SERIA JX—ANUL m, No. 487.
NUMĂRUL 10 BANI
ABOViUEITEIE
facepla 1 gil5 alelle-cârelluni şi seplătese tot-d’a-una înainte
- "Wowrej# la Casa Administraţiei itAT. 8treinătaU prin mandate poştale
Saee lnn"	% ,eI: ta 8treinâtate W lei
x88® Iun, ... 15 » >	,	25 »
Trei luni . . . 8 » >	»	13 ,
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELENU SE ÎNAPOIAZĂ
redacţia
8 - STRADA CLEMENŢEI - No. S
Ediţia a treia
DUMINICA, 22 IUNIE 189Î
EPOCA
NUMARUIMO BANI
ANVNCirBILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai le. Administraţie
In streinătate, direct la administrare şi la toate oficiile de publicitate
AnuncinrI la	pag.	IV..0.30	b. lini*
»	*	»	III...2.—	lei	»
»	*	»	II......8.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rlndul
Da număr vechii SO ban!
ADMINISTRAŢIA
S	- STRADA CLEMENŢEI - No. S
ADMINISTRAŢIE CRIMINALA
99
Voinţa“ vorbeşte
_ Şederea lui Sturdza la guvern, impune gazetelor colectiviste o grea şi delicata sarcină. Redactorii acelor fol sunt nevoiţi să se iniţieze în secretele casuisticel, să înveţe a face distincţii subtile şi să se păţi unda, scriind, de sistemul jesuitic al reservel mentale. Numai uzînd de aceste procedeurl cari odată — este mult de atunci — eraQ în o-11 oare, foile colectiviste pot întreprinde apărarea prostiilor şi violenţelor lui Sturdza.
Afacerea Smyrni este—pînă în momentul când scrim—ultima dovada.
De ce acuzam noi pe Sturdza în această afacere ?
I’l acuzăm că nesocotind valoarea actelor şi avizărilor consulilor noştri din Orient, ministrul de externe a ordonat căpitanului portului Galaţi şi comandantului flotilei să oprească debarcarea unor indivizi, cari aveaţi paşapoartele în regula, făcîndu-ne ast-fel de rîs în toate escalele Levantului.
11 învinuiani de faptul că a 0-prit în mod brutal un vapor bătîud
pavilion rom!uoo« ocx utt Ax v u v
peraţil comerciale în primul nostru port.
11 mal denunţam ţârei, că conform ordinelor lui, autorităţile din Galaţi au silit vaporul Smyrni ca să plece imediat înapoi, fără să i se permită măcar a se aproviziona, escortat lot timpul de un torpilor.
Ce răspunde «Voinţa» la toate acestea ?
Foaea colectivistă răspunde că acel 184 indivizi de pe vaporul Smyrni, greci şi armeni, eraQ vagabonzi periculoşi societăţei şi Regatului !!
Bine. Dar nu răspunde dacă acel vagabonzi periculoşi aveaQ saQ nu paşapoarte vizate în regulă de consulii noştri. Acest lucru era în discuţie.
«Voinţa» mal răspunde că vaporul Smyrni a debarcat la Tulcea, 50 de colete, deci a făcut operaţii comerciale. Dar nu răspunde categoric şi direct dacă la Galaţi i s’a dat voe să debarce vre-un colet. Căci noi n’ain vorbit de Tulcea, ci de Galaţi. Asupra acestui punct am fi dorit să ne răspundă «Voinţa».
Căci, înţelege ori cine, că operaţiile comerciale ale vapoarelor cari intră în apele Dunărei, nu se fac în principal cu Tulcea, ci cu Galaţi şi Brăila. Prin urmare nu înseamnă că un vapor cu destina ţie pentru Galaţi, şi-a îndeplinit scopul voiagiulul său, dacă ii dai voe că să debarce cîte-va colete la Tulcea, şi îl opreşti a aborda cheul Galaţilor saQ al Brăilei.
Asupra acestui punct «Voinţa», este foarte laconică şi se pune sub protecţia informaţiilor căpitanului portului Galaţilor. Ea se mulţumeşte a reproduce o comunicare făcută ministrului de externe din partea acelui căpitan, comunicare care este o cap d’operă de machiavelism copilăresc. «Vaporul Smyrni — pretinde «Voinţa» că ar li scris căpitanul portului — «după descărcarea «întregului carie,aplecat\din port»!!
<A plecat din port» este adorabil !
«Voinţa» omite a spune nujna un lucru. Dacă Smyrni a pleca de voe saQ de nevoe. Un simplu detalia.
«Voinţa» mal are încă una foarte bună.
Neputînd nega faptul că Smyrni a fost condus de dinapoi de un torpilor, pentru a dovedi totuşi că vaporul în chestie a plecat de bună voe şi chiar cu plăcere, recurge la mărturisirea oficială a comandantului flotilei, care «afirmă că nu s’a «uzat de forţa contra vasului Smyrni «şi că a fost numai sub paza continuă».
Aceasta înseamnă la colectivişti că vaporul a plecat de bună voe şi că a navigat liber!...
Iată în ce hal aQ ajuns bietele gazete colectiviste! Iată la ce distincţii proaste, stupide, sunt nevoite să recurgă pentru a putea bolbo-răsi măcar cîte-va cuvinte de apărare a actelor lui Sturdza.
Rămîne afirmarea căpitanului de port cum că Smyrni a descărcat a Galaţi întregul carie.
Va conveni şi «Voinţa» că numai afirmarea căpitanului e cel pu-;in insuficienta.
Tot ce am spus, aşa dar, noi, ot ce am aruncat în sarcina igno-jilulul, rămîne în picioare şi necombătut!
ADMlNIirnnTii. uuilllinHLH
Toate amănuntele ce ni se comunică asupra dezastrului de la Galaţi nu fac decît să confirme că administraţinnea, fie din nevrednicie, fi* din neîngrijire, a avut o purtare criminală.
Dacă în locul nevrîstaiculuî din capul ministerului de lucrări publice, în locul ministrului de interne, în locul prefectului de Covurluî şi al primarului din Galaţi ar fi fost oameni întregi, catastrofa se putea înlătura, safl măcar se puteafl reduce enorm consecinţele inundării.
Pînă cînd vom putea să apreciem enormitatea crimei săvîrşite de adm in ist raţiune, iată ce gîn-desc localnicii în această privinţă: Responsabilitatea ce incnmbă asupra guvernului şi în special asupra administraţiunel noastre — zice ziarul „Galaţii" — este atît de mare, în cit ar fi temerar s’o stabilim momentan, de teamă ca populaţiunea din vale, astăzi fără adăpost şi pline, să nn se năpustească a-gupra acelora, ţari fie din lipsă de energie, fie din lipsă de pricepere, fie din lipsă de măsuri iu" ţelepte lnate la timp, snnt causa principală a dezastrului ireparabil, care a nenorocit şi redus la sapă de lemn peste 20.000 de suflete.
OPOSAMTI CU JETOANE DE PRESENTA
Printre diferitele soiuri de opo anţT, în ţara romînească, de clnd, se’nţelege avem lupte politice de partid, cel mal original şi, de sigur, cel mal conform cu un oare care proverb, unde este vorba de luntre, este fără Îndoială acel soifl teribil şi primejdios care împacă onoarea de a face opoziţie cu profitul Încasării jetoanelor de presenţă.
Acest soifl de oposanţl mişună pe la toate instituţiile : II găsim şi la Banca Naţională, şi la creditul rural safl urban, şi la societăţile de asigurare Dacia safl Naţională şi orl-unde se pot încasa, daca nu jetoane, măcar jetonaşe.
încasarea aceasta Insă este condiţionată unele norme de conduită şi anume : opo-sânţii cu pricina trebuie să fie moderaţi, căci altfei riscă să nu mal calce nici pe la Bancă, nici pe la Credite. Din această cauză el să mărginesc să arunce prin ziarul lor, căci natural afl şi un ziar, mici Înţepături la adresa adversarilor de la cari depinde plata jetoanelor, înţepături In mare parte nesărate.
Afl făcut însă o înţepătură sărată care cadrează minunat eu felul lor de a fi, care II caracteriză într’un chip admirabil. Este vorba de protestarea lor că nu afl fost invitaţi la Casa de depuneri!
Auzi, să nu poată înfige el drapelul şi la Casa de depuneri! Dar atunci sunt de geaba oposanţl cu jetoane de presenţă ?
Poftiţi-I, mă rog, şi la Casa de depuneri, la care pofteşte atlta, căci la celeTalte instituţii sunt de mult poftiţi.
DEZASTRULJIN GALAŢI
Băd&Iannl.— Noui detalii.—Inundaţii. — întreruperea comunicaţiei.—Digul BrateşnlnL— Bigul din str. Cerea. — Responsabilităţile.—
Darea tn judecată. —
car-
Bădălanul
Cea mal populată suburbie a Ga'aţuluT, tierul industrial al primului port al ţârei, Bă-dălanul, a fost complect distrus.	’
De unde numele acesta de «Bădălan»? Pînă acuma nu s’a putut stabili istoriceşte origina şi însemnătatea lui.
Cercetările d-JuI V. A. Ureehiă aii rămas infructuoase îq această privinţa. Documentele şi cronicele cercetate de d-sa nu conţin nici o amintire despre Bădălan.
Se bănueşte, cu oare-care probabilitate de adevăr, că cuvîntul ar fi de origine turcă. De unde şi cum Insă ! Eo problemă, care nu s’a deslegat încă.
Iată datele oficiale în privinţa desastrulul, întîmplat în ziua de 17 Iunie, trecut :
Galaţul este împărţit in 5 despărţiri safl inspectorate poliţieneşti.
Bădălanul formează despărţirea I a oraşului. Suprafaţa îtwcată este de 322 hectare, peste care s’a revărsat o cantitate de 6.000.000 m. c. <le apă sau 30.000.000 sacale. Pentru ca să ne putem face o idee de proporţiile inundaţiei din anul acesta, va fi de ajuns să spunem, că nivelul apelor Brateşnlul s’a ridicat acum, cu o jumătate de metru mal sus, de ctt Iu teribilele înecuri din 1861 şi 1872.
Dezastrul lasă fără adăpost 0000 bărbaţi si 6000 femei în afară de copii.
Woui tletalii
cu ue mare a iost iuria curentului, după ruperea şoselei, la prima revărsire a Brateşulul.
Un căpi an de flotilă, trimis cu cele cîte va bărci aflătoare în portul Galaţi, întru salvarea inundaţilor, mi-a relatat, cu privire ia aceasta, un incident mişcător.
— Voind să mă apropifl cu barca ce aveam, mi-a spus căpitanul,— de o casă, pe acoperişul căreia o femeie cu doul copil făceau semne desperate, am vizat, sub ochii mei, cum curentul dezrădăcina arbori tîrîndu-I In şihoifl. O casă părăsită, în dreapta stradel Banului, pe unde înaintam ca mare greutate, s’a dărmat In ctte-va minute, iar acoperişul de tabla roşie a rămas plutind pe apă. Furia curentului făcea să nu mă pot apropia de casa pe care se afla femeia. Am întrebuinţat atunci căngi, pe cari le-am înfipt într’un arbore din curte şi numai cu mijlocul acesta, am putut Îmbarca pe nenorociţii cari mă aşteptafl.
îndată după ce am plecat, casa s'a dărîmat cu mare zgomot.
Inundaţii
După cum am telegrafiat aseară, încă nu s’afi putut scoate din ruinele caselor toate familiile surprinse de apă.
Şi azi ineă se găsesc oameni refugiaţi prin poduri şi acoperişuri de case. Numeroase familii sunt refugiate în vagoanele drumului de fer, şi la gara Nr. 8. Pe alocurea, pe unde apa e mal mare, refugiaţii s’afl suit d’usupra vagoanelor.
Se observa scene demne de epoca locuinţelor palustre : pe acoperişuri de case, zăreşti oameni fâcind mămăligă în ceaune atirnate de crăci de arbori. El sunt înconjuraţi de familiile şi clinii lor.
întreruperea comunicaţiei
Comunicaţia telegrafică cu Rusia este între ruptă : toţi stilpii telegrafici au fost luaţi de ape.
Circulaţia pe linia ferată se face cu mare greutate. Gara fiind inundată, tremă se opreşte la cantonul No. 8, de la bariera Vadul Ungurului.
Terasaincmtul lingă Bărboşi este inunda’, din care cauză trenul merge foarte încet. Aici, dezastrul vine de la apele Şiretului şi ale bălţilor sale, cari s’afl revărsat.
