SEBIA II.—ANUL m, No. 485 NUMlKUI^lO BANI AUOSAJIEITTGIE încep la 1 şi 15 ale fle-căreî luni şi se platoşe tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei £n iudele şi străinătate prin mandate poştale Un an în ţari 30 iei; In streinătate 50 lei fose luni ... 15 » » » 25 » _rel luni . . . 8 » * » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE^NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. * Ediţia a treia (cu supliment) VINERI, 20 IUNIE 1897 NUMĂRUL^IO BANÎ ANUNCUJBILE In Bucureşti şi judeţe «e prinţese numai la Administraţie In streinătate, direct la administra fie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV .... . 0.30 b. linia , > » IH.......lei » , » » II.......3 - * • Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un îanit T#chli 10 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. » Şcoala făţărniciei Singura urmă pe care o va fi lăsat guvernul Aurelian, de ridicolă memorie, e amintirea unul sistem de minciună şi de duplicitate ridicat In sistem de gu-vernămînt. El bine, s’aQ găsit unii oameni cari preţuiesc că ar fi o nenorocire daca a-ceastâ scoală de duplicitate s’ar pierde, cari vor să reînvieze aurelianismul şi cari sl-aQ pus toate speranţele în iscusinţa ’d-lor Aurelian şi Lascar întru mî-nuirea minciunelor. Căci ce deosebeşte această grupare de aceea a d-lul Sturdza ? Cestiunile de program ? De principii i De atitudine . Nu. El singuri mărturisesc că nu. Atunci ce-I desparte ? Procedeurile, zic el. Nu le convine procedeul de gu-vernămînt prea biutal al d-lul. Sturdza şi vor să înlocuiască brutalitatea prin şiretlic. Prin Imblinzirea şi atenuarea apucă-turelor, trebue să înţelegeţi alterarea adevărului, sistemul de minciună aut de drag d-lor Aurelian şi Lascar, politica fără curagiu a duplicităţii şi a expedientelor, procedeul lins al bizantinismului. Cu aceste mijloace de luptă şi-au pornit Aurelianiştil disidenţa. Stăruim asupra acestui cuvînt cu toate că^ ei se leapădă de rolul acesta de disidenţi. Acel ce tăgădueşle autoritatea «şefului» său opunindu I «mal mulţi fruntaşi», acel ce, de fapt, sapă organizaţi unea oficială a partidului e disident, deşi tăgădui ste acel rol. Ba chiar tăgada aceasta e o‘confirmare, căci propriul orl-cărul disident e de a spune că el e cel «cu adevăratele principii», alt-fel n’ar mal n disident, ci adversar din principii. Negreşit e neplăcut de a fi disident. Pricepem dar protestările aurelianiştilor în contra cuvîntulul—dacă nu în conţi a faptului. O pricepem noi mal ales cari avem o ură nebiruită în contra orl-eă-rel disidenţe. Pentru noi orl-ce disidenţă e suspectă. Ştim că de 9 ori din 10 o disidenţă e fapta unor au biţioşl amă-rîţl de neputinţa lor. Disidenţa e viermele care roade partidele noastre. Disidenţa e elementul care răpeşte orl-ce caracter generos luptelor politice. Pe cînd partisanil luptă desinteresat pentru un ideal, vin nenorocitele disidenţe de sting orl-ce ilusie în inimele lor. Născute din ambiţiune şi egoism, disidenţele trăesc din loleranta unei opiniunl publice caie a abdicat* de la datoriile el de control. Din această toleranţă a opiniunei publice a eşit gruparea aurelianistă. Ce-i drept, aurelianiştil au simţit că sunt înzestraţi cu toate însuşirile necesare perfectului disident. El aQ tost întru cât-va instinctiv atraşi prin temperamentul lor către rolul ce şi-au ales. Două însuşiri caracterisează în deosebi pe disidenţi. Mal întliil: aspiraţiunl mal presus de v, Iul ce întregimea partidului consimte a-tl recunoaşte. . , Apoi, ca mijloc de luptă, şiretlicul rafinat, necesar celor ce vor să stea în penumbra atitudinelor intermediare şi lndoelnice. Ambele aceste însuşiri le ati in cel mal mare grad aurelianiştil şi mal ales în ce priveşte şiretlicul şi jesuitismul el sunt neîntrecuţi. Formula moderaţiunel, pe caie au scos’o la iveală, a fost o invenţie genială pentru aceşti oposanţl cu jetoane de presenţă, pentru independenţa în caşcaval a aurelianiştilor, pentru această seamă de guvernamentali cari ţin şi la menajamentele guvernului şi vi-nează şi laudele oposiţiunel. Aurelianiştil aQ desvelit o adevărată vocaţiune pentru acest rol ce şi-au ales de a săpa guvernul avînd aerul da susţine, d’a menaja opoziţia, avînd aerul d’a o combate. El sunt neîntrecuţi în îndeplinirea programului lor care le interzice de a lupta făţiş în contra orl-cul, dar de a semanâ intriga în rîndurile tu-tulor. Călăuziţi de aceste principiilei nu iad cu asalt nici o situaţie, dar sţail ia pîndă şi caută să escamoteze situaţiunile. Acest sistem de intrigă el aQ căutat să-l întrebuinţeze şi în contra noastră. Aşa ne-au împărţit în grupuri şi sub-grupurl inventînd între noi desbmărl imaginare. El aQ descoperit In sinul comitetului nostru cinci nuanţe deosebite şi vrăjmaşe. . El ştid perfect că afirmările lor sunt mincinoase. Orl-care din personalităţile pe cari le citează ar fi gata orl-cînd a le da cea mal formală desminţire. In ceea-ce ne priveşte pe noi, cel de la Epoca, dăm chiar aci o desminţire imediată tutulor alegaţiunelor lor cum că am represinta o nuanţă distinctă in sînul partidului conservator. Noi suntem soldaţi disciplinaţi al partidului, şi dacă existenţa Epocii ar fi supărătoare pentru cine-va, un cuvînt al d-lul Catargiu ar fi suficient pentru ca în 24 de ore Epoca să dispară. Totuşi el ştiind toate acestea, ad stăruit şi vor stărui in campania lor de intrigi. Dar ni se va zice ; «Ce vă pasă de cele ce spun nişte oameni cari nu pot să vă facă nici un răd, cari, întru cît sunt disidenţi de la liberali nu pot face răd de cît acestora şi cari tocmai pentru a face răd guvernului ad nevoie d’a avea aerul d’a ataca şi pe oposiţie !» Aşa este. Aurelianiştil nu pot face red de cît guvernului şi nu pot aduce nici o pagubă oposiţiel. Dar tot atit de adevărat este că disidenţele nu există de cit din cauza încurajărilor adversarilor ari momentan profită de acţiunea lor disolvantă. Trebue să se pue o dată capăt acestei nenerocite scoale şi noi ne simţim destul de tari pentru a ţine piept, guvernului luîndu-nela luptă dreaptă cu dîn-sul şi dispreţuind micile şi ruşinoasele ajutoare ale paraponisiţilor aurelianisll. De aceea o spunem lămurit: preferim brutalitatea mijloacelor de luptă a d-lul Sturdza care ori cît de rea ar fi, nu