Ediţia ta, treia NUMĂRUL 10 BANÎ ABOWAMJEIfTEUB tacep la 1 şl 15 ale fle-cărel Inul şi se plătesc tot-d’u-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei Io Judeţe şi gtremălate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > > > 25 » Trei luni . . . 8 » > » 13 , Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZ MARŢI, 17 IUNIE 1897 REDACŢIA No. * - STRADA CLEMENŢEI EPOCA No. 3 NUMĂRXJL^IO BANI ANTlVCnJRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai k Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia » » » III...2.— lei » » » » II .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr vechiă SO bani ADMINISTRAŢIA No. t — STRADA CLEMENŢEI — No. S HTdile inundaţii din tară OBRAZ GROS Colectivistul nu e ca omul, e ca ţiganul, vorba romînuluJ. Voinţa crede că am desarmat. Pentru ce? Pentru că spectacolul desgustător pe care ni’l presinta colectivitatea, cîud Camerile eraQ dechise, ne silea sa întrebuinţăm limbagiul meritat, pe cînd acum, întrebuinţarea de cuvinte injurioase, pe care «Voinţa» o considera ca o lacună, în polemicele noastre, şi BOALA A, S. REGALE Cameliie fiind închise, prostiile şi mai mare însemnătate şi că a în-în amnle mărunte împuţinîndu-se, | fiera un guvern, pe tema notei Mu- Imprumulare ptnă la concurenţa sumei de lei 200,000, In cas clnd fondurile proprii ale comitetului şi donaţiunea M. S. Regelui nu ca o dare înapoi din partea noastră? I Starea Principelui Ferdinand I "nLD.^fnisîru de finance va pregăti pro-Dar nu era nevoie de aşa ceva. I „ cite-va sile sa ins- I iectul de lege ce este a se supune Corpu- Fantele erau nrea rrravp în sine I P^re îngrijiri medicilor curanţi şi I filor legiuitoare pentru cererea unul credit ex- 1 ® ' * *---™------------7. 4 I traordinur, din care să se restitue împrumutul ce se va face de comitetul central de la fondaţiunea «Carol-Elisabeta», să se reîntregească fondul de 200.000 al comitetului, şi în care se va prevede şi o mărire a acestui fond, indicîndu-se căile şi mijloacele pentru acoperirea acestui credit extraordinar. TRIBUNA UTERARA SNOAVE Dacă compari subjectele cari au alimentat campania noastră din urma, cu acele pe cari le tratam cîud Camerile erau deschise, te convingi că cele de mal sus au mult nu mal simţim nevoe de a’I înfiera cu aceeaşi energică indignare de expresii. Colectiviştii au ajuns a crede că cine-va este energic numai cînd se serveşte de expresii înfierătoare, şi că este blînd, ba chiar dă înapoi, de cîte ori ţintueşte în termeni nu mal usturători acte de o gravitate mult mal mare de cît acele pe cari politica zilnică ni le presinta. Aceasta înseamnă a n’avea obraz subţire, înseamnă a fi sensibil numai la injurie şi a fi cu obrazul gros la critici de o mie de ori mal dureroase de cît expresiile aspre. Dacă colectiviştii sunt mulţumiţi de modul cum 110I am dus campania de la închiderea Camerilor încoace, noi suntem de asemenea mulţumiţi. ' cu aut mai Dine, Clacă toată lumea e mulţumită. Dar ia să cercăm a-ne da seama cine are, din noi şi el, dreptate de a fi mulţumiţi. Cercetarea nu se întoarce în favoarea colec liviştilor. In adevăr, de la închide rea Camerilor şi pînă acum aQ avut loc mal multe acte de cea mal mare însemnătate politică. A avut loc faimoasa notă umilitoare a contelui Muraview; s’au aplicat diposiţiile foarte draconice înprotiva Grecilor voluntorl cari voiau să reintre în ţară; s’a publicat prin ziare interviewul lui SLurdza din partea unul gazetar American, etc. Ne oprim la aceste trei. De aceste chestiuni presa conservatoare s’a ocupat pe larg şi a dovedit că : Sturdza, primind nota contelui Muraview, a dovedit o umilinţă şi o incapacitate revoltătoare, făcîn'd ţara de rîs în ochii Europei şi sco-borind-o cu câte-va trepte mal jos de situaţia el reală politică. Tot Sturdza, în chestia Grecilor, stabiliţi la noi, a călcat cele mal elementare regule de drept public şi internaţional,discreditînd în toată lumea pe agenţii noştri consulari şi valoarea actelor acelora. Astă-zl trecem peste tot locul de un popor barbar, care nu respectă nici măcar angajamentele agenţilor săi. In chestia interviewulul din urmă, am dovedit de asemenea că Stur-dza este un incapabil şi un linguşitor, care n’are măcar tactul de a nu se expune a doua zi, la cereri de scuze. Sturdza, cerînd d-lul F011-ton scuze de cele vorbite corespondentului Englez, a umilit încă odată ţara, dovedind cu prisosinţă că de văxuitor de ghete poate fi bun, însă de om de Stat, de loc. Iată — lăsînd alte chestii la o parte—campania care am dus’o cu un rezultat aşa de sdrobitor pentru colectivitate, în cît nici o gazetă de a el n’a îndrăznit măcar a polemiza cu noi. Este drept că tralînd aceste chestii grave, nu Tain numit pe Sturdza nici ciocoi, nici vîndut străinilor, nici mizerabil, aşa cum mal la urmă merita. Este oare aceasta abţinere de la raview, pe tema călcărel regulelor familiei Regale. Ne obişnuisem a vedea în accesele de căldură ale Augustului bolnav aşa numitele fluctuaţiunl de convalescenţă, inerente hoaţei de care a suferit. Frecuenţa ca şi gravitatea lor însă, denotă ceva mai mult de cît de drept public şi internaţional şi 0 fluctuaţiune de convalescenţă. pe aceea aveclnicelor scuze pecari I simptome arată un răii Sturdza este obligat a-le cere repre- permanent, o nouă complicaţie a sentanţilor puterilor străine, este | ţoalei. Deja ultimul buletin medical trăda îngrijirea medicilor asupra mersului boalei, cînd spunea că plămînul sting nu este încă complect degajat. Cel de eri, mai asigurător întru ceva, nu esclude însă orî-ce îngrijire. Iată textul lui : COLECTIVISMUL AURELIANIST mult mal dureros de cît a polemiza zilnic, apropos de ce a zis în Cameră d. Stolojau, sau de ce a făcut Sturdza faţă cu d. Aure-lian. Colectiviştii nu înţeleg aceasta. El sunt mulţumiţi îndată ce nu te ocupi de abuzurile şi de prostiile lor de toate zilele, preferind a fi criticaţi chiar în chestii de o însemnătate mult mal superioară. El bine. Noi credem că colectiviştii au fost mal tare sguduiţl cu ultimele incidente diplomatice, de cit cu toate neroziile comise în cele trei luni de activitate parlamentara. Campania care am dus’o, nu era numai o campanie de politica de partid, la care indeferenţil pot să nu se ralieze. Campania pe tema prestigiului 15 Iunie 1897. ora 9 dimineaţa* Ziua de ieri a fo3t bună. Pe seară A. Sa R. a avut din nou un mic acces de căldură, care a durat scurt timp. Astăzi starea este mai satisfăcătoare. Dr. Buicliu, dr. Cantacuzino, dr. Krem-nitz. Vineri seara, pentru puma dală în cursul convalescenţei A. S. Regale, s’a remarcat un mai puternic acces de căldură. Cînd M. Sa Regina a văsuţ pe ţârei pe tema imprudenţei incali- AugmM \ohiav, a fost iaMă %, itan e a şefului guvernului m ra- I pometelor obrazului. şefului guv< porturile internaţionale, interesează pe toată lumea, căci acestea pun în joc demnitatea şi siguranţa Statului, cari nu pot fi lăsate în mîi-nele unul nebun, sau ale unul incapabil. Iată pentru ce noi suntem mulţumiţi de campania noastră din urmă Punînd mina pe pulsul bolnavului, a constatat o căldură neobicinuită, ceea ce a alarmat nu numai pe Suverană, dar şi pe medicii curanţi. Atunci s’a dat buletinul de Sim-bătâ, care vorbea de «întreruperea stăreî de ameliorare» şi «de Ne-am lămurit : afacerea Wachtel e un gheşeft ordinar săvîrşit de fostul ministru de culte G. Mirzescu, cu bine-voi-torul concurs al fostului ministru de domenii şi prim-ministru P. S. Aurelian. Era foarte necesar să se limpezească chestiunea aceasta. In adevăr, gruparea aurelianistă îşi dădea aerul de a se despărţi în chip fundamentul de ceea-ce se cliiamă «colec tivitate». Proba capacităţel şi seriozităţel politice a acestei grupări se făcuse pe timpul guvernului Aurelian. S’a văzut atunci că oamenii adunaţi în jurul d-lul Aurelian sunt tot atît de sterpi ca şi colectiviştii adunaţi în jurul d-lul Sturdza. Guvern mal incapabil şi mal zăpăcit de cît al d-lul Aurelian, nu s’a văzut. Mal rămlnea de ştiut dacă, deşi tot atît de incapabili, aurelianiştil sunt cel puţin mal cinstiţi de cit colectiviştii. Dacă da, atunci putea fi speranţă de o prefacere în bine a partidului liberal. Dar şi în privinţa aceasta, gruparea aurelianistă a dat faliment. Afacerea Mîrzescu-Wachtel-Aurelian dovedeşle că aurelianiştii nu se deosebesc de colectivişti sub raportul cinstei. De ce nu se înţeleg între dînşil ? De ce nu merg împreună, dacă nimic nu-I deosebeşte? O singură explicare e posibilă: nu Ar putea să spună colectiviştii intensă care a durat pînă pot împărţi gheşefturile aşa în cit să fie Iem în’ patru de ce şutit şi el mulţumiţi ? Aşteptăm. SECATURILE de ia primărie lucnpacilatca aciuai ti administraţii comunale a Capitalei va răinînea proverbială. Aproape de doui ani de xilede cînd găinarii sunt în fruntea acestei administraţii nu s’a tăcut nici o lucrare de edilitate: s’au întrerupt chiar eele începute sub administraţia conservat oare. Se începuseră lucrările pentru deschiderea bulevardului Colţca şi ele aii fost întrerupte. Se făcuseră toate studiile necesare pentru a se servi oraşul cu apă potabilă, nu rămînea de eît ea ele să tie puse în executare şi totuşi pînă azi un s’a tăcut uimic. Si colectiviştii făcuseră 1111 e-noriu scandal Î11 jurul acestei chestii. Iu oposiţie, nu găseau cuvinte pentru a critica activitatea noastră, venind Ia putere aii declarat că, în doui aui de zile* lmcureşteuii vor avea apa dorită. I>ar Incapacitatea acestei administraţii nu s’a manifestat numai în ceea ce priveşte marile lucrări. Peste tot destrăbălarea cea mai completă domneşte, fosilul Ilo-hescu, bursanii şi melisicuil 1111 sunt în stare să conducă nici afacerile zilnice ale primăriei, ex-ceptînd bine înţeles pe acelea cari au vre-un raport cu interesele lor personale sau cu ale par-tisuuilor lor. Ităbdurea are şi dînsa rnargi-nele ei. Cu ori-ce chip trebuemăturată primăria Capitalei de aceste secături. m siua». Sîmbătă A. Sa Regală a avut un al doilea acces de căldură, mai puţin intens însă, şi de scurtă durată. * * * Vigoarea, de care Augustul bol- toţl mulţumiţi; fie-eare tabără vrea să mănînce numai ea. Asia e pricina certei. 