SERIA n.—ANUL m, No; 470.
Ediţia a treia
JOI, 5 IUNIE 1897
NUMĂRUL^IO BANI
ABONAMENTELE
încep la 1 şi 15 ale fle-cârel luni şi se plătese tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Cosa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate puştale Un an in ţară 30	lei;	in	streinfitate 30	lei
Şase luni ... 15	>	>	>	25	>
Trei luni . . . 8	»	»	>	13	»
Un numir in	streinătate	30	bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
NUMĂRULŢO BANI
ANUNCTUBILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnuneiurI la pag.	IV...0.30 b. linia
»	»	»	III.......2.— lei	»
»	»	»	II........3.— »	>
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rindul
Un nnm&r rechifi 80 bani
KIITATHALA AGRICOLA
Bugetele noastre şi ale lor
Dacă ar fi vreme de glumit, am putea foarte bine să spunem că colectiviştii, in singura chestie, în care laudele lor aveaO o nouă aparenţă convenabilă, adică în aceea a bugetelor din ultimii ani, au dat cu oiştea în gard, ca Eremia.
Dar nu e timp de glumit. Evenimentele dovedesc că aceşti oameni au pus şi in materiile financiare aceeaşi uşurinţă, aceeaşi rea credinţă şi aceeaşi nepricepere ca în toate cele-l’alte. Colectiviştii au acel dar fatal care a muncit pe un personagiu mitologic, acela de a transforma în plumb, ori ce ating, chiar aurul cel mal pur.
Nu e chestie pe care să o atingă cu mina lor sau să o abure/.e cu suflarea lor, care să nu piardă însuşirile el bine făcătoare, pentru a se transforma în ceva răti şi odios. Si aceasta, fără ca să inter-vină nimic miraculos, ci în puterea unor principii foarte omeneşti şi foarte explicabile. Nepriceperea, u-nită cu ura şi cu invidia, fac ca omul să nu poată trage din o situaţie nimic de cît fructe amare, otrăvite. In asemenea condiţii, aurul de la sine se transformă în ordinarul plumb.
Exemple ?
lată un partid, acel colectivist, care vine la guvern, în împrejurările cele mal favorabile.
Conservatorii nici se gîndesc a părăsi puterea, pentru că.... nu era nici un motiv ca să o părăsească. El sunt siliţi a se retrage brusc în mijlocul activităţel lor financiare in curs, fără să aibă timpul de a lua măsuri pentru a remedia o situaţie bugetară pe care nu o puteau cunoaşte, de vreme ce ea nu să manifestase încă.
In adevăr. Suntem acuzaţi că bugetul 1895—§6 a dat un deficit de cîte-va milioane. Această acuzare nu e de loc dreaptă. Deficitul nu e datorit nici lipsei noastre de prevedere, nici relei noastre administraţii, ci pur şi sitnpul împrejurărilor subite, imposibil de prevăzut.
Să dovedim aceasta.
De la venirea noastră la putere în 1888, fie care an a dat excedente bogate, faţă cu prevederile bugetare, ceea ce dovedeşte că pre-vederele noastre erau juste şi întocmite ast-fel în cît să lase tot-de-a-una loc pentru excedente.
Aşa, în anul 1888—89, avem excedente
In anul 1889 —90, excedente
In anul 1890—91, excedente.
In anul 1891—92, excedente.
In anul 1892—93, excedente.
In anul 1893—94, un colosal excedent.
Era drept şi logic ca pentru a-nul 1894—95 să ridicăm cheltue-lile în vederea urcatei continue şi treptate a intrărilor din ce în ce mal crescînde ale alocaţiilor bugetare timp de cinci ani.
Ceva mal mult. Intrările în cele cîte-va luni ale exerciţiului 1894 —95 sunt mari, foarte mart în raport cu intrările tuturor exerciţii-tor din anii trecuţi cari deduseră excedente.
De alta parte, cînd ministrul de finanţe întocmeşte bugetul pe exerciţiul anului 1895—96, bugetul cu deficit, nu se cunoştea, nici se putea cunoaşte, că anul 1894-95 se va solda cu deficit.
Intrările veniturilor pe anul precedent 1894—95, o mal'repetăm, se anunţaseră în creştere faţă cu anii trecuţi. In adevăr, cu tot deficitul pe care îl prezintă, la sfirşitul anului, budgetul pe anul 1894—95 este un lucru constatatjcă, chiar în acel an, veniturile atl atins cea mal mare
cifră de încasări pe care budgetul nostru o atinsese vre-o dată, cifra de 192,000,000.
Era fatal aşa dar, ca faţă cu faptul că veniturile pe anul 1894—95 eraQ în creştere asupra celor-l’alţl ani, şi faţă prin urmare, cu imposibilitatea de a prevedea că, acel an de bine anunţat, se va sfîrşi totuşi cu deficit, era, repetăm, fatal, ca conservatorii să întocmească pentru a-nul 1895—90 un budget în care cheltuelile să le urce cu 7 milioane.
Ori ce om, putea în asemenea condiţii nu să se înşale, ci să calculeze ast-fel. In adevăr, după şease ani de excedente, ni se pare că a urca în al şeaptelea an, cheltuelile cu 7 milioane, faţă cu budgetul precedent, nu este dovadă nici de nepricepere, nici de rea administraţie. Din contra.
Colectiviştii, în condiţii mult mal rele, după cum vom arăta, au urcat cheltuelile Statului, anul acesta cu aproape 0,000,000, lei !
Iată în ce condiţii budgetele conservatoare, pe anii 1894—95 şi 1895 şi 90, au dat deficite.
Unde mal punem faptul că criza economică, care a bântuit acel doi ani, criză recunoscută chiar de adversarii noştri, de d-nit Gogu Can-tacuzino, ministrul de finanţe, şi Costinescu, raportor al budgetului, a influenţat teribil asupra situaţiei.
Dar, ori cit aceasta e şi poate fi de adevărat, nu poate nimeni să se scuzeze numai cu o criză care isbucneşte. Căci dacă un guvern nu poate înlătura o criză economică, poate şi are datoria de a prevedea satt a întocmi ast-fel budgetul în cît loviturile el să fie mai puţin simţite.
Guvernul conservator, întocmind budgetele pe anul 1895 — 90, a prevăzut criza şi a ţinut seamă de ea. Şi dovada că guvernul conservator a ţinut seamă, adică a probat pricepere şi prevedere, este că, încasările budgetare pe cel doul ani de care ne ocupăm, au fost în creştere, ceea-ce arată în mod neîndoios că noi am fixat evaluările ast-fel în cît ele să nu aibă un moment de regres. Este constant şi constatat, că nici o evaluare, nici o alocare a budgetelor noastre, chiar acele care s’au soldat cu dificil, n’au fost umflate, exagerate sau pur convenţionale.
Să vedem acum ce dovezi de capacitate şi de prevedere au dovedit d-nil colectivişti în întocmirea celor două budgete ale lor.
Să vedem dacă, avertisaţt din timp cum eraQ, aQ ştiut să profite de experienţă şi de resuilatele reale obţinute în cel doi ani de regim conservator, cum am fi ştiut noi să profităm dacă am fi rămas la guvern.
--------- inrf| m~ (Ţ—r» —
O NOUA Fl ilTlAA
E mare mişcare între o parte din fraţii noştri de peste munţi, anume între liomînil de confesiune greco-catolică din Transilvania şi Ungaria.
Guvernul unguresc vrea să vadă regulată chestiunea autonomiei Bisericei catolice din Ungaria în aşa chip, în cît să poată avea mai multă înrîurire asupra ei; în acelaşi timp Insă ar vrea să înglobeze şi Biserica romînă unită în Biserica maghiară istorică, aşa ca să-şi piardă carudtnd naţional.
încercarea nu e nouă. Ea s’a mai făcut la anul lfflO de către congresul catolic întrunit atunci, dar n’a reuşit.
Acum e convocat un nqu congres catolic la Budapesta, la care sunt invitaţi şi credincioşii provinţe'i Mitropolitane greco-catolice romîne.
Din cauza timpului scurt, Episcopatul romtn unit n’a avut încă vreme să-şi precizeze atitudinea faţă cu apropiatul congres.
Printre laicii Bisericei unite romîne dom- • neşte însă o vie agitaţiune şi un comitet compus din fruntaşi ca Alexandru Bohăţel, Andrei Cosma, dr. Ion Mihalyi de Apşa, Aurel Mureşan, George Pop de Băsesci, losif Boman, Dionisiu Vajda, losif Vulcan şi alţii aii convocat o conferinţă generală ce .s-e va ţine in biserica greco-catolică din Cluj la 17 Iunie şi în silele următoare.
In această conferinţă se va discuta şi hotărî asupra atitudinei Romtnilor uniţi faţă, de viitorul congres catolic.
Chestiunea fiind de mare însemnătate, vom {ine pe cititori in curent cu desfăşurarea el.
Am afirmat că ministrul ilo externe al Turciei, Tewflc-paşa, răspunzind d-lut Tr. Djuvara, asupra chestiune! înfiinţare! unu! episcopat romînesc în Macedonia, a zis că nu are vreme să se ocupe de această chestiune.
Oficioasele nu ne au desminţit.
Ziarul parisian le Temps a publicat o depeşă din Constantinopol prin caro să afirmă că d. Djuvara, roprezentantul Ro-mîniei, a înalţat pavilionul romînesc pe mai multe vase greceşti din Dosl’or, fapt caro a nemulţumit cercurile politice musulmane.
Am reprodus această ştire.
Oficioasele nu au desminţit’o
Presa din capitulă primeşte ştirea că d. Dini. Sturdza a desfiinţat poşta romînoaseă din Constantinopol. Presa protestează.
Oficioasele nu desmit ştirea.
Constatăm din nou faptele şi cerem, nu pentru ultima dată, lămuriri precise asupra tuturor acestor chestiuni.
Vom roveni.
SITUATHMA AGRICOLA
In primăvara. — Ploile, innmlaţin-nile.— Prodiu'ţiuncu din anul acesta.—Măsuri preventive
In pvimuvavă
La începutul lumi Maiu starea recoltelor era foarte satisfăcătoare din toate punctele de vedere.
Griul, care ernase bine, se desvoltase şi înfră{ise atit de bine in primă-vară ,mai cu seamă în urma ploilor din Martie şi celor din ultima jumătate a tunel Aprilie, în cît promitea o producţiune cum rare ori s’a văzui în {ară.
Orzurile şi ovăzurile semănate la timp aveau, cea mai frumoasă înfăţişare şi semănăturile de primăvară dedeau mari speranţe agricultorilor. Porumbul cu deosebire, semănat din vreme, răsărise şi crescuse repede, în cît era gata de săpat.
Rapiţa, care nu pierise în toamnă, trecuse iarna cu bine şi în primăvară nu fusese de cît în puţine locuri atacată de vertnî şi recolta ei promitea să fie splendidă.
