SERIA IL—ANUL HI, No. 471. ISdiţAa a, ti»eia VINERI, G IUNIE 1897 NUMĂRUL^IO BANI ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fie-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; in streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » > 25 > Trei luni . . . 8 » > > 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 NUMĂRUL_10 BANI iuraciimnE In Bucureşti şi judele se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anuncmrl Ia pag. IV...0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » » n.........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un nnm&r rechift 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 APARE ZILNIC LA S ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI BUGETELE COLECTIVISTE Colectiviştii îşi închipuiai! ca întocmind cum dă D-zeQ bugetul, vor scăpa de discuţii şi de cercetări supărătoare piuă la anul viitor. La anul viitor nici se gîndeau ce au a răspunde: «Văzînd şifâcînd», vorba rom inului! Nenorocirea ce a căzut peste ţară, din cauza inundaţiilor, le a dejucat acest calcul. Căci iată chestia bugetului ţărel pusa la ordinea zilei, în mijlocul vacanţelor parlamentare. Iată că toată lumea se întreabă ce va ti cu bugetul, alcătuit în grabă şi în modul cel mal neserios, al acestui an bugetar. Cum că bugetele colectiviste aQ purtat şi poartă pecetea şarlataniel, acest lucru este cunoscut de toată lumea şi se poate ori cînd dovedi. O dovadă proaspătă o găsim în aşa zisa echilibrare a celui îutîiu buget colectivist, a bugetului pe a-nul 1800-97. Faţă cu situaţia economică a ţârei, era vădit, de pe alunei, pentru orl-cine, că bugetul liberal pe anul 1800-07 se va solda şi el tot cu deficit, întocmai cum se soldase cele două bugete conservatoare precedente, dacă măsuri serioase de îndreptare nu se vor lua. Cauzele cari aduc deficitele în bugete nu se produc sau nu încetează după culoarea deosebita politică a guvernelor cari se succe-dează. Îndată ce, în cursul a doul trei ani, se constată o insuficienţă constanta a meniturilor şi o urcare necesară de cheltuell, este neîndo-elnic că singurul remediu a situa-ţiunel consistă în căutarea şi crearea de resurse mal raţionale, saG în remaniarea înţeleaptă şi productiva a celor vechi. Dacă guvernul conservator ră-mînea la putere în anii 1890 - 97 şi 1807-98, îl putem asigura pe colectivişti că, fără a arunca sarcini grele şi nedrepte pe ţară, acel guvern ar ti adus ordinea şi echilibrul în finanţele ţârei, ordine şi echilibru pe care cel doul ani precedenţi îl indicaQ în mod neînlâtu-rabil. Dar conservatorii —nevoiţi a să retrage de la guvern—n’au putut îndeplini această operă necesara, adecă opera de a da din nou stabilitate bugetelor noastre, pentru o noua perioadă de cel puţin zece ani Era de datoria liberalilor, ca ceea ce conservatorii nu putuseră să facă — din cause independente de voinţa şi putinţa lor—să facă el cari erau în posibilitatea de a o face. Liberalii, dacă ar fi fost oameni serioşi, trebuiau să aibă curajul de a privi drept în faţă situaţia bugetară şi lăsînd de o parte preocupările de partid, să procedeze la mijloace de a da stabilitatea necesară bugetului unei ţări, stabilitate pe care o avuse timp de şase ani sub conservatori, şi care să sdrun-cinase numai în cel doul ani din urmă al regimului nostru. Dar după cum din coadă de cline nu poţi face sită de mătase, lot aşa nu poţi face dintr’un colectivist, un om serios şi vrednic şi priceput. îndată ce aceşti domni — colectivişti—aQ fost puşi în fruntea ţârei, el s’au glndit, cu privire la buget, numai la un lucru : Cum să facă, cum să dreagă, ca să înşele opinia publică, întocmind un buget echilibrat numai în aparenţă. In acest scop, acel domni atî distras în mod fraudulos, resursele casei de amortisare, creată de conservatori şi aQ înscris ca venituri ordinare suma de şease milioane, în cifre rotunde, în budget. Toată lumea va recunoaşte că a găsi o sumă disponibila, fructul economiilor MMmMMMMiiiiMiiiiiiiiMWBB«!■■■« III Uliu lina Stalului pe mal mulţi ani şi a o jlasa într’un budget anual, in cali-ate de venit ordinar, este pur şi simplu un expedient, care nu poale da de cit cel mult un echilibru trecător budgetului, fără nici un albca-racter de stabilitate. Această ispravă au fâcul-o cojec-tiviştil în întiiul lor an de guvernare. Această manoperă grosolană aQ voit’o colectiviştii să o treacă publicului drept fructul capacităţel şi înţeleptel lor administraţii. In acest mod aQ echilibrat budgetul pe anul 1896—97, pretinzînd că operînd ast-fel, el "aQ scăpat budgetul ţârei, din deficitele în care conservatorii îl înfundase !! Ba ceva mal mult. Graţie tot a-celul expedient, colectiviştii au căutat, la sfîrşitul acelui exerciţiu bud-gelar, să se laude pretinzînd că budgetul lor—în deosebire de acela al conservatorilor, în cel doul ultimi ani — a dat un excedent de 5,200,000 lei!!! In realitate, ţinînd seamă de suma de şease milioane, distrasă de la casa de amortisare, budgetul colectivist, pe anul 1896 -97, ] s’a soldat pînă acum cu un deficit de 700,000-S00,000 lei, şi cu toate pronostîcurele pe care le trîmbi-ţează, această situaţie nu se va îmbunătăţi pînă în Septembrie, dată la care să închee exerciţiul anului budgetar 1890—97. Prin urmare, serios vorbind, deficitul din cel doi ani al regimului conservator, a continuat a se produce, şi se va produce şi în anul înlîl af regimului liberal. Toată campania pe care colectiviştii o dusese timp de un an, să dovedeşte că fusese stupidă şi de rea credinţă. Dar să admitem că, veniţi în mod neaşteptat la putere, colectiviştii n’aU avut nici timpul, nici priceperea de a studia situaţia financiară a ţărel şi a’I aduce remediile necesare. Nu le era însă permis ca să repete şi cu ocasia întocmire! al doilea buget al lor, aceleaşi acte de nepricepere, de uşurinţă şi de şar-latanie. El bine! Acest lucru TaQ făcut cu prisosinţă, după cum vom dovedi. Şi iată de ce situaţia financiară actuală a guvernului este complect compromisa. ARTICOL DE EXPORT D. Nlurilza tace ori de elte ori il Întreabă ţara despre vre-o m«-surăţ în atingere cn relaţfnniEc noastre exterioare, luată de d-sa. Dar de îndată ce vr'uu corespondent al unui ziar străin, lie chiar din America, trece prin Bucureşti şi are ianiaziu să radă pe primul nostru ministru, atunci 1 se dezleagă acestuia limba şi să te ţii ! Brimul-ministni şi ministrul de externe vorbeşte ziariştilor străini nu numai despre prezent, dar ghiceşte şi trecutul şi prezice viitorul — Întocmai ca oare* cari babe dc la malial». Ziarul naţional-lihcral «Drapelul» dă o dovadă despre a-ceasiă apucătură a d-lui Ktur-dza, publici ud cu multă bnuă-voinţa şi reclamă Inter vicwul acestuia cu corespondentul ziarului «New-l orh Herald» diu A-merlca. Suntem curioşi să vedem ce va zice «Voinţa Naţională», alt ziar naţional-liberal, despre a-ceastă publicare. Piuă atunci constatăm că p. Dumitru Nturdza vorbeşte numai pentru export. ffOUIWSTJTUTIUffl Noul scoale. — Felele de militari. — Căsătoria militarilor. — Fii de militari.—Ficenri militare.—Institute.— Cou-el uzi rine. Am arătat într’un număr trecut unele din reformele ce o comisiune specială, numită de d. Berendeiu,, ministrul de răsboiu, a opinat că trebuiesc introduse pentru îmbunătăţirea soartel ofiţerilor şi asigurarea unor avantaje, cari să creeze acestora, la eşirea lor din armată, o situaţie suportabilă. Comidunea nu s'a mărginit însă numai aci. Ea propune, lărgindu-şl cercul de activitate, şi alte reforme în ceea ce priveşte soana copiilor de militari. Suntem în măsură de a da oare-cari amănunte asupra propunerilor, în a-ceasta privinţă, a comisiunei. Rotii Hvoaie Comisiunea este de părere că trebue să se creeze şcoli speciale în cari să se dea instrucţiunea necesară atît fetelor cit şi fiilor de militari, cari nu ar voi să îmbrăţişeze cariera părinţilor lor aceea a armelor. W'eiele tie tttiiHari Comisiunea este de părere că această idee trebue pusă chiar în anul acesta în aplicare. De oare-re însă in budgetul ministerului de răsboiu, din anul curent, nu există o alocaţie specială, pînă la întocmirea budgetului anului viilor, ar trebui ca administraţia răs-boiuluî să intervină pe lingă ministerul de instrucţie c-% acesta să fixeze, pentru moment, un număr oarecare de locuri în internatele de fete ale Stătu ui şi în special"*ia asilul «Elena Doamna», in cari, pînă la înfiinţarea institutelor speciale ale administraţiei răsboiulul, fetele militarilor să primească, în mod gratuit, instrucţia şi educaţia necesară unor viitoare mame de familie In ceea ce priveşte instituţiunile speciale ale ministerului de răsboiu, comisiunea este de părere ca, de o cam dală, să se prevadă în budget numai sumele trebuincioase pentru clădirea şi organizarea a două şcoale: una la Bucureşti şi alta la Iaşi; mal tîrziu s’ar putea înfiinţa alte două: una la Cra-iova şt alta la Galaţi. Programul studiilor ce se vor preda în aceste ş oale să fie aşa de întocmit, în cil la ieşirea lor din şcoală, ţinerile fete si se poată presenta de a dreptul ta concursurile pentru obţinerea titlului şi catedrelor de profesoare sau institutoare. Că&iUoria miHiarilor Comisiunea mal propune ca in legea căsătoriei militarilor să se introducă un articol în care să se specifice, categoric că, fiicele de militari care, ocupînd o catedră care produce, într’un mod definitiv, un venit anual de 3000 lei, să fie dispensate de a mai presinta alte a te prin care