SERIA^ a—ANUL m, No. 486 Ediţia a treia (cu suplimfint) SAMBATA, 21 IUNIE 1897 ABOJfAMEM'TEEE încep Ia 1 şi 16 ale fle-cărel lnnl şi se pl&tese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţ* ?' streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 'el; in străinătate 50 lei Sase luni 15 25 13 Trei luni _ Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELEJfU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA Ho. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 EPOCA NUMĂRUL 10 BANI AînmciuBnje tn Bucureşti şi judeţe te prinţese numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV.......0.30 b. lini» » » » m............2.— Sol » * * > II , 3.— » ► Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndu) Oi nnm&r rechifi 80 bani FALSUL DE U Paşoptismul în politica externă Politica exterioară a liberalilor, po litică de îngenunchere pe de o parte şi de provocare de alta, se poate califica cu proverbul romln: «dă’rnl Doamne «ce n’am avut, să mă mir ce m’a «găsit». Oamenii politici liberali nu sunt în largul lor in politica exterioară. Contactul cu capetele încoronate, cu prinţii şi marii cancelari al puterilor îl jenează, ii intimidează, II face ca să-şl peardă cumpătul. Politicianil lor, uimiţi de asemenea aventură, nu sunt în stare a-şl păstra sîngele rece. De aceea nu sunt capabili a apăra interesele ţărel cu toată tăria posibilă, nici a păstra o linie cu minte, o linie care să nu provoace protestări. In politica exterioră el nu văd atit un mijloc de a apăra interesele ţărel, căt mal mult un mijloc de a fi In contact şi în relaţii cu împărăţiile şi cu cehbrităţile diplomatice din Europa. De aici provine faptul că sub liberali politica exterioară face salturi mortale de la cele mal plate linguşiri la cele mal imprudente expresii rostite şi acte îndeplinite. Un liberal are scuza foarte uşoară faţă cu streinătatea, pentru cuvîntiil că el nu crede că este o înjosire cînd ceri scuze baronului Banlfy, sau contelui Muraview, saO d-lul de Fonton. Un liberal are imprudenţa uşoară, de vreme ce nu’şl dă seama de gravitatea diplomatică a vorbelor şi a actelor în lumea internaţională. Colectiviştii n’aQ concepţiunea clară, despre ceea-ce constitue politica exterioară pentru un Stat, şi de schimbările enorme cari s’aQ făcut în relaţiile diplomatice. înainte, nu mal departe de cit acum cincl-zecl de ani, puterile mari nu se scoborau a trata sau a lua înţelegere cu cele mici. Cu atit mal puţin nu putea fi vorba de relaţii de prietenie între o mare putere şi un mic Stat. Ţările mici erau nevoite să sufere politica ţarilor mari, fără ca acestea din urmă să le facă celor dintiiu onoarea de a le consulta măcar de formă. Combinaţiile diplomatice se petreceaft in cercul restrînş al citor-va popoare dominante şi între cancelarii sau primii lor miniştri. Astă zi, nu mal este aşa. Astă zi, mal cu seamă în urma războiului Franco-German, marele puteri europene atl lărgit cercul de acţiune diplomatică. S’a introdus un principiu, dacă nu nofl, dar cel puţin reinoit, acela de a nu se neglija în combinaţiile politice nici o forţă cit de mică şi de a utilisa orl-ce părticică din forţă generală a Europei. Astăzi, o ţară cit de mică, este preţioasă pentru o putere cit de mare. Concursul celei d’intiiu, ori cit de neînsemnat, este căutat şi solicitat de imperiile ozganizate In colos. S’a început din partea puterilor mari o goană, în scop de a atrage în cercul lor de acţiune pe ţările şi Statele mici. Pentru acest sfîrşit, Statele mari nu cruţă nici un sacrificiO, nu înlătură nici un mijloc de atragere, de seducţie. Marii cancelari caută prietenia micilor prim-miniştril; relaţii de amiciţie se leagă între regii şi principii micilor popoare, cu potentaţii rari ţin în mîinile lor soarta lumel. Împăraţii puternici, cari stăpînesc zeci de milioane de sullete, fac visite amicale regilor al căror supuşi nu se ridică cîte o dală ca număr, mal sus de clte-va milioane. In marele plan al unei conflagraţii vii toare, fie-care popor cit de mic îşi are mal de înainte designat rolul, îşi are marcat forţele utilisabile. Din această schimbare, este natural ca popoarele mici şi diplomaţii lor să ştie a profila. Statele mici ajunse la preţ, au datoria să nu scape din vedere interesele lor şi ia fie-care ocazie să profite de concurenţa ce domneşte între cele mari. In această situaţie internaţională nu mal poate fi vorba pentru miniştrii ţărilor mici de a avea o atitudine umilită, de a acorda orl-ce Ii se cere, sau închina capul înaintea ori cărei pretenţii, chiar cînd cererile sad pretenţiile vin din partea ţărilor amice. De asemenea n’are înţeles o politică de provocare faţă cu alte ţări, numai pe motivul că aslă-zl n’al legături de prietinie politică cu ele. DE JUSTIŢIE Diplomaţii Statelor mici pot să păstreze cel puţin demnitatea lor In raporturile cu cele mal puternice ţări. Fi bine, această transformare n’a fost pricepută de liberali. Oamenii lor politici nu înţeleg schimbarea în bine pentru noi, care s’a făcut in situaţia politică. Obtuzi la minte cum sunt, dominaţi de sentimentul repedel lor parveniri, liberalii continuă a se speria de norocul ce i-a găsit, că pot întreţinea raporturi de prietenie cu unele mari puteri, fără să ’şî dea seamă de transformarea ce s’a operat în raporturile diplomatice dintre ţările mari cu cele mici. De aceea începînd cu I. Brătianu şi sfîrşind cu Sturdza, liberalii au arătat slugărnicie gratuită faţă cu puterile c-ri s’ar fi mulţumit să capete de la noi numai prietenie demnă, pe cînd din contră tot el arată aroganţă imprudentă faţă cu ţări cari şi fără aceasta ar fi fost nevoite de împrejurări să recunoască politi-a noastră exterioară, măcar că ea este contra intereselor lor. Sturdza continuă cu mal multă plaţi tudine şcoala lui I. Brătianu. Miine Gogu Cantacuzino şart un altul va urma pe aceea a lui Sturdza, şi aşa mal departe. IndîrjiţiI democraţi de altă dată a fi rămas şi în politica exterioară tot la concepţia patru-zecl-optistă şi tot la spiritul de provocare care le fusese ca racteristic. A se citi in itaginete n tioua şl « treia corespondenţele din Galaţi eu amănunte asupra îngrozitoarei catastrofe din prinţul port al ţtirei. A se cere odată eu EPOCA de azi şl suplimentul gratuit eu iluslra‘ ţinui. AIE6ERI SI IMUMDATII Administraţia colectivistă e vrednică... Ia alegeri. Cine nu crede, n’are de cît să se uite la mîndreţea de Parlament pe care o avem : partidul guvernamental stăpîneşte în ambele Camere aproape unanimitatea scaunelor. Asemeni rezultate nu se obţin fără o straşnică administraţiune. In special, administraţiunea judeţului Covurlul şi a oraşului Galaţi s’a arătat de o remarcabilă destoinicie electorală. La alegerea parţială de acum cîte-va luni, cu tot curentul puternic ce era în favoarea candidatului opoziţiunif, administraţia a izbutit să infringă voinţa clar exprimată a Gălăţenilor şi să scoată din urnă pe candidatul guvernamental. Drept este că, în urma ordinelor de la centru, administraţia locală a făcut sforţări desperate ca să ajungă la acest rezultat ; dar a izbutit. Soarta cea rea a voit ca acum să cadă asupra Gălăţenilor o grea încercare ; inundaţia a pricinuit pagube colosale Galaţulul şi locuitorii lui sunt supuşi la suferinţl crude. Cum s’a purtat administraţia în această împrejurare ? A spus-o însuşi ministrul de interne, cu tot interesai ce are de a ascunde adevărul; o ştiu şi o spun toţi Gălăţenil: administraţiunea a fost de o nepreve-dere şi de o incapacitate criminală. Cînd de o săptămină apele creşteafi într’una, administraţia avea destulă vreme să ia măsuri pentru ca consecinţele catastrofei să fie cit mal mici. Dar nu s’a făcut nimic. Vitează Ie alegeri, administraţia a fost nemernică la inundaţii. Iar guvernul, care la alegeri a ştiut să dea din vreme ordine severe, acum nu şl-a bătut capul. Scaunul de deputat ori de senator al Gălăţenilor?—Da, la asta ţine guvernul si administraţia locală. Averea şi viaţa Gălăţenilor ?—Dar ce vrea să ştie un guvern colectivist de asemene lucruri! Chiar în vremurile cele mal normale, se poate vedea zilnic păcătoşia regimu Iul oolectivist; dar nici odată nu s’a putut vedea atît de bine. Să siluiască voinţa cetăţenilor ; să co-rupă, să ameninţe, să persecute, să schilodească pentru a-şl aduce unanimităţi în Parlament; să jefuiască ţara storcind milioane chiar şi din noi, la asta se pricepe partidul liberal. Să servească ţara — la asta nu se pricepe. FALSUL De la Ministerul de Justiţie O deunuţare.—Cercetările parclieta-Inl. — Condamnarea denunţătorului.—Dispariţia condamnatului •—Un falş. O denunţare Faimosul agent colectivist Tacite Gănescu din Galaţi a făcut, in toamna a-nulul 1895, d-lul procuror general Bas tache, o denunţare scrisă, contra d-lul Virgil Poenaru, fost primar şi deputat Gănescu punea în sarcina d-lul Poenaru că, în schimbul unei sume de bani, în calitatea sa de primar, ar fi dat autorizaţia pentru un deposit de cărbuni d-lor Gamba şi Macri, pe un loc, care nu avea o asemenea destinaţie. Cercetările parchetului.