eşti.
O dată ce află că nu eşll vr’un funcţionar înalt ori gazetar—singurile categorii sociale de care domnii ăştia se tem — îţi exprimă, tot cu vorbele cele mal politicoase, îţi exprimă dorinţa lui să’ţl vadă carta de admitere.
Te grăbeşti să-I o arăţi, nu-I aşa ?
EI bine atunci domnişorul, cu gestul cel mal rece din lume* o rupe bucăţi şi, ridicînd semeţ capul, mima’ ce’l auzi:
—	Află domnule că nouă nu ne trebue aci oameni de scandal.
Şi pe urmă d-ta calomniezi casa noastră, domnul meu. Toţi impiegaţii noştri sunt oameni de ispravă, dom-nu-le, oameni de treabă, domnule.
Şi cît al clipi, te şi trezeşti la uşa biroului.
—	Nu se poate!
—	El! EI! prietine ! Şi nu numai asta ţi se poate întîmpla.
Aici eşti împrejmuit de tot soiul de primejdii. Poţi chiar prea bine fi jefuit.
Sint singur ca d-ta al uşurinţa să-ţi laşi banii in, geamantan ?
să părăsească secrdariatul de la interne şi nici vorbă nu poate fi să primească prefectura de Constanţa.
Ni se comunică că postul de pompieri dela Foişorul de foc face instrucţie chiar in mijlocul Bulevardului Ferdinand. ceea ce aduce vătămare nu numai circulaţiei, dar adesea produce incidente foarte triste.
Aşa, pe clnd pompierii din acest post fă-ceafl erl instrucţie cu sacalele şi trăsurile de inccndifi, un copil care trecea pe acolo cu o căruţă încărcată cu cărămidă a fost grav rănii, fiind călcat de o pompă.
Ar fi de dorit să se ia măsuri pentru tu-dreparea răului.
Erl a venit înaintea Curţii de Apel din Galaţi opoziţia d-lul G. Robescu.
D. G. Robescu s’a prezentat nefiind o-sistat de nici uu avocat şi a ridicat un incident relativ la constituirea Curţii.
Curtea respingînd incidentul, la orele 4 s’a început citirea decisiunei Curţii. (Mti-rea neterminîndu-se la orele 6, se va continua azi.
P. S. Sa episcopul Romanului, Inochentie Floru, a obţinut un congedifl de două luni, cu începere de la 15 Iunitt curent, spre a merge în străinătate pentru căutarea sănătăţei.
In timpul absenţei sale, Prea cuvioşia sa arehimandritul de scaun, Isidor Buşilă, este însărcinat cu girarea afacerilor eparchiel.
*
* *
De asemenea afl mal obţinut congedil:
P. S. S. arhiereul Meletic Gâlăţeanul— două luni şi:
P. S. S. archiereul Calistrat Birlădeanul — 45 zile.
întreg oraşul Giurgiu şi mal cu seamă cercurile militare afl fost adine impresionate Sîmbstă seara de moartea subită a căpitanului M. Ciolea.
Căpi.anul Mihail Ciolea, uu ofiiţer distins de stat major, care ’şl făcea stagiul la trupă pentru a putea trece examenul de maior, suferea de cît-va timp de palpitaţie.
Simbătă seara se afla la baie cu mal mulţi camarazi al săi, cînd simţindu-se răii, a cerut să fie dus la un medic. A fost luat imediat in trăsură, dar clnd afl ajuns la medic, căpitanul Ciolea trăise: medicul nu a făcut de cit să constate moartea.
Autopsie făcîndu-i-se s’a constatat că inima-! era atacată de ctt-va timp şi că acestei cause se datoreşte moartea subită.
Ca numărul nostru de azi distribuim în mod gratuit cititorilor un supliment Ilustrat, care cuprinde şeapte vederi unele din Galaţi iar al tele din satul Zăclău, situat pe malul drept al Dunărei, în faţa Galaţilor.
Aceste vederi, foarte suggestive şi artistic executate reprezintă :
Faţada Bursei spre cheu, vedere dinspre Dunăre.
Fomaudameut. flotilei : la drepta se vede o parte din hangarul soc. de navigaţiune Fraissinet & C-nie, iar la stînga debarcaderul soc. de navigaţiune rusă prinţ Gagarin.
Depozitul de eărbuiii al soc. de nav. romînă şi austriacă, inundat.
Şoseaua Galaţi-Renî, inundată.
Din satul Zaclău :
Vedere generală a satului, în
mare parte sub apă.
Şoseaua satului, inundată.
Hanul fostului primar Milia-lache, dărîmat în urma inundaţiilor
Rugăm pe cititorii noştri să ceară de la vînzătorii de ziare, acest supliment.
Dumitru M. CJoiiasn
Doctor Iu Drept
de la Facultatea din Faris ADVOCAT
76, Strada Dionide, 76.
Orele de consultaţii dela 9—11 şi 4—6
—	CîtuşI de puţin. Ţin banii tot-d’a-una la mine.
—	Ah ! ţii banii la d-ta ? zise Portughezul, puţin cum zăpăcit, tt ţii la d-ta ? atunci ţi se poate întîmplă o’ altă nenorocire : poţi sâ fii atacat pe stradă.
—	Aşa ? Atunci trebue musai să caut un loc unde să-I pot ţine în siguranţă.
—	Şi păzeşte-te, amice, şi de femei. Cunosc efl vr’o cîte-va, jucătoare pasionate, cari ar spînzura şi pe mama lor pentru un pol.
—	Fii pe pace. Cit priveşte femeile, mă pricep în destul.
—	Asta am văzut’o de mal înainte, zise cu seriositate Don Miguel.
—	Haide, prietine, continuă el, să mergem... Ori la revedere— mă iartă! că plec de grabă: mă aşteaptă guver-norul la Castel.
___________________________(Va urma).
Grăbiţi-vel! Grăbiţi-ve!!
1% ÎOOO ARTICOLE
Vis-a-vis di Magazinul Universal (fost Sutianu)
10.000	b. sifon metri 36,60 b. numai fr. 12,50
10.000	„ Schirting metri 36 fr. 13,75
10.000	dz. ciorapi fii. d’ecosse nnmaî 1 fr. per.
10.000	„	„ dubli numai 50 bant „ ’
Colosal asortiment de LINOF.uit; pentru
Dame fabulos de eftine
10.000	Dz. Gulere şi Manşete olandă pnră nn-
maî ou fr. 8 duzina
5.000	Dz. Cămăşi bărbăteşti do noapte şi de zi
nnmaî cn fr. 2,75 bucata
10.0000	buciţî Broderie fabnlos de eflin. Cravate, Batiste, Prosoape, Parfumerie, Bas-
oane, Umbreluţe, ne mai pomenite de eftin. 84.—LALEA VICTORIEI. ■ 81 Visa-vis de Magazinul Universal
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
ŞTIRI MARDITE
*	D. loc.-colonel Manoliu, care a inspectat zilele trecute jandarmeria rurală din mal multe judeţe de peste Milcov, a plecat să inspecteze corpurile de jandarmi din Oltenia.
*	I). general Pilat, comandantul corpului al 111 de armată, care a fost două zile In Capitală, a plecat la postul sâîi.