perverteşte simţul moral al unul popor, sistemului de duplicitate şi bizantinism care e adevărată otravă penlru moravurile publice ale unei ţări. __ Sperăm că d. aurelianişţl ad pricepui şi că vor ţine minte pe vii’or. 0 CRIMĂ APA B1MEST1L0R Presa continuă să agile cesiiunea alimentării Capitalei cu apă şi în cursul acestor discuţiunl s’afi făcut unele afirmări tn privinţa cărora voim a da oare-cari lămuriri. Adevărul observă că Bucureştii fiind un oraş întărit, e nevoe ca apa să fie luată din lăuntrul cercului forturilor. Observaţia e justă şi tocmai de această consideraţie justă ţine socoteală soluţia apel subterane, care să ia din lăuntrul zonei fortificaţiunilor. Ba chiar aceasta e singnra soluţiune care ne pune la adăpostul neajunsului de a fi în cas de asediu lipsiţi de apă. L’Independance Roumaine, după ce face câte-va judicioase refiecţiunl cu privire la cesiiunea apel, exprimă următoarea dorinţă : «Să se numească o comisiune specială «pentru studiul cestiunel apel, fără a se «preocupa de opiniunile politice ale mem-«brilor spre a examina această cestiune». Ideea confratelui nostru e toarte «emerită. I Suntem chiar convinşi că, tn stadiul în care a ajuns cestiunea, această comisiune în trei şedinţe va da o soluţiune care exeeutîndu-se imediat, vom avea cel mult In doul ani apa cea nouă dată In consumaţie. _ Chestiunea e atll de clară, atlt de bine studiată, în cît nici o critică nu va putea dărîma soluţiunea apelor subterane într’o comisiune compusă din oameni competenţi. Ar fi cu atlt mal necesar a se couvoca o comisiune care să lndrumeze cestiunea pe calea cea adevărată, eu cît ultimele polemice privitoare la cesiiunea apel au des-lăuţuit o luptă din partea presei oficioase In contra d-lul Cucu, ceea ce desveleşte uu lucru, care de altminteri se ştia, eă nu e armonie între administraţia comunală şi directorul serviciului tecliuic. Acuitatea pe care a căpătat-o prin pubn-citate această neînţelegere e din cele mal regretabile, căci d. Cucu este dintre inginerii noştri acela care cunoaşte azi mal bine cestiunea apelor subterane şţ dacă cum-va ar părăsi primăria, iarăşi s’ar îndepărta, ba poate s’ar compromite rezol-virea cestiunel apel. E ridicol şi meschin d'a coborî această importantă cestiune la critici iu contra contractului prin care fosta administraţie a angajat pe d. Cucu, dlndu-I 1.800 lei lunar. Cu zece ani înainte, în 1883, d. Cucu avea, tot la primărie, 1.500 lei. La societatea de coustrucţiunl pe care a părăsit-o pentru a reveni la primărie d. Cucu avea 1.800 lei pe lună. La Iaşi s’a dat acuma d-lul Chaigueau, ca inginer şef, t 500 lei, deşi Iaşii n’ail de clte vre-o 2 milioane budget, pe cînd Bucureştii aii un budget de 13 milioane. Şi apoi nu e vorba a se face o eeono-mie In budget. E vorba numai d'a se izln în fosta administraţie şi d'a se da tot leafa de 1 800 lei unul invidios, care duce toată această campanie în contra omului de la care Capitala aşteaptă resolvirea celei mal importante cestiunl municipale azi la ordinea zilei. Se cunosc asta-zî amănuntele groaznicei catastrofe de la Galaţi. Unul din oraşele cele mai înfloritoare ale Itomfnieî, portul nostru cel mai de frunte pe Dunăre, e astă zi ruinat şi va trebui multă vreme piuă să-şi vie iu fire. Pe lingă colosalele pagube materiale, pe lingă suferinţa la care sunt expuşi peste 20.000 de oameni, mai avem de depltns numeroase victime omeneşti. 'ţ'ura întreagă jeleşte din pricina groaznicei nenorociri. Jalea se transformă însă într’o indignare neţărmurită, cînd ne gindim că incapacităţei administrative se datoreşte în cea mai marc parte această catastrofă. De o săptămînă «le zile pericolul creştea necontenit, ceas cu ceas. De o săptămînă se prevedea ce are să se întimple. Cn toate astea nu s’aii luat des-tuîe măsuri, administraţiunea nu ’şl-a dat seamă «le extrema gravitate a situaţluueî şi uu s’a lucrat pentru ca cel pnţin consecinţele innndarei Galaţilor sa nu fie aşa de groaznice. Chiar «lupă ce s’a tntfiuplai catastrofa, administraţia uu s’a deşteptat din ticăloşia ei. v Inir’un port ca Galaţii nu s'an găsit bărci pentru a «la ajutor! 1500 de oameni an stat ceasuri întregi în vagoane! De alaltă-eri, Marţi după prînz, abia erî s'a gîiulit prefectul să ceară «le la Brăila bărci în ajutor! Oamenilor scăpaţi Ii s’a cerut plată! Nii sunt destule dovezi «lespre incuria şi incapacitatea administrativă ? însuşi ministrul «le interne, care s’a «leşteptat cam Urzită ca să meargă la faţa locului, a blamat purtarea administraţiei. Ceea-ce a făcut administraţia liberală la Galaţi e o crimă. Asupra catastrofei elz, şi mulţime de alte fabrici, de săpun, mori, etc.; în urmă vin docurile. Spre nord, adică spre Brateş, se înşiră un număr nesfîrşit de hambare, unde se ţin cerealele, şi cari se aduc în port, spre a se încărca, prin str. Cereş, ceea-ce face şi importanţa acestei strade. Paralel cu strada Cereş, este strada Dogăriel, care se întinde, în lung, chiar la picioarele platoului şi care de asemenea serveşte ca principală legătură între port şi partea oraşului care este de asupra gărei. Valoarea mărfurilor din depositele de la vale se ridică, după cum ’şl poate închipui ori cine, la sume enorme. Nu riscăm de a precisa vre-o sumă, dar, de sigur, ea trebueşte socotită cu zeci de milioane, . Dacă adăogăm şi pagubele suferite de proprietarii caselor, pagubele acelora cari s’aii grăbit să şl scape viaţa părăsind tot avidul lor, şi dacă avem în vedere colosala perdere ce suferă corner ciul la Galaţi, prin faptul că portul este inundat, iar mărfurile sunt sau înecate sau isolate, ne putem face o idee de groaznica nenorocire care a lovit primul nostru port. TRIBUNA LITERARA Snoave din Popor Un rus s’a dus cu o femee, care se chema Sultana, să se cunune la o biserică română, unde găsiră pe popă cam tămâiat. Popa se pune să le citească cununia, dar, in loc de a deschide cartea la rinduiala cununiei, popa citea despre lepădăturile la botez. — Lepezi-te de Satana ? — la nlet llepadam de Saltana. — Lepădatu-te-al de Satana? — A şlo llepadam Saltana ? la lu-vam Saltana, ia nlet llepadam Saltana. Atunci naşul zice popii: — Scuipă’!, părinte, şi dă-le drumul! * * * DESCOMPUNEREA — Ce dracu sunteţi, mă, aşâ de săraci voi, ţiganii? — D’apol de, cuconule! Când avem In ce, atunci n’avem ce ; când avem ce, n’avem în ce; când avem cu ce, n’avem ce ; când avem ce, n’avem cu ce. Sitnaţia Galaţilor.