şrmA O.—ANUL m, No. 478
VINERI, 13 IUNIE 189T
NUMĂRUL 10 BĂNI
abonamentele
Ucep 1* 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una Înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi etreindtate prin mandate poştale Un an în ţarii 30 lei; în streinâtate 50 lei
fose luni ... 15 »	»	*	?$ *
rel luni . . . 8 »	»	»	18 »
Un numftr In streinatate 80 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ BEDACfTA
No. * — STRADA CLEMENŢEI — No. •
NUMĂRUL 10 BĂNI
ancnciubujb
In Bucureşti şi judeţe ee primesc numai la Administraţie
In streinatate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la	pag.	IV	....	.	0.30 b. linia
>	»	>	III....t.— lei	*
»	»	»	II......8.— *	*
Inserţiile şi	reclamele	3 lei	rtndul
Cn numit techlfi 10 bani
ADMINISTRAŢIA
No. S - STRADA CLEMENŢEI - No. t
Hot&rîrile Conferinţei din Blaj
Grupare fâră importanţă
Fie-care cititor a trebuit să întîlnească iu drumul lui tipul inoportunului şi al nătărăului, care te opreşte în stradă ca să te întrebe ce mal faci, care îşi vîră nasul in conversaţia a doul, care te chestionează, tocmai cind eşti grăbit să intri acasă, despre politica Europeană sau despre ciclonul de la Paris.
Asemenea inoportuni şi bădărani, sunt o calamitate pentru oamenii politicoşl cari nu pot să se scape de dînşil, de cît dindu-le a înţelege lămurit ca să bine-voiască a-I lăsa în pace.
Această impresie ne face ziarul «Drapelul» cu gruparea lui cu tot...
De la început încă, nimeni n a dat nici o alenţie şi cu atît mal puţin, vre-o consideraţie politică, gazetei şi grupărel. Nu că doar printre cel 87 membrii al comitetului nn se găsesc oameni cum se cade sau tineri de valoare.
In special noi n’am dat nici o atenţie aurelia ni ştilor grupaţi, în jurul gazetei «Drapelul» pentru un cuvînt foarte simplu : ni s’a părut că această grupare este născută moartă sah aşa ceva, şi că nu poate fi menită a Juca vre-un rol politic serios în ţară.
Noi partid politic, noi conservatorii, oameni pe care nu ne entuziasmează Încercările şi înjghebările politice nera-ţionabile, nu putem să băgăm în seamă o grupare a cărei întocmire nu eia de cit rezultatul îndepărtărel de la minister a d-lor Aurelian, V. Lascar, Mîr-zescu, etc.
Căci, provocăm pe cel de la Drapelul să poată justifica în alt mod constituirea în grup a foştilor miniştrii de sub guvernul Aurelian şi a partizanilor cu vază al acelui cabinet.
Mal era un considerent care ne făcea să nu dăm nici o însemnătate noului campion (?!) apărut tam-ne-sam pe arenă.
Era faptul că parcurînd lista tuturor înscrişilor pentru aseminea aventură politică, n’am putut să ne oprim rîsul care apare natural de cîte ori te găseşti în faţa unei încercări neserioase cu pretenţii serioase.
Apoi bine. — Cine în această ţaiă poate să admită că d. Aurelian este în stare sft ducă o campanie, să ia cu putere o situaţie politică şi mal cu seamă să o păstreze?
In lumea politică, cine este naivul care să-şi inchipue că d. Costinescu, care nu mal face politică propria zis, de vr’o 15 ani, şi în care s’a stins de mult ardoarea şi pasiunea pentru aceste lucruri, poate fi în stare să se transforme în un energic şi periculos luptător, dînd lovituri mortale şi ris-eind a le primi la rîndul săh?
Care este pasărea albastră în politică in stare de a crede că d. V. Lascar poate lua sah sprijini o situaţie politică în care calităţile de ordine inferioară precum: şiretenie şi minciună, să nu aibă nici o trecere?
Mal era un considerent care ne făcea să nu dăm nici o atenţie ţaţă cu gruparea Aurelian. Partidul liberal şi fără sciziunea Aurelian, era în stare destul de mizerabilă, în cit să nu ne mal inspire nici o temere.
Find aşa, n’avem nici un interes ca să punem in relief această nouă disidenţă, care in definitiv n’avea raţiunea de a fi de cît faţă cu ambiţii nesatisfăcute.
Nu voiam de asemenea, precum nu voim nici aslă-zl, a încuraja pe oameni ca d. Aurelian, etc., cari ani întregi ah fost cel mal docili soldaţi al partidului liberal şi cari, iiind-că ah muşcat din putere şi ah fost muşcaţi de şarpele ambiţiei, îşi ridică capul şi îşi arată dinţii cari nici măcar nu sunt veninoşi.
Cu toată atitudinea noastră, care era
elocuentă, fără multe vorbe, d-nil de la Drapelul n’ah înţeles că lucrul care le ar şedea mal bine, ar fi să fie mal modeşti şi să nu se vîre în sufletul oamenilor.
întocmai ca importunil nebăgaţi în seamă, despre care vorbeam mal sus, Drapeliştil să amestecă In politică de partide, să ocupă de interesele noastre de partid, îşi permit a face reflecţii politice, merg pînă a da sentinţe, ba chiar prezic cu netulburare viitorul partidului conservator.
Este a nu-şl cunoaşte pur şi simplu lungul nasului.
Ştim că procedînd ast-fel, Drapeliştil îşi închipuiesc că vor reuşi să fie luaţi în serios de lumea politică. Ştim că singurul lor objectiv este ca lumea să le recunoască existenţa.
El bine ! La acest lucru nu credem că ah să ajungă.
I	D-nil Aurelian, Costinescu, V. Lascar etc., pot şi merită a fi consideraţi ca politicianl de mina a doua. Nici o dată însă nu vor putea să izbutească ca să treacă de oameni de mîna întiia.
Gruparea Aurelian este menită, ca un moment dat să dea un ministru sau doul în vre o combinaţie liberală, cu condiţie ca să dispară imediat.
Atît şi nimic mal mult.
Or, noi ne am luat obiceiul de a nu discuta—sau a discuta cît să poate de rar — cu înjghebări politice trecătoare, cari n’ah nici o importanţă pentru mersul general al ţârei.
Ni să pare că acestea sunt suficiente, de o cam dată, pentru «DrapeliştI».
ŢINE-AICI
Doinnu Dumitru Sturdza ar vrea să-şl facă treaba : vorbeşte dulce cu d. Aurelian— Voinţa sugrumă pe d. Mtrzescu (care a făcut unul—din multele—ghcşeftrl la ministerul domeniilor pe cînd d. Aurelian era ministru acolo).
Domnul Aurelian ar vrea să-şt facă treaba: vorbeşte dulce cu d. Stuidza— Drapelul însă zugrumă turceşte (cu laţ de mătaie) guvernul d-lul Sturdza.
Intre amtndouă formaţiile guvernamentale liberale, nu s’a făcut piuă acum de cit ce zice cîntecul:
Ici mi e tină.
Ici mi-e glod.
Nici n’afl să iasă de-acolo.
In concurenţa ce 'şl face, însă, cu darul de a lua unul de la altul ciolanul cel cu măduvă, se lnşală unii pe alţii.
De-o pildă:
Zicea deunăzi Voinţa- răspunzînd «Drapelului», în chestia frlnghiel pe care Wach-tel a lăsat-o eftin lui Aurelian—că d’aias’a făcut disidenţa in partid... hindru că d. Sturdza nu-i tolerant la gheşeftari. Parcă de la pădurea Adjudulul pînă la peceţile puse pe lada Creditului Rural, trecînd pe diferite linii ferate folosite are la vreme, prin pivniţl de Bancă şi alte locuri sub-pă-mînteştl se poate umbla fâră toleranţă... Dar să vorbim de lucruri apropiate :
— Mă rog ! Daravera cu moşia Potelu, dată unul «om de-al noştri», ce e pe vremea cînd d. Aurelian era ministrul al domeniilor ?
Curâţitu-s’a preşedinţia partidului şi a guvernului liberal de această murdărie .J
Şi deci «afacerea» s’a făcut, atunci cu ce obraz se afundă «Voinţa» d-lul Sturdza in consideraţii melancolice asupra cinstei membrilor partidului pe care are onoarea să-l prezideze ?
Ici mi-e tină Ici mi-e glod.
Afacerea Waehteî ? Se găseşte Încă frîn-ghie prin fabrica evreului pentru curentul «moderat» din partidul liberal.
Daravera Potelulul ? E destul noroih lu iazurile acestei moşii ca să aibă unde se Înfunda colectivitatea cea iubitoare de mocirlă.
Ici mi-e tină,
Ici mi-e glod.
Să ne luăm galoşi!
„împărate, fă dreptate!“
Hotărârile conferinţei <liu Iîlaj.-Hi" serica romi ii îl unită.—Declaraţia mitropoliei romtue.—Presa ung"reuşea.
MMoIdrii'Ue conferinţei din Blaj
Azi după amiazi am primit din Blaj vestea, că In conferinţa prelaţilor romînl greco-catolici (uniţi), despre care am dat eri amănunte complectedeşi nu s’a terminat încă, totuşi s’au hotărlt în principiu următoarele :
a)	prelaţii rotnîni protestează în potriva tendinţei guvernului unguresc de a asimila biserica naţională romînă-unită cu biserica catolică ungurească;
b)	exprimă omagiile lor M. Sale Împăratului Frânte Iosef, că a convocat un congres al bisericei catolice, în scopul de a se da autonomie acestei bise-
\ rid, întocmai cum au romînii şi sîrbil orlodoxi, luteranii, calvinii, unitarii şi ovreii;
c)	vor face un demers comun attl pe lingă guvern cît şi pe lingă Împărat, să convoace un congres al bisericei ro-mîne greco-cafolice in scop de a se da autonomie naţională acestei biserici ;
d)	. in ce priveşte congresul catolic, la care a fost convocată şi biserica romină unită, prelaţii n’au hotărît nimic în prima şedinţă, căci s’aii produs diver-ginţe de vederi asupra atitudineî faţă de acest congres.
Unii prelaţi au susţinut ca credincioşii bisericei unite să nu fie convocaţi nici măcar la alegere de delegaţi pentru congresul catolic din Budapesta; alţii au susţinut ca să se facă alegerea delegaţilor, dar nici prelaţii nici delegaţii să nu se prezinte la congres şi în fine a treia părere, cea mai mult sprijinită, ca prelaţii şi delegaţii romînl să se prezinte la congres, dar în prima şedinţă să protesteze în contra tendinţei guvernului şi apoi să se retragă.
Conferinţa din Blaj va urma încă vr’o cîte-va zile, căci prelaţii aşteaptă hotărîrile pe cari le vor lua mirenii romînl greco-catolici convocaţi pe Duminică la conferinţă.
Biserica romină unită
înainte de 1848, cînd religiunea de Stat a monarchiei austro-ungare a fost cea catolică, biserica romină timp de un secol s’a bucurat de mai multe privilegii, de cari romînii au ştiut să profite. Aşa la]Blaj în 1753, adică acum aproape un secol şi jumătate, s’a înfiinţat primul gimnaziu romîn grcco-catolic, devenit la începutul secolului prezent, liceu, apoi s’a înfiinţat un seminar teologic şi o şcoală normală de învăţători. Şi Mitropolia din Blaj trimitea în fie-care an cîte doul elevi la facultatea teologică din Roma, printre cari s’au distins în secolul trecut Şincai, Maior, Inochentie, Mim Clain*ttc.
Biserica romină unită s’a desvoltat pînă azi şi a fost chiar recunoscută ca biserică naţională.
De la 1848 toate bisericele din Ungaria, afară de cea catolică şi de cea greco-catolică romină şi ruteană, au căpătat autonomie. Biserica romină unită însă are şi pînă azi o (ţuasi autonomie naţională, prin faptul că Mitropolitul din Blaj e ales de clerul şi mirenii romînl şi prin faptul că în fie-care zece ani se convoacă la Blaj un sinod al bisericei, la care participă şi mirenii fruntaşi.
In afară de asta fie-care eparchie ro-mînă-unită administrează singură averile sale, avînd o înrîurire hotăritoa-re asupra numeroaselor şcoli romîne greco-catolice. Fondurile pentru întreţinerea şcolilor, pentru burse, etc. ale celor patru eparchii se urcă la aproape 10 milioane lei.