*	D-ra Elena Proca a trecut cu succes examenul de doctorat In medicină.
Teza tratează despre «Cercetări anatomo-patologice asupra placentei.
Juriul a felicitat călduros pe d-ra Proca.
*	După o statistică tabelară a ministerului de interne, numărul total al servitorilor din ţară este: de 6782, dintre cari In Bucureşti avem 2499.
După naţionalităţi sunt Romtnl 2915, Unguri 2073, iar restul Impărţindu-se Intre alte naţionalităţi.
Detaliu particular: sunt înscrişi între servitori şi... trei lăutari.
*	Ministerul de interne a aprobat rezultatul licitaţiunilor pentru construcţiunea palatului administrativ din Piteşti şi pentru construirea sălilor de băl la spitalele din Fierbinţi. BudeştI, Olteniţa şi Poenarl din judeţul Ilfov.
*	D. colouel Gigîrtu, comandantul briga-del de cavalerie din Craiova, se află astăzi în Temisioara (Ungaria), ocupat cu remonta pentru cavalerie.
EOOURl
*** La examenul pentru diploma a şcoa-lei speciale de finanţe aii reuşit magna cum laude d-uil Ion Angelescu şi Benedict Antonescu.
*** Şcoala de velocipedie din str. Academiei No. 24 a devenit locul de întllnire al tutulor aderenţilor sportului ciclist.
Adevărul că în această şcoală se învaţă bine şi în cel mal scurt timp.
*** Deplinile succese obţinute de elevele Institutului «Familia» din strada Italiană No. 5 la liceul MihaiQ Bravul şi şcoala primară No. 4 (albastru) ne face să adresăm aceste rîudurl d-nel A. Pappoudoff, direc-toaria acestui Institut, pentru a o felicita de acest succes, datorit puterel voinţei şi devotamentului săâ.
*** A apărut Progresul, revistă ştiinţifică literară.
Progresul apare sub direcţiunea unul comitet.
*** Intre tinerii cari aii trecut cu deosebit succes examenele de drept, sunt şi d-nil Oimitrie Plesnilă şi Alexandru Doiciu, cari aii fost felicitaţi de juriul examinator.
*** Iată lista absolvenţilor şcoalel superioare de comerţ din Capitală cari aii dobîndit diploma de capacitate în ştiinţele comerciale ;
Brilckner Gustav, Christea Grigore, Her-bst Otto, Colin David, Soreanu Dumitru, Nathan Isac, Scheimann Abr., Stancovicl Niculae, ltosenzweig B., Pappu Gabriel., Munteanu Rub, Rosenzvveig Sab., Abram
B.	Paul, Săndulescu Ion, Grunberg Benia-min, Hirsch Mendel. Ianculescu C., Abramo-viei Abr., Patriciu Tiberiu, Ştefăuescu Leo-nida, Penescu Ioan, Iliescu’ Dem., Niiren-berg losif, Lazaride Ioan, Ştefănescu Ştefan.
DIYEll
DIN CAPITALA
Hoţ prins. — Sunt cite-va zile de cind individul Felix Peterson, din serviciul depositu-lul de maşini agricole Watson şi Youell. după ce a furat mal multe unelte şi aparate din de-positul stăpinilor săi, a dispărut din Capitală.
In urma reclamaţiunel păgubaşilor şi după cercetările şi circulările date de poliţie in toate direcţiunile, pungaşul a fost prins erl seară in oraşul Ploeştl, în momentul cind se încerca să vîndă din obiectele furate.
Incendiu.—Un incendiu s’a declarat astă uoapte pe la orele i şi jumălate la o magherniţă de trestie din calea Văcăreşti 197.
Piuă la sosirea pompierilor, flăcările aă consumat repede întreaga conslrucţiune făeută numai din sclndurl şi trestie. Toată munca pompierilor s’a mărginit in a apăra clădirile vecine. Focul a fost repede localizat.
BINARA
Urinările nebuniei. — Ni se comunică din Brăila că alaltăerl, d. Spiru Contoguri, fost căpitan de şlep, care de mal mult timp suferea de alienaţiune mintală, s’a aruncat in ;Dunăre şi s’a înecat.
Cu toate căutările făcute piuă acum, cadavrul nenorocitului nu s’a putut găsi.
Parchetul a fost avizat.
f> Sinucidere.—In ziua de 23 curent o sinucidere senzaţionala a emoţionat intreg portul Brăila.
... N. Petershou, căpilanul vaporului Terra, care se alia în port, s’a sinucis pe puntea vaporului, trăgindu-şl un foc de revolver în cap.
Moartea a fost instantanee.
Autorităţile locale fiind înştiinţate despre această sinucidere, ah început cercetările.
Asupra sinucisului s’a găsit o scrisoare astfel conceputa : «Viaţa fiind un şir de necazuri, m'a determinat de a lua această rezoluţiune de a mă împuşca».
DI^TREINATATE
Descoperire macabră.—Sunt deja cite-va luni de cîud tînărul Albert, în virslă de 25 de an), din Schacerbek, făcuse cunoştinţa unei tinere fete din cele mal onorabile familii din oraş. In scurt timp tinerii se iubiră la nebunie; părinţii lor însă refuzară consimţimintul pentru unirea lor şi toate demersurile celor doul amorezaţi rămaseră fără nici un rezultat.
Sunt cîte-va zile da cînd cel doul nenorociţi, desperaţi cu desăvîrşire de soarta lor mizerabila, părăsiră domiciliul părinţilor.
'foaie măsurile ce s’aiî luat pentru a da de urma fugarilor afl fost zadarnice. In cele din urmă, poliţiu oraşului a trimes in toate direcţiunile semnalmentele lor.
Simbătă seara, un lucrător preumblîndu-se pe cheiul canalului Charleroi, zări d'aiupra apel îutre Hal şi Buysinghen două cadavre omeneşl pălind a fi lega'e la un loc.
Lucrătorul anunţă gendarineria de această
macabră descoperire! şi 'autorităţile fiind avizate. constatară, după semnalmente primite, că acele cadavre eraţi ale celor doul amorezaţi, cari neputind trăi împreună s’aă decis să meară unul lingă altul.
tiu predicator de ocazie. — Un incident foarte nostim s'a petrecut Duminica trecută in biserica din Villafranca.
. Inlr’o predică ţinută în cea zi, preotul bise-ricel, a vorbit cu multă energie în contra dansului, arătlnd acest obiceiă ca foarte imoral şi Sndemnind cu multă energie pe toate mumele credincioase de a nu mal permite copiilor, nici fetelor nici tinerilor dănţuitori de a merge la baluri. Cind s’a isprăvit predica preotului, un tluăr elegant s’a repezit la tribună şi într’o im-provizaţiune călduroasă a luat apărarea coreo-grafiel citind bine cunoscutul exemplu al regelui David care a dansat înaintea corăbiei. Predicatorul de ocazie a avut un enorm succes, şi, în aceeaşi seară chiar s’a organizat un bal popular sub ferestrete presbiterulul.
ULTIME INFORMATIUIII
Atragem atenţia cititorilor asupra coloanei noastre a ducea din pag. I, in care începem de astăzi să publicăm rezultatele cerce-tărei literare pe care ne am pro-puz ză o facem.