să dovedească că îndeplinesc c.ondiţiunile materiale, cerute de Legea de astă zi, pentru a se putea căsători cu militarii în activitate. Pentru a asigura însă posiţiunea materială a noului menaj, autorisaţia de căsătorie să se dea numai de la gradul de locotenent. Vii «le militari Comisiunea propune ctpol ca, şroa-lele existente de fii de militari să fie transformate în licee militare., în care va exista şi cile o secţie specială pentru cei ce voesc a îmbrăţişa cariera armelor. Fiind însă că localurile şi sumele necesare lipsesc pentru moment, comisiunea recurge la acelaş mijloc ca şi pentru fiicele de militari, adică de a se primi in internatele de băeţl ale Statului un număr oare-şl care de fii de mii itarl cari să fie crescuţi pe socoteala Statului, pînă la înfiinţarea acelor şcoli. IJcetivi tu Hilare Programele cursurilor ce se vor preda tinerilor fii de militari, trebuesc ast-fel alcătuite, în cit el să fie puşi în măsură nu numai de a se putea prezintă la examenul de bacalaureat, dar şi de a se putea prezintă la diferite şnoll speciale ca, şcoalele de poduri şi şosele, de ofiţeri polilechnică, etr. şi de a se înfiinţa chiar cursuri speciale, pentru toate aceste diferite ramuri. Iti&lilnle Comisiunea merge şi mal departe ea e de părere a se înfiinţa în Bucureşti şi în laşi, cîte un institut, împărţit în două secţiuni, una pentru fete şi alta pentru băeţl, în care copil acelor .mij- loace, să fie ţinuţi tot pe socoloala diferitelor facultăţi, la care se vor înscrie. (Jvnetu&time Comisiunea conchide că acestea sunt micele mijloace de a putea pune margini sentimentului care a coprins tinerimea noastră de a fugi de cariera armelor şi care va avea şi avantajul de a forma mal tîrziu mame bune de fa-rmilil şi cetăţeni care vor face onoare ţărel lor, deosebit că va fi şi o recompensă bine meritată, acordată celor ce îşi sacrifică viaţa întreagă pentru apărarea ţărel. LEGEA HINELOR Scris l-a fost partidului liberal să nu facă, venind la putere, nimic din ce se angajase să facă şi, dimpotrivă, să facă lot ce se legase că nu va face. Făgăduise să ia Transilvania; venind la putere le-a făcut rău Rominilor de peste munţi. Se legase să desfiinţeze jandarmeria rurală şi să abroge legea maximului; n’a făcut nici una, nici alta. Hotărîse să nu aplice legea minelor —şi acum e silit s’o aplice. E cît-va timp de cînd am anunţat această nouă capitulare a guvernului şi partidului liberal. Acum, un confrate e în poziţiune să dea oare-cari amănunte interesante a-supra chestiunii, citind chiar unele părţi din referatul d-lul ministru al domeniilor către consiliul de miniştri. De şi guvernul, după cum se vede din acest referat, e silit să aplice legea minelor, totuşi ar vrea să-şi dea aerul că n’o va aplica de cit în parte şi a-nmne pentru ţiţei şi cărbuni. In realitate însă, el o va aplica în întregime, în necazul Constituţiunil, al naţionalităţii, a liniştii oaselor strămoşilor şi mal ales în ciuda angajamentelor luate pe vremea opoziţiunil. Colectiviştii sunt nu numai răi ; el sunt şi caraghioşi. ADMifiISTRATIA UBÎRAI Nimic mal scandalos de cit ştirile ce primim din judeţe în privinţa administraţiei din ţară. In Tecuci, prefectul, un ramolit fără pereche, a ajuns în aşa hal în cît provoacă scandaluri în localuri publice, să ceartă cu lumea în grădina publică, concentrează toate forţele poliţieneşti pentru a’şî apăra persoana, în mijlocul hohotelor de rîs ale te-cucenilor. ,' . I Dacă în Tecuci, administraţia apare cu un aspect ridicol, în Focşani ea este criminală. * Vestitul primar Săveanu se ocupă cu ori-ce afară, de administraţie. Din cauza ne-gligenţeî sale, bolile au început să bîntue în oraş şi nu este casă în care să nu fie cîte un bolnav. In adevăr, d. Săveanu ocu-pîndu-se cu afaceri, nu a avut vreme să vază că apele, provenite din ultimele ploi, să scurgeau in apele din cari să alimentează cetăţenii. Apa potabilă s’a infectat şi focşănenil plătesc acum cu viaţa lor şi a copiilor lor, criminala neglijenţă a colectivistului primar. Intr’un alt judeţ, un prefect are o conduită atît de scandaloasă în cît nici nu îndrăzneşte să iasă din casă, fiindu-î frică să nu fie pălmuit de primarul oraşului!... In administraţia acestui judeţ domneşte cea mal revoltătoare destrăbălare. Se fură ca în mijlocul codrului, sub-prefecjil pîngăresc fetele sătenilor. Toate aceste fapte se dau la iveală de presă, opinia publică se alarmează, numai d. Fercchide, ministrul de interne, numai guvernul colectivist n’aude, n’a vede. . Am ajuns să avem o administraţie mal scandaloasă de cum o ab vilaeturilc orientale. N^GODIERILE DE PACE Negocierile pentru iucheerea păcel intre Turcia şi Grecia să urmează încă, la Conslantinopol, între reprezentanţii puterilor şi ministrul de externe al Turciei. Nu s’a pulul alia încă nimic posltiv asupra acestor tratări. Toi ce să poate crede însă este că puterile sunt unanime a sfătui pe Sultan să sc&ză din pretenliele sale, cari s’afl găsit a fi exagerate. In afară de limbagiul, cam energic, in această privinţă a trimisului britanic, firul telegrafic ne-a adus ştirea că şi reprezentantul Austriei a declarat lui Tewfic-paşa, că principiul integrităţelTurciel, presupune şi pe acela al integrităţel statelor vecine. Aceasta ne arată că puterile sunt pe deplin înţelese a face ca Tesalia să fie evacuată de Turci, cărora poate li se va acorda numai o uşoară modificare a graniţei, şi aceasta din punct de vedere strategic. ToluşI lumea politică găseşte că prea durează mult aceste tratări, s’ar fi putut găsi mijlocul de a se termina mal repede cu ele. Concertul european, fiind-că e concert, ar putea să cînte aşa fel în cît să se termine mal iute periculosul joc din peninsula Balcanică. mmm literara Mânie divina Pe aripa vînlulul vine Un cântec amar; De groaza mâniei divine Popoare tresar. Balauri din basme sunt norii Ce ’mprăştie ’n noi De foamete crudă, florii, De grele nevoi. De-asupra-ne varsă poloape Şi milă nu au, C’atâlea torente de ape Tot rodul ni 1 iad. Se umflă păraele toate, îneacă câmpii ; Şi unde daţi buzna prin sale Le lasă pustii. Căsuţe plutesc în vCltoare— O Mare-I pe drum ; Iar mândrele ţărel ogoare Perdute ’s acum. O lume pe drumuri rămâne Ca arsă de foc : Nevoi, sărăcie, pe mâne: Amar nenoroc ! E groaznic prin sate Ia ţară Sunt mii inundaţi, O suflete mari, sâ nu piară Un sprijin le daţi! De ţipătul lor care vine, FlămînzI şi desculţi, ’Ţi ’nglieală tot singele ’n vine O clipă de asculţi. O, n’ar mal fi dat si mal bine » De ploae un sirop ! De cât peste noi de mal vine Atâta potop. Popor încercat, te închină înaltului Cer; Câţi speră în mila divină Prin rugă nu per... Petra Vulcan. 2 EPOCA Jubileul Reginei Victoria (Corespondenţă din Londra) Reminiscenţe.—LoouiuţI celebre.—Cluburi.—Pa -latul regal ţi princiar.-Alte clădiri ilustre—Revista navalii.—Strada Casetelor.—Prin cartierele sărace.—Palate istorice. II DRUMUL PROCESIUNE! Fie care punt din drumul procesiunel conţine cîte o reminiscenţă istorică. • Constitution HilI» scuita alee care duce de la palatul Buckingam la Hyde-Park a-minteşte unul din cele mal triste incidente din domnia reginei Victoria. De trei ori a fost atacată, In această aleea glorioasa suverană, de către nişte nebnnl cari afl a-tentat la viaţa el cu focuri de revolver. S tot în locul acesta a murit, căzlnd de pe cal Sir Robert Peel clnd venea la Camera comunelor. La un capăt al aleel se află statuia equ-estră a Ducelui Wellington şi drept In faţa palatul îu care a locuit. Ducele a fost prim-ministru al Angliei cînd regina Victoria avea numai 9 ani şi el a trăit 30 de ani tu acest palat, al cărui grilaj solid de fer nu o dată l’a scăpat de turia populară, pe cînd se discuta Retorm-Bill. Nu departe de aci se atiă parcul Lane care în Istorie e cunoscut sub numele Thyburn Lane şi duce la locul unde cadavrele Iul Cromwell şi Ireton afl fost scoase din morminte şi spînzurate pe un eşafod construit îu acsst parc. Loculuţe celebre Tot prin aceste locuri se află palatele a o mulţime de oameni celebri al Angliei şi a mari bogătaşi. De pildă casa Rothschild, casa Baronului de Hirsch, a Baronessel Bur-dett-Conts una din cele mal bogate temei din Londra, a lordului Devonshire şi a colegului săfl de cabinet Marchizului Lands-downe, în ale cărui apartamente Priestley a descoperit oxigenul. Palatul lordului Salisbury se afla tot pe aicea. Procesiunea va ajunge apoi în St James-street, împrejumită de Old Bondstreet, unde afl trăit Lauranee Sterne şi Nelson; Împrejumită de Albany Chambers, plnă la Piccadilly, ilustrat de şederea lui Byron, Canning, Bulwer Lutton şi Macaulay. Cluburi Prin locurile acestea se afla cluburile de joc cele mal mari şi cele mal vestite—Londra excelînd prin toată lumea în asemenea cluburi. Aici s’afl cîştigat, de unii, zeci de milioane şi perdut de alţii tot atîta. Principele Napoleon al Franţei a fost aci escrocat cu o sumă uriaşă. Cel mal vestit din cluburile de pe strada aceasta e clubul White, care a fost fondat acum 200 de ani şi care e cel mal ilustru în analele jocului. In acest club s’a dat în 1814 un banchet Capetelor încoronate aflătoare în Londra care a cos'at peste 200.000 de franci. Palatul regal şl princiar Dintre toate, palatul St-James este cel mal scump iuimel reginei Victoria, pentru că e cel mal plin de amintiri pentru dînsa ; în acest palat s’a săvîrşit cununia el cu prinţul Albert a cărui moarte a lăsat în inima reginei un vecinie dolifl. Alipit