Romînii de confesiune greco-catolică sunt în număr de peste un milion în Transilvania şi Ungaria şi e foarte firesc ca să protesteze cu toată energia in potriva supunerel lor sub jurisdiscuţiu-nea bisericei catolice ungureşti, ceea ce ar însemna că toate fondurile bisericeşti şi şcolare, precum şi liceele romîne din Blaj, Năsăud şi Beiuş, şcolile romîne. primare, şcolile normale de învăţători din Blaj, Oradea-mare şi Qherla seminarele teologice din Blaj şi Gherla, şcolile de fete din Blaj şi Beiuş, ar fi administrate de consiliul permanent al congresului sub controlul direct al ministerului instrucţiei — ar fi administrate de Unguri, în ungureşte, şi
după cîţi-va ani s’ar maghiariza toate şcolile romîne.
Declaraţia mitropoliei ro~ mine din Blaj
De aU-fel însăşi mitropolia romină din Blaj vede clar pericolul la care se expune biserica romînă-unită şi prin organul său « Unirea» declară următoarele :
«... Provincia noastră mitopolitană prin acte emanate de la Scaunul Apostolic şi de la Majestatea Sa, gloriosul nostru Mo-nareli, a fost scoasă de sub jurisdieţiunea eclesiastică a orl-cărel biserici latine din Ungaria.	_ _
«Nu putem deci suferi, ca această juris-dicţiune eclesiastică să se validiteze din noh şi pe altă cale asupra provinciei noastre bisericeşti, şi prin urmare nu ne putem Învoi la aceea, ca să se înfiinţeze un singur organism autonomie pentru biserica latină şi pentru provincia noastră bisericească; căci, în casa’ acesta, corporaţiunea centrala şi supremă a acestui unic organism autonomie, fiind compusă în maioritate «ovlrşi-toare din Archierel şi mireni de ritul latin, aceştia, şi nu Archiereil noştri şi membrii provinciei noastre, ar exercita o parte din jurisdieţiunea eclesiastică asupra bisericii noastre.
«Ast-fel stlnd lucrul, suntem datori, să pretindem, să se Înfiinţeze două organizme automatice, unul pentru biserica catolică de rit latin, şi altul pentru provincia metropolitană greco-catolică de Alba lulia şi Făgăraş, adică pontru toate patru diecesele a-paiţinătoare el, ori cel puţin trebue să luptăm pentru înfiinţarea uuel autonomii catolice, aşezate numai pe base diocesane, adică fâră de o corporaţiune centrală în formă de adunare generală şi de cousiliil central, învestite cu putere de jurisdicţiune âsupra tuturor dieceselor catolice din Ungaria.»
M9re st a unt/firească
Faţă cu această mişcare a romînilor uniţi, mişcare ce începe să ia caracterul unei puternice mişcări naţionale, ziarele ungureşti se ocupă pe larg de cestiunea autonomiei bisericei romîne unite şi reclamă guvernului măsuri draconice în contra romînilor.
Ast-fel Magyarorszâg scrie următoarele :
«Greco-catolicil nu voiesc să ia parte la congres. Aceasta e o cestiune de naţionalitate. Rointnil nu vreah să se sfătuiască cu el niel măcar în afaceri bisericeşti; de aceea s’aft separat el cînd şi-aii constituit episcopiile.
«Romînii greco-catolici vor ţine o conferinţă la Cluj şi acolo vor hotărî să-şl bată joc de noi şi de autonomia catolică.
«Dar bine, dacă nu vor veni la congres romînii greco-catolici, vor veni rutenii greco-catolici cari sunt buni patrioţi şi se supun la ideia de stat maghiar. In ce priveşte pe romînl, puterea statului va fi aspră cu el şi le va arăta că.- ori se supun ideei de stat maghiar, ori—la puşcărie cu răzvrătitorii».
verii, foarte violenţi faţă cu... lada de bani al Statului.
Aşa de exemplu, d. Mîrzescu, pe cînd era ministru de culte, s’a purtat foarte violent cu interesele fiscului în afacerea Wachtel; şi d. Aurelian, în loc să modereze pe d. Mîrzescu, ’l-a dat mînă de ajutor.
Apoi frumos e ?
Moderaţiunea la vorbă şi violenţa la ghe-şefturl — foarte mulţumim de aşa treabă. Preferăm să fie pe dos.
TRIBUNA LITERARA
Femeea la Macedo-Românî
Egyetertes scrie următoarele :
«Corifeii romtni pretind, că dacă vor intra în organismul general al autonomiei catolice, atunci îşi vor pierde dreptul de a-şî alege ei înşişi episcopii şi pe mitropolitul lor, de oare-ce acest drept va trece asupra organismului central catolic. Îşi vor pierde dreptul de a îngriji ei înşişi de şcolile lor, de a impune ei înşişi disciplina şi planul de învăţămînt, de a dispune asupra fondaţiunilor şi averilor lor ; ba se va întîmpla că majoritatea maghiară din comitetul central va maghiariza toate şcoalele lor şi pe urmă va maghiariza chiar şi limba liturghicală.
' «Guvernul trebuie să fie cu băgare de seamă, căci sub masca mişcării bisericeşti a romînilor-uniţi se ascund eroii politicei iredentiste, cari caută momentul să lovească în prestigiul statului».
Bitolia, ofiicial Monastir, e oraşul Turciei, unde Armânii sunt mal numeroşi, organizaţi în diferite bresle.
In gen ral, afară de câte-va mici suburbii, unde trăiesc învecinaţi şi cu Bulgarii, in colo ocupă cele mal însemnate cuartiere, fără a fi învecinaţi de o familie străina naţiunel lor.
Nicăirl deci, îii Peninsula Balcanică, nu vom putea găsi pe Armâni mal compacţi ca în Monastir.
Numărul lor aci atinge ţifra de 20 de mii.
Bitolia e centrul culturel româneşti, înainte de a se fi bănuit urmele acestor Români de la Pind, înainte de a ne ocupa noi cu cultura lor, sfera ocu-paţiunilor lor, fiind foarte restrinsă, dar zeloşi de o muncă spornică şi doritori de a-şl asigura o existenţă prielnică des-voltărel lor naturale, nu s’ah mulţumit cu o mică industrie, cu un neînsemnat comerţ; de aceea, cu vremea, se ră3pîn-desc peste mările albastre; unii trec in continentul Africel, alţii în Asia, mulţi sunt atraşi ca prin farmec de glasul duios al «ţârei mume»: vin in Romînia ; o parte se Sndrumează în principatul Bulgariei, sah regatul Serbiei; dţl-va caută orizonturile Europei civilizate şi ajung—acolo unde idealul lor îl conducea la mărirea trecutului — pînă a-şl substitui un de la numele de la vatră: De Dumba, de Şagunct, de Goydu — etc. dar tot titlul de coţova-lah le-a rămas mal nobil, mal scump.
Esiţî din vetrele lor, Armînil încep a face cunoştinţa lume! şi mal mult a căpăta cunoştinţa de sine.
In lipsa lor, căminul a rămas un sfînt altar, din năuntrul căruia razele focului nestins, alimentat în tot-de-a-una de dragostea vestalei — femeia armînă — s’ah reflectat prin întunecimea vremilor moarte, şi ah făcut să vază străinii o gospodărie romînească şi să auză graiul nostru...
Femeea a fost scutul de oţel—de care s’ah isbit săgeţile veninoase asvîr-lite de inimicii neamului nostru: ea iubeşte, suferă şi speră.
intr’o călătorie a mea în Macedonia la anul 1886, unde am stat 10 luni, am avut ocazie să mă conving de destoinicia femei macedonene.
Una, al cărei tovarăş se afla prin străinătăţi de 10 ani de"zile, în casa e-modestă lingă ogiac—ocupată cu cicril cui şi vlrtelniţa pentru fabricarea tortului de lână—se Îndeletnicea în aceeaşi vreme şi cu făurirea cîntecelor la adresa celui, care zăbăveşte atîta prin străini şi nu-şl mal aduce aminte de casă.
Alta, in comuna Gopeşu, compunea scrisoarea cea mal originală din cîte am | cetit în viaţă, cam in termenii următori:
MODERAŢIUNE SI VIOLENTA
Gruparea aurelianistă, de cînd are un organ de publicitate, predică zilnic moderaţiunea.	_	_
«Violenţele nu servesc la nimic, zice Drapelul de cînd a apărut şi pînă astă-zl; ba sunt stricătoare. Violenţele strică şi guvernului şi opoziţiunel, şi opiniunel publice; în taptă ca şi în vorbă, violenţele trebuesc părăsite. Moderaţiune ! Moderaţiune! ! Moi deraţiune!! !»
Foarte frumos — şi folositor.
De pildă, ce bine-1 prindea d-lul Sturdza I să fie moderat în chestia mitropolitană, d-lul Stătescu în chestia inamovibilităţel, d-lul general Budiştcanu în chestia armei Mannli-cher. Şi ce mult rău le-a făcut violenţa !
E drept însă ca cel ce predică moderaţiunea, să fie însuşi moderat.
N’avem ce zice, gruparea aurelianistă e destul de moderată «în vorbă». S’au văzut însă membri al acestei grupări fiind, la gu-
Iubitul nostru Gheorghe
Ca şi cum razele soarelui mi-ar intra cind prin uşe, cînd prin ferestre, aşa şi tu cu scrisorile tale: puţină bucurie, puţin curaj, n’am cuvinte s’o spui...
Te prea rog scumpul nostru, iarăşi să te îngrijeşti, să nu ne uiţi, ci să ne ajungi din cind in cînd cu scrisorile tale, căci ia, parcă aşi vorbi cu tine.
Apm să faci cum ÎI face şi să ne ajungi şi cu clieltuelile, căci tocmai acum iu primă-varâ, cîte uu cere casa! Copiilor doresc să le cumpăr ghete noul, căci cele vechi le aQ prăpădit; şi Secula a venit din Bitolia cu marfă nouă in sat la noi şi vinde tare eftin in preajma bisericei.	.
Apoi puţină plnză mi-ar trebui pentru cămăşile copiilor ; asemenea lină, lot pentru ciorapii lor. Si, cum ştii, brînzeturile acum s’aii efti-nil şi n’âşl vrea să ’ml lipsească, căci copil cer hrană buuă.
Mal ştii că avem nevoe şi de capre : cele 2 ce le-am avut la Mainorniţa : una are un ed cea-l’altă a şchiopat. Diuiu lui Gorciu sa va duce polmîne acolo şi ’I voitt spune să ne cumpere şi nouă 2 cu lapte şi cind mi-al trimite tu bani T voia plăti.
Diu cel 3 poli ce îui-al trimis, de 1 pol am cumpărat grih şi 20 ocale peşte sărat ; lui Naşe i-am plătit datoria de 10 lei; perceptorului I>
www.dacoromanica.ro
1
2
am dat 20, căci iml venise cu turcu Sn casă. Cu restu am cumpărat ctte un fes copiilor.
Cind vel veni tu la noi, te prea rog să aduci lui Vangheluţfi uu ghiozdan pentru cărţi, căci vede la copiii cel-l’alţl şi mi-a mlncat urechile ca sâ-I cumpăr — şi eh nu mal am bani.
Cam multe ţi-am corut, scumpul nostru, să ne erţl; d’apol mal atlă, că, de ziua ta să ne fioln-tr’ajutor, să trăeştl tu, s’afl cheltuit mulţi bani. Toată lumea ne-a vizitat, după slujba de la biserică, şi tuturora le-am dat cafea şi dulceaţă^
E0 scriu, soţia ta Mia şi te sărut frumos.
Gopeşiu, Martie 14—1886.
Din termenii aaestel scrisori pe care am copiat-o după original—traducînd-o din dialectul macedo-romin, se poate vedea întreaga gospodărie romînească de la Pind.
Intr’un stil simplu şi natural, femeea annînâ descrie soţului el toată economia casnică— dîndu-I socoteală amănunţită de tot ce se intîmplă acolo în lipsa lui.
Din rîndurile el se vede cîtu-I de econoamă, şi cit de bine^ştie să întrebuinţeze banul.
In vremi de restrişte, sufletul omenesc simţind necesitatea unei mîngîerl reciproce, spiritul de consolidare familiară se simte din ce în ce mal pronunţat.
