SERIA II.—ANUL III. No. 489 fidlţia a treia, MARŢI, 24 IUNIE 1897 NUMÂRUL^IO BANI ABONAMENTELE încep Ia 1 şi 15 ale fle-c&rel luni yi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei in judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In streinatate 50 lei Şase luni ... 15 > > > 25 » Trei luni . . . 8 » » » 18 » Un număr In streinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. S - STRADA CLEMENŢEI - No. S NUMAEUL^IO BANI ANTTNCIUBILE In Bucureşti şi judeţe se prinsese numai ia Administraţie In streinatate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciorI la pag. IV.0.30 b. lin» » » * III .... . 2.— lol * * * * n.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un nnlr vechii SO bani ADMINISTRAŢIA No. t - STRADA CLEMENŢEI - No. S M. S. Regele $i Galaţii Cine sunt vinovaţii Acum, clnd catastrofa este cunoscuta la Galaţi, putem aborda chestia responsabilităţilor. Ne mărginisem pînă acum a înregistra mersul crescînd al desno-dâmîntulul linal, ferindu-ne de a face din această nenorocire o chestie politică. Asta-zl, însă, cînd avem aproape toate datele la dispoziţie, nu stăm un singur moment la îndoiala pentru a califica de netrebnici şi de incapabili pe cel doul administratori al Galaţilor—prefect şi primar—şi mal cu seamă pe mărginitul copilandru de la lucrările publice, Ionel Brâtianu. Dacă şoseaua Prutului, care separă apele Brateşulul de acele ale Dunărei, a fost rupta, dacă o mare parte a oraşului cu gara, docurile, etc. a fost inundată, dacă măcar partea oraşului mărginită cu strada Ceres ti’a putut scăpa de dezastru, aceasta se datoreşte incapacităţel criminale a lui Ionel Brătianu şi a acoliţilor lui păcătoşi Zorilă şi Plesnilâ. Cite-va cuvinte deocamdată. Şoseaua Prutului sau drumul care duce spre Reni, era ameninţată de a fi ruptă de apele Brateşulul încă de acum trei săptămîni. Deja la 27 ale lunel Maia, locuitorii din acea parte căutaQ cu slabele lor mijloace să întărească acea şosea. Consecinţele ruperii aeelel şosele se ştiafi de pe atunci, se ştia că gara şi atelierele vor fi inundate, se ştia că toată partea oraşului piuă la poalele malurilor înalte pe care este aşezat centrul oraşului, va fi prada apelor. Acolo era deci pericolul. Se mal ştia acum trei săptămîni încă ceva. Se ştia că apele Brateşulul şi acele ale Dunărei vor creşte continua, vor creşte nu cu zece saO trel-zeci de centimetri, ci vor creşte cu metrii. Ploile generale, mersul normal al creşterii apelor mari, exemplul dezastrelor cauzate în alte părţi, faptul că apele superioare ale Dunărei de sus nu putuseră să ajungă încă la Galaţi, etc. toate acestea trebuiau să fie pentru nişte oameni inteligenţi un avertisment positiv că pericolul nu sosise încă ci că are a sosi. Dar la ce servesc toate avertismentele din lume cînd al a-face cu un Ionel Brătianu, cu un Zorilă, cu un Plesnilâ, cu o colectivitate proastă ? In loc ca încă de acum trei săp-tămînl, ministrul lucrărilor publice să se mişte—căci avea interes de a apăra gara şi linia drumului de fer — şi să întărească şoseaua în mod serios, cu orl-ce tel de sacrificii, copilul ridicul care răspunde la numele de Ion Brătianu a dat ordine să se ocupe de port, părăsind timp de două săptămîni apărarea şoselei Prutului în voia lui D-zeU şi a Brateşulul. Nepriceputul Ionel Brătianu lasă 15 zile ca apele să-şl facă opera lor încetul cu încetul, să mineze pe de desubt o mizerabila de şosea, să o mînînce pe de asupra, şi cînd pericolul se arăta în toată înfricoşarea lui, ce credeţi că face acest faimos ministru colectivist, acest specialist, cu drepturi de inginer ? Lasă pur şi simplu apărarea şoselei grijel comandantului corpului de armata din localitate, care n’avea nici un rol în această afacere. Comandantul caută cum poate să apere şoseaua, dar lipsit de mijloace şi fără materialul trebuincios care trebuia procurat de mal înainte, este în imposibilitate de a resista,aşa că catastrofa se produse în mod inevitabil. Dar acolo unde nemernicia ad-ministranţilor Galaţilor, şi în deosebi aceea a lui Ionel Brâtianu, se arată în mod patent, este cu ocazia facerii faimosului dig improvizat în strada Ceres, dig făcut în condiţii aşa de ridicule, în cît al putea zice că a fost anume aşa făcut, în cît apele să-l rupă la cea Iutii violenţă a lor. Iată in ce condiţii a avut loc dezastrul de la Galaţi. Guvernul şi administraţia colectiva s’aa arătat şi de astă dată incapabile şi nemernice. Dezastrul de la Galaţi lui Ionel Brătianu, lui Zorilă, lui Plesnilâ, lui Ferechide, etc., se datoreşte ; incapacitatea acestor politicianl a adus Galaţii în balul în care se află. Aceşti oameni, dacă n’ar fi neghiobi, de sigur că ar fi nişte mari criminali. Această chestie nu trebue lăsată a fi tratata numai în articole de gazetă. Ea este mult mal serioasă. Ziarul «Drapelul» reproduce după un ziar din Capitală un lung articol în care se istoriseşte cum trei delegaşi ai d-lui Sturdza au avut o consfătuire, la «Epoca», cu dd. G. Panu §i N. Filipescu, consfătuire în care s’a hotărit o campanie energică ce va trebui să fie dusă de sturdzişti şi de noi contra aurelia-niştilor. ((Drapelul» ne somează să ne explicăm în această privinţă. Vom satisface cererea confratelui nostru şi vom răspunde cil se poate de limpede. Da, este perfect adevărat tot ce s’a spus cu privire la înţelegerea noastră cu d. Sturdza şi recunoaştem că în consfătuirea de la «.Epoca» s’a hotărît campania în contra celor de la «Drapelul». Credem că nu se poate declaraţie mai francă. După ce insă ne-am lămurit situaţia, cerem d-lor de la «Drapelul» să şi-o lămurească pe a lor. In deosebi am dori să ni se spue care e situaţia fostului preşedinte al consiliului, d. Aurelian, a actualului preşedinte al Camerei d. T. Gianişia celor l’alţi membri din comitetul executiv al partidului liberal-naţional faţă cu alianţa ce preşedintele consiliului şi preşedintele comitetului liberal aii în:heiat cu noi, în contra lor. Aşteptăm lămurirea «Drapelului.» HALUL ADMINISTRAŢIEI Fie-care zi aduce o uouă ilustraţie a a-narchiel ce domneşte tu administraţia colectivistă. Unele din aceste ilustraţii sunt în culori Îiosomorlte ; de pildă : epidemia de tifos de a Focşani, dezastrul de la Galaţi. Altele sunt în culori mari deschise şi te-ar face aproape să rîzl, dacă grija intereselor publice nu te-ar opri de la aceasta. Iată un caz întîmplat în Capitală, relatat nu de vr’un «infam jurnal conservator», ci de Drapelul. La penitenciarul Văcăreşti se aflab închişi doi Ştefan Ionescu. Unul din el, să-I zicem No. 1, era osîndit pe mal multă vreme, pentru furt. Altul, să-I zicem No. 2, avea să fie deţinut numai cîte-va zile. Vine vreme ca Ştefan Ionescu No. 2 să fie liberat din Văcăreşti. Administraţia colectivistă a penitenciarului face însă confuzie eă dă drumul lui Ştefan Ionescu No. î, care avea să mal stea la puşcărie. Tocmai tîrziii s’a observat confuzia, şi anume cînd Ştefan Ionescu No. 2 a reclamat punerea sa In libertate. Atunci, de voie de nevoie, Ionescu No. 1 a trebuit să fie urmărit şi după clte-va zile a şi fost prins. , In vremea asta însă făcu cîte-va furturi. Vă place In ce bal e administraţia colectivistă ? . De sigur că afacerea cu confuzia se va face muşama; pentru că. cum e turcul (colectivistul din capul Vâcăreştilor), aşa e şi pistolul (colectivistul din capul ministerului de interne). înregistrăm lucrul numai pentru ştiinţă. PIRAŢII £ GALAJI «Nenorocireann vine fcingnr&t. — 900 de piraţi —Seria continuă. — Ho* tărlrea comercianţilor. Ce apune poliţia ?.