SERIA EL—ANUL HI, No. 476.
MERCtJKI, 11 IUNIE 1807
Kdlţia a treia
NUMÂEUL^IO BANI
IBOIAMEirTELE încep Ia 1 şl 15 ale fle-c&rel Ion! şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate peştele Un an In ţ&rfi 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 >	>	>	25	>
Trei luni ... 8 *	*	*T~	'18	*
Un num&r in strein&tate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
EPOCA
REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI
No. 8
NUMĂRTJL^IO BANI
ASTUNCIUBILE
In Bucureşti şi judeţe ae primesc numai la
Administraţie
In streinătate, direct la administraţi» şi la toate oficiile de publicitate AnunciarI la	pag. IV.0.30 b. linia
>	>	» III.2.— lei	>
>	>	» II	....	.	3.— *	*
Inserţiile şi	reclamele 3	lei	rlndul
Un număr vechitt 80 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
\OI ILi: SCUZE ALE »-LUl STLRDZA
POLITICA EXTERNA
A LIBERALILOR
Este trist lucru cînd ridicindu-te puţin mal de asupra politicei militante, constaţi mizeria morală Sn care să svîrcoleşte unul din cele două partide.
Partidul liberal a avut nenorocirea, de mulţi ani, ca oamenii lui politici încetind a fi demagogi şi revoluţionari să cada în cea l’altă extrema, adeca să devină slugarnici cu cel tari şi lipsiţi de inimă şi de demnitate cînd e vorba de interesele tarei.
Surprinşi de norocul orb care li se îutîmpla, politicianil liberali— cad oameni politici cu o excepţie satî doua n’aQ avut—s’aQ aruncat cu ostentaţie în o politică de înalta slugarie, în care interesele şi demnitatea ţârei, o mal repetam, sunt cu totul perdute din vedere.
Sa lămurim puţin aceasta chestie.
Este necontestat ca orientarea politicei noastre exterioare actuală a luat început sub 1. Brâtianu, acel incomparabil artist care ştia să ascundă natura lui ordinara de politician sub mantia de bărbat de Stat, pe care se silea sa o poarte cu mîndrie.
Este necontestat că de atunci, adică de la 1883, politica noastră exterioară a fost fixata în sensul triplicel. De atund şi pînă acum, timp de 14 ani, nici o schimbare n’a avut loc în această direcţie.
Şi liberalii n’aQ nici un motiv de a se lauda cu aceasta.
Conservatorii, urmind în fond a-ceeaşl politică, nu se inspiraQ de loc de la I. Brâtianu, nici de la partidul liberal. Putea la 1883 să nu existe un Brâtianu, să nu fie la putere un partid liberal, şi politica exterioară a ţârei era să fie lot aceea care a fost şi care este astă-zl.
Dovada că liberalii aQ fost nişte fiinţe pur impulsive, intrînd în mod mecanic în 1883 in direcţia politicei triptice, este felul detestabil cum el aQ înţeles tot-d’a-uua asemenea politica şi cum o înţeleg şi în a doua venire a lor la putere.
Deja I. Brâtianu nu înţelesese una din nuanţele politicei noastre exterioare. Deja el nu fusese capabil ca sa tragâ linia cea exacta şi înţelepta de purtare, din acea politica.
Ioan Brâtianu a înţeles că apro-piarea noastră de tripla alianţă înseamnă obligaţia pentru noi de a provoca pe Rusia. De aceea tot restul timpului eît a stat la guvern, politica sa a fost o politica de provocare, iar cînd la 1888 a căzut de la putere, se ştie cum în un manifest celebru, a făcut rechizitorul marelui imperiu al ţarilor.
Nu era numai o simpla greşala, era ceva mal mult. Era o lipsa de înţelegere a politicei pe care o inaugurase. Dintr’o politica de pură conservaţiune, dintr’o politica eu o eventuala perspectiva în viitor, Ion Brâtianu făcea o politica rancună, de răzbunare şi de provocare periculoasa.
Vădit fiind ca Brâtianu n’a înţeles sensul politicei la care era chemat sa presideze, urmează cum am zis că acea politica n’a fost frămîntata în capul sâQ, ci a primit-o în mod mecanic.
Dar I. Brâtianu avea o scuza,nu ca om politic, ci ca politician, şi mal cu seama ca omul care a guvernat ţara în timpul complicaţiilor noastre cu Ruşii.
In 1883, amintirile răsboiulul Ruso-Romîno-Turc, eraQ prea recente. Greşelele comise de I. Bra-tianu şi de cari Ruşii aQ ştiut să profite, eraQ prea vil. Rana morala a lui I. Brătianu, responsabilitatea pe care ştia că o suporta faţa cu ţara, era prea proaspăta pentru ca I. I. Bratianu să nu caute a-şl vărsa focul pe Ruşi, îndalâ ce posibilitatea se arătă.
Pentru I. Brătianu personal, apropierea ţârei de tripla alianţă nu era atît o politică cuminte şi stabila pentru viitor, cît mal cu seama o politica de revanşa şi de rasbunare peutru cele ce suferise de la Ruşi, în cursul răsboiulul Ruso-Turco şi mal cu seama pe urma.
I. Brâtianu n’a avut nici odată concepţia clară şi vie a politicei pe care în mod aproape oficial o inaugura.
El a văzut în acea politică mal mult partea positivă, partea militanta, iar nu partea positivâ, de curata combinaţie diplomatică^
Şi această concepţie obscură şi necompleclă i-a rămas pînă la moarte. I. Bratianu a murit în aceasta privinţă în impenitenţa şi ceva mal mult, în eroare.
In adevăr, omului superior al liberalilor presenlîndu-i-se ocazie la 1882-83 a face o politica exterioară în care Rusia să nu fie în combinaţie, nu i-a fost cu putinţa ca să-şi dea seama de situaţia ţârei şi de viitorul acelei politice.
Adoptînd ast-fel de politică, el şi-a adus aminte pe lingă recentele mortificaţi! din 1877-78 şi de vechea ura contra Rusiei, a demagogului de la 1848, care tuna şi fulgera contra Moscovitului şi care ardea în piaţă regulamentul organic al lui Kisselef.
Iată ce se poate aduce ca scuze politicei imprudente a lui I. Bratianu.
Dar liberalilor de azi? Dar lui Sturdza ? Ce scuze li se pot aduce în politica necumpatatâ şi uşoară pe care o aQ în tot ce priveşte afacerile exterioare ?
Cum se face că aceşti oameni nu pot încă înţelege sensul drept al politice Inoastre exterioare, şi aceasta după 14 ani de practică a unei asemenea politice ?
Şi cum să calificăm cu alt cu-vînt de cît cu acela de prostie o politica gratuit provocatoare, o atitudine în care sub pretext de a urma politica noastră consacrata, nu este de cît sau o provocare saQ: e ingenunchiare gratuita!
Căci aceasta face Sturdza de cînd a venit la guvern.
IBÎTRJE COLECTIVIŞTI
Care e pricina dezbinării partidului liberal ?
La această întrebare, am răspuns In tot-d’a-una că pricina e : lăcomia. Fie-care vrea să mănince prea mult şi de aci, ceartă.
Atlt de biue e cunoscut acest lucru, in cit colectiviştii se feresc să mărturisească că sunt dezbinaţi. Oficial sturdziştil tăgăduiesc că gruparea aurelianiştilor din jurul Drapelului nr li disidentă. La rindul lor, aurelianiştil işl maschează cit pot disidenţa, dind guvernului numai lovituri piezişe.
Dar, cît sunt de şireţi colectiviştii, adevărul tot le scapă cite o dată. Aşa, Voinţa Naţională, vorbind tocmul de glieşeftul Wachtel, găseşte de cuviinţă să spue următoarele la sfii-şitul apărării ce face d-lul Aurelian :
«Să ştie Constituţionalul că mulţi din amicii săi ne-ar susţine, şi unii din foştii noştri partizani nu ne-ar fl părăsit, dacă guvernul libe-bural s’ar fi arătat cel puţin pe jumătate atlt de tolerant ca guvernul conservator».
Lăsind la o pai le culomniu aruncată amicilor Constituţionalului şi fostului guvern conservator—foarte naturală din partea unul adversar de soiul Voinţei—reţinem Îndoita mărturisire : 1) Că există dezbinare In partidul liberal ; 2) Că pricina dezbinărilor e lăcomia de clştig.
Nu e vorbă, asta o ştia toată lumea ; dar e bine că nu mal tăgăduieşte nici Voinţa Naţională.
NOUI SCUZE
O declaraţie iiuoralA. — D. de Fon-ton intervine» — Concluzie»
O declaraţie imorală
Să cunoaşte intervieivul ce un corespondent al ziarului New-York-Herald, Va avut cu d. Dim. Sturdza.
Intre altele, d. Sturdza a făcut acelui corespondent exlra-ordinara declaraţie că, în răsboiul de la 1877, Romînia, care a mers alăturea cu o putere în contra altei puteri, era tot aşa de gata să se lepede de acea putere şi să meargă cu Turcii în contra Rusiei, după cum a mers < u Rusia contra Turciei.
Imoralitatea ce reiese din această fe-nomencdă declaraţie nu a speriat pe d. Sturdza ca să-l oprească de a o face. D. Sturdza a cărui lipsă de demnitate I nu să egalează devii cu lipsa-l de pricepere, pentru a satisface sentimentele sale de servilism şi pentru a se menţine la putere este gata să facă orî-ce declaraţie, fie ea cît de degradatoare pentru tl personal sau pentru ţară.
Mfi, tle fronton intervine
Nechibzuitele cuvinte ale primului ministru au tras însă atenţia d-lul de Ponton, ministrul Rusiei, care a cerut explicaţii.
D. Dim. Sturdza a negat tot ce a spus corespondentului ziarului New-York-He-rald, însoţind retractările sale cn obişnuitele scuze.
La întrebarea d-lul de Fonton dacă declaraţia reprodusă în New-York-Herald este exactă, d. Sturdza a negat şi apoi a spus că convorbirea cu ziaristul american s’ar fi urmat ast-fel: După ce d. Sturdza a vorbit de bine pe Turci, venind la vechile raporturi dintre Romînia şi Turcia, a atins faptul că Turcia nu ne-a concedat să avem armata noastră, moneda noastră, etc.
Atunci corespondentul l’a întrebat:
—	Dacă Turcia ve ronceda dar toate acestea, atunci mergeaţt cu ea contra Rrsiel ?
La care Sturdza pretinde că ar fi răspuns:
—	De unde ştiu eu ce-am fi făcut acum două-zeci de ani ?
Conclusie
Ast-fel a restabilit faptele, d. Sturdza faţă de d. Fonton şi apoi a făcut scuzele obişnuite.
Toate „ laudele dar, ce presa liberală a adus în privinţa perspicacităţel politice a d-lul Sturdza şi bunul efect, ce înterwievul, avut cu corespondentul Iul New-York-llerald, ar fi produs în cercurile musulmane din Constantinopol, să sfîrşesc cu scuze.
Ceea-ce este mat caraghios încă, este situaţia d-lul Sturdza in urma acestor scuze.
D-sa nu mal poate avea îndrăzneala de a repetă ce ceea ce corespondentul pretinde că i ar fi declarat, d-sa nu mal poate cuteza măcar să reproducă ceea-ce cu atita gălăgie a declarat odinioară.
