SERIA II.—ANUL m, No. 473.
Ediţia a treia
DUMINICA, 8 IUNIE 1897
NUMĂRUL^IO BANI
ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cirel luni şi se plătese tot-d’a-una Înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei;	In	streinătate 50	lei
Şase luni ... 15	>	»	>	25	»
Trei luni . . . 8	»	»	»	13	»
Un număr In	streinătate 30	bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
NUM ARUL^IO BANI
ANTTNCUTBILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnuncinrI la	pag.	IV.0.30	b. linia
»	»	»	HI....2.—	lei	»
>	»	*	II	....	.	8.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele 3	lei	rlndul
Un înmii Teohlă 80 bani
REDACŢIA
No. 8 — STRADA CLEMENŢEI - No. 8
ADMINISTRAŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
CONGRESUL NAŢIONALITĂŢILOR DIN UNGARIA
LA TOAMNÂ
Ministrul de finanţe—actualul şi autenticul Gogu Cantacuzino — întocmind bugetul pe exerciţiul anului 1897-98, a urcat cheltuielile Statului cu mal bine de cinci milioane.
In acelaşi timp, prezentase Ca-merilor nu proiect de lege modificător al impositelor : timbrului, înregis-trarel şi patentelor, care avea de obiect, după mărturisirea chiar a ministrului, de a ridica cu 1.100.000 lei veniturile Statului. Era un noO impozit, vădit şi patentat, măcar că colectiviştii făgâduiserâ ţârei că nu vor pune noul impozite. Dar nu de asemenea panglicarii liberale ne vom ocupa astâ-zl.
Ministrul de finanţe, urcînd chel-tuelile cu mal bine de cinci milioane, şi presentind de altă parte o nouă ridicare de impozite de un milion şi mal bine, dădea clar a înţelege că : sporul firesc al impositelor pe baza veche nu putea fi apreciat de cît pipă la cifra de patru milioane, şi că dacă a urcat cheltuelile Statului cu mal bine de cinci milioane, adică cu un milion mal mult, de cît acel spor natural, aceasta a făcut-o sprijinindu-se pe nouile taxe de patente, timbre şi înregistrare.
Deschidem un parautez şi zicem că acest fel de presentare a lucrurilor, era o simpla şarlalanie, căci, în realitate, ministrul de finanţe urcînd cheltuelile Statului cu mal bine de cinci milioane, nu se re-zăma atit pe sporul natural al veniturilor existente atunci, cît să rezăma pe venitul nouilor impozite, care după calculele cele mal moderate, trebuea să dea, nu un milion, ci patru saQ cinci milioane cel puţin.
Dar închidem parantezul, căci nu e vorba nici de acest lucru.
Aşa dar, după declaraţia însăşi a ministrului, bugetul pe anul 1897—98 avea nevoie, pentru a fi echilibrat, de noul imposite în valoare de 1,100,000 lei.
Să vedem acum, ce s’a întîmplat pe urmă.
S’a întîmplat că guvernul n’a îndrăznit să mal persiste în votarea proiectului de noul imposite, şi prin urmare a renunţat la legea modificatoare a acelor imposite. S’a mal întîmplat că guvernul n’a căutat ca să acopere golul de un milion şi mal bine, lăsat prin retragerea proectulul de urcare a impositelor de mal sus, prin alte resurse positive.
Din aceste două pricini rezulta că bugetul anului 1897—98 rămăsese suspendat in aer, desechili-brat şi deconsiderat. In asemenea situaţie critică, ce gîndiţl că aQ făcut d-nil colectivişti pentru a avea pe hîrtie, cel puţin la venituri, o cifră egală cu aceea de la clieltuell?
AQ făcut aceea ce toţi guvernanţii necinstiţi şi păcătoşi fac de cind exista bugetele.
AQ umflat în mod artificial şi arbitrar cifrele veniturilor existente pentru a acoperi golul de un milion şi mal bine pe care el însăşi îl declaraseră că exista.
Aşa, aQ sporit venitul vechilor patente cu 300,000 lei.
AQ umflat venitul vămilor cu 400,000 lei.
AQ umflat de asemenea venitul tutunurilor cu 500,000 lei 1!
Farsa este jucata !
Şi notaţi că deja ministrul de finanţe sporise prealabil toate veniturile Statului, prin urmare şi cele de mal sus, cu suma de patru milioane, aşa că sporul din urmă era spor peste spor, saQ, cum se zice pe romîneşte, colac peste pupăză.
Aceasta este ultima capo-d’operă financiară a partidului. întocmind în acest mod budgetul actual, colectiviştii aQ dat probă de cele mal înalte calităţi de bună administraţie şi înţeleaptă prevedere.
Acestea se petreceaQ în luna Martie.
In luna lui MaiQ şi în momentul cînd sorim, toată lumea ştie ce dezastru a căzut pe ţară.
Inundaţii cari aQ nimicit în mare parte recolta, paralisarea comerţului, oprirea în loc a transacţillor cu streinătatea, întreruperea comunicaţiilor, ruperi şi distrugeri de poduri, terasamente, sosele, etc., compromiterea colosală a semănăturilor sătenilor, etc. etc.
Şi pentru a face faţă la toate a-cestea calamităţi, care este budgetul cu care guvernul este înarmai?
Budgetul arătat mal sus !
Adică un budget ridicol, fără bază, cu evaluări umflate, cu venituri fantastice, budget întocmit în vederea de noul imposite şi echilibrat apoi pe vechile resurse ad-hoc exagerate.
Apoi, bine d-lor colectivişti, a-ceasta vă este prevederea? Aceasta vă este înţelepciunea ? Cu asemenea mici şi mizerabile mijloace de agenţi electorali căutaţi ca să întunecaţi reputaţia cunoscuta a conservatorilor de buni financiari, de înţelepţi întocmitori de budgete?
Este pur şi simplu ridicol !
Din cauza nepricepere! voastre, precum şi din aceea a şarlataniel care vă este însuşirea principală politica, astă-zl sunteţi încurcaţi pînă iu gît în chestia financiară.
N’aQ trecut doul ani şi deja vă sbâteţl în dificultăţi, care la alte guverne nu să ivesc de cit după şease ani...
Vă dăm deci înlilnire la toamnă!
MANOPERĂ STURDZISTĂ
Clica stnrdzistS na se dS îndXrSt de Ia nici o infamie în chestiunea naţională.
E cunoscută furioasa duşmăni'} cu care ignobilul Sturdza persecută Eforia şcolară din Macedonia ; se ştie cum o sumă de profesori n’aă fost plătiţi, in vr^me ce banii se cheltuiesc de acoliţii lui Sturdza în desfrînărî ; nn s’afi uitat scandalurile de acum cîte-va lnnî cînd delegaţii Armînilor ah venit la Bucureşti să se plîngă.
Ilar toate intrigile, toate persecuţiunilr, toate mişeliile au rămas zadarnice. Armînii ah stat neclintiţi subt urg:a d-luî Sturdza ca şi steja-rnl subt suflarea unui vînt răii.
Cu jertfele lor, cu contribuţiunî generoase de aci, şcolile Eforiei aă mers înainte, ba chiar au cîştigat în vază, pe cînd eleeiî dezertează mereu de la şcolile agentului d-luî Sturdza.
Faptul acesta ar fi trebuit să deştepte pe cel din clica siurdzistX, dacă sunt cu mintea întreagă, şi să-î facă a se întoarce de pe o cale nenorocită.
S’a întîmplat însă dimpotrivă. Devotamentul Armînilor pentru cauza naţională a exasporat. pe nenorociţii servitori aî nomerniculuî Sturdza şi î-a împins să făptniască o mişelie fără de seamăn.
Aceşti nenorociţi afi anunţat prin „Voinţa Naţională" şi prin „Drapelul" că liceul Eforiei a fost închis de mult, că toţi s’afi supus autorităţii luî Mărgărit şi cer să nu se mal adune bani aci in Romînia, că‘ î nu mai e nicî o nevoie. Ba încă aă aruncat bănuieli asupra acelora căror li s’aă încredinţat banii adunaţi aci prin contribuţiunî voluntare, ca şi cum î-ar fl întrebuinţat în folosul lor personal.
Nimic din toate acestea nu e adovărat şi a doua zi cb’-ar s’a dat nenorociţilor calomniatori dezminţirea cea maî deplină.
Mişolia n’a reuşit, dar încercarea rămîne.
Nenumărate ticăloşii a făcui d. Sturdza în chestia naţională; aceasta din nrmă însă e cea maî scîrboasă.
In faţa acestui nemernio, care o o nenorocire şi o ruşine pentru ţara noastră, trebuie să no ridicăm toţi cu cea din urmă energie şi să-l facem să simtă că Romînia nu poate n guvernată de un om copt pentru casa de nebuni.
Congresul naţionalităţilor
din
UNGARIA
(Convorbire cu părintele Mangra)
Congresul «lin Budapesta al comitetului naţionalităţilor. — Împăcarea fruntaşilor roiul ui.—Aeţi unea r omiliilor.
Congresul Utn Hutlapesla al comitetului nalioua-lltdlllor
Asupra conferinţei comitetului de 12 al naţionalităţilor din Transilvania şi Ungaria, adică al romînilor, slovacilor şi sîrbilor,—despre care am dat cîle-va informaţii,—suntem in poziţie de a da următoarele amănunte, în urma unei convorbiri pe care unul din redactorii noştri a avut’o cu părintele V.Mangra.
Consfătuirea, care a durat două zile, a fost convocată în scopul de a se aplica programid comun al celor trei naţionalităţi, vAat de congresul ţinut în 1895, in Budapesta. Consfătuirea n’a putut lua însă nici o hotărîre definitivă, căci n’aii putut lua parte toţi membrii comitetului. Comitetul romtn, reprezintat prin d-nit Dr. loan Raţiu, Dr. V. Lucaciu, lulius Coroianu şi V. Mangra, a fost de faţă la toate consfătuirile.
Cu toate acestea comitetul de acţiune a stabilit o deplină înţelegere în privinţa necesităţii de a se începe o luptă comună în interesul îmbunătăţire! soar-tel naţionalităţilor.
Aşa, de pildă, membrii prezenţi al comitetului de acţiune aii admis în pri-cipiu convocarea unul congres al naţionalităţilor la Budapesta şi prezentarea unui memorand comun împăratului Frantz losef.
Şi aceasta tn bue să se facă la toamnă.
Fină atunci însă, comitetul de acţiune al naţionalităţilor se va mal întruni ca să facă pregătirile necesare, să studieze redactarea unul proiect de memorand, să fixeze data congresului şi să hotă-ras ă modul cum se va preda memorandul împăratului. E vorba ca o deputăţie momiră, a celor trei naţionalităţi, să însoţească la Viena pe delegaţii cari vor fi însărcinaţi a înainta Suveranului austro-ungar plîngerea celor 9 milioane de năpăstuiţi din Transilvania şi Ungaria.
impăcarea reuniunilor romani
Această consfătuire a fost un bun prilej pentru cel patru fruntaşi romînl ca să caute a se împăca şi a restabili vechea armonie şi solidaritate, care va permite reînceperea campaniei naţionale de acum ciţl-va ani.
D. Dr. V. Lucaciu a propus următorul program comun de acţiune, ca bază de împăcare între cele două fracţiuni ale partidului naţional romîn :
a)	Tribuna, care reprezintă pe d. dr. Raţiu, preşedintele comitetului naţional, să meargă în deplină înţelegere cu Tribuna Poporului din Arad.
b)	să se înceapă o luptă în consiliile judeţene.
c)	să se deschidă o campanie de conferinţe şi de întruniri publice în contra proiectelor de legi pe cari le prezintă gu vernul;
d)	să se execute cît mal neînltrziat programul de luptă al celor trei naţionalităţi şi
e)	să se înceapă o campanie in favoarea federalizarel imperiului Austro-Ungar.
Asupra acestor puncte d-nil dr. loan R’iţiu, dr. Lucaciu, Coroianu şi V. Mangra au căzut în perfect acord.