— Orali 11 caţia poliţaiului—Tifosul bl utiie. «Nenorocirea nu vine singură » «0 nenorocire nu vine nici odată singură,»—spune un proverb francez. Nenorocirea—de a fi administraţi de nişte incapabili—a adus asupra Gălăţe-nilor calamitatea de la 17 Iunie, în care înecul a distrus mai multe mahalale ale oraşului. Ceea ce n’a putut însă distruge apa, distrug acum oamenii. Bande de piraţi, atrase de mirosul pradei, ca pasările răpitoare de mirosul hoiturilor, aii năvălit asupra oraşului, devastînd şi pustiind magaziile inundate. âOO de piraţi Peste 500 de pungaşi, sosiţi din toate unghiurile ţârei, aii invadat Galaţii. Profitînd de incapacitatea administraţiei, o bandă dintre dînşii a prădat, în noaptea de 19 spre 20 Iunie, magazia de coloniale a fraţilor Carambi. Piraţii au încărcat în bărci tot avutul acestor comercianţi şi au dispărut. Seria continuă Au fost de asemenea prădate agenţiile companiilor de navigaţiune Courdji et Co. Fraissinet, precum şi alte agenţii cari aii mărfuri în depozit. Bandiţii sosesc în bărci, ca Northmanii odinioară, şi, după ce încarcă mărfurile, pleacă — fie spre Reni, în Rusia, — fie spre Zaclăiî, în Dobrogea, ori se îndreaptă în susul Dunărei. Stradele inundate sunt toate prada acestor bandiţi. Mai multe magazii au fost sparte în strada Ceres şi în str. Dogăriei. Dela serviciul techic al comunei s’au furat seîndurî şi alte lucruri ce s’au putut transporta în bărci, iar de la magaziile C. F. Nr. 8, aii fost furate toate mărfurile ce se aflau în lăuntru. Piraţii operează cu acelaşi succes şi pe uscat, graţie vigilenţei poliţiei d-lui Zorilă. Furturile se succedează unul după altul, în mijlocul oraşului şi sub nasul administraţiei. Motărîrea comercianţiior Populaţia Galaţilor este intr’o adevărată panică. Temerei de o nouă creştere a apelor urmează acum grija mai mare de bandiţii care infestează otaşul. Comercianţii engrosişti, cari ’şi au— mai toţi—depozitele în vale la Bădălan. sunt desesperaţi de această mizerabilă stare de lucruri, rezultat inevitabil al ne-priceperei şi slăbiciunei administraţiei. Cei mai mulţi dintre dînşii sunt hotă-rîţi a părăsi,Galaţii şi a merge să se stabilească prin alte oraşe, în Brăila, în Bucureşti, ori unde în fine. Comercianţii streini nu se sfiesc de a spune în gura mare, că cei de la administraţie sunt buni de luat cu pietre şi de aruucat In Dunăre. — Dacă ast-fel de oameni ar trăi în ţara noastră, spun dînşii, nu ar scăpa uşor. Ce spune poliţia? Ştiţi ce răspunde poliţia la plîngerile cetăţenilor terorizaţi de piraţi? Ascultaţi, căci e adorabil. Prefectul Zorilă şi agenţii săi declară celor cari ’l plictisesc cu reclamaţiile, că poliţia uu are acum nici un amestec în Bâ-dălan, de oare ce a fost îuecat. Jurisdicţiu-nea şi autoritatea el rămîa strict limitate la uscat, adică Ia partea oraşului neinundată de ape. Această declaraţie a imbecilului Zorilă însamnă numai puţin de cît scoaterea locuitorilor din Bădălan de sub protecţiunea legilor şi a autorităţilor Statului. După ce au fost lăsaţi pradă înecului, aceiaşi nedemni funcţionari ii aruncă acum în ghiarele bandiţilor. Craltflcaţla poliţaiului Cinismul prefectului este egalat numai de acel al poliţaiului Ignat. Acest individ a avut curajul să ceară, prin raport oficial primăriei, o gratifica-ţie pentru dinsul şi agenţii cari aii dat ajutoare, la salvarea victimelor inundaţiilor. Presupunind că poliţaml şi-ar fi făcut datoria, încă nu ar avea dreptul la gra-tificaţie, pentru că obligaţiunile slujbei sale îl îndatorau la aceasta. Cinismul este, dar cit atît mai mare, cu cît se ştie păcătoşia ce d. Ignat a arătat, cu prilejul dezastrului. Ce să faci însă ? Cum e Gorilul aşa şi Ignatul! Tifosul bintue La aceste nenorociri, trebue să mai adăugim una In toată partea din valea oraşului, apele, neavînd nici o scurgere, s’au infectat, din pricina descompunerei materiilor www.dacoromanica.ro organice, provocată de căldura tropicală ce domneşte. Aerul este viciat de mirosul pestilenţial ce produc hoiturile de animale în putrefacţie. Din această cauză, tifosul şi-a făcut deja apariţiunea în oraş. Mal multe cazuri, dintre cari trei urmate de moarte, au fost constatate deja. Inutil să mai spunem că administraţia d-lui Plesnilâ nu a luat nici o măsură. D. Haret şi corpul didactic D. ministru al instrucţiune!' publice a comis o adevărată infamie faţă cu unul din <-el mal meritoşl membri al corpului nostru didactic. D. Plăvâneseu, profesor la Galaţi de 30 de ani şi director de şco ilă de 21 de ani, a fost scos din directorat, numai din cauza opiuiune-lor lui politice. Pe cînd d. Haret nici nu era ministru al instrucţiunel publice, in cursul alegerii parţiale de la Galaţi, in luna Ianuarie, d. Plăvănescu a fost iscăbt ;de amicii săi conservatori într’un apel căire alegători care era subscris de toţi membrii partidului conservator. D. Plăvănescu văzindu-se iscălit ca cel l’alţl membri din partidul nostru, n’a voit să protesteze in contra faptului că fusese iscălit. Acum d. llaret scoate pe d. Plăvănescu, şi ii declară categoric, într’o audienţă, că ’l pedepseşte pentru că a făcut politică, OPINIA PRIMARULUI In fine, primarul Capitalei ne-a dat, dacă nu apă, cel puţin opinia lui asupra cestiunel apel. Ziarul Liberalul, organul primăriei, care inserează toate comunicatele edililor noştri, publică in fruntea coloanelor sale, cu multă gălăgie şi cu titlu pe pagină, un articol iscălit de d. Colonel Budişteauu, privitor Ia această ces-tiune, asupra căreia să păstra de un an şi 9 luni o tăcere neexplicabilă. Soluţiunea pe care o recomandă articolul în cestiune se poate rezuma în următoarele două propuneri: 1) A se prelungi conductul de la Bîcu in sus, spre a se lua apa de la Lunguieţ. 2) A se întrebuinţa sisteme perfecţionate pentru filtrarea apelor Meritul acestei soluţiuul consta in aceea că e preferabila sistemului cu totul viţios pe care 11 avem azi pentru alimentarea oraşului. Bar acesta e singurul merit al soluţiunei propusă de primărie. Altminteri, aceastăsoluţiune e mal costisitoare ci mal proastă de cit celo l’alte soluţiunl serioase cum de pildă : apele subterane, ori apele de munte. Fără îndoială că e mal bine să el apa ce e de filtrat mal sus de Bâcu, unde apa e nămoloasă şi e sigur că apa de Dîmboviţa captată la Lunguieţ e preferabilă celei ce se ia din gtrlă la Bicu, spre a fi filtrată. E tot atît de neîndoios că punctul al doilea din propunere este exact, căci e mal bine să aibl un sistem de filtrare perfecţionat de cit un sistem de filtrare defectuos. D r mal departe soluţiunea ce ni se propune e dezastroasă din toate punctele de privire. Mal Intiitl apa ce s’ar capta şi s’ar filtra la Lunguieţ deşi ar fi ceva mal bună ca cea de la Bîcu, n’ar fi atit de sigură din punctul de vedere bacteriologic ca apa de munte sail apa subterană. Apa filtrată e o apă meşteşugită ; o apă rea Îmbunătăţită; în fine o apă a cărei calitate depinde de modul mal mult satt mal puţin perfect al întreţinerii filtrelor. Trebue să mal adăogăm că in timp de asediu această apă fiind captată la circa 35 kilometri tu afară de fortificaţii, Capitala ar fi lipsită de apă potabilă intr’un caz de asediu. Apoi marea obiecţiune e că această apă ar costa foarte scump. D. colonel Budişteauu zice că mal cu nimic s’ar putea săvîrşi această lucrare. Acest nimic represintă nu 300.000 lei cum a spus d. colonel Budişteauu, într’o scrisoare adresată Independenţii române, ci 15 pîaă la 19 milioane. In adevăr ar fi de cheltuit 1 pînă la 2 milioane pentru prelungirea conductei şi 14 pînă la 17 milioane pentru filtre perfecţionate. D. Bechmann, şeful serviciului insănătoşirel Parisului, în raportul ce a adresat primăriei în 1893, preţueşle la 14 milioane costul unei suprafeţe filtrante şi a basinurilor pentru filtrarea a 40.000 metri cubi. D. inginer Elie Radu socoteşte că această lucrare ar costa 15 milioane. El bine, găsim că comparativ cu sistemul de filtre, apele de munte sunt mal ieftine. Căci mal bine cbeltueştl 25 milioane pentru a avea apa ideală de rnuute şi a avea o lucrare seculară. de cit să cbeltueştl 17 milioane pe filtre. Apa de munte nu susţine comparaţia de cît cu apa subterană, care dind o apă tot atît de perfectă din punctul de vedere bacteriologic, nu costă do cit 2‘/j pînă la 3 milioane. Aceste afirmaţiunl ale noastre desfidem pe orl-cine să le poată dărîma şi nici n’a încercat cine.va să facă aceasta. Este dar regretabil, ca cele două soluţiunl serioase (acea a apel de muute şi aceea a u-pelor subterane) cari aQ fost studiate attt de serios în cît ab redus cestiunea apel la o aşa desăvîrşită simplicitate, să se complice cu soluţiunl pripite şi neserioase cari aă drept singur resultat de a întuneca şi de a complica Îd ochii profanilor ceea-ce e de o simplicitate elementară. Nici nu poate avea alt resultat ultima solii-ţiune se ni s’a propus de cit de a complica lucru- ile. Căci cît pentru exeeuţiunea ideii fiitrărel apelor de la Lunguieţ, n’avern nici o grijă. Ştim cu sigurauţă că acest proect nu se poate executa şi nu ae va exeouta. Deşi acest proect ese la lumină lnlr’un ziar ofl-’ios şi sub patrouagiul administraţiunel comunale, afirmăm că nici măcar administraţia care-1 preconisează, nu va cuteza să-I pue in aplicaţie. TRIBUNA LITERARA JULES BRUN o o A lui ALEXANDRU LÂH0VARI (Traducere de d. Take Ionescu) O lovitură de trăsnet! O ! jalnic ţipăt! Alexandru Laho vâri se scoborlln groapă. Spiritul ăsta strălucitor şi frumos, l’al stius, Intunerec al mormtntulul! Aşa vecinie făclia luminoasă se sflrşeşte cenuşe. Moartea, care seceră zilnic veri, ierue, tinereţe, dragoste şi pe vinovat ca şi pe cel drept, isbeşte astă-zl stejarul falnic care sdravăn Încă umbria cu frunzişul lui poteca înverzită. Moartea a răpit pe voinic In picioare, înainte d’a fi ajuns la culmea glorioasei lui cariere, înainte d’a fi Îndeplinit toată munca care, orl-cît de spornice i erab zilele, II Încreţea mlndra Iul frunte. S’a isprăvit! Nu veţi mal auzi glasul lui tuntnd ca fluxul valurilor tale, mare, care