—Valea Se cunosc amănuntele catastrofei din Galaţi. Jumătate din oraş, aşa numita vale, este sub apă. Mii de oameni au rămas fără adăpost; deposite întregi de producte sunt înecate; gara cu magaziile şi atelieriele el, docurile, încă nu aii scăpat de desastru. Pentru ca cititorii noştri să’şl poată da seama de mărimea desastrulul, dăm aci cîte-va amănunte asupra părţel inundate a oraşului Galaţi, pe care localnicii o numesc vale. Oraşul Galaţi este situat pe malul sting al Dunărei, între gurile rîurilor Prut şi Şiret—doul kilometri departe de acesta, opt kilometri de cel-alt. De la gur i rîului Şiret se ridică un platou numit Ţiglina, pe care este aşezat o parte a oraşului Galaţi, iar cea-laltă să întinde pe coasta platoului şi pe o parte din valea ce să întinde apoi pînă la rîul Prut, între Dunăre şi locul Brateş. In partea de sus a oraşului, pe platou, sunt stabilite cele mal multe din autorităţile civile şi militare ; valea, unde este şi portul propriu zis, este ocupată de depozitele de cereale, magazinele cu toptanul, agenţiile de navigaţie, diferite fabrici, într’un cuvînt, de tot ce este în legătură cu mişcarea comercială a portidul. Locuitorii din vale sunt în mare parte muncitorii din port şi familii sărace. La Badalan cu deosebire locuesc zarzavagii. Din aceste cîte-va date se vede dar toată importanţa acestei părţi a oraştilul Galaţi. Se poate zice cu drept cuvînt o» portul Galaţi a fost inundat întru cît partea din deal nu are nimic din caraderisticele unul port, afară di ar de marii negustori de cereale cari ’şl-au locuinţa acolo. Valea se desfăşură, aproximativ, pe o întindere de trei km. de la coasta platoului spre Prut şi un km. jum. de la Dunăre spre lacul Brateş. Aci, printre mulţimea de strade cari şerptîesc in toate direcţiile, trei sunt mal principale. , Strada Prutului începe de la coastă şt merge pînă la docurl: pe dînsa sunt a-şezăte toate marile şi bogatele intreposite de mărfuri: coloniale, manufactură, forării : bursa, agenţiile vapoarelor de na-vigaţinne R. M. S., Fraissinet, Gagarin, Lloyd, Messageries. Apoi este cheiul unde se încarcă cerealele, tîrgul de peşte sărat, întinse depozite de cherestele, fabrica Go- Boala grea care roade partidul colectivist îşi urmează cursul fatal. In toată ţara, partidul se descompune, se dărăpănă ca o veche clădire nelntreţinută, se hirbuieşte. Pretutindeni, vechil tovarăşi de arme sunt dtz-binaţl şi se sfîşie între dînşil cu turbare. La Iaşi, primarul Ganea vrea să aducă apă de ia Prut, dar prefecţii Gheor-ghian şi Penescu se opun. Primarul aleargă la Bucureşti ca să convingă pe ministrul de interne, dar cel doul prefecţi l-au luat înainte şi ministrul ră-mîne surd la stăruinţele d-lul Gane. Concluzie : primarul şi amicii săi se supără şi ameninţă să retragă partidului preţiosul lor concurs. Dacă ministrul ar fi cedat d-lul Gane, se supăraţi pre-fecţil şi amicii lor şi tot rău era. La Botoşani, primarul Ullea şi deputatul Enăşescu vor să mănince capul prefectului Ârapu, căruia îl fac toate mizeriile şi contra căruia intrigliează mereO la minister. Din partea sa, prefectul, secundat de d. Enacevicî, face totul pentru a obţine disolvarea consiliului comunal şi ameninţă cu demi-siunea. La Focşani, primarul Săveanu e în continuă iuptă cu prefectul judeţului, orl-care ar fi el. Pîn’acum a învins tot-d’auna primarul ; prefecţii s’au schimbat ca la moară ; dar multe supărări s’afi pricinuit şi greu s’aQ putut împăca victimele d-lul Săveanu. In curînd nu va mal fi posibil de satisfăcut dificilul primar al Focşanilor şi tifosul, care acum seceră poporaţiunea de subt oblăduirea acestui model de administrator colectivist, va bintui cu furie partidul liberal local. In Teleorman, pentru a împăca pe vestitul Kiriţopol, ministrul de interne a suspendat pe d. Mânciulescu din funcţia de primar al Roşiorilor-de-Vede. Dar mulţumind o parte, ministrul a înfuriat pe cea-l’altâ : întreg consiliul comunal şi-a trimes telegrafic demisia ; d. deputat Procopiu s’a dus la minister şi a protestat energic ; o delegaţiune mare de guvernamentali teleormăneni va veni la Bucureşti să protesteze... şi să ameninţe. Pentru a molcomi pe consilieri, prefectul judeţului a fost silit să meargă la un prînz dat de primarul suspendat... Tot aşa staQ lucrurile la Galaţi, şi tot aşa la Ploieşti, şi tot aşa pretutindeni :* ori unde te întorci, aceeaşi luptă, pe une locuri surdă, pe aiurea făţişă. Descompunere pe toată linia. Şi guvernul nu poate face nimic; prins intre ciocan şi nicovală, el e silit să lase lucrurile baltă, înşelind cu promisiuni pe toată lumea spre a-şl prelungi o viaţă ticăloasă. In vremea aceasta, administraţiunile comunale şi judeţene stagnează şi totul se dărăpănă. Nimeni nu se poate mişca, căci s’ar zdruncina echilibrul şubredei clădiri a regimului. Şi soarta aceasta nu e specială guvernului Sturdza. Cabinetul Aurelian s’a zvircolit tot în aceeaşi neputinţă ; şi de această boală incurabilă va suferi şi guvernul d-lul Stătescu—de ne va bate Dumnezeii şi cu un asemenea minister—şi orl-ce alt guvern liberal. Microbii decadenţei aQ ajuns stâpînl pe trupul colectivist şi nu mal e scăpare. * * * Un călugăr umblâ cu milostenia prin lume. Allându-se pe un câmp, la umbra unul stejar, soseşte o trăsură închisă, în care era o cucoană. Călugărul cere pomană. — Părinte, da pe jos umbli peste tot locul? — Apoi, cuconiţă, părintele stareţul m’a afurisit să nu mC suIQ în căru ţă. — AI dreptate ; dar asta ’l caretă, nu ’l căruţă. — Doar aşa ! — Ia poftim, părinte, să gustăm ceva. — Val! Nu se poate. — Da de ce ? — Apoi noi nu mâncăm carne, nici nu bem vin. — D’ apoi asta ’l carne, părinte ? S’ asta ’1 vin ? ’ — Da ce ’l ? — Asta ’l găină, părinte, şi asta ’I maderă. — Doar aşa ! I — Părinţeîe dragă, ia sărută-mQ ! — Val! iiu m6 ucide, că mă daQ în foc! — Da de ce, părinte ? — Apoi no6 nu ni’I scris cu femei. — Da bine, părinte, sfinţia ta crezi că eu sunt femee ? — D’apol ?... — D’apol chiar aşa! Singur îmi zici cucoană şi crezi eă’s femee ? — Doar aşa ! * * * Un supleant de judecătorie ţinea într’o zi locul judecătorului de instrucţie. Aşteptând să vie inculpaţii