Acest lucru se întîmplă şi in familiile Homînilor cînd norocul îl părăseşte, el caută a se mîngtia unii pe alţii, zicin-du-şl: «.are Dumniză ş’tinol /»
Ast-fel li-I traiul familiar, pină cind nu-I cunoaştem noi din Regatul Ro-mîniel.
Dar vine şi perioada de cultură a o-gorulul naţional la Romînil de la Pind, de către «Ţara mumă».
Această perioadă însă e mal funestă prin consecinţele sale de cit orl-ce altă calamitate naţională, căci în linii generale ea se poate considera ca o perioadă de vrajbă între el, — nu de propăşire.
Mal mult făcuseră pentru redeşteptarea conştiinţei naţionale, înaintea perioadei actuale, barzii naţionali din Ma-garova şi Cruşova cu cântecele lor, necunoscuţi încă de nimeni, şi ale căror vibraţiunl poetice s’aQ identificat cu acele ale poporului armîn, de 'cit toate bizareriile ce s’au făcut pentru a lumina pe consîngenil noştri!...
Şi Arminil, acel popor paşnic şi cumpătat, care nu ştia ce e cearta in familie, care prin sine ştiuse să se ferească de toate neajunsurile din afară, care ’şl păstrase prin vestala giniceulul-femeeâ-rnamă, limba şi datinile vechel latinităţi, neatinse de molima urel şi a vrajbei ; iată-1 astăzi învrăjbit, obiectul de-riderel celor-l’alte naţionalităţi, de asupra cărora el a domnit în totdeauna cu superioritatea calităţilor sale etnice.
In Bitolia, demnitatea numelui de ar-min a perdut mult din însemnătatea lui. Despre Armînf, zic străinii de acolo: «că se ceartă ca ţiganii la cort».
Arminil cel stimaţi şi temuţi odinioară, astăzi nu mal sunt luaţi în seamă. Odraslele lor populează şcoal’ele greceşti şi părinţii lor vfid, înţeleg, şi ştid că săvârşesc cel mal uricios act cu copiii lor, dar tac, căci n’aă ce face, in faţa imposibilului...
Astăzi femeel macedonene vom aduce prinosul nostru, căci numai ea va ştii şi de aci nainte, să ţie nestins focul dragostei de limbă şi de conservare naţională, ori care ar fi mersul lucrurilor. ce-1 va fi hotărit destinul.
Petru Tuleau
„EPOCA" JN PROVINCIE
B.-SARAT
Pe ziua de 1 Maid a. c., a fost numit comisar director al poliţiei din oraşul nostru un Tudorache Marinescu—falit nereabilitat după cum să constată din mal jos certificatul al Trib. de R.-Sărat sub No. 11929, 1897. In contră acestei scandaloase numiri s’aO reclamat ministrului de interne la 4 Maifl a. c., care a cerut prefectului lămuriri dacă numitul comisar a fost în adevăr cazul în faliment şi dacă s’a reabilitat. Prefectul a făcut o adresă către Tribunalul local, priu care cerea relaţiunl;
Tribunalul la rîndul săli a răspuns cu a dresa No. 10.257, 1897 că Tudorache Marinescu tste falit şi că nu există nici o sentinţă de reabilitare a lui. Nu ştia ce a făcut prefectul cu această adresă dar vedem că falitul nereabilitat se găseşte slujbaş poliţienesc.
întrebarea este: un falit nereabilitat şi nealegător iu vre unul din colegiile electorale, adică nebucurîudu-se de drepturile politice poate ocupa funcţiuni publice ?
Iată certificatul Tribunalului:
ROMANIA
Grefa Tribunalului R.-Sărat.
Certificat,
Conform cereri făcută de d. Ion Vasilescu prin suplica reg. la No. 10643/1897.
Certificăm,
Că firma Thudoraehe Marinescu & Călinescu, prin sentinţa acettul Tribunal No. 7 din anul 1893, a fost declarată în stare de faliment şi de şi s’a făcut concordatul, in-ă pină Iu prezent nu exislă nici o sentinţă ds a reabilitate el.
Pentru care am eliberat prezentul certificat.
p.„Grefier, D. Faraschivescu
No. 11929, 1897 Iunie 9.
D. l'erekide, ministru de interne, are cuvântul.
EPOCA
O serbare
Iu ziua de 8 Iunie a. c. avut la pe Şoseaua Kiseleff o bătaie de flori organizată de Societatea «Lyra Romînă» cu care oca-ziune d. St. M. Soimescu a rostit un călduros discurs, exprimludu-se ast-fel:
însănătoşirea A. S. R. Principele ereditar, a umplut de bucurie inimele noastre, şi toţi am simţit neînvinsa pornire, de a manifesta această bucurie şi de a sărbători In modul cel mal en-tusiast această clemenţă divină.
Societatea Lyra Romînă In via sa dorinţă de a exprima sentimentul de respect şi ador..-ţiune, către Tron şi Dinastie, a ales această ocaziune şi a compus şi dedicat Dinastiei un imn, care constitue o călduroasă rugăciune către a tot putinţele in favoarea Augustei Familii Domnitoare, imn, a le cărui dulci accente aO zburat către Ceruri de pe buzele nevinovate ale micilor Copilaşi.
Societatea Lyra Romînă iutreţine o şcoală muzicală unde se iustruesc mulţi copil orfani şi săraci. Ea are de scop, a desvolta gustul mii-zicel In popor şi a luesi.i muzicanţilor Romînl mijlocul de a’şl asigura prosperarea in cariera lor.
Directorul şcoalel şi intemeetorul societăţel d. Institutor Movilă, un bun romîn şi zelos a-poslol al triumfului lumiuel, a preconisat sublima idee şi ’şl-a luat sarcina nobilă, dar foarte spinoasă, do a generalisa in societatea romînă gustul muzicel şi a contribni la perfecţionarea muzicel şi a contribui la perfecţionarea muzicel naţionale. Intrigile şi calomniile ce interesaţii îl opun, formează o redutabilă stavilă la realis -rea scopului, şi cu toate sforţările ce face acest romîn verde, are necesitate de un puternic sprijin spre a reuşi. Mărirea însă a scopului pe de o parte, curagiul şi persverenţa cu care luptă devotatul frumoasei idei pe de alta, a sedus pe mulţi, şi ast-fel, Movilă a putut găsi ăniml generoase, carii prin sprijinul dat societăţel, să’I mal îndulcească amărăciunile luptei continue pe care o întreţine şi să’I facilitese calea.
^ M. Sa Graţioasa noastră Regină. n’a rămas indiferentă la această sforţare atit de folositoare şi multe Doamne şi Domni, din înalta societate romînă, ad biue voit a încuragia pe aprigul luptător. Presa şi a dat cu drăg obolul el.
Concertul pe care M. Sa Regina a bine voit a’l onora cu presenţa Sa.
Cele a te Concerte atît de aprobate de un numeros şi dinstis public, constituesc cea mal puternică satisfacere morală, dată unul biet îrptător, pe cît de neobosit, pe atît lovit de inimici periculoşi.
încheind, d. Soimescu adaogă:
Este aici o luptă curat romînească, de a atinge un ideal demn de sprijinul tuturor romîmlor şi nu depinde de cît de Domuiele Voastre, ca această luptă să dea roadele dorite.
Trăiască MM. LL. Regele şi Regina.
Trăiască A A. LL. Regale Pr incipele şi Principesa.
Trăiască întreaga Dinastie Regala romînă.
Triumfe ori ce sforţare romiueascâ.
INFORMAŢII
Abonamente de tiara
Pentru sesonul de viligiatură administraţia ziarului «EPOCA» a înfiinţat abonamente lunare cu următoarele preţuri :
In Ţară	Iu Străinătate
0	lună 3 lei	0 lună 5 lei
Două luni 5 lei Două luni 9 lei
D. Dr. de Leyden, în urma unei propuneri a d-luî Dr. Măldărescu, a fost proclamat membru de onoare al Societăţii medicale romîne.
Medicii A. S. R. Principelui Romîniel, au hotărît să trimită în fie-care zi cite un buletin d-lul Dr. de Leyden.
D. C. Nacu a avut un vid schimb de cuvinte cu d. Fereehide asupra intrigilor pe cari le face faimosul Kiriţopol în contra cumnatului său, d. Dimitrid, prefect al judeţului Teleorman.
D, Nacu a cerut ministrului să înceteze de a se mal lua după sfaturile lui Kiriţopol.
D. Hamilton Weeden, corespondentul special al ziarului «Morning Post» din Londra se află, în trecere. Ia Bucureşti.
Este dar de prevezut vr’o întrevedere a acestui corespondent cu d. D. Sturdza.
Fostul mare vizir, Djelal-Eddin-Paşa, a sosit ieri la amiazl în Capitală. ‘ La gara de Nord a fost intîmpinat de d. AI. Djuvara, ministru de justiţie.
Fostul mare vizir a fost primit ieri după amiazl in audienţă de către M. Sa Regele şi apoi s’a înscris în registrele de la Cotrocenl.
La orele 4 p. m. Djelal Paşa a făcut o vizită d-lul Dim Sturdza. ’
La orele 5 şi jumătate a plecat cu acceleratul de Predeal la Paris.
Din causa condiţiilor prea grele puse de guvernul romîn, guvernul englez a renunţat de a face poşta Indiilor, a Australiei şi a Chinei prin Romînia, ci a încheiat o convenţie cu o companie de navigaţie, care să transmită poşta engleză prin Brindisi (Italia) în Asia şi Australia.
In consiliul de miniştrii ţinut ieri înainte de amiazl s’a hotărit următoarea mişcare perfectorială:
D. M. Chintescu, actual pretecl de Constanţa, e trecut în aceeaşi calitate la T. Severin, în locul d-lul Ghelme-gianu.
D. PencovicI, prefect de Tulcea, e numit inspector administrativ, în locul d-lul Paul Stătescu, care e numit prefect de Constanţa.
Pe ziua de 1 Iulie se va face o a doua mişcare in care vor fi cuprinse prefecturile judeţelor Botoşani, Tutova, Covurluin, Tecuciiî şi Dîmboviţa.
Epidemia de febră tifoidă continuă să bintue in mod îngrozitor in Focşani.
Pe ziua de ieri s’ati constatat 267 cazuri de boală şi 5 decese.
Parchetul clin Tirgovişte anchetează o afacere din cele mai scabroase, al cărui eroii e sub-prefecful din Pucioasa anume Porumbarii.
Acest monstru, juvaer ele sub-prefed al regimului liberal, duetndu-se la hotelul Petrache din Pucioasa, a încercat un odios atentat în contra unui servitor, băiat de vr’o 15 ani, oferindu-i 20 lei.
Şi domnu este încă sub-prefed !..
Mal mulţi locuitori de prin suburbia I)i-ehiu ne roagă să atragem atenţia prefectului poliţiei asupra comisarului Negoescu de la secţ. 11, care se poartă foarte râă cu dlnşil.
Atragem atenţia, de alt-fel fără speranţă, de a se lua vre-o măsură. |
Voinţa Naţională anunţă următoarea mişcare ce s’a făcut in personalul ministerului afa cererilor străine:
D. M. Burghelea, şef de biurod, e numit sub-director la afacerile politice.
D. G. Derussi, ataşat de legaţiuue la Belgrad, e numit şef de biurod, în locul d-lul Burghelea.
D. I. Gliica, secretar de legaţiuue, e numit cancelar al consulatului din Rusciuc.
Gr. Bilciurescu, sub-şef de biurod, ataşat de legaţiune, e numit cancelar al consulatului din Bitolia.
G. Fillality, director al afacerilor consulare, prim secretar de legaţiune, detaşat eu serviciul pe lîugă legaţiunea din Constări-tinopol, este chemat la postul săd.
M. Picleanu, secretar de legaţiune la Pe-tersburg, este mutat la Constantinopol.
Tresnea Greceanu este trimis ca secretar de legaţiune la Belgrad.
Trenul de la Constanţa, care trebuia să sosească ieri la 12 şi 15 minute din zi, a sosit din cauza ploilor cu o întlrziere de peste o oră.
A-seară, MercurI, atit M. S. Regina cit şi M. S. Regele au mers la Palatul de la Cotrocenl spre a vedea pe Principele Fer-dinand.