Ac[lunea rttminllor
Asupra unul singur punct, însă, nu s’a putui stabili încă înţelegerea între cele două fracţiuni ale partidului naţional :
I). Dr. Vasile Lucaciu a mal cerut restabilirea statului t|iio ante tn ce priveşte propri tatea Tribunei şi a Tipografiei. Adică Tribuna şi Tipografia să nu mal fie proprietatea unor membri al comitetului naţional, ci să fie proprietatea întregului comitet şi prin urmare al partidului naţional.
Asupra acestui punct nu s'a luat încă nici o hotărîre. Se fac însă mari stăruinţe ca nu cum-va această condiţie să zădărnicească înţelegerea şi toţi ro-mtnil de bine speră că în curînd împăcarea va fi definitivă.
www.dacoromanica.ro
Asupra împăcării părintele, V. Mangra ne-a spus următoarele :
- Dacă împăcarea se va zădărnici prin neacceptarea restabilirel statului quo ante, atunci noi, tinerii partidului naţional, grupaţi împrejurul Tribunei Poporului, vom merge singuri înainte şi vom căuta să realizăm întreg programul de luptă, pe care l’am propus d-lul dr. Raţiu ca bază de împăcare.
IŞI fa.ce DE CAF!
Am vorbit In vreme despre isprava ministrului nostru de externe cu vaporul «Smyrni», sub paviliou rominesc, care a fost aiungut din apele Romîn iei, deşi pasagerii—voluntari greci, cari parte locuind în ţara noastră—aveau paşapoarte în regulă vizate de consulatul rominesc.
«Constituţionalul» dă acum amănunte asupra acestei afaceri, întemeiate pe documentele ce şi-a putut procura.
încheierea la care ajungi după citirea actelor, e că d. Sturdza îşi face de cap şi că s’a pus cu tot dinadinsul să lovească în interesele şi vaza ţării.
Vaporul «Smyrni», ca toate vapoarele maro! companii maritimo «Egee», a adoptat pavilionul romîn cu învoirea Legaţiu-nil noastre din Constantinopole şi cu îndeplinirea tutulor formelor. Era un mare cîştig moral pentru ţara noastră ca pavilionul el să străbată mările pe atîtea vapoare; d. Sturdza dă cu piciorul acestui cîştig, căci compania o să ’şl schimbe acum pavilionul.
Pasagerii vaporului aveau paşapoarte vizate «pentru Romînia» de consulul romîn, Sturdza insă dă cu piciorul în iscălitura consulului.
Dar nu e numai atit. Mintosul nostru ministru de externe săvîrşeşte un act do ne mal pomenită samavolnicie.
Vaporul avea mărfuri de dosrărcat în porturile noastre şi avea să încarce alte mărfuri. Aceasta n’o putea opri d. Sturdza fără a lovi în proprietatea particulară şi în libertatea comerţului. Dar c?-î pasă d-lul Sturdza? D-sa alungă vaporul cu mărfuri cu tot.
Şi toate astea curat de geaba, fără nicî un motiv. Mărfurile se puteau descărca, fără ca să se dea jos pasagerii, dacă era vorba pe asta—şi compania Egee n’avea prilej să no ceară despăgubiri pentru dau-nole ce i s’au pricinuit.
Cu procedarea sălbatică a d-lul Sturdza ţara a fost compromisă iu ochii străinătăţii, Legaţiunea şi consulatul nostru au fost făcute de ris şi Statul a fost expus Ia pagube.
Ilotărit lucru: d. Sturdza îşi face do cap.
ZĂPĂCELIIE 0-101 STURDZA
Multă lume s’a trudit să descoasă motivele pentru cari d. Dumitru Sturdza a făcut atitea buclucuri în primul său guvern din 1890; şi nimeni nu i a dat de rost, pentru că nici nu se putea : toate buclucurile făcute erafl nu numai inutile, dar adine vătămătoare intereselor ţărel şi chiar intereselor partidului liberal.
D. Sturdza s’a însărcinat să desluşească lumea, spovedindu-se la diferiţi ziarişti streini — căci d-sa ţine să se facă de ris şi în străinătate, după ce s’a făcut de batjocură In ţară.
Explicaţia e că primul ministru al liberalilor e omul cel mal zăpăcit de pe lume. Prin urmare, îşi pierde vremea cine caută motive rezonabile pentru actele sale.
Dovadă interviewul publicat de New-York Herald zilele astea. Cîte prăpăstii n’a Spus d. Sturdza !
Politica noastră, a declarat ministrul de externe, are drept ţintă să trăim bine cu Irită lumea. Şi imediat după a-ceastă declaraţiune, ti. Sturdza s’a pus să atace pe Rusia, pe Anglia, pe Grecia, să taxeze de nerozie vorba fostului ministru de externe rusesc Lobanolf că «Turcia nu se poate schimba», să trateze de nechibzuită politica Angliei în Orient şi pornirea întregel opiniunl publice engleze, şi aşa mal departe.
Dacă corespondentul ziarului american mal făcea o vizită d Iul Sturdza, de sigur că nu scăpa nici un Slat ori Stătuleţ nescârmănat de vajnicul nostru prim-ministru.
Din nenorocire, d. Sturdza a avut grija să asigure pe ziaristul străin că politica externă a Rominiel—:«e cu totul în mîinile sale».
Se şi cunoaşte.
Ca să fim drepţi, trebue să recunoaştem insă că d. Sturdza a vorbit cu multă competenţă şi claritate despre chestiunea repopulării Palestinei cu e-vrel. Se vede că primului ministru liberal i se întunicâ mintea numai cînd e vorba de interesele Rominiel.
TRIBUNA LITERARA
Ia a O o a d e
— schiţA din bXkXqan -
—	Este p’aci prin apropiere vreun puţ ? întrebai pe vizitiul Alexe, căci eram însetat straşnic; eram aşă de însetat, în cât nici să vorbosc nu’ml mal venia.
—	Aici suntem la un loc de tot nepotrivit, grăi vizitiul, căci, după cum văd eu, ne aflăm in aceeaşi depărtare de tîrlă, în aceeaşi depărtare de cârciuma «lela Coade, şi pot zice că mal tot una este, ori încotro am porni-o. Cu toate acestea, dacă porunceşti, eu aş mână Ia Coade, la cârciuma lui Marin, unde am mal fost şi săptămâna trecută. E şi apă bună, e şi ţuică veche şi are el şi vin aşâ pentru câte un oaspe mal cilibiu.
—	Mână la Coade ! zisei eii şi înghiţit de două-trel ori în sec pentru a’ml mal domoli setea.
Drumul pînă la cârciumă ţinu un ceas întreg, căci, deşi aveam cal destul de buni, totuşi nu eră cu putinţă să mergem repede, de oarece ferbinţeala eră grozav de mare.
La Coade se încrucişează drumul cel mare, care leagă Călăraşii cu Bucureştii, cu alte drumuri ce duc în Baltă, spre gârla Ialomiţa şi spre Gâlăţul. Tocmai lîngă cârciuma Iul Marin se face această Incrucişătură, aşâ că locul In depărtare mare este bătucit, de nu se află fir de iarbă pe el. Ar fi destulă moşie pentru un cap de om, dacă ar fi proprietarul acelui loc, căci toate aceste drumuri sunt late şi neregulate, astfel că, numai in apropierea cârciumii, pot fi ca la şaizeci de pogoane lăsate in plata Sfinţilor.
Cârciuma Iul Marin este ceva mal la deal, aşâ că se poate zări de departe ; cu toate acestea, dacă vil din partea riulut IalomiţiT, numai când eşti de tot aproape o poţi vedea. In dosul casei se vede un islaz mare ca de vreo şeapte pogoane, luat cu învoială de la arendaş, spre a’I întrebuinţa ca loc de păşune pentru vitele călătorilor, cari vor deshămâ safi vor dejugă la cârciuma de-la Coade. Alăturea de islaz o mulţime de găini, de curci şi de gâşte bîjbâiaă, vesele, în dreapta şi în stînga, căutau -du’şt hrana, iar în islaz se vedea un arman in care eraO vreo două stoguri da griu, câtevâ clăi de orz, vreo cinci grămezi de fasole ; iar în mijlocul armanului, o fetiţă ca de patru ani mână trei mârţoage de cal, cari se învârteaQ în jurul unul ţăruş şi treeraă griul sdro-bind cu copitele spicele pline.
Marin erâ şi el în arman, mal întorcea cu turca bucatele şi mal striga din când în când sărmanelor dobitoace, cari se învârteaQ pe ameţite în praful ce eşia dela treer.
Cum ne zări, îşi opri caii în loc, a-runcă furca din mână, sări şanţul armanului, se scutură puţin de pleavă, tuşi par’că să ’şl dreagă gîtul şi ne eşl înainte la cabrioletă. îşi luă pălăria din cap şi, după ce zise «bun sosit», apucă şleaul dela calul din partea sa, îl împletici la ham, netezi calul pe spate şi rămase uitându-se la Alexe, care se necăjea cu şleaul din partea cealaltă.
—	Stat să viQ eO, grăi Marin şi trecu în partea cealaltă; luă şleaul, îl legă şi pe acesta de ham şi se uilâ mândră la mine.
—	Te cam pricepi, Marine, zisei eQ şi pornii spre cârciumă.
Cu caii am trăit, boerule, grăi câr-clumarul şi, ridicând de jos un băţ de stuf, alergă înaintea mea.
Cârciuma lui Marin erâ făcută din gard, ca toate casele din Ialomiţa, erâ frumos văruită pe dinafară şi destul de încăpătoare pe dinlăuntru. Prispa ce o avea erâ lipită de curînd cu lut, iar cel patru slâlpişorl dela prispă, cari sprijineaţi straşina, eraO văpsiţl cu albastru şi cu roşu, întocmai ca şi ferestrele de către drum. Acoperămîntul erâ de stuf din Baltă, pus gros de-o jumătate de metru şi bine legat cu sîrmâ, şi proptit cu nişte prăjini, legate pe de-asupra co-perişulul. întocmai cum sunt puşi căpriorii la casele din partea muntelui pe dedesubtul coperişuiul
In apropierea cârelumel nu vezi grajd, nu vezi nici o altă alcătuire pentru vite, căci, afară de nişte zăvezl întoarse In partea crivăţului, nu se pomenesc grajduri la ţărani, In tot judeţul.
La intrare, se află o straşină maj
2
EPOCA
scoasă afară, sub care, la o masă lungă pusă pe picioare Încrucişate ca un x, se adăpostesc călătorii seloşl şi ’şl spală praful din cerul gurii cu câte-o ţulculiţă saQ cu câte o cinzeacă de basamac. Pe afară, nu se vede atirnată atâta carne, ca la cârciumile din sate, şi nici nu este de lipsă, căci trecătorii îşi aO merindele lor, nu se lasă în nădejdea cârciumilor din Bărăgan.
Cum intri în tindă, te sperii de gura unei gropi, la care SI zic becii! sau bordeie, căci câni vezi afundă tura aceea, te cuprinde un fior şi ţi se pare că te-al tot duce, dacă al pune piciorul să intri. Acolo îşi ţine Marin bfiutura, a-colo îşi păstrează el şi câte ceva ce mal are de lipsă pentru sine şi pentru muşterii săi, cu deosebire pe timpul când se face tîrgul la Călăraşi care ţine aproape trei săptămâni. La el se găseşte pâne bună, băutură, zarzavat, chibrituri, furci şi lopeţl şi uneori pepeni frumoşi.
El nu are bostani, şi nici că s’ar fi putut ocupa de el, dar, în apropiere, sunt câţlvâ Lipoveni, cu bluzele lor ro-Şl şi aceştia SI daue lui Maiin pepeni pentru lucruri ce le cumpără de la el. Asemenea face şi cu zarzavatul: îl are dela nişte SîrbI cari lucrează câtevâ pogoane de zaizavat pe valea ce duce la Gălăţul.