— Parchetul general, cercetînd această denunţare, constată că, într’adevăr, o asemenea autorizaţie s’a dat de primăria comunei Galaţi d-lor Gamba şi Macri în 1895, dar nu de d. V. Poenaru, care nu mai era de mult primar. De asemenea se constată că n’a putut mijloci nici un fel de corupere, lucrul petre cîndu-se în modul cel mal regulat şi fără a se fi făcui nimănui nici o favoare. In consecinţă, parchetul general pune denunţarea Iul Tache Gănescu la dosar fără a’t da altă urmare. D-lul Virgil Poenaru însă nu ’l-a convenit să lase lucrurile aşa, ci a dat în judecată de-a-dreptul înaintea instanţelor judecătoreşti pe Tache Gănescu pentru calomnie. Cont!am narea den un ţătorului Tribunalul a condamnat pe Taelie Gănescu la doua luni fu clilsoare; Curtea de Apel dlu Galaţi tî respinge apelul, Casaţia de asemenea recursul şi hotărf-rea rum ine definitivă şi executorie. Mandatul de an stare îl găseşte pe Tache Gănescu comisar comunal, numit în această calitate de d. C. Plesnilă. Tache Gănescu cearcă mal întîiu să obţină un concediu de 2 luni pentru a’şl face o-sînda, după care să-şi reia funcţia. Orl-cît de groşi la obraz sunt colectiviştii, asemenea batjocură li s'a părut şi lor imposibilă. In urmare, Tache Gănescu a fost concediat din serviciul comunei şi de mal multă vreme a dispărut din Galaţi. Dispariţia condamnatului Că a dispărut din Galaţi, aşa îl place poliţiei d-lul Al. Ignat să zică, dar ascunzătoarea Iul Tache Gănescu este prea bine cunoscută, numai că poliţia nu vrea să execute mandatul de arestare! Cu toate ordinele date de procurorul general, mandatul de arestare contra Iul Tache Gănescu nu este nici astă zl esecutat: poliţia, din ordinul prefectului, îşi bate joc de procurorul ge neral. Un fals Mal mult, patronii lui Tache Gă nescu au intervenit către locurile înalte pentru graţiarea acestui netrebnic, în tot cazul pentru reducerea osîndel. După cererea ministrului de justiţie, M. S. Regele a încuviinţat reducerea osîndel la o lună de închisoare. In raportul său către M. S. Regele, ministrul afirmă că-şl întemeiază cererea pe raportul procurorului general. Afirmarea ministrului e falsă, căci procurorul general din Galaţi n’a făcut nici o dată un asemenea raport. Cel puţin procurorul general întrebat, pro testează categoric de neamestecul săii in reducerea osîndel Iul Tache Gănescu. Iată dar dt sunt de neruşinaţi colectiviştii : după ce izbutesc prin tnij- www.dacoromanica.ro toace necinstite şi arătări mincinoase să stoarcă clemenţa regală, îşi bat joc de legi şi autoritate ocrotind pe un ne trebnic ca Tache Gănescu, pe care îl îngăduesc să nu ’şl facă osînda de o lună, ce trebue să facă după reducerea încuviinţată de M. S. Regele. 0 BUMA idee Relativ la decisia consiliului de miniştri ca să se facă un apel la funcţionarii publici ca, din salariile lor, să contribue pentru ajutorarea inundaţilor, un vechiu funcţionar ne trimite o scrisoare în care, cotnentînd acea de ci ie, emite o bună idee. Vechiul funcţionar crede anume că ar fi mal nemerit să se facă o loterie a cinci milioane bilete de cîte un leii, saO un milion bilete de cîte cinci lei, din cari s’ar defalca un milion pentru cîştigurl, şi patru s’ar destina inundaţilor. Cu modul acesta, funcţionarii, pe deoparte, vor contribui la alinarea suferinţelor celor inundaţi, iar pe de alta, vor avea speranţa că obolul pe care îl datl va putea fi şi lor folo sitor. 0 asemenea loterie a fost organizată acum clţl va ani Ia Paris, pentru inundaţii din Spania. Ideia este bună. Funcţionarii vor da în asemenea condiţii bu curos obolul lor şi pe lingă el toată lumea va putea contribui la ajutorarea victimelor inundaţiilor. ANARHIE ADMINISTRATIVA Pe toată scara administrativă, de la ministere şi pînă la primăriile de sat, e o amorţeală plictisitoare; nimic nu mişcă, deşi trecem prin vremi anormale, clnd tocmai ar trebui să domnească peste tot o activi tate extra-odinară. Se cunosc cauzele acestei nelucrărl : incapacitatea şi dezbinarea partidului liberal. Nu se ştie însă In de ajuns ptnă la ce grad de înjosire s’a coborît administraţiu-nea colectivistă ; şi e bine să se ştie. Vom releva pentru astă-zl două cazuri foarte interesante. Vechiul satrap al Teleormanului, d. G. Kiriţopol, vrea să scoată din primăria Ro-şiorilor-de-vede pe d. Mănciulescu şi de aceea ll acuză la ministerul de interne de multe călcări de lege. Ministrul de interne, In urma denunţărilor primite, trimite la Roşiori o anchetă. Abia afi Început să lucreze trimişii ministrului şi primarul Mănciulescu e suspendat. Vra să zică, e lucru serios? Primarul e grav vinovat ? Aşa trebue să fie, de vreme ce ministrul se vede nevoit să-l suspende chiar de la Începutul anchetei. Dar consiliul comunal din Roşiori găseşte măsura ministrului aşa de nedreaptă, în cît demisionează telegrafic. Alţi deputaţi al Teleormanului, protestează energic la minister. Se vorbeşte de o delegaţiune de guvernamentali cu vază care va veni la Bucureşti să protesteze. In urma acestora, ministrul de interne cere prefectului, ca cu ori ce preţ, să potolească mişcarea şi să Împace pe consilierii din Roşiori. Prefectul se execută şi isbu teşte, dar iată cu ce preţ; Prefectul e silit să meargă la un prînz dat de d. Mănciulescu, primarul suspendat, prlnz la care aii luat parte şi consilierii. Numai cu această condiţiuue s’att învoit consilierii să stea de vorbă cu d. prefect ; numai după această satisfacţiune publică, aii căzut la Impăcăciune. Şi mal nostim e ce a spus prefectul la acest prlnz. El a declarat că guvernul ştie eă sunt numai intrigi Împotriva d-lul Mănciulescu şi că ancheta va dovedi aceasta. Iţi slă mintea in loc, faţă cu asemeni fapte. Mă rog: Ori primarul Roşiorilor are vr’o vină; şi atunci ce vra să zică Înjosirea ministrului de a ’şl trimite prefectul să se ploconească la vinovaţi şi să măntnce la masa lor ? Ori sunt numai intrigi montate de d. Ki riţopol In contra d-lul Mănciulescu ; şi a-tund, dacă ministrul e convins de aceasta, cum turbură administraţiunea unul oraş pentru cheful unul intrigant ? Nimeni nu e In stare să Înţeleagă atitudinea guvernului In această chestiune ; şi nici nu e de Înţeles. Contradicţiile ministrului de interne sunt numai rezultatul a-narhiel ce domneşte tn întreaga adminis traţiune. Al douilea caz. Voinţa Naţională atacă foarte violent pe directorul lucrărilor teehuice ale comunei Bucureşti. D. inginer Cucu respinge atacurile. Dar Voinţa revine cu furie. Administraţia comunală tace, însă, ca şi cum nimic nu s’ar fi lntlmplat. Iată iarăşi ceva de neînţeles. Nu-şl îndeplineşte d. inginer Cucu Îndatoririle sale către comună ? Atunci pentru ce nu reziliează primarul contractul ce are primăria cu directorul lucrărilor technice? Ori im i se poate imputa nimic d-lul Cucu ? Dar atunci ce Înseamnă atacurile Voinţei Naţionale P Administraţia colectivistă a ajuns Un a devărat balamuc. TRIBUNA LITERARA Impresii de călătorie (Baia, Slatina, Găineştl..,) — Acolo--ce-I m6 moş Mitrule ? — Pe după munte, lie! — Da, în partea ceea... — Ţara neamţului, ce să hie. Tu fost-al pe acolo, moş Mitre ? - Fost, cum să nu hiu, că doar şi acolo-I tot locu nostru, numai căneamţu a venit peste noi—bag seamă, nu noi ne-am dus peste el... — Da cum i zice ţărel mg moşule, că eă n’am mal fost prin partea locului ? — «Dulcea Bucovină», domnişorule, ce ?- atita seamă de lucru, trebuie să fi citit doar şi d-ta prin cărţi. întrebarea mea din urmă, care lăsa să se întrevază atîta lipsă de cunoştinţă geografică, nu prea plăcu lui mos Mitru, care mă ducea cu căruţa lui spre Baia din Suceava. Schimbai vorba. — Mal avem mult pînă la Baia ? — Baia ? Uite-o, se vede... Şi moş Mitru îmi arătă cu vîrful biciului partea încotro începeaO a se zări acoperişurile caselor, cari alcătuiesc satul Baia, glorioasa Baie, unde a strălucit odinioară vitejia neamului nostru. Singură Biserica Albă stă martor ocular al unei glorii nemuritoare, măreaţă, gravă şi sfîntă. Drumul ce duce din Fălticeni spre Baia, la ’nceput ondulează intre şes şi cîte-va deluşoare, dar cum se apropie de valea Bael, se lasă înclinîndu-se pe nesimţite, pînă ce intră pe linia satului—nişte căsuţe acoperite pe alocurea cu stuf—unde ne îndrumam 100 de căruţe şi în ele un număr de peste 300 de congresiştl, plecaţi în escursiune. Pînă aci drumul e bătut cu piatră, ast-fel că praful stîrnit în urma atîtor copite de cal, nu ne supăra, în cit călătoria aceasta atit de mult dorită, să lase urme de păreri de rău. Ne însoţise şi studente, dar ele mal norocoase ca noi, sburafi în trăsuri mânate de cîte patru cal, lăsindu-ne cu mult în urmă. Se îngrijise autoritatea fălticeneană de dînsele, cum s’ar fi îngrijit de proprii săi copilaşi—alt-fel nici că se putea : frumuseţea şi gingăşia lor— trebuiau ferite de ploaie, ca şi de contactul razelor solare, cari obijnuesc a colora feţele rozalbe în galben închis. In trăsuri, cu coşurile ridicate, învoa-late, ca nişte superbe