de Palatul St-James se află Mal-borough House, locuinţa prinţului moştenitor, care a fost cumpărat de casa regală acum 80 de ani. Palatul Malborough este el însuşi un club vestit şi un loc de în-tîlnire select. Palate Istorice Trectnd Tamisa, tocmai pe unde e mal neagră şi largă, Regina ajunge Înaintea Parlamentului, a cărui faimă a resunat prin lume, şi în faţa căruia se afla statuete a-tîtor oameni mari al Angliei. Nu departe de Parlament se află Fo-reign-oflfice, marele palat al externelor, de unde se conduce tot imperiul britanic şi Regina trecînd, cel din urmă, pe dinaintea acestei clădiri, va arunca o eloquentă privire asupra locului de unde purced iţele diplomatice ale celui mal întins imperiu, locul unde e adunată puterea unei optimi din lume. r. INFORMAŢII In sferele guvernamentale Ne agită, diu ce iu ce mai mult, ceNtiuuea coiivo-eărei Camerilwr, in NeNiuue extra-ordluară, spre a vota no ui i niponi te. Guvernul împinge in-eonscienţa piuă a-nl închipui că unanimităţile sale alese, prin făgăduiala «le a reduce «lările ţi în «leoNeki impozitul personal igi avizele, vor avea autoritatea de a impune noui im păşite, Să încerce. A. S. R. Principele Romîniei a avut erl o zi foarte bună. Temperatura a fost normală. MM. LL. Regele şi Regina aii fost eri după dejun la Cotrocenî, unde au stat mai multe ore. * * * Dacă nici astăzi nu se va ivi vre-o com-plicaţiune în mersul convalescenţei, d. dr. de Leyden va părăsi capitala Vineri seară. D. general Filat este candidatul colectiviştilor la locul de şef al statului major general al armatei ce va rămîne vacant la 1 Octombrie prin retragerea din armată a d-lul general Barozzi. Pentru a nu se lăsa nici un loc vacant la care s’ar putea chema vre-unul din generalii aliaţi în poziţie de disponibilitate, d. Sturdza insistă pentru avansarea d-lul general I. Iarca la gradul de general de divisie şi înaintare unul colonel la acela de general de brigadă. Pagubele cauzate de inundaţiunl în judeţul R.-Sărat, după un raport al prefectului adresat ministerului de interne, trec peste suma de 500,000 lei. M. S. Regina a fost aseară la 4 şi jumătate din nou la palatul de la Cotrocenî. M. S. Regele însoţit de d. colonel Pribo-ianu, s a dus de asemenea după o jumătate de oră. La orele 7 MM. LL. s’au întors la palatul regal. Comisiunea pentru cercetarea probelor scrise date la examenul înscris al elevilor şi elevelor şcoalelor normale de institutori şi învăţători pentru dobîndi-rea diplomei de capacitate, s’a întrunit erl, după amiazl, la ministerul de instrucţie. Voinţq Naţională află că d. S. Haliţa inspector şcolar, fiind însărcinat de d. ministru de instrucţie, a intocmit un proiect gentru modificarea programului învăţămintulul primar urban şi rural. Proiectul acesta va fi tipărit în 500 exemplare, cari vor fi împărţite membrilor comisiunel însărcinate cu modificarea acestui program şi persoanelor cari se interesează de învăţămînt. Să fac mari stăruinţi pe lingă M. S. Regele, ca imediat ce starea sănătâţei A. S. R. Principelui Ferdinand I va permite să iasă, Castelul de la Cotrocenî să fie părăsit. In adevăr, s’a constatat că din cauza numeroaselor mlaştine ce sunt în apropierea Castelului, aerul de acolo se pre-sintă în condiţiunt igienice foarte puţin satisfăcătoare. Febra tifoidă ameninţînd şi garnizona din Focşani, d. general Fotino a plecat în localitate ca să ia măsurile necesare pentru Înlăturarea răului. Alte clădiri Ilustre Nu departe de Palatul prinţului moştenitor, la capul pieţei Wateroo stă Ateneul din Londra, vestit prin numărul mare de mari savanţi cari l’afl onorat, iar puţin mal încolo, stă vechea operă, pe dinaintea căreia Regina cînd va trece, va avea o stranie amintire: aci ea a acompaniat la piano o dată pe marea artistă suedeză Jenny Lind. Revista uavală Apoi va ajunge la Trafalgar Square, unde va petrece momentul poate culminant al festivităţel: va asista la Spithead la[uriaşa revistă navală, la defilarea celor mal formidabile bastimente de răsboifl ale celui mal puternic iniperifl maritim. In apropiere de Square se află apoi biserica St. Martin, scumpă reginei prin aceia că toţi copil el afl fost trecuţi, la naşterea lor, în registrele acestei biserici. După ce va trece pe dinaintea templului Bar, care între altele conţine o placă ce comemorează însănătoşirea, în 1872, după o lungă boală, a prinţului de Galles, şi care pleacă ÎI va aminti în momentele de bucurie, o scenă de durere din viaţa el trecută. Ntrada Gazetelor Apoi Regina va ajunge în Fleetstreet. Aceasţa e strada Gazetelor, redacţiile celor mal multe afltndu-se aci. Şi regina Victoria, va fi mîndră clnd va trece prin această stradă, căci cînd, dacă nu sub dlusa a luat presa un avînt aşa de mare şi bine-făcător? Apoi Regina va ajunge în inima Cetăţel, în regiunea lordului major, care o va saluta în Mansion House, reşedinţa lui. Aci aflindu-se, ea să află în inima finanţe!, căci toate marile institute de bancă şi credit Imprejmuesc Mansion House. Prin cartierele sărace Dorul sincur al Reginei Victoria a fost să viziteze şi cartierele sărace, de dincolo de Tamisa, dar proprietarii caselor în cari locuesc săracii afl obţinut de la aceşti din urmă să le cedeze, în schimbul unei sume, ferestrele ee dafl spre stradă in cit: la ce să vie regina, clnd tocmai cel sărmani nu vor vedea cortegiul ? Numirea făcută de d. Stolojan in persoana d-lul G. Călinescu, ca secretar general al ministerului de domenii, este aspru criticată în cercurile liberale. Colectiviştii acuză pe d. Stolojan că ar fi numit in această sarcină pe fiul unul conservator. Critica însă mal serioasă ce i se face este că a adus în capul adininistraţiunel ministerului săfl, o persoană care, deşi doctor în drept, dar, cea mal înaltă demnitate ce a ocupat în stat, a fost acea de judecător de ocol. Prin urmare? cu ce pricepere va putea conduce d. Călinescu acel minister ? Totul plnă şi d-sa, va fi condus de şefii de servicifl. Chiar d. Dim. Sturdza este indignat contra'd-lul Stolojan, care făcînd această numire, nu l’a consultat. Dacă ar fi să credem tot ce să zice apoi nu credem că d. Călinescu să ră-mîie mult la ministerul de domenii. Membrii comitetului pentru ajutorarea incediaţilor şi inundaţilor, care este sub prezedinţia 1. P. S. S. Mitropolitului Primat s'au întrunit eri după a-miazî şi au discutat măsurile ce tre-buesc luate pentru a se veni în ajutorul inundaţilor din toată ţara şi mai cu deosebire în ajutorul acelora cari sunt cu totul lipşiţl de existenţa zilnică. Comitetul are pentru acest scop o sumă disponibilă de dauă sute cinci zeci de mii lei. De asemenea consiliul de miniştri ce s’a ţinut eri dimineaţă la Palat, sub preşedinţa M. S. Regelui, s’a ocupat in deosebit cu cestiunea inundaţiunilor şi cu măsurile de ajutorare a nenorociţilor. D. Luca Ionescu are noroc. De şi d. Pherekide, ministru de interne, a vrut să se scape de d-sa se pare însă că va rămîne la postul săfl, din pricina numeroşilor candidaţi cari vinează locul săfl. Fără a mal vorbi de pretenţiunea d-lul Paul Stătescu, un amator serios este şi d. Em. Culoglu, actualul secretar general al ministerului de finanţe. Ca să se taie pofta amatorilor, d. Luca Ionescu va rămîne la postul săfl, cel puţin de ocamdală, rămînid în ace-laş timp la postul safl de simplu deputat şi d. Ath. Moscuna, care de doi ani umblă după secretariatul ministerului interne. Slmbătă, 14 Iunie, se va da în grădina şi sala Bragadiru o mare serbare populară îu onoarea d-lul Roberto Fava, cunoscutul luptător pentru cauza roininismulul. ------------ii tm--------------------- „EPOCALA IAŞI Cliestla apei.- Contractul I.ludley.— «'audiţiile.-A greşală coud amaa-bll&. -Sistemul mixt. In sfirşit consiliul nostru comunal a încoronat seria de greşeli in chestia apel cu una care e cea mal boacănă din toate. In şedinţa din urmă, consil ul a încheiat un contract cu hidrologul I.indley. adus anume din Hamburg, pentru facerea studiilor aducere! de apă potabilă în Iaşi.’’ Iată condiţiile principale ale acestui contract : D. I.indley se obligă a face studii pentru găsirea apel subterane cu un debit de 10.000 metri cubî pe zi, în regiunile din apropierea Ia-şuhil, safl pe platoul Prutului. Dacă nu va găsi întregul acest debit», va studi procurarea rts-ului din însuşi rîul Prut. D-l Lindley primeş e pentru această lucrare, pe care trebue să o prezinte în luna Septem-bre, suma de 20.000 lei în două rate. Prima rată de 10.000 lei, o primeşte la semnarea contractului, a doua rată la prezentarea planurilor Comuna va plăti cheltuielile ce vor «ere a-coste studii precum şi un inginer şi un personal care va ii ales şi rngajat numai de d. Lindley fără amestecul nimârnl. Inginerul angajat de d. Lindley va primi «100 lei lunar, ce -l-alţt pînă la 500 lei lunar. Cheltuielile de ducere şi de întoarcere ale acestui personal din străinătate vor privi tot pe comună. Ast-fel, acest noii contract, va costa pe comună o nouă sumă de 200.000 lei, cel puţin. In caz dacă comuna va angaja apoi pe d. Lindley şi cu conducerea lucrărilor de aducerea şi distribuirea apel în oraş, d-sa va primi o remiză de 5 la sută, şi dacă devizul va întrece suma de trei milioane, cîte 2 la sută de flecare milion care trece peste neeastă sumă. Deci soluţia e următoarea: Se va căuta debitul trebuincios de apă subterană; dacă nu se va găsi întreg debitul, «se va aduce apă şi din rîul Prut» Adică oraşul se va alimenta cu două feluri de apă : Apă subterană pentru băut şi apă de rîu pentru întrebuinţat. Dar aducerea apel In aşa mod, s'ar putea executa, fără a se face aşa mari sacrificii băneşti, chemîndu-se un distins hidrolog cu un personal din străinătate. Dacă consiliul conservator ar fi admis acest sistem de distribuire a apel oraşului, ar fi fost deja de mult înzestrat cu apă suficientă. Dar dacă consiliul trecut a respins acest sistem, a făcut-o pentru că sistemul mixt este condamnat de toată lumea competentă. Apa de întrebuinţat trebue să fie şi ea pură de germeni infeeţioşf, fiind-că se întrebuinţează pentru spUarea corpului, a locuinţelor, a străzilor precum şi pentru spălarea alimentelor şi a vaselor de bucătărie. Prin toate a-ceste căi o apă de întrebuinţat, infecta, devine un agent propagator al boalelor infecţioase, mal cu seamă în timp de epidemii. Dar chiar din punctul de vedere economic, acest sistem este condamnabil, căci în orl-ce caz apa de rîfl nu se poate întrebuinţa de cît filtrată. El bine, cine nu ştie azi, că pînă în prezent, nu s’a găsit un sistem de filtre care să cores-punză cerinţelor higienice safl să fie de o eficacitate durabilă ! Filtrele se deteriorează foarte des, ameninţînd merefi de a infecta oraşul cu apă impură, safl chiar cu lipsă totală de apă, in timpul reparârel lor. Pe de altă parte desele lor deteriorări cer cheltuell continue şi mari pentru întrebuinţarea lor regulată. Apoi sunt substunţe vătămătoare solubile într'o apă infectă ca cea de rîfl şi cari se strecor cu uşurinţă prin orl-ce filtru. Dl. Vîrnav, prin studiul săfl publicat în «Monitorul comunal» din 7 Martie 1890, constată că apa Prutului conţine necurăţenii foarte numeroase şi o fac improprie pentru întrebuinţat, chiar dacă această apă ar fi filtrată. Să »perâm că ministerul va respinge acest sistezi, care va avea pentru oraş consecinţe deplorabile, atit iu privinţa economică, cît şi în cea sanitară. * • • Un prestidigitator ocult a şanjat dosarul lucrărilor d-lul Chaigueau făcute la izvoarele din VascanI-BoldeştI. Dispariţia s'a operat pe masa primai ului şi coincide cu prezentarea contractului cu Lindley, Şanjarea s’a făcut cu atîta abilitate urtistică iu cît primarul a rămas estaziatl Probabil că parchetul va interveni pentru a descoperi pe furul artist. Ţinem informaţia de la o persoană oficială, demnă de toată Încrederea. Keopa Wf V Asiă-zl s’a înmorraintat d-ra N. RobovicI prima victima a imbecilităţel primarului nostru. D-ra RobovicI era in vîrstă de 20 ani, şi una din cele mal distinse fete a coloniei armene de aci. Pe lingă că era de o rară frumuseţe, avea şi o instrucţie desăvlrşită, căpătată iu şcolile rele mal însemnate din Dresda, Viena, etc. Marea afluenţă de lume care a însoţit cortegiul pînă la cimitir, blestema din fundul inimel po incapabilul Sâveanu, care ştie să jefuiască pe cetăţeni şi să facă pe samsarul murdar al tuturor afacerilor compromise. Doctorul Felix, directorul general al serviciului sanitar, însoţit de personalul consiliului de bigienă. a fost Duminică la isvorul apelor con-statind că cauza boalelor ce bîntue oraşul este din necurăţirea canalului apel. Mizerabilul primar n’a luat nici o măsură de 2 ani pentru curăţirea canalului, mulţumindu-se să se plimbe la gară şi la vie cu căruţa primăriei şi să bage intrigi între oameni şi alte pungăşii. Timpul care trebuia sâ’l ocupe cu necesităţile oraşului, ’1 ocupa cu călătorii pe la Bucureşti să schimbe funcţionarii meritoşl şi să-I tragă la beţii pe la Pancifl. Este o panică şi o emoţie de nedescris în tot oraşul. Fie care casă are bolnavi. Dacă ar îndrăzni vechiul falşificator de bile te de vite să iasă în lume, ’l ar omorî lumea cu bolovani. A Ziarele de azi Timpul comentînd dis ursul ţinut, la Constanţa, de d. An. Stolojau, scrie : Nu discutăm aci nici forma nici fondul cuvîntărel ministrului, căci orl-ce Roman va fi de acord cu dînsul cînd e vorba de a accentua şi de a susţiime cu tărie drepturile noastru imprescriptibile asupra Bo-brogel. Ceea însă ce suutem în drept şi chiar datori a revala, este cestiunea oportunilă-ţel discursului ministerial şi modul cum guvernul actual induce în eroare opiniunea publică. Cum se poate pune de acord desmintirea d ti presei independente de ziarul oficios al guvernului şi discursul energic şi bărbătesc al d-lul Stolojan faţă cu veleităţile bulgare ? Dacă nu este nimic, precum declară categoric Voinţa Naţională, ce nevoie avea un ministru a) Majestâţel Sale să amintească In public lucruri de ohştie cunoscute ? Ce nevoie era de proclama urbi el orbi că Dobrogea este a noastră alît din punctul de vedere istorică cit şi din acela al tratatelor şi a pune mina pe sabie zicîud: «J’y auis, j’y reste /». Cuvintele d-lul Stolojan arată că esi! ceva, căci nu ne vine a crede ca d-sa să le fi rostit fără a se fi înţeles prealabil eu colegfi săi şi fără a se fi consultat şi mal sus. Aşa fiind, ţara este în drept de a şti cum stafl lucrurile; în loc de a linişti spiritele, cuvîntarea d-lul Stolojan a provocat din contră cu drept cuvînt o nelinişte legitimă. *,Toată lumea simte că aci u’a vorbit d. Stolojan, ci un ministru al Statului romîu care a profitat safl poate a căutat un pri legifl pentru a se rosti categoric pe pămln-tul Dobrogeî, faţă cu apucăturile care se manifestă în principalul vecin. Naşte întrebarea: Oportună este oare această atitudine în momentul de faţă, cînd toate puterile îşi dafl silinţl uriaşe pentru a împiedica isbucnirea unul conflict în Peninsula Balcanică ? Dacă suntem provocaţi, oportunitatea nu se poate discuta, căci este vorba de un interes vital şi de demnitatea ţărel. Dacă nu, discursul d-lul Stolojan ne-ar pune în neplăcuta poziţiune de a fi noi provocatorii. In orl-ce caz, o lămurire este neapărat necesară ; ţara este îu drept a o cere, gu-vornul este dator să o dea. EOOURi *** Duminică, 8 Iunie, va avea loc în grădina Bragadiru o mare serbare în folosul spitalului «Caritas». Serbarea promite a fi foarte frumoasă. *** Un comitet compus din mal mulţi Impiegaţi din direcţia C. F. R., serviciul A., comitet al cărui preşedinte e d. I. St. Dessila, exprimă d-lul George Lahovari, directorul ziarului L’Independance Rou-maine, mulţumiri pentru buna voi.iţa d-sale de a oferi acestui comitet «Cinematograful» timp de 20 zile, de la 1—20 Iulie. Din suma ce reprezentaţiile vor produce, comitetul va veni în ajutorul unei văduve cu copil, cu desăvîrşire lipsită de mijloace. *% Duminică 8 Iunie, la Velodromul Ro-mîn de pe soseaua Kiseleff, vor avea loc alergări de Biciclete şi Tandem. Pentru prima oară Alergări de Militari. DIVERSE DIN CAPII ALA O baudft «le tlHînrl Iu ttrgnl Moşilor.—Poliţia de siguranţă a prins aseară în tîrgul Moşilor trei vestiţi şi periculoşi bandiţi, anume : Ilie Alexe, fost deja condamnat la 8 ani de închisoare pentru tîlhărie, Nae Dorobanţii de curîud eşit diu ocnă, unde a făcut 10 ani pentru crimă, şi Ilie Ghiţă, un alt bandit şi criminal, cari în noaptea de 29 Maia, afl eşit la drumul mare pe şoseaua Ştefâneştl, înaintea sătenilor Radu Marin şi Spirea Gheorghe, pe cari i-afi bătut în mod oribil şi i-aft jefuit de tot ce aveaţi asupra lor. Cîte şi trei bandiţi afl fost duşi sub bună pază pînă la arestul poliţiei, de unde, azi vor fi înaintaţi parchetului. Una diu victimile acestei bande, Radu Marin, in urma loviturilor de ciomag şi cuţit suferite în noaptea de 29 Maia, este foarte grav rănit şi se află in căutarea spitalului Pantelimon. Poliţia şl spărgătorii. — Sunt aproape dona aăptămlnl de clnd un pungaş de meserie s’a introdus prin spargere In biuroul tipografiei Gutemberg din strada Doamnei şi, negăs-nd all-ceva la indeininâ, a luat o mare pendula din perete. Volumul cel mare însă ul obiectului furat a pus la grije pe boţ şi de teamă să nu fie prins, a renunţat la pendulă lăslnd’o în curtea tipografiei rezemată de im zid. Poliţia a fost încunoştiiDţală de act sl lucru Si agenţii siguranţei publice s’afl mulţumit h resi pur şi simplu un proces-verbal, fără a lua vre-o altă măsură. Un caz idonti: s’a repelal şi astă-noapte. Poliţia a fost din nofi pusă in cunoştinţa şi... un nofl proces-verbal a fost dresat de isteţul comisar. In asemenea condiţiunl nu ne mirăm de loc că atîtea spargeri, furturi şi crime s» comit in centrul oraşului fără ca autorii să fie descoperiţi ; ceva mal mult, trebuie să ne mulţumim că spargeri de asemenea natură nu se Intim* plă mal des. Şi de ce ne-am mal mira, cînd chiar agenţii poliţiei de siguranţă, — Buzdugan,—sunt complici cu pungaşii şi Impari cu dînşil banii furaţi. DINJAIU Uu copil hmamIu «lin Imprudenţă. — Zilele trecute, doi copil din comuna Gogoşi din judeţul Mthedinţi, Ion Ianoş şi Gheorghe Radu, aflindu-se cu vitele la cimp, afl început să se joace. La un momeul dat, Gheorghe Radu, scoate din sin un pistol pe care îl furase de la tatăl săfl, şi ameninţă în glumă, pe Ianoş, prefădti-du-se că-1 ucide; nu apucă însă să îndrepte bine arma spre dlnsul, că pistolul luă foc şi descărcătura lovi pe sărmanul Ianoş drept in frunte. Nenorocitul copil căzu în nesimţire şi sîngele curgea în şiroaie din rana adina ce avea la cap. Gheorghe Radu, speriat la vederea sîngelul şi văzînd starea gravă a camaradului săfl, alergă ţlplnd In sat şi dete alarma. Cînd părinţii celor doi copil sosiră la cimp, găsiră pe Ianoş dîndu-şl sfîrşitul. Cadavrul nenorocitului a fost transportat la domiciliul părinţilor, unde autorităţile locale afl început primele cercetări. Parchetul a fost avizat. Tîlhărie.