Precum am mai zpuz tu numărul de Lunea trecută* e vorba ză dăm aci părerea tuturor literaţilor noştri azupra ztărei actuale a literaturei romine. In aeezt zcnp ne am propnz ză iu-terviewăm pe toţi aceia cari au un nume in literatură. Deja am căpătat mai multe rezpunzurl foarte interezaute.
începem deci de aztă-zi eu rezultatul pe care l’a obţinut reporterul Epocel de la marele nostru academician d. B. P. Ilă.şdeu.
Medicii cari îngrijesc pe A. S. Principele Ferdinand s’au întrunit în con-sultaţiune astă-zt de dimineaţă şi au putut din noii constata că starea să-nătăţel A. S. R. face progrese simţitoare.
Miine Vineri se va publica un buletin.
♦
* *
Pregătirile la Cotrocenl pentru apropiata plecare la Sinaia a AA. LL. Principele Ferdinand şi Principesa Maria urmează cu activitate.
Este posibil ca chiar miine Vineri către seară A. S. Principele Ferdinand să fie transportat la Sinaia.
Se atiibue J-luI Delavrancea intenţia de a se retrage de la aureliauiştl şi de a urma din nod pe d. G. Cantacuzino.
îndată ce se va termina punerea celui de al douilea rînd de şine în strada Popa-Tatu, direcţiunea tramvaiului noă a luat măsuri ca vagoanele sale să treacă, la fie-care trei minute, pe tot parcursul dintre calea Şerban-Vodă şi str. Popa-Tatu.
D. Sp. Haret, ministrul cultelor şi instrucţiune! publice, va merge miine Vineri, la Sinaia spre a lua un congediu de la M. S. Regele.
D. Haret va pleca peste cite-va zile în străinătate.
D. Al. Djuvara, ministrul justiţiei, ’I va ţine locul pe tot timpul congediulul săti,’ care va fi de o lună.
Succesiunea Iorgu Radu a venit Luni, înaintea Curţel de apel din Galaţi.
D. Teodor Emandi, legatarul universal asupra tuturor bunurilor defunctului, ceruse ridicarea sechestrului, admis de tribunalul Tutova, după cererea rudelor.
Curtea a rămas în paritate, amânînd judecarea procesului.
Consiliul de miniştri a admis înfiinţarea unei noul judecătorii de pace în judeţul Constanţa, la Mangalia.
Acest judeţ va avea cu totul 5 judecătorii ; la Constanţa, llârşova, Mangalia,-Medjidie şi Silistra-Nouă.
La producţia elevilor conservatorului din Iaşi, ce a avut loc Duminica trecută în sala Teatrului Naţional, un profesor şi-a permis să fluere pe o elevă care recita o poiezie.
Directorul conservatorului, d. E Cau-dela, raportînd cazul ministerului, a cerut darea în judecată a acelui profesor, care — din nefericire — este chemat să facă instrucţia muzicală a tinerelor ge-neraţiunl.
Eeaterina Vasiliadi a lăsat primăriei Capitalei un legat de 2000 lei, pentru ca din venit să se îngrijaşcă monumentul de la cimitirul Belu, sub care sunt îngropaţi do-natoarea, Maria Al. Panteli şi Sotir Vasiliadi.
O rudă a defuncţilor, vizitînd erl cimitirul, a rămas indiguat de starea de părăsire în care se găseşte monumentul. Primăria, care şi-a luat obligaţiunea de a’l întreţine în bună stare, primind legatul, a lăsat bălăriile să invadeze parterul de (lori, iar însuşi monumentul e într’o stare deplorabilă.
Cu acest prilej, ni se mal comunică că Întreg cimitirul e lntr’un hal de nedescris.
D. Emil Petrescu, prefectul judeţului Prahova, după o şedere de două zile în Bucureşti, în care timp a dat seamă ministrului său de situaţia încurcată a
guvernului la viitoarele alegeri judeţene, a plecat la Ploeştl cu instrucţiuni precise d’a face tot posibilul ca lista guvernului şi a d-lul Stanian să triumfe.
IMu Galaţi
25 Iunie, 1897.
Din Oalaţl ni se scrie că poşta s’a mutat din nou în localul el din strada Portului. Ieri s’au făcut chiar şi cîte-va mici afaceri.
*
D. general G. Mânu a trimes comitetului local pentru ajutorarea inundaţilor suma de 300 lei. O sumă egală a fost trimisă şi de d. Take Ionescu.
Ni se asigură că ministerul lucrărilor publice a acordat companiei Lange-weldt-Schram şi Dithmer lucrările de pompare a apelor din Bădălan şi de reparare a şoselei Renl-Galaţt.
S’a fixat numai un maximum de
250.000	lei.
*
D. N. Ileva, venind din Brăila, a sosit erl în Galaţi.
D-sa a vizitat cu deamănuntul localităţile inundate.
Cu acceleratul de seară, d. Fleva s’a reîntors în Capitală.
De asemenea ' a sosit şi d. dr. Felix, directorul serviciului sanitar.
*
Ziarul «Galaţii» denunţă următorul abuz:
«Suntem informaţi că oamenii primăriei, însărcinaţi cu distribuirea ajutoarelor la inundaţi, comit cele mal mari abuzuri, astfel că nenorocitele victime dintre care majoritatea sunt bătrînl, femei bolnave, aşteaptă de dimineaţă pînâ seara tîrzifl, pîuă ce li se dă cîte un sfert de pîiiie. Pe de altă parte aceşti funcţionari abusivl umplu basmalele protejatelor lor cumetre, fini, naşi şi vecini, cu provisiunl de merinde.
«Apoi ce este şi mal scandalos şi Jceea ce a revoltat publicul spectator, este faptul că nu domneşte nici o regulă şi control la distribuirea alimentelor, ast-fel că o mare parte din aceste sunt cu desăvîrşire deturnate de la victimele inundaţiilor cărora aii fost destinate.
Erl s’a aprobat la ministerul de interne modificarea budgetelor pe exerciţiul 1897 —98jal judeţelor Vîlcea, Iaşi, Botoşani şi Dorohoifi.
D. Chim, directorul general al poştelor, va sosi in ţară Lunea viitoare, reîntorcîndu-se de la congresul din Washington.
Ni se telegrafiază din Iaşi că Nicolae Georgian, fost profesor la seminar, s’a sinucis, din cauza unei boli incurabile de care suferea.
Cu începere de la 1 Iulie viitor, se vor pune în aplicare reducerile de taxe, votate de Corpurile legiuitoare, în corespondenţa telegrafică cu Germania, Austro-Ungaria şi Spania.
De la această dată, taxa de cuvînt va fi:
de 13 bani pentru Austro-Ungaria:
de 20 »	»	Germania şi
de 34 »	»	Spania.
Tiuanciare
Soldul casei de depuneri şi consemnaţiunl, la 14 Iunie 1897, era de 228.345.942 lei în efecte şi de 518.415 lei în numerariă ; iar al casei de economie era de 31.597.800 lei în efecte şi de 96.767 lei în numerariu.
*
Averea grupei de asociaţiunl mutuale de supravieţuire a anului 1897 a fostei societăţi Romînia se va împărţi, cu începere de la 1 Noembrie 1897 st. v., între membrii de drept.