cadîne, în tot cazul erafi mult mal fericite, de cît cea mal mare parte din noi, cari steteam înghemuiţl cîte patru inşi într’o căruţă; unde mal pul,, că finul care servea drept pernă de şedere, aluneca sub picioare, iar spatele nostru freclndu-se de şişle-tele căruţei, ne făcea să lndurăm‘ chinuri tantalice. Am ajuns în sat. Ţgranil, cu capetele goale, cu pletele fălfăinde pe umeri, femei cu prunci în braţe, flăcăi şi fete drăguţe, sprintene ca nişte căprioare de munte, ne Intim-pinară, uimiţi de vederea acestei lumi, pe care, de când se pomenise pe lume, nu-o inal văzuse. Ne-am dat jos din căruţe şi am mers, însoţiţi de ţărani, spre biserica Albă, situată la o distanţă mică de şoseaua judeţeană. E ’mprejmuită de uluci, iar intrarea se face sărind un pârleaz de o jumătate metru înălţime. F o ruină biserica Albă, dar e atăt de mândră prin tăria el! Pe pereţii din interior n’a mal rămas nici urmă de sfînt; cascade de răni nelecuite, se văd de jur împrejur; pare că toate tunurile barbarei semilune ar fi bombardat in depărtatele vremuri acest locaş sflnt şi cu toate scobiturile adânci ce afi făurit în grosimea zidurilor, totuşi biserica Albă resistă încă—semn al tăriei neamului nostru—; dar vederea el îţi răneşte sufletul de jale, lăsîndu-te plin de mâhnire şi de ciudă In potriva nepăsărel omeneşti faţă de marile monumente... Pe jos gunoifi şi pe el dorm vite... Am eşit din biserică, cu sufletul stins, îndrumându-mă pe urma nesfirşitulul şir de căruţe, până ce am putut ajunge pe moş Mitru, care mina caii la pas. — No, văzut-al biserica lui Ştefan Vodă, d-le? ' Văzut, moş Mitre... — Plăcutu-ţi-a ? M’am uitat, fără să-I răspund, in ochii lui şi el intr’al mei şi mi se păru că-ml citise tot ce ascundeam in suflet; apoi il lăsal să urmeze cu vorba lui: — «Nu-I frumos - nu, d-le, pentru ţara noastră romănă: alelei Doamne, de ar învia încalţe Ştefan voevod—să-şi vază odorul lui in aşa stare—ah, cum ar fulgera pe cel ce nu’s vrednici să păstreze în bună stare un dar moştenit de la părinţii cel buni şi mari; de ce n’am ett putere măre domnişorule, că îţi vedea d-voastră al de la Capitala României—ce aşi face din sfinta aia... Moş Mitru privi în partea unde se înălţa biserica lui Ştefan Vodă şi se închină cu multă evlavie. Pătruns de sentimentele de înaltă dragoste a tot ce are românul mal sfînt şi scump, ascultam cu religiositate cuvintele bătrînulul şi farmecul privirel sale schînteiătoare, mă transportase cu patru sute de ani în urmă. (Va urma) Petrn Vulcan Litere, Artă, Ştiinţă SludenţiT facultăţii de litere vor pleca la 26 cor. la Belgrad in excursie ştiinţifică, sub conducerea d-lul profesor Grigore G. Tocilescu. Mahalaua1 este titlul unul nou volum de versuri realiste ale poetului Teleor. Cine nu cunoaşte versurile lui frumoase şi hazlii şi cine nu cunoaşte pe Teleor, n’are de cit să cumpere acest volum şi, probabil, nu numai că vor ride, dar vor cunoaşte din ele şi cine e Teleor. A apărut No. 8 din Revista Copiilor, de sub direcţiunea d-lul Th. Speraţia, cu următorul bogat sumar: Alex. Lupescu şi Fănieâ Christescu, (ilustraţii) ; Moartea păpuşel (poezie), N. Răd.-Niger ; Conversaţie c’un copil (Veneţia), N. Ţincu; Valea Racovel (poesie), N. Răd.-Niger;’ Merticul de bani. Radu Popescu; Citirea (poesie), N. Ţincu; Paparudele. Ditzulescu FI; Strigoiul şi fata moşneagului, IoanCbiriac; Zeităţi Romane, D. Popa ; De la fereastră, I. Basarabescu ; Suman negru, D. Popa ; Jilisce, M. I. Rădulescu Minunile lui nenea doctor, N. Furcă, Recrea-ţiunl, Şarade, Problemă, Ghicitoare. DeslegărI, Poşta Redacţiei. * * * A apărut : F. TV. Nietzsche viaţa şi filosofta sa de C. R. Motru. (Editura librăriei Socec 0 bani kilogramul. Administraţia nu a luat nici o măsură ca să puie capăt acestei neruşiuate speculaţii. Pagubele Nu să pot evalua încă; este sigur însă că ele sunt colosale. Numai fabrica de cherestele Goetz a suferit o pagubă de peste două milioane. In total pagubele să evaluează pfnă la 4 milioane lei. **«• Galaţi, 19 Iunie, orele 12 noaptea. Pînă acum nu s’a putut scoate din case toţi inundaţi!; mulţî din eî, refugiaţi în podurile caselor, refuză să se dea jos. Numărul caselor înecate se ridică la două mii; se numără peste o sută case surpate. Dezastrul ar fi fost şi mai groaznic dacă uzina de gaz ar fl fost inundată: oraşul ar fi rămas în întuneric. Următoarele numiri şi permutări s’afl făcut în magistratură: — D. D. Tişescu, procuror la Brăila, este permutat In aceeaşi calitate la Focşani, In locul d-lul Al. Gnssi. — D. Cesar Parteni Antoni, procuror Ia Tulcea, este transferat In aceeaşi calitate la Brăila. — D. G. I. Ştefănescu-Goangă, supleant la tribunalul de Constanţa, este numit procuror la Tulcea. — D. Th. M. Basarabeanu, licenţiat In drept de la Paris, este numit supleant la tribunalul de Constanţa. — D. Toma Ionescu, judecătorul ocolului Olteţu (Vllcea), este transferat In aceeaşi cablate la Moineştl (Bacăfl), In loc vacant. — D. Ovidifl Burcă, judecătorul ocolului Şerbăneştl (Uit) este transferat la Olteţu (Vllcea). — D. C. Drăgoescu, fost magistrat, este numit judecător al ocolului Şerbăneştl (Olt). — D. Tase Theodorescu, judecător al o-colulul Silistra-Nouă (Constanţa), transferat la ocolul Tulcea, In locul d-lulNicolae Luca. ECOFKi *** Absolvenţii şcoalel speciale de silvicultură din Brăneştl, cari afl trecut In anul de stagitt, afl plecat în excursiune sub conducerea d-lor Pavel Grunau, I. Piceak, Ni-colae Saegiu, profesori la acea şcoală, în Moldova, spre a vizita diferitele păduri, ex-ploataţiunl şi instalaţiunl foreslire. #** D. Grigore Conduratu a trecut erl înaintea juriului examinator, examenul general de licenţă In litere. Titlul i-a fost conferit magna cum laude, o dată cu viile felicitări ale membrilor juriului. Abonamente de vară Pentru sesonul de viligiatură administraţia ziarului «EPOCA» a înfiinţat abonamente lunare cu următoarele preţuri: Aseară am primit următoarea telegramă de la corespondenhd nostru din Galaţi : Galaţi, 19 Iunie, orele 12.50 Sosită în Capitală la orele 6.35 seara. Astă-zi a sosit în portul Galaţi vaporul * Creta» al soc. «Egee» Courdji & Co., avînd pe bord 56 pasageri greci. Din ordinul ministerului de externe căpitănia portului a oprit debarcarea pasagerilor, iar vaporul a fost trimis, sub escortă, înapoi. D. G. Gr. Cantacuzino, a fost primit Luni în audienţă de M. S. Regele. Suveranul s’a întreţinut, cu onorabilul fost preşedinte al Senatului, de la orele 2 pînă la 5 p. m. Medicii cari îngrijesc pe A. S. R. Principele Moştenitor s’au întrunit in consult aseară la Palatul de la Cotro-cent. Unele ziare franceze anunţă că împăratul Germaniei va pleca la Peterhof, la 7 August st. n. D. de Vermandois, primul secretar al legaţiunel franceze din capitală,’a plecat, acum două zile, la Paris, in virtutea unul concedia. MM. LL. Regele şi Regina aii fost şi aseară la Palatul de la Cotrocenl, unde au stat peste două ore pe lingă A. S. R. Principele Ferdinand, a cărui sănătate merge din ce în ce mal bine. Aflăm că A. S. R. Principesa Maria va pleca astăzi. Vineri, dimineaţa, la Sinaia, spre a da ultimele ordine în vederea in-stalăreî Augustului său Soţ, în Castelul Foişor. Alteţa Sa se va întoarce s4ra în capitală. Miniştrii se vor întruni azi, Vineri, după amiază, in consilia, la ministerul de interne, sub prezidenţia d-lul Dim. Sturdza. In Ţară 0 lună 3 lei Două luni 5 lei In străinătate 0 lună 5 lei Două luni 9 lei „EPOCA" IN PROVINCIE G A L A Ţ I La liceul din Galaţi s’afl terminat în sara de 14 Iunie curent examenele elevilor pregătiţi In particular, iar în ziua de 16 s’a adunat comisia examinatoare şi a confirmat următorul resultat: Din 29 de elevi şi eleve înscrişi, afi intrat în examen 28, Intre cari 18 băeţl şi 10 fete. Dintre aceştia afl fost admişi 13, iar 15 afl fost respinşi. După clase, din 8 băeţl prezentaţi pentru examenul de ci. I a fost admis numai unul, iar 7 afl fost respinşi; din 3 elevi preş. pentru ci. II, afl fost admise 2 fete, iar băiatul a căzut ; pentru cl. III s’afl admis toţi elevii înscrişi In număr de 5. în tre cari 3 fete şi 2 băeţl; pentru cl. IV s’afl admis ainîudoul elevi! înscrişi, un băiat şi o fată; pentru cl. V afl fost respinşi toţi elevii presentaţl, 3 băeţl şi 2 fete ; pentru cl. VI a fost admisă o fată, iar cel doul băeţl prezentaţi afl fost respinşi, In fine pentru cl. VII afl fost admişi cel doul elevi presentaţl, un băiat şi o fată. in special s’a distins la acest examen eleva Şapira Cfiarlotte, ale cărei răspun suri din pjateriiie cjasel IV i-afi atras felicitările comisiei examinatoare. lumea. Ctnd toate acestea se petreceafl apele Dunărei nu lncetafl de a creşte, pînă ce lo noaptea de 3 spre 4 Iunie c., debordează peste şosea. . In ziua de 4 Iunie după amiază apele trec peste şosea la ambele capete ale satului şi iată pericolul groaznic ; pretutindeni nu se auzea de cit ţipete, plînsete şi vaete, toţi se ingrijurează, fug care Încotro văd şi-şi caută scăparea pentru persoana