pentru a’şl face depunerile, între m ii mulţi alţii intră şi un nevinovat. îndată ce’l vede junele judecător, îl întreabă : — Cum te chiarnă? — Ion. — De câţi ani eşti ? — De 29. — Eşti însurat ? — Da. — Unde locueştl ? — Aici în tîrg. — Pune mâna pe cruce şi zi după mine: «Jur în numele lui DumnezeQ, că voifi spune drept, fără ură, fără păr-tinire...Aşa să ’ml ajute DumnezeQ!» Acuma, spune ce ştii. — Ce să ştiu, cuconaşule! M’a trimis cuconiţa, stăpânâ-mea, să vă poftesc la masă diseară. Da, a zis că să poftiţi negreşit, că se supără. * * * Când se face cinev^călugăr, îl Întreabă popa care ’l hirotoniseşte, şi el trebue să răspunză afirmativ, repetând întocmai propoziţia întrebătorului. De pildă : — Vel răbdâ pînă la moarte ? — VoiQ răbdâ pînă la noapte. — Vel răbdâ pînă la sfârşit? — VoiQ răbdâ pînă la prăşit. Un mitropolit, şezând Ia prânz cu călugării lui, vede că lipsea ceva de la masă, şi strigă către chelar: — Gheronlie! —- Porunciţi, înalt Prea Sfinţite. — Vin la masă! — Sărut mâinile, înalt Prea Sfinţite. — Vin la masă, Gberontie! — Ospătaţi sănătoşi, înalt Prea Sfinţite. — Oh ! Gberontie, vin că mor. www.dacoromanica.ro — Sftrut mâinile înalt Prea Sfinţite ! Ospfitaţl sănătoşi, câ noi avem masă mal pe urmă, cu ceata noastră. Un călugăr atunci zice chelarulu!: — Adu vin la masă, nemernicule ! nu ’nţelegl ? Judecătorul cătră ţigan : — Cum şi de unde al furat, mă, iapa pentru care n’aveal bilet când al vrut s’o vinzi ? — D’apol asta ’I furatura, coconule ? — Da ce ’I ? — Iaca belea ! — Cum belea, mă ? — Iac’aşa! Eă eram la umbra unul păr, ş’am vfizut... mi se părea că era urs si m’am suit de frică In păr; şi namila aracului, că efl nu ştiam că’I iapă, a venit şi s’a scărpinat de pfir, pînă ce m’a dat jos... — Ş’al căzut călare pe ea, al ? — D’apol! unde era să caz? Tocmai aşa, coconule, că par’că al fost acolo. Am căzut nu ştifl cum ; da ea era subt mine şi eO mă ţineam bine sa nu ma dea de-a dura sa zac de surpatura. Fugea ea, şi eO pe ea. Eil o îndreptam spre câmp şi ea zor nevoe m’a dus în târg... Şi tomna când beam haldamaşu hup şi nenea păgubaşul Când i-am văzut căciula, par’că mi-a luat dracu gura. Iacă o belea, coconule! aşa e când e să ţi se întîrople! E. Baicau Un foarte frumos studia asupra marelui estetician englez Ruskin a apărut de curind şi este datorit d-lul Robert de la Sizerranne. * ♦ * Jean d’Agrive, romanul eminentului scriitor francez, Melchior de Vogfle, e foarte mult lăudat de cunoscutul critic Emil Faguet, într’un foarte frumos articol publicat In Revue Bleu. Litere, Artă, Ştiinţă MEDICINA LEGALĂ în FACULTATEA de DREPT Dislin- ul nostru medic legist d. dr. Mi-novici se ocupă Intr’o broşură, tipărită zilele acestea, de « Utilitatea învăţămîntuluî Medic ine) Legale în Facultăţile de Drepţi D-nia sa caută să convingă de nevoia neapărată pe care Facultatea noastră juridică o r simte prin lipsa unul curs de medicină-)) gală. Este ştiut că dintre toate facultăţii*- Universităţii noastre, cea de Drept presintă mal multe lacune. O mulţime de studii care sunt In atingere directă safi indirectă cu Dreptul şi cărora se dă multă atenţie In Universităţile streine, la noi nu fiinţează. Aşa este şi cu studiul medicinel-legale. Nu de mult, se înfiinţase pe lingă Facultatea de Drept, din laşi, o catedră pentru acest studia; d. dr. Bogdan, era cel ce ’şl luase sarcina să’l propue Anul acesta Insă, cursul de Medicină Legală a fost suprimat. De ce ? In loc să facem un pas Innainte, facem doul îndărăt. Utilitatea Medicinel-Legale e recunoscută pretutindeni. La Paris, profesează cursul acesta dr. Brouardel ; iar dr. Dnbuisson ţine tot la aceeaşi Facultate un curs de Medicină Legală şi Antropologie. Lyonul are pe profesorul Laeassagne. Geneva, pe dr. Gosse. La Roma este cunoscutul savant Enrico Ferri, etc. Necesitatea Medicinel legale este absolută tuturor celor cari îmbrăcişază cariera juridică. «Magistraţilor, zice d. dr. MinovicI, aparţine pe lingă datoria de a aprecia oportunitatea şi eficacitatea probabilă a unei co laborărl ştiinţifice... şi aceea de a lua toate măsurile necesare pentru a putea procura medicului expert elementele absolut necesare». Magistratul enunţă şi formulează, In expertizele medico legale,soluţiunea problemei. El trebue să’şl dea seamă dacă medicul chemat lucrează aşa ca să nu denatureze resultatul adevăratelor conclusiunl posibile. Aşişderea şi pentru advocaţi, studiul Medicinel Legale este folositor. Un advocat, un legist, trebuie să aibă cunoştinţe generale de medicină legală căci tot-d’auna el va fi chemat să examineze ra- Sortul medicului şi să discute problemele ledicinel Legale. D. dr. MinovicI face uu amănunţit studifi demonstrlnd utilitatea acestui studio In toate ramurile dreptului. O mulţime de crime, delicte, etc. nu pot fi dovedite de cit numai cu concursul medicinel-legale. «Putem zice, spune autorul, fără exage-raţiune, că onoarea, libertatea, viaţa chiar a cetăţenilor depinde In multe cazuri de decisiunile medicinel legale». In orl-ce caz, cestiunea desvoltată de d. dr. MinovicI, este destul de importantă şi broşura d-sale, este foarte interesantă ca fond bine înţeles, — că el întru cit priveşte forma se cunoaşte că autorul minueşte scalpelul mal cu lndeminare de cit stilul. Zara Printre scriitorii şi ziariştii francezi cari s’afi dus la serbările din Londra sunt şi Paul Bour-get şi vicontele Melchior de Vogfie. Impresiile cu cari vor veni din Anglia el le aşterne in coloanele marelui ziar francez Le Figaro. * * * Cunoscutul protesor de limba romină d. G. Adamescu a pus sub tipar un tratat de Poetică «pentru scoalele romfneştl», lucrat după cea mal nouă metodă de predare. Numărul de pe Iunie al revistei #Convorbiri Literare», conţine, îutre altele, un important sluditl istoric al d-lul M. Burghele asupra lui «Despot Vodă ereticul» şi un altul al d-lul Orâ-şanu asupra cronicelor publicate de d-nu prof. Ioan Bogdan. *** Cunoscutul filolog francez Micbel Brcal va scoate In curîud un volum intitulat «La săman-tique» şi In care vroeşte să introducă o nouă teorie a modificărilor fonetice ale limbilor. D. Brflal vede In deosebitele schimbări pe cure le Încearcă fonetica unei limbi, « o voinţă» ascunsă şi statornică. *** LSTFOJIMA'fn Dezastrul din Galaţi Telegramele sosite