SERIA IL—ANUL m, No. 477.
NUMĂRUL_10 BANI
ABOIA1HMTELE
fouep la 1 şi 15 ale fle-cărei luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucuraţi la Casa Administraţiei In jv/leţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; In streinătate 50 lei
Şase hm) . . . 15 »	>	>	25 »
Trei luni . . . 8 »	»	»	13 »
Ua număr în streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. t
Ediţia a treia»
EPOCA
JOI, 12 IUNIE 1897
NUMĂKUL^IO BANÎ
ANMCIURILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai 1» Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anuncinrl la pag.	IV.0.30	b. linie
>	»	»	III......2.—	lei	»
»	»	»	n........3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rlndul
Un număr vechili 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. S - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
Conferinţa din Blaj
INTERPRETARE GREŞITA
Arătăm erl cum liberalii n’aO înţeles nici odatâ politica exterioară pe care tara o urmează de 14 ani, fâcînd din o politica de conservaţi une şi de viitor, o politică meschina de agresiune şi de şicana. Aceasta se datoreşte faptului câ spiritul obtuz colectivist nu poate nici odată vedea un lucru de cit prin laturea lui cea mică.
O ţară mare sa O mică trebue să ştie a deosebi interesele generale ale constelaţiei politice în care figurează, de acele cari îl sunt speciale. Una e acţiunea sa, cînd e vorba de interesele generale comune cu a altor ţari amice, şi alta este cea l’altă.
Exemplele abunda în această privinţa.
Rusia are interese comune cu Franţa cu privire la păstrarea prestigiului lor în Europa şi la neutralizarea politicei triplu alianţe, care poate deveni în un moment dat agresiva pentru una saQ cea Faltă putere.
Acesta este interesul general şi Comun. Cînd însă este vorba de regularea oare căror chestiuni orientale pentru Rusia, sau coloniale pentru Franţa, aceste chestiuni privind interesele speciale ale celor două naţii, atît Rusia cit şi Franţa lucrează conform intereselor lor particulare. Rusia face un compromis cu o putere care figurează în tripla alianţa—cu Austro-Ungaria, iar Franţa caută a găsi un modus vivendi cu Anglia şi chiar cu Germania.
Lucrul devine neindoelnic îndată ce e vorba de bunele relaţii pe cari ţările sunt obligate a le întreţine chiar cu altele rivale politiceşte. Germania pune cel mal mare preţ pe continuarea bunelor relaţii cu Rusia, de şi politica el vizează direct pe acea putere. Austria se sileşte a nu tulbura legăturile de curtuoazie pe cari le are cu Franţa de mult, măcar că face parte din tripla alianţă. Numai Italia, sub nefastul guvern al lui Crispi, ducea o politică de provocaţiune faţă cu Franţa. Astăzi toata lumea serioasă din Italia, desaproba o ast-fel de politica.
Revenind la noi, este vădit lucru că nu e nici o incompatibilitate între politica noastră triplicista şi între menţinerea de raporturi bune cu Rusia şi cu ţările din peninsula balcanica.
Faptul ca marile Puteri susţin integritatea imperiului otoman nu poate să ne indrituiascâ pe noi ţară vecină de a lua sistematic partida Turcilor în contra Grecilor, precum şi contra Armenilor şi a celor-l’alte naţionali laţi cari sufer de administraţia otomană. Rolul nostru la Dunăre nu este acela de ayenţî provocatori Acel rol nu-1 poate primi o ţară ca a noastră şi n’a intrat vre-o data în spiritul Puterilor amice nouă.
Situaţia prezenta precum şi lungul şi durerosul nostru trecut nu ne permit o politică franc egoista, dusa pînă Ia cinism, faţa cu ţări şi cu popoare care sunt în o stare mal rea de cit aceea în care noi eram la începutul acestui veac. In politica unei ţări trebue să iasa la iveala şi partea morala, chiar cînd acea politica este positivista, cum trebue mal la urma să fie.
Conservatorii aii înţeles de la început această nuanţă pe care po» litica noastră triplicista trebue sa
leagă
o păstreze ca culoare locală, specială intereselor şi deînnitaţel noastre de ţara din orientul Europei, şi el aii pus’o In aplicare spre marea satisfacere a tuturor.
Noi n’am închis porturile şi fron-tierile noastre Armenilor emigranţi fără deosebire; noi n’am oprit a reintra în ţară locuitori pe cari o datorie sfîntă, aceea patriotică sau indeplinirel serviciului militar în patria lor, îl obligase a părăsi momentan ţara noastră.
Asemenea barbarii nu pot intra în considerentele politicei noastre generale şi n’au nici o legătură cu interesele comune cari ne de Austria şi de Germania.
Din gura sau din actele noastre, Rusia n’a putut nici odată să surprindă nimic care să eonstitue o ofensă gratuita saQ o intenţie agresiva ! Aceasta nune-a împedecat dea apăra cu energie şi demnitate interesele şi prestigiul ţârei faţă de marele imperiu, dovadă între altele ucidentul de la Sulina acum cîţi-va ani cu un vapor de râsboiQ rusesc.
Din contra, liberalii aQ fost incapabili de a pune în mod corect în practica politica inaugurată în ţară în urma răsboiulul Ruso-Turc. Fruntaşii lor, adăpaţi la acelaşi is-vor, revoluţionar şi demagogic, la care se adăpase şi Crispi, au căzut în extremitatea contrară, în care cad toţi convertiţii uşori, la un noQ regim.
Politica liberală a fost şi este o politică de agresiune şi de tulburare în această parte a Europei, după cum politica lui Crispi era o sfidare continuă faţă cu Franţa.
Liberalii simplişti îşi închipuesc că noi nu mal avem interese spe ciale, că nu avem vecini, că nu mal exista consideraţii deosebite pentru viaţa noastră de popor trăitor la nordul peninsulei balcanice şi alăturea cu marele imperiQ al Ruşilor. Sturdza nu crede că poate fi vr’o deosebire între limbagiul împăratului Germaniei şi acela pe care el trebue să-l ţină ca prim ministru al Romîniel, cînd e vorba de Turci, de Armeni, de Greci şi de stocul de popoare din orientul Europei, cu care prin natura lucrurilor suntem destinaţi a trăi împreună.
Aceasta înseamnă denaturarea politicei noastre exterioare, înseamnă o neînţelegere complectă a situaţiei, neînţelegere care are de re-sultat a ne atrage gratuit antipa tia şi animositatea tuturor popoarelor orientale.
Noi cari conservatorii nu putem fi bănuiţi de marea im portanţă ce dăm legăturilor noastre cu cele două imperii centrale, protestam în modul cel mal ener gic In contra chipului nesocotit şi barbar cum colectiviştii înţeleg po litica ţârei.
VflSILIU PREŞEDINTE
Se zice că la ministerul de justiţie, s’a pregătit decretul prin caro celebrui Yasi-liu, judecătorul de instrucţie care a să-vîrşit plastogruiiile în afacerea fostului Mitropolit, ar fl înaintat preşedinte la tribunal.
încă nu ne vine a crede ca această mi« şelie se va săvîrşi.
Numirea lui Yasiliu ea preşedinte^ inamovibil ar II o sfidare adusă opiniunei publice.
M. S. Regele, împreună cu toţi fruntaşii noştri politici, au celebrat ca uu eveniment sfărlinarea actelor plăsmuite de a* cest bandit judecătoresc. Şi acum ar fl vorba săi facă inamovibili
Ne place a credo că nici un judeţ nu va primi pe Yusiliu, ca preşedinte de tribunal şi că împricinaţii vor goni cu pietrele pe această creatură abjectă.
MOFTURILE LUI E. STĂTESCU
D. Diui. Stiirilzn Ia Sinaia. — De ce H'a Mipărat d. St&tesca. — Scuzele d-Iui Sturdza.
Ii. ##/m. Sturdza la Sinaia
De aproape două săplămînl, d. Eugen Stătescu se află retras la Sinaia fără să comunice cu nimeni şi fără ca cine-va să bănuiască, că retragerea d-sale ascunde un conflict ce s’a ivit între d-sa şi d. Dim. Sturdza.
Simbătă la amiazl d. Dim. Sturdza s’a dus la Sinaia cu un Jtren special, însoţind pe d. Dr. de Leyden, şi cea intîl grife i-a fost să viziteze pe preşedintele Senatului.
D. Slălescu de şi a fost vestit despre sosirea d-lui Slurdza, totuşi a aranjat lucrurile aşa, ca să fie absent la sosirea primului ministru.
— Conaşu a plecat la Poiana Ţapului,—a fost răspunsul pe care feciorul de casă al d-lul Stătescu l-a dat d-lui Sturdza.
D. Stătescu s’a întors seara din ex-cursiune, cînd ă. Dim. Sturdza plecase deja la Bucureşti.
M>e ce h Vt supărat d. Slăţesc u ?
Lumea politică, avind deja cunoştinţă despre acest incident, se întreabă de ce s’a supărat d. Eugen Stătescu P
In această privinţă circulă două versiuni :
Prima versiune — versiune aurelia-nistă,—spune că în momentul cînd d. Sturdza a vroit să viziteze pe d. Stătescu, acesta se afla la d. Emil Costi-nescu, cu care se întreţinuse asupra unei fusiuni stătesco-aurelianistă. D. Stătescu caută a se apropia de d. Au-relian, rupînd încetul cu încetul ori-ce fel de relaţiuni cu d. Sturdza.
A doua versiune,—versiune ocultistă —spune că d. Stătescu s’a supărat pe d. Sturdza cu care a avut un viu schimb de cuvinte atunci cînd a negociat, fără nici un rezultat, o împăcare între aurelianişti şi sturdzişti. I). Stătescu ar fi spus d-lui Sturdza, că nu vede alt mijloc de împăcare de cit retragerea Iul de la putere şi de la şefia partidului. Aceasta a iritat atît de mult pe primul ministru, în cit în prima furie şi-a permis oare-cari cuvinte cari au indispus de d. Stătescu.
de ministrul Rusiei la Bucureşti tot ce spusese americanului său vizitator şi să mai ceară şi oare-cari scuze.
Oare pentru asemenea treabă ţinea d. Sturdza atît de mult să vie din noă la putere ?
Nu-i eroQ de ajuns scuzele făcute Ungurilor ? Nu-I erai! de ajuns umilinţele pe cari le-a suferit de pe urma politicei sale din 18% ?
Se prea poate; toate aparenţele ne duc la concluziunea că d. Sturdza era muncit de trebuinţa de a face noul scuze.
De cit, nu înţelegem ce ciştigă ţara.
UJf CAŞ CIUDAT
Afacerea Wachtel pare a fi reeditarea naşului ciudat, relevat acum un an de Voinţa Naţională, în contra d-lul Fleva.
Şi atunci sub cuvînt de a apăra pe d. Fleva «incomparabilul şi energicul ministru de interne», Voinţa strecura printre laudele exagerate şi nesincere mica el perfidie sub forma unei anecdote în aparenţă inofensivă şi împodobită cu titlul un caş ciudat. Caşul să repetă azi cu d. Aurelian.
Sub pretext d’a apăra pe valorosul membru al partidului liberal, Voinţa îl afundă cu atît mal cumplit.
Organul oficios a stat la pîndă şi la prima ocazie a înfundat pe d. Aurelian în-tr’o afacere murdară.