lor şi puţinul avut. Panica e Îngrozitoare ; carele Încărcate cu bagaj sue la deal şi pînă să vie din nofl să încarce nu mal găsesc loc de trecere; e grozav spectacolul, e Înfiorătoare priveliştea. Prefectul de Vlaşca, lncunoscinţat despre cele întlmplate în comuna noastră, a luat un vaporaş, şi a venit In persoană să vadă nenorocirea şi In acelaşi timp a dat ordin d-lul primar ’să-I comunice, numărul caselor înecate. Primarul ’i a făcut cunoscut că sunt 204 case înecate, din care 137 distruse de apă. Magaziile cu producte a'e comersanţilor în majoritate aii fost înecate : în special d. G. R. Stoenescu a avut pagube simţitoare, căci a avut o magazie cu porumb înecată plnă la acoperiş, din care n’a putut scoate fără a fi udat 80 kile porumb, care s’a stricat cu desăvlrşire, din causă că timpul fiind ploios nu I a permis să-l usuce. _ Proprietarul moşiei, Principele Dim. B. Ştirbei are de asemenea pagube enorme, căci pe lingă, că are Înecate mal multe mii de ectare fineaţă, izlaz, plantaţii şi mulţime de ecarete, dar i s’afi înecat toate pălu-lele pline cu porumb şi In unele, apa a ajuns pînă la 2 metri In interiorul pătu-lelor. MU de diferite animale aii fost cuprinse de apă şi înecate ; 8 zile am fost fără nici o corespondenţă cu restul {ărel, fiind ocoliţi jur împrejur mimai de apă. De atunci şi pînă acum sunt mal mult de 10 zile şi nici o autoritate nu mal vine pe la noi să vadă cel puţin dacă mal trăim saănu. Din cauza căldurel, atlt apele cît şi bă-ligarele, (gunoaele) animale înecate şi peştii morţi, exală miasme infecte, cari poate vor da naştere la diferite epidemii. Comuna Petroşani fiind port (schele) de producte, cemersanţil sunt cu totul Impe-dieaţl de a ’şl strînge productele cumpărate de prin satele vecine, fie ;la distanţe cit de mici, căci drumurile suut stricate. Nu a fost de ajuns că am avut inundaţiile cari afl stricat mărfurile strlnse în magazii, acum suntem nevoiţi a nu putea aduce nici productele cumpărate din nofl, căci administraţia nu are timp să se ocupe cu restabilirea comunicaţiilor ; ca culme s’a mutat sub-prefectul In urma celor petrecute la noi, şi acum pînă să se numească şi să instaleze altul, să inspecteze toată plasa, să vază unde se cer de urgenţă lucrări, va trebui să treacă poate luni de zile şi pînă atunci nu ştim cîţl vom mal rămîne duclnd greutăţile mizeriei. BR D. Pellarin, ataşat militar pe lingă legaţiunea franceză din Capitală, a plecat la Belgrad. Portul Smlrda fiind cu totul inundai, vapoarele şi corăbiile abordează la cheiul din Giurgiu In faţa grădinel publice. S’a observat însă că cantitatea de nisip ce Dunărea depune la intrarea în canal, este mult mal mare ca tn trecut, ceea ce faee foarte dificilă intrarea vapoarelor şi vaselor, cu toate că Dunărea este foarte mare şi cu toate că dragele lucrează necontenit la"curăţirea canalului. ServLiul hidraulic din aceit port pare convins că cestiunea canalului de la Giur-gifl trebue reluată şi studiată, penlru ea In adevăr canalul să corespundă trebuinţelor pentru care a fost făcut cu atita ehiel-tuială. înainte de Aplecarea MM. LL. Regele şi Regina la Sinaia, se va ţine un consilia de miniştri la palat sub preşiden-ţia M. S. Regelui. Ziua nu s’a fixat încă de oare-ce M. Sa va continua a face diferite inspec-ţiunl piuă la plecarea Sa, la Sinaia. Probabil însă că miniştrii vor fi întruniţi la palat Sîmbătă după amiază. nnĂGĂSAXM Domnule Director, Pe moşia Statului, DragăşanI, cu trupurile In judeţul Vllcea, sunt mii de ţărani cari nu afl pămînt de hrană şi cari adastă de la 1889 de clnd s’a făcut legea de dat pămlnt la ţărani în bani, ca să expire termenul de arendare al moşiei, şi acum elnd arenda a expirat, d. ministru în loc de a face loturi şi a ne-o vinde, a scos-o din nofl în arendare; sunt 7 ani de cînd s’a măsurat moşia, ast-fel că nu este nici o o piedică la vînzarea el, însă fiind-că unul din asociaţii actualului arendaş Zanov, este d-l Gliiţă Teodorine şi fratele săfl Miha-lache, nepoţii d-luî Dimitrie Simulescu din Drăgăşanl, se pun toate stăruinţele ca să se arendeze din nofl pe un period de 5 ani şi noi să rămînem tot în mizerie. Vă rugăm cu respect domnule director, să binevoiţi a denunţa aceste fapte prin publicitate, căci noi am reclamat de multe ori şi ne-am dus In persoană la minister, dar vedem că nu ni se ia nici una in băgare de seamă. Ion Stănescu din comuna Călina, plasa Oltu de jos. Vllcea. F G A S C A • Petroşani încă de la 25 Maifl, apele Dunărei ne prevestiseră pericolul de care un am putut scăpa. Sub-prefectul plăşii Marginea, dăduse chiar de atunci ordine ca săsescoaţă locuitorii la lucrul şoselei judeţene, care trece prin comună, şi s’o Înalţe spre a se preîntîrnpina desastrul, dar ordinele afl fost date şi date afl rămas; Dunărea creştea pe fie-ce minut, toată lumea era ln-grijată, pericolul bătea la uşă. Ce e de tăcut? Aci eşiafl elte cinci safl şease care ca să ridice şoseaua, aci plecafl ! In o singură zi afl fost 45 de care la lucrul şoselei şi atunci d. picher, însărcinat cu lucrările, a găsit de cuviinţă să le respingă pe motiv că d-sa ştie că apele Dunărei afl să scază! Comercianţii din sat, cari urmăreaţi de aproape starea apelor, avizează pe primar, că Dunărea la Severin este crescută cu 70 centimetri ; toate acestea afl fost zadarnice. D. primar spunea, că nu vor oameuil să iasă la şosea, că nu le prinde zilele In contul prestaţiilor în natură ; iar subprefentul zicea că legile ţărel nu permit să forţeze ŞTIRI MAR1JÎÎTE * D. General Vasiliu Năsturel, comandantul diviziunel din Capitală, s’a întors de la Tîrgovişte. * D. I. G. Lecca, prefectul judeţului Bacăfl şi proprietar al moşiei UnguresI dina-cel judeţ, a dăruit toată lemnăria, In valoare de peste 6000 lei, necesară Ia construirea a trei podeţe pe şoseaua Buhocl-BoteştI şi pentru reparaţiunile ce sunt de făcut bisericel şi şcoalel din comuna Buhocl. * Consiliul comunei urbane Filipeşll din judeţul Prahova, a fost disolvat. Sunt numiţi membrii In comisiunea interimară d. N. Florescu, preşedinte, d. P. Ionescu vice-preşedinte şi d-nil T. Zamfir, Costea Niculescu şi Costache Petrescu, membri. data voind să cerce de a mal scăpa parle din lucrurile de casă cari erafl singura lui avere. Nenorocii ul se vede însă, că 'I-a fost scris să piară în valuri. Cercînd să intre in casă, curentul puternic al apel l'a luat şi sărmanul ora s’a înecat in valuri. Cadavrul lui a fost găsit abia după două zils, clnd apele afl început a se mal retrage înecat.—Un băiat de 15 ani. Radu, fiul Iui Radu Popescu din comuna Ciacăru, judeţul Rrăila, duclndu-se alal'ft-erl, cu mal mulţi tovarăşi al săi să se scalde In apr No:anuluI din margii ea salului, fiind luat de curentul puternic al apel şi dus la partea adlncă, neştiind să înoate, s’a Înecat. Cadavrul băiatului a fost scos din apă după elte-va ore de către locuitorii din comună cari fuseseră înştiinţaţi de această nenorocire prin cel-l’a ţi tovarăşi al nenorocitului cari asistaseră la tragica-I moarte fără sft-I poată veni în ajutor. Parchetul a autorizat inmormlntarea cadavrului. încercare de slnncidere. — Sergentul de stradă postat pe soseaua Kiseleff, a surprins a-seară pe la orele 10 şi jumătate pe femeia Olga Drabec, în vîrstă de 32 de ani, in momentul cînd voia să se spţnzure. Olga îşi fabricase un lanţ cu un şiret de mătase şi după ce îl legase de craca unul copac îl pusese de git. Din norocire, sergentul de stradă trecînd în revizie tocmai prin acel loc, a putut să-i dea ajutorul la timp şi să o scape de la moarte. Olga Drabec a fost transportată ia spitalul Filantropia, uneje i s’afl dat îngrijirile necesare; starea el este afară din ori ce perico1. Nu se pot cunoaşte încă cauzele cari afl determinat. pe tînăra fenice să ia această funestă rezoluţipne, DIN STRETNATATE O îngrozitoare dramă de amor. — Duminecă dimineaţă, o tinără fată însoţită de un cavaler elegant, înebiriafl la etajul al 6-lea al imobilului cu No. 137 dinjbulevardul Anspach din Bruxelles, o odăiţă mică, penlru care plătea cu anticipaţie modesta chirie de 12 lei. Intraţi în noul lor culcuş, cel doul tineri nu ntal eşiră în tot restul zilei şi un zgomot nu se auzea din odăiţa lor. Luni dimineaţă, tînărul eşi puţin în oraş pentru a se întoarce aproape imediat cu 2 butelii şi 2 pahare la subţioară. O altă locatară, observă insă aerul trist care era imprimat pe figura tînărulul, şi acel lucru o decise să supravegheze mansarda pe care o ocupai! dinşil. Abia se aşeză lingă uşa camerei lor şi auzi gemete grele în interior. Prevăzînd o nenorocire. colocatara se dine în mansarda vecină pe unde, spărgînd despărţitura de scindurl, reuşi să se introducă în mansarda celor doul tineri; Un spectacol îngrozitor se desfăşură înaintea o hilor săi. Tînărul, se legăna, cu gtlul prins înlr'un laţ care era legat de cerreveaua de sus a firestril. iar fata zăcea fără viaţă, întinsă pe pat, Se tn-ştiinţă imediat poliţia. Ancheta judiciara a stabilit că tînăra fată a sucombat priu otrăvire cu oxid de zinc. Asupra nici unuia din el nu s’a găsit vre o hîrtie care să poate ajuta pe magistraţi pentru a stabili identitatea persoanelor. Cînd a închiriat mansarda, tînărul a declarat că se numeşte Vandekerkov şi că vine din Curgham. Se crede că această declaraţiune este falşă. Nenorociţii amorezaţi par a fi ambii în virs'â de 20 de ani; el nu afl lăsat absolut nici un cuvlnt scris. NOUL NORŢU FOILETON Foiletonul nostru «PENTRU MOŞTENIRE» sfîrşindu-se peste cîte-va zile, vom începe CHIAR DE LUNI publicarea, în foită, a prea frumosului roman „In oraşul Crime!1 datorit penel distinse a scriitorului francez MASSON-FORESTIER. 