Această împărţire se va efectua de consiliul de administraţie al societâţel Dacia-Romînia.
*
Situaţiunea sumară a BăneeI Naţionale la 21 Iunie trecut era de 249.113.718 lei—activ şi pasiv,—dobînda fiind de 6 la sută, iar scontul de 5 la sută.
*
Principalele ipoteci făcute în cursul săp-tămlnel trecute :
d. D. C. Suţu, Ia Creditul Rural, moşiile Suţeştl—Brăila şi Minuda—R.-Sărat, pentru suma de 2.350.000 lei ;
Eforia Spitalelor Civile, tot la Creditul Rural, moşia Lucu—Surgeril din Ialomiţa, pentru suma de 1.140.000 lei;
d. George San-Marin, la Creditul Rural, moşia Benteştl—Brăila, pentru suma de 300.000 lei;
d. N. P. Romanescu, la Creditul Rural moşia Moţăţeî, pentru 250,000 lei ;
d-nil C. I. Stoicescu, şi altul, la Creditul Rural, moşia Pelea-Mirzaneştl, pentru suma de 800,000 lei;
d. C. G. Vernescu a ipotecat d-lul D. D. Hexina moşia Baia de Aramă, pentru suma de 300,000 lei.
Depeşile de azî
Serviciul „Agenţiei Romînew
Viena, 25 Iunie.
Contele Goluchowaki va merge în curlnd în Frauda ca să vadă pe soţia sa, care ac* tualminte este acolo.
Londra, 25 Iunie.
Se anunţă din Atena ziarului Times că ocuparea Kalabakel nu trebue considerată ca o violare a armistiţiului, de oare ce acest sat este situat în raionul turcesc. Lo-
cuitorii nu ştiaă şi de aceea afl resistat Turcilor.
Constantinopol, 25 Iunie.
Răspunsul Porţii la ultimul demers al ambasadorilor nu conţine nici o decisiune însemnată. Zice numai că Poarta n’a decis care va fi atitudinea sa pe viitor.
Comandantul escadrei turceşti a Darda-nelor a primit ordin de a se ţine gata de plecare, de oare-ce probabil escadra trebue să meargă in apele insulei Creta.
Constantinopol, 25 Iunie.
Poarta a adresat puterilor prin intermediul ambasadorilor săi, o depeşă circulară în care declară că trebue să insiste, pentru motive militare, asupra liniei graniţei Peneulnl.
Pină atunci, negociările în privinţa păcii s’aîi suspendat.
Viena, 25 Iunie.
Se anunţă din Petersburg Corespondenţei Politice că d. de Nelidotv a fost transferat la Roma după propria sa dorinţă; e mult timp de cind d. de Nelidon aspira la altă ambasadă.
Politica Rusiei faţă de Turcia va ră-mîne aceeaşi.
D. de Nelidow va rămîne la postul său din Constantinopol pînă se vor termina negociările de pace.
Moscova, 25 Iunie.
Regele Siamulul a sosit.
Bueckebourg, 25 Iunie.
Gazeta de Chaumburg-Lippe anunţă că tribunalul arbitrar instituit pentru a statua asupra cestiunel succesiunel la tronul de Lippe, a recunoscut drepturile contelui Er-nest de Lippe-Bieiterfeld.
Viena, 25 Iunie.
D. Stoilow a plecat de dimineaţă la Paris ; d. Ivanoff s’a întors la Sofia.
Roma, 25 Iunie.
Comisiunea parlamentară însărcinată să statueze asupra alegerilor, a anulat pe aceea a d-lul Cipriani, din cauza inegibilită-ţil acestuia.
Paris, 25 Iunie.
Camera a adoptai un credit de 7.000.000 pentru a ajuta victimele recentelor dezastre ce s’ail produs în Francia, în Algeria şi la Guadelupa.
Paris, 25 Iunie.
Prinţul Bulgariei a plecat la Roma la 9 ore seara ; Principesa a plecat în Ungaria.
Atena, 25 Iunie.
Incidentul} bătăii cu mateloţl ruşi din Pireă s’a aranjat. Corabia grecească a salutat cuirasatiîl rus. D. Ralli a făcut o vizită comandantutul corăbiei şi i-a exprimat părerile sale de răii.
Atena, 25 Iunie.
Se asigură că puterile aii recomandat guvernului grec de a licenţia cîte-va clase ale reservel, afirmînd că este cu neputinţă reluarea ostilităţilor.
Londra, 25 Iunie.
Se anunţă din Constantinopol „Agenţiei Rente r“ că guvernul rus a adresat o circulară puterilor propunîndu-le să facă un demers pentru a iuţi încheierea păcii.
Atena, 25 Iunie.
Asty publică o informaţiune zicînd că negocierile pentru încheierea păcii vor reuşi în condiţiunile următoare : plata unei indemnităţi de 4.000.000 lire turceşti şi rectificarea strategică a graniţei cuprinzînd toate trecâtorile.
Creditorii Greciei ar fi dispuşi să avanseze totalul indemnităţii, dar cer ca garanţie veniturile monopolurilor existente şi afară de asta, acelea ale tutunului şi timbrului. Mal cer de asemenea ca aceste venituri să se încredinţeze unei societăţi pe lingă care el să fie reprezentaţi prin trei delegaţi.
Atena, 25 Iunie.
Circulara contelui Muraview adresată puterilor, cerînd să grăbească negocierile pentru încheierea păcii, a produs un efect minunat. Această circulară se consideră ca primul pas al Europei pentru a impune voinţele sale.
Londra, 25 Iunie.
Standard anunţă că consulii din Canea aii fost avizaţi că S0 de cretanl apar-ţinînd claselor celor mai joase ale popula-ţiunei creştine, ar fi părăsit Grecia pentru a face să cază înţelegerea ce este pe drum de a se face, mulţumită insurgenţilor, între Canea şi districtele interne.
Autorităţile maritime aii fost înştiinţate de acest fapt.
Bruxelles, 25 Iunie.
Camera a adoptat, cu o mare majoritate, o propunere în favoarea formării unui tribunal arbitrar internaţional. Ministrul afacerilor străine a aderat la această propunere.______________________
UIJBIjFO Cf HA FMI
A apărut:
SUCCESIUNELE
cuprinzînd: deosebitele moduri cum se accepta sau se refuza o moştenire; precum şi: petiţiunea de ereditate şi succesiunile vacante, de G. P. Petrescu, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
De vînzare la tipografia Gutenberg, lo-sepli Gobl. Strada Doamnei, 20 cu preţul de lei 5; iar velinele cu lei 7.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Maî eftin ca orî-unde
ROM ŞI SPIRT
Pentru VIŞINATA
Rom englezesc............1.20	litrul
Rom jainuică.............2.00	«
Rom Vanilie, veritabil...2.80	«
Rom Ananase..............2.80	«
Alcool de vin...........2.—	«
Spirt rafinat ............2.—	«
Spirt de maşină..........1.60	«
Asemenea toate mărfurile de cofetărie cu preţuri reduse.
Dumineca şi In Sn orl-ce zi de sărbătoare, cofetăria mea este desi his.ă.