GUVERN DE BATJOCORI
Preşedintele nostru de consiliu şi ministru de externe a ajuns adevărată bă-tae de joc.
Cu privire la convorbirea ce a avut d. Sturdza cu corespondentul ziarului «New-York Herald«, Drapelul de Duminică, 8 Iunie, scrie :
«Ni se telografiază din Coustaulinopol cil ziarele tureeşll adue marj laude d Iul Dim. Stur dza pentru limbagiul pe eare l’a ţinut corespondentului «New-York Ilerald».
«Uu ziar susţine că guvernul romîn e singurul prieten sincer al guvernului otoman • • •
«Graţie abilităţii sale — vorba gazetelor turceşti—guvernul d-lul Sturdza, despreţuind foloasele practice în politi a externă, a ştiut să ’şl atragă simpatia şi stima tutulor Turcilor „cu bunătate de inim’ă si de caracter".
întreg articolul Drapelului nu-T de cît o zeflemea la adresa d-lul Sturdza.
Spusele ziarelor turceşti sunt fabricate în redacţia Drapelului, spre a ’şl bate joc de pretinsele succese vecinie urmate de scuze ale d-lul Sturdza.
Dovadă că e aşa, noi desfidem pe confraţii de la „Drapelul4* să arate depeşa ce pretind câ aă primit’o de la Constan-tinopol şi îl desfidem să ne arate vre-un ziar turcesc care ar spune cele ce-î atribuie „Drapelul44.
6HESEFTUL CÎNEPEI
de
Drapelul
la 28 Maift 1897 :
Scuzele d-lul Sturdza
Pînă Simbătă nici d. Slurdza nu bănuia câ preşedintele Senatului s’a supărat pe d-sa. Dar cînd a văzut că d. Stătescu fuge de dînsul, numai de cît şi-a adus aminte de scena pe care o făcuse cu ocazia tratărilor de împăcare.
Acum, d. Sturdza, după ce a conferit cu d-nil Ferekide, Qogu Cantacuzino şi G. Nacu asupra acestui incident, s’a hotărît să ceară scuze d-lui Stătescu.
Mijlocitor în această afacere e d. Al Djuvara.
«Iii urma tuturor acestora, consul tîn-dn-se comisia industrială, avîndu-se în vedere numeroasele rapoarte ale Camerelor de comerţ cari constată că nu avemcînepâînţară, guvernul a crezut indispensabil să seu tescă fabrica Wachtel de drepturi vamale asupra cîne-pel importate.
«Altmintrelea, se ajungea la peirea acestei industrii, cum şi pierise chiar sub conservatori».
OM NEOlNDIT
Mult a trebuit să se umilească d. Sturdza ca să mal capete puterea, după ce se arătase aşa de nedestoinic de ea.
De ce-o fi ţinut d-sa atît de mult să vie din nod la guvern ?
Vr’o ispravă n’a făcut; sfidăm pe Voinţa Naţională să ne arate un singur act folositor ţării, săvîrşit de guvernul actual al d-lul Sturdza. Mal mult de cît atît: deşi a fost trecut destulă vreme, d. Sturdza n’a fost în stare nici măcar să înlăture dezbinările din partid, pentru ca cel puţin de aci înainte să poată lucra ceva. S’ail lntîmplat nenorociri, cari vor avea grele urmări pentru ţară şi guvernul d-lul Sturdza nu e în stare să facă nimic pentru preîntimpinarea suferinţelor.
Dacă nu lucrează, în schimb d. Sturdza vorbeşte... nu cu ţara, ci cu gazetari străini’cărora le spune prăpăstii.
Se ştie ce comedii a debitat d. Sturdza editorului ziarului New-York-Herald. Crezînd că e foarte dibaci să curtinească pe Turci, n’a ştiut să păstreze măsura şi a trecut dincolo de ţintă, făcind pe Turci să rîză în barbă de giumbuşlîcurile d-sale şi ofesnînd pe Ruşi.
Răsplata n’a întlrziat, căci grozavul Sturdza a trebuit să tăgăduiască faţă
Drapelul de la 11 limie 1897 :
Epoca continuă să se ocupe de ceea-ce numeşte ea «afacerea Wachtel».
Nu noi suntem vinovaţi dacă ziarul conservator sufere de lipsă de materie şi e obligat din pricina asta să se agaţe de toate şi de toţi.
Pentru ultima oară mal spunem următoarele :
Ministrul uu e obligat să se supue avizului comisiunel industriale.
In cazul de faţă, minoritatea din comisie care a opinat pentru scutirea de vamă, era compusă din oameni cari făcuseră rapoarte amănunţite asupra lipsei de clnepă In ţară. Ministrul a adoptat opinia minorităţel socotind-o mal bine întemeiată.
Dacă scutirea de vamă nu s’a acordat şi altor fabrici, e că n’au cerut-o, de o cereau o căpătau ca şi fabrica Wachtel.
E mare diferenţă între afirmările de la 28 Mal şi cele de la 11 Iunie, ale Drapelului.
Acum nu mal e vorba de comisia industrială, ci de minoritatea comisiei (unul sin-giir).
Cu puţină bună-voinţâ, organul grupă-rel aurelianiste ar ajunge să mărturisească gheşeftul făcut de d. Mtrzescu cu aprobarea d-lul Aurelian.
Frumoasă e explicaţiunea pe care Drapelul o dă faptului că numai lui Wachtel ’I s’a acordat scutirea de vamă.
D. Aurelian adoptă «opinia minorităţel» că «nu e clnepă în ţară» şi, dorind «să scape de pieire o industrie naţională», acordă scutire lui Wachtel.
Dar uuinal în fabrica lui Wachtel se încheie această industrie naţională ?
Dacă nu e clnepă în ţară, atuucl nu e pentru toţi fabricanţii de frîughie; şi dacă era vorba să se scape de peire o industrie naţională, atunci trebuia să se ia o măsură generală, fără a mal aştepta cereri.
De ce nu s’a procedat aşa ? Şi prin ce curioasă întlmplare ministrul Aurelian a doptă părerea unui singur membru din comisia industrială tn favoarea unui singur fabricant din ţară?
E prea cu ochi şi cu sprincene, d-lor.
TRIBUNA UTERARA
Plecam...
Plecam pe ţărmuri depărtate, Lăsînd în urmă tot ce-aveam; O amintire-a bunătăţel,
Ce peste tot o împărţeam.
Iu pragul uşeî, o bătrînă, Femeea care mă’ngrijea, Privindu-mă cu ochii jalnici, Săraca, numai ea plîngea.
Şi n’olu uita-o niciodată
Cum sta cu ochii ’n şorţ plîngînd,
Pe cînd al mei rîdeau de dînsa, Spunîndu-ml «Vezi să-I scrii», rîzînd.
Parc’o aud: «Cînd te-î întoarce «Pe mine nu mă mal găseşti; «De s’o ’ntîmpla în fuga vreme! «De chipul meu să-ţi aminteşti,
«Pe crucea lără de coroană, «Sub care eh vohî odihni,
«Aş vrea, cu mina Dumitale, «Ceva frumos şi trist să scrii.
«Ceva aşa frumos şi dulce «Ce scrii adesea nopţi întregi, «Cînd cînţl pîn’se iveşte ziua «Şi scrii şi ştergi mereu şi dregi.»
Şi n’oiu uita-o niciodată
Cum sta cu ochii’n şorţ plîngînd,
Pe cînd al mal rîdeau de dînsa, Spunîndu-ml «Vezi să-I scrii», rîzînd.
Da, ţi-am promis bătrînă blîndă, Şi-acuma, cînd mă’ntorc ’napoî, întocmai cum ml-al spus odată, Te-al dus departe dintre noi.
Şi-aş vrea să’ţî împlinesc dorinţa Din ceasul cînd ne-am despărţit, Dar crucea ’ţî va rămîne albă,
Căci şi poetul a murit.
Radu 1>. Roselli.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
BB
„EPOCA" IN PROVINCIE
niziL -
Administraţie colectivistă
S’a denunţat prin ziarul «Epoca» că din dosarele şcoalel «loan Cr&ciunescu> din Mizil lipsesc acte importante şi oi aceasta lipsă cade In sarcina eforului Isaia I. Georgescu, primarul colectivist local.
Iu urma acestei denunţări, primarul colectivist, făcând pe prostul, care nu înţelege că d. Leonida Coudeescu, fostul primar conservator şi actual membru în consiliul comuna), a fflcnt acea denunţare, trimite acestuia următoarea adresă :
«încă de pe eftnd eraţi primar, aţi luat din archiva Primăriei şi şcoalel «loan Crăciunescu» mal multe ucle şi decisiunl ale consiliului; insă Dv., după ce aţi părăsit calitatea de primar şi depositar al actelor publice, nu aţi depus nici Primăriei, nici Administraţiei şcoalit actele ce sunt la Dv. V6 somez ea, în termen de 24- ore libere, să depuneţi Primăriei stocul de acte ce deţineţi cu inventaria ; contraria, voiţi sesisâ parchetul,»
Drept orice răspuns la această neînchipuită in-drăsneală colectivistă, d. Leonida Gondeescu a adresat procurorului gentral următoarea reda-maţiune:
«D-le Procuror general.
«Comuna Mizil posedă ca danie din partea marelui filantrop, Toan Crăciunescu, o avere cure eră destul de frumoasă şi care, priutr’o vitregă administraţiune, a ajuns azi a se pierde cu de-săvirşire, şi această distrugere s’n întâmplat în perioada anilor 188-1—88, pe când se afiâ in capul comunei şi administra aceaslă avere, repo-satul, fost primar, Tache Crăciunescu, acompaniat de Isaia I. Georgescu, actualul prim efor al acestei averi şi care înlocuieşte pe marele Aga, Ion Cantacuzino, decedat.
«In acea perioadă, s’a dat în tăiere pădurile şcoalil pe preţuri derisoril şi contra ordinelor ce se primiseră dela ministerul cultelor, fără niclo prealabila aprobare din partea instanţelor superioare, de cât cu aprobarea vitregului consiliului din timp,
«Această avere s’a administrat de consiliul comunal dela anul 57-96, cînd numit Isaia Georgescu face un regulament şi întocmeşte o eforie, în capul căreia se înfiinţează el însuşi ca prim efor ; în această calitate, dispune separa-rarea averii de a comunei.
«Astăzi sunt informat şi vC pol dovedi cu acte, că arest prim efor a voit a separă averea nuiml, pentru a putea sustrage din dosare cele mal importante acte cari cădeau in sarcina sa şi a altor prieteni de al d-sale, voind prin acest fapt a şterge urmele neregularilăţi-lor din trecut spre a nu cădea în răspuderea ce’l priveşte.
«Supunind acest caz la cunoştinţa Dv., v8 rog a luă măsuri urgente pentru cercetarea lui şi pedepsirea culpabilului.
Leonida Condeeseu.»
Nu ştim ce urmare va avea denunţarea d-lnl Gondeescu contra gheşeftarului colectivist; r,e mărginim a reproduce aci următoarele lămuriri pe cari ni le dă in această chestiune fostul primar conservator:
1.	D. Condeeseu a părăsit calitatea de primar la 14 Noembrie 95, înlocuit prin d. Isaia Georgescu. Acesta s’a pus să facă un voluminos dosar din nişte închipuite constatări de a-buzurl, de lapidări, falsuri, escrocherii, etc...cu 32 puncte de acuzaţie, trimiţând înaintea judelui de instrucţiune pe d. Condeeseu. Alât Instrucţiunea cât şi înalta Curte de CompturI, prin decisiuuea No. I07/s>» aii dovedit că d. Con-deescu, şi ca primar şi ca administrator al averii şcoalel «Ion Crăciunescu», fusese foarte corect şi toate acu; ările ce i se aduceai! era ii curate născociri.