Marin trăia bine şi făcea bune treburi cu cârciuma Iul. Nevastă-sa, o ţu-ţuiancă frumoasă, ne eşi înainte, ne dete «bună ziua», ne rîse frumuşel şi apoi ne lăsâ în pace; ea merse în odaia de alăturea, unde steteau vreo trei drumeţi de vorbă.
Mă coborll cu Marin în becii!, iar Alexe stâ în uşa cârciumel cu biciul în mână şi trăgea cu urechea la oamenii ce se cinsteau alăturea cu ceva băutură, iar ochii nu şi ’I mal deslipea dela câr-ciumăriţă.
Cum intrai mal afund Iii beciu, simţii răcoare. Se simţiâ puţin un miros de floare de vin, de mucezeală, de castraveţi muraţi, de pastrama, de brînză şi de peşte saramură.
Cu mirosul din hrubă in scurtă vreme mă dedasem, şi unde eră răcoare nu’ml erâ nesuferit. Luai o ţuică şi apoi sor bil lacom dintr’un urcior cu apă şi mă răcorii aşâ de bine, în cît nu’ml aduceam aminte să fi mal băut vreodată cu atâta poftă.
{(Urinează mâine).
I. C’. Piuiţii
«CRIZA MORALEh
Scriitorul italian Emilio Morselli a ţinut de curînd o conferinţă, tipărită apoi în broşură la Turin, şi despre care glasurile îndreptăţite din presa franceză ai! vorbit mult şi In termeni elogioşl.
In La Crisi della Morale — aşa este titlul broşurel — autorul arată cum starea actuală a spiritelor este provocată de dări-mareă mal a tuturor credinţelor şi convingerilor pe cari se reazimă raţiunea omenească.
Sdruncinarea credinţelor religioase, discreditul evoluţionismulul, care părea că este cea mal înaltă expresie a tilosofiel moderne, apoi ciocnirile dintre factorii economici.
Autorul Insă nu-şl găseşte mulţumirea deplină a sufletului nici In renaşterea creştinismului, nici în Kantism. După el, aceste două filosofii sunt puţin statornice.
Aşişderea utilitarismul, precum şi individualismul Iul Spencer, care duce la egoism şi subiectivism.
Morala nu trebue să fie subiectivă. Ea trebue să înceteze de a fi ideologă şi să devie obiectivă.
Realitatea socială este singurul adevărat fundament al moralei.
Sociologia singură, zice d. Morselli, va putea resolvi problema moralei. Dacă o morală adevărată şi nestrămutată nu s’a Închegat încă pînă acum, faptul se explică: nici sociologia nu s’a format Încă tn mod de-săvîrşit.
Autorul reservă în această operă un rol de căpetenie antropologiei criminale «rol al spiritului italian».
... Totuşi el nu caută să arate mijloacele prin cari; s’ar putea găsi leacul acestei crize care bîntue veacul.
Z.
Octogenara picloreasâ Roza Bonheur, care o viaţa îutreagâ, peste o jumătate de veac, a lucrat numai la tablouri de animale, a surprins, nu de mull, pe numeroşii el admiratori cu a-tru... pasteluri, cari toate] poartă de dată anul 1897. Şi, trebue s’o spunem şi aceasta, portelele sint de aceeaşi valoare ca şi tablourile el de animale. Iată un taleut ce promite a se des-volta.
* *
*
La teatrul «Renaissanee» din Paris a avut loc de ună-zi, o splendidă reprezentaţie, dată In beneficiul monumentului lui Alexandre Dumas fils. Cele două mari interprete ale acestuia, «Sarah Bernardt şi Eleonora Duse», aQ dat concursul lor.
Asemenea şi celebra cintăreaţă Emraa Ne-vada.
* *
*
Cunoscuta cintăreaţă Ada Adiuy, care a fost astă iarnă şi prin capitala noastră, după un turneO, făcut prin Rusia şi Germania, s’a reîntors In Londra, unde ’şl-are un angajament făcut cu teatrul Coveut-Garden.
*
+ *
Mugues Imbert, autorul remarcat al volumului recent Ptofils de musiciens, a scos de curînd o nouă lucrare purlînd titlul : Pro file de artişti contemporani.
Aceasta este o continuare a studiilor făcute asupra musicanţilor din veacul XIX-lea. Se gă-cs89, In deosebi, bine scoase Iu evidenţă fisio-
nomiile lui J. Masrenet, A. Rubinsten, Edouard Schnră, Paul Lacombe, etc.
In Deutsche Rundschaun s'a publicat de curînd nişte scrisori innedite ale poetului II. Ileine.
Publicarea s’a făcut de către eruditul Ernest Elsler.
Scrisorile n’afi de cit o voalare documentară. Numai două însă par a avea o mal mare importanţă, punlnd într’o lumină cam trista — după părerea lui Elster — moralitatea poetului. *
« *
Princesa Olga Cantacuzino a scot în editura Lemerre un nou roman : Responsables.
*
• *
Se ştie că d. Joles Brun şi-a ţinut zilele a-ceste şi la Paris conferinţa sa in versuri asupra Epopeei-romtne.
Succesul a fost acela* ca şi în Romînia, spune Figaro.
* *
In ultime’e şedinţî ale societăţilor medicale din Paris s’a adoptat o nouă numire ştiinţifică datorită distinsului neurologist romln <}. Mari-nescu. E vorba de «mîna suculenta» caracteristică in boala de măduvă numită Syringomielie.
INFORMAŢII
Prima cale ferată particulară
Consiliul de miniştri s’a pronunţat erl In urma referatului d-lul ministru Ion Brătianu, pentru aplicarea legel privitoare la construirea drumurilor de fier particulare. Jurnalul consiliului de miniştrii privitor la această hotărîre va apare Marţi în Monitorul Oficial.
Deocamdată însă concesiunile vor fi cit se poate de restrinse,—cel mult trei, —şi in acelaşi timp condiţiunile de construire vor fi riguroase.
*
* *
Prima concesiune se va da unei companii englezeşti în cap cu colonelul Fitz-Georges, reprezintat prin d. Dincă Skileru.
Această companie a cerut încă de a-cum un an şi jumătate concesiunea de a construi o linie ferată particulară de la T. Jiu la Schela, lingă frontieră.
Astă toamnă d-nil Angliei Saligny, director general al C. F. R. şi inginerii Dinu Brătianu şi Rîmniceanu afi fost la T. Jiă şi aQ studiat la faţa locului necesitatea construire! liniei ferate.
Raportul lor a fost favorabil construi-rel, stăruind în special asupra minelor de cărbuni din Schela, cari in urma construirel liniei, s’ar exploata în aşa mod, în cît după cîţl-va ani Romînia n’ar mal avea nevoe să importeze cărbuni din Ungaria şi din Englitera.
*
* *
Minele de cărbuni de la Schela se exploatează de aproape doul ani. Şi după raportul inginerilor sus numiţi, cărbunii ce se extrag sunt de o calitate bună. El conţin 94 la sută carbon pe cînd cel cari se aduc din Ungaria nu eonţin de cît 88—89 la sută.
După rezultatele sondajelor făcute pînă acum, se crede că această mină se întinde pînă în judeţul Mehedinţi şi pînă la frontieră in judeţul Gorj. Societatea engleză, care exploatează mina, angajează imediat după concesiunea construirel drumului de fer particular, —o sumă de 375,000 lire sterline, adică aproape 10 milioane de lei.
*
* *
In legătură cu aceasta aflăm, că direcţiunea C. F. R. face acum încercări pentru a putea stabili dacă cărbunii descoperiţi în mina din judeţul Gorj s’ar putea întrebuinţa ca combustibil la drumurile de fier.
i ţConstatindu-se mal buni safi cel puţin 1 fel cu acel străini, va încheia contract cu societatea engleză care exploatează aceste mine, pentru a-şl procura de acolo cărbunii necesari.
Aflăm că d. Dim. Sturdza va merge peste cîte-va zile la Brăila, unde va vorbi la un banchet ce i se va da de către liberali, despre politica externă a Romînieî pi despre actuala situaţie in Orient.
Unul din miniştrii a spus ieri după amiazl, că d. Sturdza va face declaraţii foarte importante şi va accentua că primul ministru bulgar, d. Stoiloff, a asigurat pe agentul diplomatic al ţării la Sofia, d. Al. Qhica Brigadiru, că Bulgaria este animată de sentimentele cele mai prieteneşti faţă de Romînia.
A-searâ MM. LL. Regele şi Regina afl mers l’a Palatul de la CotrocenI se viziteze pe A. S. R. Principele Fer-dinand a cărui convalescenţă face simţitoare progrese.
A-seară la orele 6 şi jumătate d. dr. von Leyden s’a întrunit in consult la Palatul CotrocenI împreună cu cel-l’alţl doctori cari îngrijesc pe A. S. R. Principele Ferdinand.
P.	S. Sa Episcopul Silvestru de Huşi a cerut ieri şi a obţinut de Ia ministrul cultelor un concedia de o lună şi jumătate pentru a merge la băl.
Toate consiliile judeţene din ţară sunt convocate de către ministrul de interne, ca să avizeze asupra mijloacelor de reparare a drumurilor şi podurilor deteriorate.
Ministerul instrucţiei va cumpăra tablouri în valoare de 6000 lei de la expoziţia artiştilor romînl, expoziţie care e instalată la AteneO.
Aceste tablouri se vor da pinacotecel.
Politica In armata
Neruşinarea colectiviştilor nu are margini.
Am afirmat într’un număr trecut, că grave neînţelegeri s’au ivit in sinul consiliului de miniştri din cauza că d. general Berendei, ministrul de războiu, să opune unei noui încercări a d-lui D. Sturdza de a face politică în armată.
Voinţa Naţională respunde că şi d. Dim. Sturdza şi d. O. Cantacuzino au stăruit în totdeauna ca armata să fie lăsată în pace, să fie păzită de ori-ce amestec cu politica.
Nu vom aminti Voinţei de cît sazul ofiţerilor demisionaţi, încurajaţi de ea şi apoi traşi pe sfoară, şi nemernicite calomnii ce patronii Voinţei au încercat să arunce asupra armei Mannlicher, pentru a-i tăia pofta de a mai zice că d-nil Sturdza şi Cantacuzino au stăruit în totdeauna ca armata să fie păzită de ori-ce amestec cu politica.
In ceea ce priveşte noua încercare a d-lui Sturdza, menţinem în totul informaţiile noastre Ne place a crede însă că de astă dată nu va isbuti, cu atît mai mult, cu cît d. general Berendei, care, recunoaştem, caută să facă cît posibil mai puţină politică, a declarat că va demisiona în cazul cînd d. Sturdza nu va ceda.
încă o observaţie.
In informaţia noastră trecută am citat numai numele d-lui Sturdza. Voinţa, în răspunsul ei, amestecă şi numele d-lul Cantacuzino.
Luăm act că ’şl arată urechile...
Ni se asigură că în urma intervenirel primului ministru, D. Sturdza, d. G. Assan care era desemnat de consiliul comunal al Capitalei să meargă la Londra, la jubileul Reginei Victoria,gnu va mal pleca în misiunea proiectată.
Corespondentul nostru din Galaţi ne scrie că d. Alphous Nicolini, directorul prefecturel de acolo, se laudă că graţie stăruinţelor Iul s’a încredinţat, pe timpul absenţei d Iul Nebuneli, d-lul MihalovicI, fost director al a-restulul din Galaţi şi silit de d. Dianu, directorul general al Închisorilor, să demisioneze, redacţia ziarului Galaţii. Articolele poliţiste ce publică d. MihalovicI, cu concursul unul englez romanizat, sunt inspirate de un domn general în activitate.
D. Nicolini a făcut acest servicii! d lui Zorilă, pentru a fi menţinut la post.
Comisiunea industrială, de pe lîngă ministerul domeniilor, s’a întrunit ieri după amiazl sub preşedinţia d-lul inginer Lupulescu şi a propus să se acorde toate avantagiile legel, privitoare la încurajarea industriei naţionale, la vre-o 17 fabrici ce urmează a se înfiinţa în vara asta, în diferitele părţi ale ţârii.