ieri între orele 4-5 după amiazl de la redactorul nostru trimis la Galaţi, ne daîî detaliile următoare asupra teribilei catastrofe din Galaţi : întreruperea circulaţiunet Din cauza imensei cantităţi de apă ce s’a revărsat asupra oraşului, gara din Galaţi şi întreaga linie ferată pînă aproape de Bărboşi sunt inundate. Redactorul nostru care a plecat aseară din Capitală a trebuit să facă drumul de la Brăila pînă la Galaţi cu vaporul ministerial Severin, în care se găsea d. Fcrechide, ministru de interne. In oraş, în partea inundată, circula-ţiunea se face cu bărcile. Spectacolul este dezolant. Nimic nu a putut rezista furiei valurilor. Pagube enorme Magazii cu cantităţi enorme de cereale, in cea’care mai mare parte griu, sunt sub apă. Parte din ele, lovite cu furie de valuri puternice de apă, aO fost dărîmate şi cantităţi enorme de cereale luate de curentul apel. Stradele Banului, Cireş, Basarabiei, Cărei şi întreaga mahala Badalan sunt sub apă. Scene Mftăietoare Panica de care mulţimea a fost cuprinsă In primul moment este de ne-descris. O mare parte din nenorociţii cari aO locuinţele în părţile inundate s’ail refugiat în primul moment în vagoanele din gară. Alte mii de persoane, în culmea desperării şi cu totul deznădăjduite, aşteptai! ajutoare de bărci de salvare in mijlocul valurilor ; alţii, unde apa se ridicase la o înălţime de aproape 2 metri se ridicaseră, de teamă, pe coperişul caselor, unde cu toţi, copil şi bătrînl, scoteaă ţipete sfîşietoare cerînd ajutor. Spectacolul era înfiorător. Oara inundată Valurile de apă afl venit cu mare furie şi afl inundat toată valea unde este gara oraşului. Magaziile gărel şi fabricele din prejur sunt toate în apă. Pe peronul gărel, apa are un metru şi jumătate a-dîncime. In cele-l’alie strade inundate, valurile ating 4 metri de adlndme. Moara Milas, biserica S-ţii Apostoli şi două şcoale primare şutit cu desă-vîrşire înecate. MHgul din strada Cireş Al douilea dig din strada Cireş s’a rupt ieri seară la orele 11 şi jumătate. De şi se dăduse alarma prin autorităţile militare, populaţiunea conflentă în lucrările de apărare nu a voit să părăsească locuinţele. Catastrofa a fost colosală din cauza lipsei de bărci. ErI d’abia s’afl adus cîte va din Brăila şi acele sunt insuficiente. Teribil dezastru Ruperea celui d’al douilea dig din strada Cireş, a pus capăt acestui colosal dezastru. Mal mult de 20.000 de oameni sunt fără adăpost, sub cerul liber. Victime Pe lîngă că atîtea mii de persoane au rămas fără adăpost şi in complectă lipsă de existenţă, mulţi alţi nenorociţi ş’au găsit moartea în acest teribil dezastru. S’au văzut cadavre omeneşti plutind pe valuri. Pînă acum, faţă cu panica şi zăpăceala care a cuprins pe toţi, nu se pole încă face o cercetare în această direcţiune;, de sigur însă că, din nenorocire, victimele vor fi numeroase. Aspectul oraşului Partea din deal a oraşului prezintă un aspect trist de băjenie. Mare parte din mobile şi lucrurile cari afl putut fi scăpate din partea inundată a oraşului sunt depuse pe strade, prin pieţe şi pe locurile virane, sub paza soldaţilor de infanterie şi de vînătorl. Un doliil general este în tot oraşul şi groaza şi desnădejdea este întipărită pe toate figurile. Bătrînil din oraş spun că catastrofă identică nu s’a mal pomenit în acel oraş. înecul de la 1861 a fost destul de dezastros, dar nu poate fi comparat cu acest de acum. Furtuna teribilă O furtună'teribilă a bătut Marţi şi a ridicat valuri imense pe Dunăre. Multe vase din flota romină au fost izbite de malarl şi înămolite. Aztă-zi de dimineaţă medicii se vor întruni din noii pentru a semna buletinul medical constatator al îmbucurătoarei stări a Principelui Ferdinand. Dacă nici un nou incident nu se va ivi să turbure — ceea ce se speră cu oare-care siguranţă — mersul progresiv al convalescenţei, apoi medicii vor transporta chiar Luni pe A. S. Regală la Sinaia. In acest cas M. S. Regele va pleca Dumineca, iar M. S. Regina şi cu A. S. Principesa Marta vor însoţi Luni pe A. S. Principele Ferdinand la Sinaia. * * * MM. LL. Regele şi Regina au fost erl după amiaz la palatul de la Cotro-ceni spre a vedea pe A. S. R. Principele Moştenitor. Suveranii s’au întors la palatul regal la orele 7. ConMiliul de miniştri a tir cin ca mi tac facă un apel ta funcţionarii publici ca tlin Malariile lor srf con-tribue pentru inundaţii. Funcţionarii miniMlerului de finanţe au dectn Ma contribue in următoarea proporţiune t Funcţionarii inferiori cu 2 la Mufă din Malariul pe o lună, şefii de biuroi* cu 3, Mub-directoril cu 4, directorii cu 3, iar Mecretarul general cu IO la Mută. Funcţionarii Mupertori ai miniMlerului lucrărilor publice au deciM Mă contribuiaMcă iO la Mitlă- Comisiunea instituită de ministeriul domeniilor pentru a inspecta clădirea şcoalel de meserie din Iaşi îşi va depune raportul. D-nil ingineri Ilie Radu Ţăruşanu şi arehitectul Maimarol care aiî compus comisiunea, aă fost Duminecă în Iaşi şi afl constatat că nisipul cu care se face mortarul este de o calitate inferioară şi că este de neapărată trebuinţă ca el $ă fie schimbat. La ministerul de interne se dă ca sigură înlocuirea d-lul G. Softa, prefectul judeţului Suceava. In locul săfl va fi numit d. G. Ghiţescu, deputat. Pe dată ce ne a sosit trista ştire a nenorocirilor ce de o sâp-tămînă am.ninţau Galaţii, am trimes la faţa locului pe un redactor al nostru care împreună cu un fotograf să ia vederile mai principale ale teribilului dezastru. Parte din fotografiile primelor inundaţiuni sosindu-ne astăzi, cu numărul de astăzi al Epecol se va distribui gratis un supliment ilustrat reprezentînd o parte din stradelelocurile inundate dinGalaţi. M. S. Regele va inspecta Joul dimineaţa şcoala de oficerl din Dealul Spirei. La ministerul lucrărilor pubulice se face mult haz de o telegramă trimisă de un inginer relativ la starea apelor din Galaţi: Eată conţinutul acelei telegrame: «Noaptea calmă, din spre ziuă vînt. Do-kul stă pe loc». acele din judeţul Roman, la punctele unde Moldova se varsă In Şiret. Un amic al nostru sosit din Roman ne spune că Duminică seara apele Moldovei se unise cu acele ale Şiretului şi cit se putea vede cu ochii era numai apă. In judeţul Tutova recolta porumbului n’a suferit mult. Praşila a doua este aproape gata şi