2.	De la 95 şi pînă astă-zl, d. Isaia Georgescu, c&re a luat Încă de atunci cu inventării! dosarul acelei averi, fără să constate vreo lipsă de acte, n’a pomenii şi nici nu putea să pomenească de o astfel de lipsă.
3.	Ministerul cultelor în 1896 a cerut formal loate dosarele privitoare la această avere. Dosarele numerotate şi şnuruite chiar de mâna lui Isaia s’ail înaintat încă de acum un an ministerului, unde se află şi astăzi.
4.	Cum s'ar fi putut deci, ca după înaintarea dosarelor la minister, să se mal sustragă acte de către d. Leonida Condeeseu ? şi ce interes ar fi avut acesta să facă să dispară acte saiî decisiunl, când acelea nu’l priveai! de loc, de oarece în Noembrie 95 predase tot în regulă primarului colectivist ?
D. Leonida Condeeseu, cu drept cuvînt, susţine că dacă într’adevgr lipsesc acte din dosare, precum susţine Isaia Georgescu, apoi atunci cel ce le-a sustras a fost acelaş Isaia Georgescu, eare a jefuit şi distrus fiumoasa avere lăsată şcoalel «Crăciunescu».
Aeest primar colectivist avea interes să distrugă dovezile faptelor sale : el a dat in tăiere pădurea «Şolmaril», care eră preţuită de silvicultori la suma de 134,000 lei, pentru suma derisorie de 34,500 lei, din care a Încasat numai 14.500. El a dat în (întreprindere otelul, băile şi restaurantul cu 42»/o deasupra devizului ; el a ridicat bani dela casa de depuneri spre a’I da jaf; el a îngropat această avere la diferite curţi şi tribunale in aproape cincisprezece procese, pendente şi astăzi ; el şi a făcut de cap eu fondul «Crăciunescu», fără a ţine socoteală de ordinele minis erulul şi fără a supune vreun act al s6Q de prim efor aprobării comitetului permanent şi guvernului. Prin urmare, el singur este si rfimâne rfispunzfitor pentru jaful a-celel averi.
Toate marafeturile pe cari le întrebuinţează ca să se arate naiv şi nevinovat nu vor putea scăpă de aceaslă răspundere.
Aşteptăm resultatul petiţiei d-lul Condeeseu către procurorul general; pînă atunci constatăm încă odată virtuţile administraţiei colectiviste.
FOCŞANI
Iu lie-care zi noul victime.
Neîngrijirea şi nepriceperea nefastului om, destinat cel mult pentru un loc de îngrijitor de curte, cum ’şl a luceput viaţa la boemi Mirzea, iar nu pentru aceea de îngrijitor al intereselor unul însemnat oraş, afl făcut ca tot oraşul să fie azi atins de epidemie.
Aproape în fie-care casă există bolnav).
Joi s’a înmormîntat G. Navarsart, un tî-năr de 20 de ani, elev în licett ; Sîmbătă d ra Pamfil, o unică copilă de 17 ani, de o rară frumuseţe, fata d-lul Pamfil, fost director al liceului, şi care abia terminase şcoala. Duminică s’a înmormîntat a doua fiică a d-lui Robovicl, în vîrstă de 16 ani, Intr’o săptăn.înă a perdut acest nenorocit părinte două fete.
>	Este colosal a vă descri dezolarea aces-
tor sărmani părinţi.
Bietul Pamfil mal are un băiat bolnav.
D-rele Stoica şi Guriţă sunt foarte gre
boluave. Şi uotaţl că spaima este şi mal mare; căci nu este zi să nu se vadă o în-mormînlare.
încaltea slugile sunt decimate.
Spitalurile pline şi supranumerarl; ar trebui să se facă bărăcl pentru bolnavi.
Spitalul militar idem ; e vorba ca armata să pornească din Focşani.
Intr’o altă ţară ministrul de interne n’ar mal tolera uu moment un consilia comunal cu un primar care’şl a adus orăşenii pe pragul morţii, la noi Insă auzim că Săveanu, care a fost şi este un incapabil primar, va fi înaintat prefect.
Căci nepriceputul Săveanu în loc să stea în oraş să vadă de viaţa oamenilor, face posta între Bucureşti şi Focşani, urzind tot lelul de intrigi, să răstoarne pe prefect ca să fie el numit.
T.
IlFORMAţn
Conferinţa «lin Blaj
Astă-zl se întruneşte la Blaj conferinţa prelaţilor romînl, de confesiune'^ greco-ca-tolică (unită) din Transilvania şi Ungaria.
La această conferinţă, afară de Mitropolitul Victor Mihali de Apşa şi afară de Episcopii Mihail Pavel, Dr. loan Sabo şi Dr. Dimitrie Radu, ian parte şi vicarii celor patru eparhii.
Conferinţa a fost convocată ou scopul de a se preciza atitudinea clerului romîn unit faţă de tendinţa guvernului şi a clerului catolic maghiar de a supune biserica romînă unită jurisdicţiunei bisericeî catolice.
»
* *
La Blaj se crede că clerul romîn unit va protesta în contra tendinţei guvernului şi va hotărî să se abţină de la congresul catolic, convocat în acest scop de primatul Ungariei şi de guvernul unguresc, congres la care a fost invitată a participa şi biserica romînă unită.
Bacă în adevăr clerul romîn se va abţine de la congresul catolic, atunci această hotărîre ar stabili un perfect acord între cler şi credincioşii bisericeî romîne, căd tot în acest scop aii convocat şi mal mulţi mireni fruntaşi, o conferinţă la[ Cluj pe ziua de Duminică.
*
* *
Conform circulăriî guvernului unguresc, cele patru eparhii '’0rnîne unite urmează să fie reprezentate la congresul catolic în afară de archierel, de 27 de deputaţi aleşi de credincioşi, dintre cari, o treime din cler şi două treimi din mireni.
E probabil insă, că în urma conferinţelor din Blaj şi Cluj, atlt clerul cit şi poporul romîn, unit nici nu se vor prezintă la alegeri.
*
* *
Iată acum in ce scop e convocat congresul catolic la Budapesta:
Dela 1848 religiunea catolică a încetat a mal fi religiunea de stat a Ungariei, decretîndu-se că toate religiunile se bucură de drepturi egale. Şi în consecinţă bisericele : romînă ortodoxă, sîrbească ortodoxă, unitară, luterană, calvină si ovreiască, au reclamat merefi la rîndul lor să capete o autonomie şi in acest scop in 1871 a fost convocat un congres, de la care biserica romînă unită s’a retras.
Acum însuşi guvernul unguresc a convocat congresul bisericeî catolice şi gre-co-catolice pentru stabilirea autonomiei. Şi această autonomie este ast-fel proiectată :
Fondurile bisericeşti să fie administrate de eparchiile respective pe lingă controlul guvernului. Mitropolitul romî-nilor uniţi, să nu mal fie ales de ro-mînil uniţi, ci de prelaţii catolici şi gre-co-catolicl’ etc.
Ceea ce ar însemna, că fondurile mitropoliei romîne din Blaj, precum fondul pentru ajutorarea preoţilor, fondul pentru susţinerea şcolilor primare romîne, fondul de bursă pentra tineri, fondul pentru susţinerea liceului, a seminarului teologic şi e şcoalel de fete din Blaj, etc., — toate să fie puse sub controlul guvernului unguresc ; iar Mitropolitul să nu fie ules de rominî, ci impus de unguri.
Faţă cu această tendinţă a guvernului unguresc, atît clerul cît şi credincioşii bisericeî romîne unite, vor protesta cu energie, abţinîndu-se de la congres şi reclamînd ca bisericeî romîne unite să-i-se dea o autonomie specială şi independentă de biserica catolică.
Ni se scrie din Vîrcioro-va că Dunărea a ajuns la un nivel care nu s’avăzut pînă acum.
Dacă mal creşte cit 25—30 c. m. va acoperi şinele drumului de fier.
Valurile ce face sunt puternice; urmele podului Iul Trajan, din dreptul Severinu-lul nu se mal văd ; stîncile cari urmează a fi sfărîmate, pentru a face liberă calea spre Orşova, sunt acoperite de apă; cheiul făcut de cea-l’altă parte a Dunărei d'abea se mal vede; insula Adakală este inundată şi bieţii locuitori, după ce duceau o mizerie destul de mare, acum sunt şi mal nenorociţi: toate grădinele lor de zarzavaturi şi pomi roditori sunt in apă.
D. Georgescu, vice consul la Constanti-nopole, a fost detaşat provizoriii pe lîngă ministerul afacerilor streine.
D. inginer C. Boţea, profesor de geologie la şcoala de poduri şi şosele, a luat liotă-rirea ca să facă o escursiune geologică pe valea Ialomiţel cu studenţii anului IV-lea al şcoalel de poduri şi şosele.
In urma acestei excursiunl fie-care din
studenţi va prezintă d-lul Boţea clte un memoria cupnnzlnd studiul geologic al terenurilor de pe valea Ialomiţel.
Aceste memorii se vor publica în analele ministerului domeniilor.
D. Petre Sireu, profesor de limba şi literatura romînă la universitatea din Peter* sburg, va sosi săptămtna viitoare In Capitală, fiind trimis In misiune ştiinţifică de guvernul rusesc.
Monitorul Comunal din 8 Iunie anunţă că azi 11 Iunie, se va ţine licitaţie publică in localul primăriei Capitalei pentru inchi-rierea a opt locuri, destinate a servi ca chioşcuri pentru vlnzare de ziare.
Aceasta este o măsură nedreaptă care loveşte în interesele actualilor ţehioşcarl.
In adevfir aceştia afi luat cu chirie, destul de mare, locuri de la primărie la 1 Aprilie a. c. şi acum, după două luni, se văd ameninţaţi să vadă instalîndu-se în apropierea lor alte chioşcuri.
D. Al. Em. Lahovari, ministrul ţărel la Roma, este aşteptat în Capitală în virtutea unul concediu.
Familia d-lul Lahovari se află deja în ţară.
Comitetul executiv al partidului liberal e convocat pe Vineri seara la clubul liberal, în cestiunea statuel lui loan Brătianu.
Ministrul cultelor, d. Spiru llaret, primind mal multe reclamaţiunî în contra Episcopului de Buzău, P. S. S. Dionisie Climescu, le-a înaintat cu o adresă I. P. S. Sala Mitropolitului Primat Iosif Gheor-ghian, ca preşedinte al Sf. Sinod.
Cea mal gravă dintre denunţări este că P. S. Sa nevoind să achite poliţele sale de zeci de mii de lei, pe care le are răspîndite în piaţa Buzăului, acum prin un om al săQ de încredere, caută să le cumpere cu 25 la sută.
Din Cbişinetk ne vine ştirea, că guvernul rusesc a stabilit la tribunalul local un biuroă de cenzură pentru cărţile şi ziarele romîneştl.