11 In oraşul Crime!1 DIVER WK DIN CAPITALA Un escroc.—Poliţia de siguranţă a arestat erl pe individul Gotlib Schicb, care sub cuvînt că este comisionar de mărfuri a luat comanda şi încasat parale de la mal mulţi comercianţi şi •’b făcut apoi nevăzut. In urma aieslărel lui, peste 20 de plingerl din partea celor escrocaţi s’afl depus la şeful siguranţei, care cercetează cazul. Un pnngaij cu prevedere.— D. M Sâl-cianu, comerciant din Capitală, a reclamat zilele trecut, poliţiei, că unul din băeţil săi din prăvălie, numit Teodor Burlea, după ce i-a furat din tejghea suma de 300 de lei, a dispărut şi că pînă acum nu i-a putut da de urmă. In urma cercetărilor făcute, agenţii siguranţei afl reuşit să pună mina erl pe pungaş. Asupra Iul s’a găsit numai 100 de lei în numerar ; cu restul banilor, după declaraţia lui, pungaşul şi-a cumpărat un palton pentru iarnă şi alte lucruri necesare pentru vremurile grele. Conductorii de trnmvae.-Zilnic primim plingerl contra modulul cum conductorii tramvaelor ’şl fac slujba. Nu mal departe erl seară un conductor al vagonului electric No. 3, conductorul cu No. 61, a fost de o obrăznicie ne mal pomenită cu un pasager. Onor. direcţia a tramvaielor, dacă doreşte a şti cum stă cazul, n’are de cit să ceară plin-gerea adresată redacţiunel noastre. Credem insă că şi poliţia ar trebui să intervie ca să moralizeze pe aceşti sălbatici mal înainte ca pasagerii să fie scoşi din răbdări şi să-şi caute singuri dreptate. DIN 1ARA Victimă a inundaţlnuilor. — In urma ploilor torenţiale cari afl căzut zilele din urmă, corauuu VădenI din judeţul Brăila a fost aproape inundată şi a trebuit ajutoare şi bărci din alte localităţi pentru ca locuitorii ale căror case erafl inundate, să poată fi scăpaţi de o moarte sigură împreună cu fumiliil > lor. Printre aceşti nenorociţi era şi lucrătorul Strica Rtmuiceanu, care locuia în o căsuţă Intr’o vie din acea comună şi care cu multă greutate a putut fi scăpat de înec Împreună cu femeia şi copil săi, de oare-ce valuri furioase de apă II acoperise aproape casa cu totul şi,fără ajutorul unor plutaşi cari afl venit să-l" scape de la moarte Împreună cu Întreaga lui familie. După ce afl fost scăpaţi de valuri şi transportaţi eu toţii pe terasameulul liniei ferate, Stoica s’a reîntors cu o plută la casă lui inun- este descrierea palpiitantă a vestitului loc unde bogătaşii din lumea toată vin să în -cerce jocul hazardului, şi unde cel mal mulţi val! găsesc ruina averei lor, a să-nătăţel lor, ba chiar sfîrşitul tragic al unei vieţi ce putea prea uşor fi fericită ! ,in oraşul Crime!1 se zugrăveşte—cu o pană de artist,—cimitirul acesta lugubru al atîtorvie{l şi avuţi; ne descrie pe larg jocul ingenios care a dat oraşului M0NTE-CARL6 o aşa tristă celebritate, 11 In oraşul Crimeî,, face să defileze pe dinaintea minţel noastre, toate scenele de jaf, de înşelăciune, de prădare şi de omor chiar, ce aproape silnic se petrec în acest oraş de blestem, care ar merita soarta Sodomel şi Go-morel. Dar acest roman are pentru noi un deosebit interes: Eroul principal al scrierei d-lui MAS-SON FORESTIER este ra BOMO care, ca atîţia alţii, vine în patria ruletei ca să ’şl piardă în scurtă vreme averea moştenită,^să'şl piardă şi sănătatea şi să GĂSEASCĂ ACI 0 MOARTE TRAGICĂ. Eroul trist, sguduitor de inimi din romanul „In oraşul Crime!1 va face aşa dar pe cititorii romînl să urmărească cu încordare acest roman, unde autorul de talent pătrunde pînă în adîn-cui sufletului nenorocitului nostru compatriot. Faptele, cari sunt adevărate, intimplate real, sunt din cele mai mişcătoare şi nu ne îndoim că noul nostru foileton va avea pe lingă cititori succesul meritat. Pe lingă valoare a romanului, interesant cum am văzut pentru Romînl, o-cea stă scriere mal are avantajul de a 11 scurtă. In cinci-spre-zece foiletoane, romanul se sfirseşte. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Şi pentru a’l face şi mai atrăgător îl vom publica cu diversele ilustraţiunî din textul francez, ceri reprezintă în chip de-săvtrşit, cîte-va scene palpitante din roman. In urma acestor sforţări, nu ne îndoim că noul nostru foileton „In oraşul crimeî“ a cărui pnblicare o începem în numărul de Luni, va găsi pe lingă numeroşii cititori al «Kpocel» o bună primire. ULTIME iftFORMATIUK! Medicii cari îngrijesc pe A. S. Regală 8’au întrunit astă-zt dimineaţă în consult aţiune şi după ce aii examinat pe Augustul bolnav, aii semnat următorul buletin medical : 20 Iunie, ora 9 dim. Restul zilei de eri $1 noaptea petrecute iară căldură. Dr. Buicliu, dr. Cantacuzino, dr. Krem-nitz. Viitorul buletin se va da Duminică dimineaţă. * * * M, S. Regina, ca de obiceiu, a mers astă-zl de dimineaţă la Palatul de la CotrocenI, unde a rămas pe lingă A. S, Principele Ferdinand mal bine de 2 ore In timpul inundaţiune! găreî Galaţi şi a întreruperel dintre Brăila şi Bărboşi, comunicaţiile |cu oraşele Brăila şi Galaţi se stabilesc în modul următor : 1) Comunicaţia cu Galaţi din direcţia de la Bucureşti a) La ducere cu trenurile 155 şi 123 pînă la Brăila in legătură cu vapoarele. b) se vor elibera la ducere bilete directe pentru Galaţi şi la trenurile 123, 29 şi 1 fără plată de supliment. 2) Comunicaţia cu Brăila din direcţia de la Iaşi şi BurdujenI a) La ducere cu trenurile 2/28, 18/28 şi 122/364 plnă la Galaţi în legătură cu vapoarele b) se vor elibera la ducere bilete directe pentru Brăila şi la trenurile 18, 2 şi 122 fără plată de supliment. Sosirea şi plecarea la şi de la Galaţi cu trenurile va avea loc la cantonul numit Vadul Ungurului, la marginea oraşului Galaţi, lingă tunel. d lui Darlan de a interoga pe d. Lepoitevin prin comisiune şi de a statua apoi asupra comunicărel integrale a dosarului. Aldershot, 19 Iunie. Parada trupelor ce s’a făcut In presenţa Reginei a fost splendidă.—Trupele coloniale luaseră posiţie Ungă trăsura Reginei. ŞTIRI ECONOMICE — Ttrgul mare de vară al Aradului se începe azi Vineri 20 Iunie. — La 1 Iunie a. c. se aflafl In eircula-ţiune 97.895 librete ale casei de economie, reprezentlnd o sumă totală de 24.179.813 lei. In cursul lunel Maifl s’afl liberat 2074 librete noul şi s’afl anulat 1571. BAIA CENTRALĂ Strada Enel 11, Bucureşti Se aduce la cunoştinţa onor. public că S’A DESCHIS BURSA Pe ziua de 19 (1 Iulie) Iunie 1897 DIN STREINĂTATE (prin fir t«legraâc) VIENA. Napoleonul 9.62 Rabla Credit. Anstilt • Cred. fono. austr. ungar • 126.75 . 368.60 • 459. • 89b.69 Drum de fler austr. • 864.60 85.60 116.30 68. 102.10 102.02 123.15 12 .90 Lombarde. • • • • Alpine........... LosuiI turceşti. • • Rentă hîrtle austr • * arg. ► • ► aur ► • 9 * ungară BERLIN Napoleonul 16.25 Rubla.................216.10 Inundaţiile din ţară BAIA CENTRALA 5 s I Cea mal frumoasa st confortabilă insta- A, S. Regală Principesa Maria a plecat astă-zl de dimineaţă, din gara CotrocenI, cu un tren special la Sinaia, împreună cu Prin ipil Carol şi Elisa-beta. Principii Carol şi EHsabeta vor fi instalaţi la castelul Foişor, iar A. S. R. Principesa Maria se va întoarce chiar astă seară în Capitală, lingă Augustul Său Soţ. Comisiunea însărcinată cu studierea cestiunel transferărel serviciului penitenciarelor de la ministerul de interne la cel de justiţie a fost instituită şi se compune din d-niî G. Filitis, procuror la înalta Curte de casaţie şi justiţie, d. Cuculi, consilier, d. Stătescu, procuror general Ia Curtea de apel, şi d. Gr. Dianu, directorul general al penitenciarelor. Comisiunea va lucra sub preşeden-ţia d-luî Filitis, procuror la înalta Curte. D. Ferechide, ministru de interne s’a Întors a-seară de la Galaţi şi Brăila. D. Ferechide a fost astă-zl dimineaţă la Palat, unde a fost primit de M. S. Regele. Ministrul de interne a dat Suveranului toate amănuntele asupra ne-norocirel de care a fost isbit oraşul Galaţi. Ni se comunică că un însemnat număr de sîrbî şi bulgari, cari se ocupau cu grădinâriile pe marginele rîurilor din judeţele Vlaşca şi Teleorman, In urma inundaţiilor ce au suferit, aO părăsit cu totul gradinele ce aveaţi închiriate. Din această cauză, locuitorii din toate satele celor două judeţe suferă mult de lipsa legumelor, căci eraţi şi sunt o-biclnuiţî a’şî procura toate soiurile de legume de ia grădinari. Aflăm cu mare părere de răti că starea amicului nostru, d. Ion Ciuflea, s’a agravat şi inspiră serioase temeri familiei sale. Ministerul de