0 LAGUNA REGRETABILA _ . ^ In Monitorul Oficial de eri, Duminică, nav a dat probă in cursul boalei, I f aPărut regulamentul pentru prevenţiunea va triumfa şi de aceste noul ac- | cese de căldura, mai ales că starea generală este satisfăcătoare. * * * Medicii cari îngrijesc pe A. S. R. Principele Ferdinand s’au întrunit ieri în consult, de două ori, şi au constatat din noii că convalescenţa îşi urmează cursul său progresiv cu mici incidente, dar cari nu sunt prea îngrijitoare. * * * M. S. Regina, ca de obicein, a fost ieri dimineaţă la Palatul de la Cotroceni. După amiazi atît M. S. Regina cît şi M. S. Regele, însoţiţi de persoanele de serviciu din suita Majestăţilor Lor, aii mers la Cotroceni, unde aii stat peste două ore lingă A. S. R. Principele Ferdinand. -----------—--------------------- PENTRU INUNDAŢI Consiliul de miniştri, cu aprobarea M. S. Regelui, a luat următoarele măsuri pentru a alina suferinţele celor loviţi de inundaţii : I. Ministerul de interne va lua măsurile cele mal urgente pentru întrunirea comitetelor sucursala de judece spre a activa subscrierile publiee de ajutor şi spre a constata nenorocirile causate de ultimele imjndaţiunl şi gradul de scăpătăciuue a victimelor, re-ferindu-le imediat comitetului central al incendiaţilor şi al inundaţilor în a căruia cădere este de a da ajutoarele. II. Comitetul fundaţiunel «Carol-Elisabeta» se va Întruni de urgenţă pentru a delibera asupra cererel comitetului central al incendiaţilor şi inundaţilor de a i se da bani cu www.dacoromanica.ro nile pentru desinfectarea bastimentelor, a călătorilor şi a efectelor lor în porturile maritime şi fluviale. Am găsit în ac.'st regulament şi în instrucţiunile ce-1 însoţesc, o amănunţită enumerare a tuturor măsurilor ce trebuesc luate pentru a ne feri de bolile molipsitoare. Pe paragrafe, pe capitole, şi pe articole se înşiră poveţele medicale ce toţi muritorii trebue să urmeze ca să se ferească de boli ca bubatul, tifos, tuse măgărească, pojar, conjuctivită, răpciugă, dalac, turbare, oftică, lepră, holeră, ciumă şi alte bunătăţi de felul acesta. Este însă o lacună în acest regulament, pe care ne mirăm cum congresul medical din Veneţia, care a alcătuit acest regula-lament, a scăpat-o din vedere. Lacuna este de o importanţă capitală şi ea este referitoare la o boală care mal ales face mari ravagii în ţara noastră, cuvînt pentru care poate congresul de la Veneţia nu a luat-o în considerare. Era însă de datoria d-lul dr. Pelix, directorul serviciului nostru sanitar şi delegat al ţărel la acel congres, să atragă atenţia acestuia. D. dr. Felix nu a făcut-o şi prin aceasta a comis o greşală aşa de gravă, în cît socotim că depărtarea sa din postul de director general al serviciului sanitar ar fi o răsplată prea mică. Bine, domnule doctor, ne spui măsurile ce trebue si luăm contra răpciugcî, turbărel, holerei, ciumei, etc, şi nu ne spui nici un cuvînt ce măsuri trebue să luăm contra colectiviştilor ?! Domnule director, asta nu se iartă. Un episcop erâ foarte supărat, pentru că ’l eşise vestea că nu ştie carte. Află de aceasta şi bucătarul episcopiei, care eră ţigan. — Părinte sfinte, doftor dă plăcinte şi dă gaine fripte, da dă ce eşti mohorît şi doborît ? — EşI afară, ţigane ! — Dacă nu vreQ şi nu vreţi. Mal bine ma duc la Vlădică dă Ia Milrolonie ca să să ’ml ia darul mie, şi, clacă n’oiu avea parte şi m’or găsi fără carte, va peri un ţigănos, d’apol nu un Vladicos. A muncit ţiganul pe Vlădică pînă ce a rămas ca, la examenul ce eră să ’l facă nişte profesori episcopului, să se ducă ţiganul în locul lui, mal ales fiindcă semănâ ţiganul cu Vlădică. Un profesor din membrii examinalorl face cu degetul o notă pe masa, unde se făcea examenul. Ţiganul o desparte în patru părţi. Un alt profesor arată cu cu degetele astfel, ca şi cum l-ar întreba pe ţigan ce ese din roată. Ţiganul ridică mâna în sus şi apoi o coboară repede spre roată, fixând pe profesori. S’a terminat examenul. S’a dus ţiganul, fiind îmbrăcat în vestminte de Vlădică. S’a făcut raport la Mitropolie că episcopul ştie carte. — Cum? — Eu am întrebat, făcând un semn, dacă pămîntul este rotund şi dacă are apă împrejur, şi episcopul a răspuns că rotund este, că are apă împrejur şi are şi prin centru apă. Apoi l-am întrebat, tot prin semne, dacă este adevărat că pămîntul produce multe lucruri ; iar el mi-a răspuns că n’ar produce nimica, dacă n’ar fi ploi de sus. Ajungând ţiganul la Vlădica,îl spuse: — Părinţele, sufleţele, toţi eraQ flămânzi şi’ml cereau să fac o plăcintă cât o roată de car. Eu le spusei, tot prin semne, c’o să fac plăcintă, dar s’o ta- una mie, una lor, una Mitrofonitulul şi una prea sfinţiei tale. Apoi m’a întrebat, tot prin semne, daca o să aibă unt plăcintă, şi eu le-am răspuns, prin semne, că, fara să’I torn unt intr’însa, nici nu m’apuc s’o fac. EI, dac’au văzut aşâ, mi-au dat drumul, şi iată-mă’s ! In vechime, oamenii, când îşi duceau copiii la scoală, le spuneau ca nu cumva să iasă din cuvintul dascălului. Auzi, dragul mamil ? cum zice dascălul să zici şi tu. — Aşa, dragul tatii. Fă cum zice mă-ta. Dascălul zicea: — Zi az. Băiatul: — Zi az. — Mai, da nu aşa! — Mai, da nu aşa ! -- Numai az! — Numai as! — Mă, prostule, mă! — Mă, prostule, mă ! — Zi nurna ce’ţl spun eu! Dascălul necăjit: — Taci! du-te la dracu ! — Taci! du-te la dracu ! Comedii de acestea nu se întimplaQ numai dascălilorpoporulul ordinar; se în-tîmplau şi dascălilor greci de prin casele boereştl. Aceştia începeai! aşa: — Alfa. — Copilul : — Alfa. — Dascălul : — Vita. Copilul întreba: — Care vilă, chirie? (şi arătând pe dascăl) asta ? După greci veniră francejil in casele boereştî, şi guvernantele. — Dite8, oui ou non. — Copilul repela: — Dites, oui ou nou. — 0 que tu ea bâte, mon ami ! — 0 que tu es bâte, mon amie ! Vine înşfirşit «Metoda nouă pedagogică». Dascălii imitează pe cal : — i... i... i... BăeţiI şi fetele : — i... i... i... Apoi dascălii imitează pe vaci, răgind ca vacile, pe câni, etc. etc. Se ’n-cepe silabisirea. Dascălul : * jjjjj- BăeţiI şi fetele fac un jljiit lung. — a — a — rrrrrr... Copiii fac un Irîit şi mal lung, tremurând, conform metodei, vîrful limbel pe cerul gurii puţin deschisă. — a — a — ttttt... Copiii, urmând aceeaşi metodă, lovesc prin descleştare limba de cerul gurii. — i — i — ccccc... Copiii expiră un sunet din rădăcina limbel, Insă fără vocală. Şi ’n sfârşit toţi isbucnesc cu triumf, împreună cu d. profesor sat! doamna profesoară : — Jaratic! Tot aşa pentru toate vorbele... El şi ? Lucrul merge? E. Balcan. IUFOBMAŢn Boala A.S. Regale D’aceea ori cînd îl pomeneşti de vre o cestiune privitoare la primărie, el răspunde invariabil că s’a făcut râd sub fosta administraţie comunala. Acesta e argumentul în dosul căruia d. ltobescu îşi ascunde incapacitatea. Cît pentru fosta administraţie, care preocupa mult mal mult pe acest incapabil de cît propriele sale îndatoriri, îl somăm să publice re-sultatul comisiunel de anchetă, despre care pomeneşte Voinţa Naţională de Sîmbătâ. De un an şi 9 luni, a început a se lucra la acea anchetă. S’aQ cheltuit peste 10.000 lei. Lucrările sunt terminate de 3 luni şi ne mirăm că pînă azi nu s’a publicat raportul comisiunel. Cînd o administraţie nu s’a distins prin nimic alt de cît prin ancheta făcută predecesorilor el, e firesc ca măcar să nu lase în întuneric aceasta podoabă a el. Putem da detalii precize asupra călătoriei d-lul N. Ganea, primarul de Iaşi, în capitală. _ . D. Ganea a încercat să obţină de la ministrul de interne aprobarea pentru contractul ce comuna Iaşi a încheiat cu hidrologul Lindley pentru aducerea apel. Dificultăţile ce d-sa a întîmpinat din partea d-lal Ferechide provin din faptul că ambii prefecţi de Iaşi se opun la încheierea contractului. _ Chiar ameninţarea că ’şi va da demisia, nu a putut decide pe d. Ferekide, faţă cu opunerea d-lor Penescu şi Gheorghian. Ministrul de interne a declarat d-luî Ganea că se poate găsi şi o altă so luţie pentru alimentarea laşului de cît acea a aducerel în oraş a apei infecte de Prut. Primarul de Iaşi, care venise în Capitală cu multe speranţe şi cu iluzia că va face marţi pe cei doi prefecţi, antagoniştiî săi în această afacere, a lost nevoit să se reîntoarcă fără nici un răspuns. categoric despre întreruperea în mersul ameliorator al boalei Principelui Ferdi-nand, au produs pretutindeni o penibilă impresiune. Buletinele de ieri şi alaltăerî au fost urmărite de public cu o vădită îngrijire. Din multe părţi aii venit telegrame ce-rină amănunte asupra mersului boalei. La Palatul din capitală şi la cel din Cotroceni, aii reînceput înscrierile în masă. * * * Ieri la opt ore dimineaţa, d. Dimitrie Sturdza a venit la Cotroceni unde a aşteptat consultul medicilor care s’a ţinut la 9 ore. După acest consult medicii aii semnat buletinul pe care-l publicăm în pagina întîia şi din care se vede că, fără a fi gravă, starea A. S. Regale dă loc la se] rioase îngrijiri. * * * Unul din medicii curanţi ai A. S. Regale a rămas pentru astă noapte la Cotroceni. La 9 ore dimineaţa cei trei medici vor ţine un noii consult şi vor semna un buletin pe care-l vom publica la ediţia IlI-a, cînd vom da noui amănunte precise cu privire la starea Augustului bolnav. D. C. F. Robescu îşi închipue că n’are altă îndatorire de primar de cît d’aşl încasa leafa. Fiind-că am cutezat să-l întrebăm ce cugetă cu privire la cestiunea apel, el s’a făcut foc pe noi. Auzi îndrăzneală din parte-ne să punem primarului o aşa indiscretă întrebare. M. S. Regele, însoţit de d. colonel Pri-boianu, adjutant de serviciu, a fost erl de dimineaţă la capela catolică din str. Călăraşilor,* unde a ascultat leturghia. Monsegniorele Hornstein a oficiat. Monitorul de erl publică regulamentul pentru prevenţiunea boalelor molipsitoare şi instrucţiunile pentru desinfec-tarea bastimentelor, a călătorilor şi a efectelor în porturile maritime şi fluviale. D. Vasile Lascar a avut silele trecute o lungă convorbire cu d. Dim. Sturdza, asupra relaţiunilor celor două grupări colectiviste. Convorbirea care a durat peste două ceasuri a fost foarte animată. Am anunţat deja că de această idee eraă şi predecesorii actualului ministru al justiţiei. Rămîne insă să se ştie ce părere are şi