Suveranii s’ad întors la orele 7 seara la palatul regal.
D nil Ion Brălianu, ministru de lucrări publice şi A. Saligny, directorul căilor ferate romîne, au plecat erl, la ora 12 din zi, la Galaţi spre a vedea starea liniilor ierate şi a se convinge de primejdia inundaţiilor de care e;te ameninţat acest oraş.
Direcţia generală a C. F. R. va da astă seară, Joi, un banchet la Hotelul Bulevard în onoarea inginerilor străini, delegaţi al uniunel căilor ferato germane.
La acest banchet sunt invitaţi şi d-nil D. Sturdza, Gogu Cantacuzino, Ionel Bră-tianu, Gb. Duca etc.
Printre inginerii germani cari au sosit cităm pe d-nil: Kaspar Gustav, şef inginer din Buda-Pesta; Szlatey şef inginer din B.-Pesta; Housselle, consilier la construcţii din Berlin; Verchann, consilier la construcţii din Berlin ; Rotter, inginer; Acsman, inginer, ambii din Viena ; Lockner, consilier de construcţii din Erfurt ; Roeching, şef inginer al atelierului din Amsterdam; Huagsna, şef inginer din Utrecht, Kieres-gergera, consilier din Viena, Hauser, şef inginer din Viena; Al. de Robitzesek, directorul construeţiunilor din B -Pesta ; Perner, şef inspector al căilor ferate din B.-Pesta; lansen, consilier constructor din Magdeburg; G. Marett, consilier constructor, din Ilauo-vra ; Wen Kovitz, director general din Mii-nich, Ed. Weis, inginer din Mflnich; Ifertzog consilier din Bronberg; Bergman, consilier din Dresda; Kohm, directorul căilor ferate din Essen etc.
Societatea ştinţelor medicale şi-a constituit comitetul, precum urmează: Preşedinte Dr. Petrini Galaţi, viee-preşedinţl d-nil doctori Toma lonescu şi Leonte, secretar general d. Dr. C. Andronescu, secretari de şedinţă d-nil doctori Juvara, Bălăcescu şi I-liesc, casier d. Dr. Dimitriade şi archivar d. Dr. Duma.
Cu această ocasie d-nil doctori Petrini-Galaţl, Toma lonescu şi Stoicescu aă oferit clte 300 lei societăţii, iar d. Dr. Dimitriad 100 lei.
Utilitatea băilor turco-romîne
(Hamnuiaui)
Sub acest litiu, Băile Regale publică intere-resautele observaţiunî făcute asupra acestui fel de băl, şi pe cari le publicăm aci.
In clima noastră nestatornică, unde variaţiu-nile atmosferice sunt atît de brusc!, suntem necontenit expuşi a suferi relele el consecinţe, contractînd numeroase maladii. Remediul cel mal lesne şi cel mal sigur ce se poate opune de la început, este Baia Turcească, care are de resullat de a stabili repede şi de a regula funcţiunile pielei dindu-I o putere şi o energie iu-deslulătoare, care o pune iu stare de a resista schimbărilor repezi de căldură şi de frig. In acest mod s’ar putea evita epidemii care cîto odată face atîtea victime.
Baia de aer uscat poate încă că fie întrebuinţată ca modificator higienic la persoanele cu pielea uscată şi puţin permeabilă sail care manifestă de timpuriii o tendinţă spre ingrăşare. Asudi ala In băile de aer cala, dirigeată cu înţelepciune şi combinată cu duşurile reci, exerciţiul şi regimul este mijlocul cel mal inofen-fensiv şi cel mal eficace de a se debarasa de uu exces de grăsime.
Indicaţiunile cele mal nemerite ale Băilor Turcesci sunt scoase din următoarele stări patologice. Persoanele a căror piele este foarte sensibilă intemperiilor exterioare, care sub influenţa celor mal mici expuneri la un curent de aer, capătă guturai, dureri de gît, broncliită, pneumonie, pleuresia, nevralgii reumatismul, sunt foarte biue ferite de aceste maladii, cînd fac băl turcesci, asociate cu duşuri rect.
In toate maladiile cronice ale organelor piep-I ului şi ale plutecelul Însoţite de uscăciunea pielei, în congestiunile plăminxdui, ficatului,
splinei, in inflatnaţiunile branşelor sad intestinelor. în reumatis>nul cronic, articular sail muscular, în nevralgii recente satl vechi, în anemiile de origină paludienă, ia toate boa-lele legate de guta, scrofule şi de sifilis constituţional, In accidentele unei intoxicafiunl cronice prin plumb, mercur, tn diabet şi în oare-cari afecţiuni hirurgieale (scrintiturl, suciturl, boale ale’ incheeturilor şi ale muşchilor) unde masagiul făcut de mîinl sigure şi îndemînatice constitue cea mal importantă parte a tratamentului chemat să modifice direct jocul funcţiunilor, integritatea actelor flsiologice şi prin urmare forma şi eomposiunen normală a ţesăturilor, Intr’un cuvtnt aceste băl sunt folositaore in toate împrejurările, unde asudeala este indicată. De alt-fel in toate iările şi din antichitatea cea mal depărtată, efeete'e Băilor Turceşti ad fost confirmate priu experienţă şi prin autoritatea medicilor celor mal distinşi.
Nimeni nu contestă linilor în general necesitatea ; însă ca mijloc şi de curăţenie băile orientale ad o mare superioritate. Aceste din urmă lucrează asupra pielei mult mal bine şi mal repede de cit băile ordinare cărora le lipsesc efectele salutare ale aerului cald, a'e masagiu-lul şi duşelor.
Este evident că fricţiunile cu peria sad cu mănuşa, spălaturile cu săpun pe tot corpul şi masagiul ce se face în Băile turceşti atuocl cînd pielea este udă şi ramolită prin vapori şi stropită peste tot prin duş şi piscină, ea spală mal bine pielea şi întăreşte mat renede membrele obosite. La eşirea dintr’o bae turcească, multe persoane sunt surprinse văzînd deslipin-du-se de pele in urma fricţiunilor, masagiulul şi spălaturilor cu săpun, o mare quantitate de impurităţi, în contra cărora apa băilor ordinare nu ad de cît un efect superficial.
Este asemenea sigur că după mare exerciţii şi mişcări, nimic nu reanimă m«T repede corpul, nu împrăştie mal repede oboseala ca o bae turcească şi cînd căldura băii se ridică d’a-supra căldurel naturale, toate funcţiunile se fac cu mal multă înlesnire şi regularitate. Eşti li-n'ştit, dispus, toate oboselile ad dispărut, durerile în membre sunt înlocuite printr’un seuti-ment de mulţumire, de vigoare şi de putere. Sîngele circulă cu înlesnire şi jocul tuturor organelor se face fără nici o sforţare. Toate aceste manifestaţiunl sunt sensibile mal cu seamă a doua zi şi dnpă bae.
In resumat. Baia tur:o-romînă este din punctul de vedere al bygienel şi al tratamentului boalelor, cea mal bine făcătoare din toate băile.
Aceste băl se pot face în orl-ce sezon, chiar pe frigul cel mal mare, singurele pot da corpului o curăţenie perfectă, un sentiment de adevărată mulţumire şi o resiitenţă uimitoare la temperaturile ridicata de frig sad de căldură. Pielea şi mucoasele dobîudesc priu usagiul a-ceslor băl o vitalitate remarcabilă ; pentru dame sunt un perservativ eficace al conservărel e-lasticităţel şi tinereţel pielei.
ECOUBi
*** iu Grădina Raşca, sub direcţiunea d-luJ Simeon Petrescu, în fie-care seară representaţiunl variate a la Koster <£■ Bials din New-York; teatru, gimnastică, danturi, concerte şi pantomime.
Preţurile locurilor: Loja 10 lei, Slai I 2 lei, Stal II 1 leii. Militari, şi copil plătesc jumătate.
*** Astă-seară se va representa, după cererea generală, în grădina «Casino», Faust frumoasa operă a lui Gounod.
TREERĂTORt CD RAMELE DE FER
<le la C, F. K. Ungare
Seceră tor „COLUMBIA”
din Fabrica 0SB0RNE
H. S. GREIF
Bucuresci, Str. Smîrdan, 2 (vi»-4-tu de Ooi.ro)
ŞTIRI MĂRUNTE
Doamna şi domnul Teufenstein, consulul Austro-UngarieLla Constanţa, ad sosit In Capitală pentru cîte-va zile.
*
D-nil Ion Brătianu, ministru de lucrări publice şi A. Saligny, directorul căilor ferate, s’afi lutorş astă-zl de la Galaţi, cu un tren special.
*
M. S. Regele a lucrat astă zi cu d. general Berendeid, ministru de resboid, şi cu d. Al. Djuvara, ministrul justiţiei.
DIYERSE
DIN CAPITALA
Viol.—Poliţia a arestat aseară pe individul Herman Levi din str. Spaniolă 25, care, erl după amiazl, ademenind pe o copilă de 13 ani, Didica Nestor, din calea Văcăreşti 125, a dus’o la el acasă şi acolo a violat-o.
Hoţ prins.—D. Comisar al gărel de Nord. a prins aseară, tocmai când se pregătea să se sue In tren, pe un vestit pungaş, D. Dumitrescu, asupra căruia s’att găsit 6 ceasoarnice şi mal multe bijuterii şi obiecte de valoare, toate furate de la Vasile Sucea din soseaua Doamnei 12, unde locuise cît-va timp pungaşul.
Pruncucidere. — Ni se comunică din T. Severin că -. ilele trecute o crimă îngrozitoare s’a săvirşit în comuna SeverineştI din acel judeţ.
O fată a locuitorului C. Sâuiescu din acea comună, născînd un copil, şi voind să ascundă această naştere, a sugrumat pe noul născut şi la şi îngropat într’un băligar.
După cite-va zile, primarul comunei, a descoperit această crimă intr'un mod cu totul accidental. Irecînd pe lîugă locul unde era îngropat micul cadavru, primarul vede mal mulţi cîinî cari reuşise să dezgroape copilul şi începuse să-l mănînce.
Din cercetările făcute, muma criminală a fost pe data descoperita şi înaintată parchetului local.
Micul cadavru a fost înmormintat.
Sinucidere. — AJaltăerl s’a găsit spîuzu-rat de o grindă tn moara din Răcâciune. Putna morarul I. V. Lupa.
,Din cercetările făcute, rezultă că nenorocitul ş a pus capăt zilelor într’un acces de alcoolism fiind un beţiv de frunte.

o u
«• -	„ ,------ - -	spinzurui ue v
,11 ,Pădure» Poiana Gruiulul, locuitorul Vărdoabâ, tn vlrstâ de 22 de ani, de fel di comuna Dragoslavele, judeţul Muscel, bmuusul era dezertor din regimentul Muşc
şi se crede că teama de armată la făcut să-şi pună capăt zilelor.	' ™
înecaţi tu Prahova.—Cinci locuitori din comuna Comarnic, Prahova, voind să treacă zilele trecute rlul Prahova, cu căruţa, fii,1(j iUb,J de curentul furios al apel, care venise mare din cauza ploilor, căruţu s’a resturnat, iar cah şi 3 din dintre dlnşil s’aQ înecat ; ceH’ala 2 cu mare anevninţă ati putut scăpa cu viaţă.
Cadavrele nenorociţilor, abia aii putui ti gj. site după 24 de ore în rin.
di^treinatate
Cutremur şi furtuni violente. — Se anunţă din l.amia că nişte vijelii mari aii distrus mat multe lucrări de fortificăţiunl din partea Turcilor.
La Cliefalonia a fost erl un cutremur taro de pămlnt.
In mal multe puncte ale Greciei se semnalează furtuni.
Un uragau violent s’a abătut aseară asupra Atenei.
ULTIME liFdlATfUll
Regele la laţi
Inaugurarea nouel universităţi din Iaşi va avea loc la 15 Septembrie viilor.
Noul local, complect gata, nu aşteaptă de cît mobilierul, care va fi predai în cursul verei acesteia.
La inaugurare va asista şi şeful Statului, împreună cu mal mulţi dintre miniştri.
Casa M. S. Regelui a şi înştiinţat deja primăria de Iaşi despre această vizită.
*
* *
Cu această ocazie se vor lua ultimele dispoziţii relative la palatul ce s’a construit in Iaşi pentru A. S. Regală Principele Ferdinand.