In general starea semănăturilor era atît de bună în cît făcea să se întrevadă unul din cei mal buni ani de belşug.
S Se, in un da f tun ile
Din nenorocire toate speranţele au fost zădărnicite. In întreaga lună Mal ploile au căzut cu furie mai în toată ţara.
Oltenia mai înlîiu, apoi Moldova şi Dobrogea şi în urmă Muntenia au fost bântuite de ploi torenţiale care au făcut să se reverse rîurile inundînd sate, oraşe şi cîmpiile acoperite cu semănături.
Din toate judeţele sosesc ştirile cele mat întristătoare cu privire la starea recoltelor. Rapiţa este peste tot compromisă, afară de cea belgiană care se seceră mai tîrziu. Grîurile sunt în mare parte culcate, pălite şi prinse de apă, orzurile şi ovăzurile încep şi ele să se pălească din cauza prea multei umidităţi.
Porumburile sunt grav ameninţate, de oare-ce nu au putut să fie săpate la timp şi buruienile aii început să le năpădească.
Ravagiile produse de ploi şi de inun-daţiunl sunt considerabile. In părţile de Nord ale Moldovei, în judeţele Mehedinţi, Dolj, OU, Romanaţi, Vlaşca, Teleorman, Ialomiţa, Tulcea, cea mal mare parte din moşii au recoltele per-dute cu desăvîrşire şi consternarea a cuprins atit pe proprietari cît şi pe a-rendaşt şi pe săteni.
M*voiluelitmen din tenul ’ uce&ta
In ultimii cinci ani (1892—1896) mijlocia producţiunii cerealelor în ţară a fost următoarea:
Grîu . . .	. kectol.	21 milioane
Porumb. .	« »	23 »
Orz . . .	. »	8 »
Ovăz . . ,	. »	4 »
Secară . .		2.400,000
Rapiţă . .	• *	400,000
Anul acesta	însă produc,ţiunea <	
abia va atinge jumătate din sumele de mal sus şi nu se ştie dacă unele din cereale cum e porumbul, nu vor da o producţiune şi mai mică.
Criza din anii trecuţi, mal cu seamă cea din 1895, a fost provocată, după cum ştie toţi, de prea multa producţiune, care a avut de urmare scăderea preţurilor, coincidînd la noi cu perioda de timp cînd cirenzile moşiilor crescuseră în proporţiuni necunoscute încă la noi.
Criza de care se vede ameninţată ţara noastră va avea acum un caracter cu totul altul şi va fi şi mai gravă,
daai www.;datoiManiea*ro
oare-ce ea ’şl va lua naştere din lipsa de producţiune.
Jfld&uri preventive
Dacă cu ocaziunea crizei din anii trecuţi nu s’au luat măsuri de prevenire cari ar fi fost mal grele de oare-ce ele ar fi trebuit să consiste în ameliorări aduse pămîntulul, în întrebuinţarea de sisteme mai bune în producţiune în culturi mai îngrijite, etc. acum tre-bueşfe să se cugete serios la măsurile de a preveni inundaţiunile, care în timpurile de faţa aii făcut cele mai mari ravagii. Este de datoria proprietarilor arendaşilor şi a Statului în acelaş timp de a se hotărî ca împreună să avizeze la mijloacele cele mal eficace pentru evitarea pe viitor a desaslrelor de natura celor arătate mal sus.
DES0RGANIZARE-REORGAHIZARE
«E vorba ca serviciul statistic general al ministerului dedomenii să fie reorganizat Ia toamnă».
Voinţa Naţională,
Cînd au venit colectiviştii la patere, au găsit, pe lingă ministerul domeniilor, direcţiunea statisticei generale, înfiinţată de conservatori, care deja făcuse mai multe lucrări importante de statistică.
Financiarii şi economiştii liberali au crezut de prisos direcţia statisticei de la domenii,, aă ciuntit-o la un simplu servicii!, care de atunci n’a mal produs nimic.
Acum Voinţa ne aduce ştirea că e vorba ca la toamnă acest servicii! să fie din nou organizat, sau reorganizat, cum îî place să se exprime foiel colectiviste.
Asta e curat balamuc.
Vil la putere, găseşti un serviciu, îl reduci piuă aproape de desfiinţare, zici că e de prisos, apoi, după unul sau doul ani, îl reorganizezi, zicînd că este un serviciu important.
Curată desorganizare-reorganizare.
Acelaşi lucru, de alt-fel, s’a întîmplat şi cu alte instituţiunî. Oare, colectiviştii nu strigau, cit îl lua gura, cînd erau în opoziţie, contra jandarmeriei rurale? Nu au zis că e o armă electorală ? Nu ah încercat să o desfiinţeze, cînd aii venit la putere, re-ducînd efectivul eî la un număr ridicul? Apoi, anul acesta nu i-au mărit iarăşi e-fectivul ?
Ş’apoî numai cu jandarmeria s’a întîmplat aceasta?
De ce dar ne-am mira ?
Colectiviştii au strigat contra serviciului statistic, înfiinţat de noi, l’aîi desfiinţat cînd au venit la putere, iar acum, după doul ani de guvernămînt, găsesc că serviciul a-cesta e real important şi e vorba, zice Voinţa, ca la toamnă să fie reorganizat.
Pe cînd reînfiinţarea faimosului popărit?
FRANŢA, RUSIA SI GERMANIA
Şovinismul şi vizii» «Mnî Faure
In curlud d. Felix Faure, preşedintele republice! franceze, va trebui să plece la Pe-tersburg spre a înapoia vizita Tarului Rusiei.
Dar pe unde să meargă ? Iată marea chestiune ce se dezbate de cît-va timp în Franţa.
Pe uscat, d. Faure ar trebui să treacă prin Germania şi s’ar putea ca împăratul Vilhelm să-l primească cu onoruri.
Pe mare, de la vre-unul din porturile franceze ptnă la Kronstadt, d. Faure şi escadra ce-1 va însoţi trebuie să treacă prin apele germane şi i se poate întîmpla acelaşi lucru ca pe uscat.
Cu eventualitatea unul asemenea act de curtenie însă, din partea duşmanului, opi-niunea publică franceză nu vrea să se împace nici cu un preţ.
Ast-fel s’a ivit ideia ca d. Faure să treacă prin Mediterana şi să debarce la Odesa.
Dar guvernul rusesc s’a arătat indispus faţă de această ideie, aşa că d. Faure va călători prin mările de la nord cu riscul ca Hota germană sa-I facă onoruri suverane.
O altă chestiune grea e călătoria d-rel Lucie Faure. Se pare că Ţarina are de ghid să Invite pe fiica preşedintelui să vie la Pe-tersburg ; dar cum d-ra Faure nu e persoană oficială, nu pote însoţi pe tatăl săii în călătorie pe Mare şi va fi silită să treacă prin Germania, expusă la vre-un act de politeţă din partea Curţii germane. Din pricina aceasta e probabil că d-ra Faure nu va merge la l’etersburg.
Atitudinea Rusiei
In Rusia se pare că cercurile conducătoare nu I prea sunt mulţumite cu acest curent şovinist.
Grajdanin, ziarul prinţului Meşeersky, spune că Rusiei nu-I convine ca din călătoria d-lul Faure să S8 facă o demonstra-ţiune anti-germană.
Rusia, zice numitul organ, preţuieşte bunele relaţiunl cu Germania tot atît cît şi pe cele cu Francia şi Republica franceză ar trebui să profite de relaţiunile ei cu Rusia pentru a se apropia în mod hotă-rît de Germania.
TRIBUNA LITERARA
Cum se serie?
DESTĂINUIRE LITERARA
Scriitori! noştri cu trecut literar, vou! să zic de aceia, cari au pipăit: «ner-vum rerum gerenăarum», cum ar zice un maestru, la întrebările unei reviste din Capitală, aQ răspuns asupra timpului cînd scriQ, precum şi asupra unor stări sufleteşti de modul cum scriu.
De şi nu fac încă parte din rindul literaţilor cu trecut, cari aQ fericirea de a-şl alege timpul creaţiunel lor, totuşi fiind-că eu n’am această fericire de a-ml alege timpul, şi fiind-că m’am înregimentat, de voe’ fără voe, pe urmele lor, mC voiu destăinui asupra modulul: cum se scrie,când drept mijloace al numai unul, iar cele-l-alle iţi lipsesc cu desăvârşire...
De oare-ce slujba nu se împacă cu Muza, — pe de altă parte Dretpul nu ’ml permite unirea legitimă cu densa, de aceia trăim împreună într’un veşnic concubinaj...
De-rnl vine fără de veste în biuroQ, o salut cu mult respect, ferindu-ină să nu fiu observat de şef şi înalţ din u-merl, dîndu-I să mă ’nţeieagă, că n’am vreme de făcut dragoste pe seama lite-raturel.
De-mi vine acasă, o concediez cu multă amabilitate, de teamă să nu mi se ’ntîmple vre-un conflict cu tovarăşa de suferinţe.
Dar în ce ar consta acest conflict?
Tovarăşa crede — că, de m’asl întreţine veşnic cu Muza, aşi neglijea-o cu timpul; şi tot ce vine de la bărbat, în detrimentul femeel, cum ar presupune, ea cată să facă opoziţie mal mult sau mal puţin aspră după împrejurări. Fe-meea poate să fie cultă, deşteaptă, poate să fie chiar în bune relaţiunl cu Muza, să fie introdusă în dulcile el mistere, totuşi, cînd e vorba de relaţiunile dintre ea şi sexul opus el, egoismul el e mal presus de cît orl-ce artă...
Atunci, care-I timpul favorabil îndră-gostirel între un scriitor de felul acesta şi Muza?...
Căci, precum amorul—după ochi dulci— îşi reclamă timpul şi misterioasele lui alei, aşa şi amorul artei reclamă vremea şi * fericitele Iul împrejurări, dacă nu lipseşte cuiva predispoziţia naturală saQ ceea ce numim talent.
De-mi vine Muza la cancelarie prin-tr’un semn din ochi me’nţeleg cu Easă mal aştepte. Ea e bună, nu se mânie de loc pe mine că nu o urmez pe dată şi când es din cancelaria (ministerială), mă însoţeşte in drum; atunci îmi petrec braţul sub braţul el şi caut tot-de-a-una stradele mal puţin sgomotoase pînă să ajung la locuinţa mea din str. Romană, distanţă bunicică, ca să mă pot întreţine cu dînsa.
Ea îmi dă subiectul, eu il execut.
De multe ori sunt nevoit să me lovesc de cotul vre-unul muritor, sau să vin cu cine-va faţă in faţă fără să-I observ desfăşurându-ml planul subiectului ^dat.