Din cauza primejdiei pe care o prezintă circulaţia cu C. F., mal loată lumea preferă să ia vaporul pînă la Brăila, de unde numai se sue în tren.
Bigul Urâţelului
Primul dig de apărare al oraşului, In contra furiei Brateşulul, este soseaua GalaţI-Renl. In lungime de 3 jum. chilometri, ea conturnoază malul acestui lac, a cărui lungime este de 25, iar lărgime de 12 kilometri. Brateşul are dar o suprafaţa de 300 kilometri pătraţi.’
Cu trei săptămînl înainte de catastrofă, cînd apa lacului ajunsese în marea, dar nu definitiva sa creştere, s’afl luat măsuri de întărirea şoselei, peutru a se preveni inundarea Bădă-lanulul, a gărel, a magaziilor şi a atelierelor C. F.
D. ministru Ion I. C. Brătianu şi-a făcut, In acest timp, de două ori apariţia iu Galaţi, spre a ’şl da seamă, în persoană, allt do pericolul ce ameninţa oraşul, cit şi spre a ehibzui mijloacele de apărare.
In ambele vizite, d. Brătianu a putut constata numai neînţelegerile si duşmănia dintre prefect şi primar, dintre Zoriiă şi Plesnilă. Cit priveşte măsurile de apărare, d. ministru le-a lăsat, după propunerea d-lul generai Pilat, pe seama geniului militar, care de la 14 Iunie a început, sub comanda d-lul colonel Ilirjeu, lucrările.
Trebuie să o recunoaştem, armata şi-a făcut datoria,—toată datoria.
Şoseaua Brateşulul a fost împărţită în mal multe secţiuni, la cari afl lucrat, fără întrerupere. timp de trei zile, pes'e 1000 de soldaţi.
Intăriturile constau în saci de pămînt şi bolovani, aşezaţi tn paiiea şoselei din spre Brateş.
Totul mergea de minune şi îngrijirile de o inundaţie a oraşului începuseră să dispară. Insă... E un piramidal şi dezastros însă.
www.dacoromanica.ro
Lucrările de apărare încep abia la 14 Iunie, cu trei sile prin urmare înainte de catastrofă. Pînă atunci şoseaua fusese subminată şi deteriorată, prin fdtraţia apelor. Lucrările de apărare s’aă început dar prea tir-eiu, de aceea şi sforţările geniului militar aii fost zadarnice.
In ziua de 17 Iunie, şoseaua Brateşulul s’a prăbuşit pe o întindere de 2 metri, mal sus ceva de biserica Izvorul Maicel Domnului. Apele afl năvălit prin spărtură cu o furie nemal pomenita.
Astă-zl şoseaua întreagă este sub apă.
Bigul ttin estrada Cerees
Prevăzîndu-se cazul cînd şoseaua GalaţI-Renl ar putea fi ruptă de apele Brateşulul, administraţia comunală s’a hotărît să construiască un al douilea dig de-a-lungul stradel Ceres. Ince-pînd de la vadul Ifeliade Rădulescu, această stradă, una dintre cele mal importante şi mal frecventate ale oraşului, duce pînă in port, ceva mal în sus de docurl.
Sa-rificlnd Bădălanul administraţia comunala vroea să salveze, prin acest dig, partea oraşului dintre strada Ceres şi poalele dealului.
, Ciad s’afl început însă şi cum s’afl executat lucrările?
De abia la 13 Iunie, cu 5 zile numai înainte de teribila catastrofă. Digul consista din pămînt galben, bătut cu piciorul, şi strîns între doui pereţi de seînduri. Avea înălţime de 1.50 metri şi lăţime de 70 - 80 centimetri. De saci cu pămînt şi de bolovani pentru întărirsa pereţilor exteriori ai digului nu a fost nici vorbă.
Construit în asemenea proaste coudiţiunl şi fără o supraveghere continuă, era natural să nu poată resista valurilor Brateşulul Precum se ştie, la prima isbitură digul din strada Ceres a fost distrus.
MleaponanbUităţile
Ajuns la acest capitol nu ezit de a susţine că asupra administ aţiel judeţene şi comunale tre-bue să cadă întreaga răspundere a teribilei ca-
irinî j care a aruncat pe drumuri aproape 20.000 de oameni. Zoriiă şi Plesnilă sunt marii vinovaţi.
j«,P<ănl«llL îfl zjjpie.amenintătoa.re ce afl preia instanţele judecătoreşti. Chiar în teribila zi de la 17, d Plesnilă cerea la tribunal aplicarea articolului 151, in timp ce Brateşul rupea şoseaua, răspîndind jalea şi mizeria în drumul săfl.
Preocupat numai de gbeşefturile sale, primarul nu s’a gîndit un singur moment, ca In faţa dezastrului care ameninţa oraşul să convoace consiliul comunal, spre a se sfătui asupra măsurilor de apărare de luat, ori a cere avizul oamenilor competenţi, a specialiştilor In materie.
Tot attt, dacă nu mal vinovat de cit prima-marul e prefectul Zoriiă, care in faţa ministrului lucrărilor publice a luat asupra sa, întreaga răspundere.
Pentru a justifica însă greaua responsabilitate ce ’şl asuma, nu era suficient să se arate, îmbrăcat iu costum de carnaval, cu cizme în picioare şi pălărie cu pene la cap, pe malurile Brateşulul. Faptul că d-sa nu se teme de apă poate denota cel mult origina ’I aeuatică. Nici penele de la capul d-lul Zoriiă, nici cizme'e din picioarele sale. nu erafl să împiedice însă valurile în acţiunea lor distrugătoare.
Lipsa de prevedere a ambilor funcţionari. In mîinele cărora e pusă soarta Galaţulul, a fost fenomenală. După ce afl lăsat să treacă timplul, fără să facă nimic, in ultimul moment afl crezut că pot îndrepta totul. Evenimentele ie-afl dovedit că nu se improvizează diguri In trei şi cinci zile. şi in condiţiile mizerabile în cari s’afl executat.
Barea in Judecată
Pentru aceste considerente, Gălăţenil au tot dreptul să ceară ministrului de interne darea în judecată a dlir Zoriiă şi Plesnilă, din a cărora neghiobie şi ne-prevedere avem de înregistrat astă-zl un dezastru atît de înspăimântător.
Doliul şi jalea ce s’aii întins asupra primului port al ţărel se datoresc numai acestor imbecili, cari trebue să’şl ispăşească păcatul înaintea justiţiei.
Revocarea lor se impune de o camdată şi noi o cerem ministrului de interne, care în vizita sa la Galaţi—a putut vedea de câtă nepricepere şi neghiobie sunt capabili aceşti doul subalterni al săi.
BOMÎNII UNIŢI
Cititorii vor găsi la informaţi uni o dare de seamă complectă asupra conferinţei ţinută la Cluj, de Romi nil greco-catolicl, in chestiunea autonomiei bisericeşti.
Cum era şi natural, s’a hotărît în conferinţa de la Cluj—ca şi în cea de la Blaj a Archiereilor—ca Romînil să nu ia parte la congresul catolic ce se va întruni în Octombrie la Budapesta.
De astă dată, deci, Romînil se vor prezintă mal bine de cit la 1870, cînd tot s’au găsit unii cari au mers la Congresul catolicilor.
In acelaşi timp, conferinţa de la Cluj a formulat dorinţl pentru organizarea autonomă a Bisericel romine unite de Alba Iulia şi Făgăraş.
îl
TRIBUNA LITERARA
Slatina
(Suceava)
Căzusem pe gindurl, eram trist.
Moş Mitru îmi pricepu tristeţea văzul acum mal abătut de cit adineauri, dar nu mal zise nimic, de cit surescitarea lui internă se manifestă în afară prin a-1 hotărî să tragă clte un bicid pe şoldurile cailor — cari nu tocmai se grăbeau.
—	«Di-I-I Murgu, că te-al odihni Ia mînăstire,» mal strigă el şi se Întoarse cu faţa spre el.
Ast-fel, acum începu să miie mal tare de cît pînă aci; fie că s’a gîndit să odihnească puţin caii în preajma mînăs-tirel — pînă va putea să ajungă întregul convoi de căruţe; fie din alt motiv, că n’a mal luat seamă nici de văetările mele din cauza finului, ce aluneca In-tr’una sub picioare şi eram expus atacului şişletelul căruţei...
Ori poate că mă auzea gemtnd şi să prefăcea m’aude, nu vede», să nu fie nevoit să se dea jos, din nod — să dreagă finul pentru a zecea oară...
Şi moş Mitru nu s’ar fi oprit pentru nimic în lume.
Intr’uu moment, vrusel să mă revolt în contra Iul, dar îcărunteţea-1 — îmi impuse respect.
Şi apoi, ce era el de vină, dacă norocul nu m’a slujit să neraeresc o căruţă cu scaun legănător ! aceea a lui Vodă Lăpuşneanu e cu totul neregulat.
Praful se depunea pe noi în straturi şi se înălţa în coloane formidabile.
Turlele mînăstirel se zăresc cale de o poşte ; din ce înaintam, din ce ni se părea că mînăstirea se retrăgea tot mal în fund, în creerul Carpaţilor. Dar de aci nainte drumul trece sub polele pădurilor de brad şi molift.
Ah, ce dulce-I acest miros din vecinătatea pădurilor !
Efl cînd ’I simt divina-I boare Parfumul lui îmbătător,
Renasc întinerit Îmi pare...
Mulţească ’şl bradul neamul lui lutru mărirea codrului,
Că’n preajma Iul e raiul sfînt...
Colo ce drag mi-ar fi şi mie,
Să am o parte de mormlnt,
Să dorm ferit de vijelie....
Nu mal era mult pînă la Slatina.
In fine, iată-ne ajunşi, în preajma o-gradel, care înconjoară mînăstirea, for-mînd un pătrat de cine ştie cîte pogoane.
BăeţiI se vedeai! sărind din căruţe şi se îndreptail pe aleea ce duce în curte.
Moş Mitru, fără a fi întrebat de cineva, ne spuse cu multă evlavie, că a fost zidită de Lăpuşneanu Vodă, pentru că omorise o mulţime de boerl.
—	E taci moş Mitrule, de unde mal. ştii tu şi pe asta ?
—	Pol cum să nu şl iu, domnişorule, atîta lucru, că doar stă scris în letopiseţe... ce, d-voastră n’aţl fi dat peste ele poate ? Asta eQ nu o pot crede, numai bag seamă, voiţi să glumiţi cu mine.
La sosirea noastră se vedeafl aler-gînd de colo pînă colo cîţl-va călugări tineri, cu pletele lor negre, filfîindu-Ie pe umeri, ca la nişte voevozl din bazine.
Nişte flăcăi ne serviră cu apă rece să ne spălăm pe faţă, că prea ne urîţi-sem de praf.
Apoi ne-am îndreptat în biserică cu capetele descoperite.
Arhitectura bizantină, sculptura şi pictura nu lasă nimic de dorit. Un călugăr cu barba creaţă şi blondă începu a ne explica cum a fost Jugrăvită din nod în urma răsmeriţel, cum pâgînil scoseşe ochii sfinţilor cu suleţile, cum pandurii s’au bătut cu el în vecinătatea codrului de brad, etc. apoi ne conduse la mormîntul Iul Lăpuşeneanu, unde se putea citi inscripţia pe peatră.
Ciţl-va băeţl de al noşlri se încercară să descifreze chirilicele de pe piatra rece, care vorbea de nişte vremuri grele...
După aceea suirăm la arhondat, unde arhimandritul, un demn pastor, cu barba pînă în brîu, ne primi cu un zîm-bet pe buze, sărutîndu-ne pe frunte.
Părintele era tare fericit de a ne putea ospăta cu de-ale gospodăriei: ne prinsese bine clte o ulcică de ţuică că
2
EPOCA
lugărească—clte o ceaşca de cafea din clnd In cind garnisita cu cite-va picături de rom—extras din zeamă de struguri...
N’aveam cuvinte cum să mulţumim venerabilului arhimandrit.
Ne pofti pe rind să vizităm odaia salon a stariţulul, care era absent.
Aci, ce de lucruri de văzut şi admirat : un tabloO pe peretele din dreapta represintă scena otrăvirel ziditorului minăstirel de către soţia acestuia; altul lingă acesta reprezintînd moartea lui Mihal Viteazu.
Mal Ia o parte—Banul Mărăcine la curtea Franciel... şi cîte alte, dar n’aveam timp acum spre a le studia pe toate, căci pină la GăineştI mal era o cale bunicică de făcut şi tocmai această localitate era ţinta escursiunel noastre studenţeşti.
Eşirâni din curtea bisericel prin porţile opuse şi iarăşi acum eram pe drum.