te sbuciml !... Nu veţi mal auzi aste accente, apostrofe care răsună puternic, şi cuvinte care uimesc, numai bronz şi mărgăritare ; Strigăte, în care vibrab pe rîud scîrba, inînia, nădejdea, gluma isteaţă, Inţreaga e-locienţă, ea însăşi In cea măreaţă a el pornire, şi pe care o risipea ca dintr’o co-mroarâ, el pe care ceasul din urmă il birui Încă prea tlnăr. Dar, slobozit de legătură trupească, sufletul lui, In veclnicul locaş marele lui suflet, trebue să fie mîndru şi să trăsară d’o dreaptă trufie etnd vede Biserica-Albă cernită, în care pllnge, din prag pînă în fundul altarului, oraşul tot ; Cînd vede, pe tot pămtutul romtnesc, partidele, mină lu mină, amlnlndu-şl certurile, şi, pentru cultul unul mormlnt, strlngludu se îutr’un singur mănunebia, sub cutele aceluiaşi steag, vreme d’un ceas. 0b ! ce biue aii meritat laurii nemurire! cel care, păşind cu fruutea sus şi cu iuima svîcnind de speranţă, s’ab urcat diu zori pină lu amurg, cu ochii ţintă la datorie, pe coasta cea repede ;... Cel care ab trăit numai în nesflrşita beţie a mărire! tale, sflută Patrie, mamă augustă a străbunilor, pentru care toţi murim voioşi şi pe care o iubim şi mal mult clnd este slabă şi strivită... Aide, tribunule, pentru vecie, lu pliu forum, d’asupra cetăţel vom loălţa chipul tâb : şi vel retrăi ’u bronz, arâtlnd cerul posomorit sab senin cu uu gest larg şi suveran, străjă, tu ! 11 Căci ursita, straşnică cu alţii, ţl-a zlm bit de la începutul drumului, o ! glorios atlet ; căci ajuns meşter, lu vîrsta lu vare Caliope ’şl lăptează încă pruncul In grădina Înflorită, tu culegeal laurii, care răsar pe muntele Taiget, Alexandre Lahovari! Tu uicl clnd u’al suferit durerile îudoelel, şi diu lntîia zi aî înţeles bine şi al văzut unde munca ta, unde curatul tăb devotament, pentru cinstea ţărel şi izblnda adevărului, aveb să te ducă vecinie şi cu nespusă putere, cu toate cursele ce erab să’ţl stea în cale. Statornicia romîueascâ şi gratia Eladel, Ie stăpîneal pe amîudouă prin ludoita ta oblrşie, viţă diu călăraşii de odinioară şi diu cintăreţil de la Fgina: tu, copil al veacului ăsta, s’ar fi zis că Pallas venise să umbrească cu egida el divină fruntea (a îngheţată val, prea de vreme! La două-zecl şi şease de ani, In vremea studiului sau a visului, grav, Lahovari fu tlrlt îu luptele diu areua cetăţenească, în care nu se ştie nici de odihnă vremelnică nici de încetare de arme, luptă de fie-ce moment, luptă Îngrozitoare, şi pe care o curmează somnul cel adine al morţel. Şi d’alunel, despreţuind insulta, el trăi pentru o idee nobilă şi pentru un nobil cult; cu mlndria In sullet, cu pasul hotă-rlt, Îşi urmă calea, lucleşttud lu braţele Iul In mijlocul luptei şi cu atlta putere steagul glorios, flamura bărbătească a conservatismului romln. Iu cit nici nu se mal putu deosebi, In ceasurile de slavă ca şi In zilele de Infrtn-gere şi de zadarnică sforţare, steagul din stegar, stegarul din steag, şi udăm, val! cu aceleaşi lacrimi steagul părăsit, luptătorul şi armele lut, mortul ilustru şi mor-intntul. 9 EPOCA Dezastrul din Galaţi Căci lnaiute de partidul pe care 11 slujea el vedea patria, către care se Înălţă cultul celor născuţi cu inimi mari; şi de aceea, dinaintea rămăşiţelor lui pămlnteştl, lingă potrivnicul Înduioşat care lngenunchie, prietenii pllng consternaţi. Şi tot de aceia doliul, lngenunchilnd neamul Întreg, a trecut peste graniţă dincolo de regat: d’aia exilaţii aii Înălţat Ia ceruri-pe d’asupra granitului piscurilor transil, vane, din Basarabia plnă la mările Ionice, bocetul lor frăţesc. III Şi clte odată, clnd liniştea bătăliei vrăj-măşeştl II da scurt răgaz, se retrăgea In căminul sâti, spirt cuminte care nu doreşte —farmec al dorurilor simple—de cit umbra poetului şi plăeerile rustice. In familie, grav si gingaş, 11 plăcea a-tunel să auză marele freamăt al pădurilor; se Îmbăta cu un trandafir, şi, leii care se odihneşte, led ai cărui răcnet tace, mlngtia floarea Îmbobocită şi cu mina şi cu sufletul. Vorbea, dulce famec, de vremurile de demult şi de vremurile din şcoală, de Parisul aşa de dorit, unde, In toiul frigurilor tinereţel, Îşi muiase buzele lui la isvorul ştiinţei, băutură curată de care ne înţarcă nelndurata chemare a datoriei. Unii aă avut prilejul să vadă ce gingaş fu ăst luptător In rara lui intimitate; ad cunoscut nepreţuita graţie a prieteniei lui dobtndite,' pe care cu adevărat nu o da de cit oamenilor sinceri şi de cinste netăgăduită. IV Te salut, Lahovari, te salut, tribune, poete, făurar al frazei supusă gtndurilor celor mari, pomenirea ta va rămlne! Odihneşte-te fericit: moartea este bună, ne desrobeşte; opera ta stă aici, trufaşă şi menită să trăiască cit va dăinui şi respectul formei. Da, nimeni n’a Îmbrăcat In limba romi-nească Cuvlntul, acest sbor al cugetului omenesc, cu mal multă putere şi frumuseţe; şi nepoţii noştri vor căuta, ucenici credincioşi, In discursurile astea, eternele icoane ale elocinţel sănătoase şi ale adevărului. Lahovari, era oratorul de genid care robeşte mulţimea şi o tlrăşte uimită. Treizeci de ani, pe nicovala de fier a ciocănit el vorbele, stâplnite ca nişte prăzi care stri-gad mini a lui sad care II clntad bucuriile, sad II legănad nădejdea In cerul liber, In eter. O ! Urmaşii noştri vor imita poate gesturile şi mişcările, pină şi vocea maestrului ; dar el nu vor regăsi acel nimic tainic şi subtil, care se chiamă personalitatea, eu ’l intim al omului şi pe care îl ia cu dlnsa moartea nelndurată. Căci o pasiune, nebunie adorabilă şi sublimă, a cărei flacără arde inima, tu mis-tuial jertfa ta cea vie! Mal sus, tot mal sus, vedenia trupească nu mal turbură orizontul cel Întins al ochiului lui, şi mlndru el trăia In infinitul biruitor. Aceasta e soarta tuturor celor cărora credinţa strămoşească le arată lumina cea curată... A murit tlnăr, iubit de zel; 11 plln-gem; dar el, departe de gemetele noastre, a intrat în legile voastre, armonii sublime, şi stăplneşte pentru tot-d’auna neţărmurirea cerurilor ! Paris, Maiu 1897. ŞTIRI MĂRUNTE * Concursul societăţel centrale agricole pentru maşini de secerat, care trebuia să se ţie In luna Iulie, a fost amtnat din cauză că toate grlnele din jurul Capitalei sunt culcate. Sumele destinate pentru premii se vor da pentru inundaţi. * Aflăm cu o deosebită plăcere că d. Râul N. Dona, a trecut alaltă-erl cu un deosebit succes ultimul examen de doctorat In medicină. Subiectul tratat de d. Dona în teza d-sale de doctorat este Attico-Autrectomia. Tlnărul doctor a fost viu felicitat de întreaga comisiune examinatoare. IWimtl constatare S’a scris destul asupra marel nenorociri ce a isbit oraşul Galaţi, aşa că astă-zl toată lumea din ţară cunoaşte şi proporţiile a-cestel nenorociri şi imensitatea pagubelor pe cari le suferă cel mal Însemnat port al ţării. Întreaga parte din vale a oraşului Galaţi este sub apă. Cele mal însemnate stabilimente industriale din Galaţi, toate marile case de eomereiiî, peşte trei mii de case, străzi întregi, sunt astăzi înecate. Cele două fabrici de cuie, fabrica de ga/ petrol a d-lul Gr. Moisiu, gara de pasageri, atelierele gării, depositele de marină ale gării, toa*e magaziile drumului de fier, do-curile, fabrica de făină a d-lul Millas, fabrica d-lul Fernic, fabrica d-lul Konzelman, arsenalul flotilei, fabrica de .lemne fostă Goetz, agenţiile tuturor vapoarelor, bursa, aii încetat orl-ce activitate. Fabrica de lemne suferă o colosală pagubă. Stive întregi de lemne aii fost luate de apă şi împrăştiate pe toată suprafaţa văii. Mulţime de oameni lucrează să scape ce se va putea scăpa. Arsenalul flotilei îşi are împrejmuirea sa de zid dărlmată la pămtnt şi o enormă cantitate de lemne de ale fabricel Goetz, îngrămădită în curtea lui. Numai uzina de gaz a scăpat piuă acum nelnecată, graţie măsurilor de apărare luate de direcţia companiei. Mulţumită prevederilor şi destoiniciei d lui Arnould, directorul companiei de gaz, oraşul este în întregime luminat în fie care noapte, chiar pe acele străzi, cari se află sub apă. Teama este numai că să nu se strice pe unde-va vr’un conduct. In asemenea caz oraşul ar rămlne Întreg în întuneric! Se află sub apă, pe lingă strada Portului unde e concentrat Întreg comerciul Gâlă-ţean, o mulţime de alte străzi foarte locuite, ca Dogăria, Celian Vodă, Griviţa, Ceres, Gârel No. 8. 