d. Ferechide, ministrul de interne sub a cărui administraţie sunt astâ-zl penitenciarele. Colectiviştii din Brăila aiî făcut ce aQ făcut şi aă obţinut suspendarea pe o lună a medicuiul primar, d. dr. Ior-gandopol. Comuna a rămas cu doul medici pentru o poporaţiune de peste 50,000 oameni, tocmai într’o vreme cînd rugeola şi alte boale bîntue oraşul. Direcţiunea generală a serviciului sanitar ar trebui să se ferească de cursele ce-I întind intriganţii colectivişti. Vre-o zece comercianţi de vite, din capitală, cari au fost la bîlciul din Alexandria, ni se plîng că, la plecare, au fost victimele unui abuz săvîrşit de veterinarul Ion Popp şi un comisar Petrache. De şi aveau hîrtil în regulă pentru vite, n’au fost lăsaţi să plece pînă nu şi-au scos nişte certificate pentru cari au plăait de la io pînă la 20 de lei. Ast-fel d-lor Voicu Mihăilescu din str. Gura-Oborulul 24 şi I. Bărbulescu din calea Moşilor, li s’a luat 10 lei; d-lor Gr. Nicolae, Manea Gheorghe şi altora li s’a luat cîte 20 lei. Cerem ministrului de interne să facă cercetare şi să pedepsească funcţionarii abusivl. Contra alcoolismului Al şaselea congres internaţional în contra abuzului cu băuturi alcoolice se va ţine în anul acesta, în zilele de 30 August—3 Septembrie, s. n., în Bruxelles. Congresul acesta e pus sub înaltul patronagiu al A. S. R. Contele de Llandra, fratele regelui Belgilor, şi sub preşedentia de onoare a d-lul Jules Le Jeune, ministru de Stat, fost ministru al justiţiei, senator. Cotizaţia membrilor congresului e de cinci lei, cu dreptul de a primi un raport al congresului, precum şi alte lucrări ce s’ar publica mal înainte de deschiderea sa. In acelaşi timp, membrii acestui congres vor beneficia de reducerile ce-I obicinuit a se face în asemene împrejurări, de către direcţiunile căilor ferate. Doritorii de a participa la acest congres, se pot adresa pentru ori care alte lămuriri, la d. A. C. Cuza, secretarul I.igel în contra alcoolismului, laşi, strada Codrescu. REGINA VICTORIA Şl REGICIZII Cele mal urnit* atentate. - Primul atentat• — Ce a făcut gu-vernnl englez ?—Reînceperea seriei.—22 an! de linişte.— Bllndeţe in loc de asprlme.-Stngele rece al Reginei. numeroase atentate nu a îndemnat pe vre-un guvern englez de a face paradă de dinasticism, punînd Marea Britanie sub un regim excepţional, ori violînd ga-ranţile de habeas corpus. Frecuenţa şi, în anumite momente, ne-liniştitoarea repetiţiune a acestor atentate aii fost—din potrivă—pentru legislaţiunea engleză, ocazia de o arăta o vădită încli-naţiune spre blîndeţă. Şi faptul acesta nu se mai întîlneşte nici într’o altă legisla-ţiune europeană. Aflăm cu părere de răO că d. Ion Ciuflea, fost deputat, senator, secretar general la ministerul de interne, să află bolnav la moşia sa Ghimpaţi, din Dîmboviţa. Boala sa inspiră îngrijiri destul de serioase atit familiei sale cît şi numeroşilor săi amici. D. colonel Ciuflea a plecat a-seară să vadă pe fratele săQ. D. Stătescu, procurorul general al Curţel de apel din Bucureşti, stărueşte pe lingă d. Djuvara, ministrul justiţiei, ca direcţiunea pentenciarelor, să treacă de la ministerul de interne la cel de justiţie. Inundaţiile din Suceava De trei zile plouă neîncetat; în noaptea trecută a fost un adevărat potop; întregul oraş era în picioare de frica unei catastrofe, toate pivniţele sunt pline de apă, din care causă mai multe case din mahalaua Sucevei s’aii scufundat. Podul cel mare de pe Moldova de la Mălini, care pune în comunicaţie plasa Muntelui cu restul judeţului, a fost rupt de ape, cel de la Dumbrăviţa a avut ier noapte aceiaşi soartă; toate podurile de pe Bistriţa, Şiret, Raşca, Şomuz nu mai există. Terasamentele căilor ferate Dolhasca-Fălticeni, Dolhasca-Iţcani şi Dolhasca-Les-pezi-Paşcani sunt rupte în mai multe părţi trerurile în aceste părţi nu mai circulă. Şiretul a ajuns în gara Paşvani. 'Oa• menii bătrînî asigură că nu ’şi reamintesc ca vre o dată pîraele Şiretul şi Şo-muzul să fi fost unite, Bistriţa şi Moldova să fi venit aşa mari. Inundaţiunile au produs pagube colosale. Intre Cornul-Luncei şi Tupilaţi toată valea Moldovei e sub apă. D-nii Gli. Ghi ţescu, Principesa Sutzo, Moscovici, Rodu de Deal, Steinlield, Juster, etc. proprietari şi arendaşi ai mai multor moşii, au suferit pagube care se urcă la peste un milion jumătate. In acest timp d-nii Softa, prefect şi Gh Radu primarul Fălticenilor, stau la moşiile lor, unde se ocupă cu strîngerea recoltei, abandonînd totul pe mîinile directorului prefecturei care maltratează lumea pentru a scăpa de ei. €. Suceveanu. * * * Cele mal multe atentate Printre multele fapte cari se povestesc despre lunga domnie a reginei Victoria, unul foarte curios şi, fiind dat momentul, foarte instructiv, merită să fie reamintit: între Suveranii Europei, Suverana Angliei este cea care a avut să sufere mai multe atentate. Nici un cap încoronat, în acest secol, nu a fost obiectul atîtor atentate ca regina Victoria. Primul atentat împărăteasa Indiilor şi regina Marei Britaniei a avut să sufere prima probă, am putea spune, a focului, la 10 Iunie 1840. Eduard Oxford, un băiat de 17 ani, a tras asupra ei două focuri de pistol pe cînd regina ieşise, cu soţul el, la preumblare, în trăsură. Din fericire nu a fost atinsă. Oxford, examinat de doctori, a fost găsit nebun şi internat. După doui ani, la 30 Maiu 1842, John Francis, în acelaşi loc în care Oxford atentase la viaţa reginei, reîncepu proba tot cu pistolul. Prins şi condamnat la moarte, Francis a fost graţiat după intervenţia personală a Suveranei. Exemplul crimei este însă atît de sugestiv, că o si după aceea, un alt tînăr, un oare-care Bean, a încercat să asasineze pe regină. Ce a făcut guvernul englez ? Aceste trei atentate, în decurs de doul ani, ar fi fost motive puternice pentru a inaugura un regim sever şi reacţionar în Anglia. Totuşi, sir Robert Peel, primul ministru, aboleşte pedeapsa cu moarte pentru crima de regicid şi ’i substitue pedeapsa maximă de 7 ani deportaţiune. sau de trei ani tnchisoare cu adausul unei fusti-gaţiunl înir’o piaţă publică şi în modul determinat de judecători. Graţie acestei legi, Bean se văzu condamnat la 18 luni închisoare. Reînceperea seriei Seria atentatelor reîncepe în 1849 cu un Irlandez. Glontele îndreptat în contra reginei Victoria loveşte pe un soldat din escortă, fără să’i facă însă o rană periculoasă. Atentatorul e condamnat la 7 ani de deportaţiune. Exact la un an după acest atentat, în 19 Maiu 1850, Robert Pate, un fost locotenent de hneorî, atentează la viaţa Suveranei, încercînd să o loveaseă cu un baston gros în cap. Surprins asupra faptului şi împiedecat, Pate este condamnat la 7 ani de deportaţiune. Fiind dată însă condiţia sa socială, judecătorii nu’i aplică pedeapsa fus-tigaţiunei. 99 ani tle linişte Timp de 22 ani după aceasta, regina Victoria este lăsată liniştită. La 29 Februarie 1872, un tînăr irlandez, anume Artur O’Connor, trase asupra ei un foc de revolver, fără să o atingă, şi fu condamnat la 12 luni de închisoare. Zece ani mai pe urmă, în 1882 Martie 2, Rodrig Maclean reînoieşte, tot cu acelaşi succes din fericire, încercarea. In loc de a fi- trimis la închisoare, Maclean e închis într’o casă de nebuni, în urma avizului unul consiliu medical. Rlinileţă in loc tle asprime De la această dată atentatele încetează. Regina Victoria domneşte liniştită asupra credincioşilor săi supuşi. Totuşi pentru 60 ani de domnie, lista este în destul de lungă. Porporţia ede un atentat, la fie-care 10 ani şi de fie-care dată, viaţa Suveranei, a căruia lungă domnie o serbătoresc astăzi Englezii, a fost realminte în pericol. Cu toate acestea, nici-unul din aceste Englezii, cu practica lucrurilor, aii ajuns să reducă la justa lor valoare atentatele,— evenimente cari, în alte ţări, provoacă o adevărată răscoală, în întreaga organizaţiune a Statului. Atentatele sunt pentru alte guverne semnul neîndoios al unei iminente revoluţii sociale. Pentru guvernul englez ele nu au fost însă de cît incidente trecătoare, dar inevitabile, provenite din condiţiunile su-veranităţei la finea secolului al XlX-lea. Nici un progres fără răul său: drumurile de fier au catastrofele lor, electricitatea inconvenientele sale. De asemenea şi libertatea, cel mai mare dintre progresele politice ale veacului, a avut şi are pericolele şi desavantagiile sale. Siiigele rece al Reginei Regina Victoria a arătat, în toate aceste ocazii, un bun simţ şi un sînge rece puţin comun. Ea poate fi citată ca exemplu multora dintre Suveranii şi oamenii de Stat ai Europei. Eoovat *** D. general Carcaletzeanu, comandau-dantul diviziunel din Craiova, se află de erl în Capitală, venit în interes de servicii!. *** La clasa de piano a d-nel Saegiu, aă trecut cu mare succes examenul d-rele Emilia Traudafirescu (anul al 6-lea) şi Ma-ria Trandafirescu (anul al 5-lea). ItREERĂTORÎ CD RAMELE DE FER de la C. F. K. ( iiksic Secerălor „COLUMBIA” din Fabrica 0SB0RNE H. S. GREIF Bucuresci, Str. Smîrdan, 2 (via-4-vis de Ooiaro) D1VER SE DINCAP1TALA Apă ou viu.—întreaga populaţiune a Capitalei a suferit de lipsa complecta de apă în care a fost oraşul cele două din urmă zile ; cine însă afl avut adevărate neajunsuri şi chiar pagube din această cauză, aQ fost diferitele fabrice şi stabilimente din oraş, dintre cari cele mal multe ş’aQ întrerupt chiar lucrările din cauza lipsei de apă. ASl-Idl, Dine cuuonoula fubi iv& do alimentare, Staicovicî, a trebuit să întrerupă fabricaţiunea, în chiar toiul el, din cauza lipsei de apă la motorul fabrieel. Penlru a evita însă pagube însemnate din această cauză, administratorul fabrieel a trimes pe dată căruţe eu vase mari şi cu mal mulţi oameni din serviciu cari să aducă apă de ia Herestrău. ... Unul dintre aceştia, Alecu Miloş, plictisit se vede de potopul care s’a năpustit asupra ţărel şi găsiudu-se tocmai la Herestrăii, unde de o-biceiu năpăstuiţii îşi îneacă necazurile în vin, profltind de gentiienţa unuia din camarazii săi care H încărca şi vasul săQ cu apă, s’a abătut puţin la etreiumar. Nimeni nu ştie cit a băut Mi oş, un lucru este însă bine stabilit : etnd vasul iul cu apă era gata de plecare, gala era şi el. Cu apa in căruţă şi cu vinul In cap, Miloş în loc să ajungă a-casă, a Snemerit intr’o curte străijă, iu strada Dreaptă, unde a intrat în goană cea mare a cailor prin uluci, după ce mal îatîitl a dărimat porţile şi era cît p’aci să strivească pe uu trecător. Bietul Miloş era în aşa hal, în cît nimeni, afară de comisarul de poliţie, nu se putea înţe lege cu dînsul; acestuia chiar i-afi trebuit argumente convingătoare, pe cari le a administrat o zi şi mal bine pe spinarea nefericitului MUoş, rare de sigur nu va iuta nici odată potopul, lipsa de apă din Capitală şi abudenţade vin de la Herestrăii. Pungaş «le buzunare.