Mi se întîmpla să mC întrerup de multe ori, fie de huruitul vre-unel trăsuri, fie de lignalul unul tramvay, sau de chiotul vre-unul indignat, dar iarăşi îmi conţinu şirul, de alt-fel merg foarte încet fiind preocupat cu plămădirea nouel creaţiunl.
M(-aleg situaţia, persoanele, rolul; mă întrupez in rolul fie-cărel persoane şi constat în momente, cînd toate facultăţile intelectuale sunt în plină activitate, dacă e bine sau e răfi. Muza, care mă însoţeşte, afirmă safi neagă, după părerea el, dacă am reuşit sau nu ceea ce mi-arn propus să scriu.
Aşa dar, pe drum inii fac planul.
Acasă treime să aştept pînă ce copiii mei se liniştesc şi adorm, căci de zburdălnicia lor Muza ar fi în stare s’apuce cimpil...
Iar în tăcerea nopţel, cînd numai aud de cit iarăşi şloaptele Muzei, atunci încep să scriu.
De multe ori trec peste 1 din noapte, cînd oboseala mă determină să caut o-dihna; dar nu mal pot dormi; subiectul din nou mă frămlntă şi cu ochii (cel fizici) închişi, iar cu a-I minţel încă îa veghere, par’că văd mal bine ceea ce am scris.
In starea aceasta deseoper noul lucruri privitoare la subiectul meu. M6 aseamăn în ast-fel de momente unul avar—veşnic preocupat de gîndul cum ’şl-ar înmulţi aurul mal de grabă,—pe când mie nu-mi produce toată truda asta de cît apropiata stingere a lumi-nei de pe masă şi a acelei care me mal îngădue... printre muritori.
Atunci a mal sta în pat e un chin pentru mine ; de aceea m6 scol din nou, măresc lumina lămpel şi ceea ce
2
EPOCA
am descoperit cu ochii minţel, îl coordonez la cutare rînd, cind e vorba de proză, unde se simţea un mic gol. Astfel, acum sunt mal sigur de reuşită, încep a avea consciinţa artistică asupra acelui ce am scris.
Dimineaţa, prima mea grije este să citesc lucrarea tovarăşei, al cărei merit constă în spiritul critic de observaţiune. Nu mi s’a intimplat ca verdictul el să mă înşele. Aprobarea sau _ respingerea el mi-a înlocuit pe aceea a’uneî capacităţi literare ; căci posede gustul esteticului, format printr’o cultură germană.
Acest fel procedez cel puţin odată pe săptămână. Şi numai jertfind odihna unei nopţi pot scrie ceva. Duminicile şi sărbătorile le aştept cu mare rîvnă, pentru că numai ele îmi procură timpul necesar lecturel.
De obiceiu în asemenea zile citesc...
Amintiri: într’o zi, întorcându-mă acasă de la cancelarie, eram mult preocupat în căutarea unei rime: «floare de loto fi».
Tovarăşa mă întîmpină cu cuvintele:
—	Ce mal nou prin oraş?
—	Floare de lotos, i-arn respuns încurcat.
Nu s’a mirat de loc de noutatea ce-I o aduceam, căci înţelese, că floarea de lotos e peste mări şi rima ce o căutam era departe de a fi găsită.
Un eveniment însemnat în viaţa mea : când am văzut pentru prima dală pe Eminescu.
P. Vulcan
Jubileul
Reginei
Victoria
(Corespondenţă din Londra)
60 de anî fericiţi. Cortegiul, — Misiunile coloniale.—Reprezentanţii streini.—Popasurile, întoarcerea la Palat.
60 «le anî fericiţi
Marţi 10/22 Iunie a. c., Regina Victoria a Angliei împlineşte 60 de ani de domnie, întreaga suflare engleză s’a hotărit să celebreze cu o pompă strălucită această limgă şi biue-cuvînfată domnie, a doua, ca chestie de durată, iu întreg cursul istoriei englezeşti, atît de agitată cit pentru trecut.
Marţi 10/22 Iunie, Regina Victoria, ple-cînd de la palatul Ruckingam, îşi începe, prin tot oraşul Londrei, procesiunea jubilară.
Depinde de vremea ce va fi cajtoate aşteptările să fie împlinite. Un soare strălucitor va face să iasă lu relief bogatele uniforme şi mal ales costumele variat colorate ale ambasadorilor coloniali. Insă vîrsta tnaintaă a Reginei care ceasuri întregi va rămlnea în trăsură, lasă de dorit ca vremea să nu fie nici cu arşiţă, nici cu o ploaie distrugătoare a ori cărei pompe şi bucurii. La cortegiul jubilar vor lua parte aproape două sute reprezentanţi de al Statelor streine. Drumul de parcurs e de aproape zece kilometri, şi de o parte şi de alta a acestei lungi căi vor fi înşiruite trupe militare şi poliţieneşî. Aceia cari ati fost vr’o dată în Londra îşi vor putea face idee de lungimea cortegiului, cînd le voifl spune că ultimele rtndurl se vor afla încă la Charlng-Cross cind capătul va fi ajuns deja la catedrala S-tulul Pavel, un drum de două ori mal lung de cît ambele noastre mari bulevarde, de la Obor pînă la Cotrocenl.
Cortegiul
Capul cortegiului îl alcălue trupele coloniale şi primul ministru din fie-care Colonie cu suita sa.
După aceştia vin Principii, trupele speciale indiene şi garda regală. Cînd Regina se va urca în Carosa el, capul cortegiului a ajuns deja la Southamptoustreet. Trăsura Reginei, un landofl căptuşit cu mătase bordeaux şi brodat cu aur, cu roţile de cauciuc, va fi trasă de 8 cal,—pînă acuma Regina n’a lăsat, nici o dată, să se îuhame mal mult de şease.
In trăsura regală In afară de Regina se va afla numai fiica el, împărăteasa Fre-deric a Germaniei, al cărei soţ, luînd parte ca principe moştenitor al Coroanei Germane, la jubileul de 50 ani de domnie a Reginei Victoria, a entusiasinat cel mal mult publicul prin ţinuta lui impunătoare.
Trăsura regală va fi precedată de acea a Principesei moştenitoare, pe cînd soţul el Principele de Galles, va fi figura In garda de onoare.
(iiar«la «le onoare
Această gardă va fi compusă din Ducii de Coburg, Connaugbt, Jork (fiul Principelui moştenitor) Marele Duce Sergiu al Rusiei, Principele Henric al Prusiei, Prinţii Christian şi Cliristian Victor, Marele Duce de Hessa, Prinţul Alfred de Coburg şi Marchizul de Lorne (soţul Principesei Luisa).
Musafirii de sînge regal merg călare înaintea trăsurel Principesei de Galles.
Iar înaintea acestora se află lordul Vol-seley, şeful suprem al armatei, urmat de Întregul sărt stat-major.
Trăsurile vor fi în număr numai de douăzeci, de oare-ce cel mal mulţi vor merge călare. Numai din grajdurile regale se vor scoate 130 de cal.
Misiunile coloniale
Dintre trupele din ţările îndepărtate de sub sceptrul Angliei, cele indiene aii primul loc: şeapte-spre zece ofiţeri Înalţi, mal toţi din familiile princiare ale Indiei, în frunte cu comndantul Malinradschach Sir Partah-Sing, unchiul vestitului Principe Rânji.
Pe urmă vor fi de faţă; detaşamente de
Haussas, din regiunea Nigrulul; de Maoris, din Noua Zelanda; de Dyaks din insula Bornea de Nord, apoi misiuni din Canada, Jamaica, Malta, Ilonkhong, Ceylan, Guyana, Lagos, Queeusiaud, Africa de Sud, Căprui şi Australia apusană, peste tot vr’o 1000 de oameni, cari vor purta costumele lor pitoreşti, In culorile cele mal vil. Reprezentanţii streini
Dintre principii streini vor veni: Principele Ruprecht al Bavariel, a cărei prezenţă cain pune In impas pe copilăroşil legitimiştl englezi, căci acest principe e des-cedent din Stuarţl, în cit pentru dînsul regina Victoria ar trebui să fie considerată că «Usurpătoare» a Coroanei engleze ; apoi mal vine Arobiducele Frantz-Ferdinand al Austriei, Principele Charles de Ligties al Belgiei, Prinţul şi prinţesa Carol al J[Dane-marcel, Principele şi Principesa Bulgariei ; Principele Mahoined Aii Khan, fratele Ke-divulul egiptean, Principele Albreeht de Prusia, Principele-Regent al Braunsclnvei-gulul, Marele duce şi Marea Ducesă de Hessa, Perechea princiară a Italiei, Principele Arisugwa şi Marchisul Ro din partea Japoniei, Marele Duce Sergiu şi Marea Ducesă Elisabeta Feodorowna Ducele şi Ducesa de Coburg-Gotba, Prinţul Eugen al Suediei, Ducele de Wurtemberg şi Ducele de O porto.
Principele şi Principesa Romlniel, de şi înscrişi printre participanţi, vor lipsi din cauza boalel celui dinţii, şi această lipsă indispune foarte mult pe Regina Victoria, care în această mare solemnitate vrea să vadă, în juru-I, pe toţi nepoţii şi pe toate nepoatele sale.
în afară de prinţi vor lua parle numeroase delegaţiunl din Franţa, din Turcia, Persia, diu regalul Siamulul, din China din America de Nord. Statele Americel centrale şi de Sud, Korea Spania, Serbia, Elveţia şi alle State mal mici.
l’opiiMurile
Procesiunea se va opri de patru ori în drum. Mal intfl se va opri în locul unde altă dată se afla «Templul Bar», şi în care loc azi se află numai un mic monument, ce marchează începutul «Celăţel», la capătul slrăzel «Fleet» — strada gazetelor. Aci lordul Major,—primarul Londrei,—îmbrăcat în aur şi purpură, călare pe un prea frumos cal, după un obiceifl străvechii!, va preda Reginei «Sabia Cetăţel».
Al doilea popas se va face în faţa Catedralei Sf. Pavel, unde se va oficia, îu plin aer, un servicii! divin ce va dura aproape jumătate de ceas. Catedrala e Înconjurată diu toate părţile de case uriaşe, şi s’a găsit un aut eprenor care a închiriat una din aceste clădiri uriaşe, ca s’o dărîme, să construiască în locu l o tribună de spectatori şi pe urmă, după solemnitate, să zidească la loc clădirea nouă nouţă.
Al treilea popas va avea loc vis â-vis de Mausion llouse, unde Suverana va primi un buchet, diu manile primăresel şi o adresă de loyalitate din partea primarului care, se va găsi în acest moment la locul acesta. Iar al patrulea şi cel din urmă popas va avea loc în faţa bisericel Catoliee-romane, în Cartierul Sontivark, unde cardinalul Vau-ghan şi Ducele de Norfolk vor saluta pe regina în numele Catolicilor englezi.
Iwioareerea Ia Palat
După mal mult de trei ceasuri de procesiune, Regina se va întoarce la palatul Bu-ckingham.