Suntem informaţi că la toate ministerele domneşte cea mal mare zăpăceală din pricina nu numai a proastei alcătuiri a budgetelor, ci mal ales din pricina că lipsesc cu desăvirşire fondurile necesare reparaţiuniior absolut urgente a şoselelor, a unor şcoli, a formelor model, etc.. cari afl suferit mari stricăciuni în urma ploilor şi inundaţiilor.
Şi zăpăceala este cu atît mal mare, că fondul budgetar pentru credite extra ordinare nu este decit de 400,000 lei, o sumă atît de neînsemnată încît nu a-junge nici măcar ministerului lucrărilor publice pentru repararea unor şosele.
Ziarul «Drapelul» ca să dovedească cît de simpatică este administraţia d-lul D. Sturdza, publică următoarea ştire :
«D. Aceic Schachim Chesym Altîn Bedros Buicliu Zabarov, a fost numit şef de biurou la starea civilă din Capitală».
«Drapelul» mal putea să adauge că numitul domn, este nepotul d-lul Vanic, consilier comunal şi că graţie nepotiel, a fost numit în această funcţiune.
In privinţa revoltei de la penitenciarul de la Galaţi aflăm că în urma măsurilor luate de parchet şi a pedepsirel copilor revoltei, intemniţaţil s’afl liniştit.
D. Penescu, prefectul poliţiei din Iaşi a stăruit şi a obţinut înlocuirea d-lul Caracaş, primul procuror al tribunalului din localitate.
D. Penescu are multe şi serioase plîn-gerl contra purtărel acestui prim-pro-curor.
Prefectul poliţiei din Iaşi s’a întors a-seară la postul săQ.
mutare
DuiI -generali Poenaru, L. Iarca şi Po-pescu,'comandanţii corpurilor 1 şi 4 de armată şi al diviziei active din Dobrogea aă1 sosit In Capitală, chemaţi de d. ministru de resboiQ.
Toţi aceştia, dinpreunA cu d-nil general Brătianu şi Pilaf, cari se află deja In capitală, s’afl întrunit erl după amiazl In cabinetul şefului statulul-major al armatei pentru a hotărî asupra marşurilor şi manevrelor ce aQ a executa, In fie-care corp de armată, trupele concentrate încă de la 20 Aprilie.
Ministerul de rezbel a dat ordine tuturor medicilor şefi de corpuri de armată, a-I Înainta In cel mal scurt timp situaţii amănunţite despre materialul medical şi farmaceutic ce afl In fiinţă; adresîndu-1 In aceeaşi vreme şi stările de cerere pentru complec-tarea lor plnă la cantităţile prevăzute tn regulamentele serviciului sanitar.
Această măsură este luată In unicul scop de a se putea şti ce comenzi anume are de făcut administraţia războiului pentru com-plectarea materialelor necesare serviciilor medicale ale armatei.
*
* *
Mal multe regimente de artilerie aă primit ordin de la inspectorul acestei arme de a trimite In zilele de 15 şi 16 Iunie delegaţi, care să primească, la Unghenil-Ro-mini, remonţl aduşi de comisiunea care, sub preşideenţia d-lul Colonel Boteanu, a cumpărat peste 300 cal necesari artileriei.
*
* *
D.	general MacarovicI, comandantul artileriei corpului al 2 lea de armată, a cerut ministerului de războiă ca regimentele 2, 6 şi 10 artilerie să fie trimise In timpul ve-rel în diferite localităţi, ca Ţigăneşti, Cîmpu-LuDg, Comana, ele. unde aceste trupe ’şl aQ mal avut altă dată quartierele lor de vară.
*
* *
Batalionul 2 vlnătorl, va părăsi peste cîte-va zile Capitala pentru a merge la Sinaia, unde va ţine garnizonă In tot timpul şederel MM. LL. Regele şi Regina.
*
* •
In cercurile militare se vorbeşte cu multă certitudine despre o mişcare ce se va face între ofiţerii generali comandanţi de divizie şi o complectă remaniare a personalului statului major general al armatei.
TREERĂTORl CD RAMELE DE FER
de Ia V. F. K. I nitnrf
Secerat or „COLUMBIA”
din fabrica 0SB0RNE
H. S. Gr BL E I F
Bucurescl, Str. Smirdan,2 (vu-i-via de ooi»ro)
ECOURI
*** In ziua de 15 Iunie, o frumoasă serbare clmpenească la Villa Regală», va fi dată de societatea de ajutor reciproc Armonia.
Scopul acestei serbări este mărirea fondului societăţel.
Serbarea promite a fi prea plăcută, aşa că mulţi, credem, vor participa la ea.
*** La examenul pentru obţinerea titlului de licenţiat In drept, a reuşit cu un deplin succes d. G. I. Brătescu, care a fost felicitat de juriul examinator.
Subiectul tratat de tînărul licenţiat Iu teza d-sale este: Usufructul în dreptul roman şi romln.
*** Duminică 8 Iunie va avea loc la A-teneu un concert vocal, instrumental şi teatral al soc. «Filarmonică romluă.»
Aceste concerte sunt foarte gustate de public.
*** Slmbătă 7 Iunie opera italiană va cînta Iu grădina «Casino» pentru debutul d-rel Nina Raspopoft, opera: Trovatore de Verdi.
Duminică 8 Iunie Emani cu d. Roberto Tamanti, primul bas.
DIVERSE
DIN CAPII ALA
O ne Imn A tu p ’ţ. — Locuitorii din mahalaua oborului, aQ fost viă emoţionaţi astă noapte de isprăvile unei nebune.
Femeea Elisa Finkelstein, care de mal mult timp sufeiia de alienaţiune mintală, fiind cuprinsă astă noapte de un acces puternic, a eşit aproape goală în cîmpul Moşilor şi Intr’o fugă vertiginoasă s’a repezit şi s’a aruncat în puţul din mijlocul cimpulul.
Din norocire, cîţl-va trecători cari observaseră apucătu ile nebunei, aii văzut’o dispărind in puţ şi afl dat pe dată alarma.
Nenorocita a fost scoasă cu viaţă din fundul puţului, şi transportată la spitalul Colentina.
Răpire.—D-na Maria Aisemberg, dornici liată in calea Moşilor 3211, a reclamat astă-zl poliţiei că astă noapte, un domn Boerescu, care cu cîte-va zile mal Înainte se recomandase ca medic al Spitalului Colţea, a răpit pe o soră a sa, Mina, în vlrstă de 14 ani.
Poliţia a luat măsuri pentru prinderea fa'şu-lul doctor Boerescu.
D1N1ARA
TAlh&rie.—Ni se comunică din Ploeşll, că MercurI noaptea locuitorii C instuntin Necula, Dumitru Radu şi Marin Ceauşu, aQ fost atacaţi pe şoseaua naţională Bucureşti—Ploeştl între comunele TincâbeştI şi Ţigăneşti, de o ceată de tîlharl, cari i-afl torturat şi bătut in mod oribil şi i-afi jefuit de tot ce aveafi asupra lor.
Victimele acestei tîlhâril, a căror stare este destul de gravă, aQ fost transportaţi la spitalul Boldescu din Ploeştl.
Parchetul şi autorităţile locale aQ luat măsuri pentru urmărirea şi descoperirea tîlharilor.
Sunt bănuell temeinice asupra pădurarilor şi cantonierului din apropierea locului unde s’a săvlrşit tîlhăria.
DIN STREINATATE
Regele porcilor. — Jurnalul agriculturel practice care apare în Paris, anunţă că cel mal enorm porc din lume este o producţiune din încrucişarea a două rase americane, Potand China şi Red Jersey şi că ce află in Stalele-Unite.
Dar ce porc! Anul trecut era in vlrstă de 4 ani şi a fost vindut pe modesta sumă de 1,250 de lei. Spunem modesta sumă, de oare ce animalul cintărea deja 661 kilograme, greutatea unul cal de o mărime mijlocie ; lungimea lui era de 2 metri şi 50 centimetri şi avea în înălţime 1 metru şi 22 centimetri.
La git gigantul avea un metru şi 83, iar talia lui măsura 2 metri şi 43.
După avizul experţilor cari 1’aQ văzut, acest porc poate să atingă greutatea de 1000 de kilograme.
Cel mal mare bloc de argint. O informaţie din Revue technique, spune că cel mal mare bloc de argint nativ, care a fost scos pînă acum din păinint, a fost descoperit anul trecut In minele Smuggler, la Aspen în Stateîe-Unite.
In timpul lucrului, tlrnăcopul unul minier se înţepeni într’un corp foarte tare, care fiind examinat s'a constatat pe dată că este argintul cel mal fin. A trebuit o muncă şi sforţări colosale pentru a scoate din pămînt acel formidabil bloc, a cărui valoare trece de 200.000 lei, şi care întrece cu mult în greutate blocul cel mare extras cu clt-va timp mal Înainte din minele Gib-son şi care nu atîrjiâ do cît 150 de kilograme,
îngrozitoarea crimă din Bîrlad
Bîrlad, 5 Iunie.
In noaptea de Marţi spre Miercuri 4 c., Intre orele 11 — 12 s’a comis o îngrozitoare crimă In oraşul nostru.
In strada Principală, aproape de bariera Tecuciului, locueşle uncomersant Ioan Nanu, care ţine o circiumă şi ale cirul afaceri mergeai! destul de bine, In cit îl svon cum că are bani mulţi, ceea-ce aşa era.
In ziua de 3 Iunie, Nanu pleacă la o pot-gorie din apropiere, de aci la cumpărături de viuurl, lăsînd acasă pe soţia sa Maria Nanu şi bătrîna sa mama Ileana Nanu.
: In seara aceleiaşi zile mal mulţi soldaţi de la cazărmile din apropiere, cum şi încă cîţl-va lucrători străini, afl băut plnă noaptea ttrziQ, In urmă dueîndu-se soldaţii, afl rămas într’o odae a prăvăliei numai lucrătorii streini. Aceştia aîî stat de ai! băut şi mîu-cat plnă ttrziu la 12 şi jum., cînd soţia Iul Ioan Nanu le spune că trebue să închidă fiind timpul Înaintat. Lucrătorii spun ca să le facă numai dte o cafea şi se vor duce; dar dacă vor, pot să închidă obloanele şi el vor eşi pe din dos.
In acest timp deja să încinseseră prăvă-liele din împre jurimi. După cil se vede planul criminalilor era făcut dinainte, căci imediat ce apare cu cafelele bătrîna Elena Nanu, unul dintre criminali se aruncă asupra el şi o strlnge de gît înainte ca bătrîna să fi avut timp să scoată vr’un cuvlnt, lăsînd-o moartă pe loc,
Alţi doi trec Ip prăvălie şi sub pretexl să plătească consumaţia, cer să li să dea reslul de la o blrtie de 20 fr., cînd d-nu Nanu s’a Întors cu spatele pentru a le da restul, unul din aceşti indivizi II astupă gura cu mîna iar altul II petrece o curea pe după git, aşa că numai ctle-va clipe ai! fost de ajuns ca să stingă un al doilea suflet.
Toate acestea ai! fost făcute numai tn ctle-va minute probabil ; căci numeroşii vecini de alături spun că n’aîl auzit absolut uicl un sgomot.
După toate aceste isprăvi, aQ spart leş-gheaua şi un scrin din care aQ luat toţi hauil aflaţi, peste 1500 lei, şi aQ dispărut, după ce mal Intîl aQ luat o lampă aprinsă şi aă trîutit'o de pămînt vroind prin aceasta să dea foc prăvăliei şr să şteargă urmele crimei; dar In lampă nu era gaz, căci numai o bucată de duşumea a ars.
A doua zi dimineaţa dl. Ioan Nanu în-torclnduse de la ţară găseşte un public numeros strîns in faţa prăvăliei sale ; nimeni nu îndrăznea să-I spuie despre teribila vedere cel aştepta.
