SURIA n—ANUL IU, No. 484
Ediţia a trei a
JOI, 19 IUNIE 189T
NITMĂRUL^IO BANI
ABONA9EIITELE
încep la 1 şi 15 ale fle-cărel Ioni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate	poştale
Un an Sn ţară	30 tel; In	streinătate	50	lei
Şase luni ...	15 >	>	»	26	»
Trei luni . . .	8 »	»	»	13	*
Un număr In streinătate 30 bani
MA NUSCRISELE^NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 3 - STKADA CLEMENŢEI - No. 8
NUMĂRUL^IO BANÎ
ANUNCIIIRILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV.0,30 b. linis
>	» » III .... . 2.— lei »
*	» >11.........3.— » »
Inserţiile şi reclamele 3 Iei rindul
Un număr vechii 80 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. *
Catastrofa din Galaţi
PSICOLOBIfl LIBERALULUI
Ar fi de făcut psicologia liberalului odată intransigent, dispreţuitor al stă-pînitorilor popoarelor, care după multe mizerii şi privaţiuni ajunge şi el pătură dirigentă, om de guvern, în contact prin urmare cu acel călăi al popoarelor, aşa de combătuţi odată.
Multe linguşirii, multe acte de umilinţă ale acestui fel de democraţi în politica exterioară a ţărel se explică prin schimbarea de poziţie socială, prin revirimentul ce se face în aceşti parveniţi politici.
Cine nu’şl aduce aminte cum I. Bră-tianu şi-a schimbat cu totul felul de a vorbi şi de a gîndi după răsboiul de la 1877—78. De la acea dată n’a ţinut un discurs, n’a luat o măsură fără ca să nu amintească o vorbă a lui Alexandru al Il-lea, ţarul Rusiei, saft fără să nu introducă în mod incidental o amintire despre un mare Duce.
Participarea — foarte umilitoare de ahninterl — a lui I. Brătianu Ia congresul de la Berlin, l’a făcut să se exal-teze şi mal tare. Contactul cu diplomaţii europeni, p;inţl, duci, conţi, etc. şi mal cu seamă apropierea lui de prinţul Bismarck, aQ făcut pe I. Brătianu să ia acele apucături autoritare, acel ton important şi acea postură de om de Stat, pe cari le-a păstrat pînă la moarte.
Dar cînd fostul demagog a pus vîrf transformărel sale, a fost după visita făcută Împăratului Germaniei şi după întrevederea de la Gastein. De la a-ceasfă dată, împăraţii, regii, prinţii sunt in gura lui I. Brătianu ca la dinşil acasă. Nu este o ocazie, în care numele unul împărat să nu fie pronunţat. Morţii, vil, moştenitorii tronurilor sunt amestecaţi în discursurile lui la o raită. Cele cîte-va conversaţii cu capetele încoronate, Brătianu le multiplică aşa în cit cine-va ar fi fost în stare, auzindu-l, să creadă, că omul acela de la cea mal fragă copilărie a crescut pe la curţile împărăteşti, în intimitatea potentaţilor.
I.	Brătianu este constituţionaliceşte inauguratorul politicei triplei alianţe. Dacă observi bine schimbarea ce s’a făcut in vorbele şi gesturile Iul, de la acea dată, trebue să crezi că ceea ce l’a determinat să adopte o asemenea politică, n’afl fost atît interesele bine înţelese ale ţărel, cît măgulirea că a vorbit cu împăraţii şi lauda că ţara face parte dintr’o alianţă compusă din doul împăraţi şi un rege.
Tot de atunci I Brătianu arăta un mare dispreţ pentru Franţa, pentru acea Franţă domocratică, care fusese idealul Iul politic, unde conspirase şi complotase. Acest dispreţ nu era alît din cauza că Franţa fusese învinsă de Pru sia, cît din cauză că acea ţară pe lingă tote nenorocirile el, îşi perduse chiar co ioana şi litlul de împărăţie. Ce mare lucru să fii în contact cu un simplu preşedinte de republică!! Cu împăraţi si capete încoronate, da.
Apostrofările violente la adresa Rusiei, se explică la Brătianu prin îngin-farea parvenitului care este Sn situaţie de a înjura şi pe un cap încoronat şi a înfrunta o mare momrchie.
1.	Brătianu îşi aducea bine aminte cînd, înainte şi după 1848, era expus la bunul plac nu al Ţarului Rusiei, ci la acela al unul simplu consul rusesc. Îşi poate închipui orl-cine ce mare satisfacţie simţea fostul demagog pe care consulul il putea trimite odată la mi-n ăst ir ea Snagov, ca după .‘10 de ani să se vadă ajuns în companie cu doul împăraţi, liber... a înjura pe un al treilea.
Brătianu era un om destul de echilibrat. Dacă în politica lui exterioară observăm acea exuberanţă de imprudenţe, de înfruntări şi de lirism, aceasta se datoreşle origine! Iul demagogice. Desechilibrul de acolo porneşte. Am putea îndrăzni să zicem că tot grandomania nouel sale situaţii, i-a tulburat organismul Iul bine întocmit, scurtîndu-I viaţa.
Brătianu n’a înţeles un lucru: că stă în natura dezvoltărel sociale şi a vieţel popoarelor ca să se democraliseze oare cum, monarhiile, familiile princiare în raporturile lor cu reprezentanţii ţărilor celor mal mici. Şi că prin urmare nu este nimic extraordinar, dacă lmpăratu Germaniei acordă audienţe politice unul prim-ministru al unei ţări mici, sad dacă principele Bismarck dedea în combinaţiile sale politice roluri chiar la persoane
mult mal jos puse în scara politicei internaţionale.
Această remarcă vine în mod natural în mintea unul representat al vecliel pă-url dirigente, sail al unul om cu idei moderate şi ponderate.
Aşa se explică pentru ce partidul conservator a îmbrăţişat politica triplistă cu sînge rece, cu seriositate şi maturitate, fără să se dea la accese ridicule de demonstraţii în o direcţie sau altă, ’ără ca oamenii lui să se sperie de con-actul cu împăraţii şi fără să piardă un moment din vedere interesele reale ale ţărel înainte de toate.	.
Vom continua şi mîine cu această a nalisă cu privire la atitudinea politicia-nilor liberali actuali.
PRESTIGIUL XAREl
Ia guvernarea sa <le la Octoin-bre 95, Dumitru Stur«l/.« pretindea că are drept ţintă să repare stricăciunile făcute de guvernul conservator. S’a văzut numai de cft, ce înţelegea acest om fatal prin reparaţiuniie sale: a stricat tot ce a găsit, a dărimat tot ce era în picioare.
Biserica, justiţia, armata au suferit grele lovituri şi ţara a tost frămîntată, timp de un an încheiat, cum nu fusese în zecimi de ani mal înainte.
Yeniud a doua oară la putere, în Martie 97, Dumitru Stnrdza şi-a îndreptat privirile în atară. El a zis în declaraţia ministerială citită Camerei la 31 Martie.
«Rugăm pe toţi membrii Parlamentului să ne dea tot sprijinul lor, pentru ca strîns uniţi în aie patriei interese să ţinem sus prestigiul şi poziţiunca Regatului».
Iu aceste vorbe era o ameninţare, ca şi în cele de la 95 cu repararea stricăciunilor. Nu mal avea ce dărîina înlăuntrii; tăcuse destule ruine; acum avea să se ocupe, cum ştie el, de prestigiul ţării, de vaza el în afară.
Şi s’a ocupat; şi ruinele se grămădesc şl în această direcţie , groaznice, înfiorătoare.
Cînd cu not 4 anstro-rusă, a făcut diu uiîndrul Rugat a! Rorasî-niel pc al căruia Tron stă mînde it 2 Caro! I, un stătuleţ mal umilit de cît vasala Bulgarie. Iu inima sa slugarnică, îu strimtul său cap. Dumitru Sturdza n’a găsit cuvîntnl adevărat, înţelept şi demn, ce trebuia să răspundă îu numele Romîniel şi al Suveranului.
Ţara a tresărit dureros şi şi-a plecat capul ruşinată ; dar lui Dumitru Stnrdza nu-I era de ajuns afita; trebuia să facă ceva şi mal şi, pentru «a ţine sus prestigiul Koniîuiel»...
Sii a făcut. A băgat ţara într’iin bucluc din cele mal ruşinoase ex-pulzîud contra dreptului şi în chipul cel mal neomenos un vas ce plutea sub tricolorul Koiuînieî. A ruinat reputaţlunea ce-şî cîş-tlgase Sfatul ram în îu îndeplinirea misiunii sale celei mai delicate : paza Dunăril-de-jos. A dat prilej străinilor să se amestece îu trebiie noastre şi să ţină judecată asupra noastră. A pus Statul roiuîn îu trista poziţinne de n face cine ştie ce concesiuni spre a eşi din încurcătură.
Dumitru Sturdza îşi ooniplec-tează ast-fel opera lui nimicitoare.
l’eiktru salvarea prestigiului Romiuici, omul acesta tutui; a căruia mîna nenorocită strică şi veştejeşte tot ce atinge, trebuie
înlăturat de la putere.
Toată ţara strigă astă-zl lu-
tr’un glas: afară Sturdza!
0 NOUA RUŞINE
Sosirea vaporului «Smirna» —Protestări zadarnice.—Expulzarea vaporului.—Dreptul internaţional călcat.—Gravitatea faptului.—Consecinţele.
Am relatat, în numărul nostru de eri, noua ruşine la care a expus ţara d. Di-mitrie Sturdza, expulzînd din portul Galaţi un vapor grec, care arborase pavilionul romanesc.
Un conflict diplomatic este pe punctul de a se naşte din acest act nesocotit al ministrului nostru de externe, de oare-ce căpitanii vaporului a reclamat la comi-siunea europeană a Dunărei, contra ex-pulzărei cu forţa, din apele romîne, a vaporului său.
Pentru ca cititorii să ’şi poată da bine seamă de această nouă ruşine, dăm as-tă-zi istoricul faptelor.
So&irea vaporului «Smirna»
La 14 Maiîi trecut, soseşte în portul Galaţi vaporul Smirna al companiei de navigaţie elenă Egea.
Vaporul purta pavilion romînesc şi avea pe bordul său, pe lingă mărfuri, 184 pasageri, printre cari mai mulţi voluntari li- . cenţiaţi din armata greacă. Toţi aceşti pasageri, în mare parte originari din Romî-nia, aveaii paşapoarte în regulă vizate de consulatul romîn din Pireu, cu menţiunea bun pentru Romînia.
Cînd vaporul abordează cheiul portului Galaţi şi vrea să debarce pasagerii, un agent al căpităniei portului face cuuoscut comandantului său că debarcarea nu ’i este permisă.
Protestări zadarnice
La protestările sale şi ale agentului companiei Egea, că pasagerii posedă paşapoarte în regulă, vizate de o autoritate consulară romînă, căpitănia portului res-punde cu următorul ordin :
Floîila Regală Galaţi 14 Maiu, 1897. Căpitănia Portului Galaţi No. 364
Domnule Căpitan,
«In virtutea ordinului guvernului Romîn, «sunteţi invitat a părăsi imediat apele ro-«mine.
«S’aO luat măsuri în consecinţă pentru exe-«cutarea acestui ordin».
Căpitanul Portului:
(ss) Maior Spiropol
Domniei Sale
Domnului Căpitan al Vaporului «Smyrna», sub pavilion romîn
Loco.
Această ne mai pomenită procedare provocă o vie surprindere. Reprezentanţii companiei Egea mai fac totuşi o ultimă încercare, în scopul de a obţine măcar autorizaţia de debarcare a mărfurilor ce aveau de predat în Brăila.
Iată telegrama ce aii adresat ministrului nostru de externe, în aceiaşi si, 14 Maiii:
Procedarea căpităniei portului este cnnlra tuturor regulelor de poliţie maritimă; măsura do poliţie nu poate aduce atingere proprietăţii private sail libertăţel comerţului. Cel mult se poate opri debarcarea, se poate obliga vasul «Smirna» a reconduco pasagerii la locul de îmbarcare, căpitanul vasului «Smirna» este dator şi va executa ordinile de poliţie Sn aşa fel, dar autorităţile portului împiedică vaporul de a merge la Brăila pen'ru a încărca şi descărca mărfurile, ceea ce causează enorme pagube şi este o rigoare inutilă cînd vasul este sul) su-prav-, gherea poliţiei portului.