interne va supune deliberare! consiliului de miniştri, decisi-unea luată de consiliul comunal din Piatra pentru a se ceda din proprietatea comune, locuitorilor a căror case ati fost distruse prin surparea muntelui Cozla, terenurile necesare pentru casă. Azi dimineaţă aii sosit în Capitală delegaţia compusă din d-nil Omer-paşa, Derver-paşa, Mustaţa-Efendi, Suleiman-bey şi Mahomet Aii Hassan. însărcinată să propuie, din partea înaltei Porţi, d-lul Dim. Sturdza, postul de guvernator al Cretei. La gara de nord comisiunea a fost întîmpinată de d. Dim. Chica, secretar general al ministerului de externe, şi d. Mişu, directorul diviziunel politice de la acelaş minister. La orele 10 jum. delegaţia s’a dus acasă la d. Sturdza, căruia i-a făcut cunoscut obiectul Insărcinărel el. - D. Dim. Sturdza a răspuns mulţumind din inimă M. S. Sultanului pentru această deosebită atenţie şi încredere, dar a obiectat că temperamentul său puţin viu nu l permite să primescă un post pentru care mal ales să cere mult tad şi mult calm. D. Dim. Sturdza a adăogat însă că’şl permite să recomande pe d. P. S. Au-relian, care prin moderaţiunea sa, şi spiritul săii împăciuitor va putea aduce reale servicii cretinilor. Preşedintele delegaţiunel Omer-paşa, a transmis imediat telegrafic înaltei Porţi răspunsul d-lul Sturdza. Pe diseară se aşteaptă răspunsul guvernului Otoman, , Acest incident a produs în cercurile Moldova de tuns — Din Opinia: Apele Jijiel şi ale Prutului unindu-se afi înecat tot şesul cuprins între aceste două rîurî. Tirguşorul SeulenI apare ca o insulă izolată şi pierdută în mijlocul unei mări neţermuite, şi frumoasele sate Cârpiţi!, Lu-cenil şi Icuşeuil afl dispărut aproape sub valurile Prutului cari se revarsă In Jijia. Fânaţurile, semănăturile, imaşurile înecate şi lnămolite sunt pierdute cu desăvîr-şire şi locuitorii grămădiţi pe dealul StîneeI, privesc cu durere şi desnâdejde cum casele lor se surpă şi se dărimă sub puterea apelor cari curg merefl şi tot adaugă. Cumplită va fi mizeria lor, de nu se vor lua la timp măsurile ce se impun pentru a li veni in ajutor. Cea mal frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de bâî: igienice, hydroterapie, bae de abur electroterapie. In special se recomandă visitarea meea-noterapieî (gimnastica suedeză dr. Zander). Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa plnă la 8 ore seara. Consultaţiunile medicului Director sunt gratuite pentru cura ce se urmează în stabiliment In stabiliment se află şi un coafor. Dlrectinuea. BIOVANI B. GRONODA 204.75 20 295 81.10 , 168.65 . 80.75 , 77.35 678.50 110.50 775. 252. 107.37 95.75 , 105.87 RENTELE ROMANE BERLIN Renta Rom. 6 % 101. »■ »• 1890 4% — ► ► 1891 4 % 90.10 » ► 1896 4% 89.60 PARIS Renta Rom. 6 7o 102 76 *• »• 4 °/0 01-20 *• * 1896 4 J/0 — FRANCFURT Renta Rom. 6% 100.95 ► ► 4% 88.70 Dlsconto «... Schimb-Londra. . r Paria . , *■ Amsterdam ► Viena . . ► Belgia. . ► Italia . . PARIS Banca Otomană . Losurl Turceşti . Impr. Egyptian . 9 Helenlo. . . Drum de fer austr. Alpine........... Renta Fran. 31/* % - - 3 % Renta Italiană . . ► Ungară . . DIN BUCUREŞTI (Dup& cot» ottclai») Impr, de etat romin 5% Renta perpetui . . 108 5%U.amort. 1881 . .100»// b°/0 . . (Im. 1892) . 101*/, 6% . . oin 1893 . . 101*/, 6% ' » l89* lut. . . 95*/, 4% . . (Im. 32 V, mii.) 89", 4% . . (Im. 90 mll) . 90'/, 4% . . (Im. 274 mll.) 90*/. 4°/0 . . (Im. 49 mll.) 91 90'/, 4% , . (Im.120 mii) 94 90’/. 4% . , (Im. 90 mll.) 99 89'., 9% . O. F. R. (Oonv. 6»/0 Sehve.rsohr). 6% Oblig. 8t»t (O. rur.) 102*/, 10 Oblig. Casei Pens. — a 800 lei împrumuturi de oraşe 9>/0 Oblig. 0. Buc. 1885 . 98'/, Idem Idem 1884. . — . « 1888. . - . , 1890. . 97'/, 4*/, . 1895. . 90'/, împrumuturi de Societăţi 6°/0 8or. feno. rurale. . 94*/, 5°/0 . . nrb. Buo. . 90*/, 5"/0 * - - Iaşi. . 80'/, Acţiuni Banca Nat. Rominlel • 1840 Banca Agricoli. . . . 201 Banca Rimînlel . . . — 8oo. aslg. Dacia-Rom. . 421 . . Naţionali. . 462 . , reas. Patria . 115 , rom. cons. luo. pub. 158 . de Basalt arttflo. . 385 . p. fabr. birt. Bistriţa — . p. fum. mlllt. ţi Ido. — 4 p. oii Ier. ţi tramway 820 4 Baia Centrali. . . 110 SCHIMB Londra 4 Paris . Viena . 4 . Berl'n . . oek. 25.227* 3 luni. 25.121/, . oek. 100.60 3 luni. 100.95 . oek. 2.117* 3 luni. 2097* . oek. 123 85 3 luni. 123.90 Societatea COOPERATIVĂ Din PLOEŞTÎ Fondată în anul 1880 Fonduri sociale şi deposite după ultimul bilanţ, lei 2,974,409 bani 80. A Din toate părţile judeţului Iaşi subpre-fecţil cer intervenţia armatei spre a ajutora inundaţii. *% Primarul comunei Oprişanl telegrafiază că locuitorii de acolo voind a face nişte iezâturî pentru apărarea inundaţilor, locuitorii satului învecinat, PrisăcanI, s’afl res-culat contra lor şi, sub ameninţări diferite, cu arme încărcate, in mînă, afl făcut să se rupă iezăturile. * * * Din plasa Turia sosesc de asemenea Îngrijitoare veşll asupra iuundaţiunilor. Apele nu dafl îndărăt. Şoseaua comunală, can-toanele 8. 9. 10, 11 şi 12 sunt sub apă. Grădina institutului de orfani «Procopie Florescu», a fost devastată. Tot din plasa Turia se comunică că Ia punctul numit «Bolta-rece», Intre chilome-trul 29 - 30, pe o întindere de 400 m., şoseaua se află sub apă. In josul satului Proboda vecbie, plnă sub satul Cărnicenî, şoseaua se află sub apă. Un ordin al ministrului de resbel, sosit azi la comandament, ordonă ca 35 la sută din efectivul fie-eârel trupe să fie trimişi pe la vatră spre a da ajutor familiilor lor, ale căror case sunt inundate. Congediile se vor da ast-fel ca fie-care soldat să aibă liber 20 zile din lunile Iulie safl August. *** O companie de soldaţi, din regimentul 13 «Ştefan cel Mare», a plecat erl la SeulenI, în ajutorarea inundaţilor de acolo. * a a Pe ziua de 26 a. c., se vor face descon-centrările tuturor soldaţilor cu schimbul, chemaţi sub drapel pe ziua de 10 Aprile. Proiectatele lupte de regimente nu vor mal avea loc—după cit aflăm. — Din Evenimentul: In urma unei ploi torenţiale, satul Ursă-reştl din jud. Roman, se află aproape sub apă, de prisos să mal spunem, cred că clte nenorociri a avut loc din această cauză. Clnd apa începu să creas ă în jurul caselor, satul Întreg fu cuprins de o spaimă greii de descris, femeile şi copiii pllngeafl bărbaţii se vâicâratt şi el, în fine se petrecea un moment de groază. De clte-va zile apele afl Început Insă să se retragă. Medalia de Aur Curţii Regale Bucureşt i 1894 , Vechea şi prima FABRICA de UMBRELE Fondată în 1880 BUCUREŞTI 24. — Strada Şelari. — 24. Recomandă atît onor. sale clientele, cit şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricaţiunel sale precum : UMBRELE şi UMBRELUŢE fantesie de tot felul. Specialitate Umbreluţa AGO, ultima noutate. Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu sis TO-LEDO. Se primesc or-ce comande şi repara-iunl. Serviciul onest şi prompt. Rog a nota bine adresa mea, numai: 2-1, Strada Şelari, 21. PARĂ CONCURENŢĂ ROM ŞI SPIRT din marea fabrică RRAGADIRU Pentru VIŞOLATE Precum şi n 1/E,CJEŢIJIIME,I3. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţiune Domnul George Petrescu, din Bucurescl-strada Bateriilor No. 38, a făcut cerere al acest Minister, pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Petrescu» în acela de «Ionescu Melinescu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. PUBLICAŢIE Ne aprobîndu-se resultatul licitaţiei din ziua de 12 Iunie er., pentru darea in întreprindere a construcţiunilor de prăvălii şi altele ce societatea are a construi in Piofştî, s’a decis a se ţine o altă licitaţie cu oferte închise în ziua de 25 Iunie 1897, la ora 3 p. m. Această concurenţă va avea loc la sediul so-rietăţel în Ploeştl, strada Lipscani No. 33. unde se pot vedea în orl-ce zi de lucru de la orele 8 dimineaţa pînă la 7 seara de către cel doritori de a concura: planurile, devisul, eaetele de sarcini, etc., ce sunt, întocmite pentru aceste lu rări, a căror valoare după devis se ridică la suma de lei 313.507 bani 30, Garanţia provizorie pentru a fi admişi la licitaţie este de 4 la sută din valoarea lucrărilor după devis în efecte publice sad în numerar, iar la facerea contractului se va complecta pînă la fi la sută. Licitatorii pentru a fi admişi Ia concurenţa trebue^să presinte actele satl titlurile prevăzute de Art.' 1 din condiţiunile generale. ^Supra-oferte nu se primesc. ^Consiliul de Administrare îşi reservă dreptul a se pronunţa în termen de 5 zile de la ţinerea concurenţei asupra resultatulul licita-ţiunel. Preşedinte Dr. N. Garollld. Secretar, Scarlat I. Paraskevr. No 4382. SAINT-RAPHAEL Vinu întăritor şi contra mistuiri grele. Tonicul cel mai energic pentru persoane delicate cari nu potu supporta preparatele ferruginose şi cubasa de quinquina. Recomandabil contra oboselei stomacului chlorosei, lipsei de sânge şi pentru convalescenţă. Vinu S‘ Raphael este precios pentru bătrâni femei, copil şi persoane delicate. Fie care sticlă porta Marca fabricei, Timbru official alUniunei fabricanţilorl din francia şi Medalionu indicând marca “ Cleteas”. Se gâsesce în Romania la t6te farmaciile şi Drogukrule. * •»* Vinnlui St-Rapbîiol VaUnce ('Crome rraneia). Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinqtiină Jşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriţiunea oculul, nervilor şi a cărnel mus-cutare. Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment’ şi represintă valoare a 50 grame de carne priu '/» pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-mtcilor şi persoanelor vristnice. _ Intrepo»it: Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Thiiringer şi la ţoale farmaciile din ţară. Rom Englezesc CU LeT 1.40 Litrul « Jamaică « « 2 20 « « Vanilie « « 3.— « « Ananas « « 3.— « Cognac pentru fructe (vişinată) 3.— « Alcool de vin cu Lei 1.80 « « pentru maşină « « 1.80 « Biscuiţii d-rulul Ollivier din Paris Vindecarea radicală a boalelor sifilitice recente safl învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat în raportul săfl către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirel. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cart au fost aprobaţi de către Academia de me diicnă şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi în toate spita-lurile din Paris Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 in Paris. In detail: Farm. Brus, Altîn, Roşu Thtlringer şi în toate farmaciile din ţară. Depeşile de azî Serviciul „Agenţiei Eomîne“ Madrid, 19 Iunie. O depeşă particulară din Havana anunţă că insurgenţii afl făcut să sară în aer o bombă pe linia drumului de fer Jarnaco, In momentul trecerel unul tren. Locomotiva a fost foarte stricată. Mecanicul şi fochistul afl murit. Constanlinopol, 19 Iunie. Ambasadorii afl ţinut după amiazl o Întrunire ; d. de Nelidow find indispus, n’a a- A zecea conferinţă pentru negociările în privinţa păcel s’a amtnat Simbătă. Constantinopol, 19 Iunie. In naufragiul vaporului Reinbeck 14 oameni s'au înecat; căpitanul, un ofiţer, un fochist şi 4 muteloţl aii scăpat. Paris, 19 Iunie. D. Darlsn a scris comisiunel Panamalei, VIuzarea eu gros şi eu detail Comandele se primesc şi prin poştă şi se vor trimite la domicilifl. Cu maltă stimă Tlionia * oustantiuesen 8-soral Cofet. Bragadiru, str. Oarol, 14 CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine sifire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur. argint şi a-ramâ, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. La cerere mă voifl prezenta la domiciliu) d-lor cumpărători şi vînzătorl. Bijouterie, Horologerie & Argintărie li EON WEIN8BLI T1I 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne şl nunţi Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul roefl în tot-de-auna bine asortat eu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase. Bogat asortiment în diferite argintării (Riolz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE; FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc. Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garautînd pentru exactitatea lor. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Primeşte In schimb orl-ce obiecte uzate o scrisoare In care zice că este gata să-I i comunice procegurile complecte şi partea colectiviste o mare agitaţie, mal ales ca proce(jurei contra lui Arton, care este deja d. Aurelian s’a declarat gata să pri- I terminată. — D. Darlan cere comisiunel să mească postul dacă i se va oferi. I păstreze secretpl asupra acestor acte. ^omisiunea a decis lu unanimitate să ceară Băile CAMPINA Bine instalate cu un otel şi restaurant confortabil sunt deschise şi puse la dis-posiţia onor. public, cu preţuri foarte moderate. Musica Beg. 4 de roşiori esteangagiată şi va cînta tot timpul stagiune!. Pe lingă o bună Îngrijire, pe care pa-, cienţil sunt siguri de a o găsi, apoi aerul şi apele bine cunoscute ale acestei staţiuni constitue un factor puternic care le poate asigura vindecare la boalele de care suter. Băile Bălţăteştî 1) Băile Minerale ealde cloro-so-dice, iodurate şi bromurate, analoage cu apele : Kreulznac-h, Hamburg, Isehl, Reichen-hall, Aussee, etc. speciale contra limphalismu-lul, scrofulel, rachitismulul, supuraţia glandelor liraphatice, abcese rec), boale de piele, maladiele oaselor, debilităţel generale, precum |şi în toate boalele de femei: melrite acute şi cronice, eu-dometrite, salhingite, etc. tumorilor uterului şi anexelor. 2) lavornl Cuza-Vodă. — Isvorul Cuza Vodă, apă de băut, foarte bogat în sulfat de sodiu analog cu apa de Karlsbad şi Vichy. isvor din care se extrage : sarea purgativă de Bll-ţăteştl, este foarte folositor in toate boalele de stornah şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsie, catar acut şi cronic a) stomahuluî, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, consti. paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenicâ, hydropisiile şi obesitatea. Tflte ceste maladii se vindecă în urma unei cure sistematice făcută cu apa safl sarea de Bălţăteştî 3) Stabilimentul de Inhnlaţte şi Pul verisnţie minerală.— Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, goaiaeol creozot* rucaliptol safl orl-ce esenţă urmată de pulve-eisaţie de apă minerală; arangiat după sistemul Reichenhall şi Isclil, este foarte folositor în toate boalele de nas, gât şi mat cu seamă în bronchită, emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a întro duce săruri în organism. 4) Stabiliment de Hydroterapie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masage, executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. Închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25°/o.— Sesonul începe de la 1 iunie st. v. plnă la 1 Septembrie. Pentru orl-ce intormaţiunt, ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la: J» oct or ut St a »u a H n Bucureşti, str. Vestei 7 Piuă la 1 Iunie sL v. iar de la această dată la băile de la Bălţăteştî, judeţul Neamţ. Mai eftin ca orî-unde ROM ŞI SPIRT Pentru VIŞINATA Rom englezesc...........1.20 litrul Rom jamaică............2.00 « Rom Vanilie, veritabil.2.80 «] Rom Ananase............2.80 « Alcool de vin...........2.— « Spirt rafinat ..........2.— « Spirt de maşină........1.60 « Asemenea toate mărfurile de cofetărie cu preţuri reduse. Dumineca şi în în orl-ce zi de sărbătoare, cofetăria mea este deschisă. T. D. CREŢULESflU Strada Carol No. 47, LA ÎNGER. Grăbiţi-vel! Grăbiţi-ve!! 1% ÎOOO AB.TIGOZ.B Vis-a-vis d» Magazinul Universal (fost Sutianu) 10.000 b. sifon metri 36,50 b. numai fr. 13,50 10.000 „ Schirting metri 36 fr. 13,75 10.000 az, ciorapi ni. d’ecosse numai 4 fr. per. 10.000 „ „ dubli nnmai 50 bani „ Colosal asortiment de lil.VftF.RIE pentru Dame fabulos de eftine 10.000 Dz. Galere şi Manşete olandă pară nn- maî ca fr. 8 duzina 5.000 Dz. Cămăşi bărbăteşti de noapte şi de zi numai cu fr. 2,75 bncata 10.0000 bncsţî Broderie fabulos de eftin. Cravate, Batiste, Pro-oape, Parfumerie, Bastoane, Umbreluţe. ne mal pomenite dt eftin. 34.—CALEA VICTORIEI. 31 Visa-vis de Magazinul Universal S’A DESCHIS GRADINA RESTAURANTULUI DUMITRU ENESCU 15, Strada Sf. Ionică, 15 (în dosul palatului Regal) Aranjat cn totul din nofl, oferă onor. clientelă bllt-Âtăric aleaNii: FRANCEZĂ, ROMÂNĂ şi GERMANĂ BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE cele mai fine si cn preţuri foarte moderate. — SERVICIU PROMPT - Dr. Miriiiescu Laureat al Facultâţel de Medicină din Paris Medic şef la spitalul de copil, şef de clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII Ntrada Dreaptă, 20. 8, - STRADA SĂRINDAR,—8 Prelungirea stradal Nouă BUCUREŞTI IN FABRICA LUI PAUL MILKER Se găseşte fu tot timpul un Mare asortiment DE Articole de Voiagiu Pielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. SACI CU NECESAIRE DE TOILETA de la 40 până la 850 let Moşie «ie aremlat Biserica Sf. Nicolae din Braşov dă Iu arendă pe 9 ani consecutivi, începînd diu 23 Aprilie 1898 st. v. Moşia Uleteleu Lipăneşli din plasa Câmpului, judeţul Buzăfl, din Romînia Licitaţia verbală se va ţinea JouT, 3 Iulie st. v. a. c. la 12 ore p. m. tn Hotelul Universal, strada Gabroveni, în Bucureşti, iar piuă la 2 Iulie a. c. se primesc oferte In scris la casa d-lor C. Steriu & C-nie, în Bucureşti, Însoţite cu cauţiunea provizorie de 5,000 lei şi tn ziua de licitare pînă la 12 ore se primesc asemenea oferte la biuroul de licitare. Condiţiile de arendare se pot vedea la casa d lor C. Steriu & C-ie, Bucureşti, şi Ia Comitetul subsemnat. Comitetul parochial al Bisericel Romîue Ort. Ră«. de la Sf. Nirolae, Braşov. Vnsilie VoIiih, preşedinte Dr. Vanilie Salin, secretar. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA> 68 PENTRU MOŞTENIRE PARTEA A DOUA CAPITOLUL XI A doua zi de dimineaţă Teofil era In cabinetul săO, cu Stoica, şi se înţeleseră asupra modulul de a lucra: mal Intll trebuia supraveghiat de aproape, Miliaiă, apoi să se cerceteze,să caute a da de urmapie-torulul din Fîntlnele. Pentru aceasta Insă trebuia banii. Zorescu puse trei mii de lei la dispoziţia fostului comisar, spunlndu-I că la caz de trebuinţă să se adreseze imediat la dlnsul. înainte de a se despărţi, căci Teofil se pregătea să plece la Bucureşti, Stoica ţinu să ’l Întrebe dacă nu cum-va îşi mal aduce aminte de figura celui dc al patrulea pasager, care a plecat odată cu el de la Albeşti. — Nu, eîlu şl de puţin măcar ! Ea aşteptasem cu d-ra Porescu, trenul, stînd în cabinetul şefului. Apoi ne-am urcat repede în vagon. Nu m’am gîndit atunci să mă uit împrejur, mal ales că vorbiam cu şeful de gară şi cu dr. Răzescu. — A ! doctorul era acolo ? întrebă Stoica, înăbuşindu-şl o mişcare de surprindere. — Dai venise să ia un pachet poştal. D-ra Porescu dorise să’şl ia adio de la el, şi l’am chemat. Mal vorbiră apoi clt-va timp şi Teofil plecă la gară, iar Stoica la Urlaţi. Sosit în Bucureşti, Zorescu, găsi pe cele două temei stînd în grădină şi vorbind cu multă dragoste. Adriana plină de recunoştinţă către d-na Miclescu pentru afecţiunea ce I arătă, răspundea cu cea mal caldă iubire. Ea credea pe Irena despărţită de bărbatul său. Teofil le puse în curent cu planul lui Stoica. Totuşi cînd Adriana auzi de Mihaifl, ea declară că e sigură de nevinovăţia lui. Dacă doctorul nu l-a recunoscut pe Ga-briel, poate că se uita într’altă parte ori cum era şi bolnav poate nu distingea destul de bine. In acel moment se auzi o mică ciorovăială la poartă. Catrina intră apoi după cîte-va secunde, furioasă, aducînd pe un domn cu ea. — Domnu întreabă de cine-va care nu stă aici. întrebă de doamna Bogdaniev. I am spus că nu stă aici, dar nu m’a crezut. — Da d-le ! zise noul venit adresîndu-se lui Teofil care ÎI eşise înainte ! Am un mandat de aducere în contra d-nel Bogdaniev, zisă şi Miclescu şi eă ştitt bine că numita stă aici. — încremenit, Teofil se întoarse căutînd din ochi pe Irena. O văzu, ghemuită pe bancă, ascunzîndu-şl faţa. — Ireno ! zise el. Ce însemnează aceasta ? Numele ăsta ? Spune-mi! — Lasă-mă ! îngînă ea, descoperindu şl faţa plină de lacrău.I, Teofil, lasă-mă, sunt eil! sunt pierdută! Doamne! Doamne! Agentuljsiguranţel, în prada emoţiei, zise : — Vă rog liniştiţi-vă. O să mâ urmaţi numai pentru cîte-va lămuriri! Aşa am primit ordin!... — Oh! lasă! Ştia eO! Trebue să ispăşesc... — Să ispăşeşti, tu ? Ce ? întrebă Teofil din ce In ce mal uimit. Spune ? Vorbeşte ! Despre ce este vorba ? Ce nume este acesta de Bogdaniev ? — Numele bărbatului inefi, gemu ea. — Al bărbatului? Eşti măritată ? întrebă el din nod, zdrobit de această destăinuire. — Oh! al milă ! Ţi voia spune altă dată! Acum nu pot! Apoi adresîndu-se agentului.— Pot să merg. Ia-mă! — Nu! nu !.. vreafi să pleci aşa ! zise Teofil strînglnd-o în braţele sale. Agentul însă grăbi şi luă pe Irena în trăsura cu care venise, spunînd birjarului să meargă la Palatul Justiţiei. După ce plecă agentul cu Irena, Teofil rămase cîte-va momente doborît pe bancă lingă Adriana. Apoi, tresărind de odată, zise Adrianei : — Te rog, iartă-mă, d-ră! Credeam că n’o să afli nici o dată aceasta. Gabriel ştia! Te rog însă, să nu judeci după aparenţe ! — Ah ! ea nu pot să judec ! In orl-ce caz te rog să crezi că Irena e prea bună ca să fie întru ceva vinovată. Trebue să stărueştl, să vezi ce este. Nu mal sta... du-te la palatul Justiţiei. — Aşa e, zise Zorescu sculîndu-se, şi ru-gînd-o să aibă puţin în grijă de Titi, eşi din grădină. La poartă, găsi pe Catrina In mijlocul unei gloate de femei, povestind că cucoana era fugită de la bărbat şi acum bărbatul ÎI dase de urmă. Teofil o trimese înăuntru şi închise poarta. Apoi o luă pe stradă, în jos, căutînd o trăsură. Tocmai pe aproape de Bulevard găsi una. Un om însă cu o servietă la subţioară îl urmărea cam la clţl-va paşi, din strada Zorilor. Era un om brun, cu o mustaţă nucă şi cu pălărie de pae. Cînd Teofil opri trăsura, omul cu servieta grăbi paşii, şi se apropie atlta de el, în cit II auzi cînd spuse birjarului adresa, la palatul justiţiei. Trăsura plecă. Omul cu servieta ’şl urmă drumul şi se duse la poştă şi expediă două cărţi, pe adresa doctorului Răzescu, la Urlaţi. (Va urma) CASA DE SCHIMB HESKIA & $ AM CEI, BUCURESCI Re. i Strada Lipscani W». S Cumpăr! şi vinde efecte publice şi f*ce ori-schimb de monezi. Cursul pe ziua de 19 Iunie 1897 Este cea ! 4' i i i* *« f» Rentă Aunortis&buă . ► Amortisabilă . . Obligat, de Stat (Coz. R.) . ► Municipale din 1883 » » » 1800 Scriaur! funciar Rurale » » Urbane * » » îasî Acţiuni Banca Naţională * » Agricolă » Dacie Romînia asig * S-tea Naţionala asig S-talsa de Coaslrncţiunî Fiorini valoare Austriacă Mîrcî Germane . . Bacante Franceze » Italiene. - ruble hîrtie | Cump -8,*/ 100 «/■ lti|'« W-97 -U */| Vînd “TCMA 1001*. «€•.'/* fr8b, 97 a,3/* «0 '/> 90 */« 85 ’/« 86 */♦ _ 1810 290 Î05 420 423 . 460 470 - - 155 _ 160 < 11 t ‘.2 1 ir 1 25 0 101 — -9 3 — 2 65 5i70 m$$JVA/H0U I INVENŢIUHEl HWş/smuRULl " PRAPARATS neîntrecut! PENTRU CONSERVAREA! DINŢILOR: DE vâNZARE LA TOATE FARMACIILE® DROGUERIILE Şl MAGASINELE DIN Q ŢARA Şl DIN TOATA LUMEA • SOClirfc DE PRODUITS HYGIEMIQUES { STAPLER & C2 S VIENNE: _ PARIS: • STABILIMENTUL DE ARTE GRAFICE I. V. SOCEOII 59, Strada Berzei, 59 se recomandă pentru efectuare de PF Clfşerri în Zinc prin instalaţiune de lumină electrică pentru reproducere exactă a orl-ce fel de original, iîe fotografie, pictură, desem-nurî în creion, cretă saQ aquarelă, precum şi micşorări si măriri ale originalelor. Asemenea si REPRODUCERI F0T0-LIT0GRAFICE după aceleaşi originale citate. Reproducerile în ambele pro^edeurl se execută la noi in aceleaşi condiţiunl perfecte la cari a0 ajuns pînă azi cele mal renumite ateliere din străinătate. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. TEIRICH & Ci BUCUREŞTI Q.—Strada Berzei,—O. INSTALAŢIUNI TELEGRAF GAZ APĂ Lumină incandsc ntă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - Biurou de construcţie. - Export mai bun între* 'VINURILE oeQU!KQUINAn este CĂUŞELE M. KOIIAW Galaţi şi Brăila REPRESENTANT SI DEPOS1TAR PENTRU FABRICELE RENUMITE iN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE UIIARE RORTEER, Viena Aparate de Ape Gazoase, Syfoane, Umplutoare, Sticle, etc. etc. S. K-EICH & C-ie, Viena Sticle pentru sifoane din Bohemia, Sticle pentru limonada, Sticle pen-______tru vinuri, pentru bere, şampanie, cognac, etc. etc. BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manchester Aparate de fabricat Apa Gazoasă, Umplutori englezeşti «Monarcli», Sticle, etc. DAN RYLANDS Limited Bamsley r-TMT.. .T^r, STICLE englezeşti pentru limonada UM1 LUIOK englezesc cunoscut /-a cel mal bun, zis şi «Rapid Paragon». etc. MO HIV II - OOOSOX Mtarnsten _ŞPECIAUSTJPENŢRU^TICLE ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS In t6te farmaciile. Sticla. — 1/2 sticla. hS/3s3.'3sS''3'4i'‘3vS’'3'.S/3s3i‘3' fi/S'-ffi/a-.g, ţ |PfSWTRU CARI kSECERATOAKELE •legatoir»:| DEERINGPONY Suni preferabile celor-Valte sisteme Pentru că, aii lagăre pe valţurî şi bile. Pentru că, sunt cele mal uşoare. Pentru că, durabilitatea e de nesocotit Pentru că. aduc economie la sfoară. Pentru că, att capacitate de lucru mare Pentru că, sunt uşor de mînuit (toate tuburile la îndămanâ). Pentru că, supraveghierea este perfectă.. Pentru că balansarea maşinel este studiată şi fixată. Pentru că. la transport, micşorarea platformei permite trecerea el pretutindeni. Pentru că, perfect pez lucrealocurt ripoase. SECEKATORILK SIMPLE --------«lilHhg iheaMj----------- îîî Indiscutabil ooa mai bană secerătoare existentă !!! COSITOARE DE LAEATESEIUE şi rthwnwj voxstnuvTm vxe n£ m m:h I. 11 V t < ; Se primesc comande pentru provincie • ' P«KŢURIMODERATE ______ 8-. 31 Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de acea stă artă, cn cea mal mare acnrateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea snnt deviza Tipografiei. PAPIER FAYARD & BLAYN Hal mult «le In tratamentul de lb de secol succes proclamă La Typografia EPOCA se află de vinzare hîrtie maculatură cu 40 bani Kilogramul în pachete de cîte 10 kll. Tv I s Se caută asociaţi pentru exploatări petrolifere; siguranţă garantată. Doritorii de a se asocia la această întreprindere, să se adreseze la administraţia acestui ziar, safl la d-nul L. Păunescu, strada Sfânta Vineri, No. 3. — Bueurescî. baia regala Palatul Eforiei. — BULKVABDUI, KLlSABETA U «“nostlnţa Onor. Publle oi aoest Sta-l.ll.Tl J.n ,^re oe,a “»* frumoasa şt confortabili nu “ ‘““ţ !" ot,1,rul OapIUlel, deservi băl ou pretlurlle urmitoare : “ h>K1*"t«,Jt. LUX, Coprinde trtl ea-oal.le al do poroelanon trei duţe diferite Lli.ft 38 («a-ease») «I a treia sa- Sfara^aî: CLAHA L Aburi (Itusoase*) ou diferite duţe calde şl re. I, lei 1.70: Balitnolre de !î” l «0. OLABA 11, Abur! (BnseMol) roa^’nn1, -i Bal*n»fre do sine, lei 1.30 : Vlne- w^l.«Ii™ " rte ttl,urI ftr* ru,«- 50 b- supenorltatea sa turl.—Topic excelent contra bătăturilor * vărsături, b&tă- timpul v„.t, sob.Bartn 3. — bucurestT BIJOJRESII — Tipoi lilin i V - • *in itinpai verel, SUD-Unizm sânt co prinse în predările indicate. Abo nam®nte ou reduoere. Dirvrţiunea.