Ostenitor parcurs pentru o femee de 78 de ani! Si pentru ca să nu fie prea tare istovită, doctorii atl dat îndemn Reginei ca să se abţină de la orl-ce salut, dar bătrlna Suverană nu vrea să asculte,"zicînd că nu poate rămîuea nepăsătoare la omagiile celui mal întins imperiu din lume.
Aceasta, va fi în lineamente generale, procesiunea jubilară. Festivităţile vor fi diu cele mal splendide şi voifl mal vorbi despre dînsele.
— r.
„EPOCA" IN PROVINCIE
de legaţiune de la Petersburg, a fost prin Focşani, a plecat indispusă la Petersburg şi acolo e grefl bolnavă de febră tifoidă; parte din familie a plecat la Petersburg, agravindu-se starea boluavel; şi cite şi mal clţl!
Abia acum s’a deşteptat primăria de a bătut toba să uu mal beaTumea apă nefearlâ.
Şcolile închise. Copil bolnavi. Probabil nu se voi- ţine examene.
S’a propus curăţirea canalurilor, care va costa 10.000 leT. Primăria spune că n’are parale. Bani insă, pentru întoarcerea bolovanilor pe dos are ?
Pentru fucerea trotuarelor pînă la casa d-lul Suveică are ?
Pentru reparaţia de ctte trei ori a aceluiaş lucru are V
O panică de nedeseris a cuprins tot oraşul. Toţi cari ai! unde să fugă la tară, ai! şi fugit.
Dacă a ajuns de nu se mal găsesc termometre iu tot oraşul ?
J •
INFORMAŢII
UN PROCES INTERESANT
Evreul şi Hagiul.—Evreul călugărit.—Adopţiunea călugărului.—Procesul de moştenire.
f'OCSAJVM
m
(Prin poştă, de la coresp. nostru special)
Focşani, 2 Iunie.
Astă-zl sunt 40 zile de cind ne plouă ; şi cu perspectivă încă.
Avem speranţe să mergem departe, căci in-trecem şi potopul de biblică amintire.
Dacă oraşul n’ar fi departe de ape, şi dacă poziţia lui naturală nu ’1 ar feri de inundaţii, am fi cel dinttifi victimele flagelului, căci neglijenţa şi imbecilitatea omenească are un scaun solid în ţeasta lui Suveică, care se ocupă numai de potlogării, samsarlîeurl şi alte mijloace necinstite din care să se poată îmbogăţi.
Persecută os menii cari ’I bânueşte că nu cred că cea mal mare fericire pentru acest nenorocit judeţ esle de a ’l avea pe el stăpîn.
Dacă adversarul e proprietar rural, safl arendaş, ’I trimele vorbă să s'astîmpere, că '1 Iasă eu moşia nemuncită; dacă e proprietar urban ’I trimete vorbă că ’I dărîină casa safl vr’o şură, sau gard safl privată, cuin s’a intimplat cu uu onorabil bătrîn, Domnul B... zilele trecute.
Ocupîndu-se dar de asemeul meschinării, a trecut cu vederea safl cu neprieerea pe aceste timpuri de inundatiunl cestia apel, ca.e fiind răi! acoperită cu dale prin care s’aii produs fissurl şi s’afl scurs ape infectate diu mlaştinele dealurilor cu depozite de animale moarte şi vegetaţii putrede tîrite de curenţi infectind apa de băut, ast-fel că astăzi în oraşul Focşani a patra parte din oraş, ca la 4000 de suflete, sunt bolnavi de febră tifoidă şi palustră. Nu este casă să nu fie atinsă de flagel. Vă vorbesc a-ceasta diu spus’a doctorilor, cari nu mal pot face faţă cererilor.
Dacă te duci de dimineaţă, la unul seara poţi puue mina pe el.
La Farmacii stal 6 ceasuri piuă îţi vine rîiulul Ia medicament.
S’ar părea un roman !
Ce trebue să fie cu nenorociţii din mahalalele care sunt nepavate, ca Tăbăcnril spre barieră, de unde trebuo să vie cu barca!
Spitalurile sunt peste complect!
D. N. RobovicI, mare comerciant, a adus pe d-rul Stoicescu pentru copile, dintre cure una a şi murit. In casa Saer este bolnav băiatul. Copila colonelului Stoica grefl e bolnavă ; a d-lul Barotzi idem.
Trei copil al d-luî Juraşcu bolnavi; doul al d-lul Guriţă ; d-ra Cernat idem ; d-na Puiu idem; băiatul col. Alexandrescu idem ; o fetiţă a căp. Cardaş idem ; d-na PIcleanu, soţia secretarului
Evreul şi Hagiul
Era cunoscut prin toate mahalalele Bucureştilor bătrlnul şi bogatul hagii! Rădulescu ca om sfint şi închinat cu viaţa Sfîntulul Mormtnt de la Ierusalim. De mult si pină mal deunăzi bâlrînul hagiii se ducea des cu tînăra-I hagioaică la Ierusalim şi tare-1 era drag, cînd se întorcea să facă curte împrejurul săi! şi să povestească în lungile seri de iarnă impresiile căpătate la Sfintul Mor-mint. Şi printre acel cari îl ascultafl cu o pioasă evlavie, se afla şi un flăcău tînăr şi chipeş, anume Herman Wolf din Ploeştl, de profesiune zugrav, în etate de abia 21 ani. Şi atît de mult se minuna flăcăul de minunile de la Sfintul Mormint, îneît atrăsese asupra sa deosebita atenţie a bătrînulul hagiii şi a tinerel hagioaice.
In scurt timp llerman Wollf devenise copilul favorit al casei hagiului, şi ca să dovedească cît de sinceră SI e admiraţia pentru cele sfinte, intr’o bună dimineaţă, s’a botozat în religiunea creş; tină ortodoxă.
Evreul călugărit
După săvîrşirea botezului, — naşi ai! fost hagiul şi hagioaică—Herman Wollf se lăsă de meseria de zugrav şi se dădu la citirea vieţii Sfinţilor. Şi atît de mult l’au fermecat aceste, îneît se hotărî să între în kegma monachală.
Lucrurile s’at! făcut repede, cu atît mal vîrlos că hagiul şi hagioaica Trebuiau să plece din nou la Ierusalim.
Herman Wolff a intrat acum vr’o doul ani, sub numele de monachul Ilariton, la monăstirea Ciolanu din judeţul Buzău. Şi acolo a rămas pînă la întoarcerea hagiului şi a hagioaicel de la Ierusalim.
A«lop~ lunea călugărului
Curînd apoi monachul Hariton a trecut la monăstirea Cernica, ca să fie mal aproape de naşii săi.
De cîte-orl era vreme mal hună, părintele Ilariton venia în Bucureşti şi trăgea în gazdă la bătrînul hagifl. Se înţelegeau de minune: hagiul povestea toate întîmplările şi păţăniile vieţii sale de peste 70 de ani, iar monachul îl asculta cu evlavie şi la rîndul săfl spunea ce a citit în cutare sat! cutare carte sfintă, vorbea de minunile icoanei Prea Curatei Fecioare de la monăstirea Cer-nica şi despre alte lucruri bisericeşti.
Atît de ineîntat era hagiul de tln&rul monacii, îneît într’o bună zi,—cu Învoirea hagioacel,—s’a dus la tribunal şi a făcut toate actele necesare privitoare la adopţiunea lui Herman Wollf, alias monachul Hariton.
Procesul «le moştenire
Acum cît-va timp hagiul Rădulescu moare şi monachul Hariton, în înţelegere cu văduva hagioaică, în etate de vr’o 35 de ani, cere tribunalului să’l pună în posesiunea averel decedatului.
Moştenitorii colaterali însă n’atl lăsat lucrurile aşa, ci prin d. C. Disescu ai! cerut tribunalului anularea adopţiunel monachulul Hariton.
Procesul se va înfăţişa la 11 Iunie înaintea tribunalului Ilfov, secţiunea I.
Motive pentru anularea adopţiunel sunt foarte multe, printre cari:
Monachul n’are nici o legătură cu lumea din afară; precum nu poate să a-dopleze pe nimeni, tot aşa nu poale nici să fie adoptai.
D. dr. de Leyden, însoţii de d. dr. Obrejia, a asistat erl la cursul anului tăţel de medicină.
Erau prezenţi aproape 200 de studenţi cari ati făcut ovaţiunl entusiaste celebrului practician.
Distinsul geolog Toula va sosi săptă-mîna viitoare în ţară, ca împreună cu inginerii serviciului de mine de la ministerul domeniilor, să facă studii geologice.
Ni se comunică că d. Sp. Haret, ministrul instrucţiunel publice, a hotărit să reorganizeze arhivele ministerului sâti după modelul arhivelor de la Primăria Capitalei, cari, după cum se ştie, ati fost organisate de d. N. Filipescu.
Pentru acest scop, d. Haret a angajat, cu contract, un personal străin, ceea ce a indispus personalul ministerului.
O întrebare d-lul Ferechide:
Pe ce bază a aprobat d-sa votul consiliului judeţian de Ilfov, prin care se acordă o indemnizaţie de locuinţă în sumă de cinci mii de lei d-lul prefect Gr. Giani ?
Leafa de 1000 lei lunar nu-1 ajunge prefectului, cînd un general comandant de corp de armată n’are de cît 1200 lei lunar ?
In urma stăruinţelor teribilului deputat Basile lepurescu, primarul din Co-mana, judeţul Vlaşca, anume Dim. Rădulescu, continuă a fi primar şi se plimbă liber şi nejenat de parchet, deşi s’a dovedit că ziua nămiaza mare a împuşcat un om în circiuma din Comana.
Consiliul de miniştri a decis erl să convoace comitetul executiv al partidului liberal ca că discute cestiunea convo-cărel Corpurilor Legiuitoare.
Dintre miniştrii numai d-nil Berendeiu Gogu Cantacuzino şi Ionel Brălianu sunt pentru convocarea Camerilor.
«Voinţa Naţională» află că ministrul instrucţiei a numit o comisiune compusă din domnii Grigore Ştefănescu prim preşedinte al tribunalului Ilfov, Oscar Niculescu preşedinte de secţie şi Ioan Boambă, advocat, ca să studieze reformele de introdus în organizarea legel sindicilor.
Inginerii şefi al judeţelor zice «Voinţa Naţională» atl fost invitaţi să întocmească cîte un tabloi! despre toate pagubele pricinuite de ploi şi inundaţii.
Pe baza acestor tablouri Stalul va împărţi ajutoare în sumă de 100,000 lei celor nenorociţi.
Primim din Bacăfi următoarea denunţare :
întrebăm pe d. ministru de interne cine tolerează contra disposiţiunilor artic. 40 din legea sanitară, ca medicii de plasă ovrei d-ril Eeldnian şi Londau, să locuiască In Bacăfl şi nu la reşedinţele plăşilor ce le sunt încredinţate, adică în comunele Porin cea şi SăeuenI ?