Pînă mal de-ună-zi, romîniî Basara-benl nici nu-şl puteab procura cărţi sab ziare romîneştl, căci ele nu erau primite la biuroul central de cenzură de acolo.
Aseară s’a preseutat la redacţia noastră d. sub-eomisar Elefteriu de la secţia 39 care ne-a declarat că nu este verosimil faptul că d-sa ar fi arestat în mod ilegal pe d. Ştefan Lăzârescu, comerciant din Capitală.
Crima din Bîrlad
(Corespondenţa noastră specială)
Asupra crimei săvîrşi'ă în oraşul nostru în noaptea de 3 — 4 cur. şi despre care v’am vorbit în corespondenţa mea trecută sunt în măsură a vă trimite următoarele noul şi sigure amănunte :
Cine este asasinul
Banditul prins de poliţie, a doua zi dupe crimă, este un anume Juliu Petrovicl, în etate de 35 ani, înalt, spătos şi cu o figură de adevărat bondit; el este de naţionalitate dalmaţian.
Încă din toamna anului 1896 el a fost angajat la lucrările pentru noua cazarmă ; de aci a fost dat afară In Aprilie a. c. pentru mal multe furturi ce a comis.
A doua zi după comiterea crimei, d. I. Nanu observă că clientul săb, Juliu Petrovicl n’a venit de fel în cursul acelor 2 zile din urmă, şi bănuind că acesta poate să fie autorul dublului asasinat, înştiinţează poliţia care se pune în urmărirea lui.
Prinderea asasinului
Poliţia se transportă la circiumă lui Marcu din str. Gărel, unde bănuia că este ascuns Petrovicl. Banditul însă, care prinse de veste că poliţia este pe urmele iul, ese pe o altă uşă, fără ca poliţia să-l vaaă. Diii întlmplare sergentul de oraş Constantin Popa, No. 38, trecînd pe din dosul circiume! lui Marcu, vede din depărtare un individ sărind gardul şi luînd’o la fuga mare peste cîmp. Sergentul Popa să ia după el. Individul, care nu era de cil Petrovicl, trece în fugă linia ferată şi fuge pe clmp. Sergentul însă se ţinea după el, cînd, la o mare depărtare de linie, banditul face o întorsătură, sare asupra sergentului Popa, îl apucă de gtt şi îl strlnge; sergentul care e un om bine făcut, de 35 ani, însă ce putea să facă In contra lui Petrovicl care e foarte voinic. Totuşi, văzindu şl viaţa în pericol, cu o putere supra-omeneascâ is-beşte cu pumnii în piept pe bandit, care slăbeşte pe nefericitul sergent de gît.
Sergentul pune mâna pe tesac şi cu dln-sul începe a da în bandit, care ’şl pierde cumpătul şi o ia la fugă, insă nu fugă dreaptă, ci făcînd numai ocoluri, şi la un moment scoate o teslă ce o avea Ia brhl şi asvtrli cu ea în capul bravului sergent.
Din fericire, tesla sbîrnăi pe lîngă urechile sergentului Popa şi să înfige adînc în pămtnt. După aceea banditul scoate din buzunar un săculteţ plin cu bani şi isbeşte teribil ţn piept pe sergent, care îşi pierde cumpătul; iar banditul să repede să se arunce asupra sergentului, dai pînă să se apropie banditul, sergentul îşi reculege for-tale şi dă să lovească din nofi cu tesacul. Pe troYicI scoate un pumn de bani pecari îl aruncă îu obrazul sergentul care o iă la fugă, lneepind a striga ajutor. Cantonierul din apropiere auzind strigăt trage un foc de revolver; la detunătură revolverului alergară poliţiştii, care găsiră pe bravul sergent Constantin Popa, luptlndu-să Încă cu Înfricoşata fiară care are mutra de om.
Ţinem tot odată a spune că lupta latre sergent şi bandit a durat peste 15 minute, noaptea la ora 9 şi juni., In mijlocul clm-pulul.
La sosirea poliţiei sergentul Popa deabia să mal ţinea pe picioare de oboseală se de oviturile primite de la bandit. Pe gttul sergentului să pot vedea şi acum urmele degetelor banditului.
*
* *
Cadavrele nefericitelor doamue ati fost lnmormlntate.
La morgă s'a făcut autopsiă d-nel M. Nanu. Sa scos copilul în rlrstă de 4 luni ; iată deci 3 suflete omorlte de acest înfricoşat bandit.
Pînă astăzi încă n’ail putut fi prinşi tovarăşii banditului Juliu, cu toate cercetările şi arestările poliţiei.
Suntem datoeşte a restabili că primul autor al prinderel criminalului este sergentul Constantin Popa, iar nu comisarul Geoi-gescu, cum am anunţat ^in corespondenţa trecută. Comisarul a transportat numai pe irinsul bandit de la locul prinderel la po-iţie.	Nap.
TREERiTORÎ CD RAMELE DE FER B
<lc Ia C. F. R. ITniţare	;
Secerător „COLLMBU”
din Fabrica 0SB0ENE
H. S. G R E I F j
Bucur escî, Str. Smirdan, 2 (vi»-»-vis <i« Ooim-o) j§
EOOURX
*** Iată bogatul r umăr pe care’l cuprinde Foaia Interesantă No. 22, revistă literară
de sub îngrijirea d-lul Coşbuc, număr care a apărut Duminecă:
Amiază maură, poezie de Car agi ale: Streaşină casei, Ariciul de Coşbuc : Cronică sâptă-minală, de T. Aclam; Tribuna şt.inţifică (o prefaţă de Pier re Louys); Charlota Wolter; Contemplare, poezie de Sofron, Ivanovicl, Din Pismă, nuvelă de Crăciunescu; Spre Ocnă, poezie de T. CastilH; Flori de cimitir, nuvelă din limba germană.— Ecouri, etc. ; Roman ; A-frodita, de Pierre Louys.
Ilustraţiunî. — Scara Palatului Regal din Bucureşti : Charlota Wolter în rolul SAPHO de Grillparzer: Generatul de cavalerie Brockdorf Paşa; Ilustraţiile romanului Afrodita.
»** Concertul anunţat de d. Gh. A. Di-nicu pentru astă seară la grădina «Centrală» din strada Enel, concert dat în folosul inundaţilor, s’a ainlnat din cauza timpului nefavorabil pe ziua de 18 Iunie, Mer-eurl.
*** Societatea «Unirea lucrătorilor constructori romîni», din Capitală, va serba îu ziua de 15 Iunie, auiversarea anului al 25 de la fondarea el.
In acest scop, o serbare clmpeneaseă va avea loc în grădina de «Dare la semn», din dosul coloseulut Opler.
Tot atunci vor fi distribuite şi premii elevilor şcoalel acestei societăţi.
*** In ziua de 8 Iunie s’a înfiinţat Societatea de medicină veterinară practică, constituindu-şl ast fel biuroul :
Preşedinte, Pant. Constantinescu ; vicepreşedinte, C. StaicovicI; secretar-general, I. St. Fortuna; casier, prof. Paul Oceanu; secretar de şedinţe, C. Religian.
*** Duminică, 15 Iunie, va avea loc în grădina Trocadero Nob (Puţu cu apă rece) o «mare serbare cimpeneaseă» dată pentru sporirea fondului societăţel «Ajutorul».
Se pregătesc o mulţime de surprize publicului.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Iuceudin.— Un început de incendiu s’a declarat azi dimineaţă la casa Olbrich din strada Sf. Ionică.
Focul a luat naştere de la coşul unei maşini şi s’a comunicat imediat la tavanul camerei învecinate.
Pompierii sosind la timp, au putut stinge focul înainte ca să ia proporţiunî îngrijitoare.
Sinucidere. — Azi dimineaţă la orele 5 şi jumătate s’a găsit spînzurat tn pivniţa caselor fale din strada CoţofenI 26, cîrciumand Milial Enacbe, In vîrstă de 54 ani.
Parchetul fiind avizat de acest lucru, procurorul de servicii! a ordonat transportarea cadavrului la Morgă.
Piuă acum nu se cunosc cauzele acestei sinucideri.
Un monstru de 101 ani. — Un atentat odios şi unic Sn speţă s’a săvîrşit erl în Capitală.
Ambroş Gonaş. cerşetor de profesie, bătrîn în vîrstă de 101 ani, şedea de mal mult timp la lucratorul Ion Angbel din str. Luncel, care mal mult de milă îl îngăduia intr’o magazie din mica sa locuinţă.
Erl după amiazT, în lipsa lui Anglie de acasă, monstrul bătrîn profitînd că a rămas singur cu doul copil al bine-făcătorulul sâii, o copilă de 7 uni şi un băiat do 5 ani, a atentat intr’un mod murdar la pudoarea ambilor copil. Cînd nenorocitul părinte s'a întors acasă, a găsit pe ambii copil ptîngînd şi într’o stare nenorocita.
Ion Anghel a anunţat imediat secţia respectivă şi comisarul secţiunel a arestat imediat pe mizerabilul bătrîn.
dinjara
Accident nenorocit.—Cătunul Cărligenl din comuna Stroeş'I, Tecuci, a fost în ziua de 7 curent teatrul unei drame Înfiorătoare care a impresionai pe toţi locuitorii cătunului.
O fată de 17 ani a locuitorului Grigore Mustaţă, numită Ana, fiiml ocupată cu curăţitul casei, lutnd din cui o puşcă a tatălui sătt pentru a o scoate afară, arma s’a descărcat şi ali-celeaiî lovit pe nenorocita drept in frunte, uci-ziud-o pe loc.
Autorităţile fiind avizate de acest nenorocit accident, aii procedat la dresarea actelor legale.
| înecat. — Ni se comunică din Călăraşi că alaltă-erl, băiatul Nicolae, fiul lui Marin Bră-tianu din comuna Albeşti, pe cind se scălda într’o baltă din marginea satului, făcută din revărsarea Ialomiţel, căztnd tnlr’o groapă s’a în-nerat.
Cadavrul băiatului a fost găsit după clte-va ore.
DIN STREINATATE
Tempesta tn Spania.— O teribilă furtună, cu ploaie torenţiala şi grindină aproape cit nuca a căzut zilele trecute la Saint-Ilden-fonse, (Segovia). O mulţime de case at! fost inundate ; semăturile sunt cu desăvlrşire distruse. Turme întregi de vite şi mobile de ale locuitorilor ati fost luate de torentele de apa. Se crede că sunt şi multe victime de persoane.
Panica era la culme.
Piuă acum nu se cunosc pagubele acestei teribila furtuni, dar se crede că ele sunt colosale.
Incendiu violent. — Un incendiu de o violenţa neauzită s’a declarat acum doua zile tn fabrica de birlic a d-lul Canoane-Verscbave, din Setque (Pasul do Calais).
Inlr’un moment focul fiind ajutat de vînt, a luat o extensiune considerabilă şi ajutoarele fiind date Urzii!, toată fabrica a fost distrusa
Cauzele acestui sinistru s« atribuie noglije,,^ unul lucrător, care ar fi scăpat o ţigare in hlr-tiile dintr’o magazie.
Pompierii nu al! putut silva de cît casele vecine, asupra cărora flăcările se intindoaă cu furie.
Pagubele sunt colosale; ele sunt evaluate la 500 000 lei.
Nimic n’a fost scăpat, afară doar de o mică maşină, cure, prin minime, a rămas neatinsă,
N i se semnalează nici un accident, de per. soane.