Rugăm respectuos, bine-voiţl a examina caşul şi ordona a se permite vasului «Smirna» să debarce şi îmbarce mărfurile Ia Brăila după tariful săiî.
Wfjrpulzaven vaporului
Drept ori-ce răspuns, la această justă cerere, ministerul ordonă d-lui căpitan Demetriade, din corpul flotilei, ca să escorteze cu torpilorul său vaporul Smirna, din portul Galaţi, pînă în largul Măreî Negre.
Acest ordin barbar a fost executat în dimineaţa zilei de 15 Maiii, în mijlocu indignaţiunei întregei populaţiuni a Ga-laţului, adunată pe cheiul portului.
In faţa forţei, comandantul a trebuit să cedeze, plecînd din apele romîne. Vaporul săii a fost urmat de aproape de torpilorul romîn, care avea Uimirile îndreptate spre dlnsul, pînă la insula Şerpilor, din Marea Neagră.
Wtveplul internaţional ca len t
înainte de a pleca din Galaţi, comandantul vaporului Smirna a ţinut să protesteze contra acestui act arbitrar, care violează toate regulele de navigaţie internaţională.
In protestul, înregistrat la căpitănia portului Galaţi sub No. 451197, după ce relevă nedreptatea a căreia victimă este, căpitanul spune :
Dunărea fiind internaţională şi supusă regimului tratatelor existente, măsurile de poliţie a unul stat riveran nu pot merge pînă acolo ca prin forţă să scoată ua vapor după Dunăre la Mare, căci ett am dreptul să navighez chiar cînd mi s'ar interzice in porturile Romînieî.
Autorităţile portului incontestabil pot opri debarcarea unor pasageri, dar în cazul nostru toţi pasagerii aO paşpoartele vizate de consulul romîn din Piretl cu viza bun pentru Romînia, deci eti nu puteam refu: a îmbarcarea acestor pasageri de oare-ce eti cel mult eram dator să îngrijesc ca pasagerii să aibă paşpoarte vizate,
Gravitatea faptului
Dar gravitatea faptului mai reiese şi dintr’o altă împrejurare; ea arată în acelaşi timp şi una din feţele caracterului d-lui D. Sturdza, mare şi grozav cu cei mici, tîrîtor şi slugarnic cu cel mari.
A doua zi după izgonirea vaporului Smirna, soseşte în portul Galaţi vaporul Imera, sub pavilion italian, al companiei Florio-Rubatino, cu mărfuri şi pasageri tot din Grecia.
Dispoziţia luată faţă de vaporul Smirna urma să fie aplicată şi corăbiei italiane. Ce se întîmplă însă ?
Lui D. Sturdza i-a fost frică să nu fie nevoit a face scuze ministrului Italiei şi de aceia a dat lmerel autorizaţia de a-şi continua mai departe călătoria spre Brăila, unde avea mărfuri de descărcat.
Consecinţele
acestei nenorocite procedări sunt incalculabile.
Ea ne face să apărem înaintea Europei ca un popor sălbatic, care nu ştie să respecte libertatea navigaţiunii.
Ea a întrerupt curentul care împingea pe companiile de navigaţie să se puie subt scutul pavilionului romîn, pur-tind tricolorul nostru pe mările întinse şi a tîrît Romînia la bara comisiunei europene a Dunării.
NELEGIUIRILE LUI STURDZA
E o ciudată nepotrivire între afectaţia de bigotism a d-lui Sturdza şi actele lui nelegiuite.
Acest om, înainte de toate, nu mal are drept după canoane de a o ocupa nici o dregătorie publică. Sfintele canoane hotărăsc ast-fel şi afurisesc pe cei ce, pe nedrept, aă scos din scaun pe un mitropolit, ori pe un episcop.
Acelaşi Sturdza a batjocorit biserica, timp de un an, în timpul primului său minister.
Acelaşi om să dedă, în toate împrejurările, la actele cele mal nelegiuite.
Aşa, este o datină strămoşească ca în locul unde a fost un altar să se ridice o cruce ori un monument religios, cînd se dărîtnă o biserică.
EI bine, s’a dărîmat Sărindarul. Atunci printr’o lege s’a hotărlt ca în locul altarului să se ridice un monument religios. Sub conservatori se comandaseră deja planurile d-luî Lecomte de Noiiy şi’Ise dăduse un avans bănesc.
Abia liberalii au revenit la putere şi au renunţat chiar la banii cheltuiţi, numai spre a nu se face monumentul religios hotărît.
Pe locul altarului s’a ridicat o ignobilă decoraţiune profană de pînză şi de ipsos.
Pretutindeni bisericosul Sturdza săvîrşţşte numai nelegiuiri.
Nu este de mirat dar daca poporul nostru aruncă asupra acestui om toate nenorocirile cc cu atîta stăruinţă şi cruzime ne isbesc: epidemii, febra-tifoidă, boala Prinţului Moştenitor, nimicirea recoltelor, potopurile, nimicirea oraşelor, etc.
TRIBUNA LITERARA
Ofensa gravă.
Un străin a cutezat zilele acestea să insulte România într’un mod sângeros, lovind-o în tot ce are mal scump, în profesorii el de musică şi, prin urmare, în musica el. Acest străin, un neamţ, dr. Emil Kolberg din Yiena, a trimes către «Berliner Signale» o corespondenţă despre starea musicală a României—corespondenţă în care tăgădue-şte cu sfruntare priceperea şi gustul publicului român în privinţa musicil şi denunţă Conservatorul nostru din Bucureşti, acest templu-metropolă al Euter-pei, Thaliel şi Melpomenel naţionale române, ca o instituţiune lipsită cu desă-vîrşire de seriositate.
Cititorul va judecă după câtevâ rîn-durl, pe cari le voiă reproduce din acea corespondenţă, pînă unde a putut merge cutezarea acelui neamţ. Vorbind de Conservatorul nostru, zice :
«Acest institut musical de educaţie ar fi îndestulător pentru modesta desvoltare a diletantismului celui mal modest.In lumea străina nu s’a prea pomenit de artişti români, cari să fi învăţat. arta în patria lor...
«Elevii din clasele superioare ati in mijlocie agilitatea şi pătrunderea începătorilor noştri de astăzi.»
Vorbind despre producţiile musicale publice la noi, iată ce zice :
«Prin cafenele numai şi pe la aşa numitele serate' se aud clavirimbalurile maltratate în-tr'un chip revoltător şi mal totdeauna în ritmuri de dans...
«Localul de concert e sala Ateneului, unde, pe lingă unii artişti mari diu străinătate, rătăciţi prin România, concertează şi muzicanţi negri, cerşetori musicail şi alţi proletari artistici, cari oferă pe bani’ scumpi plăceri ef-t'ne.»
Străinul apoi susţine că artiştii adevăraţi mari, cari despreţuesc reclama, nu pot avea sorţi de succes faţă cu publicul român ; dar că, în schimb, a obţinut un imens succes le Bataillon de dames—optzeci de femei în fuste scurte şi despoiate într’un chip neruşinat, cari au dovedit, numai decât după prima re-presentaţie, că sunt bunepoztr Ies cliam-bres separees cu cuconaşii şi cu mece-naţil artei române.
 !... Trebue să mărturisesc că aici străinul a atins culmea infamiei. Şi dară ar fi măcar câtuşl-de-puţin adevărate câte le spune ! Pentru ca cititorul să vază insanitatea absurdă a infamiei a-ceslul străin, daţi aici următorul proces vet bal:
Snb-semu aţii profesori de musică de la Conservator şi particulari, în urma unui articol injurios apărut în Berliner Signale, Aro. 12 din 18 Iunie st. n., 1897 la adresa corpului profesoral şi Conservatorului Naţional dtn Bucu-reş'l, precum şi la adresa culturală a întregii ţerît întrunindu-r.e astăzi 10122 Iunie 1897, în, localul «Societăţii Presei», am luat următoarele rezoluţiuni:
Autorizăm pe d. C. M. Cordoneanu să întrebe :
1)	Dacă redacţiunea sus numitei reviste îşi ia răspunderea articolului semnat de dr. Emil Kolberg ?
2)	Cari sunt persoanele cari dau tonul în musică şi cu cart d-sa a făcut cunoştinţă cat a stat în Bucureşti ?
3)	Să inter vie pe lângă Presa română (de urgenţă) ca să ia apărarea contra insultelor aduse în sus zisa revistă.
(Urmează semnăturile)
Onoare lor! Onoare acelora cari ştiu să ia o aşâ bravă atitudine Sn laţa ofensei grave aduse patriei şi dreptului lor ! Insă, deşi foarte turburat de indignarea ce mi-a produs-o mie însumi infamia străinului, aş avea ceva de zis în privinţa moţiunii d-lor profesori; turbura-rea mea nu mă va împiedică să fit) metodic. Votă examina dar cele trei puncte ale moţiunii.
Aupra punctului întâiei:
Dacă Redacţia sus numitei reviste îşi ia răspunderea articolului semnat de dr. Emil Kolberg ? zic eă: redacţia sus-numitel reviste, ori îşi va luâ, ori nu’şl va luâ, acea răspundere. Din această dilemă nu poate eşi Redacţia sus-numitel reviste. Prin urinare, trebue să ne preparăm serios pentru fiecare din cele două singure eventualităţi posibile, din cari, ori una, ori alia, este inevitabilă. Căci, în relaţiunl internaţionale, mal presus de toate, se cere prevedere şi prudenţă. Să presupunem dar că sus-nuinita revistă nu ’şl ia răspunderea. Atunci, ce putem face ? Să presupunem iarăşi, că îşi ia răspunderea.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
Trebue să ne întrebăm asemenea : atunci ce e de făcut?
Efl crez, şi mi se pare că am dreptate, că în ambele cazuri nu ne rămâne decât să luăm act de răspunsul sus-numitel reviste şi să rupem orl-ce relaţiunl cu dînsa, considerând-o că nu mal merită să albă niclo stimă din partea noastră. Dar mi se va răspunde :
—	El şi ? Ce’I pasă unei reviste mu-sicale din Berlin de stima dv ?
Răîpunz:
—	Dacă se respectă câtuşl-de puţin, trebue numal-decât să’I pese. In toate, In politică, In literatură, şi mal ales în arte, stima oamenilor oneşti face mal mult decât îşi închipue un oarecare dr. Emil Kolberg, mal mult decât orice merit.
Trec la punctul al doilea :
Cori sunt persoanele cari dau tonul în musisă şi tu cari d-sa (numitul doctor) a făcut cunoştinţă, cât a stat în Bucureşti ?
Ea gândesc că întrebarea asta, în partea el a doua, e cel puţin indiscretă. Cât stă un artist într’un oraş străin, călătorind pentru petrecere, intră în cunoştinţă cu fel de fel de persoane cari n’aQ aface deloc cu musica. Prin urmare, putem să dispensăm pe neamţul de a ne spune toate persoanele cu cari a făcut cunoştinţă cât a stat în Bucureşti. De ce nu’î putem dispensă însă, este de răspunsul care trebue să ni’l dea la întrebarea: «cari sunt persoanele cari dau tonul în musică ?» Dar şi aci eO mă tem că infamul calomniator are să scape foarte uşor, mal ales că întrebarea e pusă de nişte specialişti; străinul e în stare să ne răspunză zîm-bind:
—	Cum, dv. nu cunoaşteţi cine dă tonul in musică? Dar e foarte simplu: îl dă compositorul, însemnânduT foarte precis la începutul bucăţii, imediat după chee. Când nu pune niclun semn—şi asta într’un singur caz din douăzeci şi patru—chiar atunci însemnează precis că a vrut să însemneze pe C dur, cum zicem noi germanii, saO do major, cum ziceţi dv. latinii. Alât ar mal trebui să să mă întrebaţi şi cine dă măsura în musică. Atunci v’aş răspunde : tot compositorul, şi tot hi începutul bucăţii, imediat după însemnarea tonului. Prin urmare, ne-am înţeles... La începutul fiecărei bucăţi, compositorul dă întâia cheea, apoi tonul şi pe urmă măsura.
Care va să zică şi cu această întrebare nu ’l putem înfundă pe acel străin, care şi-a permis, etc.