Oare crede d. Ministru că ţăranii şi copiii lor bolnavi sunt mal bine căutaţi cînd cel chemaţi a-I îngriji nu stafl acolo unde le impune legea şi unde pot fi găsiţi cu înlesnire ?
Ar fi bine ca d. ministru să facă pe cel doul d-nî medici ca să intre în lege.
Z.
C/iiota-litis
înalta Curie de Casaţie a judecat alal-tă-erl un prea interesant proces, în care ai! pledat d-nil N. Kornea, C. Disescu, Eugen Stătescu, C. C. Arion şi alţii, lată coprinsul procesului :
Acum 11 ani mal mulţi ţărani însărcinează pe d. Pazu, avocat în Craiova, să revendice o moşie pe care o deţinea primăria Craiovel. D. Pazu primeşte însărcinarea şi să învoeşte cu ţăranii ca în caz de cîştig să-I dea drept onorar jumătate din moşie, precum şi jumătate din veniturile el încasate de primărie în timpul cît a deţinut moşia. Această învoială se numeşte în termen juridic cuota-litis.
Procesul a durat aproape opt ani şi în ultima instanţă a ciştigat d. Pazu.
Intrînd in posesiunea moşiei, ţăranii, —după îndemnul unor buni colegi al d-lul iJazu,—au refuzat să dea advocatului lor cuota-litis, adică onorarul ce i-ail făgăduit.
D. Pazu a intentat apoi o acţiune în contra foştilor săi clienţi.
Procesul a durat aproape patru ani. Curtea de Casaţie, în urma unei strălucite pledoarii ale d-lor Kornea, Disescu, Eugen Stătescu şi C. C. Arion,—primind motivele invocate de d. C. Disescu, a respins recursul, lăsînd tribunalelor ordinare să stabilească o jurisprudenţă în această cestiune.
Şi cum tribunalul a dat cîştig în cauză d-lul Pazu, d-sa a intrat în posesiunea
prea frumosului său onorar.
----------— —------------------
EGOVBÎ
»** Afl fost înaintaţi pe ziua de 1 Iunie 1897, la gradul de medic de regiment clasa II, medicii de batalion stagiari;
C&tuneanu Ioan, de la spitalul militar central.
Rădulescu Nicolae, de la arsenalul flotilei.
*% Joi, 5 Iunie, orele 8 seara, Societatea de medicină veterinară va ţine o şedinţă ordinară In localul şcoalel superioare de mediciuă veterinară, fiind la ordinea zilei a se comunica mal multe chestiuni importante.
*** Joi 5 Iunie se va deschide în grădina «Casino» stagiunea de operă italiană. Se va representa Traviata de G. Verdi.
*% Iată cum Societatea de medicină veterinară si-a constituit biuroul, în şedinţa de lu 15 Maifl:
D. A. I. Locusleanu : preşedinte, d-nil profesor G. A. Persu, medic veterinar Boboc : vice-preşedinţl; d. N. Filip : secretar general; d. profesor I. [Poenaru : casier; d-nil medic veterinar A. Corbeanu şi Ach. Constantinescu : secretari de şedinţă ; şi d. C. Motaş, secretar arhivar.
*** Aflăm că d. Mihail M. Pantelimon, student în drept, şi-a susţinui cu mare succes tesa sa de licenţă, tratind despre obligaţiuni solidare în dreptul roman şiromîn.
Juriul examinator a felicitat pe d. Pan-telimon.
DIVERSE
D1MAPI7ALA
Un pungaş precoce.—Am anun(at alai-tăerl că un tînăr in vîrslă numai de 17 ani, a fuiat de la o mătuşe a sa suma de 30.000 lei şi a dispărut din Capitală.
In urma reclamaţiunel păgubaşei şi după cercetările şi notele telegrafice date cte serviciul de siguran(ă în toate părţile ţărel, C. Mihalo-vicl, precocele şi periculosul pungaş, a fost prins erl la Brăila, unde sosise cu o zi mat Înainte întovărăşit de un camarad al său in pungăşie, un anume Buzdugan, cu care a mal tocat anul trecut suma de 4000 de lei pe care o furase de la mumă-sa.
Cel doul pungaşi ui! fost surprinşi de agenţii poliţiei cliefuind fără nici o teamă şi fără grija de a fi urmăriţi. Arestaţi şi conduşi la poliţie, In urma perchiziţiunei făcuto, s’a găsit asupra lui MihalovicI suma de 27.000 de lei. In trei zile, de cind a furat banii, cel doul destrăbălaţi cheltuiseră, în urgii suma de 3000Iei.
Un comisar din serviciul de siguranţa al Capitalei, pleacă astă seară la Brăila, pentru a lua in primire pe hoţi şi a-I aduce in Bucureşti, unde se va instrui afacerea.
Uu accident nenorocit la arsenalul armatei. — Azi dimineaţă, pe ia orele 9, a-telierul de proiectile din arsenalul armatei, a fost teatrul unul teribil accident care a costal viaţa unul lucrător.
Pe cind nenorocitul era ocupat cu aşezarea focosului Ia uu proiectil, materia inflamabilă din focos, face explozie producind o detuna tură puternică şi umplind întreagă sală a atelierului de un fum gros şi Inecăcios; in aeelaş timp un ţipăt sfâşietor străpunse pînă la inimă pe cel--alţi lucrători cari eraţi In sală.
Cind fumul s’a mal potolit In sală, un spectacol oribil se desfăşură înaintea celor de faţă ; nenorocitul lucrător zăcea intins pe scîndurl, in nesimţire şi scăldat în sînge. Zburaturile din proiectil il lovise iu abdomen şi îl sfârîmase cu desăvlrşire. Moartea a fost instantanee. Un soldat, care era în apropiere de locul unde s’a intimplat nenorocirea, a fost grav rănit în piciorul drept. El a fost imediat Lransportat in căutarea spitalului militar.
Prinderea unei hoaţe. — Sunt cite-va luni de cind am anunţat că un furt însemnat s’a săvîrşit în Capitală* in dauna d-nel Ţiulescu, căreia o servitoare a sa Anica Ştirbu, după ce i-a furat 4000 de lei in numerar şi mal multe bijuterii de valoare, a dispărut diu Capitală.
Aproape se uitase de aceasta şi păgubaşa pierduse orl-ce speranţă, cind erl Anica Ştirbu este descoperită în comuna ('.oşteşti din judeţul Argeş, unde, de altminteri femeia îşi făcuse casă şi trăia fără nici o sfială.
După ce hoaţa a fost arestată, administraţia locală, fâcînd o percheziţiune la domiciliul el, a găsit pe lingă nn mare nmnăr de obiecte de valoare şi două poliţe In valoare de 3500 lei şi 800 de iei în numerar.
Demenţă.—In urma intervenţiunel poliţiei, erl s’a internat ia Ospiciul Măreuta, femeia Zinca Popescu din strada Israelită 27, care suferind de mal mulţi ani de alienaţiune mintală, ajunsese în timpul din urmă să trăiască cu totul izolată intr’o odae murdară unde nimeni nu-I putea da nici o îngrijire.
DIN 3ARA
Furtul tliu gara I’eleştl. — Cercetările făcute ptnă acum In importantul furt săvîrşit in dauna d-lul Adler, in trenul fulger Ostende-Coustanlinopole, nu afl dat nici un rezultat, magistraţilor instructori.
D. de Adler declară că avea săculeţul in cabina pe care o ocupa d-sa şi că ia orele 4 şi jumătate dimineaţa a observat dispariţia lui. In acel cac era închisă toată bijuteria soţiei d-sale, cu eare mergea împreună ia Constantinopole pentru a lua paite la o căsătorie unde erafl invitaţi.
Afl fost interogaţi şi perchiziţionaţl toţi călătorii şi întreg personalul căilor ferate şi ai vagoanelor de dormit, fără însă să poată a da de urma vre-unul indiciu.
Nu încape insă nici o îndoială că furtul a fost săvîrşit de o persoană din tren, dar de sigur că sacul a fost imediat transmis unul alt complice din afară.
Sunt oare-carl bănuell asupra a doi comisionari din Berlin, cari afl sosit o dată cu păgubaşul şi despre cari poliţia berlinează a răspuns poliţiei noastre că nici că-I ştifl a fi comisionari şi nu-I cunoasce numele şi adresele date, fiind neexacte.
*
* *
D. von Adler va intenta un proces de daune interese companiei internaţionale a vagoanelor de dormit, unde s’a săvîrşit furtul.
Sinnchlerea unul solilal,— Ni se comunică din Buzău, că alaităerl s’a găsit spiu-zurat în Dumbrava din marginea oraşului soldatul Pavel I. Gheorglie diu regimentul Bu-zâft No. 8.
Autorităţile militare au început cercetările pentru a constata motivele cari afl împins pe nenorocitul soldat a lua această funesta rezo-luţiune.
Strivii «le tren. — O dramă înfiorătoare s'a petrecut alaltăieri In portul Constanţa.
Hamalul Amparţun Abraham, pe cind lucra in port pentru a încărca un vas cu cereale, a trecut printre două vagoane încărcate cu grîfl cari erafl în mişcare şi cari prinzînd pe nenorocit intre tampoane l’att strivit şi ucis pe loc.
»*, Tot alaltăieri s’a întimplal uu alt accident mortal pe linia Giurgiu-Bucureş'I.
Stoian Mlădiu, de fel din Macedonia, care luase irenut spre Bucureşti, după ce trenul s’a pus în mişcare, între vil, alunecînd după terasa vagonului a căzut pe linie şi roatele vagoanelor trecîndu-1 peste corp J’a mutilat in mod oribil ucizindu-1 pe loc.
Parchetul a fost avizat şi procurorul local venind lu faţa locului a Început cercetările. Asupra mortului s’afl găsit mal multe chitanţe de plata contribuţiunilor şi un paşaport otoman eliberat din Brăila.
DIN STREINATATE
Bravura unul copii.—Prefectul poliţiei din Paris, a primit zilele trecute, o scrisoare alcătuită aproape în următorii termeni:
«Domnule prefect, aţi acordat multe recompense, eroilor cari afl dat ajutoare nenorociţilor din strada Jeun-Goujon precum şi altor persoane cari afl dat dovezi de curugifl şi devotament. Şi efl am săvirşit multe acte de curugifl şi dacă mă socotiţi demn de o menţiune onorifică, puteţi să mi-o adresaţi Ia domiciliul mefl».
Această scrisoare, era semnată Jean Jules Liot, in virală de 10 ani, şi domiciliat la părinţii săi pe cheul Pie în Saint-Maureles-Fossi!-s. Prefectul de poliţie a deschis imediat o anchetă şi a descoperit următoarele :
In luna lui Septembre 1895, cind tiuărul Liot, u'avea de cit 9 ani, el scosese din rîul Marna pe un pescar, eumit Reymond Mortet, care era să se Înece, In urma surpărel unui mal pe doare se alta şezată colilia sa.