’Ml aruncai privirile la şirul nesfîrşit de căruţe ; praful depus pe haine, pe pălării, pe partea părului descoperită, şi pretutindeni, îmi făcea o impresie ciudată.
Ne asemănăm unor nomazi, cari rătăcesc din loc în loc.
Mulţi şedati tolăniţi în căruţe, visînd vreun prinz, pe care îl devorau in gînd; apoi oasele noastre se făcuseră piftii de atîta sdruncinare.
Mă uitai la ceasornic şi pendula îmi arătă ora 3 p. m. La 5 în zori de zi pornisem din Fălticeni şi noi încă ne aflam pe drum. O călătorie de 10 ore aproape In nişte căruţe, care eraţi în stare să ne reformeze, şi nemineaţl atîta vreme, nu era puţin lucru...
Dar avîntul nostru studenţesc îutrecea orl-ce mizerie; ştiam la urma urmei că la răcoarea umbrei de brad ne aşteaptă banchetul «Ţenof». «Mult a fost—puţin a rămas», ziceaţi al noştri. Prefectul şi primarul ne purtase de grije.
Trecuse şi el pe unde treceam şi noi acum, de aceea căutau şi unul şi altul să ne mulţumească pe deplin.
Pe primar, de nu l’ar fi trădat favoriţii săi respectabili, Pal fi confundat cu cel mal entusiast student din tabăra noastră. La banchetul din Fălticeni, dat în onoarea noastră, ne vorbise cu multă căldură ; noi îl aplaudasem, căci ştiuse să ne faşcineze de la început.
Primarul ajunsese de mult înaintea noastră la GăineştI.
Noi, însă, încă ne tot bălăbăneam ghemuiţi în căruţe ; Moş Mitrea al med, cu-căea cu biciul în mînă; caii mergead agale, şi căruţele veneafl in şir una după alta; de departe le-ai fi luat drept o fâşie neagră care abia se mişca.
De aci nainte drumul se întinde, şerpuind, frumos, măreţ, ca un smed, care ’şl pierde urmele în fundul pădurilor. E(Va urma).	Petra Yulcan.
„EPOCA” IN PROVINCIE
TURCEA
18 Iunie, 1897.
D. I. Neniţescu, noul prefect al districtului, a sosit astă-zl şi a luat posesiune de postul sătl.
Contrar usanţelor stabilite de predecesorii săi, d. Neniţescu a sosit fără să se anunţe. Nu s’a făcut dar nici un tămbălăd, iar viperele ce de ordinar se tlrăsc la debarcader ori la Somova ca să fascineze pe prefecţi încă de la sosirea lor, ad fost lm-pedicate să ’şl execute rolul şi ad rămas cu veninul In maxilar.
D. Neniţescu a căzut ca o bombă. Aproape toţi, cărora le e încredinţat clte un resort din maşina administrativă, se ştid destul de gol şi la cap şi la inimă pentru ca să fi putut conlucra la buna funcţionare a maşinel şi acum sunt îngroziţi că noul şef al districtului i-a surprins în toată nuditatea.
De alt-fel, fatalitatea s’a însărcinat, de rindul acesta, să dea fie-căruia testimoniul meritat.
Din starea mizerabilă în care prefectul a găsit oraşul, care se aseamănă mal mult cu un imens heleşted, va constata căror Teodorofi li se mal cuvin recompense de mii de lei pentru servicii utile aduse oraşului, spre a ’l aduce în halul de azi. Din mizeria ce va găsi în judeţ va constata pe ce mîinl a fost Încredinţată administraţiu-nea populaţiunel de aici.
Dar, dacă uzul sallanaturilor a fost de astă dată înlăturat de prefect la sosirea sa, nu tot ast-fel va fi cu uzul recepţiilor. De sigur că mline ori poimiine consiliul comunal şi consiliul judeţian se vor prezenta n-lul Neniţescu ca să-l felicite de buna-ve-nire şi să-l asigure despre iubirea sinceră şi devotamentul lor nemărginit pentru patria romtnă, pentru Dinastie şi pentru guvernul ţărel.
Şi cîud mă glndese că toate aceste pro-testaţiunl de dragoste durează numai pe timpul unei antreprize la care suntem interesaţi, ori al unul antrepozit oare-care [sad alte mal mărunte daravelurl; clnd mă gîn-desc că prefectul, ca atent observator, clnd se va găsi in anturagiul acestor persoane, se va putea îndoi dacă e In mijlocul unor membri dintr’o instituţiune romînească; clnd mă gîndesc în fine, pină şi la usturoiul trămis de plasa Sulina, unde terenul e aşa de impropria, la cultura unei asemenea plante, mă prind că n’ar fi tocmai un miracol ca prefectul să fie în duhiQ dacă nu cum-va a greşit drumul şi a înemerit In capitala vre-unul judeţ de peste frunta-riele Komlniel.
Şi realmente se va afla pe teritoriile Iul Mircea cel Mare, domnul ţărel romlneştl, Despotul Dobrogel, etc. etc.
Dar cu toată realitatea şi cu toţi cel 20
ani de clnd am relncorporat această moşie strămoşească, noul demnitar va putea să
constate că elementul romîn este umilit şi înlăturat de la orl-ce activitate politică ; că nici un romlu n’a avut posibilitatea să-şi asigure o poziţiune materială bună ; că în fine şi cel ce ad avut o atare poziţiune ad pierdut'o, pe clnd alte elemente streine, ina-similabile, ba chiar ostile nouă, ad acaparat toată activitatea şi toate instituţiunile elective şi şi-ad umplut pungile cu aur, prin estorcări şi greculaţiunl asupra averel publice, avlud Intru aceasta concursul ad-ministraţiunel noastre.
D. Neniţescu va avea, cum vedem, destule indicii ca să-şi facă convingerea că elementul romîn e oprimat şi că d-sa ar putea să devină Mesia acestui element.
Romlnil îl aşteaptă la lucru.
Diez.
INFORMAŢII
Adunarea de la Cluj
In ajun.—Şedinţa de dimlneaţ&.-Co
misiunea de 21.-Şedinţa de după aiuiazt.— Rezoluţluuea.— Totul, închiderea couferlnţeî.
Im ajun
Pe ziua de 17 Iunie, precum se ştie, iert convocată la Cluj Conferenţa Romînilor greco catolici tn chestiunea autonomiei bisericeşti.
Ihn ajun, trenurile aii adus mulţime de ro mini de prin toate centrele bisericei unite. FoarU mulţi aii fost însă împiedecaţi de a veni, dit cauza întrerupere! circulaţiunei pe linia Cluj Oradea-mare şi Valea Someşului.
La 16 Iunie seara s’a ţinut o consfătuiri prealabilă în scopul de a se înlesni lucrărih conferenţei pentru aceasta mal mulţi fruntaşi au fost însărcinaţi să ia înţelegere cu comitetul convocatorilor conferenţei.
Şetlinţa el te ttiminraţa
In dimineaţa zilei de 17, s'a oficiat un serviciu divin în biserica unită. Biserica şi. curtea erau ticsite de lume.
După terminarea sfintei slujbe, la orele 11, d di. Ion Mihalyi deschide conferenţa espunînc scopul el care este: Biserica liberă în Stat liber. La sfîrşitul cuvîntărei sale, d. Mihalyi propune ca adunarea să se constitue sub pre şi-denţia d-lui Alexandru Roman, profesor di limba romînă la universitatea din Budapesta avînd ca vice-presedinţl pe d-nii Hossu, protopop din Tîrgul-Murăşuluî şi dr Ion Pop vicai de la Năsăud, iar ca secretari pe d-nii ■ d-r Amos Frăncu, d-r G. Hea, Vasile Podoabă şi d-r Iuliu Maniu.	*
Propunerea d-lui Mihalyi e primită cu acla-moţiune.
Deschizindu-se şedinţa, d. preşedinte Roman reaminteşte într’o caldă cuvîntare, des aplaudată, lupta Romînilor uniţi pentru apărarea independenţei bisericei lor.
*Sus să avem inimele, d-lor şi fraţilor ! zişi d-sa, căci cauza pentru care ne-am adunat t cauză mare şi sfintă, de vreme ce biserica noastră este şi trebue să fie naţională şi ne-am a-(Iutidt ccv să-î apărăm existenţa».
D. Ion Ljusîo, protopop unit din Cluj, urează bună venire membrilor conferenţei.
După ce se dă citire unui mare număr de telegrame şi adrese de aderenţă—intre cari una foarte frumoasă din Sibii semnată de d-nii ■ baron Ursu d-r Ion Raţiu, Iosif Sterca Şulutiu, Ion B. Russu, Vasile P. de Harştanu, Iuliu Bardoş, d-r Octavian Russu, d-r Cornel Dia-conovici, d-r Elie Dăianu şi Coriolan Mese-şanu — raportorul comitetului iniţiator al conferenţei, d. Iosif Roman, dă citire raportului.
D. Roman aminteşte de întrunirea de la ÎS Mai a mai multor fruntaşi, cari aă socotit că te nevoie ca Romînii să ia posiţie faţă de convocarea congresului catolic, care va avea loc tot pe bazele de la 1869—1870. Consfătuirea şi hotărîrea Romînilor uniţi ie mult uşurată prin hotărîrea luată de arhiereii lor în conferinţa episcopală de la Blaj. Acum Romînii trebuie să se rostească dacă vor să aibă Biserică nealiniată ort să intre în organizarea catolică, pentru a fi majorizaţi de ungurii catolici. (Strigăte puternice: Nu voim! Nu voim!).
Comi&iunea fie 2i
Se procede la alegerea unei comisiunî de 21 membrii care să pregătească proiectul de rezoluţiune. Se aleg prin aclamaţie d-nii A. Roman, Ion Mihalgi, Ion Pop, A. Mureşeanu Amos Frincu, August Bunea, G. Ilea, Gheorghe Pop de Băseşti, Aurel Isac, Iosif Roman, V. Hossu, Vasilie Hossu, I. Simionaş, Dionisie Vajda, I. Laslo, AL Filip, Qerasim Dornide. Al. Hossu, F. Hossu-Longin, Al. Silaşi şi Leon-tus Pop.	*
Membrii adunării se înscriu in listele secretarilor pentru ca semnăturile să se alăture la procesul verbal.
Apoi şedinţa se ridică, pentru ca membrii comisiei de 21 să se consfătuiască.
Şedinţa de dugta antiaxS
A doua şedinţă a Conferinţei s’a deschis la orele 5 1j-i p. m.
Asistenţii sttnt tot aşa de numeroşi ca şi la şedinţa de dimineaţă.
Se comunică un însemnat număr de telegrame noul.
Preşedintele comunică adunării că în comi-siunea de 21 s'au prezintat două proiecte de rezoluţiune: unul din partea iniţiatorilor conferinţei, care a căzut; altul din partea vicarului de la Năsăud d-r I. Pop, care a întrunit majoritatea voturilor.
Miexotuţiunea
Iată textul proiectului de rezoluţiune:
Clerul şi poporul credincios al Provinciei metropolitane romîuo-catolice de Alba-Iulia şi Făgăraş, întrunit in conferinţă din ocasiuneâ mişcărilor pornite pentru organisarea autonomiei bisericei catolice din Ungaria, ţinută în Cluşiu la 29 Iunie 1897, enunţă ca conclus următoarele:
I.	Considerlnd, că prin actul unirel cu biserica Roineţ săvîrşit la 1698—1700, s’a enunţat numai unitatea de credinţă cu biserica Romei şi supunerea canonică faţă de S. Scaun apostolic, ră-mănînd intacte şi nealterate ritul, disciplina, limba liturgică şi cele-l’alte instituţiunl de drept public al bisericei răsăritene şi prin aceste râ-mănînd garantată independenţa bisericei romîne unite de orl-ce autoritate bisericească din patrie;
II.	Considerind, că prin huila pontificelui de piă memoria Piu IX, care se incepe cu cuvintele: Ecclesiam Christi. datată din VI Calendas Decembris a anului 1853 cu prea înalta încuviinţare a Majestăţil Sale Regelui apostolic s’a reactivat vechia Metropolie romînească de Alba-Iulia şi s’a declarat de exemtă pentru tonte timpurile de sul) orl-ce autoritate a Primatelul din Strigoniu şi a orl-cârel autorităţi bisericeşti din patrie ori de aiurea;
III.	Considerind, că independenţa aceasta a Provinciei metropolitane de Alba-Iulia şi Făgăraş
şl-a primit garanţia sa prin inarticularea el în-timplată prin articolul de lege 39 din 1868;
IV.	Considerind, că independenţa aceasta şl-a
aliat espresiune faptic prin cele două Concilii provinciali din 1872 şi 1882, apoi prin celebrarea Sinoadelor mixte şi a celor electorale ţinute în deosebite timpuri;	-
V.	Considerind, că clerul şi poporul romîn unit a protestat Întotdeauna solemn în contra încercărilor continue de îngremiare a bisericei unite în organismul bisericei latine din Ungaria şi mal virtos din incidentul tendinţelor de acest sol manifestate mal cu seamă în anii 1869—1871:
Conferenţa declară solemn, că stă firm pe basele de desvoltare ale dreptului istoric a bi-sericei romîne unite şi ţine neclintit la condi-ţiunile de esistenţâ ale acestei biserici: independenţa, caracterul el naţional romîn şi instituţiile sale răsăritene.