Să trecem dar la punctul al treilea al moţiunii:
D.	Cordoneanu să intervie pe lingă presa română de urgenţă, ca să ia apărarea insultelor aduse în sus zisa revistă.
Acest punct mi se pare de prisos, dacă nu chiar mâhnitor. Dar când oare presa noastră a avut nevoe de intervenţia cui vă, pentru a relevă insultele aduse naţiunii de către străini? Când oare presa română n’a fost la înălţimea el, mal ales fiind vorba de artele naţionale şi în deosebi de musică? Nu! Fie siguri profesorii noştri că vom şti să ne facem datoria. Da ! Vom procedă con brio, însă fără precipitare, păstrând tactul şi măsura. Vom desvolta Leichtmo-tivul nostru în toate tonurile. Vom face un sgomot asurzitor şi merea crescendo, pînâ ce vom atrage * atenţiunea publicului european asupra operei numitului dr. Kolberg, probând că această operă e un complet fiasco. Reputaţia musicală a României va fi, trebue să fie, reabilitată. Vom arătă numele marilor artişti europeni, îneepend cu Tamberlic (care nu e alt decât Toma Birlic, ţigan român din Botoşani) şi sfîrşind cu’tînărul pri-ma-violină dela Kaiserliche-Kcenigliche Hofopernhaus din Viena, d. Rose (care nu e alt decât un evreO român din Iaşi), şi pe cari i-a produs numai şi numai şcoala noastră naţională de musică. Vom arătă câte orchestre permanente cu solide tradiţiunl avem în ţară. Vom face statistica tutulor pianurilor dela noi, alât de bine acordate, încât nu mal tre-buesc acordate de loc. Vom arătă, cu certificate din partea tutulor magazinelor de Musicalia, imensa deosebire între consumul producţiilor clasice şi al bucăţilor familiare, ca de ex. polci (Kreuz-oder Schnell-), valsuri, pas-de-quatre, romanţe, canţonete, Oigerl Marsch, Ta-rarabumderb, etc. Vom dovedi cevâ mal mult; vom dovedi cu acte oficiale că o prima-donă naţională poate căpătă la noi, dacă reuşeşte într’un concurs, un contract sigur pe trei, chiar pe patru luni, fiind plătită adeseaorl pînă la cinci, şease, chiar pînă la şeapte sute de lei pe lună! Vom dovedi în fine că aceeaşi prima-donă, pe aceeaşi scenă, in faţa a-celuiaşl public, va cântă cu acelaş succes pe Ernestina din Chou/leuri, pe Valentina din Hvghenoţil, pe Eleonora din Trovatore, pe Margareta din Faust si pe Czipra din Zigeuner-Baron...
Cu acestea crez că ’l vom înfundă pe d. dr. Kolberg. Să mal îndrăsnească a vorbi neamţul de inferioritatea României în privinţa musicil şi instituţiilor de educaţie musicală!
Cnrngiale.
Atragem atenţia ctitorilor asupra Catastrofei (lin Calaţi, în privinţa căreia publicăm în pagina a lil a a ziarului ştirile e ole am primit în ultimul moment.
OnPOBMAŢn
întreruperea convalescenţei A. <S. R. Principelui Ferdinand a dat curs iarăşi la diferite sgomote regretabile asupra mersu'ul boalel Alteţei Sale.
Diferite sciri cari de cari mai curioase circulă asupra boalel Alteţei Sale Regale şi asupra buletinelor medicale, pe cari unii le califică de miştificătoare.
Este bine să se scie o dată pentru tot-d’auna că mistificări de acest fel nu sunt permise, în împrejurările prin care a trecut şi trece Alteţa sa şi că pe de altă parte M. S. Regele, care urmăresce zilnic, şi putem zice, oră cu oră, mersul convalescenţei Prinţului Moştenitor,
nu ar permite asemenea procedeurl.
*
# * *
Aseară medicii cari îngrijesc pe Principele Moştenitor s’au întrunit în consulta ţiune şi cu satisfacţiune au constatat r,u numai că starea progresivă a convalescenţei Alteţei Sale se menţine în totul, dar A. S. Principele Ferdinand este bine dispus, prinde puteri noul şi însuşi simte cum starea sa generală este mult mal satisfăcătoare pe zi ce merge.
După cîte aflăm, Alteţa Sa a vorbit cu multă animaţie cu toţi cari cu iubire ’l înconjură.
*
* *
MM. LL. Regele şi Regina aâ fost ieri după amiazl, însoţiţi de persoanele de ser-vicid din suita Lor, la Palatul CotrocenI epre a vedea pe A. S. Principele Moştenitor.
Suveranii aQ stat ca peste două ore lingă Augustul bolnav.
Un însemnat număr de persoane cari aQ voit să vorbească ieri prin telefon cu Galaţii, nu ad putut.
Toate acele persoane s’ad întors bredouil-Ies cum zice francezul.
Nu s’ar putea ca direcţiunea telegrafielor să fie mal cu grije ?
Cu începere de mîine Joul, I Iulie st. n. circulaţia trenurilor pe linia IaşI-DorohoI a fost modificată.
Modificările introduse în orariul trenurilor sunt indicate în publicaţiunl speciale.
Atragem atenţia cititorilor asupra articolului din pagina IV-a: «Succesiunea Iorgu Radu».
D. major Musteaţa, comandantul divisio-nulul de jandarmi călări din capitală, va fi mutat pe ziua de 1 Iulie In reg. 3 Roşiori, In locul d-lul major Bogdan, care va lua comanda jandarmilor călări.
D. Delavincourt, secretar al legaţiunel franceze In capitală, care a lipsit mal mult timp la Paris, s’a întors luni seară în Bucureşti şi a reluat ocupaţiunile sale la lega-ţiune.
, D-na H. Darclee, celebra noastră artistă lirică, a fost primită Duminecă în audienţă de M. S. Regina. Suverana a bine-voit a’l cere concursul pentru o serbare ce se va da sub înaltul sJd patronaj în profitul victimelor inundaţiilor, la Paiatul Ateneului.
D-na Darclâe se află foarte fericită de a putea fi plăcută Augustei Noastre Suverane. *
* *
Pe de altă parte Comitetul Jockey-Clubulul va organiza o serie de serbări hipice la care se vor da şi două caruzelurl militare. Cel intîiu, dat de ofiţeri al armelor călări din capitală şi cel de al douilea de o repriză dn 66 soldaţi din es-cadronul 2 de tren, sub conducerea d-lui Locot. Petrescu.
Clubul regal va da în parcul localului său o serie de serbări în favoarea inundaţilor. Persoanele din comitetul de or-ganisare al acestor serbări,’şl dau toată ozteneala ca serbările să fie pe deplin atrăgătoare.
Societatea Centrală Agricolă, care în tot-deauna a fost în capul subscriitori-lor la toate operile de bine-facere a luat hotărîrea de a pune la dispoziţiunea Comitetului pentru inundaţi suma de zece mii lei.
Se ştie că tot această Societate a contribuit cu suma de trei zeci de mii de lei pentru institutul Carol-Elisabeta.
Drama din Muscel
Inţr’unul din numerile noastre trecute, vorbind de o dramă petrecută în judeţul Muscel, am publicat în rezumat o petiţiune adresată procurorului general din Capitală de către muma răposatei, femeia Bucura Preoteasa, care pretindea că moartea ficel sale Stanca Iul Petre N. Vilcu nu a fost naturală şi că autopsia cadavrului şi cercetările făcute de parchet nu aâ fost regulate.
Din informaţiunile noastre pozitive, aflăm că la prima autopsie, în regulă făcută de doctorul plăşel Argeşel, în presenţa d-lul procuror Rătescu, s’a constatat că moartea a fost naturală şi nici de cum violentă şi că în urma acestei constatări d. procuror Rătescu a autorizat înmormîntarea cadavrului.
In urma petiţiunel adresată procurorului general de femeia Bucura Preoteasa şi pentru ca nici o bănuială să nu mal existe In această afacere, s’a ordonat o coutra-ex-pertisă.
Din ordinul procurorului general, cadavrul a fost desgropat în ziua de 15 Iunie şi doctorii Jugureanu, Dimitriu şi Mărcu-lescu numiţi In comisiunea de contra-ex-
pertisă, att procedat din noQ la autopsia cadavrului.
Această autopsie a dat acelaş rezultat ca şi cea d'intiiu. S’a constatat că moartea a fost naturală, fără nici o urmă de traumatism.
Moartea femeiel Stanca, pare a fi consecinţa alcoolismului, găsindu-se leziuni de o gastrită cronică şi o ipertofie epatică cu degenerescenţă grasă.
In urma acestei de a doua autopsie con-statîndu se pe deplin că moartea femeel a fost naturală şi că prin urmare reclamaţiu-nile femeiel Bucura Preoteasa sunt neîntemeiate, petiţiunea în cestiune a fost pusă la dosar şi afacerea clasată.
Catastrofa «lin Galaţi
Aseară, tîrziu, corespondentul nostru din Galaţi ne-a telegraflat că apele lacului Brateş afi rupt în două locuri şoseaua Galaţî-Reni şi s’au revărsat asupra păr-ţeî oraşului numită vale.
Catastrofa este îngrozitoare.
Jumătatea de oraş este sub apă; docurile, mal multe fabrice, între cari fabrica de lemne Goetz, depozite mari de cherestelp, magaziile de mărfuri ale drumurilor de fer, întrepozitele regiei, etc. etc. sunt de asemenea sub apă.
Soldaţii cari, zi şi noapte, lucraţi la întărirea soselei, aii părăsit lucrările.
Locuitorii din vale aă fugit, speriaţi, în partea de sus a oraşului.
Panica este generală.
*
v	* *
Faţă cu această teribilă catastrofă care a cauzat nenorocirea a peste 25 mii de suflete, cîţî sunt locuitorii din partea de vale a oraşului Galaţi, cari aii fost inundaţi, unul din redactorii noştri a plecat aseară în localitate de unde ne va trimite, prin telegraf
şi prin postă amănunte.
*
. * *
Iată nouile ştiri pe cari le am pi imit astă noapte din Galaţi:
Şoseaua Galaţî-Renî a fost ruptă pe la orele 7 seara. Un vînt puternic care bătea de la Nord a agitat aşa de tare apele întrunite ale lacului Brateş cu ale Prutului, în cît şoseaua nu a mai putut resista.
Gara şi linia ferată sunt inundate. Din Galaţi nu mai pleacă nici un tren.
Apele Prutului cu ale lacului Brateş şi ale Dunărei sunt întrunite. Peste 25 mii oameni sunt pe drumuri.
*
* *
Galaţi, orele 10.50 seara.
Şoseaua spre Prut s’a rupt pe la orele 4 jum. dupe amiază. Toată ziua a bătut un vînt puternic care în cele din urmă a cauzat ruperea.
Şoseaua este ruptă pe o întindere de 30 m.; revărsarea apel a fost groaznică; soldaţii cari lucrau la apărarea drumului fiind surprinşi de revărsare, au părăsit lucrările fugind care în co-tro apuca.
In mat puţin de două ore, mahalalele Badalan, Sf. Dumitru şi Isvorul au fost complect inundate, pînă la linia drumu’ut de fer.
Panica
Ţipetele locuitorilor, surprinşi de apă, umpleau văzduhul ; din toate părţile nu se auziau de cit strigăte de ajutor. Spectacolul era sfâşietor.
S’aiX organizat imediat ajutoare; plute improvizate, luntri particulare şi de ale flotilei de răscolii mişunau în toate părţile dînd ajutor.
Oamenii, unii goi,a!ţii îmbrăcaţi, înotau scoţînd «lin cane femei, copii şi 'ucrnri.
Tot oraşul alergase în vale ca să vază dezastrul. Toţi erau cuprinşi de spaimă şi mâhnire.
Desastrul
Magaziile de la gară s’au putut deşerta ; toate maşinele de pe linii şi din ateliere, precum şi o parte din vagoane au fost expediate la gara Bărboşi.
La gara orl-ce serviciu a fost suspendat, toţi căutînd să scape cile ceva.
Apa însă venea mereu : la orele 7 gara, depositul de muşine şi magazile din împrejurimi aii fost inundate; apa avea o înălţime la gară, la această oră, de 55 cm. De asemenea la docurl apa este pînă la brîu.
Apele aii năvălit şi în strada Cereş, dar au fost oprite de digul ridicat. Sute de oameni şi căruţe lucrează la intărirea acestui dig, pentru a scapa cel puţin partea oraşului situat intre str. Cereş şi
Victime
Pînă în acest moment nu se poate precisa dacă sunt victime, căci controlul în mijlocul panicel şi zăpăcelel ce domneşte, este imposibil.