dacă ploile continuă, recolta va fi îmbelşugată. In judeţul Vaslui, unde se cultivă mult orzoaica sunt mari pagube. Tot s’ar putea aştepta o recoltă mediocră dacă n’ar fi ploi la strtns. * In judeţul Iaşi recolta porumbului este bună, mal cu seamă linia Iaşl-Tlrgu-Frumos. Griul Insă este plin de mălură, ca şi în judeţele Vaslui şi Tutova. In judeţul Dorohoifl moşiile situate pe malul Jijiel şi a Başeulul afl pagube mari In grtne. Praşila porumbului este lntîrziată, locuitorii afl rămas fără porumburl. Moşiele din spre Prut afl suferit mal puţin. In judeţul Botoşani griul are mălură, orzoaica şi porumbul este frumos. In judeţul Suceava recolta orzului promite a fi foarte abondentă, afară de moşiile situate pe rlurile Moldova şi Şiret, care afl fost inundate. Griul are de asemenea mălură. Praşila a doua a porumbului a început. Toată lumea se miră cum de ministerul lucrărilor publice n’a luat măsuri serioase pentru apărarea oraşului Galaţi. In lumea tecnică se prevedea de mal înainte teribila catastrofă din Galaţi faţă cu slabele măsuri de apărare. Pentru ce ministerul n’a luat măsuri de apărare cu blocuri de piatră cum s’a făcut cu linia Cernavodă ? D. Take Ionescu a plecat ieri seară la Galaţi prin Brăila. D. Caesar P. Antoni, procuror pe lîngă tribunalul Tulcea, a fost permutat în aceiaşi calitate la tribunalul Brăila. |TREERĂTORl CD RAMELE DE FER de la C. F. B. l unar. Secerător „COLUMBIA” din Fabrica 0SB0RNE H. S. G H E I F Bucurescl, Str. Smirdan.2 (Vta-4-Tu de OoUro) Azi a apărut în Monitor decretul prin care d. Alb. Moscuna, deputat, este numit secretar general al ministerului de interne. Numirea d-lul Luca Ionescu, actual secretar general al ministerului de interne, la prefectura judeţului Censtanţa se va face la finele acestei luni . Ministerul de interne a refuzat să aprobe contractul încheiat de d. N.Gane, primarul Iaşilor, cu d. inginer Lindley pentru aducerea apel. Colectiviştii din Piatra ad început să se certe. Dinastia rabinului Enake Cantemir susţine ca să se pună candidat la colegiul i de Cameră rămas vacant, în urma morţel d-lul Gr. Cozadini, d. avocat Emil Zaharia, unul din numeroşii gineri al rabinului. D. Dornesou, senatorul şi cel-l’alţl liberali se opun la această candidatură. Cînd se bat doul, al treilea cîştigă. Afiăm că M. S. Regele a fost rău impresionat de nenorocirea de la Galaţi. Majestatea Sa ar fi ordonat guvernului ca imediat să se ajute populaţiunea care a suferit din pricina inundaţiunilor şi Să fie ţinut în curent de toate împrejurările nenorocite prin care trece acum oraşul Galaţi. M. Sa este atit de afectată de ultimele dezastre cauzate de inundaţii, mai ales în urma emoţiunilor prin care a trecut, în cit înainte de a citi telegramele ce primeşte din ţară, se vede manifest că are un moment de opresiune sufletească. „EPOCA" IN PROVINCIE CJ/MflI, Unul nenorocit contribuabil care îşi hrăneşte familia cu mare osteneală, dacă nu plăteşte contribuţiunile către Stat pe un trimestru, agenţii finanţiarl ’l vînd şi căldarea de mamăligL Pentru contribuabilul Insă cu influenţă, tot aceiaşi agenţi, nu aplic de loc iegea de urmărire, şi ca probă iată un exemplu : loau N. Guran din Caracal are două moşii î.i comuna DrăghieenI şi Brastavăţ din jud. RomanaţI, pentru acestea nu a plătit fonciera cuvenită Statului, şi zecimile adiţionale mii de lei, pe întregul exerciţii! 1896197 şi trimestrul Aprilie din ex. Jeurent 189611898. Asemenea nu a plătit nici fon-eiera pentru imobilele din Caracal. De asemenea nu a plătit nici d. Eliodor Vergati, senator, pentru moşia şi pădurea puse în exploatare din comuna Balşitt, tot din acest judeţ. Credem că ajunge. ŞTIRI MĂRUNTE * A. S. Principesa Maria, însoţită de AA. LL. Principii Carol şi Elisabeta, a făcut astăzi de dimineaţă o plimbare la sosea, In trăsură deschisă. * Examenele de fine de an la şcoala specială de cavalerie din Tirgovişte vor începe la 15 Iulie conform regulamentului, iar nu din cauza că d. maior Ghimpeţeauu, comandantul şcoalel şi profesor de tactică, nu’şl a terminat încă cursul, cum din eroare s’a anunţat. * D. general Paslia, inspector al artileriei, s’a întors a seară In Capitală. * Ministerul de interne a aprobat budge- tul casei pensiunilor a judeţului RomanaţI. ___ —--- ■ ——— EOOURl Sîmbătă, 21 Iunie, de la orele 8 dimineaţa şi pînă seara, va fi deschisă expoziţia de lucru şi pictură de la Institutul de domnişoare Bolintineanu. O reprezentaţie muzicală, dată de elevele institutului, va avea loc tot în acea zi la orele 8 p. m. Abonamente de vară Pentru sesonul de viligiaturu administraţia ziarului «EPOCA» a înfiinţat abonamente lunare eu următoarele preţuri : In Ţara Iu Străinătate 0 lună 3 lei 0 lună 5 lei Două luni 5 lei Două luni 9 lei DIVERSE Medicii cari îngrijesc pe A. S. R. Principele Ferdinand s’au întrunit a-seară în consultaţiune. Ei sunt foarte satisfăcuţi de mersid satisfăcător al convalescenţei Alteţei Sale Regale. Pagubele Inundaţiilor Iată cite-va detalii complimentare asupra pagubelor causate de iuundaţiunile din Moldova : Pagube însemnate afl recoltele dintre şe-surile Moldovei şi ale Şiretului, mal cu seamă DINCAP1TALA Maiuă denaturată.— Sergentul de stradă poslat pe soseaua Mikaifi Bravu, a surprins astă noapte pe femeia Mariţn Savu, din acea stradă, tocmai !n momentul etnd voia să lepede un copil sub o podişcă în faţa caselor cu No. 21 undo locuia dtnsu. Surprinsa asupra faptului, denaturata mumă a fost imediat arestată. Trăznită. — In noaptea de 14 curent, o ploaie torenţială a căzut asupra comunei Subă-ram din judeţul Dorolioifi. Trăznetul căzlnd asupra casei locuitorului Mihail Purice, a ucis instautanefl pe femeea Latrina, soţia acestuia. Servitoare lioaţă. — Agenţii siguranţei afl prins astă noapte pe femeia Mariţa Buşa, fostă servitoare la d. Căplescu din strada Romană 96, care după ce furase de la stăpînul să A o sumă însemnată de bani şi mat multe obiecte de valoare, dispăruse din Capitală. Bătae eu rănire. - Doul ţigani din str. Afumaţi, luîndu-se erl la ceartă, unul dintre dinşil, numit Nae Vasile.’a scos cuţitul ce purta la bria şi s’a repezit asupra adversarului săfl Tudor Zdrenţea făcind-I mal multe răni In partea stingă a pieptului. La vederea sîngelul, agresorul înspăimîntat de fapta pe care a comis-o, crezînd eă a ucis pe Zdrenţea, a asvlrlit cuţitul şi a fugit. Rănitul, ale cărei răni nu sunt primejdioase, a fost transportat la spital. Poliţia caută pe criminal. DIN JARA ■■■■nai O explo/.iune Îngrozitoare.