9fApa formează un mare ocean de la Dunăre pînă la Brateş şi de sub deal plnă în Prut. O aşa inundaţie este necunoscută la Galaţi. M*agnbete Dintre casele aflate astă-zl în apă, multe atl Început a se dărîma şi de sigur că Ia retragerea apelor, prea puţine vor rămlne întregi. încetarea lucrului In fabrici, suspendarea ori cărei activităţi comercia e, pe lingă însemnatele pagube aduse patronilor şi Statului, lasă muritori de foame o mulţime de lucrători, pe cari această nenorocire i-a surprins. Numai în atelierele gării lucrafl peste 200 de lucrători, deosebit de cele-l-alte fabrici, în cari mii de oameni îşi găseai! existenţa. Mal ales încetarea lucrului în port consti-tue o mare nenorocire. Chiar şi astă-zl se observă grămezi de bagaje neridicate pe străzi şi familii numeroase dormind noaptea pe laturile străzilor în aer liber şi fără nici un adăpost. Administraţia locală este prea imbecilă, ca să poată face faţă tuturor necesităţilor. Nu se pot astă-zl calcula toate pagubile produse de această nenorocire, precum nu se poate şti exact numărul victimelor. 'In priviuţa celor d’lntlifl, ele sunt de sigur colosale ; victimele trebue să fie cu mult mal multe de cît cele pe cari le-afl dat pînă acum ziarele. Ceea ce măreşte mal ales îngrijirea tuturor este nesiguranţa viitorului: nimeni nu ştie cît vor ţine apele.. Dacă apa nu se retrage îndată, ci va ţine 1—2 luni, atunci dezastrul oraşului va fi complect. Răspunderile Neapărat că în prima linie răspunderea întreagă pentru acest desastru cade asupra administraţiei colectiviste, lucru pe care de alt-fel l a constatat odată d. Ionel Bră-tianu, ministrul lucrărilor publice, şi a doua oară d. Mihail Ferechide, ministru de interne. Dacă am fi avut în capul administraţiei noastre nişte oameni capabili, energici şi cu dragoste de oraş, desastrul ar fi fost înlăturat sat! In ori ce cas micşorat. Luni întregi d-nil Zorilă şi Plesnilă s’afl intrigat unul contra celui l’alt şi ce punea unul la cale, cel-l’alt căuta să strice. Ctnd ministrul de interne chiamă pe d. Zorilă la telefon spre a-1 consulta asupra unul raport alârmâtor al primarului, d. Zorilă susţine că primarul exagerează situaţia şi că el, prefectul, ia asgpră-şl că nu se va întlmpla nimic. Prefectul s’a servit de această chestie pentru a săpa pe primar, ţinîndu-se numai de intrigi în interesul politicei de gaşcă, iar primarul, imbecil şi incapabil, n’a ştiut să fie la înălţimea situaţiei, după care atîfa a umblat cu limba scoasă. Digul ridicat de primărie in str. Ceres s’a dovedit a fi fost o lucrare dintre cele mal ridicole, căci apa n’a fost reţinută aici nici măcar cinei minute. Chiar dacă digul ar fi Post resistent, el încă nu putea fi de nici un folos, căci înălţimea lui era mal mică ca nivelul Brateşulul. Atlta de cu uşuriuţă s’a lucrat din partea primăriei. Mal vinovaţi găsesc în toată această afacere pe d-nil de la Bucureşti. Atîţia miniştri, între cari unul chiar inginer, atîţia alţi ingineri ah fost trimeşî în misie Ia Galaţi şi nici unul să nu înţeleagă mărimea pericolului şi să nu vadă că cu cîrpell nu se putea înlătura nenorocirea, asta mi se pare prea mult! Fie prostie, fie negligenţă, guvernul trebue făcut răspunzător pentru marele desastru suferit de oraşul Galaţi. Dacă guvernul ar purta oraşului nostru un cit de neînsemnat interes, el ar fi făcut tot posibilul pentru înlăturărea alitor pagube. Nu se poate scuza că n’a cunoscut gravitatea situaţiei, căci, dacă funcţionarii săi îl înşălau, atltea organe de publicitate ah dat la vreme alarma şi aii arătat mărimea pericolului. Ticăloşie colectivistă Ministrul de interne, d. M. Ferechide, venind la Galaţi îu ziua desastrulul, a putut constata că attt prefectul cît iş primarul oraşului sunt nişte incapabili, nevrednici de situaţiile ce ocupă şi singurii vinovaţi de calamitatea ce a lovit oraşul. Acum primarul caută să scape de răspundere şi convoacă pe cetăţeni la primărie să se consulte cu dlnşil, după ce dezastrul s’a consumat. Cred că o asemenea consultaţie—dacă era nevoe de ea—trebuia provocată înainte de nenorocire, dacă primarul se constată pe sine şl insuficient pentru sarcina ce i-a încredinţat oraşul, încît simte nevoe să ia sfaturi de la cetăţeni în toate împrejurările. D. C. Plesnilă este azi mal preocupat de popularitatea d-sale de cît de durerea pentru nefericirile oraşului. De altă parte, prefectul Zorilă, stiindu-şl zilele numărate, pune toate stăruinţele să iasă d-sa curat şi să arunce toată răspunderea pe primar. De aceea a orgauisat contra primarului o Adevărată goană, a împănat cafenelele şi circiumele cu agenţi de al săi, cari vorbesc de râO, pe primar, asmute cînd pe unul cînd pe altul, a pus la cale articole de ziare, prin cari se aruncă toată vina pe primar. O procedare nu se poate mal scandaloasă. Toate însă sunt in zadar. Gâlâţenil nu sunt dispuşi să facă dinstincţiile pe cari vroeşte să le facă d. Zorilă ; dlnşil confundă la un loc pe amîndoul şefii administraţiei locale şi, împreună cu aceştia, ţin răspunzători de marea nenorocire suferită pe toţi imbecilii, cari ne guvernează astă-zl. Gălăţenil sunt încredinţaţi că de la guvernul liberal a depins să scape tot avutul lor şi să nu să aducă nici o tulburare afacerilor oraşului, şi totuşi guvernul liberal a stat nepăsător faţă cu nevoile lor şi a lăsat ca nefericirea oraşului să se consume. Se va vedea în curind că nu spuiă de cît purul adevăr. l'e e de făcut? De la clţl-va ingineri al Statului, pe cari am avut ocazia să I văd, am putut afla că guvernul, de teamă că inundaţia s’ar prelungi şi întreaga campanie comercială a anului acestuia s’ar pierde, ar fi decis să recurgă la mijloace mari pentru a scoate curînd apa din Galaţi. Aşa, e vorba ca imediat să se înceapă lucrarea unul dig de piatră şi ciment pentru a opri trecerea apel Brateşulul, adică să se întregească şoseaua Prutului prin lucrări însemnate. Dacă aceasta nu se va putea, să se facă măcar un mare dig în strada Ceres, lucrat în apă şi care să fie gala în două săptămlnl. Cînd un asemenea dig'va fi gata şi prin urmare apa oprită pe o parte, va Începe pomparea apel din partea cea-l’altă, ca ast-fel oraşul inundat sad parte din el să fie degajat de apa ce-1 umple acuma şi activitatea comerciantă să poată începe peste curînd. Proectul este deja făcut şi cel ce se poartă garant că el va reuşi este d. G. Popescu, tost inginer al portului Galaţi In timp de mal mulţi ani şi care este ocupat la lucrările portului Constanţa. D. Popescu a fost trimis aici de ministerul lucrărilor publice. Lucrarea ar costa peste 100,000 lei. Pentru pomparea apel s’a adus deja de la Constanţa o mare pompă de ale d-lul Hallier, prin ajutorul căreia se poate pompa în scurt timp o colosală cantitate de apă. Apa a scăzut de erl pînă azi cu 4 centimetri. îngrijirea tuturora contiuuă a li mare. Iris. t/flinte detalii D. Costin Vârlan, fost deputat şi ajutor de primar sub administraţia d-lul C. Malaxa, publică In ziarul Galaţii o scrisoare deschisă la adresa d-lul C, Plesnilă, actualul primar. D. Vărlan face pe d. Plesnilă răspunzător de calamităţile ce ah căzut asupra oraşului. * ♦ D. general C. Pilat a sosit din inspecţia ce a făcut forturilor de la Nămăloasa. D-sa a constatat că mare parte din forturi sunt inundate. Cu această ocazie putem spune că d. general Pilat este indignat contra prefectului Zorilă, care a declarat ministrului Bră-tianu că ia asupra sa răspunderea împrejurărilor critice, Iu care se găsea Galaţul în ajunul catastrofei. I. Scrisoarea ti-tul tir lan Dăm aici scrisoarea d-lul Vîrlan, despre care vorbeşte corespondentul nostru. D. Vii lan este unul din membrii statului major liberal din localitate. D-sa a fost primar al Galaţulnl şi deputat tu inal multe rlndurl: Domnule Redactor, Iu calitate de cetăţean gălăţian, văztnd catastrofa ioundaţiel venită peste oraşul nostru şi urmărind In micul meh cerc tot ce s’a petrecut In oraş, nu pot să mă abţin mal mult, fără a pune iu discuţiunea opiniunel publice faptele aşa cum s’ah petrecut şi se petrec sub ochii noştri, greşalele făcute de administraţia noastră comunală şi oare-care păreri a oamenilor de ştiinţă in privinţa indreptărel în parte a acestor greşeli. Mulţumită întll d-lul general Pilat şi al doui-lea d-lor ingineri al Statului, că am putut fi aparaţl măcar plnă acum, cînd s’a constatat, că cu toată inima şi cu tot devotamentul armatei, precum şi cu toată activitatea inginerilor Statului, nu s’a putut face mal mult de cît ceea ce s’a făcut. Primăria însă n’a lucrat nici cu inimă, nici cu pricepere, întîl pentru că d-1 primar Plesnilă in tot îndelungatul timp de creştere continuă a apelor şi a ameninţărel de inundaţie, n’a găsit oportun să se consulte cu vre-un cetăţean mal cu experienţă sah cu alţi ingineri afară de acel al comunei, ba nici chiar cu consilierii săi comunali. Pentru diferite credi e şi al'e diferite nimicuri, d-1 primar convoacă tot-d’auna consiliul, chiar şi în sesiuni extraordinare, iar pentru o catastrofă ast-fel căzută pe oraş, nu s’a deranjat să convoace nici odată consiliul In această privinţă. Ah tăcut digul de pe strada Ceres, care desparte valea în două şi ah trîmbiţat vălenilor din acea mal populată parte că de sigur vor fi apăraţi