Nu-l rămîne de cît să tacă. Căci dacă va îndrăsni să repete ceea-ce a spus, de asta dată bietul Sturdza va trebui să facă scuze în public, iar dacă va contrazice în presă cele ce a spus corespondentului, atunci va trebui să ceară scuze acestuia.
«A fost vorba în adevăr, un moment de chemarea Camerelor».
(Aci ziarul liberal enumeră cauzele pentru cari trebuia, dupe unit din membrii guvernului, a se glndi la rechemarea Parlamentului).
«Acum, adaogă Drapelul, lucrurile par a se fi schimbat cu desăvirşire. Consi-deraţiunile politice au fost mal puternice de cît nevoile finanţiare şi necesitatea de a se repara desastrele materiale.
«E drept că miniştrii mal tineri ard de dorinţă de a da ochii cu Parlamentul spre a-şl exhiba talentul de oratori şi curajul cu care ştia să înfrunte furtunile parlamentare ; cel mal bătrînl însă, cari. apreţuesc mat mult pacea şi liniştea de cît sgomotul chiar al victoriilor, cred că o întîinire ceva mal tîrzie cu Camerele nu presintă nici un desavantaj.
«Şi de aceea să crede că Adunările nu vor fi convocate».
Cînd Drapelul, Intre tniemeiătoril căruia se află prezidentul Caineril, răspunde astfel desmiuţiril Voinţii, ar trebui să crează ori cine că acesteia nu’I rămîne de cit să tacă şi să Înghită, dacă mat are ellmşl de puţin obraz. Aş ! ţi-al găsit obraz la Vomţal Iată ce scrie ziarul sturdzist ca răspuns Drapelului:
«Faţă cu persistenţa rău-voitoare a unor ziare, suntem nevoiţi a repeta că guvernul nu s'a ocupat un singur moment despre o apropiată convocare a Corpurilor legiuitoare şi prin urmare, nu era loc să se cîntă-rească consule raţiu nile politice cu cele fl-nanţiare.
«Consiliul de miniştri s’a ocupat de inundaţii şi de soarta inundaţilor, şi In curind zeloşii noştri confraţi vor avea ocazia să se rostească asupra ajutoarelor ce s’aQ ho-târît».
Care va să zică n’a fost vorba în consiliul de miniştri de convocarea Camerelor... de oare-ce In curînd se vor da ajutoare inundaţilor din fondul destinat pentru aceasta şi din cele 200.000 lei dăruiţi de M. Sa Regele.
Nu ştii ce-I mal mare: obrăsnicia ori inepţia Voinţei.
OBRĂSNICIE ŞI INEPŢIE
Am dat acum cile-va zile ştirea că guvernul avea de gînd să convoace Adunările legiuitoare. Aveam ştirea aceasta dintr’un isvor sigur. In adevăr, în consiliul de miniştri, trei dintre aceştia, şi anume cel de finanţe, de resboiu şi de lucrări publice, stă-ruiaii să se cheme parlamentul spre a se aviza la mijloacele de a prelntlmpina urmările desastrelor cauzate de iuuudaţiunl.
Voinţa Naţională, cu acelaşi obraz senin cu care a publicat odinioară vestitele plas» tografil ale ocnaşului Mărgăritescu şi cu care mal tlrzifi le a retractat, ne a dat o desrninţire. Ziarul d-lu.I Dim. Sturdza susţinea că toate sgomotele despre convocarea Camerelor eraţi pure invenţiunl.
N’am crezut de cuviinţă să replicăm la neobrăzata desrninţire şi bine atn făcut ; căci n’a trecut o săptămînă, şi un ziar li-beral-naţional s’a însărcinat să dea peste botul Voinţei.
Drapelul, ziarul liberalilor, printre cari se află şi d. Take Giaui prezidentul Cameril, ne a spus:
STRI3TS cu UŞA
In numărul nostru de la 21 Maiă, vorbind de afacerea Moritz Wachtel, am spus:
Ministerul domeniilor a acordat fabricantului Moritz Wachtel scutirea fără a consulta mal întir Camerele de comerţ şi «fără a lua avizul cotnisiuner industriale»—cum ordonă legea.
La aceasta Drapelul de la 28 Maiu a răspuns:
«Iii urma tuturor acestora, «cosulttudu-se comisia industrială», avindu-se fu vedere numeroasele rapoarte ale Camerelor de comerţ cari constată că nu avem cfuepă fu ţară, guvernul a crezut Indispensabil să scutească fabrica Waclitel de drepturi vamale asupra cinepei importate».
Organul guvernului, Voinţa Naţională, de la 8 Iunie, scrie In această afacere :
„D. Wachtel a inzistat din nou în două rîndurî să i se acorde şi scutirea de vamă pentru cînepă. In faţa acestor cereri s’a consultat comisiunea industrială (în 189S cînd era ministru G. Palladi) care, pe motivele arătate în avizul de maî sus, a opinat a nn se mai a corda, sub nici un cnvînt, scutire de vamă pentru cînepă.
„La 20 Ianuarie 1897, d.Wach tel şi-a reînoit cererea.
„Ministrul domeniilor de atunci (d. P. S. Aurelian), „avînd în ve dere raportul d-lnî inginer I. Lu pulescu“ (nici pomeneală de co misia industrială!)... a acordat pe tiţionaruluî dreptul de a intro ducere fără vamă 300.000 kilo grame cînepă, în fle-care an, pe timp de opt ani“
TRIBUNA LITERARA
TAKE ÎONESCU
Aş face bucuros portretul unul om care şi-a îndeplinit cariera; e uşor să desinezl o figură care ţi-a arătat toate Înfăţişările sale posibile, să analisezl un talent care s’a cheltuit întreg, să estimezi o viaţă care a dat tot ce a putut să dea, ca personal concurs de inteligenţă şi de voinţă, de gândire şi de fapte, în complexul social; într’un cuvînt, e uşor să schiţezi un eroii, care a pus de acum capăt isprăvilor sale. Dar să faci portretul unul om care de sigur n’a ajuns încă in culmea carierii lui, e o sarcină mal grea,—e să vorbeşti de promisiuni. E adevărat, că Take Ionescu de mult promitea, şi toate promisiunile şi le-a îndeplinit pînă acuma cu prisos, potrivit virstel lui. El promite încă mult, şi poate va îndeplini şi mal mult.
Niclo îndoială nu încape că omul a-cesla, care are mal presus de toate o mare victute, ambiţiunea, posedă, alături cu aceasta, asemenea, potrivite mijloace intelectuale şi sufleteşti—şi e ştiut că nu e mal mare virtute socială de cât ambiţiunea, când e secundată de talentul corespunzător şi de amorul binelui pubulic.
Un distins om politic şi publicist zicea încă de mult, in timpul sesiurrl parlamentare din 1888, despre Take Ionescu;
«... e un tînăr plin de viitor, ambiţios, foarte ambiţios; ca toţi oamenii cari simt că aQ ceva in sufletul şi în capul lor, el caută a ajunge acolo unde cultura şi talentele sale îl Împing. Situaţia Iul politică, pentru moment, nu este limpede. Nu se ştie cu cine Take Ionescu va ajunge ; ceea ce se ştie sigur e că va ajunge. Deputatul de Craiova este o adevărată podoabă a parlamentului român.»
Omul superior, care scriea aceste rîn-durl şi care, el Însuşi, este o ilustraţie a vremii noastre, nu s’a înşelat. D. G. Panu a străvăzut bine în viitorul tînă-rulul deputat al Craiovel din 1888. D. Take Ionescu, după ce şl-a limpezit situaţia politică — şi a i'ăcut-o aşâ cum trebuia s’o facă un spirit superior, care trebue nu să se confunde, ci să se distingă— a ajuns a se impune ca un personaj politie de cea mal înaltă marcă, pe care oricine, fâcend politică serioasă în ţara aceasta, trebue sâ’l socotească în primul loc, ori intre amici, ori între adversari, fie pentru a se rezema pe e! cu siguranţă, fie pentru a se teme de el.	’1(i
A fost un mare noroc pentru el prietenia ilustrului Alexandru Lahovari. Take Ionescu s’a aflat la începutul carierii lui în momente de îndoială. El se încovoia sub greutatea unor false prejudecăţi, încă nebiruite pe atunci, dar biruite astăzi, graţie de sigur, în mare parte, şi puternicului său talent. In momentele când trebuia o supremă bravură pentru a lovi o legendă inveterată, când Take Ionescu şovăia între o exagerată pietate pentru trecutul liberalismului doctrinar şi demodat şi spiritul democratic poşitiv de azf, a venit mâua unul mare prieten, şi, inângâiându’l pe frunte cu bunătate şi cu simpatia ce inspiră unul talent adevărat un adevărat talent, i-a risipit îndoiala. Voinţa lui Take Ionescu, reînsufleţită astfel, s'a deşteptat cu toată puterea, a rupt lanţurile rutinei şi l-a pus pe calea largă, unde această voinţă putea să mâne, fără obstacole, superiorul Iul talent.
De atunci, Începe frumoasa carieră a lui Take Ionescu, şi cu ce avint ! De atund, fireşte, alături cu aplausele admiratorilor, alături cu popularitatea din ce în ce crescândă, încep şi lătrăturile invidiei şi calomniei. Tinărul acesta, care, între atâţia alţii, reuşise, din rîn-durite poporului, să se ridice aşâ de sus, graţie numai prestigiului eminentelor sale calităţi, trebuia, dacă nu distrus, răsturnat; dacă nu răsturnat, cel puţin vilipendat. Tînărul acesta trebuia de două ori urît, şi pentru meritele şi pentru norocul lui. Dacă soarta l-ar fi condamnat să fie lot aşâ de strălucit într’o altă carieră, unde succesul talentului n'ar fi aUrnat de intensitatea voinţii, cum ar fi, de exemplu, cariera artelor frumoase sail a frumoaselor litere, de sigur că tocmai puterea talentului i-»r fi fost cea mat mare priniej-. die, iarprimu’I succes, semnalul pierzării
www.dacoromanica.ro
Dar soarta l-a aruncat lntr’o carieră unde voinţa sprijineşte talentul, In cariera politică, şi asttel, ura, ce succesele lui vertiginoase a trebuit să inspire invidioşilor, nu l-a putut nici reduce nici răni. Take Ionescu e o înaltă inteligenţă politioă, căreia nu i-a lipsit, pe lingă adincâ penetrere, cel mal subti tact.
Sub zîmbetul plăcut şi afabil al acestui om de stat, zîmbet însoţit totdeauna de o uşoară strlngere a sprîncene lor, observatorul deprins poate descoperi multe adînciml. Figura aceasta are aerul unul camarad bonhomme, fie in orice cerc s’ar găsi—între savanţi profesori de universitate, ca şi între nişte buni alegători de provincie, între cel mal rafinaţi artişti, ca şi între nişte simpli ţărani. Dar sub aceeaşi figură se străvede, gata să apară la trebuinţă, comanda cea mal hotârită, cea mal neînduplecată şi mal severa.
Take Ionescu are o gamă sufletească, de o rară bogăţie. Intr’insa, toate tonurile pot luă, după moment, rolu’ dominant: student vesel; diplomat is teţ; orator lot aşă de eminent în cea mal înaltă discuţie parlamentară safl academică, ca şi într’o întrunire publică de sensaţie şi de agitare; ziaris şi publicist de extremă dibăcie; avoca excelent; amator pasionat de artă ş literatură ; consilier luminat şi devota al Tronului; naţionalist neobosit şi cuminte- el îmbrăţişează cu acelaş in teres, desbate cu aceeaşi asiduitate, re solvă cu aceeaşi pătrundere, toate clies tiunile politice’şi sociale. Pretutindeni Şi în tot, o egaiă limpiditate de inteligenţă, o egală intensitate de voinţă.