—Intr’una din nopţile trecute, comercianţii I. Poricescu, Ştefan Dobreicu, Tres-tianu şi Herman Schwartz din Brăila, pe clnd se întorceau cu toţii de la bîlciul Padina din judeţul Buzâfl, afl fost atacaţi şi jefuiţi pe drum Intre comunele Buşeţu şi Surdila Grad. Bandiţii afl ameninţat cu revolverele pe negustori dacă nu le vor da toule mărfurile şi banii ce afl asupra lor şi penmi a pune mal mu tă inimă la această exeruţiune le-; fl adm:-nis'rat şi cîte o lovitură ţapănă de ciomag. Autorităţile afl luat măsuri de urmărire şi cercetările continuă şi astă zi. Primarul din Surdila Greci într'o per-bi-» ziţiune făcută eitor-va săteni asupra cărora erafl oare-cari bănuell, a descoperit Ia indivizii Ioniţă M an da şi Dobre Frîngu diu cătunul Bra-teşu o bună parte din mărfurile şi obiectele furate. Aceşti doul indivizi afl şi fost îuaintuţl parchetului. Iiiceiuliii.—Ni se corauuică din Tirgovişte, că iu noaptea de 28 Maifl, afl ars cu desăvârşire pătulele pline cu porumb ale d-lul G. C. Euunoil, arendaşul moşiei Gheboaia, din acel judeţ. Pe Ungă clădiri, focul a distrus 400 de kile de porumb cu cari erafl încărcate pătulele, cauzind ast fel pagube Însemnate. Din cercetările făcute de adiuinistraţiunea tocată şi în ur.na desluşirilor date de păgubaş, se constată că focul a fost pus cu intenţiune de către Marin Şoba şi Petre Voicu, ambii servitori la d. Ilie Niculescu, fost tovarăş al l-lut Emanoil. Cel doul servitori, afl fost înaintaţi parchetului de Dîmboviţa, care inslrueşte cazul. Sinucidere. — Diu Ploeşll ni se scrie că alallă-erl s’a găsit spînzurat de un copac, într’o dumbravă din marginea salului locuitorul Nâs-tase Ranete, din comuna Singeru, Prahova. Piuă acum nu se cunosc cauzele acestei sinucidere!. Autorităţile afl deschis o anchetă. DIN STREINA TA TE ■■(«■wnMniiMiissauM Feminismul In Suedia — D-ra Elsa Eschelson, care, sunt cîte-va zile, a trecut înaintea facultăţeî diu Up3ata, ultimul examen al doctorului In drept, a fost numită profesoare de drept civil la aceiaşi facultate. Piuă acum, nici o femee nu a ocupai vre-o catedră în Suedia. (irimlnal precoce. — Un copil de 12 ani, şcolarul Max Heinze, a fost condamnat Vinerea trecută, de către tribunalul coreeţioual din Dresda la patru ani de înch’soare, pentru că nenorocitul, înlr’un moment ,de furie, ucisese pe fratele săfl mal mic, trăgînd un foc de revolver asuprâ-T. Catastrofă aerostatică. — Ni se comunică din Berlin câ Sîmbăta trecută, aerouautul Woelfert, însoţit de un mecanic, a făcut pe c&rapiile Tempelhoff de lingă Berlin, o ascensiune cu balonul săfl dirigiabil. In aer, motorul cu benzină făcînd exploziune, întreg balonul a luat foc. Nacela, în flăcări, a căzut pe pămint de la o înălţime colosală. Cadavrele aeronautulul şi al mecanicului, afl fost găsite pe jumătate carbonizate şi mutilate în mod oribil. 0LT11E iNFOBMATiUMI Ni se asigură că în urma îmbunătăţi-rei simţitoare a stărei A. S. R Principelui Ferdinand, şi a convingerei, ce aii medicii că nu mai e de temut nici o nouă complicaţiune, d. dr. von Leyden, va pleca chiar în astă seară la Berlin, prin Vîr-ciorova. Cea mai mare neînţelegere a domnit în sînul membrilor guvernului asupra chestiunel convocărei Corpurilor Legiuitoare, acum în sesiune extraordinară. A reuşit însă părerea contrarie. Este sigur astă-zl că parlamentul nu va fl convocat de cît la toamnă. D. general Fotino, inspector sanitar, s’a întors de la Focşani astă-zl de dimineaţă. D. Ferechide, ministru de interne, a plecat la Lacul-Sărat, unde se află familia sa. Astă-zl, fiind Joia verde, Em. Sa Mon* seniorele Homstein a oficiat la catedrala catolică, la orele 10 şi jumătate. 4 www.dacoromanica.ro EPOCA Influenta blntue de vr’o două săptămtnl In oraşul Botoşani; cele mal multe cazuri s’afl ivit piuă acuma In clasa avută şi In special printre doa «ne. Epidemia prezintă Insă caractere destul de bllnde şi vindecarea urmează puţin timp după primele manifestări ale maladiei. M. S. Regele a lucrai astă-zl de dimineaţă cu d. Al. Djuvarn, ministrul justiţiei. B. C. N. Scarlat a fost confirmat în postul de adjutor de primar al oraşului Clin-piua. Ministerul de interne a aprobai regulamentul pentru ronstrucţiunl şi alinieri al oraşului Tlrgovişte. Casa şcoalelor a fost autorizată să primească, pentru fundaţiunea Universitară, donatiunea făcută de d-na doctor Turnescu, în suma de 100.000 lei în e-fecte, pentru garantarea venitului anual de 5000 lei donat încă de mat înainte. D. Al. PencovicI, prefectul judeţului Tul-cea, după o şedere de cîte-va zile in Capitală, a plecat la postul săă. In urma accidentului de erl de la arsenalul armatei, aflăm că d. colonel Perticari, comandantul arsenalului, a repetat cererea sa ca un medic militar să fie în permanentă acolo pentru ca în caz de nenorocire, să dea imediat cele d’întiiO îngrijiri. Ministerul de interne a aprobai budgetele caselor de pensiuni ale judeţelor Argeş, Buzfeu, Constanţa şi R.-Sărat. Simbătă seara se întruneşte la serviciul sanitar superior, comisiunea însărcinată cu studierea modificărilor ce sunt de introdus în legea sanitară. In darea de seamă anuală a baroului din Capitală se constată o lipsă de vr’o 1 500 lei pusă In sarcina fostului secretar al baroului, d. I. Culoglu, actualmente inspectorul advocaţilor Statului. Care va să zică d. lancu Culoglu n’a dat socoteală deplină de banii baroului din Capitală ? Galaţii dă următoarele detalii asupra creştere! apelor Dunării : Adîucimea Dunărei In portul Galaţi, In urma creşterel apelor, este actulmeute de 5 metri şi 60 e. m. De erl piuă azi apele afl crescut cu 15 c. in. Dacă apele vor inal creşte cu 20 c. m., portul va li inundat. De către serviciul nostru liydraulic s’afi luat deja toate măsurile posibile, spre a preînlimpiiia şi această eventualitate. In port se lucrează cu mare activitate la ridicarea de Înălţări pe i-heifl pentru oprirea apel, care din ce In ce vine cu ina! mare furie. Terenul nofl este deja compleclamente sub apă. Pe cheul Bu sel, apa a trecut deja nivelul şi valurile Dunărei scaldă deja platoul din faţa di barcaderelor. Mtine Vineri, ora 1 p. m., Academia Ro-mină va ţine şedinţă publică. Se vor face următoarele comunicări : Dl. Dr, V. Babeş, Iutei ţiunile celulei nervoase. Dl. Gr. G. Tocilescu, încă o părere emisă asupra trofeului de la Adamklissi. Venitul căilor ferate romîne pe luna Maiu a. c. a fost de 3,558,523 lei 02 bani, adică cu mal puţin 334,988 lei 30 bani de cît încasările din lună corespondentă a anului trecut. Pe categorii de venituri această diferinţă în minus se repartizează ast-fel: de la călător! 124,432 lei 50 bani mal puiuţ » » bagaje 14,701 » 00 » » » de la mărf. 10,891 » 55 » » » mare iuţeală. de la mărf. 178,903-» 19 » » » mică iuţeală. Asociaţiunea naţională a romînilor din Arad s’a reconstituit alegînd un comitet compus din d-nil P. Truţa, V. Man-gra, Dr. G. Proca, Sava Rair.u, Dr. Ioan Suciu, Dr. N. Oncu, Iosif Moldoveanu, Dr. Vuia, Dr. St. C. Pop, etc. Scopul asociaţiei este răspîndirea cul-turel naţionale. Săplămîna trecută s’a celebrai la Breasla, judeţul Dolj, căsătoria d-iul Ionel Argirito-ianu.fiul d-lul general Arginioianu, eu d-şoara contesa Clemenţa de Tallievitsch, fiica contelui Tallievitscii, mare proprietar în Dolj. Orele de lucru în biurourile administraţiei centrale a C. F. R. s’afl schimbat de la orele 7 dimineaţa piuă la 12. Uisideuţa liberală «Un Hoţomani Abia s’a pronunţat ruptura dintre vernescanil şi liberalii din Botoşani, acum o nouă disidenţă începe să se formeze in sînul partidului liberal din acel oraş. D-nil Ion Ciolac, senator şi şef al liberalilor, Eduard Ulea, primarul Botoşanilor şi alţii, afl venit în Bucureşti şi au cerut atît d-lul Dim. Sturdza, cît şi ministrului de interne, d-lul Ferechide, să înlocuiască pe prefedul Ion Arapu, care s’a dat pe faţă pe lîngă grupul evrnescan condus de d. Enacovicl. Delegaţia liberală a declarat d-lor Sturdza şi Ferechide, că dacă liberalii botoşănenl nu vor fi satisfăcuţi, atunci sunt hotăriţl a trece in opoziţie. Guvernul, deşi ştie că vernescanil merg in deplină înţelegere cu aurelia-niştil, totuşi nu îndrăzneşte să lovească într’înşiî prin înlocuirea d-lul Arapu, ci deocamdată s’a mărginit a chema In Capitală pe prefect şi a-I da instrucţiuni in ce priveşte conduita, pe care treime s’o aibă faţă de grupurile din localitate. Faţă cu această nebotărîre a guvernului, liberalii din Botoşani vor fi convocaţi la o consfătuire intimă ca să hotărască dacă. cum şi cînd trebue să treacă în opoziţie. A«liiiiniNti‘aţie eoleetivistă Actele de arbitrar ale prefectului de Dîmboviţa, vestitul Vasilache Dumilrescu, afl ajuns de nu se mal pot număra. Fată o probă : Consiliul comunei I.udeştl, din plasa Dîmboviţa, judeţul Dîmboviţa, se compune din nouă consilieri. Trei consilieri afl demisionat insă încă din vara anului trecut, iar alţi cinci afl demisionat astă iarnă, aşa că co muna a rămas a se administra, o comună cu cinci cătune, destul de depărtate unele de altele, numai de către un consilier-ad-jutor. Abia la 1 Aprilie a. e. cu ordinul No. 1846, subprefeclura Invită pe primărie ca «pe de o parte să pună In vederea consi-«lierilor Gheorglie Radu Şerban, Ghiţă «Sanda, Năsfase Gheorglie Ghiţă Safta şi «Ion Marinescu că li s’au primit demhiunile «din funcţiune, iar pe de altă p3rte să se «ia imediat măsuri ca In termenul prevăzut «de lege să se convoace colegiul pentru a-«legerea altor