ŞTIRI MARXISTE
D-uil general Arion şi colonel Coaiula s’ati întors în Capitală din inspecţiunea ce afl făcut	la	forturile	din	prejurul	Capitalei.
*
D. general Berendel, ministrul de resboiu, a primit erl pe d. colonel Gigârtu, comandantul brigăzel de cavalerie din Craiovat care pleacă în Ungaria să primească mal mulţi cal pentru cavalerie.
'	*	?
Comisiunea pentru maleinisare pregăteşte raportul lucrărilor sale pe anul 1895 şi 1896. D. Bubeş, preşedintele acelei comisiund, va
prezenta	raportul	d-lul	ministru	de	interne.
'	*
D. general Poenaru, comandantul corpului I de armată (Craiova) a plecat aseară la comandamentul săfi.
*
D. loc.-colonel Manotiu, inspectorul jandarmeriei rurale, a plecat aseară In Moldova spre a face inspeiţiunl.
*
D. dr. Munteanu, inspector administrativ, care se alia In anchetă la Roşiorii de Vede, şi-a întrerupt cercetările şi a plecat la Focşani să-şi vază copiii îmbolnăvi!! de tifos. *
D-nil C. Bălăcescu şi D. Mihail, au fost aleşi membri tn consiliul general al judeţului Gorjitt.
*
Şcoala de meserii din Craiova, ţinută piuă acum de comună, va trece cu începere de la 1 Septembre pe seama Statului.
*
Societatea de bine-facere Principesa Ma-ria, a cărei preşedintă este d-na Eeaterina Dim. Butculeseu, a făcut in corpore o rugăciune la Biserica Icoana pentru îusănăto-şarea A. S. R. Principelui Ferdinand.
ULTIME INFORMAM
Abonamente de rara
Pentru sesonul de viligiatură administraţia ziarului «EPOCA» a înfiinţat abonamente lunare eu următoarele preţuri :
In Tară	Iu Străinătate
0	lună 3 lei	0 lună 5 lei
Două luni 5 Iei Două luni 9 lei
Aseară la orele 6 medicii cari îngrijesc pe A. S. R. Principele Ferdinand s’aiî întrunit la Palatul de la Cotro-cenl şi au examinat pe Augustul bolnav.
Astă-zl de dimineaţă la 8 şi jumătate medicii s’au întrunit din nou în consult şi aii semnat buletinul medical constatator de starea progresivă a convalescenţei.
Iată buletinul.
Ameliorarea slărel A. S. It. face progrese satisfăcătoare.
Viitorul buletin peste două zile.
Dr. Buicliu, dr. Cantacuzino, dr. Krentl nitz.
*
* *
M.	S. Regina, ca de obiceiil, a mers şi astă-zl dimineaţă la 9 jum., la Palatul de la CotrocenI, unde a văzut pe Principele Ferdinand.
A.	S. R. Principesa Maria, însoţită de doamna Greceanu, doamnă de onoare, a făcut aseară rugăciuni, in biserica de Ia CotrocenI, pentru grabnica însănătoşire a iubitului Săb Soţ.
Consiliul de miniştri s’a întrunit azi Ia Palat sub preşediţa M. S. Regelui.
Cestiunile discutate aii fost referitoare ultimeloi inundaţii şi mijloacele mal eficace pentru ajutorarea inundaţilor.
Asupra respopituluT Dragomir, hido-zul director al cultelor şi Voltul lut Parthenie, primim o mulţime de denunţări, mal cu seamă din Moldova, pentru fără de legile acestui nemernic.
Cu toate că’l credem capabil de toate mişeliile, prevenim pe denunţiatorl, că nu putem da curs ştiinţelor trimise intru cit vor păstra anonimatul, care pentru redacţia noastră este neînţeles, întru cât celor de bună credinţă, li se garantează discreţia.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
M. S. Regele a felicitat telegrafic pe Regina Victoria a Angliei, cu ocaziunea ser-bărel jubileului de 60 ani.
M. S. Regele a bine-voit a conferi crucea de cavaler a ordinului Steaua Romîniei d-lnl A. Melon, vice-consul şi Însărcinat al legaţiunel franceze din Capitală, precum şi d-lul Bruni, preşedinte de mal mulţi ani, al Societăţei de bine facere între francezii din Bucureşti.
Şcolile de meserii vor fi reorganizate după modelul celor din Elveţia.
D. Slolojan lucrează actualminte, Împreună cu d. inspector Hazu, la proiectul de reorganizare.
Un conflict foarte acut s’a ivit Intre prefectul Zorilă şi primarul C. Plesnilă, din Galaţi.
Asupra acestui conflict d. Zorilă a trimis un raport ministrului de interne, cerind pedepsirea primarului.
O	notă sosită la serviciul sanitar superior, anunţă că febra aftoasă bintue cu furie prin vitele cornute din judeţele
Neamţu şi Suceava.
D. dr. Felix a înaintat ministrului de interne un raport lung asupra tifosului ce bîntue în mod îngrozitor în Focşani.
Directorul general al serviciului sanitar face răspunzător de întinderea maladiei pe primarul Săveanu, care a refuzat mereu să aplice măsurile sanitare ordonate de direcţiunea generală a serviciului sanitar.
Ziarele guvernamentale ne aduc ştirea că d. Al. PencovicI a demisionat din postul de prefect al judeţului Tul-
cea.
Noi ştim că d. Al. PencovicI a fost silit să demisioneze spre a se face loc d-lul Ion Neniţescu, a cărui nume la prefectura de Tulcea este astă-zl sigură.
In urma denunţărilor pe cari Ie-a primit, ministrul cultelor, d. Haret, a ordonat să se facă o anchetă la seminarul din Roman.
Raportul asupra anchetei făcute constată grave abuzuri iiUsarcina fostului director al seminarului, azi Episcop al Romanului
Comuna Paşcani din judeţul Sucecva, a fost autorizată să contracteze un împrumut de 50 000 lei pentru construc-ţiunl de strade şi trotuare.
D. Tache Leeca, zice Opinia din laşi, îşi are moşia sa, din judeţul Bacăfl, ipotecată a creditul fonciar pentru 100.000 de lei. Peste credit mal are şi alte ipoteci la d. P. Zamfireseu, la Michel Daniel şi încă un credit.
D. Lecca neplătind dobînzile, creditorii ipotecari ’I afl scos moşia în vînzare. S’a amlnat urmărirea timp de trei ani sub fel de fel de motive. O dată, fiind iarnă, s’afl aprins luminările în sala de şedinţă la ora 4 şi s’a cerut 'amînarea pentru că «oarele sunt înaintate».
Acum o săptămînă d. Zamfireseu a primit o scrisoare anonimă care ÎI făcea cunoscut că Creditul a scos moşia în vînzare şi a şi eumpăral’o la mezat cu preţ de lei 100.000. Planul era ca prin această cumpărătură la mezat, să se nimicească toate cele l’alte ipoteci după care Creditul era să treacă acea moşie, tot cu preţul de 100.000 lei, unei persoane interpusă a d-lul Lecca.
D. Zamfireseu a ajuns la timp pentru a lua parte la supralicitare.
Creditul, văztnd că tot planul cade în baltă, a declarat că nu stărue în urmărire şi ast-fel vlnzarea s’a amînat.
Azi la amiazl a sosit in Capitală delegaţii uniunel C. F. din Germania, ca să ţină congresul lor anual care de astă dată are loc în Bucureşti.
Au sosit in total 23 ingineri, printre cari şi directorul liniilor ferate din regalul* WOrtemburguluI.
Distinşii oaspeţi aii fost intîmpinaţl la gara "de Nord de d-nil Ion Brătianu, Angliei Saligny şi de societatea Poli-teclinică din Capitală.
Diseară se va da un banchet in onoarea oaspeţilor.
Congresul se va întruni miine dimineaţă la Ateneil, apoi congresiştil vor merge să viziteze Sinaia şi Constanţa, şi Sîmbălă se vor întoarce in Germania.
ItanchetiiI coloniei engleze
A-seară s’a dat la liotei Bulevard banchetul coloniei engleze din Capitală.
La acest banchet afl azistatat vr’o 50 persoane, printre cari d. Brown, însărcinat de afaceri al legaţiunel engleze, Boxshall, consul englez, Arthur Green, preşedintele coloniei engleze ; d. şi d-na Dim. Sturdza, d. şi d-na Take Ionescu, d. şi d-na C. F. Robescu, d-nil generali Vlădescu şi Ro-bescu, etc.
Cel tntlitk toast a fost ridicat de d. Ha-milion Brown, în sănătatea M. S. Reginei Engliterel, după care atlt musiea regimentului 3 de roşiori, cît şi membrii coloniei engleze, afl clntat imnul regal englez God save the Gueen.
AprI d. Borwn ridică un al douilea pahar pentru sănătatea Suveranilor romlnl şi a perechel moştenitoare, arătînd ospitalitatea de care s’aii bucurat Iii tot-de-a-una englezii în această ţară.
D. Dim. Stuidza bea în sănătatea Reginei Engliterel fâclnd elogii Reginei Victoria şi relevînd progresele făcute de En-glitera sub lunga-I domnie.
8
D. Arthur Green bea In sănătatea d-lul Sturdza.
D. Ernest Goodwin, sub directorul Băn-cel Romîniei, arătînd izbluda armatei ro-mine pe cîmpul de resbel, uneşte toastul în sănătatea armatei cu acel In sănătatea reprezintanţilor el în persoanele d-lor general Vlădescu şi Robescu.
D. Gordon, directorul societăţei de tram-way, a băut Iu sănătatea doamnelor.
D. Roxshall a băut în sănătatea primarului Bucureştilor.
D. C. F. Robescu a răspuns In numele Capitalei, care a fost Invitată la serbările jubileului de către lord maiorul Londrei.
I). Take Ionescu a băut In sănătatea d-lul Brown, Însărcinat de afaceri al lega-ţiunel engleze.
D. Dim. Sturdza a mal ridicat un toast, arătînd că Regina Victoria a venit în trei rîndurl în ajutorul Romîniei:
a)	cu ocazia tratatului din Paris în anul 1856, cînd lord Aberdoen, ambasadorul englez, a emis părerea că Romînia ar trebui consultată în afacerile cari o privesc;
b)	cînd prin stăruinţele inginerului Sir Hartley şi intervenţia guvernului englez s’aii deschis gurile Dunării, eanaliztndu-se fluviul pînă la Galaţi, deschizînd ast-fel distribuirea bogăţiei cîmpiilor rornine pe pieţele europene ;
c)	priu alianţa făcută între Dinastia ro-mină şi Dinastia engleză.
D. Goodwin a băut în sănătatea d-lul Gwyune, corespondentul Agenţiei Reuter la rezbelul turco-gree.
D. Gwyune a îutreţinut asistenţa cu povestirea diferitelor faze ale războiului gre-co-turc şi cu o mulţime de incidente pe cari le-a avut, provocînd o ilaritate generală.
Banchetul s’a terminat la orele 12 din noapte.
INUNDAŢIILE
in Ga la fî
Galaţii daţi următoarele amănunte despre înspâimîntâtoarele inundaţii din Galaţi, Brăila şi din judeţele Covurlul şi Brăila :
Apele Dunărei continuă a creşte. De Luni seară 12 ore p. m., pînă erl 12 ore a m., aă crescut cu 0 7 cm.