—Erî, agenţii poliţiei de siguranţă aQ prins in biserica catolică din str. Fintlneî, pe un pungaş de buzunare, Nicu Trandafirescu, tocmai în momentul cînd furase o pungă din buzunarul unei doamne. Pentru a nu fi observat de nimeni, Tranda- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 04 PENTRU MOŞTENIRE CAPITOLUL VIII Pe cînd Gabriel Floreanu povestea lui Dobrin împrejurările în care cunoscuse el pe Victoria, să vedem ce se petrecea într'o casă din strada Zorilor. Iutr’o curte mare, plină de arbori şi pre-serată cu nisip, o damă blondă, înaltă, îmbrăcată într’uu frumos capot deschis, stetea pe o bancă. împrejurul el doul copilaşi, un băiat şi o fetiţă de 4—6 ani, se îuvîrteail veseli şi gălăgioşi. Băeţaşul, numit Titi, povestea cu multă bogăţie de amănunte, cele ce văzuse la un teatru de păpuşi. _ Fetiţa, de asemenea, nu se lăsa mal pe jos. Iar muma îl privea cu ochii plini de dragoste şi de bucurie. In acelaş timp servitoarea Catriua, veni în fuga mare, spunlnd: — Cuconiţă ! Cuconiţă ! A sosit cine-va !... Si apoi rîzlnd. — Ghici cine? — Cine-va? zise d-na Milescu, căci aşa se numea frumoasa damă blondă. Dar efl n’aştept pe uimeul! — Ştiâ efi ce este! spune Titi. Ştifi eti ce este. Trebue să fie vr’o jucărie frumoasă !... Unde este. — In salon!... Şi îl aduce chiar papa ! zise Teofil Zorescu, care apăru de după nişte arbori. , Atunci se auzi o îndoită esclamaţie de bucurie. D na Milescu şi cu fiul săfi se aruncară in braţele lui Teofil, care ÎI strînse cu căldură, pe amîndoul, la sin. Cel cari cunoşteau pe Teofil Zorescu şi se miraţi văzîndu-1 atît de rezervat faţă cu femeile, cînd el făcea idealul de ginere, al multor soacre şi idealul de bărbat al şi mal multor fete, dacă ar fi văzut scena petrecută în grădina casei din strada Zorilor, ar fi deslegat enigma. Din modul cum el privea pe tîuăra femee, se putea simţi imensa dragoste pe care îi cuprindea sufletul. _ Cîte-va minute întrebările mamei şi ale copilului îl năpădiră, aşa în cît nu putu să spuie nici o vorbă. Mal ales gura băiatului Înăbuşă orl-ce înţeles. . .. Cu deosebire, întrebările asupra jucăriilor nu mal sfîrşail. Linişte se făcu puţină atunci cînd Titi dete fuga să’şl ia jucăriile din salon. — Al vrut să mă surprinzi Teofil, nu-I aşa ? Întrebă tluăra blondă. Dar n’al isbutit. > De Simbătă nu m’al mi-aî scris nimic si d’aia te aşteptam dintr’un moment într’altul, — Auzi ! Să nu-mi scrii trei zile ! Trei zile!... — Dar când ţi oifl spune că de Simbătă dimineaţă sunt in Bucureşti... Ce al să zicll — De Simbătă dimineaţă 1 Şi nici n’al venit măcar să’ţl săruţi copilul ? 1 Ce este ? Ce s’a întîmplat ? Căci trebuie să se fi întîmplat ceva extraordinar ! — Da, aşa este! Am avut ceva de făcut. Ceva foarte... grefl I Priveşte pe amicul meii Floreanu. A trebuit să îngrijesc de o altă persoană, pe care ţi-o voia recomanda în curînd. Dar de-o-cam-dată să ne ocupăm de alt ceva. Nu aşa că o să mă opreşti la masă I — Se ’nţelege, dar o să c’am posteşti. Să te înveţi minte ca să nu mal cauţi altă dată să surprinzi lumea.. Să lăsăm pe d-na Milescu duetndu se să dea ordine CatriuiI ca să pregătească ceva de masă, şi să spunem cum, cînd şi în ce împrejurări s’a cunoscut perechea asta fericită. Cu cîţl-va ani înainte, d-ua Milescu, profesoară de desemn, trecea prin piaţa teatrului din strada Clmpineanu în strada Regală. Era Duminică şi o mare îmbulzeală de oameni şi de trăsuri. Cîud d-na Milescu ajunsese aproape de colţul Continentalului, mal avînd doul paşi de făcut piuă la trotuar, un cal de la o trăsură făcîndu-şl viat se repezi asupra trecătoarei. De sigur era să fie călcată, dacă Teofil Zorescu care tocmai stetea în colţ, nu sărea să apuce calul de băţ. D-na Milescu scăpă de primejdie, uu însă şi Zorescu. El nu avu destulă putere ca să se sus-ţie la avintul calului. Căzu şi dacă un sergent nu sărea lntr’- ajutor, roata trăsurii lî trecea peste mijloc. Zorescu fu ridicat pe mlinl, leşinat. Apoi dus la farmacie. D-na Milescu, înfricoşată de nenorocirea întîmplată din cauza el, urma pe Zorescu care era greii rănit. La Farmacie fu trezit din leşin. Apoi urcat iutr’o trăsură, porni la Hotel de France, unde era găzduit. Doctorul chemat, declară că nu sunt de cît vr’o cîte-va coutusiuul uşoare. Va trebui deci să stea în pat vr’o trei zile. Nu va părăsi însă casa, de cît după două săpt&mlnl. Iu toată vremea aceasta, d-na Milescu continua să vină să vază pe bolnav. După ce se făcu bine, Zorescu se duse acasă la d-na Milescu spre a-I mulţumi de afecţiunea pe care i-a arătat-o în timpul convalescenţei. Visita se repetă şi In săp-tămlna următoare. începu să-şl facă obiceifl să vie in fiecare săptămînă, apoi de două ori pe săp-timtnă. D-na Milescu primea visitele acestea cu multă plăcere. In inimile celor doul tineri răsărise dragostea cea mal caldă. El şi-o mărturisiră. Dar D-na Milescu mal mărturisi ceva, cu inima strînsă de durere. Ea nu era văduvă. O greşeală ireparabilă făcuse îu frageda el tinereţe. Din causa acestei greşeli pe care o regreta atît de mult acum, ea trăea atît de retrasă. Mărturisirea aceasta doborî pe Teofil. Plecă hotărit să nu mal vie. Dragostea însă fu mal puternică. Ea 11 readuse. Iar d na Milescu nu putu să-I înehiză uşa. El uită, nu se mal gîudi la ce «a fost» şi o iubi cu o patimă nebună. In aceeaşi dragoste afl.dus-o pînă în ziua, cînd văzură pe Teofil îa grădina din strada Zorilor. Catrina, servitoarea pe care o aveaQ numai de doul ani, cunoştea pe Teofil numai sub numele de d-nu Milescu. Ea aşa-I zisese dintru început şi aşa a continuat să-I zică merett. (Va urma) CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCURESCI No. S Strada Lipscani Na. I Cumpără şi vinde efecte publice şi faco ori-# schimb de monezi. Cursul pe ziua de 16 Iunie 1897 1 Cump.| Vilii! 4 •/, Rentă Amortizabilă. . . 891 ă*/c » Amortizabilă. . . 100 — 100 *:« *•/« Obligat de Stat ţCov. R.) . » Municipale din 1883 101 98 102| 99 > > > 1890 97 — 98 i*l. Scrisuri Funciar Rurale . 94 '/• 94 1*1* » » Urbane . 90 V» 90 •/« w. » * » Iaşi . Acţiuni Banca Naţională. 86 86 1850 — 1800 » » Agricolă . 205 — 210 — » Dacia Rominia asig. 420 — 425 — > S-tea Naţionala azig 465 — 470 S-tatea de Construcţiunl , Florini valoare Austriacă. 155 — 160 - * 1) 2 it Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hirtie . . 2 65 2 70 www.dacoromanica.ro EPOCA MITULE DIN URI A se citi tu pagina IV corespondenţele din : Ploeatt, f araoni, M»lleşlh şl Pucioasa. 1 firescu opera înlr’un sistem cu totul uou in a-reastă meserie. Pungaşul avea buzunarele de la haină rupte şi opera buzunarele victimelor sale avind aerul că stă cu mînu în buzuuu-iuI săfi. Nici acest sistem nu a reuşit lui Trandafi-rescu, căci poliţia l’a prins cu punga altuia în mînă şi l’a trimes la arest. BRĂŢARA înecata Ia pescuit.—Copila Ioana Glieor-gho Vasile, în virată numai de 10 ani, din comuna Drăgăşanî, Suceava, ducîndu-se Simbătâ, cu maî multe alte fete din sat să prindă peşte în părîul Moldova, alunecînd după mal în partea adincă a rîuluT, a fost luată de curent si înecată. Cadavrul copilei a fost prins pe apă de către un alt locuitor din aceeaşi comună, Grigora Niţă, care pescuia In rîtt ceva mal la vale. Parchetul, in urma cercetărilor făcute, a autorizat inmormînlarea cadavrului. Jefuire.—O tîlh’irie s’aîntîmplat erl noapte in comuna Gura-Sărăţel din judeţul BuziO. 0 bandă de 20 de tilliarl aii jefuit şi bătut pe d. G. Mibăescu din acea comună, furind bani şi obiecte. Banda a reuşit să scape îndată ce s’a dat alarma. Autorităţile însă sunt pe urma furilor. DIN STREINA TA TE Pu asasinat îngrozitor.—O crimă din cele mal îngrozitoare, din cele mal oribile s’a săvîrşit zilele trecute în Borgo, Franţa. Şeful de gară a fost găsit asasinat in camei a sa şi cadavrul săfi purta peste 50 de lovituri adinei de cuţit. Din cercetările făcute de către autoriţl, rezultă că asasinul a fost ascuns de mal înainte în camera victimei şi că a profita de somnul acestuia pentru a săvîrşi oribila crimă. Pe cînd d. Quilichini, ast fel se numeşte victima, dor-mia în camera sa de serviciu, asasinul a eşit din locul unde se ascunsese maî din vreme şi i-a dat o puternică lovitură de cuţit în timplă. Deşteptat de odată, şeful gărel a reuşit să sară repede din pat şi sl pună mina pe o puşcă ce avea atîrnată în perete, dar în acest timp asasinul l’a măcelărit, dîndu I încă vre-o 15 alte lovituri cu cuţitul. Se constată de asemenea că o lupi ă corp la corp a avut loc intre asasin şi victimă, din faptul că pe unghiile acestuia s’afi găsit bucăţi mici de carne omenească, dar de sigur că nenorocitul slăbind din ce in ce din cauza sîngelul ce pierdea în abundenţă din rănile adinei pe cari asasinul i le făcuse, Quiliebiiui după cll-va timp de luptă căzu în nesimţire pe scindări. In acest moment, asasinul s’a repezit asupră-I şi îl dele încă 37 de lovituri de cuţit. Cadavrul lui a fost găsit în cea mal îngrozitoare stare ; capul era aproape separat de restul corpului. înainte de a părăsi teatrul acestei crime, asasinul a furat un ceasornic, un revolver şi o monedă de 20 le a victimei, dar magistraţii cari fac instru ţiunea, cred, ră asasinul a comis furtul numai pentru a deroba căutările si urmărirea, puii unt ast-tet poliţia pa uu drum greşit. Bănuelile magistraţilor instructori sunt că aceasta ar fi o crimă de răzbunare, comisă de un singur individ. Instrucţiunea urmează; pîuă acum nu s’a făcut nici o arestare. Uragan In Sardinia.