In urmare enunţa, că credincioşii acestei biserici nu pot lua parte la lucrările unul Congres autonomie comun cu biserica catolică de ritul latin şi de-odată protestează în potriva încercărilor de-a fi contopită în vr’un organism străin de dreptul săd public, vină acele încercări din orl-ce parte.
Paraîel cu enunţările de inal sus, conferenţa, urmînd esemplele trecutului şi mal ales voinţa clerului manifestată în Sinodul electoral de la 1893, nu poale intrelăsa a insista şi cu această ocasiune, ca şi Provinciei bisericei unite de Alba-Iulia şi Făgăraş să i-se asigure o organisare autonomică proprie şi independentă de orl-ce alt organism autonomie din patriă.
Organismul acestei autonomii proprii şi independente îl reclamă:
1)	Instituţiile răsăritene, limba liturgică, ritul şi disciplina Provinciei bisericescl de Alba-Iulia şi Făgăraş, cari prin faptul unirel au rămas nu unmal neatinse, ci chiar asigurate şi pentru toate timpurile garantate;
2)	Condiţiile de esistenţă şi de prosperare a sfintei uniri în mijlocul neamului romînesc, cari numai printr’un organism propriu şi independent, în al cărui cadru şi elementul lumean să-şi poată ocupa locul cuvenit, ce poate ajunge ;
3)	Echitatea şi analogia cu alte biserici din ţeră ;
4)	In urmă chiar şi articolul de lege 43 din 1868, care garantează şi bisericei greco-catolice romîne unite acelaşi organism autonomie de care se bucură confesiunile recepte din patriă.
Conferinţa ţine a declara, că postulatele el nu pot să altereze cîtuşî de puţin legăturile firescl, ce isvoresc din unitatea credinţei, cu care biserica romînească greco-catolice e unită cu biserica catolică de ritul latin din Ungaria, şi că aceste postulate nu coprind nicidecum o abdi-cere fiă chiar şi tacită dela îndreptăţirea el asupra fondurilor comune ale bisericei catolice din Ungaria.
Conferinţa îşi ţine de datoria a da espresiune alipirel sale neclintite cătră Scaunul apostolic al Romei, apoi de omagială supunere cătră Ma-jestatea Sa împăratul şi regele apostolic al Ungariei; in fine de roverinţă flască şi încredere deplină în archiereiî preasfinţiţl al provinciei bisericescl greco-catolice romîne de Alba-Iulia şi Făgăraş.
Conferinţa decide a aduce aceste concluse la înalta cunoştinţă a Metropolituluî de Alba-Iulia şi Făgăraş şi a celorlalţi Episcop! provinciali, cu rugarea să binevoiască a le lua spre ştiinţă şi eventuală întrebuinţare şi totodată să între-vină cu toată autoritatea lor la locurile competente pentru realisarea acestor postulate.
Votul. închiderea Conferinţei
După citirea proiectului de rezoluţiune, cu a
căruia, motivare a fost însărcinai d. Iosif Roman, d. Ştefan Pop, avocat din Arad, propune să se voteze în bloc rezoluţiunea.
Adunarea face aceasta prin aclamaţiune.
D. d-r Gavril Tripon propune să se aducă mulţumiri iniţiatorilor conferinţei, ceea ce se şi face:
La orele 7 seara, conferinţa se închide in mijlocul entuziasmului general.
D-nii d-rî Buidiu, Cantacuzino şi Kremnitz, întruniţi aseară în consulta-ţiune, spre a examina starea Alteţei Sale Principelui Ferdinand, au constatat că starea sănătăţei Alteţei Sale merge din ce in ce mai bine.
După consult, medicii au trimes A. S. R. Principesa Maria, la Sinaia, un buletin medical.
MM. LL. Regele şi Regina, însoţiţi de adjutanţii Lor de servicii), aii fost aseară la Palatul de la CotrocenI, unde au rămas peste două ore pe lingă A. S. Principele Ferdinand.
Facem responsabil pe ministrnl lucrărilor publice, Ioan I. C. Brătiann, pentru dezastrul de la Galaţi. Nevrîstniciel şi indiferenţei sale,—alăturea cu neghiobia şi lipsa de prevedere a celor doui zorill din capul afacerilor gălâţene,—se datoreşte nemărginita calamitate ce a aruncat în dolid primul port al ţărel.
In cele două rînduri, în cari şi-a făcut apariţia la Galaţi, nn om serios şi cn dragoste pentru binele public şi-ar fi putut da samă de imensitatea pimejdiel. Ionică copilul n’a văzut nimic, n’a auzit nimic, iar cînd a fost vorba să facă ceva, a încredinţat geniului militar lucrările de apărare.
Ministerul lucrărilor publice are în Bâdălan gara şi atelierele C. F., are un material rulant considerabil, cantoane şi alte instalaţii şi el—copilul Ionel— lasă altora grija de a păzi de dezastru această avere, ca şi cînd în departamental săâ nn s’ar găsi ingineri cărora să le poată da această însărcinare.
Purtarea lui Ion I. C. Brătianu, în a-ceastâ tristă împrejurare, a fost criminală. Tragerea sa la respundere alăturea cu Zorilă, prefectul de Covurlul, şi cn Plesnilă, primarul de Galaţi, se impune.
Vom reveni.
Se vorbeşte cu insistenţă despre înlocuirea prefectului de Covurlul, Zorilă.
D. Ferechide a putut constata, în vizita ce a făcut la Galaţi, lipsa de prevedere şi incapacitate de care acest prefect a dat probe cu prilejul dezastrului de la 17 Iunie.
Ministrul de interne ar fi spus, reîntors la Bucureşti;
— Cu un asemenea om, mă mir că nu s’a înecat întreg oraşul.
Tot atU de mulţumit este d. Ferechide de primarul Galaţului şi de administraţia sa.
In cazul cînd Zorilă e înlocuit, succesorul săii va fi d. Aslan, deputat al colegiului al Il-lea de Covurlul.
In urma unor dispoziţiuni, A. S. R. Principesa Maria se va întoarce de la Sinaia, astă-zl, Simbătă, la orele 12 şi jum. cu un tren special.
După acum afirmă cunoscătorii, imensa cantitate de apă, sub care zace întregul cartier al Bădălanulul din Galaţi, nu se va putea retrage nici într’o lună de zile.
Pentru a grăbi retragerea apelor şi a salva măcar o parte din mahalaua inundată, de la strada Ceres pină în port, un consiliu de ingineri a decis următoarele :
1)	împărţirea în două a suprafeţei inundate, prin reconstruirea, în condi-ţiuni mal bune, a digului din strada Ceres ;
2)	pomparea apei din porţiunea dintre port şi această din urmă stradă.
In acest scop, se va aduce din Constanţa o pompă care poate pompa pînă la 100.000 metri cubl de apă în 24 ore.
D. inginer Cantacuzino a fost în Galaţi, pentru a’şt da seamă de modul cum trebuiesc executate lucrările, cari urmează să înceapă în curind.
Lucrările pentru transformarea scenei Teatrului Naţional din Bucureşti, vor costa aproximativ 200000 mii de lei.
Noua scenă ca şi cortina vor fi construite de fer.
Drapelul lui Wachlel reproduce din Lumea nouă, destăinuirea (!) unui complot (!!) sturdzisto-conservator (!!!) al căruia scop ar fi dărîmarea bisericuţei aurelianiste...
Ci-că trei ambasadori, «trei fideli servitorii ai d-lui Sturdza, s’ar fi înţeles cu noi cei de la Epoca în privinţa aceasta.
Dintr’un esces de «corectitudine», Drapelul lasă Lumii noul răspunderea celor de mai sus.
Nu înţelegem rezerva aceasta. Drapelul putea să ia foarte bine toată răspunderea, împreună cu Lumea nouă ; căci cei «trei servitori fideli» ai d lui Sturdza cari au venit la Epoca nu erau alţii de cit d-nii P. S. Aurelian, Vasile Lascar şi Barbu De-lavrancea; iar în toată vremea cît am complotat, d. Ion Nădejde de la Lumea Nouă a stat de pază la uşă.
Ce să ne mai ascundem după deget /...
Ca în toate judeţele, aşa şi la Vlaşca, liberalii se presintă desbinaţl în : fracţiunea aurelianistă şi fracţiunea sturdzistâ.
D. senator Christopol a Început a fi nemulţumit de d. Christu, prefectul judeţului, căruia face imputarea că se lasă a fi condus de deputatul Epurescu-Apostrofă.
Prefectul însă răspunde că nu are încotro, căci numai cu ajutorul d lui Epureseu s’a putut lupta cu succes la ultima alegere parţială la care a fost făcut senator d. Rose-Stefânescu; din această cauză d. Cristopol este hotărit ca să facă tot posibilul pentru înlocuirea prefectului.
Un mare număr de cetăţeni din Galaţi s’au constituit în comitet pentru a veni în ajutorul inundaţilor din cartierul Bădălan.
Consiliul de administraţie al Casei de depuneri, a votat în şedinţa sa de eri, suma de patru-zeci de mii de lei pentru inundaţi.
Guvernul continuă cu refuzarea primi-rei în ţară a călătorilor greci, de şi înzestraţi cu paspoarte în regulă, vizate de autorităţile consulare romîne.
Am relatat cazurile petrecute cu vapoarele Smirna şi Creta ale companiei Egee, Courdji et Co.
Putem complecta astăzi lista.
Vaporul llios al aceleeaşi companii, sosit la 18 Iunie în Galaţi, aducea pe bordul săit 42 de călători greci, toţi avînd paspoarte vizate.
Din aceştia, in urma ordinului d-lui D. Sturdza, autorităţile noastre nu au permis debarcarea de cît la 21. Cei-l’alţi 21 au fosst respinşi. Toate protestările au fost zădărnice.
Toate aşa s’a procedat cu vaporul Brăila al companiei franceze Fraissinet din Marsilia, care aducea 21 de pasageri greci. t Numai 18 an fost primiţi in ţară; cei-l alţi 3, de şi avînd paspoarte în regulă, aii fost opriţi de a debarca şi nevoiţi a se reîntoarce cu acelaşi vapor în Grecia. *
* *
Asupra cazului vaporului Creta, despre care am vorbit azi dimineaţă, mai putem da următorul detaliu:
Creta aducea pe bordul săii 101 călători. Din aceştia numai 53 au fost primiţi ; restul de 48 au fost izgoniţi.
EOOURt
D. Ion Brătiauu, ministru de lucrări publice, a părăsit astă-zl de dimineaţă Capitala cu trenul mixt de Vîrciorov*.
*** D. Livescu, fost intern al spitalelor din Bucureşti, a susţinut, In ziua de 17 Iunie, cu succes, facultate! de medicină din Capitală, tesa sa de doctor In medicină.
Juriul examinator, avînd ca preşedinte pe d. doctor Măldărescu, a felicitat pe tlnărul doctor, pentru lucrarea sa, urlndu-I isbludă în noua sa carieră.
*% De curind a sosit In Capitală una din cele mal celebre artiste in arta gimnastică.
Este vorba de d-şoara Eugenia Petrescu, care a fost obiectul admiraţiei tntregel lumi.
Ziarele franceze, engleze, americane etc., vorbisesc foarte elogios de d-şoara Petrescu care In adevăr este o esceleută artistă.
Piruetele pe estremităţile superioare are scaunelor, săriturile imitlnd păsările, invlr-tirea corpului Intr’o singură mină, mersul In ctrjl, fiind tn echilibru, susţinerea corpului întreg în gură, toate aceste figuri, esecutate, cu eleganţă şi facilitate, te uimesc.
DIVERSE
niNJjAPITALA
Iutre «Ioni pnngnşf.-IIie Voi -uleicudin strada Acvila şi un frate al s«& Miii.-a Cris-tescu, furaseră acum doui anT suma de 10.000 lei de la un comerciant din Călăraşi, din care sumă Voiculescu reuşise să ascundă 8.000 lei şi să o păstreze pentru zile maî bune.