După cit aflăm, primăria are inlcn-ţiunea să propună Suveranului deschiderea unei avenue între noua clădire a teatrului şi Mitropolie.
In acelaşi timp, pentru a se da un aspect mal frumos palatului princiar, se va propune şi exproprierea tuturor clădirilor, în imediată apropiere cu reşedinţa A. S. Regale.
Cum însă aceste lucrări vor necesita cheltueli mari, primarul Canea are in-tenţiunea de a cere ca Stalul să vină in ajutorul comunei, cu o sumă anumită.
Consiliile generale ale tuturor judeţelor, au votat iu şedinţa lor de Duminică cite un credit care variează de la 30 — 100.000 lei pentru repararea podurilor şi şoselelor stricate in urma inundaţiilor.
Ast-fel consiliul judeţului Putoa, judeţul relativ cel mal puţin lovit, a votat în acest scop un credit de 58,000 de lei.
Viitorul Pulnel afirmă că buletinele medicale ce se dau zilnic despre mersul epidemiei tifosului în Focşani, sunt cu desăvirşire falşe.
In Focşani sunt aproape 500 cazuri de tifos, dintre cari 40 elevi de la şcoala primară No. 1, 25 eleve de la externatul de fete, 200 de elevi şi eleve de la cele-l’alte şcoli primare şi de la liceu, 60 de soldaţi, dintre cari 6 ad încetat din viaţă.
De ieşi dimineaţă plouă mereu in Capitală,
Astă noapte a fost o vijelie şi o ploaie torenţială, care cu miil întreruperi a durat aproape două ore.
Societatea generală de asigurare mutuală Moldova, intemeiată de mărit proprietari din «ţara de sus», s’a constituit şi a fost autorizată să înceapă lucrările de asigurare.
De-ocamdată s’au făcut asigurări numai asupra grindinel şi s’a realizat deja suma de 30.000 let.
In consitiul de miniştri ţinui sub preşedinţia M. S. Regelui, s’a hotărit ca să se trimită liste de subscripţii pentru victimele inundaţilor, tutulor prefecţilor.
In afară de darul M. S. Regelui, s’au subscris pină ieri în Capitală peste 70 mii lei.
Ni se scrie din Giurgiu că relaţiuuile dintre d-nil Cliristu, prefectul judeţului Masca, şi d. colonel Iarca, comandantul garnizonet de acolo, sunt foarte Încordate. Prefectul a cerul d-luî Ferichide. mutarea colonelului larca.
Atît d. Cliristu cît şi d. colonel Iarca ad fost chemaţi in Capitală pentru a da lămuriri amănunţite miniştrilor respectivi asupra conflictului lor.
L). Altred Ruslem bey, secretarul le-gaţiunet turceşti din Bucureşti, care a lipsit mal mult timp in concediu, s’a întors erl din Conslantinopole.
Ni se atrage atenţiunea asupra următorului abuz:
In strada Popa-Tutu 6i, colţ cu strada Ciclopilor, locueşle o doamnă, văduva unul fost funcţionar la gară.
Domnia sa are ca servitor un soldat, fără ca vre-un militar să locuiască in acea casă, ca cel puţin să fie o scuză.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
8
Ceva mal mult: ni se afirmă că soldatul aparţine garnizonel din Galaţi.
Are cunosciinţă d. comandant al pieţei, col nelul Angelescu, de acest fapt?
Circulaţia trenurilor pe linia Bucureşti-Vasluifl Iaşi este complect restabilită.
Intre Mizil şi Viutileanca, unde apele stricaseră puţin terasamentul, trenul merge ceva mal Încet. De asemenea Intre R.-Sâ-rat-Focşanl, Crasna Vasluifl şi lingă Iaşi, uude terasameutele afl suferit mal mult, diu cauza apelor, trenurile afl o vitesă mal mică.
Pe toate cele-l’alte părţi ale acestei linii, circulaţia se face ca In timpurile normale.
Pentru ca lnllrzierile să nu fie prea mail, direcţia a luat dispoziţiunea de a scurta timpul oprirel trenurilor In staţii.
Cu mijlocul acesta, lntlrzierile sunt relativ mici: rar clnd trec peste o oră.
Azi dimineaţă, de pildă, trenul de Iaşi linia Vasluifl, care trebuia să fie In gara Bucureşti la ora 8, a sosit la 8 50, cu o intlrziere numai de 50 minute.
Situaţiunea Bâncel Agricole la 31 Maifl trecut era de 10,170,104 Iei la venituri şi "cheltuieli.
La această dată, Banca Agricolă avea 28,843,35 lei angajaţi In împrumuturile pe gajuri şi 1,787,282 lei angajaţi in avansurile pe producte.
In timpul absenţei I. P. S. Sale, Mitropolitul Iosef, afacerile Mitropoliei Un-gro-Vlachiel vor fi girate de P. S. ar-chiereul Nifon Ploeşteanu, vicar al S-tel Mitropolii.
Partidul naţional romîn din Cernăuţi, a decis să înfiinţeze, cu începere de la I Iulie, o revistă economică populară bi-mensuală.
Revista va purta titlul Glasul Ţăranilor.
Colegiul I de Neamţu este convocat, pe ziua de 10 Iulie viitor, spre a alege doul consilieri judeţeni in locul d-luî Euache Cantemir. demisionat şi a d Iul Grigore Cozadini, încetat din viaţă.
Pentru a treia oară, ofiţerii însărcinaţi cu lucrările de triangulaţie pe marginea Dunărei, Intre Giurgiu şi Călăraşi, afl fost nevoiţi a’şl Întrerupe lucrările.
Dunărea este aşa de mare în aceste localităţi în cit ori ce comunicaţie pe mar-ginele el este cu neputinţă.
Se poate zice că anul acesta este aproape perdut pentru lucrarea, în această parte, a harţei Romlniel.
Prima sesiune a Curţel cu juraţi se închide astăzi.
Luni se va deschide cea d’a doua.
Secţiunea 11-a a înaltei Curţi de ca-saţiune a respins erl recursul făcut de redactorii foaiel pornografice Jartiera, care fuseseră condamnaţi de Curtea cu juri.
La 18 Iunie viitor va veni înaintea secţiei I a Curţei de casaţie, procesul Zapa.
Am arătat, în unul din numerile noastre trecute, care este interesul acestui proces.
Jurisprudenţa — pe care va stabili-o, cu această ocazie, înalta Curte — atinge direct chestia succesiunei străinilor la imobilele rurale, prin urmare articolul 7 din Constituţie.
La 16 Maifl se afiafl, în spitalele militare din ţară, bolnavi de conjunctivită gra-nuloasă:
In corpul I de armată 45 »	II	»70
»	III	>	161
>	IV	»	613
In divizia din Dobrogea 113
în corpul flotilei 23.
Cifrele acestea reprezintă un total de 1022 soldaţi bolnavi de conjunctivită gra-nuloasă.
Brigada a 3-a de cavalerie, al căruia se-ditt era pînă acuma în Teeuciti, a fost permutată la Iaşi.
D. general Beler, noul comandant al a-cestc-I brigade, a sosit azi dimineaţă în Capitală, pentru a supune ministrului de răs-lioifl ultimile dispoziţiuul relative la transferarea ci în Capitala Moldovei.
JBxameiiele de la conservator
Ieri după amiazl s’i ţinut la Ateuefl, în faţa uuel săli pline de lume aleasă, examenul cursului de piano al domnişoarei profesoare Zoe Miclescu.
Juriul examinator se compunea din d-nele Spiru Haret, lleurietta Silileanu, Delavran-cea şi d-nil Waclimann şi Stăncescu.
In general examenele cursului de piano al domnişoarei Zoe Miclescu afl reuşit forte bine, de şi programul era foarte greii. Elevele afl cîutat bucăţile cele mal grele şi complicate din Liszt, Mendelsohn, Schubert, Chopin, ete. D-şoara Miclescu a fost felicitată cu căldură de doamnele din jurifl pentru rlvna cu care a condus cele cinci cursuri de piano.
Dintre eleve s’afl remarcat mal mult domnişoarele Bengescu, Roth, Vasalopol şi Ana Pistner. In special domnişoara Ana Pistner a smuls aplausele azistenţel şi a juriului examinator prin curajul, preciziu-nea şi siguranţa cu care a atacat notele cele mal grele. Succesul d-sale a fost alît de strălucit, în cit un moment azistenţa a rămas înmărmurită de talentul el.
Juriul examinator a felicitat pe d-şoara Ana Pistner, care a dat dovezi că şi con-
servatorul nostru poate produce eleve distinse, artiste în toată puterea cuvlntulul.
Concursul de la spitalul Valentina
Scandalul prevăzut de noi, încă de la începutul acestui concurs a isbucnit.
Stăruinţa pusă de major.tatea juriului de a scoate cu orl-ce preţ pe doctorul Luca Theodoriu, protejatul d-lul dr. Kalinderu, mijloacele machiavelice ce s’att Întrebuinţat pentru a-1 face să treacă probele eliminatorii, afl indignat pe toţi acel cari afl asistat la aceste probe.
D-nil doctori Nanu I. şi AnghelovicI, cari afl reuşit cel dintîifi la probele eliminatorii, aflând insistenţele ce se pun de unii membri din jurifl pentru reuşita definitivă a doctorului Luca, afl crezut prudent să se retragă şi să înmîneze proteste scrise atlt juriului cit şi Etoriel.
Retragerea acestor doul candidaţi eşiţl cel dinttifl, a încurcat atit de mult pe protectorii dr. Luca în cit, neavlnd ce face, afl suspendat concursul.
Această conduită a juriului a confirmat temerea unuia din candidaţi, d. dr. Neagoe, care Încă de la începutul concursului a contestat pe d. dr. Kalinderu, membru al juriului care, în toate concursurile ţinute pînă acum, a susţinut pe faţă pe d. di. Luca.
Scandalul ivit cu acest concurs nu este sflrşit şi vom reveni în curlnd cu noul amănunte.
Şcolare
Concursul pentru cliuica a III chirurgicală de la Universitatea diu Bucureşti, care urma să se ţină la 1 Octombrie anul curent, lu Iaşi, a fost arnlual pentru ziua de 1 Aprilie 1898.
De asemenea a fost amtnat, pentru 1 Maifl 1898, concursul de clinică infantilă de la Universitatea din Bucureşti. Se ştie că acest concurs urma să se înceapă în Iaşi, la 1 Noembrie a. c.
♦
Marţi seara s’a întrunit în Iaşi consiliul profesoral al facultăţel de medicină, pentru a recomanda un suplinitor la catedra de patologie internă, rămasă vacantă în urma morţel titularului săfl, d. M. Cernea.
Ceruseră a fi numiţi suplinitori d-nil dr. G. Pastia, Al. Brăiescu şi Al. Negrescu.
Nici unul însă dintre postulanţl n’a fost recomandat. Consiliul a cerut ministerului instrucţiei să numească ca suplinitor al catedrei pe d. dr. Ştefan Posa, medic primar al spitalului Paşcanu diu Iaşi.
La 14 Iunie 1897, în grădina şi sala Bra-gadiru: MARE SERBARE POPULARĂ, arangiată de RomîuiI recunoscători domnului Roberto Fava, neobositul luptător pentru cauza sftntă a Romlnismulul. începutul la ora 3 p. m. Două muzici militare, jocuri de popiei cu premii. Serată veueţiană. La orele 9 seara conferinţă cu subiect naţional ţinută de domnul I. L. Caragiale. Lanternă magică, Cinematograf, Artificii şi diferite surprize.
Preţul intrării 50 bani de persoană, (doul copil un bilet).
Inundaţiile din ţară
Galaţi
0	telegramă sosită azi din Galaţi spune că apele Dunărei cresc merefl şi cu toate digurile de apărare ce sunt făcute pe cheu, apa se filtrează prin nenumărate locuri,'astfel că mal toată strada Portului este iuun-dată. Sute de lucrători sunt ocupaţi zi şi noapte, parte de a scoate cu pompele apa din casele inundate, iar parte pentru a zidi cu ciment locurile prin care apa se filtrează în stradă peste digul de apărare. In multe case apa intrîud în mare abundenţă, a atacat temeliile, din care cauză clădirile ameninţă să se surpe.