E drept că, între toate calităţile* lui, aceea care i-a înlesnit succesul, denun-ţându-le şi sprijinindu-le pe celelalte, a fost talentul oratoric, un talent, în adevăr, rar de găsit, şi cu atăt mal greQ de contestat. Nimeni n’a îndrăznit pînă acum să pună câtuşi de puţin la îndoială valoarea acestuia. *Este in discursul lui Take Ionescu cevâ specific, ca la toţi o-ratoril mari, o notă personală, care sfidează metoda. Frază corectă şi elegantă, limpezime perfectă şi lipsă absolută de pretenţie, facilitate şi mlădiere neîntrecute, toate într’o românească literară de-săvîrşită — iată partea exterioară, mecanică, a acestui splendid talent oratoric. Dar, afară de aceasta—ceeace e mult mal important la un orator,—partea interioară, pasională, conţine nota specifică, pecetea personală’a lui Take Ionescu. La el e foarte rară vehemenţa externă, acea pornire a sensului just, care combate prin revoltă ; dar, în schimb, găseşti la el totdeauna o violenţă interioară în clădirea argumentării. Argumentarea lui este un fel de cleşte, care, odată ce a apucat, strînge încet-incet, cu răceală şi fără precipitare, dar cu o cruzime din ce în ce crescândă, pînă când striveşte.
Activitatea şi desvoltarea talentului lui de orator pînă în present vor putea fi studiate mal bine în urma apropiatei publicări a discursurilor sale politice din timpul cestor zece ani; cariera lui politică nu poate fi încă studiată, fiindcă n’a ajuns încă la apogeul el ; curba el ascedentă nu e încă percursă: acest om n’are încă vîrsta ca să poată intră în Senat. Pentru aceea, am spus dela început că a face schiţa lui Take Ionescu e o sarcină nu prea uşoară. Cariera unul talent este ca linia ce’şl croeşte luntrea pe imensitatea mării. Isprava luntraşului nu se poate socoti de cât când a coborît la malul din urmă. Câte primejdii l-aşteaptă încă, câte fapte are să săvîrşească, cât răQ o să’şl facă sieşi, cât bine la al săi- toate atîrnă de’ împrejurări, tot aşă de nenumărate, ca şl talazurile pe cari s’a aruncat. Dar deasupra tutulor acestor împrejurări mal stă una, ca să lupte cu toate,—puterea voinţil şi dexterităţii lui însuşi,
Astfel e cariera talentului, şi astfel e prin urmare şi cariera lui Take Ionescu. Omul acesta se află încă în largul talazurilor; nimeni, şi dintre amici, şi dintre duşmani, şi cu atât mal puţin el însuşi, nu se îndoieşte de puterea talentului şi voinţil lui. Ceea ce d. Panu zicea la 88 despre Take Ionescu, se poate completă astăzi astfel:
Luntraşul acesta, după cum îşi ştie duce luntrea, va ajunge foarte departe. Când se va opri, într’un târzia, el va fi fost o adevărată podoabă a vremii si a ţării sale.

(din Ia* Rot»*a.iie IDusiree)
UN DUŞMAN AL ŞTIINŢEI
A murit şi părintele Kneipp!
Vreme de cincl-spre zece ani, omul acesta ţiuut Încordată atenţia lumel medicale ; îcl-spre-zece ani omenirea suferindă şi-â ireptat nădejdea el din urmă către bănui popă din Woereshofen.
Era acolo un adevărat «isvor-de-tăniâ-ire» modern, la care tncrezătoarca lume lnavă alerga să-şi găsească leacul care somităţile medicale nu il puie da.
iPopa» Kneipp, cum 11 numesc In derl-:e celebrităţile din şcoala lui Hippocrat,
a fost un adevărat fenomen al veacului acestuia.
El a fost pentru vremea noastră—şi mal ales pentru medicii el—un om ignorant, un maniac, ba chiar un fel de şarlatan.
Doctorii ati arătat negru pe alb că metoda lui Kneipp e falşă, e primitivă şi «In contra tuturor condusiilor ştiinţifice».
Şi să se noteze, că vorbesc aci de fundamentul metoadellul, de partea primă, nu de părţile secundare ale el.
Partea aceea pe care medicii au condam-uat-o, aii luat-o In rls şi a0 demonstrat-o ca neştiinţifică.
El, şi ?
Vreme de cincl-spre-zece ani «bietul popă Kneipp» a lecuit mal mulţi bolnavi, de cit ati putut face copil Iul Hippocrat, vreme de două sute de ani.
Oare interesa pe bolnavul vindecat, pe mlntuitul de chinuri şi de agonii, dacă metoda prin care s’a tămăduit el, era conformă după ultimele date ale ştiinţei ?
A fost o palmă amară pentru ştiinţa medicală a vremii, acest apostol al Iul Christ.
Indiferent faţă cu toate tratările medicale, el a ştiut, graţie unei intuiţii geniale, să stăpluească Încrederea mal a tuturor suferinzilor. Căci, «bietul popă Kneipp» avea de partea lui un element atlt de puternic, din care dacă am avea şi noi «cit un grăunte de muştar, am zice muntelui: mută-te! şi se va muta». Avea credinţa, oarba Încredere a lumel.
Bolnavul care se ducea la el, era tot de odată şi omul suggestionat de minunile — nişte minuni cu totul moderne — ale lui Kueipp.
Credinţa birui ştiinţa ; intuiţia învinse ex perieuţa.
Popa Kneipp a fost omul făcător de minuni — al vremii. A fost un ideal de medic — aşa cum l-ar fi dorit şi Tolstoi — dacă s’ar Învoi să admită vre-un doctor.
In analele medicinel, popa Kueipp va ră mine ca Iulian Paravatul faţă de dogma nazarineană ; iar In amintirea restului omenirii ca un supra om, care şi-a rls de meş teşugurile cărturarilor, tare fiind In credinţa lui simplă, primitivă, «nelogică» dar dătă toare de viaţă.
Znrn.
Un interesant studii! asupra maestrului Goii-nod, a publicat In Revue de Paris, (numărul din 15 Iunie) d. C. Saint-Saens. Pasagiile cele mal frumoase sunt cele privitoare la Faust.
* *
Romancierul francez Leon A. Daudet a scos un noii roman contimporan, intitulat «ia Flam-me et l'ombre.»
Este o povestire de dragoste trăită la Veneţia, între un intelectual şi o femee sensuală.
IVFORHIŢH
ŞANTAJ COLECTIVIST
Iutre două nuauţe.-ŞantajHl re-preziuta <ţilor colectivişti.—Guvernul Iu faţa şantajului.
Intre două nuanţe
Inchizindu-se Corpurile Legiuitoare, guvernul şt-a făcut planul ca, profitînd de lunga vacanţă parlamentară, să zdrol bească pe aurelianiştl şi să cucerească de partea sa măcar o treime dintre deputaţii şi senatorii aurelianiştl, întrebuinţând tot soiul de concesiuni şi afaceri veroase.
Aceeaşi socoteală şt-au făcut-o şi au-relianiştil. Et contau şi contează încă pe neputinţa guvernului de a satisface toate stomachurile colectiviste şi în consecinţă să exploateze nemulţumirile în favoarea lor.
Socoteala guvernului a eşit pe d’an-doasele pînă acum, căci onorabilii re-prezintanţt al ţării s’au pripit a profita de această situaţie, de acest steeple-chasse al aurelianiştilor şi al sturdziş-tilor după cite un vot, şi aii întreprins un şantaj odios.
Şantanjul reprezinfanţilor colectivişti
Iacă în ce constă şantajul onorabililor reprezintanţi al ţării :
In fie-care judeţ, doul-trel deputaţi şi senatori se constituesc în societate de exploatare şi ca să fie la adăpostul controlului prefectului, se prezintă la mi nisterul de interne cerînd înlocuirea prefectului ; contrar ameninţă să treacă în tabăra aurelianiştilor. Prefectul pe de altă paHe trimite un alt rlnd de deputaţi şi senatori la miniştrii, cari declară că dacă guvernul va înlocui pe prefectul lor, atunci el vor trece în opoziţie sau la aurelianiştl.
Astfel să cităm cîte-va cazuri:
L-nul senatori Ion Ciolac şi deputatul Vasile Vasiliu din Botoşani au cerut înlocuirea d-lul prefect Ion Arapu, a-meninţind că în caz contrar vor trece în opoziţie.
D. Kiriţopol, cu cîţl-va tovarăşi al săi, a cerut ministrului să înlocuiască pe prefectul judeţului Teleorman, d. Di-mitriu şi să dea în judecată pe d. Măn-ciulescu, primarul oraşului Roşiori. Ministerul a dat un început de satisfacţie Iul Kiriţopol trimiţînd pe d. dr. Mun-teanu, inspector administrativ, la Roşiori să ancheteze cestiunea d-lul Mănciu-lescu. Dar în acel moment au sărit d-nil deputaţi Procopiu, State Anghelescu, etc. susţinătorii d-lor Dimitriu şi Mănciu-lescu şi lupta este deschisă.
D. deputat Leonida Aslan cere înlocuirea prefectului Zorilă din Galaţi, ca preţ al concursului său ; guvernul ar face bucuros, dar se teme de d-nil Sec-chiari, Papadopol şi Nicorescu, cari se opun, ameninţînd tot cu trecerea în opoziţie.
EPOCA
D-nil deputaţi Dim. Constandache, Arghir şi Ghenoih din Bîrlad cer înlocuirea prefectului Nicorescu, amenin-ţtnd că dacă guwrnul nu-l satisface, vor trece în opoziţie. Iar pe de altă parte d-nil loan Popescu şi Bujoreanu ameninţă pe guvern că vor trece la aurelianiştl dacă va înlocui pe d. Nicorescu.
Aceeaşi situaţie la Piteşti, unde d. senator I. Micescu, cu ai săi, se luptă pentru preponderanţă in contra Iul Nae Dimancea ; la Tirgovişte, unde deputatul Nicoiaescu în asociaţie cu prefectul şi cu cite va rude exploatează judeţul ; la Buzăil, und Călunenil, pînă mal erl atotputernici, acum ameninţă să treacă în opoziţie; la Bacău, unde senatorul Gh. Exarcu inzistă prin înlocuirea prefectului, d. Ioan Leca; tot aşa la Focşani, R.-Săral şi T.-Severin.
Guvernul in faţa /şantajului
Guvernul a încercat să satisfacă acum două săptămtnl pe unii, proiedînd o mişcare prefectorialâ. Dar cum s’a simţit planul ministrului, numai de cit au venit părtizanil prefecţilor inscenînd o demonstraţie teribilă în contra ministrului şi făcîndu-l să renunţe la ori ce înlocuire.
Guvernul ce să facă ? Dacă satisface pe unii, nemulţumeşte pe cel-l-alţl; dacă lasă lucrurile să meargă ca pînă acum, alte nemulţumiri.
Se cere o idee de salvare pertra gu vern.
Galaţii în pericol
Corespondentul nostru din Galaţi ne tele-grafiează:
Dunărea vine cu furie îngrozitoare. Apele aii ajuns cu un metru peste cheiu; aproape 50 de biurourî şi magazii coloniale sunt în apă. Apele au intrat peste 40 de centimetri în localul Bursei şi al oficiului telefonic. Dacă apele vor mai creşte cu 10 centimetri, debarcaderul vaporului Galaţi—Brăila va fi deasemeni acoperit de apă.