Ambii pungaşi ad fost prinşi şi condamnat! fie-care la cîte un an închisoare.
După terminarea osîndel, Voiculescu a lmt cel 8000 leî din locul unde îl ascunsese şi s’a instalat in Bucureşti pe strada Acvila. In acest timp, fratele săd Cristescu îl caută în toate părţile peutru a cere tovarăşului in hoţie partea ce i se cuvenea din suma pusă bine. Din întîmplare, după multă căutare. Cristescu întll-neşte aseară pe fratele săd la biserica Rachova şi îl ceri 4000 lei care se cuvenead Iul. La refuzul categoric al fratelui, Cristescu furios se repede asupra Iul Voiculescu, SI trînteşte jos şi îl calcă în picioare.
Turbat de minie, Vo;cuiescu cînd scăpă din raiinile fratelui săd, scoate din buzunar revolverul şi trage asupra fratelui săd mal multe focuri, dintre cari unul îl răneşti grav in picior,
La zgomotul detunăturilor, vecinii ad alergat la locul crimei şi ad reuşit a pune mîna pe c irninal.
Rănitul, a cărui stare e gravă, a fost transportat la spitalul Culţea.
Viol.—Agenţii poliţiei ad arestat aseară pa individul Alim Durmiş din str. Sf. Ion nod, 8 care ademenise pe o copilă de 7 ani, Elena Bergher, şi se încercase să o violeze.
înecat In Dîmboviţa. - Individul Con-fantin Căpriţescu, iampist in serviciul primăriei Capitalei, domiciliat pe soseaua Grozăveşti, dueîndu-se a-seară pe la orele 10 să ss scalde în Dîmboviţa, împreună cu concubina sa Maria Ion, s’a înecat in dreptul stavilarelor de la Uzină.
Poliţia, avînd bănuell că concubina înecatului a contribuit la moartea iul, a arestat’o şi a început cercetările.
NOUL NOSTRU FOILETO
^ Foiletonul nostru «PENTRU MOŞTENIRE» sfîrşindu-se peste cîte-va zile, vom începe CHIAR DE LUNI publicarea, în foiţă, a prea frumosului roman
„In oraşul Crimei"
datorit penei distinse a scriitorului francez MASSON-FORESTIER.
„In oraşul Crimei"
este descrierea palpiitantă a vestitului loc unde bogătaşii din lumea toată vin să încerce jocul hazardului, şi unde cei mai mulţi vai! găsesc ruina averei lor, a sănătăţei lor, ba chiar sfîrşitul tragic al unei vieţi ce putea prea uşor fi fericită !
„In oraşul Crimei"
se zugrăveşte—cu o pană de artist,—cimitirul acesta lugubru al atttor vieţi şi avuţi; ne descrie pe larg jocul ingenios care a dat oraşului MONTE-CARLO o aşa tristă celebritate,
„In oraşul Crimei"
face-să defileze pe dinaintea minţei noastre, toate scenele de jaf, de înşelăciune, de prădare şi de omor chiar, ce aproave zilnic se petrec în acest oraş de blestem, care ar merita soarta Sodomei şi Go-morei.
Dar acest roman are pentru noi un deosebit interes :
Eroul principal al scrierei SON FORESTIER este
d-lui
MAS-
Far ROMÂN
care, ca atîţia alţii, vine în patria ruletei ca să ’şi piardă în scurtă vreme averea Piardă şi sănătatea şi să GĂSEASCĂ ACI O MOARTE TRAGICĂ.
Eroul trist, zguduitor de inimi din romanul
„In oraşul Crimei,,
1face a9n dar pe cititorii romîni să urmărească cu încordare acest roman, unde autorul de talent pătrunde pînă in adîn-cul suflet ulut^nenor o citului nostru comva-tnot.	“
Faptele, cari sunt adevărate, înîîmplato real, sunt din cele mai mişcătoare şi nu ne îndoim că noul nostru foileton vu avea pe lingă cititori succesul meritat.
Pe lingă valoarea romanului, interesant cum am văzut pentru Romîni, aceasta scriere mai are avantajul de a fi scurta. In cincî-spre-zece foiletoane, romanul se sfirşpşte.
Şi pentru a l face şi mai atrăgător îl vom publica cu diversele ilustraţiunl din textul francez, cari reprezintă în chip de-săvîrşit, cîte-va scene palpitante din roman.
In urma acestor sforţări, nu ne îndoim că noul nostru foileton.
„In oraşul crimei“
a cărui publicare o Începem In numărul de Imul, va găsi pe Ungă numeroşii cititori al «Hpocei» o bună primire.
www.dacoromanica.ro
Npargerea de la tipografia Gutem-
berg.-Atn anunţat, sunt cîte-va zile, că tn intervalul de două săptâmlnl. s’ati comis trei sp .rjţerl la biuroul tipografiei Gutemberg şi că poliţia, de şi avizată, n’a putut prinde pe îndrăzneţul pungaş şi nici n’a luat măsuri de urmărire.
D. GObl, propietarul tipografiei, a luat atunci d-sa singur măsurile necesare pentru a pune mina pe pungaş şi a reuşit mal de grabă de olt isteţii de la siguranţa. Astă noapte, doul oameni cari păzeai! în toate nopţile ia biuorul tipografici, atl prins pe un individ în momentul clnd se introducea pe fereastra biuroulul pentru a încerca pentru a patra oară o spargere mal cu folos. Arestat şi condus la poliţie pungaşul declară că se numeşte Nae Pavelescu şi mărturiseşte că tot el a încercat toate cele-l'alte spargeri. Se crede că tot acest Pavelescu ar fi autorul spargerilor de la tipografia Ba-sileseu.
GrlndinA.— In ziua de 16 curent, o ploaie torenţiala cu grindină cit nuca a căzut asupra comunelor Bărca şi întorsuri din judeţul Dolj. Grindina, care a bătut timp de o jumătate de oră, a distrus 300 de pogoane cu grîu ale d-lu! G. Virnoveanu, arendaşul moşiei Bărca, şi peste 500 de pogoane de grîO şi orz ale arendaşilor din Intorsura şi Radovan.
Pagubele sun: foarte mari.
Accident nenorocit de trăftură.—Mal
mulţi locuitori din comuna Finta, judeţul Dîmboviţa, venind cu tră-sura din Bucureşti pe eînd treceaO in goana mare a cailor prin comuna Herăştl, aQ călcat pe femeia Ilinca Văduva, din acea comună, care a murit pe dală, roatele tră-surel str viudu-I cu desăvirşire craniul.
Criminalii, prin imprudenţă, ab fost înaintaţi subprefecturi, de undo după dresaroa actelor, atl fost înaintaţi parchetului.
Un monstru.—Ni se anunţă din Tulcea o crimă oribilă săvîrşi'ă zilele trecute In oraşul Isaceea.
Individul Ştefan Covacii! din acea comună, în vîrstâ de 22 de ani, ducîndu-se la un frate al săi! mal mare şi profttînd de absenţa acestuia de acasă, a violat pe ambele copile ale fratelui săO, nepoatele sale, una în virată de 7 ani şi cea-l'altă de 8.
La ţipetele desperate ale copilelor, vecinii alergară să vadă ce se Intîmplsse şi afi sur. prins pe mizezabilul îu murdara-I apucătură.
Criminalul a fost pe dată arestat şi dat pe mina autorităţilor, iar nenorocitele copile, in-tr’o slare destul de gravă, aO fost transportate la spitalul iocal.
O crimă.—Joi seara, cariera de piatră Vîr-l'ul Celea din Dobrgea, a fo3t teatrul unei crime singeroase care a îngrozit pe lucrătorii cari eraţi de faţă.
Conţi Maroclin, lucrător italian la acea carieră, luîndu-se la cearta cu Marcu Gievelonzo, unul din camarazii săi de luciu, Intr’un moment de furie, a tras asupra acestuia două focuri de r 5 volver, făcfudu I răni grave.
Criminalul a fost arestat.
Strivită de nu copac.—Mal mulţi locui-torl din comuna AlbuleştI, Mehedinţi, pj clnd se aflaţi la prăşitul porumbului, atl fost surprinşi pe eimp de o ploae torenţială şi o furtună groaznică.
Femeia Maria Pătruică, ducîndu-se cu tatăl şi 2 fraţi al săi ca să se adăpostească sub un copac din pădurea din apropiere, furtuna care bătea cu furie a rupt copacul din rădăcină, care căzînd peste nenorocita femee a zdrobit-o, uci-zînd-o pe loc.
Moştenirea luî lorgu Radu
(Corespondenţă paiticulară a «Epoce»)
20 Iunie.
Procedarea Parchetului.—Dezgroparea cadavrului.—Facerea autopsiei.—Cauza morţei.
Parchetul de Tutova, în urma unui denunţ anonim, numise o comisie medicală pentru a examina ordonanţele medicilor curanţi ai lui lorgu Radu. Comisiunea, terminînd lucrarea, a depus raportul prin care conchide că nu a fost otrăvire provocată prin medicamentele date de medici şi deci nu sunt de opiniune a se face autopsia cadavrului, ca inutilă. Pretinşii moştenitori însă, Lupu Costăchescu şi cei l’alţi fraţi, aii insistat pe Ungă parchet, spre a se face autopsia.
*%
In urma acestor insistenţe s’a hotărît pentru azi dezgroparea cadavrului şi facerea autopsiei. Comisiunea medicnlă, compusă din d-ri I. Antoniu, I. Calalb şi I lax, asistaţi de procuror şi judecătorul de instrucţie, precum şi de d-nil Lupu şi Mitică Costâchescn şi Iancu Sturdza aii procedat la desgroparea cadavrului.
ULTIME ^FORMAŢIUNI
Drapelul tot nu se lasă de intrigi.
Pomenind de faptul că d. G. Gr. Cantacusino a fost primit în audienţă de M. S. Regele, (nu Luni, ci în cursul săptămîneî precedente) organul mincinoşilor pretinde că în urma acestei audienţe s’a convocat comitetul conservator şi s’a hotărît a se tri-mete un emisar d-lui Carp pentru a începe cu d-sa niscai-va negocieri.
Toate acestea sunt curate nâs-I codri.' Nimic n’a intervenit spre a hotărî o schimbare a atitudinei noastre. Din potrivă, partidul conservator are temeinice cuvinte pentru a urma înainte politica ce şi-a croit’o.
Guvernul romîn a asigurat primul vapor de comerţ, Dobrogea, lansat la începutul acestei luni la Glasgow, la noua societate din Brăila, care—după cit se ştie — face asigurări si asupra tran sporturilor pe apă,
lJrea cuviosul Dragomir Dumitrescu, directorul cultelor, va pleca In congediu zilele astea. Deşi a avut o lună de zile congediu în Aprilie trecut, sub ministerul d-lul Mtrzescu, acum va lua altă lună, fiind ministru o altă persoană, cu toate că legoa de organizare a ministerului cultelor nu permite nici unul funcţionar mal mult de trei zeci zile con-gediO într’un an.
Dar, Dragomir şi funcţionar!
«Neue Freie Presse» afirmă că, în trenul care s’a prăbuşit lingă Kolomea, se găsea un număr de persoane din Romînia cari mergeau la Carlsbad şi la alte staţiuni balneare. Mal multe cadavre s’au văzut înotînd la o depărtare însemnată de locul sinistrului.
Raţă cu gravitatea acestei ştiri, dar mal ales faţă cu dorinţa ce guvernul austriac arată de a ascunde mărimea dezastrului, ar fi bine ca guvernul romîn să irdervie pentru a se şti cari din familiile din ţară au fost lovite de teribilul dezastru.
Vineri, 20 ale curentei, la orele 2 după amiazl, M. S. Regele a bine-voit a primi în audienţă pe d. căpitan de stat major de Claer, ataşat militar pe lingă legaţiunea Germaniei, care a avut onoarea a I remite anuarul armatei regale prusiene pe 1897.
D. Mladoveanu, prim-pro:uror pe lîngă tribunalul Ploeştl, a refuzat să fie mutat la Iaşi. D-sa va demisiona si în locul vacant va fi transferat, precum am anunţat erl, d. Caracaş, actualul prim-procuror la laşi.
Se dă ca sigură numirea la Iaşi, în locul d-lul Caracaş. a d-lul G. DrăghicI, actualul jude-instructor.
Din eroare s’a Inserat, In umărul nostru de la 18 curent, că d. Vasile Forăscu, fost prefect şi senator, a fost ales preşedinte al consiliului general de Suceava.