Lntrind In prăvălie, vede îutr’un colţ al prăvăliei pe nefericita I soţie şi intrlnd tn a doua cameră vede pe bătrîna sa mumă răsturnată pe un pat, ţîntnd încă In mină ibricul de cafea din care servise pe mizerabilii criminali. La vederea acestora Nanu cade leşinat pe podele şi numai cu mare greutate medicii sosiţi In grabă aQ putut readuce la viaţă pe acest nefericit soţ.
S’aQ găsit pe masa unde aQ slat aceşti indivizi 4 pahare goale, ceşti cu cafea, resturi de covrigi şi 1 fr. 50 bani.
Toate bănuelile căzură mal întiiă asupra unor soldaţi cari aQ băut In acea seară acolo; s’aQ făcut mal multe arestări, Insă toate fără nici un rezultat, aşa că pînă seara parchetul şi poliţia nu descoperiră nici un indiciQ; seara la 8 jum. comisarul C. Geor-gescu şi inspectorul poliţienesc Guliman după multe cercetări aQ isbutit in fine să găsească un individ suspect de naţionalitate albanez, de meserie tîmplar, care la interogatorul făcut de d. procuror Marinescu a declarat că el şi cu alţi 3 sunt autorii acestui oribil asasinat.
Vă voi ţine In curent cu această afacere.
a. a. p.
ULTIME INFORMATEI
Starea A. S. R. Principelui Romînieî este atît de bună, in cît s’a hotărlt ca de acum înainte să nu se mal dea de cît la două zile cîte un buletin.
Buletinul de azi cuprinde următoarele :
Starea de ameliorare progresivă continuă.
Viitorul buletin poimîine dimineaţă.
Dr. Leyden, dr. Buicliu, dr. Cantacuzino, dr. Kremnitz.
Vom publica mîine o mişcătoare dare de seamă asupra dezastrelor produse de inundaţii în judeţul Ilfov, în comuna Chirnogt.
Cititorii vor citi,—nu ne îndoim,— ca un viu interes amănuntele senzaţionale ale înecului intîmplat, pe cari un redactor al nostru le-a cules la locul sinistrului.
Cititorii vor putea vedea în acelaşi timp şi cît de nedemnă, meschină şi mizerabilă a fost purtarea administraţiei, în această tristă împrejurare.
Numărul total al şcolilor rurale din ţară suplinite se ridică la 619.
Catedrele de şcoli urbane suplinite sunt In număr de 79.
Conform legel Invăţămlntulul primar şi rural, învăţătorii şi institutorii titulari pot cere permutarea lor la orl-care din aceste catedre.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
« Comitetul central de ajutor pentru inundaţi*, sub patronagiul MM. LL. Regele şi Regina, publică în Monitorul Oficial de astă-zi—un apel către inimile caritabile, ca să-şi dea obolul lor pentru alinarea suferinţelor victimelor revărsărilor de ape.
Fondul de care dispune comitetul pînă astă-zi este de 200 mii lei. El a fost pus în întregime la dispoziţia ministrului de interne, spre a fi împărţit la inundaţi.
Carnete de subscripţiune au fost depuse la ministere, prefecturi şi primării.
Comitetul se compune din I. P. S. Sa Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian— preşedinte, şi d-nii E Stătescu, Tache Giani C. Schina-prim-preşedinte la Casaţie şi C. F. Robescu, primarul Capitalei, membri.
M. S. Regina, ca de obiceifl, a mers astă zi la orele 9 şi jum. la Palatul de la Cotrocenl, spre a vedea pe Principele Moştenitor.
Suverana s’a întors la 11 şi jum. la Palatul regal.
D. D. Sturdza, primul ministru, a fost astă-zl de dimineaţă la Palatul Cotrocenl, unde a aşteptat consultaţia medicilor, cari s’afl întrunit la orele 8 şi jum. spre a examina pe A. S. Principele Ferdinand.
Un prieten sosit in Capitală, ne afirmă că săptăniîna trecută ’l-a trebuit 5 zile ca să facă drumul de la Alexandria la Giurgiu, din causa ploilor şi inundaţiunilor cari făcuseră drumurile impracticabile.
Am vorbit la timp despre numeroasele procese de daune intentate direcţiei C. F. R. de către diferiţi proprietari de moşii din ţară, în urma inundaţiilor din această primă-vară.
Pentru a nu cita de cit un singur caz, vom aminti astă-zi de procesul intentat acestei direcţii de d. G. Misiretu, mare proprietar din judeţul Putna, care reclamă despăgubiri in sumă de 250 000 lei.
Procesul s’a înfăţişat eri înaintea Cur-ţei de apel din Galaţi. Direcţia C. F. R este reprezentată prin d-nii avocaţi G. A-vinianu şi Brezeanu, iar reclamantul prin d-nii Cornea şi V. Macri.
Intre motivele invocate de parte este şi acela că terasamentele liniei drumului de fier, împiedicînd scurgerea apelor, au produs inundarea unei mari părţi din moşia d-lui G. Misiretu.
Procesul va ocupa mai multe şedinţi ale secţiei I a curţei din Galaţi, unde a fost repartizat.
M. S. Regele a primit astă zi de dimineaţă pe d-nil Dim. Sturdza, primul ministru şi pe d. G. Cantacuzino, ministru de finanţe.
D. general Arion a plecat azi dimineaţă la orele 6.45 pentru a inspecta forturile după linia Pantelimon-Jilava.
Inspectorul administrativ, d. dr. I. Mun-teanu, însoţit de un inspector financiar, a plecat azi dimineaţă la Roşiorii-de-Vede, pentru a face o anchetă în cestiunea denunţurilor ce s’au făcut, cu privire la a-busurile comise de faimosul Mănciulescu.
D. profesor V. A. Urechiă a fost confirmat In postul de de ‘an al facultăţel de litere din Capitală, pe un period de trei ani, In locul răposatului Ep. Francudi.
Consiliul general al judeţului Prahova a fost disolvat pe ziua de 5 Iunie.
Motivele invocate de ministrul de iuterne, pentru a obţine disolvarea lui, sunt reaua voinţă manifestă a membrilor săi si lipsa de rodnicie a lucrărilor sale.
Viitoarele alegeri vor avea loc :
Colegiul 1 la 30 Iunie,
Colegiul II la 2 Iulie, şi
Colegiul III la 4 Iulie.
Delegaţii colegiului al IIMea se vor alege la 23 Iunie.
Astă-zl Curtea de Apel nin Galaţi se va pronunţa asupra recuzărel consilierului Beş’telel, în procesul G. Robescu, în urma ascultărel d-lul profesor M. Vlă-descu, propus ca martor.
Tot astă-zl, Curtea v’a intra în desba-terea fondului acestui proces.
D. doctor von Leyden pleacă astă-seară cu trenul accelerat de 5 şi 30 la Berlin.
Direcţiunea drumurilor de fer a luat măsuri spre a pune la dispoziţia celebrului savant un vagon de al Direcţiunei.
Direcţia monopolului tutunurilor a însărcinat pe d. Alexandru Poitevin cu dirigiarea secţiunel Regiei de la expoziţia internaţională de la Bruxelles.
D. Poitevin, actual şef de vamă la Constanţa si fost diriginte al biuroulul special al hegiel, cunoaşte perfect de bine limbele franceză şi germană, absolut trebuincioase în cazul de faţă.
D-sa a plecat azi spre Capitala Belgiei.
Prefectul de Tutova, d. Nicorescu, se află In Capitală.
D-sa a fost chemat de ministrul de iuterne, pentru a da relaţiunl asupra gheşef-tulul, comis de administraţia comunala, cu ocazia reparărel podului de piatră din centrul oraşului Btrlad.
Se ştie că, asupra acestui fapt, comitetul partidului conservator din localitate a lansat un manifest de protestare.
Podul, construit In piatră, In anul 1835, In timpul domniei lui Mihail Sturdza Voe-vod, a fost reparat şi lărgit In anul trecut, cheltuindu-se cu lucrările suma de 70.000 lei. Din cauza Insă a gheşefturilor comise şi a relei sale construcţii, la prima
venire a apelor rlulul Caina, el s’a dărlmat In noaptea de 19 Maiă.
D. Nicorescu a fost nevoit să recunoască vinovăţia administraţiei comunale.
In consecinţă o anchetă va fi ordonată, spre satisfacerea opiniei publice blrlădene revoltate.
Primul vapor rorntu de comerţ, comandat de R. M. S. şi executat la Glasgow, va purta numele de Dobrogea. El va fi lansat pe apă la 15 Iunie viitor, în faţa comisiunel romlne de recepţie.
Celelalte două vapoare, care vor sosi In apele romlne In cursul lunel August, vor purta numele de Bucureşti şi Iaşi.
Un al 4-a, construit In Germania, urmează să fie gata In Noiembrie viitor şi va purta numele de Govora.
Toate vapoarele afl aceeaşi capacitate.— de 4000 tone.
Avocaţii baroului din Capitală sunt convocaţi pentru ziua de Luni 9 Iunie, In sala de conferinţe a corpului din palatul justi-ţiel.
Mal multe chestiuni importante, privitoare la organizarea internă a baroului, sunt la ordinea zilei.
Concursurile de admitere In şcoalele militare din ţară s’afl fixat ast-fel :
La 3 Iuli , pentru şcoala fiilor de militari din Iaşi;
La 11 Iulie, pentru Bucureşti şi
La 19 Iulie, pentru Craiova.
Comisiunea examinatoare este compusă din d-nil coloneii Cică, CăpitanovicI şi G. Marcu şi din d nil profesori G. Buşilă, Aurel Suciu, Paul Ion şi Romulus Sevastos.
S’a aprobat budgetele de pensiuni ale comunelor urbane PIoeştI, Giurgiu şi T.-Măgurele.
Pentru Luni curent, este fixată la secţiunea a IlI-a, a Curţei de apel, judecarea apelului făcut de inculpaţii, in furtul de la ministerul de finanţe, Teodor Pelrescu şi soţii Niţă şi Anica Florescu.
Intre anii 1877 şi 1881, trăia la Iaşi. un oare-care—dr. Russel,care In timpul ce’l lăsa liber numeroasa sa clientelă — făcea o vie propagandă socialistă.
Fugit din Rusia, unde era urmărit pentru ideile sule înaintate, dr. Russel tute meiase In capitala Moldovei un cerc de studii sociale, împreună cu fraţii Nădejde şi alţii.
Elevii de licefl şi studenţii universitari iaşanl, frecuentaiî cu multă stăruinţă acest cerc.
Iu urma acestor Împrejurări, guvernul liberal de atunci a expulzat pe dr. Russel, care In ultimul timp începuse să se arunce In politica militantă, cu publicarea unei broşuri intitulată «un studia psichiatric» In care revela un tip de cumulard colectivist. Precum se ştie, fraţii Ion şi G. Nădejde afl fost traduşi înaintea unul juri îl universitar, cari le-a luat catedrele.
De atunci, nimeni n'a ştiut ce a devenit doctorul Russel. Abia acum i s’a dat de urmă.
După o scrisoare sosită în capitală, cunoscutul propagandist socialist s’ar fi aflind In Madagascar, unde a fost pînă la internarea el în insula Reuniunel medicul curant al reginei Ranavalo. Precum se asigură, doctorul Russel ar fi posedînd întinse domenii în ţara Malgaşilor, ceea-ce ne dă o strălucită dovadă că latifundiile nu sunt de loc incompatibile cu doctrina socialistă.
Depeşile de azi
Serviciul „Agenţiei Roniîne*
•Jubileu
Viena, 6 Iunie.
împăratul a adresai o scrisoare autografă archiducelnl Reiner cu ocazia jubileului sâtt de 25 de ani, ca comandant şef al landwehr-ulul regatelor şi ţărilor reprezentate în Reichsrath. împăratul Frantz Iosef reaminteşte în această scrisoare eminentele servicii aduse de archiducele Reiner landweh-rulul şi-I mulţumeşte în mod călduros pentru activitatea sa încoronată de succes şi pentru excelenta gestiune a comandamentului săil.