Pompierii manevrează cu patru pompe la docuri. Făbricele din împrejurime se află în mare pericol. Autorităţile desfăşură o mare activitate. In port groasa e indescriptibilă ; panica e la culme.
M.	S. Regina la orele 4 juni. şi M. S. Regele la 5 juni. au fost aseară Ia Palatul de la Cotrocenî, spre a vedea pe A. S. R. Principele Ferdinand.
Starea A. S. R. este atît de îmbucurătoare în cît însuşi Augustul bolnav declară persoanelor din jurul Său, că se simte mult mal bine.

D. Spiru Haret, ministru al instrucţiei, a fost erl după amiazl la examenele de la Azilul Elena Doamna, după ce au asistat la examenele de matematici de !a liceul Sf. Sava.
Ministrul de războia a trimis un ordin telegrafic regimentului de genifi din Focşani, ca să plece cu cel întlia tren la gara Bărboşi şi să apere linia ferată Galaţi-Brăila in contra apelor.
Consiliul de administraţie al Regiei Monopolurilor Statului a hotărît ea foştii directori al regiei să primească cite un kilo de tutun bektimis pe lună gratis.
Conform acestei hotărîrl, s’a trimis cite un kilo de tutun foştilor directori, d-nil Gogu Cantacuzino, Gr. Mânu şi Take Pro-topopescu.
D. Gr. Mânu a refuzat să primească, dar d-nil Gogu Cantacuzino şi Take Protopo-pescu ati primit pomana.
D. general ltasti, comandantul diviziei din Botoşani, a sosit lu Capitală, în afaceri de serviciti.
Este vorba să se facă o schimbare printre şefii! de staţiuni al căilor ferate.
Se aşteaptă însă sosirea d-lul Cos-tescu, şeful mişcărel, a cărui întoarcere în ţară este anunţată pentru 15 sati 17 ale acestei luni.
Direcţiunea tramvaiului vechiti a început aşezarea şinelor, pentru tramvalţcu cal, pe ambele părţi ale bulevardului Colţea, conform concesiei ce ’l s’a acordat.
D-na Dârele Hartulary, eminenta primadonă, a sosii alaltăerl Iu capitală, descin-zînd la otel Bulevard.
Intre marii proprietari din ţară, cari ati suferit cele mal mari pierderi In urma inundaţiilor, cel lntlitt sunt d. Gb. Esarcu, senator de Bacăti, şi d-na Elena L. Catargiu proprietara moşiei Vidra din judeţul Vlaşca!
D. Ştefan Lăzărescu, comerciant şi proprietar îu Capitală, ne reclamă că sub-co-misarul Elefleriu de la secţiunea 39 l’a a* restai In mod ilegal, de oare-ce s’a dus la secţie să reclame în contra d-lul David Gross amicul şi complicele sub-comisarulul în unele mici gheşefturl.
D. Dim. Sturdza, primul ministru, a lost erl de dimineaţă şi aseară la Palatul de Ia Cotrocenî, unde a asistat la
consultul medicilor, cari ingrijesepe A S. R. Principele Ferdinand.
Ziarele din Budapesta anunţă, că morarii unguri şi cei din Viena ah format un cartel ca să cucerească piaţa din Constantinopol şi să respingă cu desăvîrşire exportul făinel romîne.
Dacă cartelul va izbuti în planul său, atunci industria morăritulul din ţară va suferi, căci cel mal mare debuşeu al exportului nostru de făină e Constantinopol.
D. Angliei Saligny, directorul general al C. F. R, a plecat erl la amiazl cu un tren special la Galaţi, ca să inspec taze lucrările de apărare a docurilor, în contra valurilor furioase ale Dunărei.
D. Dim. Strat, mare proprietar in judeţul Bacăti, împreună cu cîţl-va a-micl al săi, a plecat acum vr’o trei săptăminl In explorări ştiinţifice în întunecimile Africel.
D-sa a ajuns deja aproape de ţara Somalilor, de unde a trimis două scrisori foarte interesante unul amic al săti din Capitală, scrisori pe cari sperăm a le putea împărtăşi în curînd cititorilor.
Recolta în ţara
In urma diferitelor ştiri cari, după ploile şi inundaţiuuile suferite, s’ati răspîudit asupra recoltei din acest an am căutat să facem cercetări şi suntem astăzi în posiţiune a da ştirile cele mal sigure asupra starel recoltei In general.
In mare parte, ştirile asupra nenorocilor produse de ploi şi inundaţii ati fost prea exagerate.
Nu este îndoială că pe acolo pe unde apele s’ati revărsat ati cauzat stricăciuni însemnate atlt arendaşilor cît şi proprietarilor.
Pe unde însă—şi aceste localităţi sunt cele mal numerose — nici proprietarii, nici arendaşii, nici sătenii n’ati avut a îndura de cît ploile, păgubite nu sunt de Ioc mari.
Cel d’intil lucru care se cere însă astăzi, ca recolta In general să nu sufere, este ca ploile să înceteze cel puţin 3—4 săptăminl, pentru ca porumbul să se poată munci şi grîul să se coacă şi să fie secerat.
ltapiţa a suferit cel mal mult din causa ploilor.
Cu chiti, cu val, s’a pulul strînge prin unele localităţi, dar maşinele aşteaptă pe eimp îndreptarea timpului ca să o treere.
Din această causă nu vedem încă să se semnaleze ivirea rapiţel pe piaţa de la Brăila.
Grîul cari după cum am zit nu a fost luat de ape, este mare şi frumos; spicul este destul de mare, boabele desvoltate; aşteaptă numai timp frumos, căldură, ca să dea o recoltă mal mult decît satisfăcătoare.
Porumbul, în toate părţile unde nu a fost potmolit sati luat de ape, este foarte frumos. In general are o înălţime de o jumătate de metru şi dacă timpul se îudrep-tează, promite o recoltă abundentă.
Sapa şi prasila pretutindeni urmează cu o activitate febrilă şi cu toată legea d-lul P. S. Aurelian, o să vedem sătenii muncind şi în zilele de sărbători, numai şi numai să-şi salveze miuearea lor de toate zilele.
Statul ©vreeac
In urma declaraţiilor d-lul D. Sturdza că ideea Infiinţărel unul Stat ovreesc în Palestina are toată aprobarea sa şi că va da tot valorosul săti concurs pentru realizarea acestei idei, ovreii din ţară ati prins curaj şi ati început să se mişte.
Un coiiiitet de acţiune compus de d-nil :
A.	S. Bravianu, E. Schwartz, L. Stark, Ianeu Petreaureanu, Moses Weilzendorf, Albert Zwiebel, a organizat, erl Duminică, în Capitală, o întrunire In templul «Baronu Iul de Hirscb, presidală de d. losefB. Bro-ciner, pentru alegerea unul delegat al ovreilor din Capitală la congresul din Mtiu-chen, care se va ţine In zilele de 25 şi 2t> viitor.
Se ştie că acest congres va discuta chestia întemeiere! uuul Stat judaic. La întrunirea de erl s’aft distins prin strălucitele lor discursuri d-nil Berman Margulies, publicist, C. Silberstein, I. Petreaureanu, I.
B.	Brociner, cari vor putea li miniştrii In viitorul Stat.
In urmă d. Albert Zwiebel a citit următoarea moţiune care a fost primită prin a-clamaţiunl entusiaste şi în aplause unanime:
Moţiuue
întrunirea de astă-zl, 8 Iunie, 1897, a societăţilor unite din Capitală, ţinută în templul baronului Hirseli, In urma desbaterilor ce ati avut loc, a recunoscut lipsa unul re* presentant al evreilor în Capitala Romîniel la Congresul din Mtinchen, şi deleagă pe d. Berman Margulies, publicist, spre a ne re-presinta.
ECOURI
*** Suntem inlormaţl că d. Sinieon Pe-trescu, cunoscutul artist gimnastic, care se află de cîte-va zile Iu Bucureşti, a luat direcţiunea Grădinel Raşca şi de azi Înainte In fie-care seară va arăta şi explica publicului bucureştean, în şedinţe ştiinţifice, exerciţiile de echilibru şi coreografice ale fiicei sale d-ra Eugenia Petrescu, celebra artistă In acest gen. Programul va fi cu toiul variat şi după sistemul american ; să vor juca piese de teatru, să vor face exerciţii gimnastice să vor executa dauţurl uaţionale şi internaţionale, să vor da concerte şi se vor reprezenta pantomime.
Programul fiind plăcut, Îndemnăm pe cititorii să aleagă Gradina Raşca ca loc de predilecţie de petrecere pentru sesonul de vară.
*** Alaltăerl a avut loc la Atbeneti al 30 concert al socielăţel «Filarmonice ro-mine». Succesul a fost deplini; piesele executate ati fost foarte gustate şi aplaudate de publicul numeros şi ales care era lu sala.
Cu concertul acesta se liichee stagiunea din anul curgător. D. Profesor A. Kneisel, organizatei ul acestor copeerte, merită felicitări pentru osteuelele ce ’şl a dat, sacrificiile băneşti pe care le-a făcut şi săr-guinţa cu care a urmărit succesul acestor concerte.

Grădina Caaino. — A-searâ. in faţa urnit public puţin numeros, s’a reprezintnt, In (iră-dina Casino din str, Academiei, frumoasa operă a lui Gounod, Faust.
Reprezentaţia nu a fost tocmai reuşita ; (j. nem însă a spune că d. Tanninti, basul, in r‘0. Iul Iul Mefistofeles. a reuşit destul de bine. I)e asemenea şi tenorul, «Faust».
Cel alţi ., n’ati reuşit de loc.-
Astă seară Trovatore.
Hoţ.—Poliţia de siguranţă a primit erl sub paza sa, pe servitorul d-lul căpitan Ionescu, dip str. Surorii 16, care, proflliod de ocazie etnd stăpinul săti nu era acasă, a furat mal multe obiecte de valoare ale stfipiuulul săti şi banii ce a găsit pe masă in * odaia unul alt servitor.
Deszerlor bătut. — Duini iieă către seară întreaga stradă Popa-Tatu şi Păunilor a fost martoră la un spectacol întristător.
Un soldat dezertor, care era dus la arestul pieţei, s’a Încercat să scape de sub paza escortei. Dînsul o repezi d’a fuga prin numitele strade. intră într’o cu> te dio strada Păunilor şi se încercă să sară nişte uluci, spre a trece Iu altă curte, eiud tocmai iu prins do escortă.
Soldaţii din escortă începură a-1 bate cu te-sacele intr’un mod îngrozitor, în cit a trebuit să eară veciBil ca bietul dezertor să nu fie stăl-cit sub loviturile paturilor de puşcă Şi port-baionetelor.
Dezertorul. îu mersul săti la arest, se ruga să nu mal fie dus să Îngrijească de caî, căci nu poate, meseria sa fiind tîmplăria.
Moarte subită.—Erl, pe la orele 1 p. m. a încetat subit din viaţă In strada Odiris 6, d Ion Topoleami, îu virstă de 38 ani, copiat la şcoala specială de artilerie şi geniti din Calea Griviţel.
Ne existîud nici.o bănuială asupra cauzei morţii, după ce cadavrul a fost dus la Morgă din ordinul parchetului, s’a dat in p imirea familiei spre a fi înmormintat.