—Ni se teieg afiază că un puternic uragan a fost în insula Sardinia, acum două zile. Ploaia torenţială care a căzut in cele mat multe părţf aîe insulei, precum şi grindina ce o însoţea, afi distrus toate semănăturile, făcînd pagube imense. ULTIME INFORMATIUNf Boala Principelui Ferdinand Toată ziua de erl, ca şi noaptea, au fost bune. A. S. Regală a fost într’o dispoziţie de spirit escelentă. Augustul bolnav a fost vesel şi a cerut să ’şi vadă copiii, ceea ce i s’a admis. Iată buletinul care a fost dat azi dimineaţă la 9 ore : Ziua de erl a trecut fără căldură. Noaptea a fost foarte bună. Somnul a-dînc şi liniştit. Starea A. S. Regale este cît se poate de satisfăcătoare. Dr. Buicliu, dr. Cantacuzino şi dr. Kremnitz. * * * M. S. Regina, însoţită de doamna Ma-vroglieni, a mers astă-zî de dimineaţă la orele 9 şi jumătate la Palatul de la Co-trocenl, unde a văzut pe A. S. Principele Ferdinand. Suverana s’a întors la Palatul Regal la orele 11 şi jumătate. * * * De asemenea d. Dini. Sturdza,•'primul ministru, a fost astă zi de dimineaţă la Palatul de la CotrocenI, unde a asistat la^con-sultaţiunea medicilor cari îngrijesc pe A. S. Principele Ferdinand. In urma consultaţiunel, primul ministru a fost Ia Palatul Regal, unde a fost primit de M. S. Regele. * ♦ * Maî mulţi cetăţeni din Clmpu-Lung şiRu-căr aii adresat M. Sale Regelui următoarea scrisoare eu privire la noua fazăaboa-lel A. Sale Regale : Majestale, Ultimele veşti ce ne-au sosit despre starea A. S. R. Principele Ferdinand, ne spun că A S. R. e bolnav de «Malaria»; boală care dacă în adevăr ar fi existînd, se datoreşte de sigur numai aerului nesănătos, încărcat de miazmelece se exală din bălţile şi mlăştinele din împrejurimile Cotrocenilor. Fără îndoială, noua boală a A. S. R. nu-l de cît o continuare a frigurilor, cari l-au încercat mal ’nainte, şi care va avea consecinţele cele mal triste dacă M. Voastră, împreună cu d-nil medici curanţi, nu veţi dispune mutarea bolnavului într’o localitate cu aer curat şi sănătos. Din parte-ne, ca buni patrioţi, ne permitem a aduce la cunoştinţa M. Voastre, că localitatea cea mat proprie şi mal favorabilă pentru însănătoşirea A. S. Regale, ar fi sau Cîmpu-Lung sau Rucărul, unde atîţia suferinzi şi-aii găsit vindecarea. A m ne îndoim că părerea noastră va fi admisă şi că A. S. Regală îşi va redo-bîndi sănătatea atît de scumpă, Ţării şi Dinastiei, într una din localităţile ce am indicat. (Urmează semnăturile). D. doctor Felix, directorul serviciului sanitar superior, a intervenit pe lingă primăriile oraşelor Brăila şi Galaţi pentru a se înfiinţa în ambele oraşe mici laboratoril bactereologice, unde să se examineze apa care să bea în oraş. Pînă atunci, pentru a se evita epidemiile in oraş, d. dr. Felix a recomandat ca în ambele oraşe să se facă filtrarea apelor, cari provin deadreptul din Dunăre, prin nisip. D. V. Burlă, inspector şcolar secundar, a demisionat. D. llaret, care de Ia venirea sa la putei e pusese la index pe această creatură a d-lul G. Mârz.escu, s’a grăbit să ’1 primească demisiunea pe ziua de 5 Iulie viitor. In locul d-lul I. Tanoviceanu, profesor universitar, membru în comitetul teatral din Iaşi, care a demisionat, a fost numit d. E. Caudela, directorul conservatorului. De asemenea a demisionat din acelaşi comitet şi d. Petru Flntînariu, inspector al învăţămîntulul primar. Se vorbeşte de numirea, în locul d-sale, a d-lul At. Gheorghiu, avocat. In urma unor repetate plingerl venite la parchelul general din Iaşi contra procurorului de Bacău, d. P. Sadoveanu, procuror de Curte, a fost delegat să ancheteze faptele. D-sa se află în localitate. I. P. S. Sa Mitropolitul Primat tosif Gheorghian a plecat erl după amiazt la orele 5.50 la Kisingen, însoţit de d. Gheorghian, prefectul judeţului Iaşi, fratele Înaltului prelat. înainte de a pleca I. P. S. Sa a fost primit în audienţă de M. Sa Regele. Ştirile cari ne vin de la Focşani sunt înfiorătoare. Flagelul care băntue acest oraş este mal îngrozitor de cit se arată prin buletinele oficiale. Oamenii cari aii fugit din Focşani ca de ciumă, ne spun că măsurile dictate de serviciul sanitar superior nu se execută. N’ar fi mal bine ca d. dr. Felix să meargă şi să asiste în persoană la executarea măsurilor ce zice că a hiat, căci de sigur Focşanii sunt mult maî aproape de cît oraşele pe unde a fost luni întregi pe la Congrese. Epidemia a început să se întindă şi în satele din apropierea oraşului. Nu crede d. dr. Felix că ar trebui organisat în Focşani un serviciu medical excepţional prin concentrare de mijloace auxiliare, prin înmulţirea personalului, care să lucreze după un program ad-hoc ? Azi s’a deschis a doua sesiune a Cur-ţel cu juraţi de Ilfov. Curtea este astfel compusă: d. Tr. Giuvara preşedinte; d-nil Vlasto şi Schina judecători. Ministerul public reprezentat prin d. procuror M. Cantacuzino. Situaţia agricolă Ştirile ce sosesc astă-zl din Romînia de dincoace de Milcov, în privinţa stărel recoltelor, sunt tot atît de îmbucurătoare ca şi cele din Moldova de sus. Rapiţa, care a suferit mal mult din cauza ploilor, prin multe părţi a fost treerată; ea este c’am umedă, dar uscată la soare va putea fi scoasă în curînd în vînzare. Orzul atît de toamnă cît şi de primăvară ca şi ovăzul sunt frumoase şi promit o recoltă abundentă. Acelaşi lucru, fără nici o deosebire, se poate zice şi despre grîfl. Căzut, in multe părţi din cauza ploilor, care a îngreuiat spicul şi l’a făcut să ie aplece,se ridică îndată ce soarele se arată. A fost destul ca două zile să fie timp frumos, pentru ca grîul căzut să înceapă a se ridica. Porumbul, în mal toate părţile s’a putut, pe apucate, săpa şi prăşi. El este frumos şi promite asemenea o recoltă frumoasă. Ca această stare destul de satisfăcătoare pentru agricultură, să se menţină, se cere însă neapărat ca ploile să înceteze: să avem timp frumos cel puţin două săptămâni. In intervalul acesta semănăturile toate s ar coace şi după cum s’a putut da o sapă porumb ului, s'ar putea da şi a doua, iar prin localităţile unde se întrebuinţează rariţa, nu mal încape îndoială că această muncă s ar face şi mal uşor la porumb. Dacă vom avea timp frumos de acum înainte, nici la 15 la sută nu s ar ridica pagubele ce agricultura ar suferi, în general, esceptînd bine înţeles rapiţa. Acest 15 la sută ar fi paguba dintr’o recoltă frumoasă şi abundentă, cu alte cuvinte din cîştigul agricultorilor. A Ne clil fu paginii IV eores-pourieuţele «lin: I*loe&t1, Caracal, şl M*acloaaa. cor un litiu Creşterea PrntoluT şi Şiretului. — Creşterea colosală a Dunării.— Sate inundate. — Mizeria locuitorilor. Satele Vameşul, Hanul Conachi, Independenţa, SerbeştI, Bărboşi,—aproape întreaga plasă Şiretul — din judeţul Covurlifl, sînt sub apă. Rîul Şiret a venit atît de mare, că bă-tiînil din satele inundate nu’şl amintesc să fi asistat vre-o dată la dezastre atît de mari. Casele, sub acţiunea violentă a valurilor furioase, afi început să se dărîme. Locuitorii refugiaţi pe înălţimi, sunt In cea mal mare mizerie. Toate măsurile de apărare ce s’afi luat sunt insuficiente, din cauza enormei cantităţi de apă, care distruge tot ce tntîlneşte în drumul săfi. * * * In plasa Ilorincea sunt inundate şalele Lupeşti, Găueştl , CavadiueştJ, Rogojenl, FolteştI, Frumuşiţa, TuluceşlI. Aici nenorocirea vine'din cauza Prutului care s’a revărsat. Din cauza creşterel apelor fără măsură, r.cest rlfi a devenit inpracti-eabil pentru navigaţiune, de oare-ce nu se mal pot distinge malurile. * * A In Galaţi, Dunărea a crescut, după cum ne telegrafiază corespondentul nostru din localitate, în ultimele 24 ore cu 5 cm. In Iota\ fluviul a crescut pînă astăzi cu 7 metri 41 c. m. peste nivelul celor mat mari creşteri. Pagubele sunt enorme. O ultimă telegramă ce primim, ne anunţă că ieri a căzut, în Galaţi, o ploaie torenţială. Toate stradele din partea de jos a oraşului sunt sub apă, iar casele sunt inundate şi părăsite de locatari. Şoseaua Brateşulul, între Galaţi şi Ren! cu toate lucrările de apărare, abia inal poate rezista. In urina acestei ploi, Dunărea a mal crescut eu 4 centimetri, iar Şiretul vine furios. Gara Bărboşi este cu totul inundată. In oraş se lucrează la un dig, de a lungul stradel Cireşi, pentru a apăra partea din vale în cazul cînd şoseaua Brateşulul nu va mal putea rezista. 1'fTVl Forturi inundate. — Terasamento şi sosele distruse.— Recolta pierdută. Fortul grupul 4, din regiunea capului podului de la Lungociu — Nămoloasa a fost inundat de apele Şiretului. Trupe de dorobanţi din Tecuciu şi Focşani au fost chemate pentru a da ajutoare, de oare ce garnizona forturilor este insuficientă. Terasamentul liniei ferate a forturilor a fost distrus de valurile furioase. * * * Comuna Costin se află sub ape. Nici o casă n’a scăpat de potop şi multe din ele afi început deja să se prăbuşească. Acoperişurile plutesc deja pe apă. Şoseaua Costin Bulboaca a fost distrusă, îu cît locuitorii ar fi fost expuşi să piară în valuri, dacă n’ar fi fost scăpaţi de ponto-nieril regimentului 2 de genifi. Apa n’a cruţat nimic şi chiar digul de apărare al satului a fost sfărîmat. Acest dig are o lăţime de doul metri şi o înălţime de un metru jumătate. Aproape 3 500 pogoane, recolta arendaşului moşiei Nămoloasa, d. Irimia, afi fost înecate de ape. De asemenea afi fost înecate ogoarele locuitorilor. In ultimul moment, aflăm că şi podul um-b'ător de la Bleha fi a fost rupt. BUX Au Ploaie torenţială.—Fulgerul în oficiul telegrafic.—Un funcţionar şi un ţăran loviţi de trăsnet O telegramă a corespondentului nostru ne anunţă că, erl Duminică, pe la orele 1 p. m., o ploaie torenţială, însoţită de tunete şi fulgere. Stradele oraşului au, fost transformate, în cîte va minute în pîrae furioase, cari răsturnaii totul în calea lor. Rîul Buzăfi a venit foarte mare şi temerile de o inundare a oraşului sunt foarte mari. * * * Pe la orele 1 jum., un trăsnet puternic a căzut asupra oficiului telegrafic din gara Buzău. Impiegatul Ardeleauu, lovit, a avut mina dreaptă paralizată. In acelaşi timp, trăznetul a căzut şi în bîlciul, care s’a deschis lîngă oraş. Un ţăran a fost lovit de curentul electric,pa-ralizîndu-l mina şi piciorul drept. Un cal de la căruţa acestui nenorocit a fost ucis de fulger. Ambii nenorociţi aii fost transportaţi la spital. SUC AIA F7A Ploi torenţiale.—Rupere de nori. — Debordarea Şiretului.