Beeteen leali zare
Roma. 6 Iunie.
Camera deputaţilor. Cu ocazia discuţiei bugetului ministerului de interne, d. di Rodini apără politica internă a cabinetului şi zice că trebue să se scază ingerinţa puterii centrale In afacerile comunale.
Ministrul explică apoi reformele ce are de gînd să introducă în organizarea poliţiei oraşului Roma.
Discuţia va continua mline.
Atentatele
Paris, 6 Iunie.
Şeful laboratorului crede că maşina de pe piaţa Concordiei este analoagă cu acelea din Bois de Boulogne.
Urmăririle de pînă acum n'afl condus la nici un resultat serios.
Franţa şl Italia
Paris, 6 Iunie.
Prinţul de Neapole a făcut o vizită d Iul Felix Faure; a fost primit cu onorurile militare. întreţinerea cu preşedintele Repu-blicel a fost foarte cordială şi a ţinut 25 de minute. D. Faure i-a înapoiat îndată vizita.
Pentru net!ine
Bielefeld, 6 Iunie.
împăratul şi împărăteasa afl sosit. Râs-punzlnd la uu discurs al primarului, împăratul a invitat pe cetăţeni să lupte în contra orl-cărul fel de răsturnare. Percchia imperială a făcut o plimbare pe străzile oraşului, decorate în mod minunat şi a fost aclamată cu eutusiasm de poporaţie. împăratul şi împărăteasa şi-afl continuat apoi călătoria la Colonia, unde se face inaugurarea monumentului ridicat lui Wilhelm I.
Bezminţiri
Berlin, 6 Iunie.
Norddeutsche Allgemeine Zeitung des-minte toate ştirile privitoare la schimbările ministeriale şi zice că încă nu s’a luat nici o decisiune.
Xenoroeire
Paris, 0 Iunie.
Un ciclon s’a abătut asupra împrejurimilor Parisului. O casă ’a dărlmat, alte afl suferit stricăciuni numeroase. —Vr’o 20 de persoane afl fost rănite. — Comunicaţiunile telegrafice şi telefonice sunt întrerupte. — La Asni^res trei persoane afl fost omorlte.
fereli bolnav
Roma, 6 Iunie.
Messagero zice că Verdi este grav bolnav.
.IKsiunc
Viena, 6 Iunie.
Archiducele Frantz Iosef cu suita Sa, a plecat la Londra spre a asista la serbările jubileului Reginei Victoria.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
k
Financiare
Bilanţul societâţel Cooperativa, fondată în 1880 la PIoeştI, la 31 Martie anul curent cuprinde, la încasări şi eşirl, suma de 3 mii. 620.600 lei.
Soldul net al societăţel este de 2,981,*60 lei.
Se ştie că preşedinte al Cooperativei plo-eştene este d. dr. N. Garoflid.
*
* *
Bilanţul societăţel in lichidare, Bistriţa, încheiat la 29 Maift a. e., cuprinde la activ şi pasiv suma de 515,138 lei.
Administratorul acestei societăţel este d. C. I. Brătianu.
„EPOCA" IN PROVINCIE
M I 7. I I,
Ca la noi nicăerl.
Două io-uri de consilieri sunt var. iile de mal bine de un an; ajutorul de primar Stelian Pitiş pei tru care s'a cerut declar.irea in stare de fa-iim ut, nu mal represintă nimic. Unii din consilieri mal cu obraz, se zice că şi-afl dat demisia irevocabil; între aceştia pot cita pe Ta he Georgoscu—cel mal bun prieten al Primarului, dar, care, indiguat de purtarea acestuia, l’a părăsit ; iar alţii cu obrazul nu tocmai curat, ’şI-aQ dat demisia, şi apoi căzind la învoială cu primind. afl retro* o in schimbul unei hunişoare sume, spre a nu cădea şandramaua comunală. *
» *
Trec la a;lă chestie.
Consiliul comunul prevăzuse o sumă de 12.000 Iei, pentru cumpărarea unul teren necesar la construirea unul local autorităţilor comunale. Şi fostul prefect a găsit cu cale să tae din buget această ţifră, şi să o întrebuinţeze în următorul mod:
Să mărească leafa primarului, de la 150 la 250 lei, plus 150 lei de la administraţia averel Crăciunescu, af*ră de cele-Talte gheşefturl. Să mărească leafa casierului comunal ue la 100 lei la 250.
Actualul casier comunal, e fost logofăt la pădurea Iul Tase Dumitriu, de unde se zice că a pSpat clte-va mii de lei şi că va face In cu-rînd cunoştinţă cu judecătorul de instrucţie.
In fine se mărească leafa poliţaiului, fost croitor de dame şi arendtş fără moşie, care nu e docil cu numele poliţaii!, căci nuein stare să dre-sezo nici un proces verbal.
Apoi secretarul comunei, cere 200 lei leafă lunar, pentru un tflrguteţ aşa de sărac, ca al nostru şi desfid pe orl-cine să 'ml probeze că persoana care ocupă acest post s’a văzut pe la primărie de 2 luni, şi spre pedeapsă mă abonez pe 2 ani la Voinţa Naţională.
PUBLICAţirNE
Domnul Constantin Nicolae, student, din comuna Pogoanele, judeţul Buzăfl, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea înaintea numelui săfl patronimic de «Nicolae» a celui de «Chiriţescu», spre a se numi «Constantin Nicolae Chiriţescu»
| {Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
LA „PARCUL RE6AL"
Calea 'Victoriei, No. 90. Alături de «Au Petit Parisieu»
încălţăminte de Munte încălţăminte de Bicicletă, per. lei 10 încălţăminte de lairn Tennia.
Ori ce Încălţăminte pentru Bărbaţi, Batne şl topii.
Lucrate pe forme COSTA din Paris
Diferite unsori englezeşti
Marca E. BROWN <& SON, London.
C SEltfJiA'fl ^
MODE şi Reparaţiunî aproape GRATIS
DECORAŢIUNI, FLORI NATURALE
Fabricii de flori şi coroane artificiale
Lipscani No. 10 şi Victoria No. 152
n uMj ca hi a ha
8,- STRADA SĂRINDAR,—8
Prelungirea slradet Nouă
BUCUREŞTI
IN FABRICA I. II I
PAUL MILKER
Ne găseşte in tot timpul mi
Mare asortiment
DE
Articole de Voiagiu
Pielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc.
SACI CU NECESAIRE DE TDIIETA
de la 40 până la 350 lei
PAPIER HIGH-LIFE
FUMEZ LE
PANA
PANAMA
PANAMA
Oh ne funie/, pas Deposit general Creangă & C. Bucureşti
Strada Ptnzari No0 10-14.
BAIA CENTRALĂ
Strada Kuei 11, Bucureşti
FĂRĂ CONCURENŢĂ
ROM ŞI SPISfT
din marea fabrică BRAGADIRU
Pentru VIŞ 1 NATE
frecam tal BVICKTVBIIjK.
*	m
Rom Englezesc	CU	Lei	1.40	Litrul
« Jamaica	c	f	2 20	
« Vanilie	«	' «	3 —	«t
« Ananas	«	<	3.—	«
Cognac pentru fructe (vişinată)			3.—	«
Alcool de vin	CU	Lei	1.80	«
« pentru maşină	«	«	1,80	«
Yinzarea eu gros şi eu detail
Comandele se primesc şi prin poştă şi se vor trimite la domicilii!. Cu înaltă stimă
Tlioniu VonMantinescu
S-soral Oofet. Bragadlrn, str. Oarol, 41.
Se aduce la cunoştinţa onor. public că
S’A DESCHIS
BAIA CENTRALA
Cea mai frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de băi; igienice, hydroterapie, bae de abur clectroterapie.
In special se recomandă visitarea meca-noterapiol (gimnastica suedeză dr. Zander).
Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa pînă la 8 ore seara.
Consultaţiunile medicului Director sunt gratuite pentru cura ce se urmează hi stabiliment.
In stabiliment se află şi un coafor.
Direcţiunea.
Madame PAUL MARTIN
A 0IJVERT A N0UVEAU SON
ATEIilElt DE iMODEŞ
5, Strada Fântânei, 5 On y trouvera comme jadis un grund elioLx de ehapenux, derniere crdation, aux prix Ies plus modârăs.
IMPERMEABILE
CELE MAI EPTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
BucurescX, str. Smârdan, 2 Brăila, Bulevardul Cuza,17 i Craiova, str. Cbgălnicenu 1() 1
D-rul Ârminiu Marcel
Medic al spitalului Caritas Boule Interne Consultatiunl de le 2—4.
65, Calea Văcăreşti, 65.
W. Staadecker
MUŞAMALE
MAGAZINUL NOSTRU
DE
Manufactură şi Braşovenie
En-gros şi Detail
din strada Bărăţiei No. 5 şi 7, N'a mulat vis-ă-vis, iu localul săfl propriii 12, Strada Bărăiieî, 12.
Cu această ocaziune anunţăm clientelei noastre şi pe Onor. public, că posedăm tot felul de
P Â iV K .1 St IE
cu deosebire pentru Poloage, pentru Zăblao de cărat producte, precum şi
JfM I Ş A JtM A Mj MS
de pânză albă uşure, negudronată,
IMPERMEABILA (prin care nu trece apa)
pentru învelitul Maşinelor şi altor tre-buinţi la agricultori, precum şi tot fetul de FRTNGHIERIE. Odgoane, Ştreanguri şi Căpestre de cînepă fină.
Toate acestea, produse ale fabricei mecanice de
PÂNZĂ RIE şi FRINGHIERIE
din SOSEAUA BONAPABTE
Deosebit de acestea posedăm tot felul de Saci englezeşti şi Saci de pînză din fabrica de aici.
Toate acestea cn preţuri moderato.
Ca stimă,
Drăgliiceauu 1‘opescn.
CONSTANTIN SiMIONESCU
Doctorand în inedieină
Paris, Boulevard Arago, 53 bis., Paris. Stabilit de inul mult timp tu Paris şi fiind in relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pol. oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cere consultaţiunl şi prin corespondenţă.
De închiriat şi de Vînzare Kă®
RA1LE STATULUI
„G O V O R A”
Pitar-Moşu No. 4, 6 odăi, odăi do servitor, bucătărie, magazie şi pimniţă.
De YINZAtBE moşia Cepluraşi-Corbu, districtul Buzăfl, plaiul Buzăfl.
A se adresa la proprietar, Slr. Pitrr-Moşu, 4.
Sub-semnatul antreprenor al otelurilor Statului, am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că băile s’afl deschis deja de la 1 Iunie.
Pentru amil acesta Ministerul domenielor a mal construit un al III lea prea frumos otel, comod şi sănător.
Faţă cu numărul cel mare al visitatorilor ce în fie-care an creşte din ce In ce mal mult, Ministerul pe de o parte a mărit stabilimentul de băl iar pe de alta a construit două mari reservoril, dispunînd ast-fel de o cantitate foarte mare de ape Iodice şi sulfuroase.
Timpul este admirabil de frumos şi o climă cit se poate de dulce.
Pentru ori ce infermaţiunl doritorii vor bine-voi a se adresa direct la Govora.
SE CAUTA
UN ASOCIAT cu un capital de 6,000 lei la o inteprindere industrială, cu un cîştig fenomenal de mare faţă de capitalul necesar.
De preferat persoana ce ar poseda o cădere de apă de 20 — 30 cal putere.
Oferte la administraţia ziarului pentru 249.
0 TINARA VEDUWA
doreşte a se angaja ca administratoare intr’e casă, ori ca doamnă de menaj la un domn văduv.—A se adresa sub iniţialele E. I>. la administraţia acestut ziar.