DIN fARA
Crimă, lu ziua de 4 Iuuid o crimă ne mal pomenita a avut loc în satul Hocent, j. Vaslufl. La acea zi o mare parte din locuitorii satului se dusese la Vasluifr, ca martori îoti’un proces da asasinat ce se imputa Iul Niculae D «mitru şi Anicăî Munteauu.
In aceea zi, la ora 12, s'a pus foc de nişte persoane cari ati rămas necunoscute piuă acuma, Ia casa lui Ion Dumitru, tatăl acuzatului, «ire n el fusese dat în judecată pentru că a ascuns cadavrul victimei, dar care a foâ achitat da Curtea cu juri din IIuşI, in sesiunea de Ianuarie ; la casa lui Niculae Habineu care împrumutase lut Dumitru revolverul cu care a- ucis pe Munteanu, care este moşul acuzatului şi caro figura ca martor in proces şi la casa lui Nico-lae ITabincu, şi el moş al acuzatului.
Toţi aceştia sunt cel mal fruntaşi gospodari al satului şi acum ati rămas pe drumuri. Casele, şurile, hambarele cu pîiue, ogrăzile, toate au fost prefăcute îu cenuşă. Lui Neculal Iii-bincu, i-ati ars, lutr’un hambar peste 30 cliite de popuşot.
Nici jandarmeria, niel prefectura u’ati luat nici o măsură pentru descoperirea acestei crime misterioase. Focul a fost pus în acelaş momeut la toate casele, deci ati trebuit să fie inat mulţi autori.
Se crede că autorii ar fi foştii tovarăşi de tilhăril al defunctului Munteanu.
Anghina «lifterioă iu Ia»!. — Primim de la corespondentul nostru special din Iaşi o telegramă, care ne anunţă că pe ziua de eiî ati avut în localitate următoarele cazuri mortale de anghină: copilul lui Costaehe Teodorei ei, în virstă de 2 ani; copilul lui Alexandru Tlieo-dor din str. Sf. Andrei No. 40, în virstă de 2 ani. Tot erl a fost internată la spitalul Paş-canu, fata Ileana Dimitriu, în etate de 19 ani, bolnavă tot de anghină difierică.
DI^ŢKEINAmE
Asantiml. — 0 depeşă din Constantinopol auunţa că bogatul amerienu Sir Bertett, de eu-rind sosit acolo, a fost asasinat acum două zile. Asasinii ati furat suma de 2000 lire sterline, pe care americanul o avea asupra sa.
Călătoria Iu! Menollk in Eiirop».-
Ziarul rui «Graşdaniu publică o scurtă scrisoare a lut Leontieff, din Addis Abcba, care spune că Menelik va face în anul 1900 vizite Curţilor urmăloare din Europa : Franţei, Rusiei, Angliei şi Italiei.
De sigur că Menelik ne va vizita- şi pe noi. Şi adică de ce nu V
Teribilă «lraiuă de familie.-O dramă îngrozitoare s’a desfăşurat în Paris Mwj-cuiî dimineaţă, îuir’un apartament situat po bulevardul St. Micbel şi ocupat de familia I.elney
Bâtrinul Leiney, în virstă de 60 de ani ‘a fost de odată atacat de fiul săti în virslă numai do 15 ani, care i-a dat o puternică lovitură cu bastonul in cap.
Surprins, tatăl întrebă : «Ce faci fiul meti '» - Nu sunt copilul tâti, răs unse fiul denaturat.
Bătrînul căută atunci să dezarmeze pa fiul săti. dar acesta se năpusti asupra lui cu un cuţit şi îl dădu vre-o două-zocl de lovituri.
După ce nenorocitul băfrîn căzu pe s înduri îu nesimţire şi scăldat în slnge, paricidul îşi trage şi el cu acelaş cuţit două lovituri în regiunea inimel.
îngrozită de această teribilă scenă, muma a-sasinutul s’a închis într’o camară vecină, de unde deschizînd ferestrele, în cişmea desne-rării ceru ajutor, trecătorilor din bulevard.
Liud a sosit poliţia la faţa locului, bâtrînul Leiney murise deja, iar paricidul, ale cărui răni nu sunt mortale zăcea scăldat iutr’un lac de slnge.
■	transportat în îngrijirea spitalulu-
Ilotel-Dieu, unde este ţinut sub privigliorea al genţilor poliţiei.
Jubileul Reginei VieioHa.^-Specula-ţiunile ocazionate de jubileul Reginei Angliei, cari le relatează ziarele străine, suni colosale.
Numai pentru estradele eoustruite pe stradele pe unde trebue să treacă proce.iu oa regală, s ati cheltuit sume fabuloase ’
Se evaluează 1a 850.000 do tel'mimai chiria ocunlor pe can s’ati făcut estradele; iar chel-tuelile de construcOune trec peste 3.250.000 Iei. Matenalurile întrohuinţate la acesteconstructiun! sunt cifrate la 7.000 tone de lemn şi 2.500 tone de fier.	‘
Afară de anlrepenoril de estrade se citează ţi mari proprietari, cari au închiriat pe preţuri fenomenale imobilele lor situate pe itmerarliu
www.dacoromanica.ro
EPOCA
proMsiunel regale. Un conte, a cărui reşedinţă este )« Pali Mtll, şi a închiriat casa cu 26 500 Jet pe timp de o singură zi, tineret ducese de Mtdborug, care vrea să primească acolo prietenii de familie cari î-att sosit din America.
1). As!or, celebrul milionar american, a plătit 37.500 leT chirie, pentru 12 ore pe o ca«ă, căreia a'a Insârcnat să-t decoreze pe socoteala sa faţada principala. O altă casă din Fleet Street a tost închiriată cu 40 000 lei, numai pentru timpul cit va trece cortegiul. Or. după toate socotelile, defilnrea cortegiului va dura eel mult 20 de minute; aşa dar. locatarii casei din Fleet Street, cari vor asista la trecerea procesiunel. plătesc o chirie de 2.000 lei pe minut.
(ŞTIRI MĂRUNTE
D. General Murgescu, inspectorul flotilei, care a fost In Capitală două zile, a plecat aseară la Galaţi.
D. An. Stolojan, ministrul de domenii, s’a întors aseară de la Craiova.
***
Erl dimineaţă, la ora 8, a murit la Focşani unica fiică a colonelului Ştefan Stoica. Era In vlrs'ă de 20 ani şi logodită cu d. Voinea, profesor la Institutul de morfologie din BucureşlI.
In această lună era să fie cununia.
0LTI1E «Riailil
D. G. Mârzescu, senatorul de Iaşi, operează actualmente, cu tot talentul său şi cu toată experienţa sa de cunoscător al lumeI electorale, la o mare operă de distrugere.
D. Mârzescu, care cumulează demnitatea de preşedinte al clubului liberal—sadea cu acea de fruntaş al disidenţei acestui club, s'a hotărit a face sizanie în clubul al cărui preşedinte este şi a atrage ast-fel elemente, sadea liberale, în partidul d-lul Aurelian.
Lecţiunea aceasta de distrugere, nu întâmpină dificultăţi—tocmai mari.
Nemulţumirile între membrii partidului liberal sunt foarte ascuţite. Fie-care din ei, aproape, are cîte-o doleanţă de povestit şi cîte un cuvînt răii de plasat, la adresa guvernului.
îndemnul la «revoltă» fiind predicat de d. Mârzescu, întreprinderea drsale are multe şanse de reuşită.
Deja doui din cei mai vechi liberali, d-nil N. Papadopol şi O. Bodescu, s au retras, cu scandal, din partid,
Pentru revenirea d-rului Iuliano, care se retrăsese şi el, s au făcut cunoscutul abuz şt călcările de lege.
D. Măr.xscu nu va ierta lui Sturdza, faptxd că a intrigat ca d-sa să iasă din minister, numai după 4. luni de activitate zice Opinia.
D. Dini. Sturdza a oferit din nou d-lul Ioan Neniţescu prefectura judeţu-ţul Tulcea, asigurîndu-I mină liberă in administrarea judeţului şi inal ales in ce priveşte raporturile dintre Stat şi bulgarii diu judeţ.
D. Neniţescu a propus ca ambele judeţe din Dobrogea să se contopească şi să se administreze de un guvernator. Plnă cînd s’ar face însă aceasta, d-sa e dispus a primi prefectura judeţului Tulcea, cu oare cari condiţii, cari, piuă azi, Încă n’ati lost admise din partea ministrului de interne.
D. Spiru Haret, împreună cu un in spector şcolar, va azista pe rlnd la examenele tuturor şcolilor particulare din Capitală, precum şi la examenele şcolilor luterane şi catolice.
Simbătă, 7 Iunie, la orele 2 după a-mia zi, M. S. Regele a bine-voit a primi în audienţă pe d. Husseim Kiazim-bev, ministru plenipotenţiar al Turciei, care a avut onoare a remite Suveranului o scrisoare din partea Sultanului.
D. Ionel Brătianu, ministru al lucrărilor publice, va pleca Sîmbătă la Craiova.
Nemulţumirile sunt foarte mari in gruparea colectivistă din Vaslui.
După cum ni se asigură, d. Pavel Gor-gos, deputat al colegiului II din localitate, este pe punctul de a’şl da demisia nu numai din comitetul local, dar chiar şi din partid.
D-sa este desgustat de mult de intrigile şi certurile de la centru, iar modul cum prefectul Neron Litpaşcu şi cu a-coliţil săi înţeleg să administreze judeţul şi oraşul aă pus vîrf nemulţumirilor sale. ' D. Gorgos are juste motive de plîn-gere şi îu contra primarului Panait Iri-miade.
Demisia, pe care deputatul de Vaslui va da în curînd, după ce va enumera toate motivele de nemulţumire, va în-chia cu concluzia, că partidul care se conduce ast-fel Ia putere, a pierdut dreptul la stima opiniei publice.
Comisiunea de bacalaureat in anul acesta se compune din d-nil Erbiceanu, preşedinte şi examinator diu limba elină, N. Coculescu pentru matematici, M. Mra-zec pentru ştiinţe naturale, I. Petricu, pentru ştiinţele fisico-cbimice, Dim. Aug^ Laurian pentru filosofie, limba franceză şi dreptul administrativ, M. Evolceanu, pentru limba latină şi romînă, M. On-ciul pentru istorie, geografie şi limba germană.
minat*starea Augustului bolnav şi aă constatat că convalescenţa Principelui Ferdinand face progrese îmbucurătoare.
Miine dimineaţă medicii vor da un buletin in acest sens.
Informaţiile date de un confrate despre o anume campanie hotărită de partidul conservator precum şi cele spuse de acelaş confrate acum ctte-va zile cum că comunicatul din Timpul n’ar fi avut aprobarea unanimităţii comitetului conservator, sunt lipsite de temeiit.
Aflăm că prin regulamentul elaborat de curînd la legea repausului domenical s’a interpretat ast-fel legea, in cit s’aii creat mal multe escepţiunl chiar, în favoarea unor comercianţi, printre cari cel dintliG sunt friseril.
De altă parte aflăm că legea d-lul Aurelian va fi modificată chiar in viitoarea sesiune a Corpurilor legiuitoare.
Astă zi dupăSainiazI miniştrii se vor întruni în consiliu şi se vor ocupa de cestiunea ajutorărel inundaţilor.
Miine dimineaţă miniştrii se vor întruni la Palat, sub preşedenţia M S. Regelui.