Un copil însă este sigur că a fost înecat.
Pagubele
îngrijirea tuturora este îndreptată în acest moment la marile cantităţi de producte cu cari erau pline mulţimea de hambare îneate.
Pagubele sunt enorme.
Peste tot locul nu vezi de cît căruţe încărcate cu bagaje.
Numărul celor rămaşi fără adăpost este enorm.
La Zăclăîi
Satul Zâclău situat pe malul drept al Dunărei, în faţa Galaţilor, este inundat: 110 case sunt sub apă, care are o înălţime de 5 metri deasupra solului.
l^ocuitorii «cesiu I .sat parte s’au refugiat la Tiglitia şi în Galaţi, parte aşteaptă încă ajutor.
Galaţi 11.30 noaptea
In acest moment apa a rupt di//uf din strada Cereş.
Panica este mare.
S-a dat alarma ca locuitorii cari s’aă culcat să se deştepte şi sd părăsească casele lor. Oraşul este în ăoliii.
*
* *
D. M. Ferechide, ministru de interne, a plecat aseară la orele 11.5, la Galaţi.
Abonamente de vară
Pentru sesonul de viligiatură administraţia ziarului «EPOCA» a înfiinţat abonamente lunare cu următoarele preţuri: In '(fără	In Străinătate
0 lună 3 lei	0 lună 5 Iei
Două luni 5 lei Două luni 9 lei
ŞTIRI MĂRUNTE
*	In ziua de 28 Iuniu c., ora 10 a. m., se vi ţine licitaţie în localul şcoalelor Societăţii pentru învăţătura poporului romîn (str. sf. Ecaterina) pentru aprovizionarea internatului seoalel normale: cu pîine, carne, articole de băcănie şi cu 25 slj. cubl de lemne.
*	Recensămtnlul cailor din Capitală urmează în fie-care zi la casarma jandarmilor pedeştri din curtea Poliţiei Capitalei.
Un domn medic veterinar examinează caii ce se înscriu.
*	D. general Popescu, comandantul divi-ziunel din'Dobrogea, care, In interes de ser-vicifl, a stat cîte-va zile in Capitală, a plecat erl la comandamentul săâ.
* Direcţiunea tramvaiului nott a început a aşeza două rludurl de şine pe stradele Cim-pineanu, Ştirbey Vodă şi Popa Tatu, pe unde circulaţiunea este foarte mare.
Grădina Bragadirn.-Sîmbătă 21 Iunie 1897, va avea loc o MARE SERBARE POPULARA araDgiată de Rominil recunoscători d-Iuî Boberto Fa va, neobositul luptător pentru causa sfintă a RomlnUmuluI, începutul la ora 3 p. m., două muzici militare, jocuri de popiei cu premii, serată veneţian?, Ia orele 9 seara conferinţa cu stibiect naţional ţinută de domnul
I.	L. Caragiale, lanterna magică, cinematograf artificii şi diferite surprize.
Preţul intrării 50 de bani de persoană (douî copil un bilet). Biletele cu data de 14 Iunie a. c. cind era să se ţie serbarea, dar nu s’a putut ţine din cauza timpului răii, sunt valabile.
DIVBBSE
DIN CAPITALA
Incendiu.—Un incendiu v.oleut s’a declarat aseară pe la orele 7 la depositul de giz a] d-lul Herman GrUmberg din strada Călăraşi No. 370.	*
Focul a luat naştere din pivniţă, unde eraO depuse mal multe vase cu petrol, şi din cauza unul servitor care din neglijenţă a aruncat un chibrit pe jos şi a comunicat focul unul vas cu petrol.
Pompierii, sosiţi după cît-va timp de la declararea incendiu'ul, aă reuşit să localizeze flăcările inainte ca ele să se întinză pînă la depozitul cel mare.
După o oră focul era stius.
, Uopil găsit— Pe bulevardul Dosul Gărel sa găsit astă noapte pe la orele 11, de către trecător!, un copil noii născut, de sex femenin, care lepădată pe trotuar ţipa din ţoale micele el forţe.
De la secţia respectivă, mica nenorocită a fost transportată Sn îngrijirea spitalului Maler-nitatea.
întervenţiuneî făcută de comandantul reein hfluT 3 de roşiori din Tecuci, poliţia de s ranţă din Capitală a reuşit să prindă pe a rut îndoitei crime săvirşite în oraşul Tecu despre care am vorbit la timp.
C'imiuulul, un anume Tudor Petre, deze din regimentul 3 roşiori, care a fugit din cuci după sâvîrşirea crimei, se refugiase In pitală, a fost arestat erl.
El va fi Înaintat autorităţilor militare din cuci după îndeplinirea formelor legale.
O fenice apărgătoure.-Asta noapti prins de către agenţii poliţiei femeea Ţinea dor de fel din comuna Lueeni, care alaltă noapte s’a introdus prin spargere In locu lui Petre Didim din strada Raionului şi i a valizat cu desăvlrşire toată casa.
Iueeudiă.-Ni se comunică din Jilava ( săplămina trecuta, un incendia violent s’a d clarat la magaziile de cereale ale arendaşul] moşiei Jilava Mierlari, Ilfov.
Flăcările nQ distrus cu desăvlrşire un pătul Încărcat cu două sute chile de porumb.
Cu ajutorul sătenilor şi a oamenilor din serviciul arendaşului, focul a putut fl localizat şi s’a evitat asf-fel nenorociri mari.
Pagubele trec peste 10.000 lei.
Fiind bănuell că focul a fost pus cu intenţi. une de rSti-voitorl, autorităţile locale aQ deschis o anchetă.
Ttlhărie. — O telegramă din Măgurele no înştiinţează că abiltă-erl noapte o baniţă de tî|. harl s’aQ introdus prin spargerea unul zid în gara Liţa, unde aiî încercat să spargă casa de bani a staţiune!.
Nereuşind, tilharil s’afl mulţumit să fure cîte-va din obiecte mal de valoare şi parte din obiectele domestice ale şefului staţiunel.
Unul din lilhirl a fost prins chiar a doua z. în oraş pe cind se Încerca să vîndă obiecte fu' rate.
Poliţia urmăreşte şi pe cel l’alţl.
T.iuit de apâ, — Din Măgurele ui se scrie că erl un călăraş Intorcindu-se călare de la cazarmă şi voind să treacă apa Câlmăţuiulul. la punctul numit Salcia a fost luat de curentul
api-I şi s’a înecat.
Ca'ul a scăpat Inotind pînă Ia mal unde a f< st găsit de trecători. Cadavrul nenorocitului soldat n’a fost încă găsit pînă acum.
Strivit de nn mal.— Lucrătorul Grigore Dumitru din comuna Musurat, Constanţa, pe cind săpa la piatră In cariera din localitate, un mal nisipos care era în faţa lui s’a surpat şi Ia îngropat de vifi.
Cel l’alţl lucrători venind în ajutorul nenorocitului, afl reuşit după multă muncă să-l scoată de sub surpâtuiă iutr’o stare o ibi!ă. Nenorocitul avea ambele picioare frînte şi răni oribile la piept şi la cap.
Intr’o stare cu totul di- perată sărmanul lucrător a fost transportat la spitalul din Cernavodă.
DINSTimNATATE
O călătoare originală.—Constantinopol adăposteşte de cîte-va zile pe o călătoare musulmană, foarte interesantă. Hatidjă Hidayet Hanuri), ast-fel se numeşte originala, este de fel din Afganistam. Este născută în anul 1859 şi vorbeşte în perfecţiune limbele arabă, indus-tană, franceză şi engleză. După ce a făcut studii serioase Sn Scoţie, la vîrsta de 19 ani s’a măritat cu baronul Douglas, căruia o tncredii ţase tatăl săO. Devenind văduvă, numai la cite-va luni după căsătorie, Hatidjd s’a dus la Nissa, unde, iu 1882 se mărită pentru a doua oară cu contele Serge Narichkine.
Această căsătorie fu însă şi mal nenorocită ca cea d’întiiO; Hatidjă, pierdu perind douî copilaşi şi 1883, bărbatul săfl fu ucis într’un duel, In acelaşi timp aproape murind şi tatăl săQ. isbitâ de atîtea nenorociri succesive, sărmana văduvă se decise să facă voiajuri lungi, pentru a face o diversiune în marea el durere. Doritoare de altmintreil de a se consacra şi unei lucrări folositoare, II tidje-Hideyet-IIanum, făcu prin marile oraşe prin care a trecu', la New-York, ta Londra, la Paris, etc. conferinţe asupra islamismului şi publică articole bine apreciate In marile reviste europene, ntrepriza călătoare a străbătut în urmă Sahara, Cabylia şi Algeria şi actualmente se repausează în Constantinopol, de unde îşi va lua iar drumul.
„EPOCA" IN PROVINCIE
PLOESTI
*
Cine nu-I colectivist, este un duşman, care n’are nici un drept In astă ţară. Toate micile duşmănii de mahala, invidia şi ura orl-cărel secături, se apreciază la colectivişti ca sentimente mari şi bine făcătoare pentru naţie şi pariid.
Aceste apucături josnice, se manifestă mal ales în administraţia şcoalelor.
Spre nenorocirea acestei administraţii, de la venirea colectiviştilor, sunt în fruntea el cîţl-va oameni, între cari primul loc îl ocupă d. Sihleanu, profesor universitar, acela care a arborat steagul mgru la moartea Iul Meschiu. Acesta a împănat administraţia exterioară cu tot felul de oameni incapabili pentru luvăţămtnt, dar capabili a executa orl-ce ticăloşie.
Am arătat cum la Ploeştl aâ fost permutaţi sau amendaţi, cîţl-va institutori, fiind că revizorul local a încredinţat pe d. Sihleanu că acel institutori sunt conservatori, safl cel puţin nu sunt liberali. Am arătat asemenea cum s’a fi suprimat clte-va scoli rurale mărginaşe din Ploeşll, la cari funcţionau nevestele unor institutori ; ca prin acest mijloc să ’1 despartă, trimiţînd pe acele învăţătoare în cine ştie ce parte a ţârei. D. Poni a fost mal uman ca d. Sihleanu şi a făcut răul pe jumătate numai. f Acum, după alegerile din urmă, plevuşcă colectivistă se simte încurajată şi nu se sfieşte să ameninţe pe institutorii şi învăţătorii bănuiţi. Şi atita trecere are în partid plevuşcă colectivistă, că trinitatea formată din revizorul şcolar provizoria, Teodor Georgescu, şi Dima, instituto--, caută prin toate mijloacele a provoca scandal, lu contra cîtor-va institutori, din localitate.
Nu se sfiesc să asmuţe chiar pe părinţii copiilor tu contra institutorilor.
Zilele trecute a murit in Ploeştl un oare care I. Asteriade, care a dăruit, Iu vremuri, suma de 25.000 mii lei pentru clădirea şc6-lel primare No. 3. Nici autoritatea comunală, nici cea şcolară, n’aO luat parte la înmormîntarea generosului donator, dar a doua zi gazeta colectivistă locală a scris un articol intitulat «Nerecunoscătorii» , prin care se aruncă institutorilor şcoalel No. 3, potop de injurii, fiind-că n’aQ participat, diu propria lor iniţiativă, la înmormîntarea Iul Asteriade. Ba, conform spiritului intrigant de colectivist, asmuţă pe părinţii copiilor de la şcoala No. 3, in contra institutorilor «nerecunoscători», ca cum donaţia ar fi fost făcută acestora.
Acest fapt arată de ce sunt capabili patrioţii colectivişti. .Ştiind In acelaş timp, ctifi trecere afi aceşti netrebnici intriganţi, pleava corpului didactic d’aicl, pe lingă d. Sihleanu, cel 1 alţi institutori se tem, cu drept cuvlnt, de ameninţările lor.
Putea-va oare d. llaret să puie frlâ aces. tor porniri josnice, cari împărţind corpul didactic în partizani politici şi dujmanl degradează autoritatea superioară a Învăţă’ mlntulul?	*
IS	ar putea oare d. Raret să scape adini-nistratia Inyâţâinluiulul de toţi acest! pvo* Vizorl, revizori saii inspectori, ale căror mente sunt numai de agenţi electorali, căci ocmai de uceea ad fost şi numiţi provizoriii.
www.dacoromanica.ro
fiind că n’aveafl titlurile cerute de lege, dar aveaţi pe cele cerute de partid P Ceea-ce profesorul universitar, d. St. Sili-leanu, nu înţelege, sperăm că va Înţelege d. Haret şi va modera, pe ici pe colo, pornirile dujmănoase ale secretarului general, care pare că nu’şl dă seama cit Înjoseşte, prin aceste porniri, înaltul post ce ocupă. Vom reveni.