membri in consiliul comunal «In locul acestora precum şi in locul tuturor «celotValţl cari mal sunt deja demisionaţi— «înaintînd actele de alegere a doua zi * chiar după ce ea va fi efectuată». Iar prin ordinul No. 1847 din 2 Aprilie, subprefectura face cunoscut consilierului adjutor că s’a primit demisiunea primarului, că a lui a fost respinsă, că este dator să gireze afacerile comunei pînă la ah ge-rea noului consiliu şi tot odală-i se ordonă «să dispună In termenul prevăzut de 1< ge «convocarea colegiului comunal pentru e-«fectuarea alegerei menţionată». fu consecinţă, se face alegere la 4 Maifl, dar... in loc de lista administraţiei ese cu mare majoritate lista în capul căreia figura amicul nostru Grigorii Mihâileanu. Natural, rezultatul alegerei se comunică de îndată autorităţilor superioare spre confirmare. El bine, ce mijloc credeţi că inventează deşteptul Yasilaclie Bumitrescu ca să scape de d. Grigore Mihăileanu? — cităm textual: Ordinul sub-prefecturel plflşel Dîmboviţa uin 23 Maifl 1897 către prinăria comunei Lud-şti. «Conform ordinului d-lul prefect sub No. 316, vă fac cunoscut, că prin înaltul decret regal sub No. 1973 din 12 Maitt a. c, consiliul comunei LudeştI a fost disolvai, numindu-se membri în comisia interimară d lor lou Stănciulesr.u, Cos-taciie Radu Măineanu şi Ion Predescu, cari vor gira afacerile administraţiei comunale In limitele legel şi vor convoca colegiul electoral pentru alegerea altor persoane pentru compunerea noului consiliu comunal. Cu această ocaziuue. potrivit sus-cilatulul ordin, vă explic că lucrările efectuate pentru com-pledarea consiliului comunal despre care tratează reportul d-voastre nr. 3S0 din HI Aprilie a. c. rămîue nul şi de nul efect, de oare-ce consiliul ce urma u ti complectat s’a disolvai şi în consecinţa comisiunea in erim&ră va urma In conformitate cu legea, să lanseze formele necesare pentru alegerea generală u altul consilii! comunal. |y,Va să zică : trei consilieri demisionează iu Iunie )896, einc! consilieri demisionează tn Decembrie 1896, Ia I Aprilie 1897 se primesc demisinnile şi se ordonă alegeri, la 4 Maifl J897 se fac alegerile şi... la 23 Maiu 1897 se face cunoscut că consiliul anterior a fost disolvai Ia 12 Maiu— aceasta pentru a scăpa administraţia de fruntaşul comunei care s’a ales şi eaie nu este a-greatol el. Posedăm la redacţie copie de pe ordinele citate. Depeşile de azî Serviciul „Agenţiei Romîne“ Ştiri falşe Cons'anlinopol, 4 Iunie. Ştirile ce circulă In pii\itţa unei spoiirl a armatei, formaţiuni de cavalerie şi comenzi de puşti M tuser sunt falşe. Mutaserilil vil yetelor Monastir, Salonic şi Smirna, caii afl fost chemaţi sub drapel, nu vor fi întruniţi în diviziuni, ci vor ţine garnizona in oraşele, unde nu sunt trupe şi vor forma rezerva armatei de o-peraţiunl. fjc-inipdrdtea&a Enyenia Constanlinopol, 4 Iunie. Ex împărăteasa Eugenia a trecut Darda-nelele, mergtnd tn Caucas pentru a face acolo o vizită principesei de Mingrelie. Erinfnt itntyariei Soti3, 4 Iunie. Prinţul şi principesa afl plecat la Londra să asiste la serbările jubileului Reginei Victoria. Eoliliea conservatoare Atena, 4 Iunie. Astg preeonisează instituirea unor consilii superioare de războiţi şi de marină spre a sustrage armata influenţii disolvante a facţiunilor politice. Acelaş ziar dezvoltă şi alte reforme practice reprezentînd ideile claselor burgheze şi conseivatoare. Voii mecretar ele Stat liambiirg, 4 Iunie. După Hamburger-Correspondent conlra-amiralul Tirpitz a fost numit erl secretar de Stat al Marinei. Negocierile fie pace | Paris, 4 Iunie. [ Trei comisiunl leclinice se întrunesc In acelaş timp cu conferinţele ambasadorilor la Constanliuopol In privinţa condiţiunilor de pace. lteyete ti» ty iei Bruxelles, 4 Iunie. Regele va pleca săptămina viitoare pe mare de la Oslende la Kiel, pentru a asista la regate. Erecta rnmi şi atentatul contra Ini faure Petersbnrg, 4 Iunie. Journal de St. Petersbnrg zice că aten-tatul comis asupra d-lul Felix Faure nu poate de cit să sporiaseă sentimentele de care Rusia este animată către şeful naţiu-nel amice şi care este obiectul aprobării generale pentru caracterul şi înaltele sale calităţi. Mişcările turcilor in Tectatla L-irissa, 4 Iunie. Turcii afl aşezat în baterie, in seara de 3 Iunie, tunuri pe lanţul munţilor Olbrys care domiuează Zona neutră, ascunzlndu-le sub crăci. Monmnettlnl Ini tt'it/iefni t Siegnitz, 4 Iunie. împăratul a procedai azi la punerea primei pietre a monumentului împăratului Willielm I. împăratul a fost primit In mijlocul ovaţiunilor entusiaste ale populaţiei. Anejrarea iSepuItlicel ticneai Washington, 4 Iunie. Tratatul de anexiune a RepublicelHawai cu Statele-Unite s’a semnat uzi de reprezentanţii celor două State. Reprezentantul Japoniei a remis o protestare Iii contra acestei anexări. Von»» ejrpto'j.ie ia Caria Paris, 4 linie.. Astă seară la 7 ore şi IU iii., o bombă a făcut explozie pe piaţa Concordiei,, în faţa statuel Strassebourg, pe o ploae torenţială şi pe etnd piaţa era aproape deşartă. Maşina era un fel de tingire. — Proecti-lele afl stricai uşor balustrada ce înconjoară statua. — S’afl găsit bucăţi de fier ia piciorul zidului gradinei Tuileries. — Nimeni n’a fost rănii. — S’a începui o anchetă. Poliţia este sigura ca autorul exploziei de azi este acelaş care a încercat să comită atentatul de Duminică. Se crede că este vorba de un act fără intenţiune de omor. S'afl găsii urme de sînge în colţul slra-del Rivoli. Doi indivizi afl fost arestaţi, dintre cari unul avea asuprn-şl bucăţi de Ier. freca terminatii La Grand Combe, 4 Iunie. Greva s’a terminat. Băile Bălţăteştî 1) Băile Minerale raltle Horo-so-illce, iodiiraie şi brom arate, analoage cu apele : Kreutziurh, Hamburg, Ischl, Beicbeu-hali, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-luT, scrofulel, lachitisinulul, supuraţia gtan telor limphalice, abcese reci. boa le de piele, malădiele oaselor, debilităţel gt-n rale, precum şi in luate boalele de femei: metrite acute şi cronice, eu-domeliite, salhingiie, etc. tumorilor uterului şi anexelor. 2) Isvoral I'uza-Yoilă. — Isvorul Cuza-Vodă, apă de băut, foarte bogat in sulfat de sodiă analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, isvor din care se extrage : sarea purgativă de B d-ţăteştl, este foarte folositor în toate boalele de st emuli şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsle, catar acut şi cronic al stomahuluî, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, consti-paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosâ hepato-splenică, bydropisiilo şi obesilatea. Tflte aceste maladii se vindecă în urma unei cure sislemelice făcută cu apa sau sarea de Bălţăteştî. 3) stabilimentul ile Inliafitţie şl Pul-verlsaţie mineralii.-- Noul stabiliment de lulialaţie cu brad, terebentină, goaiaco! creozoP rucaliptol safl orl-ce esenţă urmată de pulve-e'saţie de apă minerală; araugial după sistemul Beicbenhall şi Ischl, este foarte folositor în toate boalele de nas, gftl şi mal cu seamă în bronrhită, emphiseme, astmă şi tubereulosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a înlro-duce săruri în organism. 4) Ntabiliinent «1« lljilriilerapie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masage, executai de un maşseur şi o inasseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Linie şi August, se fac cu reducere de 25°/o.— Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. pină la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informuţiunT, ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la: Mtoctor ut Stan* a 11 n Bucureşti, s’r. Vestei 7 Pînă la I Iunie st. v. iar de la această dată Iu băile de la Bălţăteştî, judeţul Neamţ. 8,- STRADA SĂRINDAR,-8 Proluneirea st radei Nouă BUCUREŞTI in fabrica lfi PAUL MILKER Ne găNeţte tu lot timpul iiu Mare asortiment DE Articole de Voiagiu Pielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. SACI CU NECESAIRE UE TOiLETA de la 40 pană la 350 lei Dr. NTKBMIB AMT MEDIC DE COPII SAUMTAT 35, Strada Caro], 35. MINISTERUL JUSTIŢIEI Piiblfraţiune D-nul Constantin Ion, funcţionar, din comuna Elisabeta Doamna, judeţul Roman, a făcut cerere la acevt Minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «ton» a celui de «Aposloleanu», pentru a se numi «Constantin Ion Aposloleanu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Băile Eegfale Bulevardul Elisubeta (Palatul Eforiei) Din nou amenajate şi apropriate pentru cea mal mare satisfacere a onor. public. Pe lingă băile de apă caldă; aburi şi pişcină, s’a mal ins'ulut şi secţiunea de ltiie după cel din urmă sistem adoptat în cele mal mari slabilimente de băl din Europa. D-uul Scarlat I. Sterian, cunoscutul maseur, va oferi.serviciile sale onor. publicului visila'or. II O K S K K TRANSILVANIA Stagiunea Băilor BORSEK cu renumitele! ape deschizindu-se Iu B B tt f te st. n. Direcţiunea are onoare a face cunoscut onor. public cA a stabilii o legătură de diligentă Intre Pealra-N. şi BORSEK cu preţuri foarte avantagioase şi anume: 10 lei de persoană. Pentru copiî preţul jumătate; iar pentru familii se face şi rabat. Tot odată se face cunoscut că la restaurantul Remeny se vor prepara mtncărî romîneştl. Direcţiunea va face tot posibilul ca domnii vizitatori să rămîe pe deplini mulţumiţi. Biletele de Diligenţă şi informaţiunl se pot lua dela antreprenorul Waş3, renan in Peatra-N,, strada Pieţei, «i la Direcţiune în Borş- k. Direcţinnen