—Sate înecate. Joi şi Vineri, In cursul săptămînel trecute, ploi torenţiale afi căzut asupra Paşcanilor şi a satelor învecinate. Cantitatea de apă era enormă : a fost un adevărat potop. La calamitatea aceasta se mal adăogi, îuj noaptea de Vineri, deborbarea furioasă a Şiretului venit foarte mare, îu urma ploi-or din susul ţărel. Satele Blăgeştl, Stolnicenii, Voluntăreştl şi Mogoşeştl aii fost inundate. * * * Pierderile sunt nemăsurate. Cel mal Încercaţi, In afară dej locuitori | sunt d-nil Teodorescu şi Marino, arendaşii domeniului Paşuanl, cărora li s’a înecat întreagă recolta de porumb. Orzoaica le-a fost parte sfărîmută de grindină, parte inundată de ape; iar fînaţul, în întindere de vre*o 360 fălci a fost mălit. De asemenea a avut să sufere mult de inundaţii d. C. Miclescu, proprietarul moşiei Stolniceşţl. Pe lîngă recoltă, d-sa a mal pierdut şi o turmă de o mie ol, cari afi fost — probabil — luate de ape, de oarece pînă azi nu li s’a dat de urmă. In comuna Cozmeştil, vitele oamenilor şi ale proprietăţel sunt înconjurate, împreună cujpăzitoril lor, de ape. Nimenea nu le poate veni în ajutor. BOTOSAWM • Ploi şi revărsări. — Administraţie culpabilă De o săptămînă plouă mereu. Lanurile locuitorilor sunt. sub apă. Azi dimineaţă s’a primit ştirea eă iazurile şi toate ptraiele din judeţ afl debordat. Panica este de nedescris. Satele din partea judeţului cuprinse între Şiret şi Prut sunt sub apă. Administraţia, in loc să ia măsuri şi să ajute pe nenorociţi, îşi vede de trebuşoa-rele sale şi de intrigi. Comunicaţia Botoşanilor, prin calea ferată, cu oraşele vecine, se face cu mare greutate. Pagubele sunt colosale. OLT UXiTA O telegramă primită în ultimul moment anunţă că apele Argeşului şi ale Dunărei încep să vină iarăşi cu mare furie. Panica în oraş e mare. ŞTIRI MARUIfTE D. G. Cantacuzino, ministru de finanţe, care a petreut ziua de erl la Lacul-Sărat, unde se află familia sa, s’a întors astă-zl în Capitală. * M. S. Regele a lucrat astă-zl de dimineaţă cu d. Ion Brătianu, ministru de lucrări publice. * AA. LL. Principii Carol şi Elisabeta afi eşit astă zi In trăsură deschisă, mergîud la Palat ca să vadă pe M. S. Regele. ♦ Erl, Duminică 15 Iunie, înainte de amiazl întregul comitet al Societăţel Vînătorilor din Bucureşti, în cap cu preşedintele d. dr. Saligny şi vice preşedintele săfi d. Ed. Coni, s’afi îuscris la palatul din CotrocenI, In semn de respect pentru A. S. R. Principele Ferdinand, preşedintele de onoare al acelei societăţi. * Astă-zl de dimineaţă s’a făcut distribuirea premiilor la institutele catolice de fete din strada Pitar-Moşu şi strada Ftn-tînel. Depeşile de erT Serviciul „Agenţiei Romînew Viena, 14 Iunie. Regele Siamulul şi prinţii SiamoeşI afl plecat azi la Budapesta, unde vor sta două zile. împăratul Frantz Iosef i-a Însoţit pînă la gară, şi şi-a luat rămas bun de la oaspeţii săi In modul cel mal cordial. Cernăuţi, 14 Iulie. In urma ultimelor ploi, safi produs dezastre noul In valea Sucevei; sunt trei victime omeneşt. Apele celor-l’alte rlurl scad. Timpul se îmbunătăţeşte. Constantinopol, 14 Iunie. Azi a fost o întrunire a ambasadorilor. Conferinţa 9-a pentru negocierile în privinţa păcii se va ţine Luni. Constantinopol, 14 Iunie. Comunicaţiile cu drumul de fer între Constantinopol şi Niş se vor relua mîine, fără transbordare. Roma, 14 Iunie. Senatul a aprobat creditul de 7.000.000 lire pentru marină. Kiel, 14 Iunie. împăratul Wilhelm a sosit; a fost primit de împărăteasa şi prinţul moştenitor. Berlin, 14 Iunie. Comisiunea germană însărcinată să studieze ciuma, se va opri la Bjedali, lntor-cîndu-se din Indii la Berlin. Londra, 14 Iunie. Regina a vizitat azi dimineaţă mosoleul regal. După amiazl va azista la caruselul guarzilor călări (Morse guards). Petersburg, 14 Iunie. Cuirasatul Gangout trecînd la 12 Iunie seară, pe lîngă insula Rondoe, în împrejurimile lui Viborg, a dat de o stîncă, ce nu era însemnată pe hartă. Bastimentul s’a umplut cu apă cu toate silinţele oamenilor cari au alergat la pompe şi s’a scufundat. Echipagiul a scăpat. S’a luat măsuri pentru a scoate cuirasatul la suprafaţă. Oraşul Korow este în flăcări. Portsrnuth, 14 Iunie. Un timp minunat a favorisat revista flotei, care coprindea 167 corăbii de rezbel. Bastimentele engleze formafi 5 linii; a 6-a era formată de 13 corăbii străine. Prinţul de Galles, aclamat cu eutusiasm a recut revista pe bordul jachtulul Vie-, toria and Albert, urmat de 10 vapoare a-vlnd pe bord pe prinţii străini, corpul diplomatic şi membrii parlamentului. La trecerea prinţului de Galles, echipa-giile afi strigat uralele reglementare, pe cînd muzicele cîntafi imnul naţional. După revistă, Prinţul de Galles a primit pe bordul săfi pe amiralii englezi şi pe re-presentanţil marinelor străine. La 8 ore după amiezi a izbucnit o furtună însoţită de o ploaie torenţială. Seara corăbiile erafi iluminate. Canea, 14 Iunie, S’au ivit dificultăţi între autorităţile turceşti şi Europenii în privinţa atri-buţiunilor potiţiet. Musulmanii protestează foarte mult în contra perchiziţiunilor şi confiscărilor de arme. Ei acuză Europa că prote-gează pe insurgenţi şi oprimă pe Turci. Londra, 14 Iunie. Prinţul şi principesa Bulgariei vor prinzi mîine la Windsor, fiiud^invitaţt în special de Regina. Şederea lor va ţine pînă Luni. Budapesta, 14 Iunie. Regele Siamulul şi prinţii SiamoeşI afi sosit. Depeşile de azî Atena, 15 Iunie. Vaporul Kerkyra a prins o goeletă pur-tlnd pavilion turcesc. In goeletă nu erafi de cît piraţi, cari de-barclnd în cîte-va insule mici ale Ciclade-lor afi furat vite şi alte lucruri. Paris, 15 Iunie. Petit Parisien asigură că generalul Billot va depune pe biurout Camerei, luainte de vacanţe, un proiect de lege cerînd desdoi-rea corpului al 6-lea, şi constituirea corpului al 20 lea cu reşedinţa la Toul. Roma, 15 Iunie. Senatul a votat cu scrutin secret, cu 68 voturi contra 27, proiectul de reorganisare a armatei, după textul adoptat de Cameră. Atena, 15 Iunie. Armata turcească din Epir a ocupat diferite poziţiunt în spre Agrafa, ameninţând ast-fel să tae retragerea Grecilor în cos de reluare a ostilităţilor. Guvernul a decis de a ocupa cu forţe militare oraşul Karpemsion. Această ocupare a devenit necesară din cauza apariţiei cîtor-va bande de făcători de rele în împrejurimile acestui oraş. Lemberg, 15 Iunie. Oraşul Kolomea este inundate. Numeroase case sunt luate de apă. După miezul nopţii, podul dintre Kolomea şi Turka s’a surpat la trecerea unul tren. Locomotiva, vagonul poştă şi 5 vagoane afi căzut îu rîtt. Comunicaţiile între Kolomea şi Stanis-lafi sunt întrerupte. Ştiri particulare zic că 8 persoane afi murit şi că sunt mal mulţi răniţi. S’att trimis soldaţi la faţa locului. Caneea, 15 Iunie. 1.200 de musulmani eşiţl din Gandia aii atacai pe neaşteptate Cauli Casteli în timpul nopţii,— S’a angajat o luptă ■vie. Musulmanii au avut 13 morţi şi 12 răniţi.—Perderiie insurgenţilor sînt necunoscute. Locuitorii din Pediades prepară o expediţie pe usccat şi pe mare. Brest, 15 Iunie. După cererea Bulgariei se va trimite acolo un locotenent de corabie şi trei ofiţeri de marină pentru a forma echipagiile şi a organiza flotila Bulgariei. Madrid, 15 Iunie. împrumutul Filipinelor se va emite în obligaţiuni ipotecare ale tesaurulul Filipinelor, amortisabile în 40 de ani, prin trageri la sorţi trimestriale şi cu garanţia vămii Filipinelor.—Dobînda va fi de 6 la sută. Hainburg, 15 Iunie. Se anunţă din Berlin ziarului «Corespon-dant de Hambourg», că împăratul Wilhelm va pleca la 26 Iulie la Poterhoff. SPECTACOLE «Grădina teatrului Dacia». — Direcţiunea artistului Marinescu, cu concursul micei Eleonora Marinescu, Joia, Sîmbătă şi Dumineca, reprezentaţiunî de operetă, vodevile, comedii şi drame. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţiune D-uul Ion Florea Lăzărescu, domiciliat în Bucureşti, calea Plevnel 228. a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Lăzărescu» în acela de «Ghiţulescu». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevăjj zut de aliniatul 2 at zisului articol. _ MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIIIXE Domnul Gheorghe Nicolau din Bucureşti, strada ŞepcarI No. 10, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Nicolau» în acela de «Haralambie», spre a se numi «Gheorghe Itaralambie». - Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. De închiriat şi de Vînzare KSa Pitar-Moşu No. 4, (i odttl, odăi do servitor, bucătărie. inagHzie şi piînniţă. I>e VINKAHE moşia Cepluraşi-Corbu, districtul Buzăfi, plaiul Buzăfi. A se adresa Ia proprietar, Slr. Pitar-Moşu 4', www.dacoromanica.ro 4 K P O C A „epoca”Ia PUOUSTM Domnule Director. De şi alegerile de la Ploeşti au trecut, dar mijloacele întrebuinţate de guvern pentru reuşita candidatului guvernamental sunt tot de actualitate ca să dovedim cum înţelege guvernul ms liberal să practice libertatea alegerilor, pe care o trâmbiţează pe toate tonurile. Un caz, între multe altele, vă va edifica asupra mijloacelor întrebuinţate de guvern ca să’şi asigure reuşita în alegeri. Fără să mai vorbim de pelerinagiile bi-săptămînale ale secretarului general de la interne, vom trece de îndată la cazul special de care amintim mai sus. A trebuit luni şi luni de zile şi numai alegerile de la Ploeşti, cu candidatura d-luî N. Filipescu, aii putut tranşa o cestiune dreaptă, dar care era lăsată în părăsire, cu toate stăruinţele interesaţilor. Să ne explicăm: Antreprenorii şi asociaţii cari au luat în construcţiune localul penitenciarului de la Doftana, au făcut, negreşit după o prealabilă înţelegere cu architecţii însărcinaţi cu supravegherea construcţiunei, lucrări suplimentare de zeci de mii de lei. Cifra nu o putem precisa exact, dar a-fWmărn că trece de peste 150.000 lei. ^ Lucrările suplimentare făcute erau indispensabile, ele nu aşteptau întîrzierea ce ar fi provocat diferitele formalităţi, şi cari în acelaşi timp ar fi adus o întârziere mare în terminarea clădirei. Din acest punct de vedere, ni se afirmă, că chiar serviciul tecnic al ministerului de interne găsind lucrările ce se executau, la locul lor şi indispensabile, le ar fi aprobat. Aşa dar antreprenorii ca şi asociaţii lor, erau în totul îndreptăţiţi