Nivelul Dunărei, fiind la un metru de asupra stradel, presiunea curentului este foarte mare asupra digului de apărare şi filtraţiu-uea cu foarte mare greutate se poate opri. La docurl, nivelul fluviului este acelaş ca şi la port şi apa ameninţă dintr’uu moment tntr’altul să rupă apărările făcute.
Lacul Brateş a crescut eil foarte mult şi fiind agitat de un puternic vînt diu spre Nord, valurile colosale ameninţă şoseaua Galaţi Prut.
S’afl luat imediat măsuri de apărare ; mii de saci cu nisip s’afl pus în faţa curentului.
Tulcea
Din Tulcea ni se telegrafiază că apele cari cresc într’una, ameninţă oraşul.
Serviciul hydraulic şi toate serviciile comunei lucrează pentru apărarea oraşului. In strada Isaccea, mal toţi locuitorii ’şl-afl luat mobilele şi avutul şi afl fugit în alte părţi ale oraşului, de oare-ce acea stradă este serios ameninţată să fie inundată.
Fălticeni
Din Fălticeni ni se telegrafiază, că ploile din urmă afl cauzat noul dezastre şi nenorociri.
Riul Bistriţa venind din uofl mare şi cu furie, a luat nouă plute după domeniul Coroanei din Broşteul şi mal multe plute ale companiei Giîetz din Dorn».
Ploaia torenţială care a căzut Duminică a stricat cu desăvîrşire drumul după dealul Vînăt şi acel de la Sarul Dornel.
Ialomiţa
In judeţul Ialomiţa apele afl făcut din nofl mari pagube.
Turme mari de ol, ale locuitorilor din satul Moldoveni afl fost surprinse la păşiune şi Înconjurate din toate părţile de apele ră-vărsate din rlurile Prahova şi Ialomiţa. Ciobanii afl cerul ajutorul sătenilor şi astfel parte diu turme afl fost scăpate cu luntrile ; mal multe sute de ol însă afl murit de foame.
Brăila
1	n judeţul Brăila, apele Dunărei au înecat comunele Berteştl şi Mihaifl Bravul.
Buletin agricol
Ploile afl reînceput să cadă mal cu seamă în Oltenia şi Muntenia şi în urma cresceril Dunărei porturile Brăila şi Galaţi au fost inundate; la Galaţi mal cu seamă parte din magazii afl fost inundate.
La Brăila operaţiunile sunt foarte restrînse ; preţurile oferite de cumpărători sunt scăzute.
In ziua de 11 Iunie s’att vindut :
4.300 liect. gritt libre 54 */*—591/» cu lei 9.35—11.30, magazie şi şlep.
23.000 hect. porumb, libre 57 */2 —561/a cu lei 4.821/*—5.121/», şlep.
Sosirile de cereale afl fost puţin importante.
Porumb pe apă 25.600 hect. şi pe uscat 2.600 hect. orz 5.000 hect. pe uscat.
In străinătate pieţele sunt în general calme; in America se observă o uşoară urcare .-
Grîne, Anvers calmă; Londra sărbătoare, Ilamburg calmă; Amsterdam scădere 2 II.; Paris scădere 10 cs.; Berlin bursa închisă ; Secară neschimbată; America, grîfl desp. Jul. urc. 8/s (74 V») grifl cu termen urcare l/< (701I«); Porumb urcare */* (29l/*)-
Depeşile de azi
Serviciul „Agenţiei Romîne“
Ştiri falşe
Constantinopol, 11 Iunie.
Se anunţă din sorginte oficioasă că toate ştirile provenind din Atena privitoare la măcelurile şi prădările comise de Turci în Tesalia, sunt cu desăvîrşire falşe.
Negocierile tir pace
Atena, 11 Iunie.
După o depeşă diplomatică din Cons-lantinopol, se consideră ca sigur că tratatul preliminar de pace se va semna in curînd, probabil în şedinţa de Sîm-bătă. Ambasadorii Franciei şi Rusiei au primit instrucţiuni pentru a grăbi negociările.
Indemnitatea de răsboiu va fi fixată la 70.000.000 franci, plătibilă în fracţiuni într’un oare-care număr de ani. Totuşi această sumă nu este definitivă, ea este încă de desbătut.
Atena, 11 Iunie.
Starea d-lul Bourrc s’a îmbunătăţit în mod considerabil.
Darbariite din Teoalia
Roma, 11 Iunie.
Camera deputaţilor. Contele Bouin, subsecretarul de stat al afacerilor străine, răs-punzlnd la o cestiune a d-lul Imbriani asupra acţiunel Italiei în concertul european în faţa purtărel barbare a Turcilor în Tesalia, declară că deşi ştirile de sorginte grecească par a conţine exageraţiunl, guvernul a ordonat d-lul Pansa de a se uni cu colegii săi, pentru a semnala Porţii re-clamaţiunile întemeiate în contra purtării trupelor turceşti.
Guvernul a ordonat în acest scop, lega-ţiunel italiene la Atena, de a se pune în raporturi directe cu ambasada italiană la Constantinopol.
Acţiunea Italiei a avut în tot-de-a-una de scop de a atenua în aceste regiuni tristele consecinţe ale stării de răsboifl.
închiderea Ileichtufagului
Berlin, 11 Iunie.
Se aşteaptă pe Vineri închiderea sesiu-uel Reichstagului.
Degete Simitului ta Tiena
Viena, 11 Iunie.
După ce a făcut visită membrilor familiei imperiale, Regele Siamulul, precum şi Prinţii familiei sale, a asistat la un prînz de gală la Ilofburg. Seara a fost reprezentaţie de gală la operă.
Imtirumut bulgar
Paris, 11 Iunie.
La emisiunea împrumutului agricol bulgar 5 la sută, s’a subscris 30,000,000 de franci.
r/iffliţia rtiu Suflau
Alexandria, 11 Iunie.
Se asigură că a sosit un ordin neaşteptat de a opri expediţia din Sudan. S’a încetat trimiterea de recruţi şi de material de războiţi.
Agresiune
Bombai, 11 Maifl.
Un amploiat civil indian aparţinînd comi-siunei ciumei şi un locotenent al administraţiei hranelor, afl fost atinşi de nişte focuri de puşcă, pe cînd se întorceafl noaptea, de la serbarea dată la guvernator. Amploiatul a fost grav rănit, iar locotenentul omorî t.
•Jubileul Ateglnei Victoria
Londra, 11 Iunie.
La primirea membrilor Parlamentului, Regina purta o rochie neagră cu cordouul ordinului Jaretierel şi o coafură neagră. Regina a luat loc pe un tron de aur, acoperit cu catifea roşie.
Regina era incomodată în mod vizibil de căldura sufocătoare.
Lord marele cancelar citeşte adresa Camerei lorzilor în genunchi. — Scena oferea o privelişte mişcătoare al cărui efect a crescut încă, clud după retragerea pairilor, cortegiul reprezentanţilor poporului, în redingotă simplă, a intrat lu sală şi cînd preşedintele Camerei comunelor a dat citire adresei votate de aceasta.
Regina s’a Înclinat graţios în semn de recunoştinţă şi a mulţumit pentru numeroasele manifestaţiunî de omagii şi lealitate al căror obiect a fost, exprimînd bucuria ce simte că Camera comunelor se uneşte cu aceste manifestaţiuul.
D. Balfour şi sir W. Harcourtafl sărutat mlua Reginei.
Intrînd în palat, membrii parlamentului afl fost primiţi cu onorurile militare.
Londra, 11 Iunie.
După ce membrii parlamentului afl părăsit palatul Buckingham, Regina a primit încă peste 400 de primari, avlnd în cap pe lord-primarul din Londra.
Regina s’a dus apoi la Green Park, unde 10000 de copil al şeoalelor diu Londra şi o mulţime imensă afl primit-o cu un entu-siasni de nedescris.
Episcopul din Londra şi şefii celor-l’alte culturi afl presentat adrese reamintind pro-
Bresul educaţiunel de la urcarea pe tron a eginel Victoria.
Copil şi mulţimea afl cîntat apoi imnul naţional.
IţMal mulţi membri al familiei regale, oaspeţi străini şi demnitarii înalţi, afl asistat la această ceremonie.
Regina a plecat apoi la Paddnigton, de unde s’a dus la Vindsor.
Iluminaţia oraşului continuă astă-seară.
Londra, 11 Iulie.
Camera comunelor. Preşedintele dă cu noştinţă de adresa guvernului şi a camerei italiene cu ocazia serbărilor jubileului Reginei şi este însărcinat să răspunză în mod călduros. Sir W. Harcourt exprimă de asemenea satisfacţia de manifestaţia naţiuuel italiene.
DACA NU VA PLOUA
Duminică 15 Iunie 1897, ora 5 şi jumătate seara, vor avea loc la Velodromul Itomîn, şoseaua Kiseleff, rondul al II, mari alergări de biciclete §i tandem. Vor fi şi alergări de militari şi jocuri de pariuri.
Băile BălţăteştT
1)	Băile Minerale calde cloro-so-dice, iodnrate şi hromurate, analoage cu apele : Kreutzaach, Hamburg, Isclil, Reichen-hall, Aussee, ete. speciale contra limphatismu-lul, scrofulel, raehitismulul, supuraţia glanîelur limphatiee, abcese rect, boale de piele, maladiele oaselor, debilităţel generale, precum şi in toate boalele de femei: inelrite acute şi cronice, eu-dometrite, salhingite, etc. tumorilor uterului şi anexelor.
2)	Isvorul Cuza-Vedâ. — Isvorul Cuza-Vodă, apă de băut, foarte bogat în sulfat de sodiă analog cu apa de Karlsbad şi Vicliy, isvor din care se extrage : sarea purgativă de Băl-ţăteştl, este foarte folositor in toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsie, catar acut şi cronic al stomahulul, ulcer precum şi contra cancerului slomahal, consti-paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa liepato-splenică, hydropisiilo şi obesitatea. Tflte aceste maladii se vindecă în urma unei cure sistematice făcută cu apa safl sarea de BSlţăteştl.
3)	Stabilimentul de Inlialaţie şi Pul verisaţie minerală.— Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, goaiaeol creozot' rucaliptol safl orl-ce esenţă urmată de pulve-eisaţie de apă minerală; arangiat după sistemul Reichenhall şi Ischl, este foarte folositor in toate boalele de nas, gât şi mal cu seamă in bronchită, emphiseme, astmă şi tubercutosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri in organism.
4)	Stabiliment de lfydroterapie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masage, executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea.
Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe’.
închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25°/o.— Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. pînă la 1 Septembrie.
Pentru orl-ce informaţiunl, ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la:
Doctorul St a mat iu
Bucureşti, str. Vestei 7
Pînă la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la BălţăteştI, judeţul Neamţ.
BORSEK
TRANSILVANIA
Stagiunea Băilor BORSEK cu renumitele-! ape deschizindu-se la
1 Iulie st. n.
Direcţiunea are onoare a face cunoscut onor. public că a stabilit o legătură de diligenţă intre Peatra-N. şi BORSEK cu preţuri foarte avantagioase şi anume: 10 tel de persoană. Pentru copil preţul jumătate ; iar pentru familii se face şi rabat. Tot odată se face cunoscut că la restaurantul Remeny se vor prepara mîncărl romîneştl. Direcţiunea va face tot posibilul ca domnii vizitatori să rănile pe deplini mulţumiţi.
Biletele de Diligenţă şi informaţiunl se pol lua dela antreprenorul Wassi rman în Pealra-N., strada Pieţei, şi la Direcţiune in Borsek.
Direcţiunea Băilor Borsek Transilvania.
Vinul Beef Lavoix
pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinquină Jşi fosfat de calce. Acest vin care in Franţa este protejat de către corpul medical, este iudispensabil în formaţiunea şi nutriţiunea oculul, nervilor şi a cărnel mus-mlare. Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment1 şi represintă valoare a 50 grame di carne priu ‘/> pahar de vin. EI pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil anemicilor şi persoauelor vrîstnice.
Intrepo»it; Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Tbflringer şi la ţoale farmaciile din ţară.
Biscuiţii d-ruluT Ollivier din Paris
Vindecarea radicală a boalelor sifilitice recente safl iuvechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat tu raportul săfl către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirel. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia cle me-diicnă şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi in toate spila-lurile din Paris Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 in Paris. In delail: Farm. Brus, Altin, Roşu Tbflringer şi in toate farmaciile din ţară.