M.
FRANţOIS DE NIUN
DREPTUL BĂRBATULUI
Un vtnt puternic ÎI plecă ramurile peste cap şi el se opri In noaptea tăcută sub arcada stufoasă a sycomorelor. Aleea era pustie.
Pe Bulevard se auzea Încă uruitul trăsurilor şi al omnibusurilor.
Şi zgomotul acesta deşteptlndu’l din vi-sarea-i Înfrigurată, văzu că se află înaintea porţel pe care o trecuse de atltea ori: poarta dragostei. Scoase cheia din buzunar, o puse In broasca uşel, lnfiorlndu-se la atingerea fierului de fier.
Filip se afla de odată Înaintea casei.
11 se părea semeaţă casa ceia. îşi aminti că In ajun, sprijinit pe peron, forma albă a Elenei se aplecă pe fereastră pentru a-i Întinde două braţe goale—pentru ce l’a oprit să vie In acea seară, pentru ce?
Şi de ce acum uşa îl e închisă, nemişcata uşa pe care o găsea în fie-care seară crăpată? De ce ferestrele cu ((stolurile lăsate cari o ascund cum ascund pleoapele ochiul lucitor ?
Lunga reapăru, în fuga’i nebuuă, din mijlocul norilor negri. In goana el înălbi o clipă casa stingheră, pe urmă norii se împreunară şi din nod noaptea furtunoasă se deslănţui cu zgomot.
Clnd se lumină fereastra, îl se lumină tot sufletul răscolindu-i adîneul.
Cunoştea drumul. Se apropie tiptil de fereastră, cu pumnii Încleştaţi se prinse de zid, unghiile-I cuceriră un vîrf de cărămidă.
Camera era deja înaintea ochilor lui.
O văzu. I se luminară ochii văzînd-o cum se’nvîrteşte, leneşă, printre mobilele nuol.
Dar de odată trupul II se crlncenă, şi un gemăt dureros eşi din pieptu l. Eraţi două forme In odae.
*%
Căzut jos, Îşi rezemă de zid fruntea Îndurerată şi suferi.
Duşmanul era acolo. Filip ll recunoscuse. El gustă acum deliciile dragostei: de pe buze II se păru că recunoscuse vorbele ce-i rostea.
Şi o văzu şi pe dlnsa. Ii citi în erhl cu tot întunericul şi ÎI văzu aerul de supunere către acela oaie îl poseda trupul, dar nu sufletul.
In lacrimi cuiere şi ferbinţl îşi topi durerea.
Aşa ! Nici trădările, nici ocara, n’afl distrus trecutul! Şi ajunge un semn ca ea să să uite şi să se supună!
Şi totuşi ce u’a făcut pentru dînsa.
Nu s’a putut opri şi Intr’o zi, dintr’un fel de egoism i-a reproşat toate acestea, ia amintit luxul casei care era al lui, cariera lui zdrobită pentru dînsa, viaţa lui legată de voinţa e)!
Şi aşteptă merefl, lingă zid, sub biciuirile vlntulul, aştepta ca cel alt să bine-voiască să plece, să plece din casa lui, ţinută de dînsul.
Braţele I ÎI se desţepeniră gîndurile ce-I frămîntaîi sufletul dădură răgaz trupului să
se odihnească.
Din noti 11 reveni sforţarea de a se urca sus. Şi s’a urcat.
*
* *
Geamul se sparse bucăţi. Vîutul intră în odaie şi stinse lampa se auzi o şoaptă :
—	E cine-va.
—	Nu. E vîntul.
—	Al chibrituri ?
Luna se arătă pe cer.
De o dată se auzi un ţipăt :
—	Filip 1
Băiatul se ridică în pat şi cu o voce scoasă pe nas.
—	Domnule 1 Cu ce drept intri în odaia mea ?
gj.— In odaia d-tale ?
—	Bărbatul unei femei e la dînsul acasă acolo unde ea e la dlnsa acasă.
—	Mizerabile.
—	Domnule. Iml pare răii că'Ţstarea de surexcitaţie In care te afli te face să uiţi modul cum trebue să vorbeşti. Am dreptul să te tratez ca pe un rău făcător, şi te rog să pleci.
Un mănunchifl de raze ale lumi, luciră peste un revolver de nikel. Filip se repede la dînsul. O detunătură şi amantul căzu jos ; cîte-va picături de sînge curg din frunte pe tapet. Domnul sună; servitorii vin în fuga mare.
—	Mergeţi la comisarul de poliţie şi declaraţi c’am fost silit să trag într’un individ care s'a introdus la mine în casă.
—	Trebue să chemăm un medic?
—	De prisos. E mort... Trebue să fie un hoţ cu glndurl rele.
Liniştit şi surlzitor, el se întoarse în pat, pe clnd servitorii se uită unul la altul re-cunoscînd pe domnul în hoţul ce l'a ucis domnul.
ULTIME INFORMATIUNI
Medicii cari îngrijesc pe A. S. Principele lerdinand, întruniţi astă-si de dimineaţă în consul-taţiune, au constatat că convalescenţa Alteţei Sale urmează cursul ei îmbucurător.
Medicii speră a putea transporta în primele zile ale săptâ-mînel viitoare pe Alteţa Sa la Sinaia, unde însănătoşirea va fi mai repede.
*
* *
M. S. Regina, însoţită de d-na Mavrogheni, a mers şi astă-zl dimineaţă la Palatul de la CotrocenI, unde a stat ca peste două ore pe lîngă A. S. Principele Ferdinand.
A. S, Principesa Maria a făcut erl o plimbare călare spre comuna Militari.
Trupele de infanterie teritorială cari sunt concentrate pe platoul de la CotrocenI, vor fi desconcentratejmîine, de oare ce din cauza bălţilor ce s’aă format, în toată tabăra sunt mari temeri ca să nu se ivească vre-o epidemie printre soldaţi.
La regimentul 6 de infanterie, descon-centrarea a început chiar de astă-zl, iar regimentul 21 vajjfi desconcentrat mîine, după ce mal întiifl d. general Carcale-ţeanu, comandantul diviziei, îl va trece în inspecţiune.
Marşurile militare pe cari aceste trupe le face în fie-care an, afl fost contramandate din această cauză.
In momentul de a pune ziarul «ui» presă ni se comunleă ca de-peţile ce ni s’au trimes de corespondentul nostru din Galaţi asupra inundaţiilor de acolo, au fost oprite de oficiul central telegrafic din Capitală.
Vom reveni.
Se vorbeşte de o mişcare printre cîţl-va ofiţeri superiori de intendenţă.
Este chiar posibil ca cu această oca-ziune să se facă şi cîte-va înaintări în această armă.
MM. LL. Regele şi Regina vor relua reşedinţa de vară la Castelul Peleş, îndată ce se va fi decis ziua transportarel Principleul Moştenitor la Sinaia.
D. general Vasiliu Năsturel a plecat erl la Tlrgovişte.
Consiliul profesoral al Universităţel din Bucureşti a eliminat pentru tot d’a-una de la această universitate pe studentul Toma Dimitru, pentru rea purtare.
După cum am anunţat, d. Spiru Haret, ministrul cultelor şi instrucţiunel publice, s’a reîntors astă-zl de dimineaţă in Capitală, venind din Severin.
M. S. Regele, însoţit de adjutantul de servicifl, a fost astă-zl de dimineaţă la orele 10 la piroteenia armatei, pe care a inspectat-o cu de-amănuntul.
Majestatea Sa a fost întîmpinat la sosire de d. General Arion, d. colonel Angelescu, comandantul pieţei, şi de d. colonel Perticari, directorul pirotecniel, cărui Majestatea Sa i-a exprimat la plecare înaltele Sale mulţumiri pentru buna stare în care a găsit piroteenia.
Lucrările liniei R.-Vîlcea-Călimăneştl-Rîul Vadului se urmează cu activitate spre a se putea face cît de curînd racordarea cu liniile ferate austro-un-gare.
Direcţiunea lucrărilor noul a însărcinat 12 ingineri cu supravegherea şi conducerea lucrărilor acestei linii, care pentru înlesnire, este împărţită în şease secţiuni.
Presenţa acestui însemnat număr de ingineri pe o distanţă de 65—70 de kilometri este necesitată de însemnătatea lucrărilor, multe din ele fiind lucrări de artă.
Secţiunea a Il-a a înaltei curţi de Casa-ţiune a respins eil recursul făcut de procurorul general în contra decisiuncl Curţel de Apel, care declarlnd pe Mihail Geor-gescu, autorul atentatului de la şosea, iresponsabil, ll achita de închisoarea de 5 ani pentru faptul că pălmuise pe procurorul general chiar în Palatul justiţiei.
Cultura tutunului
Ştirile ce ne vin din mal multe judeţe precum Ilfov, Vlaşca şi Dîmboviţa sunt a-celeaşl în privinţa mersului culturel tutunului.
Ploile şi inundaţiunile afl întîrziat sădirea tutunului; cu toate acestea el s’a putut pe apucate şi sădi şi răsădi, şi ca toate cele alte plante, acum aşteaptă timp frumos şi cu căldură ca să crească. De ploae nu ar mal avea trebuinţă de cit peste 3 safl patru săptămînl.
Tutunul promite o recoltă abundentă.
Un confrate a anunţat că examenele de istorie ale clasei V-VII din Liceul Modern ar fi fost definitiv suspendate şi că toţi e-levil claselor respective vor repeta clasa. Informaţia nu este exactă.
S’a suspendat, şi numai în mod provizoriii, examenul de istorie din clasa V, din cauza unul neînsemnat incident între profesorul respectiv şi delegatul ministerial. Dar toate examenele de istorie ale claselor V VII se vor trece, conform regulamentului acum în Iunie.
Nici un elev n’a fost respins de la examen ca nelnscris în regulă. Putem afirma că toţi cel 200 de elevi al cursului secundar afl fost înscrişi în regulă. N’afl fost respinşi de cît cîţl va elevi cari, de şi înscrişi conform regulamentului, nu urinaseră cursurile timp de două trimestre.
Depeşile de azi
Serviciul „Agenţiei Romîne"
Paris, 17 Iunie.
Camera deputaţilor a numit o comisiune de anchetă Însărcinată să examineze afacerea Panamalei. Această comisiune este formată din representanţil tutulor grupelor parlamentare.
Portsmuth, 17 Iunie.
Amiralii străini afl visitat arsenalul, cui-rasatul Caesar şi stabilimentele maritime.
Londra, 17 IuDie.
Prinţul şi Principesa Bulgariei afl plecat la Paris.
Colonia, 17 Iunie.
După Gazeta de Colonia, d-nul de Boet-ticher şi-ar fi dat demisia.
Prinţul de Hohenlohe a primit pe d-nul de Blllow, care va pleca miine la Salzk^m-mergat, unde va rămlne cîte-va săptămînl cu familia sa.
Constantinopol, 17 Iunie.
La Djeddah ciuma domneşte merefl ; se numără pînă la 3 decese pe zi.
Constantinopol, 17 Iunie.
Erl un ciclon s’a abătut asupra mării Egee ; stricăciunile sunt mari pe teritoarele Salonicului, Kavalel şi Xanthi. In urma unor întreruperi noul de comunicaţie cu drum de fer, expediţia poştei pentru Romînia şi Serbia a rămas nefăcută.
Toulon, 17 Iunie.
Corabia comercială cu trei catargurl «Despica», venind din Fiume, Încărcată cu lemnărie, a fost aruncată pe coastă, în faţa portului Toulon. S’a trimes în ajutorul a-cestel corăbl luntrele escadrei.
La Sude, 17 Iunie.
O valvă a făcut explosie pe bordul în-crucişătorulul italian <B?usan». Sunt 5 morţi şi un rănit în mod grav.
Londra, 17 Iunie.
Vaporul «Oden», venind din Colombo s’a scufundat la 9 Iunie lîngă Socotora 25 pasageri, 20 de europeni al ecbipagiulul şi toţi ofiţerii s’afl înecat. 9 pasageri şi 36 mateloţl afl scăpat.
Lemberg, 17 Iunie.