şi că nu trebue să se mişte din loc, pe cînd digul făcut era în aşa condiţiunl construit şi cu pâmintul ne bătu1, că chiar fără valuri—precum era Braţeşul—n’a resistat apel nici cinci minute măcar, Pa spălat, imediat pe dedesubt. împrejurare care a făcut nu numai să fie surprinşi toţi acel cetăţeni asiguraţi de primar cu trei ore mal înainte că nu vor suferi nimic, dar să fie apucaţi de apă chiar în timpul somnului între 11 şi 12 ore in noaptea de 17 spre 18 curent. Lăsind dar trecutul, se naşte întrebarea: trebue să ne ocupăm de presentul şi de viitorul acestui fatalist şi nenorocit oraş ? Eh cred că da ! Trebue să ne interesăm şi cit se poale mal urgent. Dacă fie-care dintre noi trebue să răspundem în mod afirmativ şi să facem tot ce ne stă prin putinţă, cum se face că pe d. primar, în loc de primărie şi pe la locul nenorociţilor, II vedem plimbindu se tot de la judecătoria de pace la tribunal, de la tribunal la Curte şi vice-versa, căutîndu-şl mal mult de procesele sale ca avocat, de ctt de interesele publice, iar de procesul cel mare al oraşului, pe care toată lumea îl numeşte «Catastrofă», unde sunt zecimi de mii de suflete în joc şi averi de milioane, să nu merite nici măcar o vizită a d-lul primar, fie ea măcar cit aceea a unul proces al săfl de la judecătoria de pace ? Dar oare pentru mia de lei pe lună, care o ia din casa comunală, plus birja care mal face minimum uite 600 lei, nu merită acest oraş sfl aibă pe primar cîte-va ore pe zi Ia dispoziţia concetăţenilor săi, dacă nu ziua întreagă, nici jumătate de zi măcar, ci să vie la cancelarie numai jumătate ceas în 24 ore şi numai după Ce ’şl mîntue de pledat toate procesele, ba de mal multe ori să nu vie zile întregi. Ca culme a incur el şi negligerel intr’un mod culpabil a intereselor oraşului şi cel doul ad-jutorl de primar, după chip şi asemănare, procedează tot ast-fel ca şi primarul, şi anume: d-1 Filipidi căutîndu-şl tot de procese şi institut, iar d-1 StoicovicI mal diplomat de cît toţi, şi a cerut concediu pe trei luni, ca să poată face scompturl incognito prin oraş, să zică că nu are nici o răspundere, să nu facă nimic, dar să încaseze la finele fie-cărel luni salarul de 500 lei. Arătîndu-vă modul cum se administrează comuna noastră de d. primar şi de cele două ad-jutoare, nu pot termina fără să atrag atenţia concetăţenilor mei că faţă cu blocarea in care ne aflăm din cauza apel, faţă cu preved rea că ea nu se va retrage de cit foarte tîrzifi, pe lîngă formarea unul comitet de orăşeni, care să stringă ajutoare, să cerem pe toate căile legale şi în mod urgent pe de o parte improvizarea unul hangar la Vadu Ungurului, unde se opreşte trenul, ca să ţie loc de gară şi strămutarea la Vadu-Bacalbaşa sah Raşcu a debarcaderului vapoarelor, pe tot timpul inundaţiei să avem cel puţin acest mijloc de comunicaţie şi transport, dacă acel cu docurile, cu vama şi cu magazinele de cereale şi de alte mărfuri ni s’a închis cu desâvîrşire, iar pe de altă parte să cerem d-lul primar sah d-lul prefect să convoace imediat pe toţi inginerii aflători în Galaţi şi la trebuinţă şi pe alţii, spre a-şl da avizul d-lor faţă cu această mare nenorocire căzută asupra oraşului, de oare-ce după oarecare convorbiri particulareavute cu cîţl-va domni ingineri, d-lor susţin că chiar astă-zl cu toată apa se poate încă construi în cite-va zile un dig zidit pe str. Ceres. eu e eheltuialâ de 15—20 de lei şi în urmă in alto 3—4 zile s’ar putea pompa toata apa din jumătatea aceasta mal populată a vâieî, ast-fel că măcar pe jumătate am putea de acum reda activitatea oraşului şi şi îa mare parte ajutor nenorociţilor inundaţi, în loc să ne mărginim a ne uita numai la cer şi a aştepta să treacă toută vara, pînă se vor-retrage apele de la sine. C. Wlrlau. Avocat Fost Primar şi Deputat OfFOBMAŢn Nou! dar al M. Sale Regelui M, S. Regele a bine-voit a adresa In ziua de 21 Iunie următoarea telegramă . Domnului primar al Galaţilor. Prin un raport amănunţit al ministrului Nostru de interne, am putut să ’Mi dau seamă de marea nenorocire ce a lovit Galaţii în urma groasnicei inunda-[iuni care a înnecat toată partea de jos a oraşului, locuită mai ales de o popula-ţiune săracă. Pînă în adîncul sufletului Meii am fost mîhnit de suferinţele şi pierderile ce bîn-tue pe unul din cele mai însemnate porturi ale regatului, care, în zilele sale de fericire, M'a primit în tot-d’a-una cu o dragoste aşa de călduroasă. Spre a se putea întîmpina cît mai grabnic cele d’întîiu trebuinţe de hrană şi de locuinţă, vă trimet lei noui 30.000, cu însărcinarea de a ’i distribui acelora din cei mat greu încercaţi. Tot-de-o-dată vă rog a exprima concetăţenilor d-voastre viua compătimire ce resimt pentru nenorocirea lor, precum şi buna încredere ce am că într’un scurt timp Galaţii se vor ridica de sub această grea lovitură. CAROL A. S. Principesa Maria a făcut a-seară o plimbare în trăsură, Însoţită de d-na Greceanu. D. G. Caulacuzino, ministrul de finanţe a plecat la Lacul-Sărat, pentru două zile. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» MASS0N FORESTIER IN ORAŞUL CRIMEI ROMAN CAPITOLUL I Un individ cam ciudat eşea in clipa acela, dintr’un hotel deochiat din Monaco. Era tlnăr la ani, dar slut! de mama focului !—cu miinele peste măsură de lungi şi cu picioarele crăcănate, clnd mergea. Individul nu prea arăta, la faţă, să fie ceva soiiî. De aceia patronul hotelului *Etoile d’Orienl» îl întrebă, tot se la Cotroeenl M. S. Regina a fost ieri dimineaţă la orele 9 jumătate la palatul de la Cotroeenl. După amiazl alît M. S. Regele cît şi M. S. Regina aQ fost la palatul de la Cotroeenl, unde a& stat două ore pe lingă Principele Ferdinand. şură, cu o traducere ln’T’prosa"romină, de d. Take Ionescu. Broşura va apare în editura^ librăriei Lemerre din Paris. I» «ta «I * * * Consiliul comunal al Capitalei este convocat pentru astă seară. La ordinea zilei, între altele este şi votarea unul ajutor In bani, care va fi depus la casa comitetului central peutru ajutorarea incendiaţilor, şi inundaţilor, în folosul victimelor ultimelor inundaţii. Simbătă după amiazl s’a ţinut un consilia de miniştri la ministerul de interne, sub preşedinţia d-lul Dim. Sturdza. Aseară, Duminică, d/Dim. Sturdza, primul ministru a fost la palatul de la Cotroeenl spre a lua informaţii despre starea Augustului bolnav. Asemenea aii fost la palalul de la Cotro-cenl şi cel-l’alţl miniştri aflaţi Îd Capitală. * ♦ * Medicii cari îngrijesc pe A. S. R. Principele Ferdinand s’afl întrunit, erl dimineaţă, în a consultţiune şi după examinarea Augustului bolnav, afl constatat că starea sa devine mal îmbucurătoare, pe zi ce merge. Iată buletinul ce aii dat pe ziua de erl i 22 Iuniii, orele 9 dimineaţa : Starea de mergere spre bine a A. S. Regale se afirmă zilnic din ce in ce mai mult. Viitorul buletin peste două zile. Dr. Buicliu, dr. Cantacuzino, dr. Kremnitz. * * * A. S. Principesa Maria s’a Întors de la Sinaia erl, Duminecă, cu un tren special, care a intrat In balta Cotroeenl la orele 12 şi 25 minute. < Alteţa Sa a fost întlmpinata la sosire de d. Dini. Sturdza, primul ministru şi de d. Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei. După cum am anunţat deja, micii Principi Carol şi Elisabeta aii fost instalaţi la castelul Foişorul, pentru timpul verel. EGOURÎ *% D. general Salmen, comandantul bri gadel de cavalerie din Iaşi, a sosit în Capitală In afaceri de serviciu. **» D-nil Ion Brătianu şi Al Djuvara, miniştri, cari aii petrecut ziua de erl la Florica, s’aâ Întors In Capitală. *% D. Ion Kaleuderu, administratorul domeniului Coroanei, va asistat In zilele de 24 şi 25 Iunie la examenele de la institutul Oteteleşanu, de la Măgurele. DIVERSE 0 companie olandeză a propus guvernului ca, pe preţul de 250000, lei să refacă la Galaţi digul cel mare in aşa condiţiuni ca să ferească pe viitor oraşul de inundatiuni şi tot în socoteala sumei acesteia, să pompeze în cîte-va zile apa ce va rămtne între dig şi oraş. Priminduse această propunere, partea inundată a oraşului va putea fi scoasă din apă in cîte-va zile şi Galaţii vor putea să-şi recapete activitatea comercială înainte de epoca, tind productele nouii recolte vor putea sosi în porturile noastre. 