de a cere plata lucrărilor executate. _ Totul însă era în zadar : ministrul, secretarul general nu aveau timpul să se ocupe de asemenea cestiuni. Antreprenorii erau amînaţi zilnic, dar fără nici un folos. Vin alegerile de la Ploeşti şi lucrurile iau cu totul altă faţă. — Cine sunt antreprenorii, cine asociaţii lor. Ministerul de interne află că vre-o 10 pînă la 12 persoane sunt interesate ca cestiunea lucrărilor suplimentare de la Doftana să fie terminată şi banii plătiţi. D. Luca lonescu, care după cum am zis, făcea pelerinagii bisăptămînale la Ploeşti, promite că cestiunea va fi studiată, şi aranjată spre satisfacţiunea antreprenorilor, cu condiţiune simplă : candidatul Ci-reşanu să reuşească. Ei bine ; candidatul Cireşanu a reuşit, şi cestiunea de zeci de mii de lei de la penitenciarul Doftana a fost tranşată, ca prin farmec, spre mulţumirea antreprenorilor şi asociaţilor lor. Iată dar o dovadă de practica libertăţei electorale sub colectivişti. _______ X. PROVINCIE CABACĂEi Din nefericire in capul comunei avem ca primar pe Mihalache Bibianu, fost primar la comuna rurală Viişoara, frate cu deputatul Wersheim Fărcăşanu. Administraţia comunală, graţie indolenţei şi apreciatei capacităţi a acestui primar model, se găseşte inlr’o destrăbălare indescriptibilă. Fie-care face ce poate. Consilierii, din greşală, strecoară în oraş Spirt în loc de Vin, etc. Măturătorii sunt întrebuinţaţi conform cu da-tinele vechi colectiviste, pe la viile şi afacerile d-lor. Mal curios, un consilier de sol, Ion Ciocan, de profesiune licenţiat clasa II, a poruncit ca din sacalele comunei să curgă apă comunală în bu-toaele sale cu vin şi rachift. Se vorbeşte că pe la comună s’ar conjuga verbul «a ciupi» după grama-matică curat de origină colectivistă. PUCIOASA Domnule Director, Sub-senmaţiI proprietari din comuna Pucioasa (ŞerbăneştI-PodurI), au citit în stimabilul d-voastră ziar din 5 Iunie a. c. un articol prin care să spune că subprefectul, d. Porumbaru, ar fi atentat la pudoarea unei copile de 14 ani a d-lul Petrache Grigorescu anume Maria. Ştiind că, cîţl-va parveniţi în această localitate aQ atribuit d-lul Porumbaru şi alte fapte imorale, pentru care d-sa s’a adresat parchetului de Dîmboviţa şi în urma constatării d-lul procuror şi a noastră, ne-am putut convinge îndestulător că tot ce se spune este absolut inexact. D. Porumbaru are un serviciu de 21 de ani în magistratură, şi subprefect de un an de zile, şi a dat cele mal bune şi frumoase dovezi de corectitudine şi moralitate în acest judeţ. Pînă ce d. Porumbaru va chema la răspundere faţă cu legea pe aceia cari răspîndesc svonurl neexacte pe socoteala sa, am găsit de cuviinţă a vă ruga să bine-voiţl a da publicităţii prin stimabilul d-voastră ziar, acestor cîte-va rîn-durl, pentru a se şti şi de persoanele cari nu cunosc în destul de bine pe d. Porumbaru. Bine-voiţl, vă rugăm, d-le director a primi stima ce vă păstrăm: S. Dobrescu. proprietar, Enuţu B. Io-nescu, proprietar, G. Mitrescu proprietar, G. S. Dobrescu, proprietar, G. E. lonescu, proprietar, M. Dobrescu, proprietar, I. Io-nescu Vîleăneanu, proprietar, I. Gheorghiu, proprietar, I. Constandin, proprietar, Niţă Niculescu, proprietar, P. Georgescu, proprietar, N. Teodorescu, proprietar, S. Nica, proprietar, Vasile Nica, proprietar, G. I. Costescu, proprietar, V. Gheorghe Floacă, proprietar, N. Popescu, proprietar, G. Gr. Davidescu, propriet, Şerb. Teodorescu, proprietar, Ion Toderoiu, proprietar, Niculae I. Toderoiu, proprietar, Moise Runceanu, proprietar, G. Bălăşescu, proprietar, Dinu I. Pestriţu, proprietar, I. A. Popescu, proprietar, I. G. Costescu, proprietar, G. Grigorescu, proprietar. Vasile N. Diaconescu, proprietar, Mihail Ilie N... proprietar, T. Grigorescu, proprietar, Ion Arsene Ne-guţu, proprietar, G. I Popescu, proprietar, I. G. Grigorescu, proprietar, G. N. Diaconescu, proprietar. Banca populară din Piteşti (Corespondenţă specială a «EpoceT» In oraşul nostru s’a înfiinţat o societate economică cooperativă cu numele «Banca populară», societate de economie de credit. Scopul ce urmăreşte societatea, este de a face să fructifice economiile şi depunerile membrilor săi şi de a face o-peraţiunl de credit şi a înlesni fonduri membrilor şi particularilor. Operaţiunile acestei bănci sunt specificate prin statute: a) cumpără şi vinde efecte publice ca : obligaţiuni de Stat, de oraşe, scrisuri funciare, acţiuni de aleBăncil Naţionale a Ro-mîniel şi de ale Băncii Agricole, etc. b) face schimbul de tot felul de monede sad bilete de bănci. c) acordă împrumuturi membrilor depunători pînă la 90 la sută din capitalul lor disponibil. d) face împrumuturi la persoane străine pe garanţia capitalului membrilor depunători pînă la 80 la sută din capitalul lor disponibil. e) face împrumuturi pe efecte publice ca: obligaţiuni de stat, de oraşe, scrisuri funciare, păstrînd o limită de 10 la sută sub cursul zilei, iar pe acţiuni de ale Băn-cel Agricole şi Băncel Naţionale cu o limită de 30 la sută cel puţin sub cursul zilei. f) scomptează poliţe cu cel puţin două semnături, învederat solvabile. gj scomptează poliţe cu o semuătură cu gagiii comercial de efecte publice. h) face avansuri pe deposit de titluri prevăzute la al. a) pe recipise de varante, chitanţe, mandate ale Statului sau ailor autorităţi publice, cu garantarea plăţii de cel în drept. i) cumpără saii vinde imobile cînd aces tea ar fi necesarii pentru realizarea unor creanţe devenite dubioase. j) primeşte bani în depozit pe termen şi cu procente convenţionale, maximum 8 la sută. k) se împrumută, pe efectele, imobihle sale, saă pe creditul săil personal. l) reescomptează efectele ce ar avea în portofolii!. m) se însărcinează cu încasări de efecte şi alte operaţiuni de comision. n) poate cere deschidere de compturl curente la Banca Naţională şi la ori ce casă comercială din ţară saii străinătate. După cum se vede operaţiunile cu care se va îndeletnici Banca din Piteşti sunt variate şi cu timpul ea va aduce foloase însemnate comerţului şi industriei din judeţele Argeş şi Muscel. Capitalul Băncii este pînă acum de lei 49.400. Consiliul de administraţiune se compune din d-nil A iţă David, comerciant en-gros de bum-bâcărie, în Piteşti: I. R. Rădulescu, absolvent cu diplomă al şcoalel de Comerţ, comerciant in Piteşti; Apostol Dinţa, absolvent cu diplomă al scoalel de Comerţ, comerciant în Piteşti; Niţă Calangiu, comerciant şi proprietar în C. Lung ; I. L. Purcăreanu, licenţiat în drept, a-voi-at în Piteşti; Gr. T. Coandă, absolvent cu diplomă al şcoalel de Comerţ, funcţionar în Piteşti; iar censorl pe d-nil: Niculae Gndin, absolvent cu diplomă al şcoalel de comerţ, administratorul Creditului Agricol, Piteşti; Fr. M. Lehrer, absolvent al scoalel Comercială din Viena, maro comerciant de vinuri în Piteşti; V. Angheloff, mare comerciant de fierărie în Piteşti; şi supleanţi pe d-nil: M. S. Audreanu, institutor în Piteşti; N. C. Argeşenescu, comerciant în Piteşti; Th. P. Pârvanovict, comerciant în Piteşti. Membrii fondatori au dat deplină putere d-lor: Niţă David, I. R. Rădulescu, Apostol Dima, Niţă Calangiu, f. I. Purcăreanu şi Gr. T. Coandă, membrii al consiliului de administraţie, pentru a subscrie ver-ce decla-raţiunl şi acte constitutive, a introduce în statute modificările cerute de lege, precum şi a îndeplini toate formalităţile pentru au-torisarea funcţionării acestei societăţi. Membrii soeietăţel sunt in număr de 133 şi anume d-nil: Albeanu 1. Dr., medic, Anastasiu Stei., func, ţionar, Andreianu M. S., institutor, Andreescu D.. funcţionar, Angheloff V.. Argeşenescu N. C„ comerciant din Piteşti, Aronescu N e, comerciant, Anastasie C., antreprenor, Arvatescu I., comerciant. Bălăşescu I., preot, d-n Bascovele, Banfi Ant. antreprenor, Piteşti, Bădescu N., comerciant, C.-Lung, Berlant I, comerciant, BrUll Alfred, antreprenor, Piteşti, Bucur Ilie, comerciant, Cerbu, Bunescu Ilie, comerciant, C.-Lung, Bu-dişfeanu C., funcţionar, Bîrzănescu P. Virginia D-nă, Bîrzănescu Petre, medic veterinar, Bir-zotescu D,, institutor, Piteşti, Burseanu I Z., comerciant, C.-Lung. Ciobănescu G., funcţionar Clueereasa, Coandă Gr. T., funcţionar, Comănescu G., funcţionar, Constantinescn Ştef., comerciant, Piteşti, Costea N., comerciant, Calangiu Niţă, comerciant, Calangiu Niţă (Chiţu), comer-ciaut, C.-Lung, Chercea G., funcţionar, Pi-reşll, Cornăţeanu M., preot. Calangiu N. B. comerciant, C-Lung. David Niţă, comerciant Dima Apostol, c. Piteşti, Dobre Ştefan, corn. Clueereasa, Dra-gomirescu D. corn. BuneştI, Durnit. Th. corn. D-trescu I. func., Dumitrescu C. corn. Piteşti. Diaconescu N. preot. C.-Lung, Diaconescu I. Radu, corn. D-trescu C. func. Piteşti. Erbasiu I. D. fabricant, Corbenl. Feldstein Pascal, comerciant, Feldstein Itachelle, d-nă, Piteşti, Friili C., func. Clu-cereasa, Filipoiu Toma, corn. C.-Lung. Gheorghiu Florea, comerciant, Piteşti, Gheorghiu T. M,, corn. Clueereasa, Golden-berg Neumann, corn., Goldenberg N. Iulie d-nă, Piteşti, Goldenberg Sigm. corn. Cra-iova, Gudin Maria d-şoară, Gudin N. fund. Gheorghiu Al. corner., Gheorghiu C. Tosa, corn, Piteşti. Bagi Preda I. căpitan, Hagi Ilristea N. comerciant, Haini Avram corn. Piteşti, Hai-mann Isac corn., Ilaimann Clara I. d-nă, T. Vestei, Hechter Iosepli, corn. Piteşti, Ho-ciota N. corn. Corbenl, Hechter Moritz comerciant Piteşti. lonescu C. funcţionar, lonescu C. N. corner., lonescu Eftimie corner., lonescu G. B func. Piteşti, lonescu Ghiţă, corn. Roşiori Istratescu I. corner., Iriminoiu N. G. corner.’ C.-Lung. Konnert Ioseph, caretaş C.-Lung, Kalmann K. corn. Piteşti, Kristescu Ath. C.-Lung. Lazăr Micii. librar, Lehrer M. Franz comerciant, Lucescu N. func. C.-Lung. D. Mamulea N. Sp. corn. C.-Lung. Negulescu G. comerciant, C.-Lung, Nenco-vicl C. I. com. Piteşti, Neguşi N. com. Roşiori, Nicolau Răducan com., Negulescu C inginer Piteşti, Niculescu V. comerc., Negulescu N. corner. C.-Lung. PârvanovicI Th. comerciant, Piteşti. Popescu N. Toma, com. C. de Argeş, Pălti-neanu G. dr. medic, Popescu G. tipograf Piteşti, Popescu Tache comerc. Clueereasa Popescu Gr. func. Piteşti, Poşoiu 41. N. comerc., Poşoiu Petre corner., Poşoiu D. N comerc. C.