In urma catastrofei de drum de fier de lingă Kolomea, s’afl regăsit 6 cadavre. S’afl organizat colecte In multe oraşe pentru a veni în ajutorul familiilor victimelor.
SPECTACOLE
Grădina Raşca, sub direcţiunea d-lul Si-mion Petre seu, in fie-care seară representaţiunl variate ă la Koster £ Bials din New-York : Teatru, gimnastică, danţurî, concerte şi panto-mine.
Preţurile locurilor : Loja 10 lei, Stalul I 2 lei, Stalul II 1 lefi. Militarii, gradele inferioare şi copil preţurile pe jumătate.
Gradina Casino.-Joul 19 Iunie 1897 se va cînta pentru debutul d-rel Linda Monti-Brunner : Cavaleria Rusticana operă în 2 acte de Mascagne şi actul III din Mignon de Am-broise Tbomas.
Regele Tonicilor, cel mnl activ din vinurile de quinină, este Quininum Labar-raque. Formula sa a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris.
Acest leac, e cel mal indicat pentru a combate anemia, boalele nervoase, starea febroasă şi a da puteri convalescenţilor. Un pahar de liquer după fiecare masă.
BURSA
Pe ziua de 17 din streinătate
(prin fir telegrafii*)
VIENA
Napoleonul • • • •	
Rabla		
Credit. Anatalt • •	. 870 59
Cred. fonc. austr. •	• 475.
► ungar • • •	• 402.
Drum de fier austr.	. 358.70
Lombarde. ....	• 86.50
Alpine.		—
Losurî turceşti. • •	• 58.30
Rentă hîrtie austr •	. 101.95
► arg. *■ •	• 102.01
r »ur »■ •	. 123.15
► * urgară	• 123.30
BERLIN	
Nspoleonul . . .	. 16.25
Rubla		. 216.10
Dlsconto ....	202.90
Sohimb-Londra. .	. 20 285
► Paris . .	. 81.10
r Viena . .	. 169.50
► Amsterdam	. 168.60
* Belgia . .	. 80.75
r Italia . .	. 77.30
PARIS	
Banoa Otomană .	. 568.50
Losnrl Turceşti .	. 110.
Impr. Egyptlan .	. —
► Heieido. . .	—•
Drum de fer austr.	776.
Alpine		242.
Renta Fran. 31/* %	. 107.97
- - 3 %	. —
Renta Italiană . .	95..37
p Ungară . .	. 106.
RENTELE ROMÂNE
BERLIN
Renta Rom.	5 %	101.
»■	»•	1890 A3/*	90.10
►	►	1891 4 %	90.10
►	►	1896 i%	89.80
PARIS
Renta Rom.	8%	109.
»•	►	4<Vo	91-«0
►	►	1896 4 5/o	89.18
FRANOFURT
Renta Rom.	6%	100.65
*	*•	4%	88.40
(29) Iunie 1897 DIN BUCUREŞTI
(După cota oficială) Impr. de stat romin 6% Renta perpetuă . . 108 8%R.amOrt. 1881 . . 10O*/4 6% ►	► (Im. 1892)	. 101*/*
b% p > din 1893 . . 101*/* 5% >	► 1894 int. . . 95*/*
4% ►	► (Im.32V*mll.) 89L,
4% *	► (Im. 50 mii) . 89*/*
4% *•	- (Im. 274 mii.) 00</t
4% >	► (Im. 45 mii.) 91 89*/*
4% e r (Im.120 mii) 94 89>/4 4% *	► (Im. 90 mii.) 96 89^*
6% * O- F. R. (Oonv.
6<y0 Sehversohr).
0% Oblig. Stat (O. rur.) 102 10 Oblig. Oasel Pens. — a 800 lei
ImprumuturX de oraşe 5Vo Oblig. O. Buo. 1885 . 981/,
Idem	Idem	1884.	. _
4	4	1888.	. _
4	F	1890.	. 97*/j
IV,	4	1895.	. 9ey4
împrumuturi de Societăţi 5% Sor. fene. rurale. . 94*/4 5% 4	4 orb. Buc. . 90V„
6% 444 Iaşi. . 86l/f
Banca Naţ. Romîniel . 1850 Banca Agricolă. . . . 203 Banca Romîniel . . . — Soo. abig. Dacia-Rom. . 422 4	4 Naţională . . 464
4	4 reas. Patria .	115
4 rom. cons. luc. pub. 159 4 de Basalt artiflo. . 385 4 p. fa br. hîrt. Bistriţa —
4 p. furn. mllit. şi îno. —
4 p. căi fer. şl tramway 820 4 Baia Centrală. . . 110
SCHIMB
Londra	.	.	oek.	26.28V,
-	.	8	luni.	25.18»/.
Paris .	.	.	oek.	100.55
-•	.	.	8	luni.	100.100
Ylena .	.	.	oek,	2.11'/»
«	.	.	8	Ittnl.	209'/.
Berl n.	.	.	oek.	124 90
«	.	.	3	luni.	123.128
Dr. I. T. Mera
Medic romin
KARLSBAD, Marktplatss Tempel
Dr. Ion Calincfuc
MARIENBAD, VILA COLUMBA
Dr. P. Cioranu
FKAkZERRAI) STEFAMSSTBAS8E VILI.A HOJIOFAflWM H.
Băile Bălţăteştî
1)	Băile Minerale calde cloro-so-dlce, Indurate şl brom urate. analoage cu apele: Kreulznaeh, Hamburg, Ischl, Reichen-hall, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lul, scrofulel, rachiiismulul, supuraţia glanlelor limphatice, abcese rect. boale de piele, maladiele oaselor, debilităţel generale, precum |şi în toate boalele de femei: metrite acute şi cronice, eu-dometrito, salliingife, etc. tumorilor uterului şi anexelor.
2)	I.storul C'nza-Yodâ. — Isvorul Cuza-Vodă, apă de băut, foarte bogat în stdfat de sodiu analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, isvor din care se extrage : sarea purgativă de Bil-ţăteşti, este foarte folositor în toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsîe, catar acut şi cronic a) stomahulul, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, consti-paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenicâ, hydropisiile şi obesitatea. Tote ceste maladii se vindecă în urma unei cure sistematice făcută cu apa safl sarea de Bălţăteştî.
3)	Stabilimentul de Inlialaţie şi l*ul-verisaţle minerală.— Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, goaiaeol creozot' rucaliptoi safl orl-ce esenţă urmai ă de pulve-eisaţie de apă minerală; arangi&t după sistemul Reichenhall şi Ischl, este foarte folositor în toate boalele de nas, gât şi mal cu seamă in bronebită, emphiseme, astmă şi tubercuiosă pulmonară, fiind cei mal sigur mijloc de a Introduce săruri in organism.
i) Stabiliment de II) drolerapie cu duşuri eeoseze, fricţiuni, împachetări, masage, executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea.
Stabilimentele situate înlr’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe.
închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25°/o.— Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. plnă la 1 Septembrie.
Pentru orl-ce informaţianl, ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la:
Oootovul St atu a t i i*
Bucureşti, s‘r. Vestei 7
Pină la 1 Iunie st. v. iar de Ia această dată la băile de la Bălţăteştî, judeţul Neamţ.
FĂRĂ CONCURENŢA
ROI ŞI SPIRT
(lin marea fabrică IÎRAGADIRU
Pentru VIŞINATE
Precum şi li l /.t l. S IHMl.t:
Rom Englezesc	cu	Lei 1.40 Litrul
« Jamaică	«	«2.20 «
«	Vanilie	«	«	3.—	«
«	Ananas	«	*	3.—	«
Cognac pentru fructe (vişinată) 3.—	«
Alcool de vin	cu ’ Lei 1.80	«
«	pentru maşină «	«	1.80	«
Yinzarea eii gro» şi en detail
Comandele se primesc şi prin poştă şi se vor trimite la domicilifl. Cu înaltă stimă
Tlioma rouMaiitiiieacn
S-soruL Gofet. Bragadiru, str. Carol, 14
In urma desfacerel de asociatul meii, am asortat MAGASINUL din nofl cu mărfuri de Marchitănie, Ferărie, Sticlărie, Porcelanuri, precum Ferărie pentru construcţii, unelte şi materiale pentru industrie de toate branşele, curele pentru transmisiuni, Maşine pentru găurit, Foaie, Menghine, Nicovale, Tocile, Tuburi pentru stropit, Muşamale, Preşuri, Paturi de fier şi de bronz, Cămi-cioare pentru copil, Arme, Cartuşe, etc.
Avînd cheltuelî maî mici îmi convine să vînz mal eftin şi rog pe vechea mea clientelă si pe onor. public a mă visita, spre a se convinge de adevăr.
Ilimitrie Maiiolesfu S-sorul Iul Petre T. Danţsovicî.
Str. Lipscani. 61 (Colţstr. BăoanI)
IMPERMEABILE CELE MAÎ EPTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
Bucuresci, str. Smârdan, 2 Brăila, Bulevardul Cuza,17 Craiova, str. Cogălniednu io
MINISTERUL JUSTIŢIEI
LA „PARCUL RE8AL“
Calea Victoriei, TVo. 90.
Alături de «Au Petit Parisien» w Mncâlfânsinte tle Munte Wncnttâtnlnte fte lllcicletii, per. lei 16
Mncfilţătuinfe fte JLatcn Tennist. Orl-ce încălţăminte penirii tlârbafl, liasne şl foiţii.
Lucrate pe forme COSTA din Paris
Diferite unsori englezeşti
Marca E. BROWN & SON, London.
Băile CÂMPINA
Bine instalate cu un otel şi restaurant confortabil sunt deschise şi puse la dis-posiţia onor. public, cu preţuri foarte moderate.
Musica Reg. 4 de roşiori este angagiată şi va cînta tot timpul stagiune!.
Pe lingă o bună îngrijire, pe care pacienţii sunt siguri de a o găsi, apoi aerul şi apele bine cunoscute ale acestei staţiuni constitue un factor puternic care le poate asigura vindecare la boalele de care sufer.
MAGAZINUL NOSTRU
DE
Manufactură şi Braşovenie
En-gros şi Detail
din strada Bărăţieî No. 5 şi 7, s’a mutat vis-â-vis, în localul săfl propria 12, Strada llărăţieî, 12.
Cu această ocaziune anunţăm clientelei noastre şi pe Onor. public, că posedăm tot felul de
pAnkă n b $<]
cu deosebire pentru Poloage, pentru Zăblao de cărat producte, precum şi
M JU Ş A Ifl A Ij JE
de pânză albă uşure, negudronată,
IMPERMEABILA (prin care nu trece apa)
pentru învelitul Maşinelor şi altor tre-buinţi la agricultori, precum şi tot fetul de FRINGHIERIE: Odgoane, Ştreanguri şi Căpestre de cînepă fină.
Toate acestea, produse ale fabricei mecanice de
PiNZlRIE şi FRINGHIERIE
din 30SEAUA BONAPAHTE
Deosebit de acestea posedăm tot felul de Sael englezeşti şi Saci de pîvtă din fabrica de aici.
Toate acestea cu preţuri moderate.
Ou stimă,
Drsigliiceann Popescn.
Am onoare de a aduce la cunoştinţa onor. public că, cu începere de la 1 Iunie cr. se va redeschide stagiunea balneară a
Marelui hotel Călimăneştî
pe care care ’l ţin în întreprindere, precum şi restaarautul, tinde d-niî visitatori vor găsi o BUCĂTĂRIE foarte aleasă, cu mîncări
Franceze, Germane şi Orientale
precum şi
Mnuturi indigene şi streine.
Sperăm că onor. public, de care sunt în destul de cunoscut, mă va onr.ra cu presenţa lor, asigurindu-l că vor găsi un servicii! prompt şi preţuri moderate.	Cu deosebită stimă
Antreprenor N. DLMEANU.
D-rul Arminiu Marcel
Medic al spitalului Caritas Boale Interne ConsultaţiunT de la 2—4.
65, Calea Văcăreşti, 65.
Barlm Giiuescu
AYOUAT
’ŞI-A MUTAT BIROUL ÎN strada Sfinţilor, No. 6.
Consultaţiuni de la 9—11 şi de la 4—6
Pnblicaţinne
D. Herman IsrailovicI, domiciliat în Bu* cureştî, strada Lipscani, a făcut cerere la acest minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «IsrailovicI» a celui de «Gilrtler», spre a se numi «Herman IsrailovicI Gurtler».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Dr. Miriifiescu
Laureat al Facultăţel de Medicină din Paris Medic şef la spitalul de copii, şef de clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII _________Strada Drcaptil, 20.