Depeşile de erî
SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE"
Atena, 9 Iunie
După informaţiunile comunicate comisiuneî din Constantinopol, însărcinată să fixeze idermiitatea de resbel, recolta Tesalieî din 1897, preţuită la 73.000.000, lei este CU de- I veţiene, In sensul suprimării obligaţiunel
B	_ i fc/	ţ ţa —	1 (la a ntnmi tnanamla Ha owotnf OîfAlIlâ O
savirşire perduta, cheltuelile vor
vador şi Costa-Rica, aă semuat un tratat, după care aceste republici formează, pentru relaţiunile externe, o singură republică a Americel centrale.
Aprobarea tratatului de parlamentele celor 5 republici se va face de acum plnă la 15
Septembrie.
Herimuirea iiniHiiel monetare
Berna, 9 Iunie.
Consiliul naţional. D nul Iovs, deputatul din Schalîhouse, propune revisuirea uniu-nel monetare latine şi a legel monetare el-
fi de 39.000.000.
Veniturile Statului, pe 1897 nu vor trece peste 65.000.000, pe cînd cheltuelile se vor urca la 135 'milioane. Deficitul se va micşora printr’un împrumut de 40.000.000, sumă ce se va spori cu 10 milioane pentru cheltuelile de repa-triare a Tesalienilor.
In faţa unei asemenea situa-ţiunî, guvernul a atras atenţiunea puterilor să ia în consideraţie existenţa însăşi a micului Stat Grec şi să pue de o parte oil-ce ,	,	. . ideie de indemnitate de răsboiiî,
fg$	•» ***** « M declarat
spre a vedea pe M. Sa. Regele.
La orele 10 şi jum. Principii s’au întors la Cotrocenl.
M. S. Regele a lucrat astă-zl cu d. Fe-rekide, ministru de interne.
Maestatea Sa a fost pusă In cuuosciinţă de inundaţiunile şi stricăciunile cauzate din noii zilele acestea de ploi.
Fiind la Craiova, d. Stolojan a primit Duminică numeroase delegaţiunl din partea ţăranilor din Gorj şi Dolj, cari aii cerut ca Statul să le dea o parte din recolta moşiilor Statului, căci in urma inundaţiilor şi ploilor au pierdut tot avutul lor.
D. Stolojan a răspuns că nu se poate da nimic din recolta Statului, dar că vor primi ajutoare în bani prin prefectura judeţului.
Faimosul judecător de instrucţie, d. Vasilifi, de la tribunalul de Ilfov, va fi înaintat preşedinte de tribunal pe ziua de 1 Iulie.
Pe acea zi se vor mal face şi alte numiri In magistratură.
Azi dimineaţă, la orele 10, s’a celebrat Un Te-Deum la biserica Luterană din Capitală, cu ocazia jubileului de 60 ani de domnie a Reginei Victoria a Engli-terel.
Aii asistat d-nil general Vlădescu şi Robescu, colonelil Mânu, Priboianu şi loc.-colonel Presan din partea Curţilor regală si princiară ; apoljcî-nil D. Sturdza, M. Ferecbide, Al. Djuvara, Dim. I. Gliica, secretar al ministerului afacerilor srăine, d. Brown, însărcinat de afaceri al lega-ţiunel engleze, corpul diplomatic din Capitală şi colonia engleză în cap cu d. Artliur Green.
După Te-Deum a fost o recepţiune la legaţiunea engleză. j^D-nil adjutanţi general Vlădescu şi loc.-colonel Presan, d-nil D. Sturdza, C. F. Robescu, aii exprimat reprezentantului euglez felicitările MM. LL. Regele şi Regina, AA. -LL. RR. Principele şi Principesa, ale guvernului, ale consiliului comunal al Capitalei, pentru jubileul Reginei Angliei.
Diseară colonia engleză va da un banchet Ia Hotel Bulevard.
Din isprăvile lui Apostol Mărgărit
De la o persoană, demnă de cea mal mare încredere, se comunică «Gazetei Macedoniei» că d. Triandafil Djuvara, Ministrul Romîniel la Constantinopol, a numărat suma de 150,000 fr. în aur d-lul Mărgărit pentru cestiunea mitropolitului Antim.
Cerindu-i-se justificarea acestei sume, d. Mărgărit a declarat că a conrupt un înalt funcţionar turc, printr’o sumă mare de bani.	_
VIW V	f *
* *
Tot Gazetei Macedoniei i-se comunică: că Mărgărit a făcut denunţare în contra «Ligel romîne din Bucureşti». Scandalurile din urmă de la Liceul lui Mărgă-it le atribuie acţiune! «Ligel», care
de Turcia şi cir cutarea contelui Murawiew declară că nici unul din beligeranţi nu va trage vr’un profit matei ial din victoriile sale.
Atena, 9 Iunie.
Se anunţă din Constantinopol ziarului «Asty» că împăratul Wilhelm a trimes Sultanului o telegramă recomandîndu-i să evacueze Tesalia.
Atît aseară la orele 5 şi jum.
cit şi
astâ-zl de dimineaţă la orele 8 jum. medicii cari îngrijesc pe A. Regală aă exa
Depeşile de azi
Serviciul „Agenţiei Romîne"
Negocierile tle t*aee
Constantinopol, 9 Iunie.
Se asigură cil Poarta va consimţi la noua delimitai e a graniţei. Linia adoptată va merge plnă la Metzowo, asigurînd Turciei o graniţă militară excelentă, fără a lua Greciei vr’un teritoriu af?ră de cit un sat ro-minese.
Cercurile diplomatice cred că pacea se va încheia In curînd, afară de vr’un refus neaşteptat din partea vr’uneia din cele două părţi.
Singurele dificultăţi ce ar putea să se ivească în privinţa îucheiâril păcii, sunt acelea privitoare la evacuarea Tesalieî şi la plata indemnităţii da răzhoiă.
Contra tui Crit*iti
Roma, 9 Iunie.
Italie se face ecoul unei ştiri, care zice că ministrul de justiţie va depune, în cursul săptămîniî, o cerere a procurorului de Bologne de a proeede contra d-lul Crispi.
Această cerere se va trimete birourilor, cari vor numi o comisiune de examinare.
Camera deputaţilor trece la discuţia capitolelor bugetului, după ce a ascultat decla-raţiunile d-lul di Rudiui.
A 9-a conferinţa
Constantinopol, 9 Iunie.
Azi a fost întrunire a ambasadorilor, apoi a 7-a conferinţă pentru negociările In privinţa păcii.
Un comunicat
Constantinopol, 9 Iunie. După un comuuicat oficial, Grecii nu se vor puteai întoarce in Turcia de cit după Încheierea păcii.
Sultanul a primit erl lu audienţă pe Ex-Impărăteasa Eugenia.
noile in Itu&ia
Petersburg, 9 Iunie.
In urma ultimelor ploi, fluviul Kax Kura a debordat lingă Nawllmy, lu împrejurimile Iul Fiflis. 19 soldaţi s’ati Înecat.
Jubileu! Heginei Victoria
Londra, 9 Iunie.
Regina, însoţită de împărăteasa Frede-ric şi de Principesa Beatrice, a sosit la Londra venind din Windsor.
S’a dus la Palatul Bunckingham şi a fost obiectul unor ovaţiunl entusiaste din partea unei mulţimi imense de la gară pînă la Palat.
Străzile sunt decorate în mod splendid. Regina a conferit, cu ocasia serbărilor jnbilelul său, marea cruce a ordinului Băii lui Sir H. Rumbold, ambasador la Roma şi lui Sir O’Conor,[ambasador la Petessburg.
Prinţul de Galles a fost numit mare-maeslru cavaler suprem^ şi mare cruce al ordinului Băii. '	1 ‘
Regina a creat 6’ pairi noul şi a numit
de a primi monezile de argint străine, a căror valoare metalică nu corespunde valorii nominale.
Urinlul fie Miohentohe
Berlin, 9 Iunie.
Norddeutsche Allgemeine Zeitung des-minte ştirea răspîndită de unele ziare, care zice că prinţul de Hohenlohe ar avea de gîud să se mărginească la direcţia afacerilor străine şi de a lăsa direcţia afacerilor interne altor persoane.
Cît timp va râmîne cancelar, prinţul de Ilolienlolie nu poale să părăsească direcţia afacerilor interne ale Prusiei şi imperiului.
Ta.re telegrafice
Paris, 9 Iunie.
Camera deputaţilor a adoptat proiectul de lege aprobîud taxele telegrafice stabilite de conferinţa diu Buda-pesta.
Honihe găsite
Barcelona, 9 Iunie.
O bombă încărcată cu iarbă de puşcă şi avînd asemănare cu aceea de la Villaneva, s’a găsit In împrejurimile Barcelonil.—O altă bombă s’a găsit în faţa cazărmii de artilerie.
Băile B.egale
Bulevardul Elisabetn (Palatul Eforiei)
Din noQ amenajate şi apropriate pentru cea mal mare satisfacere a onor. public.
Pe lingă băile de apă caldă, aburi şi piscină, s’a mal ins'alat şi secţiunea de lildroterapie după cal din urmă sistem adoptat în cele mal mari stabilimente de băl din Europa.
D-nuI Scarlat I. 8terian, cunoscutul inaseur, va oferi serviciile sale onor. publicului visitator.
Mal eftin ca orî-unde
ROM §1 SPIRT
Pentru VISIKATA
Rom englezesc.....1.50 litrul 1.30
Rom jamaică.
2.40
2.—
2.80
2.80
Rom Vanilie, veritabil......3.20
Rom Ananase •••••■••• 3.20
Alcool de vin................2.—	«.
Spirt rafinat. • •...........2.—	«
Spirt de maşină............-1,80	«
Asemenea toate mărfurile de cofetărie cu pre ţurl reduse.
Dumineca şi in in orl-ce zi de sărbătoare, co fetăria mea este deschisă.
T. I). ( RE ţ'lLESCi: __________Ştrada Carol No. 47, LA ÎNGER.
Barlin Găneisca
AVOCAT
’ŞI-A MU TAT BIROUL ÎN
8trada Sfinţilor, No. 6.
Comultaţiunl de la 9—11 şi de la 4—6
Dr. Mirinescu
Laureat al Facullăţel de Medicină din Paris Medic şe f la spitalul de copii, şef de clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII Strada Dreaplă, 20.
MDCIînftT ‘t® 'a Aprilie 1898 Ut AHtciU R S moşia Orezu din Distr. Ialomiţa in intindera de circa 9.000 pogoane arabile, situată in depărtare de 10 minute de gara I. eh lin.
Doritorii se vor adresa la d. Baron Edouard de Reineck, Calea Dorobanţilor No. 7. în toate zilele de la ora 8 dim. pînă la ora 1 p. m.
BAIA CENTRALA
Strada Enel 11, Bncnreţtl
Se aduce la cunoştinţa onor. public c&
S’A DESCHIS
BAIA CENTRALA
Cea mal frumoasă şi confortabilă insta-’aţiune de băl: igieuice, hydroterapie, liae de abur electroterapie.
In special se recomandă visitarea meca-noterapieî (gimnastica suedeză dr. Zander).
Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa plnă la 8 ore seara.
Consultaţiunile medicului Director sunt gratuite pentru cura ce se urmează In stabiliment.
In stabiliment se află şi un coafor. Direcţiunea.