0 comisie de ingineri s’a rostit în mod favorabil asupra acestei propuneri. Azi trebuie să se pronunţe şi guvernul asupra acestei cestiunl. In ziua de 21 Iunie M. Sa Regele, _________________ Însoţit de adjutantul de servicio, a mers I dintre cari una la cap şi alta în partea la şcoala de artilerie şi genia, unde a a pieptului i-ao făcut răni destul de gr , T I l n alt consumator din clrciumfi, Coc asistat la examene. Consiliul general al judeţului Ialomiţa a fost disolvat. Viitoarele alegeri vor avea loc: Colegiul I la 25 Iulie, « II € 27 « € III € 29 « Alegerea delegaţilor pentru colegiul al III se va face Ia 2 Iulie. Lumea nouă, care pierde totdeauna prilejul de a tăcea, critică atitudinea Epocei Ui nenorocirea de la Galaţi, afirmlnd că ziarul nostru se mărgineşte numai a plînge cu vorbe mari pe victime, fără a indica vre-o soluţiune. — «Ce se vor face cele 20000 de trupuri»? întreabă organul socialist. Unde se vor adăposti ? . întrebările aceste, Lumea Nouă ar trebui să le facă guvernului, nu nouă. Simbătă seara dl. dr. Felix, şeful serviciului sanitar superior, împreună cu d. Mi-ronescu, membru în consiliul tecknic superior de pe Ungă ministerul de lucrări publice, afl plecat la Focşani. Duminică aceşti domni împreună cu d. Săveanu, primarul, s’afl Întrunit la ospelul comunal şi afl luat In desbatere cestiunea conductelor de apă. Academia Romină a însărcinat pe d. Alex. Filipide, profesor la facultatea de litere din laşi ca să sflrşească uriaşa lucrare Magnuin Etimologicum, începută de d. B. P. HăjdăO. D. Filipide şi-a luat de colaboratori pe d-nil Gr. Creţu şi Iarnik. Conflictul ce am spus că s’a ivit Intre d. Christa, prefectul de Vlaşca şi colonelul larca, comandantul garnizonel din Giurgifl, suntem informaţi că a luat naştere de la garda penitenciarului central din localitate, care nu ar fi voit a da ascultare ordinelor direcţiunel acelui penintenciar, pretinzînd că direcţiunea penitenciarului trebue să asculte de oficerul comandant al gardel. De aci conflictul, care este mal mult de atribuţiunl, prefectul pretinzînd că garda trebue să asculte de ordinele direcţiunel peninteuciarulul. DINCAP1TALA O denunţare.—Ni ■) denunţă că un cir-ciumar de la oborul de vite, din Capitală, anume Anghel Guţulescu, a bătut pe băiatul pe care II are In prăvălia sa, şi pe urmă a luat un toporaş cu care lovindu-1, i-a spart capul. Băiatul, in vîrstă de 14 ani, a fost transportat la spitalul Colentina, iar comisarul Marinescu de la secţia re-pectivă bea aldăraaş incirciuma lui Guţulescu, in loc sâ’şl facă datoria. Atragem atenţia parchetul uT. ■Din dramele mizeriei.— Aseară s’a găsit pe şoseaua Ştefan cel Mare, pe o bancă din faţa caselor cu Nr. 136, individul Constantin Cioacă, bătrin in virstă de 70 de ani, care istovit de osteneală şi nemlncat de mal multe zile, aşezlndu-se ca să se odihnească pe acea bancă, a Încetat din viaţă. Din cercetările făcute de comis irul secţiunel respective se constată că nenorocitul fost măcelar şi, in timpii din urmă lipsit cu totul de mijloace, trăia din cerşetorie. Cadavrul Iul Cioacă ’a fost transportat din ordinul parchetului, la Morga oraşului. Mori din beţie. — Femeia Anica Horea din strada Viorele 2. s’a prezentat azi dimineaţă la poliţie pentru a decl»ra că aseară pe la orele 5, amantul săfl Şandor Gro:t inlor-clndu-se acasă intr’o complectă stare de beţie, a căzut de odată jos tncetind subit din viaţă. Sa deschis o anchetă. Bătae cn rănire- — O dramă slngeroasă s’a petrecut astă-noapte lntr’o circiumă din strada BuzeştI. După ce aii băut toată noaptea, italianul Cortini Victor împreună cu individul Croitoru Dumitru, pe la orele 3 din spre ziuă fiind în-tr’o complectă stare de beţie, s’ail apucat la ceartă. Mal dlrj la beţie, italianul furios scoate imediat cuţitul din buzunar şi se repede asupra adversarului sSO dindu-I mal multe lovituri stingă grave. Constantin Marin, văzind acest scandal care putea să aibă urmări funeste, a sărit în ajutorul rănitului, dar şi pe acesta beligerantul italian l’a aranjat pe dată, administrindu-I o puternică lovitură in cap cu o sticlă ce era pe masă. Cu capul spart şi plin de singe, nenorocitul a căzut în nesimţire pe sclndurl. Poliţia fiind avizată, comisarul secţiunel respective a venit Ia faţa loculuI.de unde cu multă greutate a putut astîmpăra pe italianul furios şi a-1 aresta. Cel doul răniţi, a căror stare este gravă, aii fost transportaţi de urgenţă la spitalul Filantropia, iar criminalul a fost condus la arestul secţiunel 20. DINJţAIU Trăsnite.—Ni se comunică din Tlrgovişte că săptâmîna trecută. în timpul unei furtuni teribile, femeea MariaţCirsteu din comuna Cobia, fiind surprinsa la cimp, a fost trăsnită şi ucisă pe loc. ,% De asemenea in comuna ComoştenI din judeţul Dolj, fata Maria Zdrancă, In virstă de 17 ani, a fost lovită de trăsnet la locul numit Ftntîna Veli. Moartea a fost instantanee. Tilhărie.- 0 bandă de ţigani din comuna Ceratu, Dolj, ati spart In noaptea de 15 curent, prăvălia comerciantului Mihail Ionescu din acea comună, furindu-i 400 de lei din tejgheaua pră-văliel şi mat multe mărfuri. Hoţii ati fost prinşi şi Înaintaţi parchetului local împreună eu actele dresate. Incendiu.—Iu seara de 20 curent, pe la orele 8 şi jumătate, un incenditi violent s’a declarat la cazarma sergenţilor de oraş din Brăila, proprietatoa d-lul Al. Cociaş, situată pe strada Ştefan cel mare 206. Ajutate de un vtnt puternic, flăcările ati distrus grajdul sergenţilor şi o altă clădire din curte in care era instalată şcoala. Cu toate ajutoarele date în grabă focul s’a întins cu mare repeziciune şi asupra clădirilor vecine, dintre cari, proprietatea d-lul Axente Pandrea, unde flăcările ati consumai un grajd şi aproape Întreg acoperişul caselor principale. Focul a fost localizat pe la orele 12 din noapte. , Ambele imobile eraţi asigurate ; primul la societatea «Dacia Romania» pentru sunaa de 23.500 lei şi acel al d-lul Pandrea Ia societatea «Naţionala» pentru suma de 22.000 lei. Pagubele cauzate de incenditi sunt evaluate la suma de 25.000 lei. cesta Îşi şi părăseşte soţia pentru a trăi In con-cubinagiu cu amanta sa. Mal tirziO însă Emil voi să reguleze situaţi-unea şi după cum nu-I plăcea bigamia, intentă acţiune de divorţ. Soţia sa insă nu se invoi cu poftele bărbatului, se opuse din toate puterile ca divorţul să se pronunţe şi fără voia Iul Emil, rămase iarăşi bine şi legalmente căsătorit. El iubea insă la nebunie pe Leontina şi nu se putea gindi măcar ca să o părăsească ; pe de altă parte nici viaţa aşa neregulată nu o putea suporta. Se decise să se omoare. Acum 15 zile îşi trase un foc de revolver in regiunea inimel, dar glonţul deviind, rana făcută fu foarte uşoară şi Emil după două zile fu restabilit Leontina aflind de această rezoluţiune a lui, ii zise : — De vreme ce voeşll să mori, de ce n’am muri Imnreună ! El realizară proectul lor. Duminica trecută. După un suprem adio, cel doul amanţi se legară unul de altul cu o fringhie lungă care le uneaţi ralinele şi picioarele şi cari apoi era de trei ori înfăşurată In jurul corpurilor lor. Ast-fel legaţi, el se asvirlirâ in Sena şi îşi deterâ sfirşitul intr’o ultimă îmbrăţişare. MercurI pe la orele 11 din zi, trecătorii după cheu. ÎI văzură plutind pe sub podul Tournelle. In grabă el anunţară poliţia şi cu o barcă mică marinarii scoaseră din apă pachetul omenesc. Comisarul de poliţie, constată ambele decese. Diverse hîrtil ce s’afl găsit asupra celor doul amorezaţi ajutară pe magistrat in stabilirea iden-tităţel lor. Cadavrul lui Emil şi al Leontinel ati fost trimese de comisar la morga oraşului; cel doul | Îndrăgostiţi vor fi îngropaţi in acelaş mormint, unul lingă altul. Cu adîncă întristare înregistrăm ştirea despre încetarea din viaţă a amicului nostru Ion Ciuflea. Cost procuror general, fost secretar general la ministerul de interne, fost senator şi deputat, Ioan Ciuflea a ocupat toate aceste demnităţi cu o deosebită distincţiune. Membru devotat şi neclintit al partidului conservator, Ciuflea a fost un model de corectitudine şi de fidelitate în politică. De aceea toţi membri partidului conservator plîng pe amicul lor, pe care prematur moartea !l’a răpit. L’Independance roumaine de erl publică o prea frumoasă producte poetică a d-lul Jules Brun: Odă la Alexandru Lahovari. Această poemă, al cărei text publicat în Independenta va suferi oare-care mo- Lcl» de copac. •— Lucrătorul Gheorghe Stancu, de fel din comuna PoenarI, judeţul Muscel, pe cind se afla zilele trecute lu pădurea muntelui Lalu Mare, tăind lemne, un copac gros în cădere l’a prins sub el, striviudu-I cu desăvtrşire capul şi ucizîndu-1 pe loc. Parchetul a fost avizat şi iu urma cercetărilor făcute a autorizat lnmormintarea cadavrului. DIN STREINATATE ULTIME 1NF0RMATIUM! De trei zile, convalescenţa A. S. R Principelui Ferdinand a făcut progrese a-tît de mari în cît MM. LL. Regele şi Regina aâ hotărît să plece mîine, Marţi dimineaţă la 8 ore la Sinaia, unde vor lua reşedinţa de vară. G probabil că MM. LL. vor pleoa peste o lună la Ragaz spre a face cura obicinuită. * * * Joi sad Vinerea viitoare, A. S. R. Prin-oipele Ferdinand va fi transportat la Sinaia. Astă-zi, în fine, se poate afirma că orl-ce temere de complicaţinne este înlăturată. Forţele revin şi cresc în fie-care zi în mod sensibil. Astăzi