Strada Dogărief, pînă sub Sf. Arhanghel Mitoc, este inundată. O pompă cu aburi pompează de azi dimineaţă dar fără mult succes.
Lucrările de apărare urmează.
De erl dimineaţă a început a bate un vînt de la Nord, care agitînd apele Brateş, ameninţă şoseaua Reni.
O mare parte din locuitorii Badalanulul afl părăsit casele lor şi s’afl mutat pe deal cu ce afl putut scăpa. Magaziele din strada Portului care sunt spre Dunăre, afl fost deşertate.
Cu toată încetarea vîntulul, apele continuă a se urca. Tot ce s’a pompat erl cu atîta trudă, a fost pe loc înlocuit, căci apa ţîsneşte şi mal cu furie din pămîut. Astă noapte s’a introdus apa şi în Bursa veche, pe care locatarii afl părăsit-o pripit. Un zid despre răsărit s’a cam plecat, ameninţîDd cu prăbuşirea întreaga clădire.
La «Agenţia Romlnă» digul de dulapi şi pămînt a fost spart astă noapte. Apele însă, afl fost oprite d’a se revărsa peste vale, de al doilea dig, pe care serviciul hidraulic a avut prevederea a’l construi în zid.
De ieri la amiazl toate casele de pe cheia, sunt în apă, abandonate in cea mai mare parte de proprietari safl locatari. Cheiul cel vechifl nu se poate încă şti în ce stare să găseşte. Vr’o doul stilpl de felinare în luciii afl început a se înclina.
Marinarii flotilei noastre, cari afl înlocuit pe infanterişti şi vînălorii doborîţl de oboseală, să îndeletnicesc a pompa şi asvîrli în Dunăre, apa care a debordat pe strada Portului, încrucişerea cu str. Dogăriel, în aşa cantitate, în cit a inundat şi cîte-va imobile despre partea stingă. Succesul nu’I prea strălucit, căci locomobila de care se serveşte e prea hodorogită.
Ija figlina
La Ţiglina, stafl în permanenţă de ieri, 10 bărci mari armate, gata a da ajutor, în caz clud elementele ar zădărnici toate lucrările de apărare. Apele afl inundat ma-gasiile şi lemnele de construcţiune, pe care valurile le-afl împrăştiat la voia întîmplărel.
După părerea oamenilor competinţl şi es-perţl în materie, dacă apele vor mal continua a creşte, cu 10 săfl 12 centimentre, safl dacă se va ivi în intervalul cresceril vr’un vînt puternic de nord safl de sud, catastrofa este iuevitabilă.
•Judeţul liraila
Toate rîurile ce trec prin acest judeţ afl revărsat, inundînd mare parte din ogoare, semănături şi comune întregi.
Comuna Vădeul este inundată.
De asemenea cătunele : Zatna, Iapa, Bîn-dol şi T&căi. Inundaţii afl fost transbordaţi la locuri sigure.
Comuna Gura Calmaţuiulul este inundată de rlul Călmăuţl; islasurile comunei de asemenea sunt în cea mal mare parte inundate.
Din comuna Stanca şi Cătunul Stăncuţa s’a inundat satul şi parte din semănături.
Din vite sunt foarte multe Înecate, şi cadavre de bol, ol, cal, plutesc pe apă. Comuna Gheet diu faţa Brăilei e Înecată.
Pagubele inundaţilor diu judeţ sunt foarte mari.
In Brăila
In Brăila, Dunărea a inundat următoarele puncte. La pescării apa a ajuns pînă aproape de poarta docurilor.
Pontoanele societăţilor de navigaţiune Loyd, Frasinet şi cel.al societăţei ruse, sunt inundate.
La debarcaderul vaporului romln apa a trecut prima treaptă a agenţiei.
Pontonul vaporului de Măcin a fost rupt şi apa a trecut pînă în apropierea fabricel d-lul Violato. Pasagerii sunt transbordaţi.
Dunărea a ajuns la Brăila Înălţimea ne mal pomenită pînă acum de fi m. 57 cm. de asupra etiagiulul, dtnsa a crescut în 24 ore cu 14 cm.
(Ştiri comerciale
Comunicăm cu plăcere cititorilor noştri că cunoscuta librărie Carol Miîller din Pa-sagiul Romln, s’a asociat cu domnul Storck, fost tovarăş şi conducător al vechel librării E. Graeve & Co.. din Capitală.
In afară ca reputaţia nouilor tovarăşi este Îndestul de bine cunoscută, mal amintim că domnul Miiller este primul librar care a înţeles utilitatea unei publicaţiunl folositoare şi ieftine, pentru răspândirea gustului literar în toate straturile societăţei, dlu-du-ue cu mari sacrificii cunoscuta Biblioteca pentru toţi, atlt de mult apreciată.
Noua firmă va avea desigur şi de acum înainte încurajarea meritată a publicului.
Depeşile de azi
Serviciul „Agenţiei Romîne“
•Jubileul reginei Victoria
Londra, 10 Iunie.
La 9 ore de dimineaţă, cu tot timpul înorat, străzile oferă un aspect splendid. Nenumărate trăsuri în care iafl loc ofiţeri şi dame străbat străzile c**ri sunt Împodobite de sărbătoare. Bărbaţii, femeile şi copil sunt decoraţi cu panglici cu culorile naţionale.
Londra, 10 Iunie.
Cortegiul jubileului oferă un aspect splendid ; timpul este superb.
La 10 ore şi un sfert, Regina părăseşte palatul Buckinghain pentru a merge la catedrala S-tulul Paul, în mijlocul salvelor de artilerie şi al entusiasmulul de nedescris al mulţimel care umple străzile, ferestrele şi tribunele.
Cortegiul s’a oprit pentru prima oară cînd lord-primarul a remis Reginei paloşul Ce-ţâţei lingă Templul Bar. Regina a luat paloşul, apoi 1’a înapoiat lord-primarulul.
Serviciul divin s’a celebrat afară, în faţa catedralei. După Te-Deum, archiepiscopul de Canterboury a dat bine-euvîntarea sa.
Piaţa catedralei presintă un aspect feeric mulţumită măreţiei şi diversităţii uniformelor prinţilor precum şi a representanţilor englezi şi străini.
Cortegiul a continuat apoi drumul săfl spre sudul oraşului, pînă la Manssions House, de unde Regina s’a întors la palatul Buckingham la ora unu şi jum. Pe tot drumul cortegiului, isbucnea entusiasmul mulţimel şi damele agitafl batistele lor.
In momentul plecării cortegiului, Regina a adresat un mesagiu naţiunel, zieînd că mulţumeşte din toată inima scumpului săfl popor pe care Dumnezett săbine-voiască a-1 bine cuvînta.
Londra, 10 Iunie.
In tot timpul ceremoniei de azi dimineaţă, Regina îmbrăcată în negru, a rămas în trăsura sa, trasă de 8 cal.
Prinţul de Galles, ducii de Connaugth şi de Cambridge, călare, erafi postaţi la dreapta trăsurii Reginei, pe cînd cel-l’alţl prinţi, de asemenea călare, erafl grupaţi In jurul trăsurii regale.
Regina era adine muşcată şi mulţimea în toate părţile surlzfnd.
Serbarea de azi s’a petrecut în mod cu desăvîrşire splendid şi nu mal are egal în istoria engleză.
•Jubileul la Viata
Viena, 10 Iunie.
împăratul Franţ Iosef s’a dus la amiazl la ambasada engleză ca să presinte felicitările sale cu ocazia jubileului Reginei Victoria. A rămas la ambasadă un sfert de oră.
Contele Badeni, contele Goluchowsky, ambasadorii Germaniei, Italiei, Franciel şi cel-l’alţl diplomaţi afl prezintat în persoană felicitările lor.
înalţii funcţionari al Curţii, al Statului şi al armatei s’afl înscris în registrele ambasadei.
Seara s’a dat un prîuz la ambasadă. Sir B. Rumbold a ridicat un toast în sănătatea împăratului Frantz Iosef şi a împărătesei Elisabeta şi a Reginei Victoria.
In primul din toasturile sale, ambasadorul a relevat faptul că împăratul Frantz Iosef şi Regina Victoria sunt consideraţi peste tot ca stîlpil cel mal solizi al păcii. Englitera şi Regina Victoria sunt mîndre că împăratul Frantz Iosef le este prietin.
In ultimul din toasturile sale, Sir B. Rumbold a relevat virtuţile Reginei Victoria, zieînd că reprezentanţii lumii întregi sunt prezenţi la Londra pentru a felicita pe Majestatea Sa britanică.
La 10 ore seara a fost o recepţiune la ambasadă.
•Jubileul la Borna
Roma, 10 Iunie.
Camera deputaţilor.—Camera adoptă, în mijlocul unor aplause repetate, o propunere însărcinind pe preşedinte să feliciteze pe preşedintele Camerei comunelor cu ocazia jubileului Reginei Victoria.
D. Brin, ministrul marinei, se asociază la această propunere.
Senat — Această adunare adoptă propunerea de a trimite Augustei şi glorioasei Regine Victoria, urările Senatului pentru prosperitatea şi gloria Reginei şi a poporului englez.
D. Prinetti, ministrul lucrărilor publice, declară că guvernul se asociază din toată inima cu urările exprimate.
Jlegele Siamului la Viata
Viena, 10 Iunie.
Regele Siamulul, prinţii familiei Regale şi suitele Lor afl sosit astă seară.—Afl fost primiţi la gară de împăratul Frantz Iosef, arcliiducil şi înalţii funcţionari civili şi militari.
Trupele formafl un cordon pe străzile străbătute de Majestăţile Lor pînă la palatul imperial, unde afl descins Regele şi prinţii.
Regele a fost salutat la palat de contele Goluchowski şi de înalţii demnitari al Curţel.
J*oMlea greceasca
Atena, 10 Iunie.
După Scrip, d. Delyannis se va retrage din viaţa politică; d. Zainus, preşedintele Camerei, ÎI va lua locul.
Jm$tăralul Germaniei
Helgoland, 10 Iunie, împăratul Wilhelm a sosit.
Navigaţia rusă
Petersburg, 10 Iunie.
Societatea de navigaţiune a comerţului rusesc, subvenţionată de guvern, fâcind deja serviciul regulat între Odessa şi Alexandria, a fost însărcinată de asemenea să facă serviciul pe noua linie zisă «Macedo-uiană» care deserveşte Constantinopol, Smirna, Athos şi Salonic.
Besminţire
Berlin, 10 Iunie.
Reichstag.— D-nul de Boetticher declară că pînă acuma nu şi-a preseutat demisia, şi neagă cu totul existenţa vr’unel crise ministeriale.
Călătorie
Berlin, 10 Iunie.
Norddeutsche Allgemeine Zeilung anunţă că d-nul de Bftlow, ambasador german la Roma, pleacă azi la Berlin. Călătoria sa stă în legătură cu boala baronului Mar-schall.
Kusia şi J*apa
Roma, 10 Iunie.
Papa a primit pe d-nul de Tcharykow care i-a presentat scrisorile sale de creanţă. Cu această ocasie d-nul de Tcharykow a constatat excelentele relaţiunl ce există între Rusia şi Sfântul scaun.
Negocierile fie pace
Paris, 10 Iunie.