BAIA REGALĂ
PALATUL EFORIEI (Bulevardul E'isabeta)
&’a «lesckis IPISCIÎfA
Restaurată cu apă curgătoare
DUSE CU APĂ DE ISV0R
PROFESOR DE NOTAŢIUNE Dela orele C—10 a. m. şi dela 12* 8 seara pentru bărbaţi, iar dela 10—12 a.m. pentru femei. Preţnl 80 bani. — Abonamente cn reducere.
S’A DESCHIS
GRADINA RESTAURANTULUI
DUMITRU EiESCU
15, Strada Sf. Ionică., 15
(in dosul palatului Regal)
Aranjat cn total din noă, oferă onor. clientelă bucătărie aleasă:
FRANCEZI, ROMÂNA şi GERMANĂ BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE cele mai fine si cn preţuri foarte moderate. — SERVICIU PROMPT —
înainte do a cumpăra orî-co Maşină agricolă sau industrială, cercetaţi Marele Deposit de tot felul (le Muşine şi Unelte agricole sau cereţi Catalogul ilustrat al casei:
EUGENIU BEHLES
REPRESENTAN.T ŞI DEPOSIT4R AL RENUMITEI FABRICI
TIU. PLOTHER clin Gennaiiiîi
Uncii veşti, Strada Blbexcu-Vodâ, 1, 2 şl 4.
LOCOMOB II.E şT TRIEEKATDKE
Premiaţii cu MC1>ALIA DE AUK In <*oi*cnr*iil «ie In llerft*itrftfi 1801
Cel mai mare deposit de: PLUGURI UNIVERSALE, de oţel, perfecţionate
PLUilEHI <•»» 2, 3 li -I brhztlare, tot-d’ft-iina 4DO 500 Iu flcpoNit
1* Ia If G u n 1
ca Nlmnnătorl <9c porumb /'/* VG un / NO n M i LK Sfinnnntorf, Trtorl, Vin-/urători, Greble «le Fin, Hator.e de Uoruntb.
1*1 A ŞINE
«In TĂIAT IME si FlJT RAMIfl, « II. Tf VA TO «J
’ri vă luci
Mori Transportabile Vite de postavuri
Maşine de scărmănat, lină Cli-ape de fer /leocibile ni diaf/onnle. — Părţi de rexervă. — Curele de trnnnmiHiune.—I‘ietre franeexe de moară
Seeerătoare simple „UoHtiiicntiil” şi „Cositoare”
precum «i renumit»
SECERATOARE „ROAIVIE”
Cn aparat de legat snopi	CU TĂIŞUL LA DREAPTA Vuj
CEA MAI SIMPLA, UŞOARĂ ŞI SOLIDA, CONSTRUITA CU TOTUL DIN OŢEL Ultima perfecţiune Model 1897 din renumita fabrică
Joliiiston Harvester Co. Iîatavia (America)
Garanţie pentru buna funcţionare şl materia solid
www.dacoromarrica.ro
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI c EPOCA i
58
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA A DOUA
CAPITOLUL I
Cu trenul de Ia şapte şi jumătate dimineaţa sosi In Bucureşti odată cu Adriana şi Teofil, un om de vre-o patru-zeel de ani, oacheş, cu barbă mare.
El se dete jos dintr’un vagon de d. I, mal înainte de a se opri trenul.
Pardesiul săă, încheiat de sus plnă jos, nu lăsa să se vază eleganţa costumului săfl.
Dar, mtinile lui nemănuşate, cu degetele pline de inele, păreai! că atestă bogăţia lui.
Avea lu cap o pălărie mare deschisă.
La gtt o geantă enormă, un fel de geantă pentru vinat.
Eşind din gară, luă o trăsură şi porunci vizitiului.
—	Piazza del... piaţa teatrului.
Cele două cuvinte italieneşti pe care instinctiv le rostise precum şi accentul sui ge-neris,cu care el le traducea în franţuzeşte, indicai! limpede naţionalitatea sa.
—	Bagaj, aveţi ? întrebă birjarul.
Dar italianul par’că nu vine de departe.
—	Nado ! Niente !... N’am bagaj ! răspunse el.
—	Va bene !... Bene ! zise şi vizitiul, ţanţoş că se pricepe şi el în limba patriei unde înfloresc macaroanele.
Italianul se urcă în trăsură.
Ajungtnd în faţa teatrului, birjarul se o-pri, iar muşteriul săfl sărind jos ÎI dete cursa, plus cinci zeci de bani bacşiş.
—	Buono! Italia bona!.. îl zise birjarul mulţumind u-I.
Italianul o luă în sus, merse plnă la grădina episcopii unde, aşezîndu-se pe o bancă se dezbrăcă de pardesifl, apoi îndoindu-1 îl puse în geantă.
După ce isprăvi aceasta, se sculă şi se Îndreptă spre cofetăria Rădulescu.
Intrlnd aci, comandă o îngheţată şi luă să citească o gazetă.
Băiatul i-aduse ceea ce comandase.
Italianul ÎI dete un franc, spre a opri costul consumaţiei.
Şi, cînd băiatul vroi să-I înapoieze restul, el zise :
—	Opreşle-1. O să te rog însă ca să-mi păstrezi geanta asta piuă diseară.
La opt sat! nouă, va trebui să plec i-r şi ml e grei! s’o mal duc de colo plnă colo.
Pă urmă ca să mal plătesc la otel, e cheltueală de pomană.
—	Aşa e! aprobă şi băiatul.
N’aveţl nici o grije.
O să-l puifl bine.
—	Nu trece p’aicl tramvaiul care duce în dealul Spiril ? întrebă el, cînd băiatul voi să plece.
—	Ba, da !
—	Mulţumesc! zise Italianul şi eşi.
Eşind de la cofetărie, italianul—să-i zicem
tot aşa, de şi naţionalitatea aceasta părea, în cofetărie mal mult un moldovean ori un ardelean—eşind deci din eofetărie el se îndreptă spre bulevard.
Se opri însă la magasinul de bijuterie Cronberg.
înăuntru, un băiat ÎI eşi Înainte.
—	Ce pofteşte, d. ?
—	O brăţară de aur.
—	Nu s’a sculat Încă dornnu.
Poftiţi niţel mal ttrzifl, spuse băiatul ui-tlndu-se cam ehioriş la acest matinal muşterii!.
—	Nu pot, mal tlrziQ.
îmi trebue acum numai de cît.
Am făcut un parii! cu o doamnă.
Dacă nu poţi, mă duc lntr’alt loc.
Băiatul, fiind deştept, mirosi un gheşett şi schimbă tonul.
—	Să vedem, atunci.
Rog, aşteptaţi puţintel.
Apoi strigă o servitoare şi ’I spuse să cheme jos pe d-nu.
Patronul prăvăliei îşi bea cafeaua.
Ctud auzi de acel muşterii! simţi numai de cit o bună afacere.
Lăsă deci totul şi se dete jos.
Salută adine pe Italian şi auzind de la acesta ce doreşte, începu să ’1 scoată bijuterii.
Italianul îşi alese una; lntrebînd de preţ.
—	O mie de lei, şi încă o ocazie.
V’o fac pentru d-v. aşa eftin fiind-că îmi faceţi saftea.
—	Prea scump !
Nu pot să dafl atît. E prea mult, răspunse cumpărătorul.
Iu sfîrşit, tura-vura, după multă cioro-voială se învoiră, să o ia pe preţ de cinci sute de lei.
Italianul plăti şi plecă.
El se îndreptă spre Bulevard şi iutră în cafeneaua de sub «Hotel de Bulevard».
Comandă o cafea cu lapte şi trimise să-I aducă un comisioner.
Apoi scrise următoarea scrisoare :
«Domnişoară,
Pasiunea iubirel este o fatalitate a cărei putere este foarte mare asupra oamenilor îndrăgostiţi, cum sunt eO după d-a !
Scuză-mă că ’ml iafl libertatea de-aţl scrie.
Oeuplnd un loc înalt în comerţul de vinuri, care mă sileşte să-mi aseunz înclinările iuimel mele, sunt nevoit să-ţl scrib şi să te rog să crezi cuvintele mele aprinse. Ca dovadă de sinceritatea mea, îţi trimet a-cest mic cadou.
Aşi fi cel mal fericit dintre muritori dacă al veni să-nil spui, unde, îţi voii! aiăta în în mal jos, dacă ’ţl place brăţara aceasta.
Tot de odată atunci al putea să-ml spui dacă ’ţl va plăcea şi un alt cadofl pe care îl am şi pe care ţin ca să-l taci pereche cu celălalt.
Căci, domnişoară, pentru d-ta, pe care te iubesc cu toată înflăcărarea iuimel mele, nu voiil cruţa nici o cheltuială, cu averea pe care am cîştigat-o cinstit, din negoţul cu vinuri.
Aşa că, dacă declaraţia mea de iubire curată, vă va mişca puţin, şi dacă ai vroi să mi-o spui, neputlnd vă viii la d-la din causa posiţil mele înnalte, te voii! aştepta pînă la zece ore, la Frascati, spre a lua masa împreună şi să punem la cale cele ce trebuiesc pentru iubirea noastră.
Aşa dar, domnişoară, te rog răspunde prin aducătorul acestora, dacă vil, dacă nu vil.
Dacă nu vil, crez că aceasta va fi lovitura de moarte pentru mine.
Dar nădăjduesc că vel veni, cel puţin spre a vedea cel-lalt cadoii.
Cu această speranţă, rămîn al d-tale credincios şi sincer adorator, care nu se iscăleşte—după cum ţi-am mal spus—din causa înnaltel sale posiţiunl în negoţul de vinuri.
P. S. Alătur pe lîngă aceasta cu ce să plăteşti trăsura spre a nu te osteni pe jos.
Şi, poate fiind că n’al fi avînd bani la îndemînă, adaug suma de 80 de Iei.
Plnă la zece te voiil aştepta pe d-ta, ori.. moartea».
îndoi scrisoarea, puse o litrtie de o sută în năuntru şi apoi o băgă în plic.
Luă apoi un jurnal şi începu să citească, In acel moment veni şi comisionerul.
O să am treabă de line un ceas, zise italianul.
Dar vel fi bine resplătit.
— Vă stal! la dispoziţie, răspunse comisionerul.
—Mal înttifi dute în Calea Plevnel No. 87 cu scrisoarea asta.
Să ’ml aduci răspunsul.
Piuă acolo mergem cu trăsura amîndol. Italianul plăti consumaţia şi plecă din-preună cu comisionerul.
(Va urma)
TIC \!I&!7JID£ ln con,,Uiunî «van‘
UL «IiiLfUlL tagioase o NOUA TIPOGRAFIE complectă cu o maşină de format No. G.
O maşină de tipografie format No. 10, usată.
O maşină Boston format 22 a 32 cm. A se adresa la d. Iosef Schwarz A- Co. Bucureşti. Str. DoamneLJlO^
De vînzare la Buşteni
locuri de vile proprietatea Dumitru Cesianu) situate la cea mal frumoasă posiţie, pe valea Cerbului, şi la adăpost de vînturl.
Gara Buşteni la 300 metri depărtare. A se adresa: in Bucureşti la Societatea de Construcţie, str. Doamnei, safl la Buşteni: la d-nul Eliescu, administrator.
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orî-ce fel
BUCUREŞTI— Strada Sf. Dumitru, 8.
Motoare originale „O T T O”
<*u Gaz, Benziuu şi Peiroleu
Poate 100 bucăţi de Vt—60 cnl pntere itiNtnlnte lu Kouilula
MAfJOE ŞI CAZACE cu ABUR
MAŞINI-UNELTE pentru LEMNE si METAL
MAŞINI pentru INDUSTRIA TEXTILĂ, LOCOMOTIVE, POMPE dela
8ĂCHS. MASCHINENFABRIK fost RICH. HARTMANN din Chemnitz
Furniruite iu «utiinl de exemplare celor urni mari .stabilimente ale Statului şi ale particulaeilor diu Uomlnia.