In luna lulalunie 1896, micul Liot săvirşia la ouilea act de bravură scăpind de la o moarte
www.dacoromanica.ro
EPOCA
sigură pe un tînăr M. Jean, care luînd parte la o cursă de bărci pe Marna, a fost răsturnat de imbarcaţiunea-I uşoară.
In sfirşit, In luua tul August, acelaş an, bravul copil, cu rizicul vieţel sale, a scos din apă, o felină de 3 ani, Luisa Sadoux, care jucîn-du-se pe ţărmul aceluiaş riil, in faţa casei i>e care o locuiati părinţii lui Liot, căzuse iu apă şi fusese luată de curentul cel mare.
Incendiu îngrozitor.— O telegramă diu New-York,*cu data de uzi, ne anunţă că staţiunea de imigrare pe Ellis Island. in portul Nevv-York, a fost distrusă de un incendiu, l’agubele se urcă la 1,000 01)0 dolari.
Nu e nici o victimă.
Cutremur de p&iuint.—O telegramă din Calcuta anunţa că ultimul cutremur de pămlnt a causat pagube necalculabile In aproape toate oraşele Indiei de Nord şi ale preşidenţiel Ma-dras. Pagubele a fi mal crescut încă în urma ploilor torenţiale. Mii de europeni şi de indigeni sunt fără adăpost, şi supuşi musonilor.
ULTIME IIFORS ATIUNI
Monitorul Oficial de azi publică un comunicai prin care se dă o formală dezminţire tuturor ştirilor alarmante ce au circulat zilele acestea asupra stăreî sănătă-ţeî A. S. R. Principelui Ferdi-nand. Comunicatul roagă publicul a se încrede în buletinele medicale cari nu conţin de cit adevărul şi tot adevărul.
♦
* *
Iată buletinul medical pe care l-au dat doctorii azi dimineaţă la orele 9, asupra stăreî de convalescenţă a A. S. R. Principelui Ferdinand:
Starea A. S. R. este satisfăcătoare. Amelioraţinnea face progres.
Viitorul buletin mîine dimineaţă.
Dr. E von Leyden, dr. Buicliu, dr. Can-tacuzino, dr. Kremnitz.
Foarle mulţi suferinzi-din ţară cărora nu le este permis a veni la Bucureşti, se consultă prin scrisori cu profesorul von Leyden.
D-mi Leyden răspunde, trimiţînd reţete. I’e una din reţete, a unul bolnav din laşi, eminentul doctor a pus următoarea observaţie: boala de care suferiţi prezintînd un osebit interes, aşi dori să veniţi la Bucureşti, spre a vă putea asculta în persoană».
Neînţelegeri loarle vil s'au ivit fu sinul consiliului de miniştri şi anume Intre d-ntl D. Sturdza şi general llereudeiu.
Iu privinţa cauzei acestui conţi iot putem spune de o cam dată mimai atlt : d. general ISeren-deiu se opune cu hotărîrc unei noul încercări a d-lui Dim. Stnr-d/.u de a face politică In armată.
ministrul de răsltoiu a declarat că Işi va da demisfuuca dacă d. Sturdxa nu va ceda.
Se ştie că prin budgetul anului financiar curent s’a prevăzut o sumă de t.r> mii lei pentru înfiinţarea seeţiunel de arhitectură pe lingă şcoala de bele-arte din Bucureşti.
Pentru anul curent această sumă se va întrebuinţa pentru a se plăti onorariul unul profesor de algebră, a unul profesor de geometrie descriptivă, unul profesor pentru atelierul de arcliitectură şi pentru a se plăti chiria localului.
Studenţii cari vor voi a fi admişi în şcoală anul acesta vor trebui să fi absolvit cel puţin fi clase de liceîî clasic sari real şi să treacă uu examen de admitere. Acest examen va li numai oral, şi se va face asupra materiilor de matematice, fizică, chimie, istorie şi desemn, cuprinse în programa primelor 6 clase de licett clasic satt real. El se va ţine in localul şcoalel de bele-arte din Bucureşti în zilele de 1 Septembre şi următoarele, înaintea unei eomisiunl formată din directorul şcoalel de bele-arte ca preşedinte şi din patru profesori numiţi de minister. Candidaţii cari nu vor reuni media generală 7 la acest examen vor fi refuzaţi.
Misiunea turcească, însărcinată să reprezinte pe Sultan la jubileul Reginei Victoria, a plecat aseară Ia Londra.
La gara de Nord a fost întlmpinată de d. Ghica, secretarul general al ministerului afacerilor streine şi de d. Mişu, şeful diviziune! politice.
Ex. S. Kiazim-bey însoţeşte misiunea pînă la fruntarii.
M. S. Regina a fost~astă-zl la 9 şi jum. la Pl iatul Cotrocenl ca să vadă pe Principele Ferdinand.
M. S. Regele a lucrat astă-zl de dimineaţă cu d. I. Brătianu, ministru de lucrări publice.
Apoi Majestalea Sa a presidat consiliul de miniştri întrunit la orele 10 şi jumătate.
D. Saligny, directorul căilor ferate, a plecat astâ-zl de dimineaţă la Feteşti să viziteze podul care era ameninţat de ape, şi la care se lucrează ca mîine comunicaţia să fie restabilită.
D. general Filat, comandantul corpului de armată din Galaţi, a fost primit astă-zl la ministerul de rezbel de d. general Btrendeiu
La 15 c. încep examenele la facultatea de drept din Capitală.
Inundaţiile
Vremea a început să fie bună. Din toată ţara ne vin ştiri că ploile aii încetat.
Comunicaţiile pe căile ferate sunt cu totul restabilite. Mîine se deschide şi linia Bucur eşti-Constanţa.
Să sperăm că vom fi scutiţi mai departe de noul inundaţii.
Iată acum şi ştirile ee primim din ţară asupra ultimelor pagube pricinuite de ploi.
In ceea ce priveşte judeţul Ilfov complectăm amănuntele ce am dat erl cu următoarea :
Rlul Argeş venind furios a ru'pt malul ttîng, în dreptul Budeşlilor şi a inundat luncile Lămoteştl, Budeştî, şi Vasilaţl. Pagubele sunt enorme.
Rîul Sabar s’a împreunat cu Argeşul, inundînd 1500 de pogoane de pe moşia d-nel Catargi, lingă Vidra. Cantitatea de apă ce aii revărsat aceste rlurl este enormă. înălţimea apel în părţile inundate este de 1 metru jum. medie, iar în părţile mal adîncl apa are o înălţime de peste 3 metri.
La Olteniţa o campanie de genii!, şi 000 de lucrători aO muncit zi şi noapte pentru a întări digul ce apără oraşul. Se pare că pericolul este acum înlăturat.
Din ţară ne vin ştiri că apele aii început să se retragă-
Procurorul general al Curţel de Apel din Iaşi, d. Mîndru, s’a întors erl din excursiile ce a tăcut In jud. Huşi. D-sa a adus un gros dosar cu ancheta pe care a făcut-o îu contra poliţaiului de Huşi, care a ucis In arestul poliţiei, pe Rîpanu. Culpabilitatea poliţaiului este, se pare, complect stabilită. De alt-fel i-a fost foarte uşor d lui Mtndru să descopere adevărul, căci fiind îu gazdă la d. Ralea, a fost înconjurat continuă de toţi adversarii prefectului Cali-gari, cari şi aă dat silinţele ca să înfunde şi pe poliţaii! şi pe protectorul acestuia.
D. B. I. Radu, directorul şcoalel comerciale din Iaşi, pleacă în străinătate pentru a participa la congresul economic de la Bruxelles şi a studia funcţionarea învăţămîntulul comercial în Belgia, Franţa şi Germania.
Iu ce priveşte congresul economie care se va deschide in Bruxelles Ia 15 Septembre, d. Radu a fost rugat de profesorul universitar, E. Mahaim, să facă un raport asupra legislaţiunel imin-cel In Romînia.
1). Radu lucrează acum Ia acest raport .
Congresul internaţional de postă şi telegraf din Waschington a fost închis.
Un consilii! de miniştri s’a ţinut a-seară la ministerul de interne, care a durat de la orele 5 pînă la 7.
prin mijloace neomenoase, le a luat 600 iei. Orînduindu-se o anchetă s’a dovedit acuzaţia ca falşă şi revisorul a dat in judecată pe învăţători.
In mal multe oraşe din ţară s'au constituit comitete pentru a se veni în ajutorul sătenilor cari au suferit din cauza inundaţiilor.
Astfel de comitete s’au format la Cru-iova, Iaşi, etc.
La Iaşi, comitetul compus din doamne, a imaginat următoarele: se va aşeza cîte o cutie în toate localurile publice, magaziile, ş'.oli ele., în care fie-care vizitator va fi obligat să puie cîte 5 bani. Le asemenea se va cere primarului voia ca la serbările pentru distribuirea premiilor să se puie o intrare de 10 bani. Se va putea realiza astfel un frumos venit.
Pe de altă parte guvernul va veni în ajutorul sătenilor cu o însemnată sumă de bani ce se va lua din fondul, pentru aceste întîmplărl destinat, al instituţiei Ca-rolElisabeta.
Un noă scandal s’a petrecut la Universitatea din Iaşi cu ocazia unul examen.
Printre studenţii cari afi cerut a trece examenul de licenţă, se află şi d-şoara Eliza Densuşanu, fiica profesorului de limba şi literatura latină de la această universitate.
D. Leonardescu, care ţine locul decanului la această facultate, a compus comisiunea pentru examenul d-rel Densuşanu din alţi profesori de cît tatăl studentei, cu toate că acesta este titularul catedrei de latină.
Insă cu ocazia unul consilii! la facultate, ţinut în preziua examenului, d. Densuşanu a protestat cu cea mal mare violenţă contra escluderel d-sale din comisiunea însărcinată a examina pe fiica d-sale, spunînd că este insultat de colegii săi, dacă i se bănuieşte nepărtinirea, ca va cere cont tuturor acelor ce ar vota pentru escluderea d-sale din comisiune.
D-nil Leonardescu, VirgolicI şi Negu-lescu declară că departe de el orl-ce bănuială, dar că pentru a evita orl-ce suc-ceptibilitate ar ti bine ca d-sa să nu facă parte din comisiune.
D. Densuşanu avînd convingerea că i se aduce o bănuială nedreaptă, a dat teza la latină, cu toate că nu era numit în comisiune.
Cel-l’alţl profesori aă refuzat atunci dea lua parte şi probabil că dinlr’o parte şi de alta cazul se va supune ministrului, zice «Evenimentul».
ULTIMA ORA
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
Viena, 4 Iunie.