T. D. t’Kr.Tl f.KSCr __________Strada Carol No. 47, LA ÎNGER.
Am onoare de a aduce la cunoştinţa onor. public că, cu începere de la M Iunie cr. se va releschide stagiunea balneară a
Marelui hotel Călimăneştî
pe care care ’l ţin în întreprindere, precum şi restaarautul, unde d-nii visitatori vor găsi o BUCĂTĂRIE foarte aleasă, cu mîncări
Franceze, Germane şi Orientale
precum şi
Băuturi imtif/ene şi Hh-eine.
Sperăm că onor. public, de care sunt in destul de cunoscut, mă va on ra cu presenţa lor, asigurindu-î că vor găsi un serviciă prompt şi preţuri moderate.	Cu deosebită stimă
Antreprenor N. ULMEANU.
BAIA REGALĂ
PALATUL EFORIEI (Bulevardul E'isabeta)
ST» «leseM* PISCINA
Restaurată cu apă curgătoare
DUSE CU APĂ DE ISYOR
PROFESOR DE NOTAŢIUNE Dela orele 6—10 a. m. şi dela 12’-8 seara pentru bărbaţi, iar dela 10—12 a. m. pentru femei. Preţul MO bani.— Abonamente cu redncere.
FABMţA
DE
îngrăşăminte chimice din Braşov
Recomandă d-lor AGRICULTORI tot felul de
SUPERPOSTATE
pentru îngrăşarea pămîntulnl Informaţiunî la D-nu A. I. L 0 E B E L
Bucureşti, Str. Smîrdan No. 9 safi In provincie la agenţii fabricel
Bl OV ANI
Furnisorul Curţii Regale
B. GRONODA
Medalia de Aur Bucureşt i 1894,
Vechea şi prima FABRICA de UMBRELE Fondată în 1880
BUCUREŞTI
24. — Strada Şelari. — 24.
Recomandă atit onor. sale clientele, cît şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricaţiunel sale precum :
UMBRELE şi UMBRELUŢE
fantesie de tot felul. Specialitate Umbreluţa AGO, ultima noutate.
Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu siş TO-LEDO.
Se primesc or-ce comande şi repara-iunl. Serviciul onest şi prompt.
Rog a nota bine adresa mea, numai:
21, Strada Şelari, 21.
Dr. Mirinescu
Laureat al Faeultăţel de Medicină din Paris Medic şef la spitalul de copii, şef clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII Stri'da DreaptA, 20.
JU»I% 1. '1\ JHLera
Dedic romfn
KARLSBAD, Marhtplatz Tom pol
Dr. ion fJalIiacluc
MARIENBAD, VILA COLUMBA
Publleaţiune
Domnul Mihail Ştefănescu, proprietar din Bucureşti, Bulevardul Elisabeta No. 64, a făcut cerere la acest minister pentru adăogirea la numele săli patronimic de «Slefâ-nescu», a celui de «Zăuoagă».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune Iu termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Dr. !*• O ora nu
FKANZKKBAI»
ZTK FA ti ZNTRA SSK VII.J.A It'inin.vius y._
Dr.Georges Diamandy
(din Brî&iln)
Primeşte Consultaţiunî
Viena IX. Hebragasse, 2.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
Situaţia agricolă*
Pe cit agricultorii erau veseli şi plini ele speranţe la începutul primăverei, pe a-tît sunt astă-zi de abătuţi de resultatul muncei lor de un an.
Astă-zi cînd seceratul griului a început în cele mai multe părţi ale ţârei, se vede uşor că rezultatele la care se aşteptau sunt departe de realitatea lucrurilor.
Răpită care, în multe părţi, se treeră, este şi astă-zi umedă ; ca să se poată vinde şi exporta trebueşte bine uscată.
Producţiunea ei este slabă,
Griul, pe care se compta mult se vede astăzi că va da o producţiune mai jos (lecit mijlocie şi de o calitate inferioară, uşoară.
Bar se vor găsi grîne cari să aibă greutatea de 62 şi 63 de libre.
Astă-zi cînd se seceră, se observă că este plin de corpuri streine; măzăriche, neghină şi mătură aii foarte multe grîno.
Orzul şi ovăzul asemenea vor da o pro-clucţiure slabă şi de calitate inferioară.
Porumbul nu se anunţă a fi mai bun şi a da o producţiune satisfăcătoare.
In general în toată ţara este în întîr-ziere. Cel mai frumos nu are o înălţime de un metru ; cel mai mult însă este de 50 cm. De două săptămîni nu se cunoaşte dacă a crescut sau nu. A stat pe loc.
Munca lui, a doua sapă, de care are mare nevoe, căci pămîntul la rădăcina lui s’a întărit, a prins coajă, s'a bătut de a-tîtea ploi—se va face cu multă greutate, fiind acum oamenii ocupaţi cu seceratul griului şi cu coasa.
Afară de aceasta, -dacă pe lîngă inun-daţiunile şi ploile de pînă acum, va avea să îndure şi seceta, cejle ordinar domneşte la noi în lunile de vară atunci nu numai că porumbul nu va da nici o producţiune mijlocie, dar în cele mai multe părţi va fi pierdut.
In general dar, anul acesta agricol este un an rău pentru agricultori.
Numai de un singur lucru va fi abundenţă, anume de fin, a cărui coasă asemenea s'a început.
In schimb preţurile au început a se urca.
* *
Ca complectase a silualiuncl agricole putem adăuga că şi tutunul a suferit şi suferă mult încă din cauza ploilor şi inun-daţiunilor.
Recolte ce va da va fi mai jos de cît inferioară. Viile nu staii mai bine.
Din Drăgăşani primim ştirea că în această localitate viile aii suferit aşa de mult în cît d’abia vor produce struguri pentru mîncare.
Este dar sigur că preţurile vinurilor se vor urca şi încă simţitor.
Comerţul de grîne
Ştirile noastre privitoare la starea recoltelor in streinătate suni confirmate şi de raportul săptămlnal al Casei Marmorosch, Blanb & C-nie, din care extragem partea privitoare la tirgurile de grtne:
Săptămina trecută se închisese cu o urcare de 3 cents în America. Continentul era susti. nut cu o cerere bună. Timpul defavorabil din Europa şi speculatiunea a două case însemnate din Chicago cari aO cumpărat 759.000 hectol. grîtî cu intentiunea de a ridica şi susţine preţurile provocase această amelioraţiune. Timpul însă s’a îndreptat, perspectivele recoltei din Europa sunt acum satisfăcătoare, şi cum recoltele din;America, s’arată a 11 foarte bogate, spe-culaţiunea nu s’a impresionat de jocul celor 2 case din Chicago, deşi este probabil că efectul se va resimţi la liquidaţiunea de Iulie de oare ce ambele case aQ contrariat multe obligaţiuni pentru acea dată.
Preţurile afi reperdut tot avansul eîştigat, căci scăderea a fost înlesuilă de cererea limitată din Europa, ri în special de reserva arătată de Franţa şi Anglia, care deşi ah lipsuri de acoperit, nu ţin seamă de deficitele ce vor da reeoltele la noi, în Bulgaria, L.diî. etc. şi nu cumpără de cît treptat cu trebuinţele zilei. Numai o temperatură defavorabilă in timpul secerei şi a strinsulul în ţările de consuraaţiune, ar putea schimba tendinţa înmulţind cererile şi ridicînd preţurile.