D. Forăscu este prea cunoscut pentru ideile conservatoare, ce a proferat tot timpul vieţel sale politice, penlru ca să nu facem această rectificare şi să lăsăm să se creadă un singur moment că d sa ar consimţi vre-o dată a da sprijinul săO actualului regim.
locul de unde ea se aproviziona cu obiectele industriale necesare. De aici şi cu-vlntul de lipscănie, întrebuinţat în' ţara noastră, pentru e desemna obiectele de manufactură.
De şi astă-zl numai are importanta de odinioară, totuşi el continuă a atrage toarte mulţi comercianţi din orientul Europei, precum si din Rominia.
Iarmarocul va dura anul acesta nlnă la 7 Septembre.
Făcusem d-lul M. Ferechide, ministrul de interne, cinstea de a’l pune mal pre sus de şleahta nemernică şi criminală a colectiviştilor din Galaţi, atri-buindu-l sentimente de nemulţumire, faţă cu administraţia acelui oraş, căruia se datoreşte întreg dezastrul din ziua de 17 Iunie trecut.
Socotinduse nedemn deaceastă onoare, d. Ferechide se grăbeşte a ne desminţi in Monitorul Oficial de astă zt. Il poftisem Ia masă şi d-sa se vîrăsub masă.
Poate fi sigur d. Ferechide că, pe viitor, nu vom mal face nici o încercare, pentru a ’l scoate din mocirla, în care ţine, cu orl-ce preţ să se bălăcească.
d. G. B. Maleocl, judecător, de la 5 Iulie plnă la 1 August;
d. R. Zraeureanu, judecător, de la 1-18 August;
d. Al. Panaitescu, preşedinte, de la 18— 24 August ;
d. R. Gr. Zineureanu. judecător, de la 24 August plnă Ia 1 Septembre.
Supleanţi.
d. N. I. Negulescu, supleant, de la 1 Iulie plnă la 1 August, şi
d. M. I. Nacian, supleant, de la 1 August plnă la 1 Septembre.
Depeşile de aiT
Serviciul „Agenţiei Romîne*
Galaţii, care ne a sosit blicâ în fruntea ziarului rindurl:
astă-zl, pu-următoarele
Faţă cu Învinuirile ce se aduc In public de către Întreg oraşul şi de presă In genere, contra autorităţilor noastre administrative, asupra cărora ar cădea răspunderea catastrofei din vale;
Faţă de îndemnările ce s’aă tăcut de către şefii administraţiunilor noastre popula ţiunel de dincoace de strada Ceres, de a nu-şl părăsi locuinţele, de oare ce digul de alungul el H pune la adăpost de ori ce pericol fapt ce a cauzat ruina şi a redus la miserie cea mal populată parte din vale ;
faţă cu desculpările ce-şl fac autorităţile clin localitate, arucîod toată respunderea asupra ministrului de lucrări publice;
Faţă de acestea toate:
Cerem guvernului ca de urgenţă să numească o anchetă spre a se stabili cui incumbă responsabilitatea desastrulul, care a nimicit întreg portul nostru.
Facem un călduros apel presei din Capitală şi provincie să sprijinească această dreaptă cerere ce fac victimele catastrofei diu seara de 17 Iunie 1897.
Astă-zl, la ora 10 a. m., M. Sa Regele,— însoţit de adjutantul de servicii!, d. maior de marină Gratoschi,-a fost la Palatul din Cotrocenî.
Starea A. Sale Regale, Principele Ferdi-nand, continuă a face progrese vădite.
La orele 12 jum. M. Sa Regele s’a reîntors la Palatul din Capitală.
Din Transilvania ni se scrie că, în urma ploilor mari din urmă, o nenorocire grozavă a dat peste locuitorii comunei Coruş, în jurul Clujului. Pe lîngă că o parte a ogoarelor a fost nimicită de grindină, cea mal mare năpaste au îndurat-o locuitorii prin surparea terenului : 70—80 de case aO fost cu de-săvîrşire nimicite.
lerenul pe care se află biserica ro-mînă încă s’a surpat pînă aproape de altar. Biserica s’a despicat în două: o parte din ea a alunecat în jos Ia o distanţă de G metri, altă parte a trecut şi mal departe pînă la o distanţă de vr-o 20 metri. Toată comuna e numai sur-pătură şi ruină ; stradele nici nu se mat cunosc; comunicaţia cu carul e imposibilă.
Consiliul judeţian de Ialomiţa a fost dizolvat erl.
Decretul de dizolvare se va publica miine în Monitorul Oficial.
Londra, 20 Iunie.
Se anunţă din Constantinopol ziarului *Standard» că Edhem-paşa ar fi anunţat ministrului de resbel, că renunţă la comanda de şef, ne puţind să garanteze menţinerea disciplinei, în faţa invoelilor propuse.
Londra, 20 Iunie.
Se anunţă din Atena ziarului «Times* că delimitarea zonei neutre în Tesalia 8 ar fi fixat erl în mod definitiv.
Constantinopol, 20 Iuuie. Intîrzierea suferită de negociările în privinţa păcii provine din modul obicinuit ce au turcii de a negocia, precum şi din gelosia şi intrigele lor.
Totuşi se crede că negociările se vor termina în curînd.
Nu este cu neputinţă o schimbare în composiţia ministerului.
Constantinopol, 20 Iunie Azi s’a celebrat un parastas în memoria | celor doi mateloţl austriacl cari s’aă înecat clnd cu scăparea vaporului Rainbeck. Această ceremonie s’a celebrat în presenţa personalului ambasadelor şi consulatelor a-ustriace şi germane, precum şi a comandanţilor, ofiţerilor şi echipagelor tuturor staţionarelor streine.
Viena, 20 Iunie
D. de Bfllow, secretar de Stat, va sosi miine la Viena.
Budapesta, 20 Iunie. Greva continuă fără imident In cea mal mare parte a comitatelor. Greviştii sunt înlocuiţi peste tot cu lucrători auxiliari cari In unele locuri sunt protegiaţl de geandar-merie.
Berlin, 20 Iunie.
Reichsanzeiger zice că împăratul a adresat d-lul de Boetticher o scrisoare autografă, exprimlndu-I mulţumirile sale pentru fidelitatea şi devotamentul cu care a administrat cu succes afacerile departamentu lui sâfl.—împăratul va mal pune Încă me ritele sale in serviciul Statnln» şi wparlt nH va mal face mult timp Încă serviciil emi i nente împăratului şi patriei.
Paris, 20 Iunie,
In urma unei înţelegeri stabilite Intre d-nil Văile şi Darlan, comisiunea va asculta miine pe d. Lepoitevin. — Comisiuuea a Început examinai ea actelor ce i s’aă comunicat.
Washington, 20 Iunie. Senatul a adoptat un articol al proeclulul de tarife ziclnd că toate mărfurile ce se bucură de premiurl de export vor li supuse la intrarea lor în ţară la plata unor taxe adiţionale echivalente cu aceste premiurl.
Peking, 20 Iunie. Misiunea extraordinară rusească cu prinţul Uchtomski In cap s’a lntros In Rusia, împăratul Chinei a Însărcinat să remită cadouri împăratului, împărătesei şi Ţarinei văduve.
IMPORTANT!
Duminică 23 Iunie, 1897 la orele 5 şi jumătate seara, vor avea loc la Velodromul Itomîn
Mari alergări de biciclete şi Tandem, vor fi şi alergări de militari precum şi pariuri
In curînd se va termina instalaţia de lu mină electrică şi atunci publicul va putea vedea alergările seara pe răcoare.
Ia „parcul resal“
Calea Victoriei, IVo. 90.
Alături de «Au Petit Parisien>
. tnrnlţântlntei fit- Munte Jnca/tanjlnte tle Bicicletă, per. Iei 16 încălţăminte tle Ia ten Tennist. Ori e© Încălţăminte pentru Bărbaţi, Bame şi (’ojiii.
Lucrate pe forme COSTA din Paris
IM ferite tumori englezeşti
Marca E. BRO VW & SON, London.
Piiblicaţiuoe
Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» din oraşul Tecueiă
Se dă Su întreprindere construirea unul spi* tal în oraşul Tecucio in valoare după deviz iu suma de 218.000 Iei.
Condiţiunile generale, caetui de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea Ia Te.uciO la a. lbeodor Cincu, însărcinatul comisiunel instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest scop.
Ofertele se vor p' imi înscris şi sigilate în ziua hcitaţiunel la d. Theodor Cincu, în Tecucio. unde va ti întrunită comisiunea; ele vor fi însoţite de o garanţie proviso.ie in b ml satl efecte în valoare da 5°/o din valoarea devizului.
Efectele se primesc şi în detaliu de fie-care -ucrare şi în total, specifîcîndu-se detaliat auu-
{oefacerănle Pe ‘'are S6 angaj’aza oferţatorul a
La deschideiea ofertelor, comisiunsa este in drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi lici-taţiune orală.	*
Asemenea se vor primi şi supra-oferte, piuă în termen do 8 zile de la cea d’întâl licitaţi-une; supra ofertele vor fi cu cel puţiu 5o/0 mai jos de cit preţui eşit la prima licitaţie.
Garanţia definitivă va fi de 10% din valoarea
lucrarea °f6nt de &Cela asuPra căruia a rămas
Licitaţiunea va avea ioc în ziua de Duminică 22 lume, iar supra-licitaţia în ziua de 29 Iunie a. c.
Tecucifl, 7 Aprilie 1897.
MUŞAMALE
impermeabile
CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
I Bucurescl, str. Smărdan, 2
. Sîaaoecker^- Bardul cuzâ.n
Craiova, str Cogălnicdnu lo
fAra concurenţa ROM ŞI SPIRT
din marea fabrică BRAGADIRU
Pentru VIŞINATE
Precum şi fl I ICEŢIBIII.
*
* *
Incepîndu-se autopsia, s’a examinat fie care organ în parte. Stomahul, organul cel mal principal, s'a găsit absolut în în stare normală şi atît pe el cit şi pe toate cele-Valte organe nu s’a găsit nici un indiciu care să poată da cea mai mică bănuială de otrăvire.
*
* *
D. judecător de instrucţie, cerînd comisiunel medicale să se pronunţe care a fost cauza morţei precum şi dacă din autopsie se constată vre-un indiciu de otrăvire, comisiunea—în unanimitate—a declarat că pricina morţei este «Marazmul senil». Faptul că, la examinarea anatomică nu s’a găsit pe nici un organ vre-o urmă de escoriaţiune, ulceraţiune saiî alte senine, fac pe comisiune să afirme că nu există nici o urmă de otrăvire. De oare-ce însă există un denunţ, s’aii luat părţi din fiecare organ şi depunîndu-se în borcane s’au trimis laboratorului ministerului de justiţie, pentru a se face analiza lor chimică.
In ziua de 23 Iunie se vor face ia Ploeştl alegerile delegaţilor colegiului al III pentru consiliul general de Prahova.
Primim plîugerl că directorul cultelor, cuviosul Dragomir Dumitrescu, vine tîrziă —aproape cu o oră—la minister şi pleacă foarte de vreme.
Din această cauză e aproape invizibil la serviciul săti.
Cel mal mulţi funcţionari din direcţia cultelor văztnd că le pleacă şeful, pleacă si e\ Halal de direcţi 1
*
* *
Opinitmea publică din Bîrlad, este scandalizată de profanarea cadavrului lui lorgu Radu, unul din cel mal iubiţi şi stimaţi cetăţeni al oraşului.
Rol însemnat el n’a jucat in viaţa politică a acestei ţări, existenţa sa ireproşabilă fac pe toţi să condamne acea tă Profanare, datorită rudelor sale, cari paraponisite că au fost înlăturate de la moştenire—aii probat o dată mal mult că nu cueg armele de luptă şi că nu se dau tn lături de la nici o infamie, atunci clnd e vorba de a ponegri, dacă se poate, pe adversari.
BIrlădeauul
Gasa de dotaţie a corpului telegrafo-poş-tal a avut, în cursul anului financiar trecui, 32579 lei la venii uri şi cheltuell.
Fondul el inalienabil se compune din 140.875 lei.
Telegraful Romîn din Sibiu reproduce în foileton, articolul apărut, în la lloumanie lllustree, asupra d-lul Take Ionescu.
La 17 August viitor, se deschide faimosul iarmaroc din Lipsea, numit al s-tulul Miliail.
Se ştie că acest iarmaroc a fost fundat, acum 400 ani, de către Împăratul Germaniei, Maximilian I, care i-a confirmat toate privilegiile obţinute, prin uz, pînă atunci.