BURSA
Pe ziua de 11 DIN STREINĂTATE
(prin fir telegrafic)
viena	
Napoleonul • • • •	• 9.535
ltabla ......	• 126-87
Credit AnaUlt • •	• 367 r
Cred. fonc. austr. *	• 470. ►
> ungar • • •	• 400.50
Drum de fler austr.	• 854.20
	• 86.50
Alpine.		• —
LosuiI turceşti. • •	• 67.70
Rentă hîrtle austr •	• 101.95
► arg. ► •	• 102. ►
► aur ► •	• 123.10
» p ungară	• 123.20
BERLIN	
Napoleonul . . . .	16.20
Iiubla		, 216.25
Disoonto		203.60
SobJmb-Londra. . ,	, 20 285
p Paris . . .	. 81.05
p Viena . . .	169.30
p Amsterdam .	, 108.45
► Belgia. . ,	. 80.70
> Italia . . ,	. 77.65
PARXî	
Banca Otomană . .	, 574.50
Losurl Turceşti . ,	, 110.60
Impr. Eg.vptlan . ,	, —
► Helenio. . . .	, —
Drum de fer austr. .	765.59
Alpine		—
Ilentâ Frao. 37* %	. 106.87
- - 3 % •	—
Renta Italiană . . .	95.65
* Ungară . .	
RENTELE ROMÂNE
BERLIN
Renta Rom. 5 % 100.90
►	*■	1890	4 %	90.—
»	*	1891	4%	89.70
►	»•	1896	4%	89.20
PARIS
Renta Rom.	6J/0	102.80
►	►	1890 4%	01.60
►	►	1896	4V0	-
FRANOrURT
Renta Rom.	5%	100.90
*	►	4 %	—
(23) Iunie 1897 DIN BUCUREŞTI
(După cota oficială) Impr. de stat romln 5% Renta perpetuă . . 103 5%R. amOrt. 1881 . . 100*/* 5% * ► (Im. 1892) . 102 6°/0 ► > din 1893 . . 102 4% »	» 1894 lat. . . 06*/*
4% *•	► (Im. 32 V* mii.) 89
4% ► r (Im. 60 mii) . 89*/g 4'Vo ►	► (Im. 274 mu.) 90»/*
4% ►	> ţlm. 45 mii.) 91 89*/4
4% »•	► (Im. 120 mii) 94 89*/4
5% •	- (Im- 00 mii.) 96 89
6% ► O. F. R. (Oonv.
10 Bcbversohr).
6% Oblig. Stat (O. rar.) 102 10 Oblig. Caael Pens. — a 800 lei
împrumuturi de oraţe #Vo Oblig. G. Bac. 1884 . 98'/*
Idem	Idem	1884.	. —
4	4	1888 .	. —
4	P	1890 .	. 977,
«V.	4	1895.	. 96
împrumuturi de Societăţi 6% Sor. feno. rurale. . Ol*/* 6% *	4 arb. Bac. . 90*/4
6% -	4 - laţi. . 80‘/i
Acţiuni
Banca Naţ. Rominlel . — Banca Agricolă. ... — Banca Romîniel ... — Soc. ftaig. Daoia-Rom. . —
4	4 Naţională .	.	—
4	4 reas. Patria . —
-	rom. cons. luo. pub. —
< de Basalt artiflo. . —
4 p. fabr. hîrt. Bistriţa —
-	p. furn. mlllt. ţi îno. —
4 p. căi fer. şi tramwa)' 820 4 Baia Centrală. . . 110
SCHIMB
Londra	.	.	oek.	25.237a
4	,	3	luni.	25.137a
Paris .	.	.	oek.	100.40
-	.	.	3	luni.	99.80
Viena .	.	.	oek.	2.117*
4	.	.	3	luni.	2.097*
Berlin.	.	.	cek.	123 90
4	.	.	3	luni.	1 23.12
Publicaţiune
Pentru construirea spitalului «Anton Ciucu» din oraşul Tecuciă
Se dă in întreprindere construirea unul spital in oraşul Tecucifl in valoare după deviz în suma de 218.000 lei.
Condiţiunile generale, caetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la Tecucifl la d. Theodor Cincu, însărcinatul comisiunel instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest
scop.
Ofertele se vor pi imi înscris şi sigilate in ziua licitaţiunel la d. Theodor Cincu, in Tecucifl, unde va fi întrunită comisiunea; ele vor fi Însoţite de o garanţie provisoue în bani safl efecte în valoare da 5°/o din valoarea devizului.
Efectele se primesc şi in detaliu de fie-care lucrare şi în total, specificîndu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază oferţatorul a le face.
La deschideiea ofertelor, comisiunsa este In drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi lici-taţiune orală.
Asemenea se vor primi şi supra-oferte, pînă in termen de 8 zile de la cea d’intâl licitaţi-une; supra ofertele vor fi cu cel puţin 5°/o mal jos de cit preţu 1 eşit la prima licitaţie.
Garanţia definitivă va fi de 10°/o din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia a rămas lucrarea.
Licitaţiunea va avea loc în ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-lieitaţia în ziua de 29 Iunie
a. c.
Tecucifl, 7 Aprilie 1897.
FĂRĂ CONCURENŢA
ROIŢI ŞI SPIRT
(lin marea fabrică BRAGADIRU
Pentru VIŞINATE
Precum ni D f XVKVI Mtti. K.
Rom Englezesc	cu	Lei 1.40 Litrul
« Jamaică		€ 2.20 «
* Vanilie	«	« 3.— «
* Ananas	<	« 3.— «
Cognac pentru fructe (vişinată) 3.— «		
Alcool de vin	cu	Lei 1.80 €
« pentru maşină	«	« 1,80 «
Vfuzarea eu gros şi eu detail
Comandele se primesc şi prin poştă şi se vor trimite la domiciliu. Cu maltă stimă
Tliouia Fouatantiueaeu
S-sorul Cofet. Bragadira, str. Carol, 41.
GRADINA RESTAURANTULUI
DUMITRU ENESCU
15, Strada Sf. Ionică, 15
(în dosul palatului Regal)
Aranjat cu totul din nofl, oforfl onor. clientelă bucătărie al cană:
FRANCEZĂ, ROMÂNĂ şi GERMANĂ BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE cele mai fine si cu preţuri foarte moderate.
- SERVICIU PROMPT —
BAIA CENTRALA
Strada Euel 11, Bucureşti
Se aduce la cunoştinţa onor. public că
&’A 1>E$CHIS
BAIA CENTRALA
Cea mal frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de băl: igienice, liydroterapie, bae de abur electroterapie.
In special se recomandă visitarea meca-noterapiei (gimnastica suedeză dr. Zander).
Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa pînă la 8 ore seara.
Consultaţiunile medicului Director suni gratuite pentru cura ce se urmează în stabiliment.
In stabiliment se află şi un coafor.
Direcţiune».
Pentru o LIBRĂRIE în capitală se caută un amploiat care să fi servit deja mal mulţi ani In acest fel de comerţ şi să cunoască limba franceză.
Doritorii sunt rugaţi a’şl adresa ofertele, arâtînd, pe lingă etatea ce afl, şi salariul ce pretind, sub Librărie, la administraţia acestui jurnal.
www.dacoromanica.ro

FOIŢA ZIARULUI c EPOCA i
63
PEITRU MOŞTENIRE
I’AIITKA A UOIA
CAPITOLUL VI
La vederea tînărulul avocat, Dobrin, cât era de stăpîu pe el, nu putu să’şî împiedice o mişcare de profundă mirare.
Setul siguranţei lăsă să vază că şi el era cuprins de aceeaşi emoţie.
Cfllimgesc.il, din potrivă, îşi ridică trufaş capul uitludu-se la cel prezenţi, rind pe rlnd.
Atitudinea lui Floreauu, justifica în toate cele ce afirmase el.
Faţa Iul pierdută, ochii rătăciţi, mersul şovăelnic, mişcarea stîngaee, cu care el îşi ascunse faţa clnd văzu corpul de pe masă, toate trădafi pe vinovatul luspăimintat, dat de gol, zdrobit.
Dobrin şi cu şeful siguranţei se uitaii, neputîudu-şl ciede ochilor.
Cît despre Câlimgescu, el era în culmea bucurii sale.
Ah ! O să le dea el o lecţie sdravănă secăturilor astea de judecători!
Ce-1 pasă Iul de cele ce o să spue Flore anu !
Sbuciumul lui îl trăda vinovăţia.
Nici o protestare, nici o tăgăduire lu contra impresiunel produsă asupra spectatori-lilor, de acestă scenă.
Nimic nu ar risipi convingerea nestrămutată care ti eovlrşa.
Totuşi Dobrin, sforţlndu-se să-şi reia liniştea obişnuită, se apropiase de Gabriel, şi cu o voce cam nesigură ÎI zise:
—	EşI obieclul unei acuzaţii În contra căreia protestează tot trecutul d-tale.
Te rog justifică-te.
De ce al refuzat să răspunzi la întrebările făcute de judecâtornl de instrucţie, erl?
Ştii că justiţia caută numai adevărul.
S’a săvîrşit o crimă ?
Este o neînţelegere, un equivoc, poate.
Ia uitete la victimă.
O recunoşti ?
Un agent ridică valul care acoperea cadavrul.
Alţi doi luară pe Gabriel de braţ şi cău-tară să-l tîraseâ In spre cadavru.
Dar el II respinse cu violenţă, şi dludu-Se înapoi, înfricoşat, zise:
—	Nu ! nu !... Nu vreafl să văz !
Nu suut eti!
Nu pot să fiii efl!
Chiar d-v. aţi spus o!
N’am putut să săvîrşesc eil c.'iina.
De ce să mă confruntaţi atunci ca victima ?
Confruntarea trebue să aibă loc, Iu interesul justiţiei şi îutr’al d-tale răspunse Dobrin.
—	In interesul meft? Nu! protestă Gabriel.
Se ştie... Se ştie că nu sunt efl !
—	Dacă uu eşti amestecat în crima asta, zise Călimgescu, dacă n’al urzit ori ordonat crima, atunci do ce tremuri, de ce... ?
—	Dă-ml voe, onorate coleg! întrerupse cu un tou sec, Dobrin.
Probabil că e mare legătură între asasi-nutul din Magula şi ccl de aici.
Dar pe cel d’aicî numai efl îl instruesc !
Permite-ml deci să procedez singur, şi după cum îmi place mie.
E P OCA
—	Al dreptate ! răspunse Călimgescu, Înţepat.
Făceam numai o reflexie...
Iartă-mă!
Dobrin făcu o mişcare de condesceuţă, apoi adresîndu se din nofi lui Gabriel zise :
—	Unele nervosităţl se înţeleg la femei.
Dar nu e de crezut ca această confruntare să te poată dobor! intr’allt.
Confruntarea este necesară.
Apropie-te te rog.
Gabriel, spre a nu fi silit de angeuţi, se apropie.
Dar Întoarse capul.
Totuşi la recomandările bine-voitoare ale lui Dovrin, se uită la cadavrele.
O tresăritură îl sgudui.
Scoase o exclamaţie de spaimă, şi se dete îndărăt.
—	Recunoşti pe femeea asta ? întrebă Dobrin.
Şi cum Gabriel nu răspuunea:
—	Vorbeşte! reluă el, poruncitor.
O vorbă este de ajuns.
Da ? safl uu ?
Femeea asta e Victorina Mateescu ?
—	Victorina Mateescu ? lngînă el, cu privirea rătăcită.
Ea? Victorina Mateescu?... Nu!...
Dar acest «nu» fu articulat cu o voce atit de joasă, cu o sforţare atlt de penibilă In cit nimeni nu putea să creazâ In sinceritatea lui.
Şetul siguranţei şi Călimgescu se priviră, dînd din umeri.
—	Care va să zică pretinzi că femeea asta nu e Victorina Mateesen ? întrebă Dobrin.
—	Da !... Da! Pretind.
Nu este ! Nu este ea!
—	TjtuşI mal multe persoane cari loeu-iatt cu ea, cari o vedeafl in fie-care zi, o afl recunoscut.
—	S’or fi Înşelat! S’afl Înşelat!
—	Dar dacă te înşeli d-ta ?