mat cu seamă s’a oonstatat nn progres aproape neaşteptat. Am vorbit, în numărul nostru de la 15 Iunie, de pre propunerea sinodului ortodox din Sibiu, făcută sinodului bisericei noastre, de a se revizui şi retipări cărţile bisericeşti cu litere latine. Am arătat atunci că ministrul cultelor din Romînia, d. S. Haret, a declinat propunerea, accentuînd că o eventuală înţelegere a metropoliei romîne din Bucureşti, cu delegajii bisericei ortodoxe din Ardeal, ar însemna «intervenţiune in afară de tară*. Telegraful Romîn din Sibiu, relevind declaraţiile d-lui Haret, spune că nu împărtăşeşte «aceste înguste vederi ale d-lul ministru de culte din Romlnia» şi încheie cu următoarele cuvinte: «Guvernului din Romlnia trebue să’l facem rugarea, că dacă în afacerile noastre bisericeşti nu ne poale ajuta, cel puţin să nu ne creeze el greutăţi». D. Ioan Tanoviceanu, profesor de drept şi procedură penală la facultatea de drept din Iaşi, a cerut permutarea sa la catedra similară a facultâţel din Bucureşti. Aceasta este a doua cerere a d-lul Tanoviceanu. Tribuna Poporului din Arad aduce ştirea că patriachul Braneoviel, şeful bisericei slrbeştl, diu Carlovitz, se va retrage în curlud din Înaltele sale demnităţi, diu cauza situaţiei grele ce i-a creat miuistrul ungur Bânffy. Din sorginte demnă de toată încrederea aflăm, că—în locul regretatului Principe Dimitrie Ghica, va fi numit efor al spi-tatelor civile d. Jean Leca, actual prefect de Bacău. Succesorul d lui Leca la isprăvnicie va fi, în acest caz, d. Nicolae Costin Roseti, omul de încredere al d-lui Gogu Cantacuzino. Aceste numiri vor fi făcute chiar înainte de vacanţe. Cununia se va celebra la finele lunel viitoare Iulie. D. Emil Costinescu, care a stat două zile în laşi, spre a lua parte la licitaţia pădurei Tîrnauca, a declarat în-tr’un cerc intim, că cu începere de la 1 Octombrie va demisiona din diredo-ratorul BAncei Naţionale şi se va ocupa cu organizarea Băncei industriale. Dsa speră ca această bancă să poată începe a funcţiona in Bucureşti in Noembrie viitor. Această bancă posedă un capital de 12 milioane, şi numără printre principalii săi comandatarl, casele Bleichrcp, der şi Disconto gesellschaft din Berlin. M. S. Regele a numit cavaleri al ordinului • Coroana Rominiei pe domnii Bălaitaru, şeful comptabilităţeî direcţiunel generale a penitenciarelor, Teodo-rescu, şef de biurou, în aceiaşi direcţiune şi pe d. Dornescu, directorul a-restuluî Văcăreşti. Din Craiova ni se scrie că d. colonel Obedeanu a intentat proces Statului pentru înstrăinarea de la destinaţie a nouă moşii de peste Olt, donate de strămoşul sătt, marele paharnic Constantin Obedeanu, In 1732, bisericei şi şcoaleî Obedeanu din acel oraş. Se ştie că o interpelare, în această privinţă, a fost făcută în Senat, de însuşi d. colonel Obedeanu, care a arătat în ce scop aO fost lăsate aceste moşii. Procesul va veni înaintea tribunululul în Octombre viitor. Galaţii anunţă că d. Lascar Catargi, venerabilul şef al partidului conservator, a trimis primăriei din Galaţi 500 lei, pentru a fi distribuiţi victimelor catastrofei. De asemenea d. N. Gr. Filipescu, care a fost la Galaţi, a subscris pe lista încredinţată de comună d-lul P. RadovicI, suma de Iei 300 pentru acelaş scop. Credem a şti că guvernul are inten-ţiunea de a modifica legea repausului duminical. Pentru a nu mal inrăi insă relaţiu-nile cu grupul aurelianist, care ţine grozav Ia această operă a sa, guvernul nu se va ocupa de modificările ce are a face legeî de cit cu puţin înainte de deschiderea Corpurilor legiuitoare. Se zice că latifundiul d-lui Anastase Stolojan ar fi fost scos în vînzare, in urma unei aspre observaţiuni o unuia dintre membrii consiliului de administraţie al creditului rural. Dacă chiar s'ar confirma această ştire, totuşi n’am socoti-o de cît ca o simplă farsă colectivistă, praf în ochii naivilor. Se ştie, că o comisiune a elaborat un regulament la legea repausului duminical, că acest regulament a fost terminat şi supus aprobărel ministrului agriculturel, comerţului şi domeniilor. Astă-zl aflăm că d. Stolojan ezitează de a publica acel regulament, de teama de a nn înăspri relaţiunile cu grupul Aurelianist, căci prin acel regulament s’afl introdus cîte-va excepţiunl la legea d-lul Aure-lian, sub cuvîntul de explicaţiunî la legea repausului duminical. Grupul aurelianist face mare caz de aceste modificări aduse marii reforme a şefului săfl. Din cauza sărbătorii de mîine, Haşterea Sf. Ioan Botezător ol, ziarul nostru va apare Miercuri dimineaţă. Planul oraşului Galaţi, care era să se dea în Epoca de azi, tl vom da In numărul viitor, din cauză că clişeul n’a putut fi gata la timp. Hambourg, 22„Iunie. _ Se anunţă din Berlin «Corespondentului de Hamburg», că baronul Marschall ru- Sase pe împărat, astă toamnă, să-l descarce e postul săfl. Berlin, 22 Iunie. Se anunţă din Constantinopol, că ambasadorii afl insistat erl pe lingă Poartă peutru terminarea lucrărilor preliminare ale delegaţilor militari In privinţa delimitării graniţei şi i-att atras atenţia asupra lntlr-zterilor ce suferă negociările. Acest demers s’a făcut verbal; ambasadorii ah mal lăsat şi un memoriu scris. Consiliul de miniştri se va Întruni azi pentru a se ocupa de această cestiune. Viitoarea conferinţă pentru negociările în privinţa păcii va avea loc probabil Luni safl Marţi. , Auch, 22 Iunie. 4 Pagubele causate de inundaţie sunt enorme. Numeroase ease s’afl surpat. 14 cadavre s’ati scos din apă. ■„! Paris, 22 Iunie. Se anunţă din Constautinopol Agenţiei Havas că o iradea s’ar fi comunicat patri-arcbulul grec peDtru a-1 Invita să numească un mitropolit grec la Larisa. Berna, 22 Iunie. Agetifia telegrafică elveţiană asigură că d. Numa Droz u’a refuzat postul de guvernator al Cretei, dar şl a reservat răspunsul definitiv plnă In momentul clud puterile se vor fi înţeles asupra numeroaselor puncte ce sunt încă lu discuţie. Toată lumea crede că Turcia nu ar voi să evacueze Tesalia de cît după regularea indemnităfei de răsboiu. Consiliul de miniştri ar fi de această părere şi insistă pe lîngă puteri pentru a obţine autorizaţia de a ocupa linia Peneului. Ambasadorii se opun acestei preteu-ţiuni. Belgrad, 22 Iunie. Alegerile s’afl făcut peste tot lu ordine şi linişte. Cea mal mare parte a districtelor rurale afl ales candidaţi radicall moderaţl. Resul-ţaţele alegerilor din oraşe nu se cunosc. La Belgrad, succesul radicalilor este asigurat. Petersburg, 22 Iunie. Regele Siamulul şi prinţii siamoezl afl sosit la Peterhoff. Afl fost primiţi la gara de Ţarul şi marii duci. Washington, 22 Iunie. Senatul a terminat discuţia proiectului taxelor vamale şi a respins un paragraf adoptat de Camera reprezentanţilor ziclnd că legea trebue să aibă un efect retroactiv. Athena, 22 Iunie. D. Egerton, ministrul Engliterel, a făcut o vizită d-lul Delyannis, care i-a declarat că Grecia nu ar putea nici o dată să primească controlul internaţional al finanţelor sale, precum o sfâtuesc cîte-va puteri, ca trebuind să grăbească încheierea păcii şi evacuarea Tesaliel. Ştirile din Constantinopol cari constată încetineala negociărilor, contribue să formeze un curent destul de pesimist în opinia publică. Numai ziarele delianiste declară că acest pesimism este nejustificat şi că puterile vor ajunge repede să obţie o învoială echitabilă. Canea, 22 Iunie. Caimacanul din Sitia a acuzat pe comandantul francez că împiedică vama turcească de a percepe taxa asupra mărfurilor aduse în oraş de creştini. Faptul este exod; dar mărfurile in chestiune fiind destinate trupelor, amiralii au aprobat conduita comandantului francez şi au decis ca toate obiectele de con8umaţiune destinate trupelor trebue să fie scutite de or-ce taxă. Roma, 22 Iunie. Ziarul Capitala asigură că Prinţul şi Principesa Bulgariei vor sosi Joi la Roma şi vor fi oaspeţii Quirinalulul. Cele-l’alte ziare anunţă sosirea lor pe Vineri. D. Depriani a fost ales deputat la Forli, fără competitor. Ambasadorul Rusiei a tost însărcinat să prezinte guvernului italian coudoleauţele Rusiei cu ocazia accidentului ivit pe bordul vaporului Baussan. SPECTACOLE Depeşile de erT Serviciul „Agenţiei Boniîne** Din dragoste.