De inchiriat şi de Vînzare dJTtraS
Pitar-Moşu No. 4, 6 odăi. odăi de servitor, bucătărie. rnag'zie şi pimniţă.
De VINZAUE moşia Cepturaşi-Corbu, districtul Buzăti, plaiul Buzăfl.
A se adresa la proprietar. Şir. Pitar-Mosn 41.
W. STAADECREIt
Maşine agricole şi industriale de orî-ce fel
Strailn Smârdan, 12. — BC€U11EŞT . — 12, Stinda Smârdan BKilLi '
Bulvadul Cuza, 79
L0C0M0 Bl LE
Model noiî pentru 1897
cu cilindru demonta- !rr® I il aşezat pe o placă
- - ■
de oţel. Exlra-Intări tă, 6 atmosfere presiune
CRAIOVA
Stp.M.Cogăluic6nu,iO
Tpfe, SH
'■Xi&î.
din cunoscuta fabrică
TREERATuRE
Model noii pentru 1897
cu elevator de alamă, site mal lung şi mal late, Vînturâ-torl mal puternicei
„ISBANDA
RESTOJÎ, PKOCTOIl Jk €-11 ie,	LINCOLN
\ din prima fabrică specială
Mc C0RMIC
CHICAGO / (America)
!\ Itiid-Nnck
•/ Plagwltz Mlpsutt)
((	Noun secerfifc->:ive cu legat
T ISUL I.A DIIEaPTA
183 centimetri lungime
— 150 vîminte In 1805 ; 108 vliulnie In 1806 —
«DAISY» Secerătoare simplă cea mal respindită. «POXITOAK I1K FluW I¥o. 4» complect de oţel. PLUGUTI universale de orl-ce fel şi număr. — PLUGURI cu br&zdare Z. H. 9 N. complecte do oţel.—5EMANAT0ARE în rîndurî
Cele maî apreciate — singurele maşini gamise pentru fabrica de zahăr. Chitila Cereţi catalogul HnNirai, *iPVa trimite gratuit şi franco
www.dacoromanica.ro
„EPOCA” IN PROVINCIE
Corespondenţa particulară a «Epocel».
O M ii L, A ii
Saccesiuuea lorgu Radu.
S’a făcut mult sgomot, şi de sigur intenţionat, în jurul succesiune! defunctului lorgu Radu, mare proprietar din judeţul nostru, fost in mal multe rindurl deputat şi senator şi unul din bărbaţi! cari a luat o parte activă la mişcările patriotice de la 1848. Şi fiind că s’a vorbit nu numai de succesiunea iul dar chiar şi de moartea sa, care ar fi bănuită, socotim că este interesant să facem istoricul acestei afaceri.
*
* *
lorgu Radu moare în ziua de 9 Aprilie, în etate de peste 90 ani in casele sale din oraşul Rîrlad, în urma unei lungi suferinţe de mal bine de 5 luni de zile.
El a fost căutat tn tot timpul boalel sale de către d. dr. Teodor Cerchez, medicul primar al spitalului din Birlad şi de d. dr. Mangiurea medicul primar şef al judeţului nostru.
După afirmaţiunea acestor medici. lorgu Radu a sucombat în nrma boalel ce se numeşte a bătrîneţei sau mal bine zis de marasm seni1.
*
* *
El lasă, în urmă sa, doul nepoţi de soră, pe d-nil Petru Carp şi baron Kriste din Bncoviua.
Pe araîndol aceşti nepoţi lorgu Radu nu-I
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
60
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA A BOITA
CAPITOLUL X
Intr’un sfert de ceas, Zorescu sosi la Palatul Justiţiei.
Fu imediat introdus în cabinetul Iul Do-brin.
Judecătorul era singur.
—	Vă rog să mă ertaţl domnule, dacă v’arn deranjat. Dar gravitatea afacerel privitor la care o să vă cer cîte-va lămuriri, mă autoriză.
—	Vă stafi la dispoziţie, d-le judecător, dar aş vroi să ştiti despre ce este vorba?
—	Daţi-ml voe să arnîn explicarea, peste clte-va minute.
Piuă atunci, trebue să ne grăbim. Avem să mergem la Morgă.
—	La Morgă? întrebă Zorescu, mirat.
—	Da 1 E vorba de o confruntare.
—	Confruntare? ce înseamnă aceasta? Vă rog să mă lămuriţi.
Oare sunt bănuit pentru vr’o crimă ?
—	Nu! nu ! pe cuvînlul meii de cinste! E vorba numai să recunoaştem o persoană, răspunse Dobrin.
—	Şi eti am cunoscut pe acea persoană, eînd-va ?
—	Aşa se zice. Identitatea el, însă e pusă !a îndoială. Dar să ne grăbim. Poate aveţi treabă.
văzuse de mal bine de 10 ani de zile. Nici un bîrlădean nu 'şl reaminteşte să fi văzut pe aceste rude in casa defunctului sau să fi auzit din gura lui cuvinte blinde.
Cu neamurile soţiei sale lorgu Radu a fost, aproape loată viaţa, In ceartă. Mal intiifl din cauza unul proces de familie care a durat ani întregi şi in care se contesta legitimitatea d-nel Ecaterina Radu, soţia sa, pretinzîndu-se că nu ar fi fiică legitimă a defunctului el părinte Cos-tache Sturdza. Pe de altă parte, se contesta şi defunctului Costache Costăchescu, tatăl ;d-lul Lupu Kostacki, legitimitatea lui de frate cu d-na Radu. In fine In timpii din urmă, zilele bătrî-nulul afl fost amărite prin cererea de interdicţie ce s’a făcut In contra soţiei salo de către familia Lupu Kostachi, aşa în cit lorgu Radu avea o mare ură în contra rudelor sale pe care de mult nu-le mal primea în casă.
Dacă cu rudele sale lorgu Radu trăia răfl, in schimb o prietenie de mal bine de 40 ani îl lega cu d. Gbeorghieş Emandi, stimatul nostru concetăţean. Era unul dintre puţinii prieteni, cu cari originalul lorgu Radu a întreţinut tot-d’a UDa bune relaţiunl, cu care se consfatuia şi pe care îl vizita ori de cîte ori venoa în Birlad, de la moşia sa Dealu-Mare.
***
lorgu Radu lasă două testamente. Cel înlîifl mistic, depus în tribunal; institue legatar universal asupra întregel sale avere pe d. Tbeo-dor Gr. Emandi, avocat în Birlad şi fiul d-lul Gbeorghieş Emandi, cu două sarcini :1-a de a face un asii de infirmi în Birlad iar organisa-ţia ca şi primirea o lasă absolut la conştiinţa
Peste cinci minute Dobrin şi Zorescu soseau la Morgă.
Şeful de siguranţă le eşi înainte.
—	Am deşertat sala de autopsie, după cum ne-a fost vorba, d-le judecător.
—	Foarte bine ! Vă rog intraţi, d-le Zorescu 1
Intrară.
Pe masa de marmură, cadavrul era în aceeaşi poziţie, în care îl văzurăm la confruntarea Iul Floreauu.
Teofil se uită şi o expresie de surprindere se zugrăvi pe figura lui.
—	Biată femee ! exclamă el. Cum ? Şi ea?
—	O recunoaşteţi P întrebă judecătorul. Cum o cliiamă ?
—	Nu ştifi, răspunse Teofil, de cit că o chiamâ Maria.
—	Care va să zică, nu este Victorina Mateescu ?
—	Victorina? De unde! Femeea aceasta era fată în casă la Victorina.
—	Sunteţi sigur? întrebă Dobrin. Nu vă înşelaţi ?
—	Foarte sigur !.... Am văzut-o de mal multe ori la d-ra Victorina Mateescu. Dar... tocmai !... Am citit prin jurnale că Victorina a fost asasinată la Vila Regală. E adevărat ? Acum şi servitoarea el ?
—	E numai un singur asasinat, d-le Zorescu ! răspunse Dobrin.
Acela al sărmanei tete pe care o vedeţi. Dar de ce a luat ea numele stăpînel sale.
—	Asta nu pot să ştiu de loc.
—	Tot aşa spune şi d. Floreauu.
—	Floreanu e aici? întrebă Teofil. De
cînd.	>
—	Judecătorul de instrucţie îl explică, repede, cum stau lucrurile. Arătă şi planul pe care Gabriel îl făcuse; atitudinea şi bă-nuelile lui.
—	Dar amicul dv. care se afla în intimitatea d-rel Mateescu, cum se numeşte ?
GHIATA ARTIFICIALA
Jflai curată, mai economică si mai igienică de cit cea naturală
Pentru COMANDE a se a-«Iresa la:
STEUA MOMÂlfÂ
RIJCtREŞTl Strada liipscani, IO.
legatarului universal, tn caro după cum se vede avea o perfectă încredere ; 2-a de a servi d-nel Radu usufruclul întregel lui averi.
Un al douilea testament olograf scris şi sub scris de defunct institue tot pe d. Theodor E-mandi legatar universal, însă—de astă dată — absolut fără nici o altă sarcină.
*
* *
Legatarul universal cere de la justiţie şi obţine punerea sa în posesiunea avere! ce i se testase.
D. Neculai Kriste face şi el cerere de punere in posesie şi de anularea testamentelor pentru captaţiune şi cu această ocasiune cere şi obţine un seefeslru judecătoresc, la care intervine şi d. Lupu Kostachi, în calitate ds cesionar al drepturilor succesorale ale d-lul Carp. Afacorea se află în judecata Curţeî de Apel din Galaţi, care se va pronunţa dacă trebue saii nu menţinut secfestrul admis de tribunal.
*
* *
De o dată insă apare o altă chestie. Se pre-sintă parchetului de Tutova ca şi parchetului general denunţuri, toate anonime, tn cari se zice că lorgu Radu ar fi murit otrăvit şi că modicii cari îl căutaQ aQ căutat să-I scurteze zilele prin întrebuinţarea de medicamente contrarii boalel de care suferea. Natural că, în faţa acestor denunţări, parchetul a trebuit să facă primele cercetări şi a numit o comisiune de 3 medici cari să cerceteze, după reţete, f. Iul medicamentelor prescrise de medici. Medicii numiţi, după ce afl analisat reţetele prescrise, afl declarat că nici umbră de îndoială nu poate să
—	Preznea. Eram amici, pentru că şi el se ocupa cu arheologia, dar nu eram în intimitate.
Stifi numai că sta în strada Polonă. Dar e plecat de mult şi mi se pare că foarte departe!
—	Nu vom putea să-I dăm cum va de urmă ?
—	Nu cred... Dar iea stăl! spuse Zorescu, isbit fără veste de o idee. Mi-a venit ceva în minte.
Preznea era în relaţiunl de prietenie cu un domn oare-care numit Mareş.
Pe acesta îl cunosc şi efl destul de bine. Aţi putea să ’l chemaţi şi să vă explice cum stafl lucrurile, căci el trebue să le cunoască mal bine.
—	Dar domnu acesta e în stare să păstreze un secret? întrebă şeful de siguranţă.
—	Da! da! Mareş e un om serios. El vă poate servi cu eea mal mare discreţie.
—	Atunci, da-ţî voe să vă spun o părere a mea, zise şeful de siguranţă adresîndu-se lui Dobrin.
—	Să vedem ! Spune !
—	In ceasul ăsta toată lumea mănîncă, afară de noi. Mă duc la d. Mareş, acasă. II rog să vie numai de cît. Trebue să sfir-şim cu expunerea cădavrulul, dacă vrem să ajungem la vr’un bun rezultat. Altminteri, te pomeneşti că vine cine-va care cunoaşte pe această Mărie şi criminalii sunt preveniţi ca să rămînă în umbră.
—	Al dreptate , zise Dobrin. Atunci, ro-gu-te dă fuga la d. Mareş. Unde stă ? întrebă el apoi pe Zorescu.
Teofil dete adresa şi şeful siguranţei plecă.
Judecătorul rămase cu Zorescu, discu-tlnd această afacere.
—	Dar pe cînd aş putea să isprăvesc eu ? întrebă acesta pe Drobi».
—	Cred că pe la opt, toate o să fie făcute.
râmîio asupra aceste! chestii, că s’a administrat medicamentele ce se cuveneafl şi că d-mi d-rl Cerchez şi Mangiurea sunt absolut în afară de orl-ce bănuială.