Piaţa Brăila s’a resimţit de această reservă. Afacerile afi fost foarte limitate în tot cursul
săptămînel, iar preţurile pentru grîne vechi în descreştere. In grîne noul vinzătoril pe deschis s’âil retras.
Ştirile primite din interiorul ţărel sunt aproape unanime pentru a arăta că producţiunea va fi mijlocie, iar (pialilăţile foarte slabe. Se cotează:
Griu : Lb 59 — ISO ex. şlep, nemălurat, lei
11.00—	11,25; 1b. 57 — 58 ex. şlep, nemălurat, Ici 10,30—10,60 ; lb. 59 — 00 ex. şlep, predare Iulie, August nominal,lei 10,75 —11,—;lb 57-58 ex. şlep, predare Iulie, August nominal, lei 9,75-10.25;
Secară neschimbată, lb. 55—56 ex. şlep, lei
6.20-	6,30;
Orz menţinut pe preţuri slabe, lb. 40 — 42, lei 3.75-3,85; lb. 44-40, lei 4,40-4,60; lb. 48-50, lei 5.00-5,25 şlep ;
Rapiţă susţinută cu tendinţa spre urcare, lb. 49-50 bună, sănătoasă, uscată, ex. şlep, lei 14,50-14,75; lb. 49-50 bună, sănătoasă, uscată, ex. vagon, 2200.—2250;
Colza: Lb. 49—50 bună, : ănâtoasă, uscată, ex. şlep, 15‘/s-i68/4 ; lb. 49- 50 hiuiâ, sănătoasă’, uscată, ex. vagon, 2350—2375;
Porumb mal slab cu preţuri în scădere pentru mărfuri comune ;
Comun: lb. 57—58, ex. şlep, bob gros, lei
5.00— 5,05; lb, 59—60, ex. şlep, bob mic, lei
5.20-	5,30;
Colorat: lb. 59—60, ex. şlep, lei 5,60—5,70; Roşu: lb. 59—tiO ex. şlep, 6,50—6,75 ;
Dinte decal: lb. 59— 60 ex. şlep, lei 5,50—5,60; Cinquantino după qualitate, vagonul, lei 870 -900.
CURIERUL BĂILOR
Ploile de anul acesta att cam intîrziat sezonul — totuşi, însă, băile cu reputaţie stabilită şi în condiţiunl de a oferi confort vizitatorilor sunt deja inundate de lume.
La Mehadia, spre pildă, afluenţa e mal mare de cit ori unde, ceea ce a silit pe administraţie să avizeze Ia noul mijloace pentru a asigura publicului comoditatea necesară.
Colonia romînească e represintată bine — ca în tot-d’auna.
De o cam dată excursiunile sunt rare pentru că partidele nu sunt angajate Încă. Cu toate acestea, splendida şosea e vecinie plină de lume, înălţimile diu faţa casinulul sunt feeric luminate seara, şi balurile se succed regulai.
Pentru a răspunde unei necesităţi care se simţea anii trecuţi, adininistraţiunea băilor ’şl a premenit personalul aşa fel îu cit să evite toate micile inconveniente de piuă acum. In condiţiile de azi, cu restaurante excelente, cu un corp medical ales — cu doctorul Vuia, mal vîrtos căruia ’I se datoreşte recunoştinţă de către atlţia Romînl car i ’şl aii făcut cura la Mehadiu— băile herculane aii devenit un ideal pentru bolnavii cărora le sunt recomandate apele acestei pitoreşti localităţi.
Viator,
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
72
PENTRU MOŞTENIRE
CAPITOLUL XV
—	Pentru ca să-mi pot pune In practică planul med, îmi trebue, zise Stoica, mal întîl mulţi bani.
—	li vel avea! răspunse Teofil.
—	Apoi trei oameni credincioşi; o i'emee, u’ar strica.
—	Trei nu pot, dar doi şi o femee, da. Mal Întîl Paraschiv şi apoi un fost vizitiii al meii Ilie, care s'a însurat cu o fată, tot din curtea mea, şi acum ţin amîudol un birt. Eft le-am făcut mult bine şi el ar fi in stare să sară în foc pentru mine.
Peste cîte-va minute Teofil şi Stoica erafi la restaurantul «Trei struguri» al lui Ilie Munteanu.
Acesta era un om voinic şi tlnăr ; soţia sa, o femeiuşcă nostimă, avea nişte ochi negrii cari îl jueati ca la o drăcoaică în cap.
Intrară într’o odăiţă mal retrasă şi puseră la cale, următoarele lucruri :
Pentru o mie de IrancI, Ilie şi soţia sa va lăsa birtul în seama altul cuiva, pentru eite-va zile, cel mult zece.
Vor merge la ţară şi anume la Urlaţi, unde vor trece drept nişte moşieri bogaţi; li se va pune la dispoziţie tot, trăsură, cal, bani, etc. ca fecior, care va fi tot deodată vizitiii, are să fie Paraschiv.
Alte instrucţil li se vor da mal pe urmă.
—	E vorba de fericirea mea ! zise Teofil.
Ilie şi cu soţia sa primiră cu mare bucurie
Plecarea fu botărîtă pe a doa zi, după ce
înştiinţară şi pe Paraschiv, care primi ordinul nu tocmai cu mare plăcere.
Vezi că el fusese mal vechii! în casă, ca Ilie, care fusese sub ordinele sale.
La urma urmelor Insă cedă.
In acea zi, spre seară, o trăsură mare închisă înainta spre palatul Poştelor. Pe perinele din fund steteaQ Teofil şi Irena, iar în faţă ? Stoica, deghizat: purta o barbă albă mare şi ochelari albaştrii.
La cîte-va zeci de paşi departe de Poştă, trăsura se opri.
In acelaş timp se vedea plimhîndu-se pe stradă un tlnăr ştrengar, îmbrăcat foarte elegant; iar în colţul stradel Caragheorghe-vicl, un vînzător de creioane, notese, plicuri, stetea cu prăvălia—care consta din-tr’o cutie mare—atîrnată de gît.
—	Cred că trebue să vie !
—	Da! aşa mi a spus ! Intre patru şi cinci vine în fie-care zi, să întrebe de scrisoare. I am promis că voiţi face tot ce mi-a zis...
Dar uite-1 ! zise Irena îngălbenind.
—	Cel cu haine cenuşii şi cu mustaţă neagră ?
—	Da!
—	Stoica sări jos din trăsură.
—	Puteţi să vă întoarceţi, zise el.
Apoi oprindu-se in loc, se uită la tlnărul ştrengar care se apropie şi ’I strîuse mîna. Atunci, vînzătorul de creioane alergă şi el repede să ofere marfa sa.
—	Băgaţi de seamă! Zise Stoica. A venit. Mustaţă neagră; haine cenuşii. Căutaţi unde stă. Tot ce face, telegrafiaţl unde v’am spus : Urlaţi.
—	Fiţi sigur, spuseră cel doul şi se despărţiră.
Stoica intră In biuroul poştelor şi se făcu că scrie ceva, pe cînd omul cu haine cenuşii lua o scrisoare de la post-restaut.