Nu este locul să relevăm aici importanţa seculară a acestui iarmaroc Odinioară el era locul de inlllnire al neguţătorilor din întreg orientul Europei şi din Asia. In special pentru ţara noastră, cu deosebire pentru Moldova, iarmarocul din Lipsea, era debuşeul tutulor productelor sale agricole şi in acelaşi timp,
Erl după amiazl la orele 3 a fost o consfătuire la ministerul de interne între d-nil miniştri Cantacuzino, Sturdza şi Ferichidi, cu privire la măsurile ce trebuesc luate pentru a se veni în ajutorul inundaţilor.
Relativ la cele scrise de d. Bădărău asupra creditelor colectiviste, în Opinia de la Iaşi, dăm aci o listă de proprietari din Bucureşti, cari au preferat să facă împrumutul la creditul din Iaşi, de şi scrisurile acestui credit sunt cotate cu 4 la sută, mal jos, numai ca să scape de costul stăruitorului din partid:
Toţi aceştia aii făcut cererile în cursul anului 1897:
Avram Mărculescu a cerut	100,000	lei
Maria T. Ionescu	»	100,000	»
I	Macedon	»	500.000	»
Frederi- Banei	»	600,000	»
Albert Focşăneanu	»	230,000	»
Anton Bulandra	»	140,000	»
Ghiţă Udrescu	»	75 000 »
Chnstache Ştefănescu »	9 000 »
Maria dr. Cln budianu »	250.000	»
Eealerina Baloleseu	»	80,000	»
Un sindicat englez a cerut ministerului domeniilor, dreptul de a exploata timp de 40 ani, papura din bălţile Dobrogel, de a utilisa, cu alte cuvinte, un material care nu numai că nu ne era de nici un folos, dar care cauza Statului de multe ori pagube, din cauză că putrezind pe loc şi potmolin-du-se, devia une-orl cursul apelor.
Sindicalul îşi propune a transforma papura In materie textilă, lu pastă de hirtie şi Iu Împletituri de tot felul. Pentru reali-sarea acestor industrii va construi mal multe ateliere In diferite localităţi diu Dobrogea.
Iată cum s’a constituit secţia vacanţelor la tribunalul din Prahova: Preşedinţi:
d. Al. Panaitescu, preşedinte, de la 1—5 Iulie ;
SPECTACOLE
Gradina Raşca, strada Academiei.— Direcţiunea d-lul Simion Petrescu. In fie-care seară reprezentaţiunl variate a la Koster et Bials din New York, teatru, gimnastică, danţurl, con-certurl şi pantoinine.
Pfţţurile locurilor : Loja 10 lei, Stal 1 2 iei, Stal II 1 1 efl. Militarii şi copil plătesc pe ja-
Cazino de Paris* strada Academiei —In fie-care seară riprezentaţii date de opera italiană.-Astă seară Ernahi, de Verdi.
Hali de l’Iiidlpendance, Cinematograf. i !e sen,e Şedinţe de la ora 8 jumătate pînă ia 10 jumătate. Vederi romineştl. Intrarea 50 bani.
Grădina liugo.—Teatru de varietăţi. Iu timp de ploae, în sala Hugo.
Grădina Centrală.—Concert dat de orchestra D. Dinicu.
Jalnicii: Dimitrie P. Voinescu, Marioara D. Voinescu, d-nu şi d-.,a Dimitrie E-0-nomu, Petre, Miliail şi Anastasia Economu d na Euphrosma P. Voinescu, d nil Romu-lus, Petre, Nieu şi DidinaP. Voinescu, d-nu şi d-na căpitan M. Gheorghiu, d-nu şi d-na colonel Petre Macca, d nu şi d-na D. I. Te-lemacque cu copil, d-nu şi d-na S. Popu-leanu, d-na Alexandrina Costovid, d nu Ştefan P. Economu, d-uu şi d-na Constantin Costovicl, d-nu şi d-na major Petre Cos-tovicl cu copil, d-nu şi d-na Ghica Geor-gescu cu copil, d-nu şi d-na Ion Mateescu cu copil; aii durere de a vă anunţa perde-rea dureroasă ce afl Încercat In persoana prea iubitei lor soţie, mamă, fiică, soră noră, cumnată, nepoată şi vară
ELENA D. VOINESCU
născută
Dimitrie P. Economu
încetată din viaţă In ziua de 21 Iunie ora, 10 dimineaţa, In etate de 21 ani, şi vă roagă să bine-voiţl a asista Ia ceremonia religioasă care va avea loc Duminică 22 Iunie la orele 5 p. m, ia domiciliul defunctei, strada Poşta-Yeche, 2, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă.
Bucureşti. 21 Iunie 1897.
Rom Englezesc	cu	Lei	1.40 Litrul
«	Jamaică	«	«	2 20	.
«	Vanilie	«	.	3_	.
«	Ananas	«	«	3-_	€
Cognac pentru fructe (vişinată) 3.—	<
Alcool de vin cu	Lei 1.80 «
« pentru maşină «	« 1,80 «
Vtuzarea en gros ţi ep «ielail
Comandele se primesc şi prin poştă şi se vor trimite la domicilia. Cu malta stimă
Tliorna 4 onstantineseu
8-soral Cofet. Brigadlra, str. Carol, li
8, - STRADA SĂRINDAR,—8
Prelungirea stradel Nouă
BUCUREŞTI
IN FABRICA lui
PAUL MILKER
S© gancţfe tn tot timpul nu
(fiare asortiment
DE
Articole de Voiagiu
Pielărie fină
Porte-monaie, Porte-visit. etc SACI CU NFCESAIRE DE T3IIETA
de la 40 până Ia 350 lei
B-nil lOJtf ,^Ax\U
Fost medic secundar al Spitalelor din Bucureşti stabilit în Câmpulung dă consultaţii ______ pe timpul vereî.
D-rul Arminiu Marcel
Medic al spitalului Caritas Boule Interne Consultaţiunl de la 2—4.
65, Calea Văcăreşti, 65.
Dr.Georges Diamandy
(din Brăila)
Primeşte Consultaţiuni
Viena IX. Hebragasse, 2.
Dumitru 1T. t’oiii.sa
Hoetor lu Drept	^
de la Facultatea din Paris ADVOCAT
70, Strada Uiouitsie, 76.
Orele de consultaţii dela 9—11 şi 4___e
De închiriat şi de Vfnzare ;,‘ep;ar^
strada Pilar-Mo^u No. 4: 6 odăi. odăi de seivi-tor, bucătărie, magazie şi pimniţă.
. ."e.	Copt ura ji-Curbu, dis-
trictul Buzaţi, plaiul BuzStt,
A se adresa la proprietar, Slr. Pitar-Moşu 4.,
www.dacoromanica.ro
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA>
69
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA A DOUA
In cabinetul săfl de la palatul justiţiei Dobrin aştepta pe d-na Miclescu.
D-v. sunteţi d-na Bogdaniev, zisă şi Miclescu? Întrebă judecătorul.
—	Da, d-le ! răspunse nenorocita femee.
—	Unde sunteţi născută? şi de clud sunteţi în Romtnia ?
Irena Începu să-şl povestească viata, spuse apoi cum o dată fiind la Galaţi, mama sa văzu pe Bogdaniev şi II primi cererea «spre veşnica mea nenorocire!» spuse ea.
—	Ce voiţi să ziceţi, d-nă ? întrebă nerăbdător, Dobrin. Explicati-vă!
Căsătoria v’a fost impusă?
—	A, nu! Dar nenorocirea a venit pe urmă. A fost să comit e& acea grozăvie.
Dobrin deveni atent.
—	Care va să zică e adevărat.
—	Da ! din nefericire ! Credeam că n’o să se afle! Am fost silită.
Dar acum sunt pierdută.
—	Chiar d-ta al săvlrşit faptul ?
—	Da, efl, cu mina mea ! răspunse Irena.
—	Poţi să-mi spui, în ce Împrejurări şi de ce ?
—	Iată cum.
Şi Irena povesti următoarele :
Pe clnd erail In Sofia, afacerile bărbatului săfl mergeafl din ce în ce inal răii. O dată, el II propuse să meargă la o casă a
lor, la ţară. Ea primi. Dar fu foarte mirată văzlnd că nu ia nici un servitor, nici o servitoare cu el. Ba sosind la staţia vecină cu locul unde mergeafl, Bogdaniev nu luă nici trăsura, ci II propuse să meargă pe jos, luînd el geamantanul. Clnd ajunseră la casa lor, nu găsi pe nimeni In curte. In casă Insă, care-I fu mirarea Irenel clnd găsi pe bogatul financiar Stoianov. Fu Încă şi mal mirată clnd văzu pe bărbatul săfl pleclnd şi lăslnd-o singură cu streinul, fără să-I spuie nici o vorbă.
Irena Întrebă pe Stoianov cum se face de se află acolo? El Începu săi spue că afacerile lui Bogdaniev merg din ce In ce mal răfl, că numai un singur amic ll poate scăpa şi că acela este el, Stoianov.
Mijlocirea aceasta este însă condiţionată.
S’atuncI, el începu să-I facă propuneri insultătoare, căutlnd să treacă de la vorbă la fapt. Ea se înfurie, 11 porunci să iasă, apoi strigă pe bărbatul săfl.
Stoianov Insă rîse, batjocoritor.
—	N’o să vie nici odată, spuse dlnsul, căci este cu învoirea lui.
Atunci se începu o luptă disperată. Irena se apăra ca o fiară. Dar simţea că slăbeşte. Şi, tntr’un moment văzlnd un vlrf de cutit pe masă, 11 luă nebună şi fără să ştie, lovi In cap pe nemernicul care căzu fără să scoată măcar un gemăt.
—	Aceasta este totul! spuse Irena, că-zlEd pe un scaun sdrobită.
Dobrin era uimit. El nu se aştepta la asta.
—	D-nă, zise el ! Efi nici nu ştiam de aceasta. D-ta mi al descoperit-o, şi efl ca magistrat voifl trebui să înştiinţez justiţia bulgară, care foarte probabil te va achita. Dar cum se face că al tăcut ? Pentru asemenea fapte, justiţia nu condamnă pe nimeni.
—	Cum, nu ştiai de aceasta ?
—	Nu 1 de loc 1
—	Atunci aţi abuzat de zăpăceala mea! De ce nu m’aţl chemat ?
—	Scuzaţi d-nă, dar ca magistrat,văzlnd că dv. aveţi ceva pe cuget, a trebuit să aflu. V’am chemat Insă pentru alt-ceva. Dv. mal aveţi vr’o rudă, vr’un frate, ceva?
—	Nimic, absolut nimic!
—	Bogdaniev, soţul d-voastră, nu ştiţi pe unde o fi ?
—	Iml pare că a murit. Aşa se răspln-dise svonul, căci el a luat parte la răs-boifl.
—	Atunci de unde să vie aceasta ? În-
trebă Dobrin dlnd Irenel următoarea scrisoare :	_
«Un romln locuind In Sofia, a auzit zi* lele acestea de asasinatul căpitanului Voi-nea şi a ficel sale Victorina Mateescu.
«Crede că face un servicifl procurorului, spunlnd că o nepoată a căpitanului este acum In Bucureşti, str. Zorilor No...
«Numele el adevărat este Bogdaniev.»
—	Ce zici de scrisoare ? Întrebă Dobrin.
—	Nu ştiu nici efl ! răspunse Irena mal mult intrigată de cit neliniştită.. Cine o fi omul acela ? Habar n’am ! Mă mir de unde să ştie unde stafl, se vede că am fost spionată !...
—	Dar Intru cit priveşte rudenia, cine ar fi putut să ştie ?
—	De aceasta ştia multă lume ! Tatăl mefi vorbea mult de căpitan Voinea. Ce-mi pare de mirat e că un romln, stlnd în Sofia, îmi cunoaşte adresa In Bucureşti.
—	Aşa e, afirmă judecătorul. Foarte curios.
In acel moment se auzi cîteva bătăi In uşă şi un servitor aduse o carte de visitâ, pe care d’asupra numelui lui Teofil Zo-rescu erafl scrise clte-va rlndurl.
—	Spune să aştepte puţin! zise judecătorul drept răspuns.
Apoi Întrebă pe Irena dacă nu cum-va cunoaşte scriitura.	‘
—	N’o cunosc, absolut de loc, spuse ea.
—	Dar, de clnd n’al eşit din Bucureşti ?
—	De vr’un an şi jumătate. In toate zilele, de atunci am dat lecţii ; puteţi să vă informaţi.
—	Foarte bine, d-nă. Acum dv. o să fiţi ţinută de o cam dată In prevenţie plnă s’o desluşi afacerea dv. din Sofia.