Băilor Bor^ck Transilvania. £: §E]¥SApĂ Im MODE şi Reparaţiunî aproape GRATIS DECORAŢIUNI, FLORI NATURALE Fnl»ri<-ă «Ie Ilorî şi coroane arliiicialc Lipscani No. 10 şi Victoria No. 152 EE MIEc CANA A Si A BÂTĂ CENTRALĂ Slratla Ftieî 11, Bucureşti Se aduce la cunoştinţa onor. public că SA iii;sniis BAIA CENTRALA Cea mai frumoasă şi confortabilă insta-laţiune do băl: igienice, liydroterapie, bae de abur electroterapie. In special se recomandă visitarea ni ea-noterapieî (gimnastica suedeză dr. Zander). BJa este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa piuă la 8 ore seara. ConsultaţiuUile medicului Director suni gratuite pentru cura ce se Urmează lt; stabiliment. In stabiliment se află şi nn coafor. Eîlrectiuiicn. A \7 i ^ Moşia Utleasca din districtul Brăila în întindere ca. de 6,300 pogoane la 10 klm. deţ&rtare de Brăila, cu staţie de cale farată şi cu ecaretele el, se dă cu arendă de la Aprilie 1898. Pentru ţoale informa ţiunile a se adresa la d. Maior A. Singurov, str. Verde, No 2. sau Ia d-nul Vulturescu, avocat, strada Mercur No. 9. SE CITA o cîşti UN ASOCIAT cu un capital de ti,000 lei la inteprindere industriala, cu un fenomenal de mare faţa de LA „PARCUL RE8AL“ Onlea 'Vietovieî, IVo. 1H>. Alături de «Au Petit Purîsien» tneeittâtnSnle ele Munte tneăfţdtninte ele ttieietetd, per. lei 16 Incfilffitninte ele feeirn Tcnnle*. Orl-ce luc&lţ&ininte penlrn tedeteatl, Sitente şi Copii. Lucraţi', pe forme GOSTA din Paris Diferite unsori englezeşti Marca E. BROWN & SON, London MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAf EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucurescl, slr. Stnărdan, 2 W. Staailecker Bulevardul Cuza, 17 Craiova, st.r. (.o^ălnn*enu 1 o ( u începere de i 1 1 Maiu se deschide GRADINA RESTAURANTULUI DUMITRU ENESCU 15. Straiia 8f. Ionic», 15 (in dosul palatului Regal) Aranjat cu totul din noîî, oferă onor. clientelă bucătărie aleasă: FRANCEZA, ROMANA şi GERMANA BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE celo maî tine si cn preţuri foarte moderate. - SERVICIU PROMPT — 8I0VAI! 3. 0B0I0DA Furnizorul . Carpr n,galB m. Vechea şi prima FABRICA de UMBRELE Fondată în 1880 BUCUREŞTI 2-1. — Strada Şelari. — 84. Recomandă atît onor. sale clientele, cit şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricuţiunel sale precum : UMBRELE şi UMBRELUŢE fantesie de tot felul. Specialitate Umbreluţa A«i«>, ultima noutate. Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu sis TO-LEBO. Se primesc or-ce comande şi repara-iunl. Serviciul onest şi prompt. Rog a nota bine adresa mea, numai: îîi, Strada Netari, 2~i. GRÂbTţÎvĂ! GRĂBIŢI-vTr** AstiW.î a început rtnzarea la lOOO AB.TÎCOLE Vis a vis dî Magazinul Universal (fost S itianu) 10.000 b. sifon metri 36,50 b. nnmal fr. 12,50 10.000 „ Schirting metri 36 fr. 1S.75 10.000 dz. ciorapi fii. d’ecosse numai 1 fr. per. 10.000 „ „ dubli numai 50 bani „ Colosal asortiment de H.XOERI K pentru Dame fabulos de eftine 10.000 Dz. Gulere şi Mauşote olandă pură nu- mai cn fr. 8 duzina 5.000 Dz. Cămăşi bărbăteşti do noapte şi de zi nnmal cn fr. 2,75 bucata 10.0000 bucîiţt Broderie fabulos de eflin. Cravate, Batiste, Pro cape, Parfumerie, Bastoane, Umbreluţe, ne mai pomenite de eflin. 34.-CALEA VICTORIEI. 34 Vis-a-vis de Magazinul Universal l^ssiiiiiria W. ţzomşa Doctor In llrept A de la Facultatea din Paris ADVOCAT 76, Strada Ditmisie, 76. Orele de consultaţii dela 0—11 şi 4—6 Doctor A. Brayer (>«■ In Fni-ultnten .lin Pnri.H Boale Interne, siliiiiice şl de femei S’A MUTAT 70, Cîalea Moşilor, 70. (alături cu farmacia Foişorul de foc) capitalul necesar. De preferat persoana ce ar poseda o cădere de apa de 20 30 cal putere. Oferte la administraţia ziarului peulru 249. Consultaţiunt de Ia 2—4 p. în. G. J. CONSTANTINESCU AVOCAT.—iOCŞANt Pledează înaintea instanţelor de Putua şi a circumscripţiei Curţel de Galaţi.—Reprezintă pă ecrdilorltn falimente prin simpfu gir safl proi-ure. La toate MONOGRAMELE.—Foarte important pentru Dame| T’elerine de postav foarle elegante sutaşate de la Lei 15 în sus. Felerine de Mătise foarte elegante perlato şi garnisite, dela I.ei 40 în sus Încercaţi şi vă veţi convinge. Se primesc de prelat şi sutaşat eu maşina şi | de mina: Pelerine, Rocliî, Jachete, Balero, Figarourî, etc., m aplicaţi ni şnururi, fir, perle, Huturl. In toate colorile cn desennri parieiene safl după orl-ce jurnal. STEINBM II, Bucureş'T, str. Karageorgevi -I, 13,. vis-â-vis de | sala Iîugo, in dosul pasagiuluî Vilagoss, lăngă poartă. SACÎSES BUmJREŞTl. — KIUILA. — VA» NT A. Keooinandă penlrn nchoiiiiI coreul 1807 MASIJSnE de secerat cu aparat de legat snopit PLANO s J PREVĂZUTĂ CU ROATA VOLANTA MASLJJ¥E de secerat simple U K E B Ia E AIT T O M A TI CE „ 1* L A N O" > Nf ’d l HA ?f .l VIL I ,, i» f Bl f ” LOGOMOBiLE ţi TfUERSTOARE cele maî perfecţionate, modal 1897 din rennuiilu fabrica. AVELING & POUTEIt Ud (KoscheMer) MORI DE MĂCINAT, PIETRE FRANCEZE, VENTURĂTORi, PLUGURI, GRAPE, TRIORI, etc. etc. ■nMnMi www.dacoromanica.ro EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 58 PENTRU MOŞTENIRE CAPITOLUL XXXVIII După cum văzurăm, dintr’un capilol precedent, doctorul Răzescu plecase cu trăsura din Urlaţi. Lăslndu-se mal IntiiO In jos pini la şoseaua naţională, el o luă apoi la stingă Iu direcţia Mizilulul. Se ducea la Flntlnele, un sat la poalele Dealului Mare, la o distanţă de cîţl-va kilometri de Mizil. Ajungtnd aci, după ce doctorul trecu un podeţ de lemn, intră intr’o curte arendă-şească, unde ÎI eşi înainte o femee bătrîuă. — Ce mal faci inamâ St anco, zise doctorul, dîndu-se jos. Al pe cine-va să ’ml îngrijească de cal ? N’o să sta ti de cit vr’o două-zecl de minute. — Oamenii sunt la clmp, d-le doctor. Dar este Ionică aici. N’al nici o grijă. Arendaşul era plecat de dimineaţă la clmp. Argaţii toţi erau la muncă. Rămăsese numai ea singură acasă şi cu femeile de la bucătărie. — Nu muşcă? întrebă Ionică, un băieţaş de vr’o 12 ani, care venise la chemarea bă-trlnel îngrijitoare a curţii. — Nu ! E blînd ca un miel, răspunse doctorul. Băiatul era plin de bucurie. — Ştia că d. doctor avea să I dea un bacşiş. Barem un ban, dar tot îl da! In acest liiup doctorul vorbea cu bătrîna, explidnd că venise ca să se ducă pînă la Z... Dintre toate casele din Finlînele cea mal bine îngrijită Intru ce priveşte curtea era această casă a arendaşului. Aci putea să stea o trăsură, destul de convenabil. Se găsea toate cele de trebuinţă. întrebă dacă e vr’un bolnav în sat. Mama Stanca ÎI spuse că, numai Z... pe care şi doctorul îl ştia. Tot vorbind aşa, doctorul îşi răsucise o ţigară. Se scotoci apoi prin buzunare ca să dea de vr’un chibrit. Negăsind, intră în bucătărie cu mama Stauca, unde aceasta ÎI dete un cărbune. — Mulţumesc, zise doctorul. Efl mă duc. Numai să îngrijească Ionică de cal. — Cît despre asta, n’al nici o grijă, d-Ie doctor. El tocmai vroia să iasă din casă, cînd văzu rezemate de zid un «şevalet» de acelea pe care le întrebuinţează pictorii. — Dar asta ce mal este ? întrel ă dînsul. — Iacă e a unul zugrav... Ştii d’ăia care fac cadre de păreţi. A venit de cîte-va zile şi s’a rugat să-I dea o odae. Cică vrea să zugrăvească munţii. Domnu Mihaiu (arendaşul) i-a dat o de geaba. D’altminterl e şi un om hazliii zugravul ăsta al naibii. Fîntînelele afl o poziţie foarte pitorească. Subt ele se aştenie cîmpia semănată de sate, ca o făşie de in albastră, cu pete lungi. In sus! e Dealul mare, cu coastele lui destul de frumoase. Doctorul se uită la pînză, ca un cunoscător ce era. iar mama Stanca povestea că «zugravul» S tironea îşi pusese «scaunul ăla» acolo ca să «ia» dealul. Bucătăria era cu faţa spre deal. Şi, hotărîrea pictorului, cam necăjise puţin pe mama Stanca, de oare ce trebuia să oprească pe Ionică de a se atinge de lucruri, ceea ce era foarte greu. — El, lasă că nu-I nimic, mamă Stanco! zise doctorul. De alt-fel pînza e mică. Şi, fiind-că tabloul e pe sflrşite o să te scapi curînd de el. — Ţi-al găsit! răspunse veselă bătrîna. D. Spiron—cum II zice—a Sucepul-o de cînd a sosit. Piuă acuma nici n’a mal pus mina pe ea. După cît se pare, el a văzut ceva fru mos de pe «dealul ăl mare» că de la o vreme stă tot p’acolo. Mare minune dacă n’o să-l vezi cînd ăl trece la Z... — Mi-ar părea bine, răspunse doctorul. Şi (ii sigur că am să-l felicit. Are mult talent, mamă Stanco. Eşind din curte, doctorul Răzescu apucă pe o potecuţă care ducea spre o colină mal înalţi de cît toate cele-l’alte de prin apropiere şi pe care sătenii o numeai! «dealu ăl mare». De pe dealul acesta se putea vedea poziţii foarte frumoase. Doctorul, cînd ajunse pe vîrful lui, se opri cîte-va minute ca să le privească. Pe alocurea dealul era pietros. Iar la vre-o cinei zeci de paşi în faţa Iul Răzescu, pe o culme mal înaltă puţin, stetea un om îmbrăcat în haine de dril. In cap avea o pălărie de pae. Culcat la umbra unor ulmi, el citea. Din locul său, şi cum stetea, trebuia neapărat să vază pe doctor. Cînd îl zări pe acesta, omul se sculă şi inergtnd puţin mal la vale, se aşeză jos pe o | iatră şi cu un album pe genunchi, fără ca să se mal preocupe de noul venit. Doctorul de asemeni, păru că nu lua în seamă de loc prezenţa desenatorului. Se aşeză jos, plimbîudu-şl privirile de colo pînă colo. El putea foartebinesâ fie văzut de vre un tînăr de prin apropriere şi care era poale ascuns de un arbore, ori de vr’o bălă-riea mare. In orl-ce iaz nimeni n’ar li băgat de