—Emil J... în virstă de 35 de ani, Însurat de ciţl-va ani, se îndrăgostise tn timpul din urmă de o tînără cusătoreasă ... ««. _________________ . d-ra Leontina L... care răspunztnd la protes- dificare şi vafiîn curînd publicată în bro- • taţiunile din dragoste ale adoratorului săfl, a Z Ziarele franceze publică ştirea, că principesa Cantacuzino s'a logodit cu marele artist trances, Puvis de Cbavannes. Principesa Cantacuzino este romlncă de origină. Muma sa a fost o doamnă Sturdza, —ea Însăşi fiind văduva principelui Alexandru Cantacuzino, vărul săfl, mort acum clţl-va ani la Atena. Colonia, 21 Iunie. Se anunţă diu Constantinopol «Gazetei de Colonia» că Sultanul a exprimat condolean-ţele sale ambasadorului german cu ocazia accidentului vaporului «Reinbeck», şi a ordonat ministrului marinei să facă tot ce II este cu putinţă pentru a ajuta la scăparea acestei corăbii. Coutantinopol, 21 Iunie. O iradea ordonă reconstruirea a patru cuirasate în şantierele germane din Schi-chan. Proiectele privitoare ia încrucişătoare şi torpiloare nu s'afl terminat încă. Depeşile de azi Serviciul „Agenţiei Romîne“ Constantinopol, 22 Iunie. Se coufirmă că d. de Nelidow va fi transferat la Roma. La Djeddah ciuma descreşte, totuşi s’afl declarat caşuri sporadice printre pelerini. S’a suspendat întoarcerea pelerinilor prin marea Roşie. Bulgaria a ordonat o vizită medicală ce lor 49 pelerini bosniaci cari se întorc la vetrele lor. Grădina Hngo.—Marţi 24 Iunie şi In zilele următoare, debutul Intregel trupe noul. Program de Iulie: H. Sisters Ellington, quarlet internaţional de chit şi dan- â trausforraation; Joseph Model, comic de Salon din Elablisse-ment Ro»acher din Viena; M-me Viotoria Modol, fenomenala jonglesă şi dansatoare ; I. Alba h, rrgisor si comic caracteristic: M-elle Hellmann, subretă de g6nre; M-elle Hanzi Kosee, cinlăreaţă excentrică. Debutul t turor celor l’alţl artişti angajaţi. Preţuri obişnuite. începutul la 9 ore seara. t Hariclia Vlădoianu Incetlud din viaţă la 22 corent in etate de 71 ani Surorile, nepoţii, nepoatele şi cumnatele, afl durerea a face cunoscut această pierdere, rugind toate rudele şi toţi cunoscuţii să bine-voiaseă a lua parte la serviciul lunebru ce se va oficia tn casa defunctei, strada Lu-ininel No. 2t. In ziua de 24 Iunie, orele 2 p. in. Cortegiul mortuar va porni apoi la mouastirea Samurcăşeştl (Cioroglrla), unde se va face lnmormintarea. Bucureşti, Iunie 1887. Dr. 1¥. Thomescu Profesor de boale de copil Medic primar la Spitalul de copil Strada Italiană, IO. Con8ultatiuni dela 12—2 şi dela 6—7. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 70 PENTRU MOŞTENIRE PARTEA A DOUA CAPITOLUL XIII Zamfir Porescu se stabilise In vila Iul de la şosea. Starea sănătăţii sale continua să fie primejdioasă. El nu avea pe Ungă sine de cit pe Adriana, care 11 îngrijea cu cea mal mare dragoste. Din cînd In clnd Teofil venea să vază şi să comunice Adrianei mersul procesului. Intr’o zi, pe cînd el se întorcea în strada Zorilor se miră cînd ca nici odată văzu că Irena lipseşte d’acasă. Intreblnd pe bătrînul Paraschiv, care de cîte-va zile stătea acolo, acesta II spuse că d-sa a plecat cu clte-va minute mal înainte în nişte împrejurări foarte ciudate. Un comisioner îl adusese o scrisoare, la care trebuea dat răspuns, Irena era atunci în grădină. Clnd deschise scrisoarea, începu s’o citească, de odată se făcuse galbenă ca ceara şi căzu pe bancă. Cîte va clipe nu zise nimic, apoi se duse la comisioner şi-l spuse eâte-va cuvinte. In urmă a trimes să’l aducă o trăsură şi a plecat. — Şi, tu n’al luat o trăsură să vezi unde se duce? zise Teofil tremurînd. — Cum ? Să spionez pe coconiţa ? Asta n’aş face-o ! răspunse bătrînul servitor, pri-vindu-1 mirat. — Aşa e! Am vorbit prosteşte! Dar nu ştii încotro s’o li dus ea ? — Ba da ! Birjarului i-a zis să o ducă îu strada Griviţil la Cofetăria Rădulescu. — Bine! Dă fuga şi mi-adu şi mie o trăsură! zise Teofil cu nerăbdare! Peste un sfert de ceas, el intră In cofetăria Rădulescu. Se uită în dreapta în stingă : nimic ! Chemă un băiat, îl întrebă de o doamnă aşa, ş’aşa, dar băiatul nu putu să dea nici o lămurire. Un altul insă, care stetea aproape şi asculta spuse că cu putină vreme mal nainte, un domn stătuse la o masă şi luase o îngheţală, tot ilitîndu-se mereîi spre uşă. La o vreme se sculase repede şi eşise înaintea unei doamne îmbrăcată aşa cum spunea Teofil. încotro aă luat-o însă nu ştia. Se urcase într’o trăsură, şi apucase spre gară. Teofil, desperat, muncit de gelosie, plecă spre gară. In dreptul otelului Moldavia însă, văzu o trăsură goală aşteptîud. Intrîud într’o cafenea de peste drum, el trimise un chelner, dîndu-I un bun bacşiş, să întrebe pe birjar dacă n’a venit cu un domn şi o doamnă, ale căror semnalamente le dete. Birjarul întîiă se codea, dar văzînd o piesă de cinci franci pe care băiatul i-o dete, din partea lui Zorescu, spuse că In adevăr, a venit acum clte-va minute, cu o pereche întocmai aşa cu acea de care era vorba. Că pe cocoauă o luase din strada Zorilor, că s’aă oprit la cofetărie şi că a plecat încă cu un domn, dar foarte necăjită, răspunzlnd mered restit. Teofil făcea spume de gelozie, ori cit căuta el să-şi dea seamă de nebunia acestui sentiment. Totuşi nu se glndi să se urce la otel. Aşfeptă. In vremea asta, să vedem ce se petrecea în camera cu numărul 33 a otelului Moldavia. Clnd Irena intră în cofetărie, un om elegant îmbrăcat, în vlrstă de vr’o 40 ani, II eşi înainte, după cum mal spuserâm. — Fără îndoială că cititorii noştri au ghicit cine era personajul acesta. Totuşi, nici Păsărică, nici chelnerii de la Vila regală, nici femeea din Fîntînele nu l-ar fi putut recunoaşte, allt de schimbat era. — Iml pare bine, zise el, că te-al grăbit să vil! Crez că mă cunoşti. Nu-i aşa ? — Din nefericire da ! — Asta s’o lăsăm la o parte. Sunt încă bărbatul d tale... Dar ca să putem vorbi mal intim, să mergem la un otel. — La otel? Nu! — Fii sigură că n’o să suferi nimic. Vreaă să ’ţl propun ceva. Merseră la otel Moldavia. Aci Bogdaniev începu să-I spue că speră să facă o combiuajie din care să se îmbogăţească. De şi trece drept mort, el ar putea să ’şl reguleze starea civilă. EI a fugit din Bulgaria pentru un faliment fraudulos şi, pentru asemenoa lucruri, nu poate fi extrădat. Spre a ’şl săvlrşi planul trebue să-I dea ea ajutor. — La ce nelegiuiri vrei să mă împingi ? întrebă Irena. — Nu fii atlt de grăbită! Mal întîl la nici o nelegiuire. N’am bani. — A ! bani vrei ? — Da! Bani mulţi!... mulţi... Pe urmă să mergi cu mine în străinătate vr’o două luni. — Asta nici o dată. Mal bine moartă, ’Ţl dau tot ce am, dar nu pot să ştab cu omul care ’ml inspiră cea mal grozavă sclrbă. — Vel face, totuşi şi aceasta! — Nici o dată. — Vel face sad...am eă ac de cojultău! — Fă ce vrei!... Teofil care aştepta jos, începuse să-şi piardă răbdarea. Iu sflrşit o văzu eşind, urcîndu se în trăsură şi pornind. El mal aşteptă să vază cine să mal dă jos, dar nevăzînd pe nimeni, luă o trăsură şi-I porunci birjarului să urmărească trăsura cea-laltă. In strada Episcopiei, trăsura Irenel se opri. Teofil văzu pe iubita sa dindu-se jos şi apucînd spre strada Clemenţei. Spuuînd birjarului să mîie pînă o va a- junge, el o văzu palidă şi cu ochii roşii. Ajunglnd lingă ea, se dete jos. Ea scoase un mic tipăt şi aproape ÎI căzu In braţe. Se urcară apoi amîndoul în trăsură. — Unde al fost? Ce-al făcut la otelul Moldavia ? Întrebă Teofil cu glas sugrumat — Oh! ştii, atunci? M’al văzut! Ce nenorocită sunt!... ’Ţl voia spune... tot ! răspunse ea şi o înecă pllusul. Apoi urmă. — Omul, care m’a chemat, este cel ce m’a nenorocit. E blestemul med!... Bogdaniev, pe caro îl credeam mort! Zorescu rămase ca trăznit în colţul tr&-surel sale. (Va urma) Băile OÂMPINA Bine instalate cu un otel şi restaurant confortabil sunt deschise şi puse la dis-posiţia onor. public, cu preţuri foarte moderate. Musica Reg. 4 de roşiori este angagiată şi va cînta tot timpul stagiunel. ’ Pe lingă o bună îngrijire, pe care pacienţii sunt siguri de a o găsi, apoi aerul şi apele bine cunoscute ale acestei staţiuni constitue un factor puternic care le poate asigura vindecare la boalele de care sufer. AVIS IMPORTANT Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mutat fabricele mele de: Umbrele, Corsete şi Cravate itOBSOW Banislcf/ SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE Preţuri eorente tiuită cerere grafia «şi franco de 6, 8, IO şi 12 cai putere. premiate cu cea mat iualtă distiueţiune, adică eu unica W mare medalie de a (La concursul de Treerătorî de la Herăstrăă Ia 1891) Aceste Maşine îndeplinind toate cerinţele agriculturel din ţară, o asemenea garnitură, adică: L< s’a cumpărat de onor. minister de Agricultură pentru şcoala centrală de Agricultură 1>E OŢEL, PEKFECŢIOXATE Pluguri cu 2, 8, şi 4 brăzdare, tot-d’a-una 404) —500 plug le Porumb. — Pluguri Normale r< Semănători, Triori | Curele de i I înfurii lori, Greble de i't} n Pietre de m < Haloxe de Porumb » .. . Muşine de tăiai pite şi l'thi J |>« IMIMtaiUCI Hăriţi, Cultivatori, Tărătucl Instalaţiuni de mo CU APARAT DE LEGAT SNOPI Şl cu TĂIŞUL LA DH Cea mai simplă, uşoară şi solidă, coustrult» cu to t tihna perfecţiune, Model 181 DIN RENUMITA FAURII A JOHNSTON HARVESTER C0^, Batav funcţionare ş| material solid ^ DC Garauţie pentru buna BUCUREŞTI !el 3. - BUCUREŞTI