__ Aş vroi să vorbesc atunci, ceva, cu
o persoană.
—	Cu, d. Zorescu ?
—	Da ! U cunoaşteţi.
—	Foarte bine! Eu sunt Dobrin, judecătorul de instrucţie.
—	Ah! d-le Dobrin, Teofil mi-a vorbit mult de dv !
Fiţi atît de bun şi mijlociţi să-l văz as-tă-zl chiar.	.
—	O să-l vezi numai de cit, d-nă, zise judecătorul, şi chemînd un aprod, dete ordin să introducă pe Zorescu.
Peste clt-va clipe Teofil intră :
—	Ireno! exclamă el cu glas înăbuşit!... Tu!... Tu la d. Dobrin.
—	Da, dragă d-le Zorescu, răspunse judecătorul de instrucţie. Efl am chemat pe d-na. Şi, dlnsa a avut de Indurat grele încercări, cari din fericire sunt pe sfirşite acum. In vremea convorbirii pe care am avut-o, dlnsa mi-a destăinuit multe lucruri, multe taine! Crez Insă că va uita Împrejurările dureroase In cari ne-am cunoscut şi 'ml va face distinsa onoare să mă pre-numere printre amicii săi.
Să mal vorbim de scena mişcătoare care s’a petrecut în cabinetul lui Dobrin, va fi de prisos.
Judecătorul promise că va face tot ce va fi cu putinţă ca să scurteze cruda situaţie a Irenel.
Hotărîră să spue Adrianei, de o cam dată,
că d-na Bogdaniev esfe reclamată de bărbatul săfl, prin justiţia bulgară.
De oare ce d-na Bogdaniev nu se simţea bine, ea fu internata lntr’o casă de sănătate, din ordinul Iul Dobrin.
După plecarea tinerel femei, Teofil Îşi luă rămas bun de la Dobrin şi acesta se duse la Gabriel, pe care 11 puse In curent cu ultimele Intlmplărl.
Apoi, Începu un schimb de telegrame cu autorităţile bulgare şi cerlnd lămuriri asupra Irenel.
In acelaşi timp, la Urlaţi, Stoica Îşi urma cercetările sale, în tăcere.
Călimgescu, care socotea că-1 redusese la sapă de lemn, dîndu 1 afară, crăpa de ciudă văzlnd că, In potriva tuturor aşteptărilor sale, fostul comisar căpătase o slujbă mult mal bine plătită, şi care II lăsa mal multă libertate.
O altă supăiare îl producea decoratului judecător din Urlaţi, şi faptul că văzuse de clte-va ori prin tîrg pe Păsărică diupreună cu clinele săfl Bălan.
Acel afurisit de cline care era cit p’aci să-l tacă de ruşine,—dacă nu-I şi făeuee !
De aceea începuse să urască tot neamul clinesc.
(Va urma)
Doctorul Galimir
de la facultatea din Paris
Special penirn boalole de stomac
27— Strada Doamnei—27
___________Consult. 2—4___________
De vfuzare
acum
O €ASA
Frumoasă, Sănătoasă şi foarte solid zidită
Situată In stradu ESCUL1P, No. 10.
KARLSBAD
ISVOARELE SALE CELEBRE ŞI PRODUCTE DE ISVOARE SUNT:
Remediul Natural
Cel mai bun la boale de Stomac, Picat, Splină, Rinichi, Organelor ndulni, Prostatei: la Diabetul Melit (boală de zahăr), Concremente biliare, Veşicale şi Renale, Artrita, Reumatism cronic, etc.
Apele minerale naturale de Karlsbad
SARE NATURALĂ SPRUDELIANĂ
must, si m*uIjt i:iiifonra
*	FE.VTRU
CURA RE BĂUT î J¥ C A S A
CÂT ŞI PASTILE DE KARLSBAD, SĂPUN SPRUDELIAN, LEŞIE 'SPRUDELIANĂ ŞI SAREA DE LEŞIE SPRUDELIANĂ SE AFLA UL VilNZAKL LA
La toate DROGtUEEIILE ŞI FARMACIILE
EXPEDIŢIA PRODUSELOR DE APE MINERALE Lobel Schottlâiuler , Karlsbad, Boemia
APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS)
Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint.
Multe autorităţi medicale aii recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul săfl cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatori generali: D-nil Laxă»' «f* Verxar în Braşov Depositul general pen- IIIIOII C POCTOIII Strada COVACI tru Capitală la D-nul IKvILl Ullk [UIU No. 17.
In provincie la diferiţi depozitari principali*
Pentru numai Lei 7.25 1
contra ramburs expediez un superb Aecor-[deon de Concert cu noile melle Claviaturi cu arcuri, cari aufost brevetate în diferite state. Prin aceasta noua Claviatură se va economiti Cumpărătorului mult necaz şi cheltuell de reparatiune. Acest instrument aro 10 klappe, 20 tonuri duble, 2 bassurl, 2 registre, claviatură deschisă de nickel, garnitură împrejur tot dir acest metal şi complecta, 2 burdufuri duble şl f6rte tari, 2 Inchisăturl, şine de burduf asortate şi In colţ, de nickel Mărime 35 Centimetre. Metodă de a iîn ăţa de a cănta singur şi ambalagiu gratis. Porto 2 Lei. A se face comandele la Henri Sulir, Harmonika Export la Neuenrade, Germania.
Constantin Simionescu
Doctorand în Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152
Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti asemenea se poate face eonsultaţiune şi prin corespondenţă.
A V I S
Se caută asociaţi pentru exploatări petrolifere; siguranţă garantată. Doritorii de a se asocia la această întreprindere, să se adreseze la administraţia acestui ziar, safl la d-nul C. Păunescu, strada Sfânta Vineri, No. 3. — Bucurescl.
VICTOR LUPESCU
BIUROU TECHKIC Inginer
FABIIKTLE UNITE ROMÂNE PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
FĂRĂ VITRIOL
Lipsit de orl-ce inconveniente, atlt sanitare ci* şi techniee. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS
Toi d’o dată adueem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE de ARMĂTURÎ de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco.
Ilerculane (Mehadia)
(Herkulesfurdd, Ungaria)
Staţiune tle cate ferata, M*o ut ti şi Telegraf
RENUMITE TERME SULFUROASE şi SĂRATE
Cu Temperatură terestră de 55° C.
|MT începutul sesonulul la 1 Mulu
Loc de cură climatieă. — Gimnastică suedeză şi wassagiu. — Băl electrice. Hidroteraphiă.— Reudezvous internaţional.— Situaţiune admirabilă In valea romantică a Cernel.—Promenade şi locuri de excursiune.—Climă favorabilă. Situaţiune scutită de vînt.—Aer ozonic şi liber de praf. — Palaturl de băl, hoteluri splendide.—salon de cură.—Luminaţiune electrică.—Musică proprie. Orfeu (Teatru Varidtâ).
WOT medic! iiouÎn! ^
CONSULTAŢIUNI in toate limbile europene.
Juncţiune cu trenul Expres şi Orient-Expres; dela Orşova cu năvile dunărene
Bilete cu preţuri reduse.	Frecuenfa lu anul 1896: pente ÎO.OOO.

VECHIUL MAGASIN
DE
LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE
ŞI ORf-CE INSTALAŢIE NÎ
MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER
Ol. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis de Episcopie)
Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa.
RAI de ABURI Higienice
recomandate de toţi medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă
RUSURi SISTEJFIATICE
*	CU AER COMPRIMAT
CLOSETE «tout a le godt» higienice şi sistematice STICLE DE CONSERVE hermeticeşte închise, de toate mărimile.
Unicul DEPOU în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GBBRUDER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LĂMPI ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WUNDER», toate cu aer.
BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lângă ministerul Domeniilor)
MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidăril etc.
XiUWNA ELECTRICA
IIAJfMBAElB st mayaxil de fer demon tăblie, acoperătninte fi poduri de fer
LOCOMOBILE, CAZANE, MOTORI de aburi, gaz, petrol şi benzină
POMPE de orî ce sistem RrZERVORII de APA SPIRT Şi PETROL
CĂI FFRATE PORTATIVE ŞI AERIANE
Puirele «ie fer, unelte pentru Antreprenori
Tuburi de tuciu, fer, plumb şi bazalt, furtuni de cauciuc
CURELE DE TRftSMISIUIil DE PIELE, PÂR DE CÂMIÂ SI BâATS
Instalaţiunî de băî si closete sistematice
ÎNCĂLZIRI Şl VENTILAŢIUNi
Becuri şi site francese, sistem OberU.
’IPOBAFIA ^EPOCA M execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă.
WATSOÎV «ft YOUELL i
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
BUCURESCÎ. — Srada Academiei, 14 (fost. Raşca)
| Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală-
REPRESENTANŢi GENERALI Al FABRICE!
MARSHALL SONS & Co„ GAiNSBOROUGH
LOCOMOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite TREERATOARELE unice care treeră cel mal mult şi scoate cel! mai curat.
| BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mai | mare scoţînd boabele carat.
[ STABILE pentru puterile cele mal mari, cu safl fără condeusaţiune, orizontale safl verticale.
[ CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu safl două tuburi de foc.
[CAZANE tubulare cu stabilă suprapusă.
CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt.
| MAŞINI de macadamisat (presat) şosele.
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Vataloage ilustrate gr aiim şt franco.

SOCIETATEA
de
Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Colroceul
Capital social 2.500.000 întreg vărsat
Se aduce la cunoştinţa d-lor detentori de acţiuni ale Societate! de Basalt., că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu clte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
A ¥ IN
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, atl găsit o mearle crudă, nu putem Îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, In schimbul unul premii! minim se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000._
Ha aranrlnt Pe termenul dela 23 A-llu dl OlUldl prilie 1899, moşia Plă-
cinta-Slobozia-Conachi, jud. Covurluifl, o oră de la gara Independenţa, circă 2.700 ftlcl, pămlnt roditor, populaţie deasă, la adăpost de inundeţie.—Adresa :
Vogoridy, 36, rue Emries d’Arlois, Paris.
APPEL & Comp.
Bucureşti. 9, Str. Doamnei, 9. Bucureşti.
Maşini Industriale de tot felul
Cu abur şi cu mîna, cazane de abur. Rezervoare de tablă de fer, etc.
Mare Meposit de Ţevi de fer
şi accesorii. — Ţevi de soudage.
Pompe cil abur, din renumita fabrică americană The Snow Stoam Pump Works Baffalo, America.
Pompe cu mlua, cabla de sîrmă de oţel, pentrn paţarl de petrol şi alte scopuri industriale.
REPRESENTANŢA GENERaLĂ A CASE!
FREUDENSTEIN & C™, BERLIN
Fabrică de şinl pentru că! ferate şi mine, căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci invirlitoare, locomotive, etc.
In tot-d’a-una în depott: ŞINE, VAGONETE, etc.
KEPBESENTANŢl PENTRU EOMANIA A CA8EÎ
F. WEimTHEIM & Oomp.
Fabrica de Case de fer, Casete, etc.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă, ca cea mal mare acurateţă şi ca preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sont deviza Tipografiei.
M. KOHAN, Galaţi şi Brăila
DEPOSIT de MAŞINI Agricole si Industriale
DIN FABR1CELE
BROWN & MAY Limited devizes (Engiand)
LOCOMOBILE de la 4 pînă la 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începînd de la 1 cal putere. MORI CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzesc!. CAZANE pentru ABUR de toate mărimele.
MAŞINE de SECERAT Simple şi cu Legat
DIN FABRICELE
THE MASEEYHARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini in lucru în {ară.
Preţuri eu rente ae trimit după eerere, gratie* şi franeo
PAPIER FAYARD & BLAYN
Hal mult de l/i de secol succes proclamă superioritatea sa In tratamentul de gutural, lrltaţluuel peptulul, Influenţa, dureri reumatismale, scrtntlturl, răul, vărsături, bătă-
turi.—Topic excelent contra bătăturilor.

A vis Important
Se face cunoscut onor. vizitatori al sta-ţiunel Buşteni, că Hote'ul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente in condiţiunile cele mal avantarinase, cu ziua, luna safl sezonul.
Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lul Simulescu.
Noul antreprenor-Hotel Buşteni.
Societatea anonimă a hlrtiilor Abadie din Franţa
_ Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus Sn vînzare In Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PÂ1VAMA Singura birlie de orez de Panama care;
Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u «onţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor roinlnştT, ca alte hlrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsa a unul salon high-liff.
Depozitul g-1 al hlrtiel * Panama.: Bucureşti str. Plnzart No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile $i comandele în Romînia.