Şi tot fostul comisar eşi mal întîl.
A doua zi, Teofil sosea pe negîudite în Urlaţi, la hotel de Bucureşti.
Hotelierul fu foarte mirat, dar Zorescu îl spuse că vine spre a da cîte-va lămuriri noului săli Îngrijitor de la Fîntluele.
întrebă apoi dacă n’ar putea să găsească pe doctor acasă.
Hotelierul răspunse că doctorul a trecut în sus la un bolnav, dar crede că se va întoarce imediat.
—	Atunci dă-ml o jumătate de vin cu borvis şi pune-1 ici afară.
Vreau să văz cînd s’o întoaace doctorul, zise Teofil.
Se ştie, dintr’un capitol precedent, că Hotel Bucureşti era chiar în faţa casei unde stetea doctorul.
Peste puţin timp o trăsură se oprea în-înaintea hotelului, adueind cu sine pe un domn, o doamnă şi feciorul lor, foarte luxoşl îmbrăcaţi. El trecură, fără să ea în seamă pe Teofil.
—	Sunt nişte BueureştenI, zise Hotelierul. Feciorul lor a venit erl şi a oprit două camere, dar pe cînd eh voiam să le daţi în curte, unde sunt pomi, el a cerut la stradă : ci-că boerilor nu le plac pomii! ce să faci! Gusturi fistichii de bucure.ştenl!
Dar uite şi doctorul!
Teofil II lăsă să treacă a casă şi peste clte-va minute se sculă şi trecînd drumul bătu la uşa d-ruluî Răzescu care Îl primi, întrebîndu-1 ce vîut neobişnuit îl împinge prin modesta sa locuinţă.
—	Viii să-ţi cer o desluşire de foarle mare însemnătate. De aceea o să fiii cam lung...
—	Sunt cu totul la dispoziţia d-tale zise doctorul după ce se aşezară.
—	Iacă de ce e vorba: Cred că şi d-ta, ca şi mine eşti convins de nevinovăţia lui Floreanu, pe nedrept închis.
—	Da! da! fireşte, zise doctorul schiui-
bîndu-se puţin la faţă. Eu în tot de-a-una am crez it şi am afirmat aceasta.
—	Tocmai, ştiu ! Acum Insă Floreanu stă de bună voe în înehisoare.
Doctorul holbă ochii:
—	Da, de bună voe. Suntem pe urmele criminalului. E un ticălos care ţinteşte moştenirea Căpitanului, şi care a ucis pe o nevinovată crezîud că omoară pe Victorina.
D-rul se ţinea bine să nu cadă de pe scaun; era galben ca un mort.
Teofil ÎI spuse loate : cum s’a primit scrisoarea care veslea existenţa uneld neBog-daniev, o nepoată a căpitanului, soţia ucigaşului ; cum s’a înţeles Foreanu cu Do-hi in, dar nu pomeni nimic de cele ce făcuse cu Stoica îu urmă.
—	Am auzit zise apoi Teofil, că acel ticălos a servit în războiul bulgar sub co manda aceluiaş Sabarof sub care al servit şi d ta. Poate ’ţl aduci aminte de acel tovarăş de arme Bogdaniev. Mi-al face o mare îndatorire dacă mi al da ceva desluşiri. Se sredea mort dar nu este eşa.
D-rul îogînă cîte vu cuvinte, că nu şî mal aduce aminte, că o si se informeze de la foştii tovarăşi şi că îndată ce va afla ceva îl va înştiinţa.
Teofil mulţumi şi plecă.
Reîntors la hotel, găsi pe Stoica.
Acesta îl aştepta şi primi cu bucurie vestea.
—	A fost tocmai cum ne am înţeles. Acum la pîudă.
Trebue însă să dail fuga la procuror in Ploeştl.
—	Da, da! să-l aduci numai de cit.
In acelaş moment, Păsărică urmat de clinele săh,î şl făcu apariţia.
—	D-rul s’a dus la telegraf! spuse el.
—	Bravo! Să ne grăbim. O trăsură ca să mă duc la gară.
Trebue să spunem că Păsărică fusese a-
dus tot da Stoica, pentru afacere.
Pe clnd doctorul vorbea de trăsură, bu-cureşteanul se apropie şi-I zise:
—	Aud că aţi dori să mergeţi la gară Eli şi cu nevasta . inea mergem tot intr’a-colo, şi mal avem un loc în Răsură... Dacă aţi voi..
—	Vă mulţumesc! primesc cu cea mal mare plăcere.
Peste un sfert de ceas Teofil plecă spre gară, cu Ilie şi soţia sa.
—	Băgaţi de seamă la noapte! spuse el. Spionaţi toate mişcările. Stoica şi Păsărică o să fie pe stradă.
(Sfîrşitul mline).
CASa de schimb
& BĂ
BUCUR2SCX Kg. S SRrMa I-Ipeaai xf«*,
HESKÎA
&L’
CauapŞrS şi vinde afecte publice >n i'acs orî-s schimb âe m«m»zî.
Cursa! ţ>6 ziua da 25 Iunie Î857
Fabrica UNIVERSALĂ
I>1.
SOBE ŞI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
BĂI
n UŞ I BM Sistematice I'EIjMXA tiu 1 I:\ TIIjA ŢtM fie AIJB Ventilatbrc ,* VAIjPEBT" Uşi de Coşuri, cu chei Ornamente fie zinc ABTICOUIS fie menagin BBCITOBI Sistematice jflobile tic Gradină
Jeau Klafier
BUCUREŞTI
DEPESITUL: Strada CAMPINEANU, No. 17. FABRICA: Strada V1TAN, No. 19 (staţia Tramwayulul DiuleştI) Se primesc comenzi şi reparaţiunl în această branşe.
Les Veritables Eaux Mineralei de
VICHY
tont les Sources
VICHY-ETAT CELESTINS GR ANDE-GRILLE HOPITAL
Exiosn le nom sur la Capsule et l’Etlquette.
Les Seules Veritables Pastllles de Vlchy sont les
Pastilles VICHY-ETAT
fabrlqufee» aveo les sels naturels extraitn des Eaux Vichy-Etat
ComprimeITde Vichy
aux aels naturels VICHY-ETAT
pour prSparar l’eau arti&clelle de Viohy gtzeuse.
Agint Giniral pour Iu ROUMANIB, BULGARIE, SERBIE :
A. O. CARXSS-r, Buearest
Cel mal bun VACS Parisian
pentru î wAlţăujintfi
		Cunap.		Vî3d	
4*/»	Rentă Amortisabilă . .	87	—	88	V*
	» Amortizabilă, . .	100		100	s«
	Oblige*, do Stat (Cov. R.)	io*		102,‘/«	
El,	» Mualcipal o din 1883	95	V*	56	—
	> * » 1890	97		97	1
	Sensuri Fancitr Rurale	• î	*/	«2	3/i
	i> » Urbano .	88, ’/a		68	•/*
6»b	t » » las!.	84			84	
	ActiiiUt Bî.ucg Naţio	1840	—	1850	
	» » A" coli ,	£90	-	£05	—
	» Daria Ro ui a aaig.	418		420	—
	s S-tea N ,icEaIa as!g	455	—	460	—
	S-tats& tio coastructiuaî .	150	—	ICO	—
	Fiorini valoare Austriacă.	3	11	2	5Î
	Mâreî Gorrnaae ....	1	53	i	23
	Paeno{e Frsacers . . .	160	—	toi	—
	* JtKÎisae. . . .	89	--	53	
	» rublo hirtio .	%	05		70
					
„Deering-Ponyw SECERATOARE-LEfiATOAItt
„Deering-Pony“ au lagăre cu valţurî şi bile de oţel „Deering-Pony“ sînt cele mal simple şi uşoare !„Deering-Pony“ sînt cele mal durabile L,Deering-Pony“ sînt cele mal perfecte |„Deering-Pony“ sunt preferabile celor-l alle sisteme.