ACADEMIA ROMANA
ANUNCIU
In ziua de 9 Iunie a. c., ora 2 p. m., se va ţine licitaţie publică oralăîn localul Academiei Romîne din Calea Victoriei No. 135, Bucureşti, pentru arendaree pe un period de şeapte ani, începător da la 23 Aprilie 1898 pînă la 23 Aprilie 1905 a următoarelor moşii:
1.	Fumlu-Chiselet cu balta şi mora el, din plasa Olteniţa, districtul Ilfov.
2.	Roşiorii cu morile el, din plasa Moldova, districtul Suceava.
Condiţiunile de arendare se pot ve dea în cancelaria Academiei, in orl-ce zi de lucru de la orele 2—5 p. m.
Publicaţiune
Pentru construirea spitalului «Auton Cincu» din oraşul Tecuviă
Se dă îu intrepriDdere construirea unul spital îu oraşul TeeuciQ în valoare după deviz in suma de 218.000 leT.
Condiţiunile generale, caetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la TecuciU la d. Theodor Cincu, însărcinatul comisiuneî instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest
8eoP-	•	'	'_	_ _ _ - , - _ .
Ofertele se vor primi Înscris şi sigilate în ziua licitaţiunel la d. Theodor Cincu, în TecuciU, unde va fi întmnitâ comisiunea; ele vor fi Însoţite de o garanţie provisone în bani saU efecte în valoare da 5°/o din valoarea devizului.
Efectele se primesc şi în detaliu de fie-care lucrare şi în total, specificîndu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază oferţatorul a le face.
La deschideiea ofertelor, comisiunsa este In drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi lici-taţiune orală.
Asemenea se vor primi şi supra-oferte, pînă în termen de 8 zile de la cea d’întăî licitaţi-une; supra ofertele vor fi eu cel puţin 5°/o mal jos de cît preţii 1 eşit la prima licitaţie.
Garanţia definitivă va fi de 10°/o din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia a rămas lucrarea.
Licitaţiunea va avea loc In ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-licitaţia în ziua de 29 Iunie a. c.
TecuciU, 7 Aprilie 1897.
Prima societ. romînă p. fabricarea hîrtiel
Domnii sub-scriitorl al acţiunilor de prioritate sunt rugaţi să completeze primul vărsămtnt de 25°/o la sumele ce aU sub-scris, vărsînd, pe lingă cauţiunea de 5°/o ce aU depus in momentul sub-scrierel, încă 20 «/o. Odată cu această vărsare, d-nil sub-scriitorl vor restitui casei Marmorosch Blank et C-ia, recepisa de depunerea cauţiunel de 5 «/o, primind In schimb titlurile provisoril de acţiuni de prioritate în valoare nominală egale cu sumele ce aU sub scris.
In urma desfacerel de asociatul meii, am asortat MAGASINUL din noti cu mărfuri de Marchitănie, Ferărie, Sticlărie, Porcelanuri, precum Ferărie pentru construcţii, unelte şi materiale pentru industrie de toate branşele, curele pentru transmisiuni, Maşin» pentru găurit, Foaie, Menghine, Nicovale, Tocile, Tuburi pentru stropit, Muşamale* Preşuri, Paturi de fier şi de bronz, Cărucioare pentru copil, Arme, Cartuşe, etc.
Avlnd eheltuell mal mici lini convine s& vlnz mal eftin şi rog pe vechea mea clientelă si pe onor. public a mă visita, spre a se convinge de adevăr.
IMmitrie Mauolescn S-sorul Iul Petre T. Dancovicî.
8tr. Lipscani, 61 (Oolţ str- B&oanl)
BORSEK
TRANSILVANIA
Stagiunea Băilor BORSEK cu renumitele-! ape deschizindu-se la
Jf Iulie st. n.
Direcţiunea are onoare a face cunoscut onor. public că a stabilit o legătură de diligenţă intre Peatra-N. şi BORSEK cu preţuri foarte avantagioase şi anume: 10 lei de persoană. Pentru copil preţul jumătate ; iar pentru familii se face şi rabat. Tot odată se face cunoscut că la restaurantul Remeny se vor prepara mîncârl romîneştl. Direcţiunea va face tot posibilul ca domnii vizitatori să rămîe pe deplini mulţumiţi.
Biletele de Diligenţă şi informaţiunl se pot lua dela antreprenorul Wasstrman în Peatra-N., strada Pieţei, şi ia Direcţiune în Borsek.
Direcţiunea Băilor Borsek
Transilvania.
rit le atriDUie acimnei «...ge », cuc	- ^Uulul privat pe toţi pri
este o societate revoluţionară. D-nd.Pe-	^lminidrii ai c0i0niilor.
iele Papahagi şi! Ciumetti nu sunt de cît nişte agenţi al «Ligel», a cărui program este identic cu acela al societă-ţel Elhmki Hetairia, Banii din urmă sunt o probă mal mult că mişcarea Eforiei este îndreptată in contra Statului». Ştirea aceasta fiind foarte gravă, am cerut să ni se trimită copie după textul denunţărel. Suntem siguri că o vom avea.
Nu ne îndoim, că guvernul otoman nu va da nici un curs acestei denunţări,
miniştrii
Camera comunelor a votat cu 459 voturi contra 44 apărţinind Irlandezilor naţionalişti o adresă de felicitări ^ Reginei, cu ocasia serbărilor jubileului său. Apoi a decis cu 411 voturi contra 41 ca adresa să se presinte Reginei în corpore.
Camera adoptă în a doua citire introducerea sistemului metric, apoi se amină pe Mercurt.
Camera lorzilor a votat în unanimitate, după propunerea marchizidul de Sulis-bury sprijinită de contele de Kimberley, o adresă de felicitare reginei, care i se va
La toate MONOGRAMELE. — Foarte important pentru Dame|
I’elerine «le postav foarte elegante sutaşate de la Eel 15 în sus. Pelerine da Mutase foarte elegante perlate şi garnisite, deja Lei IO in sus. încercaţi şi vă veţi convinge. Se primesc de prelat şi xataşat cu maşina şi I i do mina: Pelerine, Rochi, Jachete, Balero, Figaronrî, etc, cu aplieaţiunl, şnu-1 j rurl, fir, perle, fluturi, in toate colorile cu desenurl parieiene san după orl-ce | jurnal. C. STEINBACH, Bucuroşii, str. KarageorgevicI, 13, vis ă-vis de | sala Ilugo, în dosul pasagiulul Vilagoss, lângă poartă.
MBMIiMiMH f gj»CWIMWfîTilWPfnd
ştiut fiindcă «Liga Romină» umiărşşte r emite în corpore—Camera se amină apoi interesele culturale ale Rominilor de | pe Marcuri.
pretutindeni şi că interesele Rotnînilor macedoneni fiind eftfc se poate de strinse cu ale Statului olomau, «Liga» nu poate de cit să apere integritatea imperiului, aşa de necesară pentru existenţa Aro-nilnilor.
Regina a primit la palatul Buckingham pe prinţii indieni şi pe reprezentanţii Statelor streins.
H^M***blioele mutt-americane
Berlin, 9 Iunie.
Reichs-Anseiger anunţă că republicele Guatemala, Honduras, Nicaragua, San-Sal-
SAL SACHS
BUUIIBE^Ti. - BBAIL4. — Y1BNA.
Becomaudă pentru Hesomil coreul 18»7
de secerat cu aparat de legat snopii PLANO
H	PREVĂZUTĂ CU ROATA VOLANTA
JflAS 1JVE de secerai simple „M*MjAX1)” GBEBLE AUTOMATICE „PLAN O’’
SrOA HA MANIIiA „ I* I H A
9)
ţionate, model 1897 din
ILOCOMOBIU ?i TREERSTOARE cele mai perfecţi
|	renumita fabrică A VELINEI A PORTER Lt«l (Koschcater)
MORI DE MĂCINAT, PIETRE FRANCEZE, VENTURĂTORÎ, PLUGURI, GRAPE, TRI0RI, etc. etc.
www.dacoromanica.ro
KvfuiCt*'» [ tl'OSt
• < FQl jVA^ZIARULUţ. «EPOCA»
• . « . 61
PENTRU ..MOŞTENIRE
PARTEA A 1)011
CAPITOLUL IV
Clnd, după un timp oare care, chelnerul intră cabină să ia serviciul, găsi numai pe Victoria culcată pe canapea.
Italianul nu se mal vedea.
Probabil că era afară.
După vr’o jumătate de ceas, chelnerul iar intră dar omul nu revenise.
Victoria îşi continua somnul.
Tot în aceaşl poziţie fu găsită şi după altă jumătate de oră.
Se ivi bănuell.	■■
Chelnerii începură să şoptească.
Vorbiră antreprenorului.
Acesta trimise să caute pe om pe la re-tirată.
Nu era acolo şi nici nu se simţea prin împrejurimi.
Atunci antreprenorul intră în cabină cu gînd să deştepte pe Victoria pe care o mal văzuse pe la vilă de mal multe ori.
O strigă odată.
O strigă de două ori.
Dar de geaba !
Clnd puse mina pe ea, o văzu Înţepenită.
Murise !
Atunci o panică indiscreptibilă Începu.
Chelnerii alergau de colo pînă colo.
Antreprenorul era zăpăcit.
Porunci unul chelner să dea fuga la poliţie.
Peste un ceas agenţii poliţieneşti veniră la faţa locului, cu medicul legist.
Se constată moartea.
Dar omul ce se făcuse ?
Unde era italianul ?
Cum se strecurase, aşa, nevăzut de nimeni ?
Chelnerii dedeaii din umeri.
Unul spuse că l’a văzut eşind afară cu capul gol.
Pălăria însă nil era în odae.
O luase deci cu el.
Autraprenorul spuse numele victimei : Victori na Mateescu.
Cadavrul fu dus la Moigă.
In urma asasinului bănuit, se ordonă o urmărire.
Apoi se dete o telegramă la Magula Iul Călimgescu.
Cînd acesta primi depeşa, sări îu sus de bucurie.
Acum avea să cunoască pe vinovat.
Dete fuga la Floreanu.
Gînd acesta află vestea cea nouă, rămase încremenit.
Nu răspunse nimic sigur.
Toate spusele lui fură şovăelniee.
Părea că judecătorul ÎI scoate cu cleştele din gură, vorbele.
Zadarnic agerul magistrat II punea întrebări «limpezi şi lămurite»,
Floreanu răspundea din ce în ce mal încurcat.
Părea că vestea aceasta îl sdiobise cu desăvlrşire.
Călimgescu vedea In ea remuşcarea şi confusia omului vinovat.
De sigur că el era părtaş Ia noua crimă
Cine altul ar fi avut interes la moartea Victorinel ? O moarte lutîmplată atît de repede în urma mincinoaselor declaraţii ale lui Floreanu.
Acum înţelegerea Călimgescu, rostul spuselor preveniiuluî.
Vroise să rătăcească, să inducă parchetul în eroare !
încurcătura şi şovăirea lui, afirmaţi vinovăţia Iul.
Aşa îşi zise Călimgescu, şi în consecinţă dete ordonanţa.
Conclusiile acesteia erau foarte ener-giee.
Conchide la vinovăţia uetăgătuită a lui Floreanu.
El trebuia să mal aibă un părtaş.
Acela trebuia să fi fost Înştiinţat, In vremea din urmă, şi să fi asasinat pe Vieto-rina.
Pe baza acestei ordonanţe, fu luat şi pornit la Bucureşti spre a fi confruntat cu victima.
El era însoţit de Călimgescu.
Clnd acesta plecă, comisarul primiosdra-vană dojană.
Aşa e că nu ştia ce face ?
Nu era el—Călimgescu—cel care învineţise pe Floreanu ?