La consiliul de miniştri ţinut la Elisefl, d-nul Ilanotaux a anunţat că negocierile pendinte la Constantinopol sunt pe cale bună de învoire.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PrBLICAŢIUIÎE
Domnul Constantin Niculescu, lnvăţător-diriginte al şcoalel rurale superioare din comuna ŞtefăneştI, judeţul Muscel, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui ce poartă de Constantin Niculescu în acela de «Constantin N. Meculescu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
99
BĂILE STATUJLTTI
GOVORA”
Sub-semnatul antreprenor al otelurilor Sta tulul, am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că băile s’afl deschis deja de la 1 Iunie.
Pentru anul acesta Ministerul domenielor a mal construit un al III lea prea frumos otel, comod şi sănător.
Faţă cu numărul cel mare al visitatorilor ce în fie-care an creşte din ce în ce mal mult, Ministerul pe de o parte a mărit stabilimentul de băl iar pe de alta a construit două mari reservoril, dispunînd ast-fel de o cantitate foarte mare de ape Iodice şi sulfuroase.
Timpul este admirabil de frumos şi climă cit se poate de dulce.
Pentru ori ce infermaţiunl doritorii vor biue-voi a se adresa direct la Govora.
Iou 11 artineseii.
8, - STRADA SĂRINDAR,—8
Prelungirea stradel Nouă
BUCUREŞTI
IN FABRICA LUI
PAUL MILKER
Se găseşte tu tot timpul uu
Mare asortiment
DE
Articole de Voiagiu
Pielărie fină
Porte-monaie, Porte-visit. etc.
SACI CU NECESAIRE DE TOII ETA
de la 40 până la 350 lei
Am onoare de a aduce la cunoştinţa onor. public că, cu începere de la I Junie cr. se va redeschid» stagiunea balneară a
Marelui hotel CălimăneştT
pe care care ’l ţin în întreprindere, precum şi restaarautul, unde d-nil visitatori vor găsi o BUCĂTĂRIE foarte aleasă, cu mîncărl
Franceze; Germane şi Orientale
precum şi
Jtăuluri indigene şi streine.
Sperăm că onor. public, de care sunt in destul de cunoscut, mă va onrra cu presenţa lor, asigurlndu-l că vor găsi un servicitt prompt şi proţuri moderate.	Cu deosebită stimă
Antreprenor N. ULMEANU.
LA „PARCUL RE8AL“
Calea Victoriei, No. 90. Alături de *Au Petit Parisien» Încălţăminte fie .Vfunle Încălţăminte tle Bicicletă, per. lei 1(1 încălţăminte tte hâtru 'Penuis. Orî-ce Încălţăminte pentru Bărbaţi, Băute şi Copii.
Lucrate pe forme COSTA din Paris
IMferite unsori englezeşti
Marca E. BROWN & SON, London.
MUŞAMALE
IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
Bucurescl, str. Stnârdan, 2
W^tBRliprkpr	Bulevardul Cuza,17
. OlddUoLMjl Craiova str Cogălnicânu lo
-w:
'om
£ jSESrSA'TîA
MODE şi ReparaţiunT aproape GRATIS
DECOBAŢIUNI, FLORI NATURALE
Fabrică «le flori şi corenue artificiale
Lipscani No. 10 şi Victoria No. 152
nUliCAMAUA
Dr. ITEOIIADT
MEDIC DE COPII >S9 AUMT A T 35, Strada Carol, 35.
GRĂBIŢI-YĂ! GRĂBIŢI-VĂ !
Astă-zî a început vlnzarea
la ÎOOO ARTICOX.B
Vis a-vis ds Magazinul Universal (fost S ttianu)
10.000	b. sifon metri 38,50 b. numai fr. 13,50
10.000	„ Sc.hirting metri 38 fr. 13,75
10.000	dz. ciorapi 111. d’ecosse numai 1 fr. per.
10.000	„	„ dubli numai 50 bani ,
Colosal asortiment de LlMOERIt! pentru
Damo fabulos de eftine
10.000	Dz. Gulere şi Manşete olandă pură nu-
mai ca fr. 8 duzina
5.000	Dz. Cămăşi bărbăteşti de noapte şi de zi
numai cu fr. 2,75 bucata
10.0000	bucAţî Broderie fabulos do efLin. Cravate, Batiste, Prooape, Parfumerie, Bastoane, Umbreluţe, ne mal pomenite di eftin.
34.—CALFA VICTORIEI. 34 Vis-a-vis de Magazinul Universal
D-rul Ârminiu Marcel
Medic al spitalului Caritas Boale interne
Consultaţiunî de 1? 2—4.
65, Calea Yăcăreştî, 65.
Madame PAUL MARTIN
A OUVERT Â NOUVEAU SON
ATELIER DE MODES
5,	Strada Fântânei, 5 Ou y trouvera comme jadis un grand choix de chapeaux, derniere creaţion, aux prix Ies plus modflrâs.
UN ASOCIAT cu un capital de 6,000 lei la o inteprindere industrială, cu un cîştig fenomenal de mare faţă de capitalul necesar.
De preferat persoana ce ar poseda o cădere de apă de 20—30 cal putere.
Oferte la administraţia ziarului pentru 240.______________________
!>e vînzare
acum
O VAS A
Frumoasă, Sănătoasă şi toarte solid zidită
Situată Iu strada ESCUL4P. No. 10.
SE GAUTA

W. STAADECKER
Maşine agricole şi industriale de orî-ce fel
Strada Smârdan, 12. — lîlt t ltF.ST . — 12, Strada Smârdan. BRĂILA
Bulvadul Cuza, 79
L0C0M0BILE
Model noS pentru 1897
cu cilindru demouta-bil aşezat pe o placă de oţel. Extra-lntări tă, fi atmosfere pre siune
CRA10YA
Str.M.Cogăluicânu.10
TREERATuRE
Model noS pontrn 1897
cu elevator de alamă, site mal lungi şi mal late, Vîntură-torl mal puternice
din cunoscuta fabrică
«USTOX, PBOCTOB ăk V-nie, JLtU., LINCOLN
ian ■ lia ■ II Noua secer&to.ire cu legat \ diu prima fabrică B\nll!iriu	T ISTIi LA DREAPTA	specială
fllvunisun	183 centimetri lungime	ţ]\ff rfURMff
— 150 vlndute iu 1805; 198 viiidute In 1890 —	.Iu0, UUIUiliV;
«DAISY» Secerătoave simplă cea mal respindită.	I CHICAGO
«t’OSITOAK DE FMI No. 4» complect de oţel. > (America)
PLUGDTI universale do orî-ce fel şi număr. — PLUGURI cu 2\ brăzdare Z. H. 9 N. complecte do oţel.—aEMANATOARE în rîndurî./ nagwiu <Up»o») . Cele mal apreciate — singurele maşini damise pentru fabrica de zahăr. Chitila Pereţi catalogul Ilustrat, *eVa trimite gratuit şl lrauco
www.dacoromanica.ro
FOIŢA ZIARULUI « EPOCA >
62
PENTRU MOŞTENIRE
CAPITOLUL V
Şeful serviciului siguranţil îl aştepta la gafa de Nord.
Anilndoul se urcară intr’o trăsură, pe dud Gal)riel şi jandarmii cari-1 Însoţeai! se sueaQ lntr’alta, cu un inspector de poliţie şi doul agenţi.
Cele două trăsuri plecară spre Morgă.
Pe drum, şeful siguranţei dete amănunte asupia resultatelor actuale ale anchetei.
Cititorul nostru ştie deja ceea ce se petrecuse, Duminică.
Luni dimineaţă, cu cîte-va ore înainte de venirea Iul Călimgescu, bijutierul de la care fuseşe cumpărată brăţara găsită la moartă, precum şi comisionerul care o adusese Victorinel se presintarâ la parchet.
Asemenea şi birjarul care dusese perechea la Teifl şi la Vila regală, auzind din jurnale cele lntlmplate, spuse comisarului de la secţia respectivă, cele ce ştia.
Aşa că, mulţumită'declaraţiunilor bijutie rulul, comisionarului şi birjarului, se ştiea ceea ce făcuse asasinul pas cu pas de la cumpărarea brăţării şi pînă la cheful de la Vila regală.
Acolo i-se perdea însă urma.
Călimgescu ascultă lămuririle şefului de siguranţă, cu un aer cugetător.
Apoi el povesti ultimul interogator al lui Noreanu.
Atitudinea lui.
încurcătura şi nesiguranţa lui.
Şeful de siguranţă era uimit.
Călimgescu, însă, se umfla în pene, tră-llnd, din dnd în cînd cu coada ochiului la vecinul său.
Conversaţia continua, dud trăsura se opri la Morgă.
Călimgescu şi cu şeful de siguranţă se deteră jos.
El intrară, apoi, în năuntru, într’o odae ale cărei ferestre dădeavi spre cheiul Dîm boviţel.
Scaunele şi o masă rotundă, acoperită cu postav verde, constituea tot mobilierul.
Judecătorul de instrucţie local, Dobrin, şi grefierul săti steteafl în această cameră.
El se sculară vâzind că intră Călimgescu şi şeful siguranţei.
D. Dobrin înaintă către colegul săiî.
O înclinare ceremonioasă fu schimbată.
Ceî doul magistraţi trebuiră numai să se vază spre a ’şî inspira reciproc, cea mal adîtică antipatie.
Dobrin nu putuse crede ochilor atunci cînd citise ordonanţa lut Călimgescu.
El nu putea nici măcar bănui ca vinovat pe Floreanu, care îl privea ca pe un magistru al săil.
Văzuse mal curîud o neghiobie a judecătorului respectiv.
Şi acum ochiul său pătrunzător, citi tn figura lui Călimgescu înaltele sale însuşiri intelectuale pe cari le avea.
Ctt despre Călimgescu, îl găsea că colegul săii are un aer de nerod.
Nerozia era uu defect care îl revolta, .la alţii.
O convorbire preliminată se începu.
Dobrin, prin întrebările lui politicoase, dar precise, sili pe eminentul magistrat din Urlaţi să repete cuvintele pe cari el punea temeiti pentru vinovăţia Iul Floreanu.
Acestea !l mirară mult.
Nu le admise Insă ca destul de doveditoare.
Nu era o mărturisire !
Floreanu îşi arătase părerea, numai sub formă liipotetică.
El zisese că, de oare ce în contra ori cărei aşteptări, părea că lumea e dispusă ca să admiţă participarea lui indirecta la asasinatul Victorinel, va trebui să-l acuze formal, dacă s’ar descoperi tntr’o zi că crima a fost săvlrşită de o persoană cu care el s’ar fi găsit Iu relaţii mal dinainte.
Aceasta era o reflexiune curioasă, stranie.
Putea să provoace bănuell.
Dar uu era dovadă.
Călimgescu se simţi atins.
El spuse că mal era ceva.
Muţenia absolută In care prevenitul se închisese, din ajun.
Apoi amănuntele ne adevărate pe care le dase asupra Victorinel.
—	Fic-care vede lucrurile din punctul săil de vedeie ! răspunse Dobrin.
Este ceva, ne înţeles, cu toate acestea !
Eii cunosc pe prevenit.
E un om de o pătrundere şi de o tărie de judecată cum nu s’a mal văzut.
Aşa că nu e de crezut că ar fi putut să greşească atît de ordinar.
Pe urmă de ce ar fi vrut să se înşele chiar pe sine ?