„Deering-Ideal“
„Deering-Ideal"
LDeering-Ideal“
Constantin Simionescu B„Deering-ideai“
Doctorand in Medicină Paris, Bonlevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte eu I)r. specialişti, asemenea se poate face consultaţiuno şi prin corespondenţă.
BOBnBBffiHni
BAIA RELALA
Palatul Eforiei. - BULEVARD L EL1SABETA
A V I S
Se caută asociaţi pentru exploatări petrolifere; siguranţă garantată. Se aduoe la eunoţjtinţa Onor. Pu blio ol acest Ştie Doritorii de a se asocia la această întreprindere, să se adreseze la ad- preeiume urmitoare: ministraţia acestui ziar, saO la d-nul	*rJorti«ci
C. Păunescu, strada Sfânta Vineri, Mieu* ief^o.^L^A^rtcu
No. 3. -- Bucurescl.	diferite duţje calde ţii recj, lei 1.70; Balgnolre de
■ ■	■ ■■	1 - ■"■■■ — porcelan ou dnşe, lei 1 80. CLASA II, Aburi (Rosească,
nA nnnnitnf pe termenul dela 23 A- ou du5». lei l.—: Balgnolre de zino, lei 1.20 ; Vine U6 arenaai «riliA \aaa	pix. re» ;i Duminica bata de aburi firi rufe, 50b.
“ ,	. “ Pr!‘!e	Secflnnen «Io l.ydroteraple. 1) Hammamue
cmta-siobozia-tonacm, JUG. (..ovurluiu, O baie Tureo-Komână împreună cn dnşe diferite cald< oră de la gara Independenţa, circă 2.700 51 reoj st rnasage. leT 2.-; 2) Dnşe en jet. ploae fidel, pâmînţ roditor, populaţie deasă, la
adăpost d© muildeţie. — ivdresa :	şi Săpunn] sunt ooprinse în preciurile indicate. Abo
Vogoridy, 36, rue Emrie * d’Arlois, Paris, nam-nte ou reducere.	Direcţiunea.
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel
BUCUREŞTI.— Strada Sf. Dumitru, 8.
CEL MAI MARE DEPOSIT (le toate ARTICOLE TECHNICE
TUBURI DE FONTĂ, DE FER ŞI DE PLUMB
TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. etc.
POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROLEU
ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE do CAUCIUC şi de AMLANTĂ
ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE
CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE
MAŞINÎ ŞI UNELTE DE 0RI-CE FEL Table «le fer Negre, Pluiubnlte ţi «alvanisate Table de Zinc, Oţel englezetto şl BeNaemer
ATELIER PENTRU ReYaRAŢIUNI DE MAŞINI
Fabrica «le Balamale de fer ,1 de Alam&
Broasce ,1 Ferftrle de eouiitrncţlf de orl-ce fel
CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc.
Secţiune pentru articole de precisiune: Părţi de muniţii de resboiă
NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 160.
IOHN PITŢS
BUCURESCL—Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi)
REPRESENTAT PRIN
LQUISSCHONBOEF
Cei mal vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felul
Garnituri de treerat (Sistem perfecţionat). Maşini de secerat şi legat MAŞINI DE SEMANAT IN LAT ŞI IN RINDURI
MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE
Din renumita fabrică PETZOLD & Comp. INO. LIMITED, Berlin
PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului.
Din renumit» fabric» F. ZifTUTierfTiann & Comp. (Soo. p. A.) Halle Germania
BIUROU TECHNIC pentru instalaţiunl de forţă şi lumină electrică, precum şi pentru celeTalte instalaţiunl electro-tecbnice.
MAŞINI DE SCRIS (sistem american).
Pepoft permanent de tot felul de maşini pentru agricultură şi industrie, precum:
Motoare, Vîntnrătoare, TriorI, Batoze de porumb, Maşini de huruit, Maşini de presat orz saă ovăz. Muşamale impermeabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc.
SEOEBAÎOPE SUPLEI
cele mal bune existente singura secerătoare simplă premiată la | Expositiunea din Chicago, 1893. COSITOARE cele mal bune |„Deering-Ideal“ cele mal ingenioase şi simple.
Din numărul total al cositorilor vîndute în lumea întreagă JUMĂTATE au fost-
„ DE E RIN G -II )E AL “
SFOARA PERFECTĂ
\„t> E E M B IV V”
Agenţi generali şi depositarT
IWATSON
EXPOS1ŢIISE IM.KM.WJ..\T» I»E
MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
Bucurescl, Str. ACADEMIEI, 14. (Fost Raşca).
Galnţi, Strada Portnlnl.	Brăila, Strada Ilegală
mmm
ViCTGfi U1PESCU
Avis Important
Se face cunoscut onor. vizitatori aî sta-ţiuneî Buşteni, că Hotelul Buşteni a trecut sub o nouă adininistruţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente in condiţiunile cele mal avantagioaae, cu ziua, luna saO sezonul.
SOCIETATEA
de
Basalt Artificial şi de Ceramica
De Ia (iotroceul
Capital social 2.500.000 întreg vSrsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorî
Restaurantul hotelului se recomanda de acţiuni ale Societăţel de Basalt că ou deosebire pentru bucătăria franceza, cuponul de dividend No. 12 al exerciţiu-germană şi romaneasca, asortat fiind şi |m 1896, se plăteşte cu începere de Luni cu vinurile cele mal alese, din viile d-luî 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, Simulescu.	]a Casa de bancă Ieschek Se C-ie, strada
Noul antreprenor-Hotel Buşteni. Lipscani No. 1.
BIUROU TECHNic | Inginer
BUCUREŞTI. -BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lungi ministerul Domeniilor)
MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidăriîetc.
LUMINA ELEOTEIGA
IIAJflBABU st magazii «le fer tlemontabile, acoperăminte si poduri de fer
LOCOMOBILE, CAZANE, MOTORI de aburi, gaz, petrol şi benzină
POMPE de orî ce sistem REZERVORII de APA SPIRT şi PETROL
CĂI FERATE PORTATIVE ŞI AERIANE
Putrele ile fer, unelte pentru Antreprenori
Tuburi de tuciă, fer, plumb şi bazalt, furtuni de cauciuc
CURELE DE TRASMISIUNI DE PIELE, PÂR DE CAMIÂ SI DAATA
Instalaţiunl de bai si closete sistematice
ÎNCĂLZIRI Şl VENTILA jlUNI
Becuri §i site francese, sistem Oberii
m a'REşTi - TipWWW-
Altei 3 - BUCUREŞTI