— Comuna Frumuşica din judeţul Ialomiţa a fost in ziua de 16 curent teatrul unul accident din cele mal nenorocite. Pe cînd peste 70 de lucrători erai! ocupaţi cu treerişul rapiţel pe aria arendaşului moşiei, d. Ioanid. locomobila treerătoril, din cauza lipsei de apă, a făcut explozie şi s’a sfărtraat în mii de bucăţi. Sfărîniăturl mari de fentă din cazan, împrăştiate cu mare forţă in toate direcţiunile afl rănit vre o 20 din ţăranii cari lucraţi la treeriş. Patru dintre aceştia afl fost .ucişi po loc. D. Ioanid, a fost şi d-sa rănit de o bucată de fontă care l’a lovit în picior. Un cal al logofătului moşiei care era legat în apropiere de locomobila, fiind izbit de zburaturile exploziunel a fost pe loc ucis. Panica cauzată de acest teribil accident a fost colosală. Toţi muncitorii înspăimîntaţl a-lergafl care în cotro apuca, ţipînd de groază. Zgomotul teribil al detunăturel a pus tot satul în picioare şi din toate părţile oamenii a-lergafl îngrijaţT să vadă ce se întimplase. Scene sfîşietoare s’afl petrecut cînd membrii din familie afl văzut cadavrele victimelor acestui accident. Maşinistul treerătoarel, din a cărui neglijenţa s’a cauzat această nenorocire, a fost imediat arestat. Parchetul a fost avizat de această nenorocire şi cercetările s’afl şi început. Sinucidere. — Alaltă-erl s’a găsit în pădurea Clăbucetul Taurului, după teritoriul comunei Predea), Prahova, cadavrul unul bărbat, sinucis prin împuşcare. Focul a fost tras pe sul» bărbie şi glonţul ’i-a eşit prin partea de sus a obrazului. Din cercetările făcute de autorităţi 3e constată că sinucisul es’e un oare-care Dumitrache Ionescu de fel din Secelea. Asupra lui s’afl găsit 4 cartuşe de revolver şi un bilet pe care era scris numele lui. Nenorocitul, fost comerciant in oraşul Constanţa, unde pierduse aproape tot avutul săfl, se întorcea acum acasă ta familia sa; la Azuga ÎI vine trista veste că doul copilaşi al săi pe cari tt lăsase în Secelea ii murise amiudoul într’o săptămină. Amîrit deja de pierderea a-verel in negustorie şi desnădăjduit şi de această întristătoare ştire a morţel copiilor, nenorocitul a luat funesta rezoluţiune de a-şl pune capăt zilelor. Cadavrul lui a fost transportat la spitalul din localitate, unde medicul legist şi procurorul de Prahova afl început cercetările. Sinucidere romantică.—In noaptea de 14 curent, o sinucidere cu totul originală s’a săvîrşit in oraşul Brăila. Soldatul Rozenberg Avram, din regimentul Şiret 11, sosind în acea seară în Brăila, s’a dus la o casă de prostituţiune, unde după ce a petrecut şi chefait cit-vâ timp, a rugat pe una din femeile casei sâ-î dea un pahar cu apă. După ce fu servit, Rozenberg turnă în pahar o parte din conţinutul unei sticluţe ce avea cu el şi băii tot conţinutul paharului. La cîte-va minute după aceasta, soldatul cuprins de dureri teribile începu să se svîrcolească pe sein-duri şi să se vaite cît îl lua gura. Speriată de starea nenorocitului, care din ce în ce devenea mal gravă, antreprenoarea stabilimentului anunţă poliţia. Comisarul şi un medic legist veniră la faţa locului şi văzind starea desperată a soldatului, afl ordonat Imediata Ini transportare la spitalul comunal. Sticluţa din care Rozenberg turnase lichidul otrăvitor în pahar a fost confiscat de poliţie, după ce s’a dresat proces-verbal de constatarea faptului. DINSTREINATATE Arestarea unul bancher. — Marele bancher Pillaud, căruia ii am anunţat dispariţia acum cît-va timp din Paris, a fost prins şi arestat la Pezenas, în Italia. De aici. Pillaud va fi condus la Paris, unde se va judeca procesul de abuz de încredere. Cea mai mare cruce din lume.— In Lucerna s’a ridicat, acum de curînd, un imens monument de către o societate rusă, în memoria lui Şuvarov dai Gottard. Acest monument consistă dintr’o colosală cruce cioplită dinlr’o bucată imensă de marmură, pe care afl rupt-o cu ajutorul unei bombe de dinamită foarte mare. Această cruce, care se crede a fi cea mal mare din lume, va fi aşezată pe dreapta riulul Reuss, în faţa punţel «del Diavolo». AtlminiMlraţia «Epocel», doritoare a Mcrri pe cititorii Măi, a angajat pe un fotograf tlin Galaţi, ea Mă ia mal multe retleri tlin teribila cataMlrofă rare a lorii primul noMlm port. JOeJa cu numărul de azi dăm tn supliment gratis două din aceste vederi. t) FomIuI tlebarcatler al vaporului Galaţi- Mlrăila. 2) AterărMarea bazinului tle la tloeuri. Fotograful pe care Vam angajat eMte tl. George Maksay, un linăr artiMl tle merit, care mult timp a literal in cunoMCutul atelier C’arrez tlin localitate şi eare tle curintl a dcM-cMm pe Meama mu un noii atelier, conform ultimelor cerinţe ale artei fotografiei. AtlminiMlraţia «Epocel» nu a cruţai nici un Macriflciu ca iluMtra-ţiile ce va tla Mă fie arliMliee ca cjrecuţle, fapt pe care tle all-fel cililorii noştri trebue Mti-I fi ob-Mervat la ţoale ilitMlraţlile pe rari le am dat piuă acum. www.dacoromanica.ro Dezastrul din Galaţi (Corespondentă specială a EPOCEI) Lefurile profesorilor vor anul acesta la 2 ale lunii nile Iulie şi August. fi plătite şi In Iulie pentru lu- * * Catastrofa Iiilr’o singură zi, Galaţii afl avut să sufere două mari nenorociri. Prima s’a produs Marţi 17 Maifl, la orele 4 jumătate după amiază. Un vlnt violent, care sufla din spre Rusia, a resculat valurile Brateşulul, făcăndu-le să se izbească cu furie In slabul dig de apărare al şoselei Galaţl-Renl. Deja la 4 ore, digul era mîncet pe jumătate. După o jumătate de ceas, s’a produs primi spărtură mal susde biserica Sfinţilor A-postoll, pe o lărgime de 3 piuă la 4 metri. v O a doua spărtură s’a deschis, puţin după aceasta, la o sută de metri, mal în sus. O masă colosală de apă,—volumul el era de un metru jumătate,—a izbucnit cu furie prin spărturile produse. Zgomotul valurilor era asurzitor. Totul a fost distrus, In calea lor. Intr’o oră întreagă partea oraşului, situată intre digul şeselel Renl-Galaţl şi str. Cereş. a fost înecată. A doua catastrofă s’a produs la orele 10 jumătate seara. _ Ca măsură de preeauţiuue, se construise de-aiungul stradel Ceres un al doilea dig