Lumea din Birlad, care cunoştea toate aceste detalii şi allele multe, încă este cu drept cu-vînt alarmată de faptul că adversarii d-lul T. Emandi nu aleg mijloacele cu cari caută să facă atmosferă în jurul acestei chestii şi să impresioneze justiţia.	.
Ne miră de asemenea faptul că «Evenimentul» din Iaşi se grăbeşte a da ştiri pe cari, cu cu tot respectul ce am pentru presă, nu mă voifl sfii a le taxa do ridicule, căci ziarul ieşan ar trebui să ştie lucrul acesta elementar că orl-cine ar cere o autopsie fie chiar şi J. Sturdza, nu se va adresa tribunalului cum spune «Evenimentul», ci justiţiei penale. _re-presintată prin procuror şi judecătorul de instrucţie. O dată pentru tot-deauna ar trebui să se părăsească sistemul acesta nenorocit, de a induce lumea în eroare, cu ştiri falşe şi tendenţioase. El nu mal sperie pe nimeni şi toată lumea ti disprelneşln. Dacă justiţia va găsi de cuviinţă, va face neaparat şi autopsia cadavrului. pentru a se învedera odată mal mult unde duce patima oarbă a acelor cari gîndesc, că nu se poate trăi în lumea aceasta de cit arun-cînd infamii pe socoteala adversarilor. _
Vă voifl ţinea în curentul acestei chestiuni.
Birlsldcaunl
CASA DE SCHIMii
HESEIA is SAMUEb
BUCUKESCÎ 5 Strada Lipeai Na. g
.‘impiri şi vinde afecte publice şs face o şi..; schimb de monezi.
Cursul pe ziua do 17 Iunie 1897
		Cuinp.		Viad	
4*'«	Renta Amorfisabiiă.	:9		89	li
*»/#	> Amortisabiia. .	100	—	100	■/.
	Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale Jiu 1883	Î0) 98		102 98	
fi»/#	s >. » 1890	97	■/«	97	
5»/e	Scrieurt yunciî'.r Rurala	94	*/«	94	8lt %
8»/.	> » Urbane	ao	V.	90	
	» » * laşi	86	—	R6	v,
	Aeţiuid Naţion.Jă	15*0	—	'860	
	- > Agricolă	200	—	Î05	
	i» Oarist Romîaia aa>f	421	—	125	
	s S-tas Naţionala ssi?	400		470	. ,
	S-îstea da i’.Oiistracţiuni	155		160	
	florini valo&r* AusiritcS .	î	11	ir *	2
	rIJre! Germana ....	i	-.	l	tb
	B»c$ot« Fruucoz* . . .	toc		Î0S	—
	» ft-îlione. .	0?	-	v3	
			"5	7	70
I
E CAUTĂ de pe acum un apartament
compus din 4 camere, o bucătărie, pivniţă şi cămară, situat în centrul oraşului, A se adresa la administraţia Epocel. strada Clemenţei, 3.
—	Atunci daţi-ml voe să înştiinţez pe o persoană care mă aşteaptă la masă.
Şi scrise un bilet pe care îl dete birjarului cu care venise, spunîndu-I să se ducă în strada Zorilor.
După o oră de aşteptare, şeful de siguranţă intră aducînd cu sine pe Mareş.
Acesta tocmai stetea la masă.
Cînd auzi că îl cheamă la Morgă, se grăbi să-ş! ia pălăria şi să plece. El era holteifl, n’avea deci pe cine să vestească.
Inlrînd în sala de autopsie, se înclină în faţa judecătorului şi strîuse mîna Iul Zorescu.
—	V’am chemat să ne daţi cîte-va lămuriri, d-le, zise Dobrin. Vă rog bine-voiţl a vă apropia de masă. Recunoaşteţi acest cadavru ?
Mareş, aruneînd o privire la masă, ră mase mirat văzînd pe victima asasinatului de la Vila Regală.
—	II cunosc, cum nu ! zise el. Este al unei femei numită Maria Stegaru. Fusese fată în casă cu d-ra Victorina Mateescu, nu-1 aşa d-le Zorescu ?
—	Tocmai I Dar efi nu şliam cum îl mal zice, afară de Maria.
—	Maria Stegaru, de fel din Săcele; Transilvania.
—	Dar, d-ta d-!e Mareş, u’al auzit de asasinatul de Vila Regaiă ? întrebă Dobrin.
—	Nu ! eti nu prea citesc gazete, răspunse întrebatul.
Atunci judecătorul îl dete amănunte asupra afacerel.
Spuse bănuielile şi îndoielile justiţii. Arătă planul pe care aveau să-l urmeze şi 1 rugă să spuie ce relaţii ar putea da justiţii ca aceasta să poată da de urma Victorinel, şi de ce această femee ar fi împrumutat numele ?
Rezumăm pe scurt explicaţiile pe cari le dete Mareş.
Preznea, vărul şi prietenul săfl, era câsă torit cu o femee foarte respectabilă, dar cu un caracter foarte dificil.
Viaţa casnică a lor devenise insuportabilă în vremea din urmă.
Interveni o separaţie de bunuri şi de corpuri.
Preznea îşi luă copilul—un băcat de vr’o şeapte ani—cu sine.
Relaţiile cu Victorina erau din cele mal bune. Vorbea s’o ia de nevastă.
D-na Preznea auzise de relaţia aceasta şi îl intentă acţiune, denunţîudu-1 că trăeşte în concubinaj.
De aci el a trebuit să plece după ce câştigă procesul, lulnd eu sine şi pe d na Mateescu.
Dar spre a înlătura bănuelile, a rugat pe Maria să-l poarte numele în lipsă. Pentru aceasta i se plătea o leafă lunară. Mareş era cel Însărcinat cu plata. El stetea In corespondenţă cu Preznea care se afla In Italia, la Florenţa.
După ce Dobrin ascultă toate acestea, rugă pe Mareş să scrie prietenului săti spre e.-l vesti de dispoziţia testamentară a căpitanului.
II mal rugă să dea tot concursul justiţiei, luci u pe care cu cea mal mare bună voinţă îl acordă.
(Va urma)
f$r	Sn condiţiunl avan-
ii £ VEN&fUlL tagioaseo NOlLiTIPOGRAFIE complectă cu o maşină de format No. 6.
O maşină de tipografie format No. 10, usaiă.
O maşină Boston format 22 a 32 cm.
A se adresa la d. Iosef Schwarz & Co. Bucureşti. Str. Doamnei, 20.

TEIRICH & Ci
BUCUREŞTI
O.—Strada Berzei,—9.
INSTALATIUNI DE *
TELEGRAF GAZ v APĂ
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
Aparate ' «Te
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE
Proecfe.- Biuroă de construcţie. - Export
WATSOM «fe YOUELL
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI
BTTCTJBESCÎ. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) ff Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală-
IventurătoărT
„jyonr PL,rs ui tra
[cm nan fără aparat fie aţâţară j»c patra rotite, mani-1 vetă, coş mărit fi tS tui te
APARATE ELEVATOREl
DE UMPLUT SACÎ
99
VULKAN
99
MASCHINENFABRIKS - ACTIEN-GESELLSCHAFT
FOST
GUTJAHR & MULLER - REINHARD FERNAU & C-nie
BUDAPESTA	V I E N A
C0NSTUCŢIUNI de M0RÎ sistematice şi furnituri de ori-ce Maşini pentru industria Morăriel. 36 Mori instalate în România.
Triori în diferite mărimi
SDRQB1TQĂRE DE STRUGURI
TEASCURI de VIN
MAŞIUE l'NELTF,
1-EXT IU* FER ŞI I.EMX
DEPOSIT de MAŞINI Agricole şi Industriale
DIN FABRICELE
BROWN & MAY LIMITED DEVIZES (England)
LOCOMOBILE de la 4 pînă la 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începînd de la l cal putere. MORI CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzescl. CAZANE pentru ABUR de toate mârimele.
MAŞINE de SECERAT Simple şi cu Legat
DIN FABRICELE
THE MASEEY-HARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini în lucru în ţară.
Preţuri carenţe ne trimit etapă cerere, gratie* şi franco
SITE OSCILATORII patent Gutjahr-Mttl-ler—Soder, fie-eare sită îulocuesee 4—5 cilindre, consumă ’/» cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdruneinâ clădirea. Instalate în moara fraţilor Paxi-nos (Prahova).
MAŞINI de curăţit şi sortat grîul
MAŞINI de curăţit grişurl patent „Hagon-mâcher“.
MAŞINI de curăţit şi sortat grişurl patent „August Schnetzei".
MAŞINI „VICTORIA" patent Higginbottom
MOftI TRANSPORTABILE. PIETRE de moară de la Forte S. Jouarre.
STRUNGURI MAŞINI de centrat MAŞINI de găurit MAŞINI de fresat MAŞINI de tăiai şuruburi FEIîESTRAE circulare şi cu panglică
MAŞINI de foarfecat PRESE hydraulice CIOCANE de aburi MACARALE
MAŞINI de încercat tuburi, arcuri şi orl-ce alte materiale.
MUŞAMALE
Tocătoare, Urluitoare, Grape flexibile, etc., etc.
Cataloage ilanlrate gratie* şi franco.
ROţl HYDRAULICE, TURBINE
MAŞINI DE ABURI PÎNĂ LA 500 CAI PUTERE
CĂMIĂMinĂHii esintem HO TOP
Ueprescntnnt General al CASEI pentru TOATA BOHANiA
VI TOR I UI* ESC II, Inginer
BIUROU TECH NIC
BUCUREŞTI.—Bulevardul Caral, 14 bis. (lingă Ministerul Domenielor).
Cea mal bună APÂ MINERALÂ PURGATIVA
este aceea de la:
MIRE AZU-Iaşi
premiata cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d-niî medici. Efect prompt si sigur.
Dosă micii, gust plăcut.
Cereţi «Iar numai Apa minerala «le BREÂ1U
care se găseşte la toţi vînzâtoril de APE MINERALE din Ţară.
BAIA KEGALl
rulatul Eforie!. - BULEVARDUL EL18ABETA
Se aduce la cunoştinţa Onor. Publlo ol aoest Stabiliment oare are oea mal frumoasă fl confortabili imttalaţiune, situat în centrul Capitalei, deservi băl ou preclurlle urraltoare :
Secţiunea hftlenlei. LUX, Coprinde trei cabine, una batgnolre de poroelau ou trei duse diferite calde ţl reot; alta de aburi (Roşească) şl a treia salon toaletă, lei 3.20. CLASA I, Aburi (Ruseasol) ou diferite duşe oalde şl reci, lei 1.70 ; Balgnoire de poroelan eu duşe, lei 1 80. CLASA II, Aburi (Kuacasol) ou duş», lei 1.— ; llaignolre de tino, lei 1.20 ; Vinerea şl Dumlnloa bala de aburi fără rufe, 00 b.
Secţiune;» «le tiydrotcrnpie. 1) Hammamu, bale Turoo-Romănl împreună ou iluşe diferite oalde şt reol şl masase, lei 2.-; 2) Duşe eu jet, ploae, ploao in cercuri, aooţlane, baaln şl în diferite alte aparate, 80 b ; Piscina în timpul verel, SOb.Ruflrla Şl săpunul sunt ooprlnse în preclurlle Indicate. Abonamente ou reduoere.	Direcţiunea.
AYIS IMPORTANT
Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că ain mutat fabricele mele de:
Umbrele, Corsete şi Cravate
«lin STRADA GAHKOVKNI No. 47
în ST RAR A UAROJL JVo. €61 (etagiul de sus)
FOST DEPOUL D-LUI PRAGER -LA URSU-.
Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface orl-ce cerere a onor. public, rog să bine-voiască a visita Depoul mefl unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor cât şi preţurile foarte convenabile.
Cm distinsă stimă, I. HO SI. VIM I I/. Sucursale : Cale» Victoriei No. 8 şi No. 33 şi Str. Şelari No. 23
91EDKA1HEIT PHOSPHATIC
IN dje UAL
r;

BUCUREŞTI — Tipogra

VINUL DE VIAL este un modificator ternic al organismului în caşurile ebdilitate generală, crescerea Întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slâbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complecteaz-ă nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia YIAI. Lyon, ruo Victor Hugo, 14 ţi tn toate farmaciile.
eraentel» No. 3. — BUCUREŞTI