Reprezentanţii Puterilor pe lingă guvernul grecesc au făcut observaţii cabinetului din Atena pentru continua plecare spre Creta de voluntari înarmaţi. Guvernul grec a dezarmat pe acel dintre el cari sunt fugari cretanî.
Viena, 4 Iunie.
Din Constantinopol vine ştirea că conferinţa p&cei îşi continuă lucrările încet dar netulburat.
Se aşteaptă cu încredere consimţimîutul Sultanului la condiţiunile puse de Puteri. ________________________Iff. ning
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Deschiderea circulaţii» neî între lîueiirc.^i-CoiisIniiţa
Cu începere de Miercuri dimineaţă 4/16 Iunie s’a deschis circulaţiunea între BucureştI-Constanţa pentru toate trenurile care transportă călători şi bagage.
Depeşile
de ari
Grădina publică din Tecuci a fost aseară teatrul unul scandal ne mal auzit.
Prefectul Pătărlăgeanu, înttlnind pe fostul săi! poliţaii! Anastasii), fratele vestitului paşă, ’l apostrofează. Anastasiu îl somează să fie la locul săă, căci In caz contrat ii va aplica corecţiunea meritată.
Pătărlăgeanu — tremurînd, ceru protec-ţiunea poliţaiului, care a împănat grădi ia publică cu tot aparatul poliţienesc.
Vă puteţi închipui ilaritatea publicului la vederea acestui nenorocit, care de şi prefect, are nevoe de protecţiunea întregel poliţii pentru a putea eşi din easă, în oraşul săă de reşedinţă.—De la orele nouă şi pînă la un-spre-zece a fost un hohot general pe seama individului sus menţionat.
Renumitul sculptor francez Mercie, căruia ’l s’a propus să facă statua regretatului Alexandru Lahovari, a primit această însărcinare.
D. Vasilacbe Diinitrescu, prefectul de Dîmboviţa, atît de grav compromis in scandaloasa «afacere Stematiu», este încă in funcţiune.
Suntem informaţi că numeroşii membri a’l familiei Stematiu, cari ah reclamat d-lul Ferichide pentru insulta suferită, sunt decişi a da o sdravănă co-recţiune prefectului imoral, acest noă discipol al Iul Scarvulis.
Sub-prefeclul de la Pucioasa, G. l’o-rumbaru, şi mal imoral de cit şeful său prefectul, atentează la pudoarea unei copile de 14 ani a birtaşulul Petrache Grigorescu, anume Maria; faptul se denunţă panjuetulul şi d-lul ministru de interne, dar lucrurile se fac muşama. D. deputat Politimos, care din întîmplare se afla atunci în Pucioasa, se zice că a promis să comunice personal caşul d-lul Ferechide şi să ceară pedepsirea imoralului sub prefect.
Piuă azt insă nici o mişcare.
Sub rubrica «Verzi şi Uscate», ziarul Drapelul scrie următoarele :
La inslilutul Babeş serată microbiiiuă în o-noarea d-rulul Leyden. A luat parte tot ee Capitala şi «bacteriologia» are mal distins : Am remarcat pe d. «Preşedinte al consiliului,» pe d. ministru al domeniilor, pe d. Bacii al di te-riel, pe d. Bucii al turberculozel şi o sumă de alţi microbi patogeni.
Azi se judecă de către tribunalul de Birlad procesul de calomnie intentat de revisorul şcolar al judeţului Putna contra învăţătorilor I. Taşeâ, 1. Magdaliniş şi C. Bradea.
Aceşti învăţători aă reclamat ministrului de instrucţie că acest revisor,
Serviciul „Agenţiei Romîne“
Incompatibilitate. Tauce cantate
Paris, 3 Iunie.
«Camera deputaţilor». — In timpul discu-ţiunel proiectului relativ la privilegiul Băn cel, Camera adoptă, cu toate observaţiuuile d-lul Cocliery, uu amendament făcînd incompatibile funcţiunile de guvernator al Bâncel cu mandatul legislativ.
Comisiunea vămilor a Camerei a decis să lovească cu o taxă de 12 franci la 100 de kilograme carnea de porc străină. Purceii cîutărind mal puţin de 25 kilograme nu vor plăti de cît 3 franci.
Iterocaeea oetlitntlnt tte eon/iseaee
Berliu, 3 Iunie.
Se anunţă din Constantinopol * Agenţiei Wolff» că guvernatorul turc din Volo a primit ordin de a revoca ordinul de confiscare a bunurilor Tesalienilor emigraţi.
IntpttHcaeea unui aaasin
Tanger, 3 Iunie.
Asasinul negustorului rgerman Haessuer a fost împuşcat în presenţa representantu-lul legaţiuneî germane, a guvernului, a funcţionarilor mari şi a unei mulţimi numeroase.
fieeeia la Jubileu
Atena, 3 Iunie.
D. Mavrocordat neputînd să meargă la Londra, d. Raughabe, ministrul Greciei la Berlin, va reprezenta Grecia la serbările jubileului Reginei Victoria.
Inutulaţiife tlin Turela
Lonstanlinopol, 3 Iunie.
Ploile continuă.—Satele dintre Mustafa-paşa şi Adrianopol surit inundate. — Co-municaţiunile cu drumul de fler cu Europa sunt întrerupte. — Pagubele cauzate recoltelor sunt peste tot considerabile.
Joi se va ţine a 0-a conferinţă pentru negociările în privinţa păcel.
Mluf/etul marinei ilaliaue
Roma, 3 Iunie.
«Camera deputaţilor». In timpul discuţiu-nel bugetului marinei, discursul d-lul Briu este ascultat cu atenţiune. Ministrul declară că nici un cabinet italian nu va putea să consimţă vr’o dată ca cheltuelile pentru marină să fie reduse ia minimul indispensabil pentru apărarea Statului. Ministrul propune o sporire de 7.500.000 pentru exerciţiul 1897—08 şi de 10.000.000 pentru exerciţiile următoare. Această sporire de chel-tuell este compensată prin micşorarea cliel-tuelilor In Africa, tără ca echilibrul budge-tar să fie turburat.
Ministrul spune apoi motivele pentru care guvernul nu poate să primeaseă ideia vre unul Împrumut şi conchide invitind Camera să voteze propunerile guvernului pentru a Impedica decadenţa marinei.
Am onoare de a aduce la cunoştinţa onor. public că, cu începere de !a I Iunie cr. se va r deschidă stagiunea balneară a
Marelui hotel CălimăneştT
pe care care ’l ţin în întreprindere, precum şi restaaraatul, unde d-nii visitatorî vor găsi o BUCĂTĂRIE foarte aleasă, cu mîncărl
Franceze, Germane şi Orientale
precum şi
Ilauturi imligene şi nlreine.
Sperăm că onor. public, de care sunt în destul de cunoscut, mă va ontra cu presenţa lor, asigurindu-l că vor găsi un servicii! prompt şi preţuri moderate.	Cu deosebită stimă
Antreprenor N. ULMEANU.
I’ubliraţinue
Domnul Sigmund Prager, comerciant din Bucureşti, str. Carol No. 29, a făcut cerere la acest Minister pentru a adăoga înaintea numelui săi! patronomic de «Prager» pe cel de «I.eopold».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile în termenul pre-văzut de aliniatul 2 al zisului articol.__
In urma desfacere! de asociatul meii, am asortat MAGASINUL din noii cu mărfuri de Marchitănie, Ferărie, Sticlărie, Porcelanuri, precum Ferărie pentru construcţii, unelte şi materiale pentru industrie de toate branşele, curele pentru transmisiuni, Muşine pentru găurit, Foaie, Menghine, Nicovale, Tocile, Tuburi pentru stropit, Muşamale, Preşuri, Paturi de fier şi de bronz, Cărucioare pentru copil, Arme, Cartuşe, etc.
Avînd cheltuell mal mici îmi convine să vînz mal eltin şi rog pe vechea mea clientelă si pe onor. public a mă visita, spre a se convinge de adevăr.
IMmitrie Mauole.scn S-sorul Iul Petre T. Danţovicî.
Str. IiiiiNcaui, «1 (Oolţ str. liăoani)
Băile Bălţăteştî
î) Băile Minerale calde cloro-so-diee, indurate şi bromurate, aualoage cu apele: Kreulzaach, Ilainburg, Ischl, Ueicheu-liatl, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lui, scrofulel, raehitismulul, supuraţia glandelor limphatiee, abcese reci, boale de piele, maladiele oaselor, debilitatei generale, precum şi îu toate boalele de femei: metrite acute şi cronice, eu-donietrite, salhingite, etc. tumorilor uterului şi anexelor.
2)	favorul (u/.a-loilă. — Isvond Cuza-Vodă, apă de băut, foarte bogat in sulf ut de sodiu analog cu apa de Karlsbad şi Vieliy, isvor din care se extrage : sarea purgativă de Băl-ţăteştl, este foarte folositor în toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsîe, catar acut şi cronic ai stomahulul, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, consti-paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa liepato-splenică, hydropisiilo şi obesitatea. T6te aceste maladii se vindecă în urma unei cure sistematice făcută cu apa sau sarea de Bălţăteştî.
3)	Staliilhnenlul de Inlialaţie şi Pul-verisaţie mineral:!. Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, goaiacol ereozot* eucalipto! safi orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală; arangiat după sistemul Reichenhall şi Isehl, este foarte folositor în toate boalele de nas, găt şi mal cu soamă în bronchită, emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc do a iulro-duee săruri în organism.
4)	Stabiliment de Hydroierajiie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masage, executat de un niasseur şi o masseu-jo sub direcţiunea mea.
Stabilimentele situate îutr’un vast pire de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe.
închirierile de camere pentru întreaga luuă Iunie şi August, se fac cu reducere de 25u/u.— Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. piuă la 1 Septembrie.
Pentru orl-ce informaţiunl, ca: angajăil 'le camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la:
Doctorul S l a m a t i n
Bucureşti, slr. Vestei 7
Pînă la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la Bălţăteştî, judeţul Neamţ.
MAGAZINUL NOSTRU
DE
Manufactură şi Braşovenie
|l	En-gros şi Detail
din strada B&răţiei No. 5 şi 7, s’a mutat vis-;\-vis, iu localul săă propriu
12, Strada ISăruţieî, 12.
Cu această ocaziune anunţăm clientelei noastre şi pe Onor. public, că posedăm tot felul de
i*,i’ NXĂ Ii IE
cu deosebire pentru Poloage, pentru Zâblae de cărat producte, precum şi
M U Ş A Jfi A Ij E
de pânză albă uşure, negudronată,
IMPERSI EA IiILA (prin care nu trece apa)
pentru învelitul Maşinelor si altor tre-buinţi la agricultori, precum şi tot fetul de FRINGHIERIE: Odgoane, Ştreanguri şi Căpestre de cînepă fină.