de apărare, pentru cazul cînd primul dig ar fi rupt de ape. Minate de vîntul violent ce a suflat pînă noaptea ttrzifl, valurile Brateşulul afl rupt şi acest al doilea dig. Astă zi el este distrus aproape în întregime ; de abia dacă se mal vede capătul din spre partea de sus a oraşului. v O mahala el ist ret sa Furia valurilor a fost teribilă. Nimic nu a fost respectat. Alai întîifi a fost înecată gara, care a fost părăsită. Toate magaziile, pline de cantităţi imense de producte, afl astăzi un metru jumătate de apă în ele. Parte din vagoane afi fost răsturnate de-a lungul liniei de impetuozitatea curentului. Altele aii servit ca azil funcţionarilor gărel şi tlrgoveţilor din partea locului, cari — în primul moment— s’aii refugiat în ele. Toate fabricele au fost de asemenea înecate. Ele sunt foarte numeroase In această mahala, de oare-ce Bădălanul este cartierul industrial al Galaţilor. Biserica sfinţilor A-postoll şi două şcoli primare sunt sub ape. Casele prezintă un aspect sinistru. Parte din ele aii fost sfâiîmate la primul curent. Restul a început să se dârîme astă-zl. Din unele nu zăreşti din ape de cît acoperişurile. *** Bădălanul întreg este distrus. Peste 15 000 oameni afl rămas fără adăpost. Surprinşi de ape în puterea nopţel, el n’afl putut face altă ceva, în primul moment, de cît sâ’şl scape viaţa. Abia azi afl Început să’sl care avutul. De aceea stradele şi pieţele Galaţilor prezintă spectacolul de-solant al unul oraş în bejanie, în faţa invaziei streine. Duşmanul de astă-zl însă e mult mal teribil. Pretutindeni nu vezi de cît care încărcate cu bagaje şi copil,—oameni si femei, în lacrăml. Nu auzi de cît plîngerl sfăşie-toare. Din cînd în cînd, urletele sinistre ale clinilor refugiaţi pe acoperişurile caselor în ruină, pe gardurile cari plutesc pe ape, străbat văzduhul. Imensitatea dezastrului Imensitatea dezastrului este neînchipuită. Oceanul de apă Începe de sub delul oraşului Reni, ale căruia biserici strălucesc în aer, se întinde pînă la Vadul Ungurului, pentru ca să nu se sflrşească de cît sub malul Tulcel. Brateşul, Prutul şi Dunărea fac as-lă-zl o singură apă,—turbure1, furioasă şi murdară. . Am trecut astă-zl cu barca prin dte-va strade. Pe unde, numai departe de. cît erl, vedeai viaţa cu agitaţia el, astă-zl întîlneştl prăpastia şi dezolaţiunea cea mal teribilă. Pe unele locuri apa are o adiucime de 2, 3 pînă la 4 metri. Pe toată această Întindere imensă, nu zăreşti plutind de cît sfârîinăturl de garduri şi mobile, acoperişuri zmulse de pe casele în ruină, butoae, hoituri de animale etc. Victimele Sunt numeroase. Ruperea digului din strada Ceres produ-clndu se în timpul nopţel, cea mal mare I p rte a locuitorilor afl fost surprinşi lu somn. S’aă găsit piuă astăzi, prin dărâmăturile caselor, opt cadavre. Cel pe care l’am văzul, al unul bătrln, era deja desfigurat de acţiunea apel. Temerile sunt mari, de oare-ce mulţi lipsesc. Spectacolul celor cari ’şl caută unul fratele, altul tatăl safl mama—este neînchipuit de dureros. MSarcite de salvare Pentru primul port al ţărel şi sediul flotilei noastre, am de înregistrat un fapt ruşinos. . , _ Nici o barcă nu se găsea în portul Galaţi pentru a se veni în ajutorul nenorociţilor, cari aşteptat!-refugiaţi In podurile şi pe acoperişurile caselor—să fie salvaţi dm ghiai ele unei morţi sigure. Peste 1500 de oameni afl aşteptat în vagoanele gărel, timp de mal multe ore, ca să li să vină în ajutor. A trebuit intervenţia energică a şefului de gară pentru ea administraţia să Psă din indiferenţa sa culpabilă. _ . . Abia astăzi, prefectul Gorilă a cerut tele- grafic la Brăila bărtl şi marinari. Şi cînd acestea aii sosit, s’a Intîmplat alt ceva şi mal ruşinos: cel cărora li in-cumba—ca o sfintâ datorie rolul de salva* torî, aii cerut plată de la nenorocitele victime ! La pacostea apel, se adăuga acum pacostea salvatorilor. v Administraţie incapabilă D-nil Gorilă, Plesnilă el comp. aii dovedit După ce afl asigurat populaţia din stradele Ceres, Dogârie şi cele l’alte din partea locului că digul, construit acum în urmă, pune la adăpost de orl-ce primejdie, s’afl apucat, în momentul cînd afl văzut că digul şoselei Reni Galaţi nu va mal putea rezista furiei Brateşulul, să’l întărească cu pămînt luat chiar de la temelia celui din strada Ceres. Îngust şi prost construit din pămînt, bătut Intre două garduri de setndurî, slăbit prin luarea pămîntulul de la baza lui, digul din strada Ceres a fost spulberat, ca o jucărie, la prima izbitură a valur lor Brateşulul. ■ Criminalei prostii a administraţiunel locale se datoreşte dar, în mare parte, catastrofa din noaptea de 17 Iunie. O ultimă stupiditate, a aceleaşi administraţii este oprirea telegramelor adresate ziarelor bucureştene. Astă-zl două telegrame ce v’am expediat mi-afl fost oprite, invocîndu-se faimosul articol 7, din legea telegrafo-postală. Proşti şi criminali, iată cine sunt reprezentanţii guvernului la Galaţi! G. V. Pentru zilele de 20 şi 25 Iunie curent sunt publicate concursuri pentru o mulţime de catedre ale şcoalelor noastre secundare. S’a răspîndit deja vestea că aceste concursuri nu se vor ţine, fără ca pînă acuma să se fi decis ceva în mod oficial. Totuşi credem că ministerul trebuie să risipească nesiguranţa celor ce ar vroi să se presinte la asemenea concursuri. Dacă ministeriul crede că aceste concursuri nu trebue să se mal ţie, ar face bine să anunţe aceasta din vreme, pentru ca candidaţii să nu se mal deplaseze de geaba şi să facă cbeltuell inutile. * * * TELE6RAM4 Galaţi, 19 Iunie orele 9 d. D. Rerechide a plecat aseară la orele 6. Ministrul de interne a exprimat primarului nemulţumirea sa pentru insuficientele măsuri de apărare. La locul desastruluî se continuă cu salvarea avutului inundaţilor, cari sunt încuartiraţi în şcoalele comunale şi la diferite case particulare. Miseria este mare. G. V. Observăm că d. Ferecliide, care a oprii erl două depeşl ale corespondentului nostru din Galaţi, pe motiv că conţineau relaţiunt exagerate, ne-a transmis astăzi depeşa de mai sus in care se afirmă că «ministrul m0Şia na- cinta-Slobozia-Conachi, jud. CovurluiO, o oră de la gara Independenţa, circă 2.700 fălci, pămint roditor, populaţie deasă, 1# adăpost de inundeţie.—Adresa : Vogoridy, 86, rue Emries d’Arloia, Paris-