Asta nu o înţeleg.
Trebuie să admitem o eroare... o eonfu-sie de persoane ?
Ideea asta mi-a venit...
—	Ducă aş fi fost efl, la Bucureşti, tu loc ca să fia ia Urlaţi, zise cu aroganţă Călimgescu, aş fi limpezit lucrurile.
Ătîta lipsă de bun simţ uimea pe Do-brin.
Totuşi se făcu că uu bagă de seamă grosolănia colegului săfi.
—	AQ să se facă toate cu timpul, zise el.
Proprietăreasa şi femeea îngrijitoare a caselor unde stătea moarta, aa recunoscul-o.
Alte amănunte nu se ştie asupra el.
Vom vedea dacă prevenitul o recunoaşte.
Şi, ea crez că nu o va recunoaşte.
—	EU din potrivă, sunt sigur că da !
Numai dacă n’o mal vrea să facă mofturi.
—	Vom vedea la urmă !
—	De sigur că vom vedea, ripostă, Călimgescu.
Dar eU am convingerea mea !
—	Foarte bine.
Insă, nu e oare nimerit să procedăm imediat la confruntare ?
Ca să nu mal pierdem timpul.
—	Să înţelege că e nimerit.
Doar n’am venit aici să-mî pierd timpul, spuse Călimgescu.
Atunci, Dobrin trimese să aducă pe prevenit.
Iar el şi cu Călimgescu trecu In sala de autopsie.
Acolo, pe i) masă de marmură, sletea corpul neînsufleţit al Victorinel
Era de o paloare bâltnd în vînăt.
Corpul era gol.
Peste mijloc era aşternut numai un \ăl negru.
Iu odae era răcoare mult.
Călimgescu se apropie şi privi cadavrul cu atentie.
—	Mi se pare, zise el, că figura el cam aduce cu a căpitanului.
Pe el l’am cunoscut bine.
—	O să vedem acum ! răspunse Dobrin întoreîndu-se către Floreanu, care tocmai intra pe uşă, între doul geandarml.
(Va urma)
SE VA FERIŢI DE 1M1TATIUH1 NEFOLOSI
tqare!
Este cea
EffjwM
WfflinvenţiuneI
SI SINGURUL*
Uprăparmî
NEÎNTRECUT:
PENTRU	«
COHSERVARE&! DINŢILOR |
Direcţiunea Epitropiel Spitalului BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN
înştiinţare
La 15 Iunie a. c., oara 2 p. m., se va ţine licitaţiune publică, în camera şi înaintea Epitropiel acestui spital, pentru arendarea pe un period de 5 ani, începător la 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietăţi rurale ale spitalului, situate in acest judeţ:
a)	. Moşia Ciocanii, din comuna Ciocani, plasa Corod-Pereschiv. Garanţia provizorie 4,500 lei;
b)	. Moşia Baiu, din comuna MurgenT plasa Tîrg. Garanţia provisorie 3,000 lei; şi
c)	, Pămîntul de hrană numit «Vararni-zoaia», din Comuna Bfirlad, hliza Crîngu. Garanţia provizorie 600 lei.
Licitaţia se va ţine conform ari. 68 79 din legea comptabilităţel publice.
Condiţiunile generale de arendare, precum si cele speciale se pot vedea în fiecare zi de lucru in cancelaria Epilropiel intre orele 9—11 a. m.
Director, Dr. T. Cerchez.
Secretar, IV. Kaminski.
La Typografla EPOCA se află de vîn-zare hîrtle maculatură cu 50 bani ki-logr. in pachetede cîtelO kilograme.
BHIATA ARTIFICIALEI E. BEMETRES6U MIREA
Ifflllfl I n nil I II IvIrlLnll BUCUREŞTI. — No. 31, STRADA CAROL I, No. 31
DE VENZARE IAT0ATE FARMACIILE® DROGUERIILE Şi MAGASINELE DIN @ _	ŢARĂ Şl DIN TOATA LUMEA •
•	S0C1ETE DE PRODUITS HYGIENItJUES g
•	STAPLER 8c C2	§
8xmBENT&MSE 27	RUE•
•	DEPOUL GENERALpemtruROMANIA : £
•	• CH. LAZAROVITS BUCUREŞTI •
Societatea anonima a hoţiilor
Hai curată, mai economică şi mai igienică «lecît cea naturală.
Pentru comande a se adresa la:
STEAUA ROMÂNA
BUCUREŞTI
Strada Lipscani, IO.

BUCUREŞTI. —No. 31, STRADA CAROL I, No. 31
CEL MAI MARE DEPOSIT
DE
CURELE ENGLEZEŞTI
]>e la i. E. XOllItlS A £o., Londra
Articole Teclmice. — Tuburi (le Cauciuc. — Pompe, diferite sisteme.—Muşamale pentru producte.—Arme peutru Viuat. — Cartuşe. - Kevolvere. — Koblnetarie. Abscst. — Mauometre. — Rronzerie,
SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE
INSTRUMENTE MECANICE. - METALURI.
ŢEVI DE FIER. — ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, ete., etc.
Depositul general al Sobelor Americane „LONHOLDT’S,,
Abadie din Franţa
Cu mar! sacrificii şi in urma unei aria-fise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. Ă pus iu vinzare în Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta brtie de ţigară PANAMA Singura bîrtie de orez de Panama care; I il" inegreşte ţigara absolut de fel.
■	BSU st’nf?e liga™ de loc,
[I p» u conţine un fir de bumbac,
1 Sau alterează absolut do fel aroma suavă §3 a tutunurilor rominştî, ca alte hirtiî, rare
■	lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-1 al hîrtiel «Panama» : Bucureşti str. PinzarI No. 10. Unde se vor dresă toate informaţiile si eomandcle in Romînia.
Avis Important
Se face cunoscut onor. vizitatori al staţiune) Buşteni, că Hoîe.'ul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente in condiţiunile cele mal avantajoase, cu zius, luna saii sezonul.
Restaurantul hotelului se reromaudă cu de isebire pentru bucătăria franceză, germană şi romăuească, asortat fiind şi cu vinurile rele mal alese, din viile d-lul Simulescu.
Noul antreprenor-Hotel Buşteni.
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel
BUCUREŞTÎ.—Strada Sf. Dumitru, 8.
CEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE
TUBURI DE FONTĂ^ DE FER ŞI DE PLUMB
TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. etc.
POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROLEU ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE
CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE
MAŞINI ŞI UNELTE DE 0RI-CE FEL
Yable de fer Negre, Plumbuite ţi Galvaulnate Table de Zinc, Oţel englecenc şl Beasemer
ATELIER PENTRU REPARAŢIUNI DE MAŞINI
Fabrica de Balamale de fer şl de Alamă Broasce şl Fcrftrie de construcţii de orl-ce fel
CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc.
Secţiune pentru articole de precisiune: Părţi de muniţii de resboiă
NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150.
M. KOHAN Galaţi şi Brăila
DEPOSITUL
CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. etc.
DIN RENUMITELE FABRICI
„THE CHOISSy KNIFE C"- DIN AMERICA”
CEL MAI UTIL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU
Cereţi numai CUŢITE „UHKI8TY”
Deposit de Case Englezeşti „Oiatwood”
Neinvinsibile, Inspargibile şi cele mal sigure contra incendiului
tleponit tle Cântare Enj/tezesti
Centisimale de la 850 kgr. pînă Ia 2,000 Capacitate
Construite de fer şt oţel
PREŢURI CORENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRATIS ŞI FRANCO
VECHIUL MAGA8IN
DE
LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE
ŞI 0RÎ-CE INSTALAŢII! NÎ
MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER
61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis de Episcopie)
Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa.
HAM de Animi MIta fenice
recomandate de toţi medicii celebri, poate să facă orl-cine In casă
ni/Sl/HM SISTEM! ATICE
*	CU AER COMPRIMAT
CI.O8ETE <tout a le goât» higienice şi sistematice STICLE DE CONSERVE hermeticeşte închine, de toate mărimile.
Unicul DEPOtJ în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBR0DER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LĂMPI ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşineie Americane «WUNDER», toate cu aer.
FARKIflLE UNITE ROMÂNE PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
FĂRĂ VITRIOL
Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare cU şi teclmice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIF0ANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbouic Prospecte se trimit gratis şi franco.
ATELIER I>K LÂCATEf>iERlE
şti jpeivtmi i uojvstuucţiuive ne uu it
XJ
Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fier pentru Binale piecum : Orilage Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchite, Scări, Lămpi, efc. Specialitate ; Florărie, Sere, Gradine de iurnă, Balcoane de fier, etc. etc.
8e primesc comande pentru provincie:
---- PREŢURI MODERATE -------------------
APPEL & Comp
Bucureşti. 9, Str. Doamnei, 9. Bucureşti.
Maşini Industriale «le tot felul
Cu abur şi cu mîna, cazane de abur. Rezervoare de tablă de fer, etc.
Mare Deposit «le Ţevi «le fer
şi accesorii. — Ţevî de soiidage.
B’ompe cu abur, din renumita fabrică arericană The Snow Stoam Piunp Works Buffalo, America.
Pompe cu mina, cablu de sîrmă de oţel, pentru puţuri do petrol şi alte scopuri industriale.	‘
REl’RESENTANŢA GENERALĂ A CASEI
FREUDENSTEIN fi C™, BERLIN
Fabrică de şinî pentru căi ferate şi mine, căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci lnvlrtitoare, locomotive, etc.
In tot-d’a-una în depofi ; ŞINE, VA BONETE, etc.
RgPBBBr.NTANŢl 1-ENTIiU BOMANIA A CAHKl
I \ WEQTHEIM aV; Qomp.
lubrica de €o*e de fer, Cwaetc, etc.
I0HN PITTS
BUCURESCI—Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi)
REPRESENTAT PRIN
LOTTIS SCHONDOEF
Cel maî vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felul
Garnituri de treerat (Sistem perfecţionai). Maşini de secerat şi legat MAŞINI DE SEMĂNAT IN LAT ŞI IN RINDURI
MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE
Din renumita fabrică PETZ0LD & Comp. ING. LIMITED, Berlin
PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului.
Din renumita fabrică F. Zimmermann & Comp. (S oo. p. A.) llarle U|s Germania
BIUROU TECHNIC pentru instalaţiunl de forţă şi lumină electrică, precum şi pentru cele-l’alte instalaţiunl electro-techniee.
MAŞINI DE SCRIS (sistem american).
Depoă permanent de tot felul de maşini pentru agriou ltură şl Industrie, precum :
Motoare, Vînturătoare, TriorI, Batoze de porumb, Maşini de huruit, Maşini de presat orz safi ovbz, Muşamale impermeabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
WATSON&TOUELL
MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE
BUCURESCI. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca! Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.
VENTIIRÂTOÂRE H"5J'6
99
„ yo 1 /*L CS UMjTMIA
cu snii fura a/tara! ele emil ui-ei /n- fmlrii rotile-, manivelei, com unirii ni 12 niţei
APARATE ELEVATORE
DE UMPLUT SACI
Triorî în diferite mărimi
SDROBITOÂRE DE STRUGURI
TEASCURI de TI A7
MUŞAMALE
Tocătoare, Urluitoare, Grape flexibile, etc , etc.
Cataloeeye lleetnlreele■ //raliu ni franco.

BUCURKSII — Tipo,
No 3. - BUCUREŞTI