Mal ales că nici nu te-al uitat bine.
Ia nial uită-te o dată.
—	Nu ! nu! gemu Gabriel.
Nu vreafl ! Efl sunt nevinovat! Lasaţi-mă In pace !
—	Bine, dar nu Înţelegi că tulburarea d tale îţi desmint cuvintele ?
De ce să tâgăduieştl ?
Ori crezi că făgăduind...
—	Nu crez nimic ! Întrerupse Gabriel.
Vă spun că nu vreafl să mal îndur tortura asta !
Vreţi să declar că femeea aceasta este Victorina Mateescu ?
El iacă, o declar!
Declar tot ce veţi vrea !
Numai nu mă mal ţineţi aci.
Lăsa-ţi mă să plec d’aicl!
Mal tlrzifl, da ! Atunci o să spun ! O să spun totul.
Acuma nu pot 1
Dobrin îl privea înlemnit.
El se aşteptase la o protestare energică şi indigeată: desminţirea ori cărei învinuiri.
Şi cîud colo, tocmai din potrivă.
El se găsea în faţa unul om doborît de spaimă şi de ruşine.
Dobrin, cu foalâ părerea de răii, începea să se Indoească de nevinovăţia Iul Flo-reanu.
Probabil [că a luat parte la cele două crime.
Confruntarea fiind terminată, porunci celor donl agenţi să ea pe prevenit. Gabriel eşi cu şeful de siguranţă.
Apoi judecătorii rămaseră singuri.
Dobrin se grăbi să facă amendă onorabilă.
Aeuzaţiunea îl păruse nedreapta.
Acum, Insă, vedea rătăcirea în care pre-
tenţiunile prea favorabile acuzatului, îl atrăsese.
Apoi începură să se înţeleagă asupra afacerii.
De ocam dată Irebuea instruită crima de la Şosea.
Călimgescu se putea reîntoarce la Urlaţi.
Judecătorul din Urlaţi fu de acord.
Apoi cel doul magistrcţl se despărţiră.
Dobrin plecă la Palatul Justiţiei.
Scena dramatică la care fusese faţă îl turburase mult.
— Nu şti ii cc să mal cuget.
Tocmai intrase Iu cabinetul săfl clnd un agent veni să-l însciinţeze că Gabriel vrea să-I vorbească, imediat.
Graba asta îl surprinse.
Despre ce era vorba?
Dobrin crezu că Florcanu va vorbi mai bine dacă nimeni nu va mal asista la convorbirea lor.
In loc de a conduce pe prevenit în cabinetul săfl, el se duse în celula în care era Închis provizoriii Gabriel.
(Va urma)
In urma desfacerel de asociatul med, am asortat MAGASINUL din noii cu mărfuri de Marchitănie, Ferărie, Sticlărie, Porcelanuri, precum Ferărie pentru construcţii, unelte şi materiale pentru industrie de toate branşele, curele pentru transmisiuni, Maşina pentru găurit, Foaie, Menghine, Nicovale, Tocite, Tuburi pentru stropit, Muşamale, Preşuri, Paturi de fier şi de bronz, Cărucioare pentru copil, Arme, Cartuşe, ele.
Avlnd cheltuell mal mici îmi convine să vînz mal eftin şi rog pe vechea mea clientelă si pe onor. public a mă visita, spre a se convinge de adevăr.
l>imitri© Manoleseu S-sornl Iul Petre T. Danţovicî.
Str. Lipscani, el (Oolţstr. Bîcam)
STA Bl Lî MENTUL DE ARTE GRAFICE
I. V. S O C E € IJ
59, ftiiriwla Berzei, 59
se recomandă, pentru efectuare de
Clii|©uri im Sine ““Sg
prin instalaţiune de lumină electrică pentru reproducere exactă a orl-ce fel de original, fie fotografie, pictură, desem-nurî in creion, cretă sad aquarelă, precum şi micşorări şi măriri ale originalelor.
Asemenea si
REPRODUCERI EOTO-LITOGRAFICE
după aceleaşi originale citate.
Reproducerile în ambele procedeul’! se execută la noi in aceleaşi condiţiunl perfecte la cari afl ajuns pînă azi cele mal renumite ateliere din străinătate.
im
GHiAţA ARTIFICIALA
Mai curată, mai economică şi mai igienică «lecit cea naturală.
Pentru comande a se adresa la:
STEAUA ROMA A A
ItlTUtEŞTi
Strada Lipscani, IO.
SOCIETATEA
de
Basalt Artificial şi de Ceramica
1>© la Cotrocenî
Capital social 2.500.000 întreg vărsat
Sa aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societftţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1806, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de baucă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
A V I &
Ia urma groaznicei catoslrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, afl găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigura contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» ofeiă avan-tagiul că, în schimbul unul premiă mi-nun se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000.
Direcţiunea Epitropiel Spitalului BÂRLAD §i ELENA 6ELDIMAN înştiinţare
La 15 Iunie a. c., oara 2 p. m„ se va ţine licitaţiune publică, in camera şi înaintea Epitropiel acestui spital, pentru arendarea pe un period de 5 ani, începător la 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietăţi rurala ale spitalului, situate în acest judeţ:
a)	. Moşia Ciocanii, din comuna Ciocani, plasa Corod-Perescliiv. Garanţia provizorie 4,500 lei;
b)	. Moşia Raiu, din comuna Murgenl plasa Tîrg. Garanţia provisorie 3,000 lei; şi
c)	. Pftmîntul de hrană numit «Varanu-zoaia», din Comuna Berlad, hliza Cringu. Garanţia provizorie 600 lei.
Licitaţia se va ţine conform srt. 68 79 din legea comptabilităţel publice.
Condiţiunile generale de arendare, precum si cele speciale se pot vedea iu fiecare zi de lucru in cancelaria Epitropiel între orele 9—11 a. rn.
Director, Dr. T. Cerchez.
Secretar, W. Familistei.
VICTOR tUPESCU
BIUfîQU TECHîHC Inginer
BUCUREŞTI.
BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lângă ministerul Domeniilor)
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări aţingătoare de această artă, cu cea mai mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate.
V3.	>H JFTFr
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel
BUCUREŞTI.— Strada Sf. Dumitru, 8.
CEL MAI SABE JFEPOSST
»E TUBIJKl »E FER ŞI I)E FONTA
TOATE ARTICOLELE PENTRU INSTALATIUNÎ DE APĂ
UNELTE PENTRU LUCRAT TEVEKIE
POMPE DE TOATE FELURILE
PENTRU PUŢURI Şl PENTRU GRĂDINI
P O M P E PENTRU VINURI ŞI 'ACCIDE
POMPE CU ABDRÎ
SISTEM WORTINGTON, admise de autorităţile technice ale ţârei. MAŢE ŞI ARTICOLE DE CAUCIUC Table «le Fer pentru Rezervorii şi Cazane
TABLE PENTRU ACOPERIŞURI
DE ZINC, DE FER NEGRU, PLUMBUITE ŞI GALVANISATE
MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidarii etc.
LUMINA ELECTRICA
Mt llt MS I Si K si magazii «le fer eleatotsî«ht!e, acoperii minte şi poet ari ele fer L0C0M0BILE, CAZANE, M0T0RI de aburi, gaz, petrol şi benzină
POMPE de ort ce sistem RtZERVORl! de APA SPIRT şi PETRăi
CĂI FFRATE PORTATIVE ŞI AERIANE
Pulrele «le fer, unelte pentru Antreprenori
Tuburi do tucifi, fer, plumb şi bazalt, furtuni de cauciuc
CURELE DE TRASHISIUII DE PIELE, PÂR DE CilSIii SI BAfiTA
Instalaţiunî de băî si closete sistematice
ÎNCĂLZIRI Şl VENTILAŢIUNS
Becuri şi site francese, sistem OberU.
IPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă»
Constantin Sitnionescu
Doctorand in Medicină Paria, Bonlovard Montparnass 152
Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii eu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot efori serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondenţă.
Ho arondat Pe termeuul dela23A-UG drenudl pri]ie 1899, moşia Plă-
cinta-Slobozia-Conachi, jud. Covurluifi, o oră de la gara Independenţa, circă 2.700 fălci, pămînt roditor, populaţie deasă, la adăpost de inundaţie.—Adresa :
Vogoridy, 36, rue Emries d’Arlois, Paris.
Cea mal bună APĂ MINERAÂ PURGATIVA
WATSOW A YOIJELL
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
BUCUBESCÎ. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca)
| Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.1
REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl
LALIIER, VERNOT & Go„ LA FERTf-SOUS-JflUARRE
PIETRE DE M0ARĂ-W®
| Adevărat fzanţuzeşti, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine legate şi foarte durabile
SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA [ 0 cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţeluri
CALITATE RECUNOSCUTĂ
m
este aceea de la:
BBEAZVIaşi
premiata eu Medalia «le Ane la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d-nii medici. Efect prompt si sigur.
B«să mica, gust plăcut.
Cereţi ilar mii mai Apă minerală de BHEAZţf
care se găseşte la toţi vînzâtoril de APE MINERALE din Ţară.
1NSTALAŢI1IN1
DE
Mori şi Fabrici de Spirt
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
CalaSouae ilustrate araţi** si franca.
Champagne DOYEN & CIE Reims
Representant pentru România A. FeldMMiMH, Bucureşti.
MEDICAMFAT PHOSPHATIC
ari
VIA!
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului In caşurile ue: ebdilitate generală, crescerea Întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior In-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficienta a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAI» Lyon, rue Victor Hugo, 14 §i in toate farmaciile.
IîitbtnnnnnrenTiTmrm'M"i niiiwwr
Higiena dinţilor şi k gnrei
Medalie de nur, Vlena 1888; Medalia de argint, | Bucureşti 1893; Medalie de bron», Paria 1893.
Autorizat de consiliul de higienă ti salubritate publică. *
DENTALIJÎA
KSEKŢ« pentru «UuA *1
PULBERE VEGETALĂ pentru DINŢI
ale doctorului S. Ii O \ Y A Sunt două dentifrice recunoscute in j ţară şi In străinătate ca colo mal bnue pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higienel gurel, dîndu-I tot odată un | miros plăcut.
Preţul: Un flacon DentaliuS fr. 2,50 j Pulbero de dinţi, fr. 2.
Deposite: în Iaşi, la Farmacia Fraţi ! ltoiiyu; în Bucureşti, la Farmaciile F. W. Ztirner şi F. Bruss, lu Drogueria I. Ovossa şi la Parfumeria „Stellla“.
APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS)
Pentru exoelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint.
Multe autorităţi medicale ah recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul | săfl cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatori generali: D-nil Mjazăr & Verzar în Braşov Depăşitul general pen- lift Oii r fmfiTTfiSM Strada COVACI tru Capitală la D-nul VftOlLll uflL j (JIU No. 17.
In provincie la diferiţi «lepositari principali. AVIS IMPORTANT
Aduc la cunoştinţa onor. public diu Capitală şi provincie că am mutat fabricele mele de: *
Umbrele, Corsete şi Cravate
«lin STRADA GABROVENI No. 47
în S TItA DA. CAAtOtj ii7©, ft-t (etagiul de sus)
FOST DEPOUL D-LUt FliAQER .LA CK8U>.
Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface orl-ce cerere a onor, public, rog sil L>ine-voiaseă a visita Depoul nieQ unde se va putea convinge atftt ce soliditatea mărfurilor eflt şi preţui ile foarte convenabile.
Cu distinsă stimă, M. ttO/SJEJVJUA VM. Sucursale : Calea Victoriei No. 8 şi No. 33 şi Str. Şelari No. 22
CELE MAI BUNE STOFE
PENTRU
COSTUME SI PÂRDESIURl!
DE
K ARM AŢI
LA
OMP.j
BRUN & C
DEPOUL
FABRICELOR de POSTAV I
BUCUREŞTI «A i Io STRADA LIPSCANI |U
A se observa bine firma $i| numărul
VÎNZAREA ÎN DETALIU
pe preţurile originale ale fabricelor I
-a
La Typografla EPOCA f»e tiflă de vîn-zare hlrtie maculatură cu 60 bani ki-logr. în pachetede cîte 10 kilograme.
BUCUREŞTI — Tipografia
m 3. - BUCUREŞTI
leuMuoan •
Kl