Şi nu era el—Stoiea—eomisarul cel care căutase şi stăruise ca sl-l pue în libertate?
Dacă l-ar fi ascultat ?
Aşa e că inculpatul ar fi fost scăpat din mîna justiţiei.
— Nu eşti vrednic de meseria d-tale ! închee eminentul magistrat clnd se urcă în tren.
Bietul comisar rămase bătut de toţi dum-nezil!
Ce era să inaî zică ?
Şi, ce ar li avut de zis în contra prote-jatuluî celor şase mari puteri de la centru?
Călimgescu porni spre Bucureşti.
Cele mal frumoase şi mal splendide speranţe îl hrăniră în tot lungul drumului!
El, şi numai el, prin dibăcia Iul fără seamăn isbutise să dibuiaseă pe vinovat.
Meritele lui aveail să fie recunoscute.
Trlmbiţale prin gazele.
Elogii din toate părţile aveail să-I vie.
Decorarea nu putea să întîrzie.
Iar cele şease proptele atl să slăruiască pentru înaintarea lui.
Procuror... Preşedinle... membru Ia curie.
Şi se vedea, deja sosit în Bucureşti !
Se vedea stînd în mijlocul acelor judecători diu Capitală, cari toţi la un loc nu preţuiau cit el jumătate.
Toţi fuseseră numiţi acolo! prin protecţii numai, cugeta Călimgescu. EI singur avea să le treacă înainte prin merit.
Dacă s’ar fi luat şi el după Stoica, după «prostu ăla de Stoica» cum îl zicea acurn, ce ar fi lăcut?
Avea să inducă justiţia In eroare.
Avea să merite ostnaa tuturor oamenilor inteligenţi.
Avea să pue pe Floreanu In libertate.
Trenul înnainta rnereil, din ce în ce mal repede, oprindu-se din clnd în clnd pe la staţiuni.
La Ploeşll, Călimgescu găsi clţl-va prieteni, cari îl eşiseră înnainte curioşi de a afla amănunte asupra celebrei anchete.
Călimgescu le explică faptele eu o mare bogăţie de comentarii. Le spuse cit de gri u a putut prinde clte-va declaraţii contrazicătoare, de la acusat.
Un om atlt de celebru.
Un advocat atlt de talentat şi de bun cunoscător al legilor.
De sigur că fie-care trebuea să recunoască, că faţă cu un asemenea preveuit de cerea multă fineţe.
— Dar In sfirşil, cil tot 1’ari băgat tu sac! sfirşi meritosul judecător, piimind călduroasele felicitări ale prietenilor şi confraţilor săi.
Apoi se urcă, plin de mîndrie, în vagon-
Şi cînd trenul porni, Călimgescu, la fereastră răspunzînd la saluturile prietenilor săi, se aplecă puţin, cu seriositatea şi gravi! atea omului cunoscător de înaltele lui merite.
(Va urma)
G. I. OONSTANTJNESCU
AVOCAT. —FOCŞANI
Pledează înaintea instanţelor de Futila şi a circumscripţiei Curţel de Galaţi.—Reprezintă pa creditori in falimente prin simplu gir sa ii procure.
—8HBBBW—BPBWI'IWWrilHIIIBIII III ■—
Prăşitoare şi Cultivatoare Americane
a mmst i*
Cel mat bun instrument pentru cultura de PORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI, SFECLE, etc.
Se poate întrebuinţa la maî toate lucrările de sapă şi prăşit.
Lăţimea i adîncimea lucrului se poate regula uori
Foarte recomaedabilă chiar şi pentru agricultorul cel mic
UNELTE SPECIALEI de GEĂD1NĂE1E Tot felul de Maiiişî Agricolei
AGENŢI GENERALI DEPOSITARI
WATSQN & YOUELL
BUCUREŞTI
Strada Academiei, 14.
(Fost Raşca)
GALAŢI
Strada Portului BRĂILA
Strada Regală.
Cereţi catalogul special FLAjVET I-
Cel mal bun VACS Parisian
________pentru î îi-ăiţăminte



5 a?
S O
*

a.
Mooiu ot aauiauaui
BAIA REGALI
Palatul Eforiei. - BULEVARDUL ELL8ABLTA
Se aduce la cunoştinţa Onor. Public oi aoest Stabiliment oare are cea maî frumoasă ţi confortabilă lnstalaţlone, situat iu oentrul Capitalei, deşertă băl ou preciurile următoare :
' Sorţ luncii IiygienlrA. LUX, Coprinde trd cabine, una balgnolre de porcelan ou trei duşe diferite calde şl reoî; alta de abnrl (Rusească) şl a treia salon toaletă, lei 8.20. CLASA I, Aburi (Rusească) ou diferite duşe oalde şt reci, lei 1.70; balgnolre de poroelan ou duşe, lei 1 80. CLASA II, Abnrl (Rusească) ou duşe, lei l.— i Balgnolre de slno, lei 1.20 ; Vinerea şl Dnmlnloa bala da abnrl fără rufe, 60 b.
Secţiunea «le hydrotcrapie. 1) lfammamu, baie Turoo-Română impreună ou duşe diferite calde şl reoî şi masage. lei 2.—; 2) Duse en jet, ploaa, ploae in cercuri, sooţlane. basln şl în diferite alte aparate, 80 b; Pisolna in timpul yerel, 30 b Rnfărla şi săpunul sânt ooprinse in preciurile Indicate. Abo-uam-nte cu reducere,___ntrceţlmiea.
La Typografl» EPOCA se află de yîn-sare hîrtie maculatură cu 50 bani ki-logr. in pachetede cîte 10 kilograme.
Direcţiunea Epitropief Spitalului BÂRLAD fi ELENA BELDIMAN
înştiinţare
l-a 15 Iunie a. c., oara 2 p. m., se va ţine liciluţiuno publică, in camera şi înaintea Epitropiel acestui spital, pentru arendarea pe uu period de 5 ani. începător la 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietăţi rurale ale spitalului, situate in acest judeţ:
a)	. Moşia Ciocanii, diu comuna Ciocani, plasa Corod-Pereachiv. Garanţia prosizo-rie 4,500 lei;
b)	. Moşia Raiu, din comuna Mtirgenl plasa Tlrg. Garanţia provisorie 8,000 iei; şi
c)	i Pâmîntul de hrană numit «Varami-zoaia», din Comuna Bârlad, hliza Cringu, Garanţia provizorie 600 lei.
Licitaţia se va ţine conform art. 68 79 din legea eomptabilitâţel publice.
Condiţiunile generale de arendare, precum si cele speciale se pot vedea în fiecare zi de lucru in cancelaria Epitropiel între orele 9—11 a. m.
Director, Dr. T. Cerchez.
Secretar, IU. Kaminski.
A V I S
Se caută asociaţi pentru exploatări petrolifere; siguranţă garantată. Doritorii de a se asocia la această întreprindere, să se adreseze la administraţia acestui ziar, sad la d-nul C, Păuneseu, strada Sfânta Vineri, No. 8. — Bucurescl.
„VULKAA”
MASCHINENFABRIKS - ACTIEN - GESELISCHAFT
FOST
GUTJAHR & MULLER - REINHARD FERNAU & C-nie
BUDAPESTA	VIE NA
CONSTUCŢIUNI do MORI sistematice şi furnituri de ori ce M>işiul pentru industria Moiăriel. 36 Mori instalate in România.
M A Ş I N E C SEt T E
PEJfrKir roi şi I.EMX
SITE OSCILATORIIp iteni Gutjalir--M.il-ler—Sodor, fie-care sită Inlocuesce 1—5 cilindre, consumă cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdrunrinâ clădirea. Instalate în moara fraţilor Paxi-nos (Prahova).
MAŞINI de curăţit şi sortat griul
MAŞINI de curăţit grişurl patent „Hagen-măcher".
MAŞINI de curăţit şi sortat grişurl patent -August Schnetzei".
MAŞINI -VICTORIA" patentIligizinbottom
MORI TRANSPORTABILE. PIETRE de moară de la Fer te S.. Jouarre.
STRUNGURI MAŞINI de centrat MAŞINI de găurit MAŞINI de Tresat MAŞINI de tăiat şuruburi FERESTRAE circulare şi cu panglică	’	.
MAŞINI de foarfecat PRESE hydrauiice CIOCANE de aburi MACARALE
MAŞINI de i nocivat tuburi, arcuri şi ori-ce alte materiale.
ROTI HYDRAULICE, TURBINE
MAŞINI DE ABURI PÎNĂ LA 500 CAI PUTERE
C.iHÂJUIO iUMI	MBOTOl•
Reprezentant General al CASEI pentru TOATA R09IA9TIA
VI TOU I CRESCU, Inf/iner
RIUHOF TECHNIC
BUCUREŞTI.—Bulevardul Carol, 14 bis. (lingă Ministerul Domenielor).
Tipografia „EPOCA** execută orl-ce lucrări atingâtuare da această art
Reprezentant general al renumitei fabrici TM. FLOTHES «lin Germania
Bucureşti. — Strada Bibescu-Vodâ, 1, 2 şi 4. - Bucureşti.

n e
CEE HAI MARE D E R O S I T
L0C0M0BILE $1 TREERAT
de 6, 8, 10 şi 12 cai putere.
_	premiate cu cea mai Înaltă dtetlucţiuue, adică cu unica
s®"’ MAHE MEDALIE 1 > K AUK
(La concursul de TreerătorI de Ia Herăstrău la 1891)
Aceste Maşine îndeplinind toate cerinţele agricullurel din ţară, o asemenea garnitură, adică: Locomobilă si Treerătoare s a cumpărat de onor. minister de Agricultură pentru şcoala centrală de Agricultură de la HerăstrăO ’
PLUGURI UNIVERS AL E
UE OŢEL, I*ERFE«,’ŢIOJ«ATE
Pluguri cu 2, 3, şi 4 brăzdare, tot-d’a-una 400—500 pluguri în deposit.
___	--........... «	7 5	vuu-ua-uua	pillgU
Pluguri cn semănător «Ie Porumb. — Pluguri Normale.
SdlItlUtl~ #	M'i... jr_ jb _ m
Semănători^ Vriori fluturători, Greble de Eân Raloxe de JPorumb Masine de tăiat pae şi Een Răriţi, Cultivatori, Tăvăluci Grape de fer /tejcibile şi dia//ouate i*ărfi de reservd Muşamale
Curele de transm isiune JPielre de moară franceze Mori transportabile
pe postament de Ier şi lemn.
Instalaţiuni de mori perfect automatice
cu valţfiri.
Motoare de petrol, ele.
Ro mp e
pentru spălatul cazanelor do incendii! şi de grădini.
•__ _	V v	.	rounu aiminuu cazaneior ae încendit
MAŞINE DE SCARMANAT LÎNl. — PIVE DE POSTAVURÎ, etc.
Secerătoare simple „Continental” şi Cositoare
PRECUM ŞI RENUMITA
Secerătoare a „B OLIVIE”
CU APARAT de legat snop! şi cu tăişul LA DREAPTA -Ow Cea mai simplă, uşoară şi solidă, construită cu totul «lin oţel W/tlima perfecţiune, Model 1897
DIN RENUMITA FABRICĂ
..	.	JOHNSTON HARVESTER C-. Bata.ia (America)
tuaranţie pentru buna funcţionare şl material solid ^	7
BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA, Strada Clementei. No. 3. — BUCUREŞTI
www.dacoromanica.ro