MARE DEPOU DE ARTICOLE TECHNICE
ALE F AURICELOR :
SCHÂFFER gi BUDENBERG Magdeburg, Mohr gi Federhaff Mannheim
CURELE 13 E TRANSM I S I U N I
ATELIER DE CONSTRUCŢIUNI IŢII
TURNATORIA DE METAL
ATELIER PENTRU REPARAŢIUNI DE MAŞINE V LA FILARET
Ti
}
STABILIMENTUL DE ARTE GRAFICE
I. V. SOCE€lJ
50, Strada Berzei, 50
se recomandă pentru efectuare de
Uf Clişeitrî în Zinc Tftg
prin instalaţiune de lumină electrică pentru reproducere exactă a orî-ce fel de original, fie fotografie, pictură, desem-nurî in cnion, cretă sau aquarelâ, precum şi micşorări şi măriri ale originalelor.
Asemenea şi
REPRODUCERI FOTO-LITOGRAFICE
după aceleaşi originale citate.
Reproducerile în ambele procedeul! se execută la no! in aceleaşi condiţiunl perfecte la cari au ajuns plnă azi cele mal renumite ateliere din străinătate.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mai mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate.
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
RICH. BRANDT
sunt recunoscute astă-zl în toată lumea ca sigure şi n vSt&mStoave, plăcute la luare şi efBne E*te un preţios medieament de casă Ia derangea-rea organelor abdominale, constipaţie şi consecinţele lor, ca: Maladii ale ficatului, HoemorhoizT JţtriDj'î, durere de cap, arreţeală, rt spiraţie deflcilS, Palpitaţie (bătae de inimă), lipsă de poftă do mîncare, umflătura pinteceliC, răgăială, congestiunl do cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor
Medicament l>epm*wtlv
Incer ale şi recomandate de clte-va mii de medici practici şi profesori de medicină hapurile farmacistului RICHARD BBANDT a fi obţinut o ropotaţie netăgăduită, ast-fel în cît astă-zl pretutindeni sur.t preferate Utulor pre-paraţiunilor de felul acesta,
Iş^T A SE FERI LA CUMPĂRARE DE IMITAŢIUNl
A se cere numai Pilulele Elveţiene ale farmacislulu! ltl- li KramH care poariă ca etichetă o cruce albă pe fund roşiii. Preţul cutiei lei 1.50. Se găsesc !a toate farmaciile şi drogheriile principale din ţară.
RSL'îr&mS™ Victor Thuringer.m BacWe8ti.
SOCIETATEA
de
Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Colroeenl
Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorî de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fle-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.__ ____
Pentru numai Lei 7.25 1
contra ramburs expediez un superb Accor-deon de Concert cu noile melle Claviaturi cu arcuri, cari aufost brevetate m diferite state. Prin aceasta noua Claviatură se va economiti Cumpărătorului mult necaz şi cheltuelî de reparatiune. Acest instrument ara 10 klappe, 20 tonuri duble, 2 bassurî, 2 registre, claviatură deschisă de nickel, garnitură împrejur tot dir acest metal şi complecta, 2 burdufuri duble şi forte tari, 2 închisături, şine de burduf asortate şi In colţ, de nickel. Mărime 35 Centimetre. Metodă de a fin ăţa de a căuta singur şi ambalagiu gratis. Porto 2 Lei. A se face comandele la Henri Sulir, Harmonika Export la Ncucnradc, Germania.
Constantin Simionescu
Doctorand Im Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152
Stabilit de mal mult timp in Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi ce< lebrităţile Mi
WATSON &YOIJELL
jMAŞINl AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE!
BUCURESCÎ. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca)
[Galaţi, Strada Portului.	Brăila, Strada Regală.!
REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl
I MARSHALL SONS & Co., GA1NSB0R0UGH
I LOCO MOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite.'
!TREERATOARELE unice care treeră cel mal mult şi scoate cel) mal curat.
I BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mai! mare scoţînd boabele curat.
STABILE pentru puterile cele mai mari, cu safl fără condeusaţiune, orizontale saă verticale.
CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu sau două tuburi do foc.
CAZANE tubulare cu stabilă suprapusă.
CĂZĂNE tubulare cu stabilă dedesupt.
I MAŞINI de macadamisat (presat) şosele.
I TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage ilustrate gratie* şl frarnso.
Direcţiunea Epitropiel Spitalului BÂRLAD
APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS) -
Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din	Iuşliluţare
Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. La 15 Iunie a. <-., oara 2 p. m„ se ya Multe autorităţi medicale ah recunoscut că această apă minerală ţme liciiaţiiiue publică, în camera şi tnain-posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul d?reaPpe°ua Sddl'bnnTiuceJX său cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată ]a 1 Aprilie t898, a următoarelor proprie-cu vin, e recunoscută ca o băutură plăeută şi răcoritoare, superioară ţaţr rurale ale spitalului, situate in acest altor ape minerale.	’	JudeL„ .
Exportatori generali: D-nil I.axăv # Verxar în Braşov	pI“£ “woVlWhiv!'Garmţ"a“ JrS
Depositul general pen- IlftOlj f* POCTfiH! Strada COVACI rie 4,500 lei;
tru Capitală la D-nul iMolLL bht I U6U No. 17.	6J. Moşia Riiu. din comuna Murge»!
S j i ne "./,	*	plasa 1 irg. Garanţia provisone 3,000 le); şi
Au proviucie la «liienli depozitari principali. c). P&miptui de hrană numit «Varami-
li il|,~ri)irffi'ltIWifltr>TTfif'ffiîfitlMlll,aaaOTI1 zoaia», din Comuna RCrlad, Ii liza Ciunga.
Tipografia „EPOCA“ execută orî-ce lucrări atingătoare de această artă 'l^ciLţiUs/va^ine conform ari. 68 79
din legea comptabilităţel publice.
Condiţiunile generale de arendare, precum si cele speciale se pot vedea in fiecare zi de lucru in cancelaria Epilropiel intre orele 9—11 a. m.
Director. Dr. T. Cerchez.
Secretar, TU. Kamimki.

ităţile Medicale din Paris, pot oferi Tipografia EPOCĂ execută tot felul de lucrări atingătoarfi de acea-fSS* seecLLTte°cuelDr. TpeckîiştL 8tA artă> cn cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.
.... ^ ——    ^	„ i_  _ —. 11 _ 11     “	LiWAmnr ■ rw /Iii. Aa m A n/\rivny..n a im 4 A v . n .1 HIim a aiha41 a!
asemenea se poate face coasultaţiune şi prin corespondenţă.
Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
Băile II ere lila ne (Mehadia)
(Herkulesfurdo, Ungaria)
Staţiune ele eate ferata, J*o*tti şl Telegraf
RENUMITE TERME SULFUROASE şi SĂRATE
Cu Temperatură terestră de 55° C.
89* începutul sezonului la 1 13 a iii
Loc de cură climatică. — Gimnastică suedeză şi massagiu. — Băl electrice. Ilidroteraphiă.—Rendezvous internaţional.— Situaţiune admirabilă in valea romantică a Cernel.—Promenade şi locuri de excursiune.—Climă favorabilă. Situaţiune scutită de vint.—Aer ozonic şi liber de praf. — Palaturl de băl, hoteluri splendide.—salon de cură.—Lumînaţiune electrică.—Musică proprie. Orfeu (Teatru Variăţd).
MEDICI ROM ÎN I CONSULTAŢIUSii la tonte Urnirile europene. Juncţiune cu trenul Expres şi Orient-Expres; dela Orşova cu năvile dunărene
Bilele ou preţuri rednite.	Frecneuţa tu anul 1896: pegte 10.000.
I
Ari^ tmporittnt
Se face cunoscut onor. vizitatori al staţiune) Buşteni, că Ilote'ul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente in condiţiunile cele mal avantasioase, cu ziua, iuua safl sezonul.
Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi roinăneasră, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lul Simulescu.
Noul antreprenor-Hotel Buşteni.
La Typografla EPOCA se află de vînzare hirtio maculatură cu 40 hani kilogramul în pachete (le cîte 10 kit-
VULKM

MASCHINENFABRIKS - ACTIEN - GESELLSCHAFT
FOST
GUTJAHR & MULLER - REINHARD FERNAU & C-nie
VIENA
MAŞINE UNELTE
BUDAPESTA
CONSTUCŢIUNI de MORÎ sistematice şi furnilurl de ori ce Maşini pentru industria Morăriel. 36 Mori instalate în Romănin.
PE.M Ilr FEB ŞI I.K.K .V
SITE OSCILATORII patent Gutjahr—Mill-ler—Soder, fie-care aită înlocuesce 4—5 cilindre, consumă '/» cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdruucina clădirea. Instalate in moara fraţilor Paxi-nos (Prahova).
MAŞINI de curăţit şi sortat griul
MAŞINI de curăţit grişurl patent „Hagen-macher“.
MAŞINI de curăţit şi sortat grişurl patent -August Schnetzei".
MAŞINI- VICTORIA" patent Iligginbottom
MORI TRANSPORTABILE. PIETRE de moară de la Ferld S. Jouarre.
STRUNGURI MAŞINI de centrat MA.Şr.M de găurit MAŞINI de fresat MAŞINI de tăiat şuruburi FERESTRAE circulare şi cu panglică
MAŞINI de foarfecat PRESE hydraulice CIOCANE de aburi MACARALE
MAŞINI do încercat tuburi, arcuri şi orî-ce alte materiale.
ROŢI HYDRAULICE, TURBINE
MAŞINI DE ABURI PÎNĂ LA 500 CAI PUTERE
t .Itl l.ttti»!Iţii etitstfem MMOTOf
Rcprenoiitant G«u«rnl al CAMEI pentru TOATA UOMA1VIA
VI TOR I UPESCU, Inginer
multor TECH NIC
BUCUREŞTI.—Bulevardul Carol, 14 bis. (lîngS Ministerul Domenielor).
IOHN PITTS
BUCURESCÎ.- Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi)
REPRESENTAT PRIN
LOUIS SCHONDORF
Cel maf vechiu depou de maşinT agricole şi industriale de tot felul
Garnituri da treerat (Sistem perfecţionat). Maşini de secerat şi legat MAŞINI DE SEMANAT IN LAT ŞI IN RINDURI
MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE
Din renumita fabrică PETZOLD & Comp. ING. LIMITED, Berlin
PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului
Din renumita fabrică F. Zimmermann & Comp. (S oo. p. A.) ITrie a|„ Germ.nla
RIUROU TECHNIC pentru instalaţiunl de forţă şi lumină electrică, precum şi pentru celeTalle instalaţiunl electro-ţechnice.
MAŞINI DE SCRIS (sistem american).
Pepofi permanent de tot folul de maşini pentru agrloulturt şi Industrie, precum:
Motoare, Vînturătoare, Triorl, Batoze de porumb, Maşini de huruit, Maşini de presat orz saă ovăz. Muşamale impermeabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc.
KARLSBAD
ISVOARELE SALE CELEBRE Şl PRODUCTE DE ISVOARE SUNT;
Remediul Maturai
Cel mai bun la boale de Stomac, Picat, Splină, Rinichi, Organelor udului, Prostatei: la Diabetul Melit (boală de zahăr), Concremente biliare, Veşicale şi Renale, Artrita, Reumatism cronic, etc.
Apele minerale naturale de Karisbad
SARE NATURALA SPRUDELIANĂ CHIST. Si #•! CV Mi il E CO ii Ji A
PKxrnv
€111A I*E ItAUT ÎJVCASA
CÂT ŞI PASTILE DE KARLSBAD, SĂPUN SPRUDELIAN, LEŞIE SPRUDELIANĂ ŞI SAREA DE LEŞIE SPRUDELIANĂ
SE AFLĂ DE VÎNZARE LA
La toate DROGUEEIILE ŞI FARMACIILE
EXPEDIŢIA PRODUSELOR DE APE MINERALE Lobel Ncliottlaiider Karisbad, Boem ia

BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA, Strada Clementei. No. 3. — BUCUREŞTI
www.dacoromamca.ro