seamă că el nu se ocupa numai cu coutemplarea naturel. El contempla în adevăr, dar mal făcea şi alt-ceva 1 Mal cu seamă alt-ceva! Şi anume: El scoase cu băgare de seamă din buzunar pachetul pe care îl pregătise înnainte de plecarea sa din Urlaţi şi care, dacă nu s’a uitat, conţinea două miişoare de franci, o sticluţă bine astupată şi o scrisoare cu slove misterioase. Paehelul acesta, doctorul îl strecură sub nişte pietre mari, cari se aflaţi alături şi de care el se rezema cu spatele. . După ce se sculă, uittnd pe o piatră pe care stătuse, restul săfl de ţigare, se mal uită în jos puţin, apoi plecă încet. In acel moment desenatorul, eoborîndu-se de pe colină, veni spre locul unde stătuse doctorul, căutînd fără îndoială un alt loc bun pentru luat vederi. Doctorul îl văzu aşezîndu-se chiar pe pietrele unde stătuse el. Atunci ztmbi mulţumit şi îşi văzu de drum. Cîte-va momente mal în urmă sosea la casa unde avea treabă. După ce sfirşi ce avu de făcut, şi după ce mal stete puţin de vorbă cu omul în cesliune ,se reîntoarse pe acelaş drum la locul unde îşi lăsase cabrioleta. Cînd îşi aruncă ochii spre deal, desenatorul nu se mal vedea. Şi trecînd chiar pe unde stătuse jos, constată că mucul de ţigare pe care îl lăsase se schimbase într’un creion. Dar, doctorul nu se aplecă să-l ia. (Va urma) CASA DE SCHIMB HESKIA Ss SAMC'SL BUCURESCI Ho. 2 Stettds LljîfiCfeKl N®. S lumpiri ş: vinde «fade publice m M-i. schimb de tnoneţl. Cir.nl po lins de 4 Iunie li'-'i7 I Curep Vum 4*D Rt)ut( Aniortisabîlă . . 0 '<9 C »*/« » AjnoriiaabiU- . . 95 4 95 H. Obligat, de Stat (Cov. R.j . 10 > >1-2 v« 5*. » Municipale Jin 1883 98 l[ ’8 t « » » » 1S96 97 V. 97 ■/* %•, Scrisuri Funciar Rurale ?4 95 s-/. t * Urban 4 90 7» 91 -- ţ .. » » » ÎS.JÎ 8> 86 Acţiuni y.ncs Naţională < ■‘35 845 — « » Agricoli 290 03 — t Dacia Rominia *sig 120 4Î4 > S-tea Naţional.» svg 463 167 S-Utea do Coaalrucţiim! 155 158 - jfhsriiil valoare Auatri;- i S t î .2 Mărci Germane . . 23 1 îb Sacnole Francezo ICO ;»î — » Itaiieco. . 89 95 » iubis htrlie . 3 •5 s 70 sssssam STABILIMENTUL DE ARTE GRAFICE I. ¥. 59, Ntrada ISerzel, 59 se recomandă pentru efectuare de Oişeuri Iu %inc prin instalaţiune de lumină electrică pentru reproducere exactă a orl-ce fel de original, fie fotografie, pic,tură, desem-nuri în creion, cretă sau aquarelă, precum şi micşorări şi măriri ale originalelor. Asemenea si REPRODUCERI FOTO-LITOGRAFICE după aceleaşi originale citate. Reproducerile în ambele procedeurl se execută la noi in aceleaşi condi[iuni perfecte la cari au ajuns pînă azi cele mal renumite ateliere din străinătate. M. KOHAN Galaţi şi Brăila BEPOSITUL CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. etc. DIN RENUMITELE FABRICI „THE CHOISSY KNIFE C°. DIN AMERICA” CEL MAI UTIL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU Cereţi numai CUŢITE „CJBKISTY” Deposit de Case Englezeşti „Clîiitwood” Neinvinsibile, Inspargibile fi cele mal sigure contra incendiului Mieposit de Cântare Hnf/lezesti Centisimale de la 350 kgT. pînă la 3,000 Capacitate Construite de fer şi oţel PREŢURI CORENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRATIS ŞI FRANCO APPEL & Comp. Bucureşti. 9, Str. Doamnei, 9. Bucureşti. Macini Industrial le de ti oi felul Cu abur şi cu mina, cazane de abur. Rezervoare de tablă de fer, etc. Mare Deposit de Ţevi de fer şi accesorii. — Ţevi de sondage. Pompe cn abur, din renumita fabrică americană The Snow Stoam Pnmp Works Buffalo, America. Pompe cil mina, cablu de simit de oţel, pentru puţuri de petrol şi alte scopuri industriale. REPRESENTANTA GENERALĂ A CASEI FREUDENSTE1N & C»-p BERLIN Fabrică de şinl pentru căi ferate şi mine, căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci învirlitoare, locomotive, etc. In tot-d’a-una în depoî: ŞINE, VAGONETE, otc. hepresentanţI pentru romania a case! F. WERTHEIM Ac Comp. l'abrlfă do Cnae «lo for, C'fiNoto, otc. IOHN PITTS BUCURESCI.—Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi) REPRESENTAT PRIN laOIIZB BGIOIBOEF Cel mal vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felul Garnituri de treerat (Sistem perfecţionat). Maşini de secerat şi legat MAŞINI DE SEMANAT IN LAT ŞI IN RINDURI MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE Din renumita fabrică PETZOLD & Comp. ING. LIMITED, Berlin PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului Din renumita fabrică F. Zimmermann & Comp. (S oc. p. A.) UaUe aJs Germania BIUROU TECHNIC pentru instalaţiunl de forţă şi lumină electrică, precum şi pentru celeTalte instalaţiunl electro-teclmice. MAŞINI DE SCRIS (sistem american). Depod permanent de tot felul de maşini pentru agrlou IturX şl industrie, precum : Motoare, Vînturătoare, TriorI, Batoze de porumb, Maşini de huruit, Maşini de presat orz sau ovez. Muşamale impermeabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc. i M ÎS IBAFIA „EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. WATSOÎ A VOUELL * MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCI. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) j Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. REPRESENTANTl GENERALI Al FABRICE! LAllIER, VEMOT & C»„ LA FERTE-SOUS-JOUăftRE SWrPIETRE DE M0ARĂ~m. [Adevărat fzanţuzeştî, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine legate şi foarte durabile SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA jO cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 43 şi 48 ţoluri CALITATE RECUNOSCUTĂ Direcţiunea Epitropiel Spitalului BÂRLAD Şi ELENA BELDIMAN înştiinţare La 15 Iunie a. c., oara 2 p. m., se va ţine licilaţiune publică, în camera şi înaintea Epitropiel acestui spital, pentru arendarea pe un period de 5 ani, începător la 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietăţi rurale ale spitalului, situate in acest judeţ: a) . Moşia Ciocanii, din comuna Ciocani, plasa Corod-Pereschiv. Garanţia provizorie 4,500 lei; b) . Moşia Riiu, din comuna MurgenI plasa Tîrg. Garanţia provisorie 3,000 lei; şi c) , Pimîntul de hrană numit «Varami-zoaia», din Comuna BGrlad, hliza Crîngu. Garanţia provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţine conform ari. 68-70 din legea comptabitităţef publice. Condiţiunile generale de arendare, precum si cele speciale se pot vedea în fiecare zi de lucru in cancelaria Epitropiel intre orele 9—11 a. rn. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar, W. Kaminski. La Tvpografta EPOCA se află de „„ -—r.----.... vînzare Iiîrtie maculatură cu 40 bani ^ J' IN^^pc^eţnnle fabricii la kilogramul în pachete deeîtelOkil. - m' wj Mj B9 JTM A i» A BUCUREŞTI. Strada Decelai No. 20. IligienH «tiuiţilor şi a gurci Medalie de aur, Vlena 1883; Medalie de argint, j| j Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. Autorizat de consiliul de b igienă ei salubritate publică. » E IV T A la S IV A ENEA'Ţa jjeulru (irit ţi PULBERE VEGETALA pentru DINŢI j ale doctorului S. îi O Ai Y A Sunt două dentifrice recunoscute in j ţară şi in străinătate ca cele mal burse ] pentru conservareu dinţilor,curăţeniei j şi higienel gurel, dindu-I tot odată un \ miros plăcut. Preţul: Un flacon Dcutalină fr. 3,50 i Pulbere do dinţi, fr. 2. Deposite: in Iaşi, la Farmacia Fraţi Şf ÎAouya; în Bucureşti, Ia Farmaciile F. W. Ziirner şi F. Bruss, la Drogueria $ I. Ovessa şi Ia Parfuineria „Stellla*. 3 PIAMIIE Dela renumita fabrică BUST, ADOLPH IBACH BAKMHBî Fondata in nuni 1791. TEIRICH â -f*> 0. BUCUREŞTI O.-^ti-adn Berzei,- O. INSTALAŢIUNI TELEBRâFlAZ şi APA Lumină incandescentă pentru Qtaz aerian Aparate de şţ«l5s Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSITIE Proecte. - Biurou de construcţie. - Export 3g9ZMu4BE . vXCir".vUILj. \. .5*^ INSTALAŢIUNI DE Mori şi Fabrici de Spirt TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Vataiaage rate genţi* fi /Vance, V MEDICAmENT PHOSP1IATIC t \ DE VIAL VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complecteazâ nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAT, Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi în toate farmaciile. MnVttl PAPIER FAYÂRD & BLAYH Ari# Btnportani Se face cunoscut onor. vizitatori al staţiune! Buşteni, că Hotelul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu stj&î ţa&nli multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere { , , şi apartamente în condiţiunile cele mal *n iratameniui ue _ _ _ avantasioase. cu ziua, luna saQ sezonul, doreri renmatiMiuale, scrfntltvsrî, răni, văntăturl, Restaurantul hotelului se recomanda «uri. —Topic excelent contra bătăturilor, cn deosebire pentru bucătăria franceză, Se află ţn toate farmaciile. germană şi romanească, asortat fiind şi hHHBBBKB» vmcMtmmwmamBHWXBsiaiXim&BSm&maţmimmaMm eu vinurile cele mat alese, din viile d-lut__________________________________________________ SinUllAW antreprenor-Hotel Buşteni. TiP°grafia EP0CA execută tot felnI de lucrări atingătoare do acea-f -ţ -irfîr^rf^Tr-rnT'^TTffr* mi^wTm ®tă artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. /* de «eroi «tuere» proclamă superioritatea sa gutural, irftaţiunel pe]ctiilui, influenţa. B‘; Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. Cea mal bună APĂ MINERALĂ PURGATIVĂ este aceea «le la: BREAZIJ-Iaşi premiată cu Medalia «le Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1S94 şi recomandată cu preferinţă de d-uiî medici. Efect prompt si sigur. Momi mică, gust plăcut, Cereţi dar numai Apa minerala