-Lung, Purcăreanu I. I. advocat! Piteşti, Poppolf C. corner. C.-Lung. Rădulescu I. R. comerciant, Piteşti, Rădulescu I. T. func. Clueereasa, Râteseu C. C. P., proprietar, Reicli Y.. comerciant. Ro-senzweig I., comerciant, Rusescu V., comerciant. Schirkamjer G. farmacist, Şerhănescu G c ur Sînnonescu I. D. col. Piteşti, Socec Victor, fabr., C.-Lung, Spireanu T. com., Stătescu D. tunet., Ştefănescu D. racii., Sie-fănescu Paraschiv, funcţ., Stoenescu G.“N. funcţ., Sicar Emanoel, armurier. Piteşti. Teodorescu Vasile comerciant, Tîmpeanu Căpitan prop., Piteşti, Tiligeanu Odică com., C. -Lung. Ulieru G. comerciant, C.-Lung, Unclieaş G. com., Urzică M. Preot, preot, Urziceanu V. căp., Piteşti, Uleia Ion, com., C.-Lung. Vasilescu C. comerciant, Piteşti, Vasiliu I van cea, com.. Weber Adolf, com., Wilder A. D. com., Vişineanu C. funcţ, Vişineanu r. funcţ., Vasiliu D. Micii., funcţ., Vasiliu D. Th., funcţ., Vasiliu Agate, com., Vlă-descu Octav, major, Piteşti, Vişoiu Nic., com., C.- Lung. I). Zerner S., com., Piteşti. Hali de PIndependance Ronmaine Cinematograf. - VEDEEÎ R0MÎNEŞTÎ. In toate serile şedinţe: La ser.'e la 8 */»; a 2-a serie, la 9; a 3-a serie, la 9 lh ; a 4-a serie la 10; a 5-a serie, la IO’/î. Vederile romîneştl sunt foarte reuşite mal cu seamă • defilarea la 10 Maiu, Regina în trăsură şi Regele es-.ortat de Statul său Maior Intmneie tie iu naneasa. 1 ' Intrarea, 50 de bani. SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica! De la Cotrocem Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl I de acţiuni ale Soeietăţel de Basalt, că | cuponul d6 dividend No. 12 al exerciţiului 1890, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Iesehek & C-ie, strada Lipscani No. 1. A V B S In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, aă găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca | să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATBIA» oferă avan-1 tagiul că, în schimbul unul premii! mi-n:m se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000. Direcţiunea Epitropiel Spitalului BÂRLAD §i ELENA 8ELDIMAN înştiinţare La 15 Iunie a. c., oara 2 p. m., se va | ţine licilaţiune publică, in camera şi înaintea Epitropiel acestui spital, pentru aren-1 darea pe un period de 5 ani. începător | la 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietăţi rurale ale spitalului, situate in acest I juueţ: a) . Moşia Ciocanii, din comuna Ciocani, plasa Corod-Pereschiv. Garanţia provizorie 4,500 lei; b) . Moşia Raiu, din comuna MurgenI plasa Tîrg. Garanţia provisorie 3,000 lei; şi c) , Pămîntul de hrană numit «Varauii-zoaia», din Comuna Bfirlad, hliza Crîugu. Garanţia provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţine conform art. 68 79 din legea comptabilităţel publice. Condiţiunile generale de arendare, precum si cele speciale se pot vedea în fiecare zi de lucru in cancelaria Epitropiel între orele 9—li a. m. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar, W. Kaminski. 1?I. KOIIAN Galaţi şi Brăila REPRESENTANT SI DEPOSITAR PENTRU FABRICELE RENUMITE iN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE VHARL ROM TMj£11, Viena Aparate de Ape Gazoase, Syfoane, Umplutoare, Sticle, etc. etc. sT rEICH & C-ie, Viena Sticle pentru sifoane din Bohemia, Sticle pentru limonadă, Sticle pentru vinuri, pentru bere, şampanie, cognae, etc. etc. BRATBY & HINGHLIFFE Limited Mancliester Aparate de fabricat Apa Gazoasă, Umplntorl englezeşti «Monarch», Sticle, etc. DAN KYLAA1>S Afini led Barnsley STICLE englezeşti pentru limonada UMPLUTOR englezesc cunoscut «-a cel mal bun, zis şi «Rapid Paragon», etc. SUPii\ ir« SSOItSSP^Tltarnsley SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE Preţuri coreţele tiu tui cerere t/ratie* şi franco VICTOR LUPESCU BIUBOU TECHIICI Inginer Higiena dinţilor şi r gurel Medalie de aur, Viena 1883; Medahe de argint, 1 [Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. AntotHsat de consiliul de higienă gt salubritate publică. DEXTALINA KSK.Vp» pentru UD»1 şl ! PULBERE VEGETALA pentru DINŢI | ale doctorului S. KOKYA Sunt două dentifrice recunoscute în I | ţară şi în străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higienel gurel, dlndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: Un flacon DentalinS fr. 2,50 [Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite: în Iaşi, la Farmacia Fraţi I | Konya; in Bucureşti, la Farmaciile j F. W. Ztlrner şi F. Brass, la Drogueria 11. Ovessa şi la Parfuineria „Stellla“. AVIS IMPOHTANT Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mutat fabrieele mele de: Umbrele, Corsete şi Cravate din STRADA GABROVENI No. 47 în &TRAMA EAROI JVo, O A (etagiul de sus) FOST DEPOUL D-LUI PRAGER -LA UR8U>. Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface orl-ee cerere a onor. public, rog să bine-voiască a visita Depoul meO unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor cât şi preţuiile foarte convenabile. Cu distinsă stimă, I. IKlSCMtl I U. Sucursale : Calea Victoriei No. 8 si No. 33 şi Str. Şelari No. 23 PAPIER FAYARD â BLAYti Mai urnit de l/* Ae seeol «weces proclamă superioritatea sa in tratamentul de guturai, liitaţiunei pejdului, influenţii, dureri reumatismale; NeriiifJ.siri, răni, vărsături, lrătă- turl.—Topic excelent contra bătăturilor VECII IUI. 4I A GASIN DE LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE ŞI ORÎ-CE instalaţii nî MAHCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER OI. Calea Victoriei, 61 (vis-ă-vis ie Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. RAI tie ARI Ri Hifjienice recomandate de toţi medicii celebri, poate să facă oii-cine în casă RUŞURI S MSTRJII ATICE * CU AER COMPRIMAT CU O SETE «tont a Ie goiit» higienice şi sistematice STICLE DE CONSERVE liermeticeşte închise, de toate mărimile. Unicul DEPO0 în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBRODEIî BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LĂMPI ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WUNDER», toate cu aer. BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lâng& ministerul Domeniilor) MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidăril etc. LUMI1A ELECTEICA IIAjflUAHE st magazii «le fer ilemonlabile, aeoperămlnle poduri de fer L0C0M0BILE, CAZANE, M0TQRI de aburi, gaz, petrol şi benzină PGM de ori ce sistem REZERVORIl de APA SPIRT Şi PETROL Cil FFRATE PORTATIVE ŞI AERIANE £• ui rele de fer, unelte pentru Antreprenori Tuburi de tuciu, fer, plumb şi bazalt, furtuni de cauciuc CURELE DE TRASMISIUNI DE PIELE, PÂR DE CiMli SI BÂATfi Instalaţiunî de băi si closete sistematice ÎNCĂLZIRI Şl VENTILAŢIUNI Becuri §i site francese, sistem OberU. ŢIPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul 1 de lucrări atingătoare de această artă. “w_r«sr MAŞINI AGRICOLE §1 INDUSTRIALE BUCDEESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală- TREERĂT0¥lO/IARSHALL‘‘ „ [ sunt recunoscute ca cele mal bune av6nd următoarele pertectiunl de importanţă capitală : Tnha Ho ntol are 8 ţine, Iagire mal mari ţl oaia’ I UUd ue Uţcţ (diametru) mal groasă. ( Sitele desus şi jos se mişcă în sens invers aţa că o înfui d devine imposibilă. Sitele de la curăţitorile oS nu se înfund- cliJnr daca inaţinu ar fi f or- r ţaţa cAt ile mult. j HWBtP Sitele au rame de oţel $ j .. Pleava ese odată cu paiele ^,.co„s,e,.!.*,« i j do |>alrti oameni. Osiilo NCnturAtoare da la paie, ud un aranjament parulelar de ! f pornire, prin care se evită ou totul usarea oştilor menţionate. niirătlPPîl nrnHuotftlnr nu Insă absolutamPiito nimic de dorit, gra-uurdyrea prouubieior ţie aparatelor de curăţire şi perfecţiunel < tobei. Grînele treerate pot fi puse direct la sac şi încărcate fără a le malf [trece prin o vînturătoare. j Treerătorea IIARSCHAU e sin//ura | caro trooră productele aşa de curat, spre a 11 imediat aduse la vânzare ; [TOT FELUL DE MAŞ1NE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE Cereţi catalogul ilustrat UfILVHf/./. Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-miueştt, îu ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus îa vîuzare în Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hriie de ţigară PAN.4.SIA Singrura bîrtie de orez de Panama care; Nu iuegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştT, ca alte bîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al birt iei «Panama»: Bucureşti slr. Pinzarl No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandde în Romînia. Ho nronrlat P® termenul dela 23 AUG Cil ClIUal prilie J399> moşia Plă-cinta-Slobozia-Conachi, jad. Covurluifi, o oră de la gara Independenţa, circă 2 700 fălci, pămînt roditor, populaţie deasă, la adăpost de inundoţie. —Adresa : Vogoridy, 36, rue Emrics d’Arlois, Paris. CELE MAI BUNE STOFE PENTRU ! COSTUME SI PARDESIURIi DE lUIiBiŢI LA BBM & GM DEPOUL FABRICELOR de POSTAV 1f> BIJCTJREŞTI 4A 10 STRADA LIPSCANI [O A se observa bine firma şi numărul iii. VÎNZAREA ÎN DETALIU pe preţurile originale alo fabricelor «AIA ICEGALA Palatul Eforiei. - BULEVARDUL EL1SABETA Se «dace U cunoţUiUa Onor. Publlo ol acest Sta blllment oare are oea mal frumoasă ţt confortabil lnstalaţlune. situat în oentrul Capitalei, deservi bl ou preoiurlle următoare : fier)lunea lij felonie». LUX, Coprinde trei cf bine, una balgnolre de porcelan ou treî duee diferit oalde ţl reci; alta de abnrl (Bmeascli ţl a treia a« Ion toaletă, lei 3.20. CLA8A I, Aburi (Ruaeasol) o diferite duţe oalde ţl reci, lei 1.70; Batgnolre d porcelan ou duţe, lei 1 80. CLASA II, AbarI (Huseasol eu duţe, lei 1.— ; Balgnolre de zlno, lei 1.20 ; Vine rea ţl Duminica bala de aburi «rl rufe, 60 b. Secţiune» <|e bydrolerajtie. 1) llammamt bale Turoo-Româuă împreună oo duţe diferite cald ţl reol ţt masase, lei 2.-; 2) Duţe en jet, ploa. ploae iii oerourl, soopane, basln ţl in diferite alt aparate, 80 b; Piscina in tlmpnl verel, Sob.Rufărl ţl săpunul sunt ooprlnse in preclurile ludioate. Abc ...mente eu reducere.___Iflreeflnnen La Typograflu EPOCA se află de vînzare bîrtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete decîtelOkil. BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA, Strada ClenaenteSL Nj> 3. — BUCUREŞTI www.dacoromanica.ro