Toate acestea, produse ale fabricel mecanice de
PÂNZĂBIE şi FRINGHIERIE
din SOSEAUA BONAPARTE
Deosebit de acestea posedăm tot fe-Ud de Saci englezeşti şi Saci de pînză din fabrica de aici.
Toate acestea cu preţuri moderate.
Ou stimă,
Brugliiceaim Popesc».
CONSTANTIN SIMIONESCU
Doctorand In medicina
Paris, Boulevard Ar ago, 63 bis., Paria. Stabilit de mal mult timp Iu Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cere consuUaţinnl şi prin corespoadentă.
Barbu Găuescu
AVOCAT
’ŞI-A MUTAT BIROUL ÎN Strada Sfinţilor, îfo. 6.
Consultaţiunl de la 9—11 §i de la 4—6
Dr.GeorgesDiamandy
(din Brăila(
Primeşte Consultaţitmî
Viena IX. Hebragasse, 2. l*r. miIHiKT
MEDIC DE COPl!
N 9 AUMTAT 35, Strada Carol, 35.
De vînzare la Buşteni
locuri de vile proprietatea Dumitru Cesianu) situate la cea mal frumoasă posiţie, pe valea Cerbului, şi la adăpost de vînturl.
Gara Buşteni la 300 metri depărtare. A se adresa: în Bucureşti la Societatea de Construcţie, str. Doamnei, sau la Buşteni: la d-iiul Eliescu, administrator
Publicaţiune
Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» din oraşul Tecuciu
Se dă în întreprindere construirea unul spital în oraşul TeeuciQ în valoare după deviz in suma de 218.000 lei.
Condiţiunile generale, caetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la Tecucii! la d. Theodor Cincu, însărcinatul coinisiunel instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest scop.
Ofertele se vor p:inii înscris şi sigilate îu ziua licitaţiunel la d. Theodor Cincu, îu TecuciO, unda va fi întrunită comisiunea; ele vor fi însoţite de o garanţie provisorie în bani saO efecte în valoare da 5°/0 din valoarea devizului.
Efectele se primesc şi în detaliu de fie-care lucrare şi în total, specificîndu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază oferţatorul a le face.
La descbideiea ofertelor, coinisiunsa este în drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi lici-taţiune orală.
Asemenea se vor primi şi supra-oferte, pînă în termen de 8 zile de la cea d'inlăl lieitaţi-une; supra ofertele vor fi cu cel puţin 5°/o mal jos de cît preţul eşitlu prima licitaţie.
Garanţia definitivă va fi de 10“/. din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia a rămas lucrarea.
Licitaţiunea va avea loc în ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-licitaţia in ziua de 20 funie a. c.
TecuciO, 7 Aprilie 1897.
PAPIER HIGH-LIFE
FUMEZ LE
PANAMA
PANAMA
PANAMA
Ou ne fumez pa*
Deposit general Creangă & C. Bucureşti
Strada Pluzari No» 10-14.
D-rul Ârminiu Marcel
Medic al spitalului Caritas Boale Interne ConsuifatiunI de la 2—4.
65, Calea Văcăreşti, 65.
1. T. Mera
Medic romi ii
KARLSBAD, Marktplatz Tempel
lh*. !osb Calinei no
MARIENBAD, VILA COLUMBA
P. Uioranii
FKAXZE.SBAI»
ST E FA S NSTR A SSF.
T1LLA KOHOFNIUS JV.
:»E ¥Îm ARE
UQ |,m;Q 1*97 PRINLICITAŢIE O lume rcur,it!A la Tribunalul Ilfov *eetta de Notariat, imobilele următoare :
aparţinînd succesiunel V. G. Porumbarii 1) Imobilul din alrada Icoanei No. 20,
41 m. 00 faciada şi 58 m. faudul, clădire cu un ol agiu, avînd uu apartament şi şease prăvălii. Licitaţia începe eu preţul de lei . . . 01580 2) Imobilul din ist rada tăiau No. 22,20 ni. 50 faciada 40 m. adîncime, clădire cu uu e-tagiu şi sub sol, avînd 14 camere, grajd, şopron, gaz ; licitaţia începe cu preţul de lei . 70150.
3) Imobilul din 8trada Isvor No. 5*, 17 m, 80 faciada şi 26 m. adîncime şi o coadă în fund. clădire cu un etngiu ridicat avînd 7 camere, grajd, şopreu. Licitaţia începe cu preţul de lei . 30440.
Madame PAUL MARTIN
A 0UVERT i N0UVEAU SON
ATELIER DE MOI>E$
5,	Strada Fân ten el, 5
On y trouvera comine jadis un grand choix de eliapeaux, deraiere creation, aux prix Ies plus moderia.
www.dacoromanica.ro
E P O C Â

FOIŢA ZIARULUI « EPOCA i
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA îi\TllA
CAPITOLUL XXVII
In urma mandatelor lansate de judecătorul de instrucţie, în contra lui Păsărică şi a lui Bălan, se începuse urmărirea acestora.
Dar aceasta nu dură mult.
Păsărică fu găsit dinpreună cu clinele său, în cătunul CioeenI, unde voia să se bage cioban.
Fură aduşi sub escortă, legaţi: Păsărică la mîinl cu o sfoară; Bălan cu un lanţ la glt.
La primărie se făcu un haz nespus cînd sosiră.
Toţi se întrebau ce vină o (i apăsînd asupra arestatului Bălan.
Ce crimă va fi săvîrşit?
Dar mal ales a fost încurcătură mare cînd i-a băgat Ia arest.
Nu era arest şi pentru cîinl.
Totuşi, pe Bălan îl legă de un slilp, lingă Păsărică şi apoi se dete de ştire lui Că-limgescu.
Harnicul şi inteligentul judecător se grăbi să se ducă la primărie spre a vedea pe a-restaţl.
Cînd văzu greşala caraghioasă pe care o făcuse, se înfurie amarnic.
Dădu toată vina pe Stoica.
El, ca un comisar ce era, trebuia să ştie tot.
Dacă a ştiut, de ce nu i-a spus ?
Asta nu e frumos din partea lui.
Bietul comisar încercă zadarnic să se des-vinovâţească.
După ce judecătorul se potoli, puse cîte-va întrebări lui Păsărică şi apoi ÎI dete drumul, reeomandîndu-I să nu mal facă «aşa» pe viitor.
Copilul neştiind ce era aceea despre care se vorbea şi gîndind că e vorba ca să nu se mal lase a fi jefuit, făgădui călduros că va fi cu băgare de seamă.
Călimgescu se întoarse acasă la Zăgan.
Pe drum un călăraş îl înmînă depeşa parchetului, prin care se afirma existenţa testamentului.
—	Vezi, Stoico, zise Călimgescu după ce o cili, vezi că am avut dreptate ?
Floreanu e nevinovat?
Şi tu care te încăpăţlnal să-l acuzi...
—	Dar nici nu mi-a trăsnit prin cap una ca asta, d-le judecător !... protestă bictu Stoica, revolat de neruşinarea aceasta!
Efl în tot-de-a-una am susţinut că d. Flo-reauu, cu faima şi cu averea lui, nu putea...
—	Te rog nu mă întrerupe, cînd mă gîn-descl... întrerupse Călimgescu, cu un glas uscat.
Văz aici spunîndu-se fapte grave... foarte grave.
Şi după ce încruntă sprincenile, zise, dlnd lui Stoica telegrama:
Citeşte, şi vezi.
Situaţia nu-1 atit de limpede cum al crede.
Comisarul luă depeşa şi o citi, apoi o în-napoiă eminentului magistrat.
—	Ef, ce zici ? întrebă Călimgescu.
—	Nu zic nimic, d-le judecător.
Văz numai că s’ail adeverit spusele lui Floreanu...
—	S’ail adeverit, intru cît priveşte testamentul, da!
Dar cînd e vorba de Victorina Mafeescu ?
Ce zici? E o desminţire formală!
—	Aşa e ! Dar e cam streina de afacere.
—	Cum streină? Odată ce ea moşteneşte cele trei milioane ?
—	De ! cît despre asta ! murmură, ziin-bind, comisarul.
—	Ea este amestecată în afacere, reluă Călimgescu şi totuşi desluşiri falşe au fost date asupra el, de inculpat 1
Modul cum judecătorul pronunţă cuvin-tul «inculpat», atrase atenţia lui Stoica.
El simţi iar o stîngăcie din partea magistratului.
încercă să explice lucrurile.
Vru să arate că Floreanu trebuea pus numai de cît în libertate.
Dar în zadar !
Călimgescu se Sncăpăţînă în hotărîrea lui de a ţine închis pe cel arestat.
—	Atîrnă de mine să fac ce vreaă, spre a limpezi afacerea, sfîrşi judecătorul cu asprime.
N’am nevoe de sfaturile nimănui.
Destule pocinoage mi-al făcut cu diha-nia aia de cîine !
Erai să faci justiţia de rîs!
Bietul comisar nu mal încercă să protesteze, ar fi fost de prisos.
Plecă dînd din umeri.
Iar Călimgescu, chemînd pe grefier, plecă să ia un nott interogator Iul Gabriel.
El găsi pe acesta gîndindu-se la A-driana şi aşteplîud ora gloriei.
—	Viă să îţi anunţ cuprinsul telegramei, spuse Călimgescu, grav. Citeşte o, domnule grefier.
Floreanu ascultă citirea depeşei cu mare atenţie.
Prima parte a el era prea mult aşteptată de el spre a-I mal impresiona cum-va.
Dar partea din urmă, privitoare la Victorina, îl uimi foarte mult.
Călimgescu îl privea cercetător.
—	Cum îţi explici contrazicerea dintre cele ce al spus d-ta şi ceea-ce zice depeşa, cu privire la d-ra Mateescu? întreită el.
—	Nu ml o pot explica nici efl, d-le judecător, răspunse Gabriel.
Amănuntele sunt greşite.
Trebue să fie o altă femee. Aceasta a-firm eă!
—	Dar de ce, urmă Călimgescu, ea a mal rămas în Bucureşti cînd ’ţl-aspus că pleacă?
Nerozia înlrebărel făcu pe Gabriel să zîm-bească.
—	Probabil pentru că şi-a schimbat hotărîrea, răspunse acesta.
—• Poate să fie şi aşa. Dar depeşa spune că e o femee ordinară, o femee de stradă, pe cînd d-ta al spus...
—	Trebuie să fie o greşeală de persoană, Nici n’a fost găsită acasă ! spune depeşa.
—	Se poate şi asta.
D-ta însă va trebui să rărnîl aici pînă se va lămuri lucrul.
Probabil că Luni ne va veni răspunsul.
—	Cum, piuă Luni să mal stafi aici ? întrebă Floreanu exasperat.
Ce-s eă de vină dacă parchetul se înşeală ?
—	Trebuie să vedem întil! N’am ce să fac... Justiţia...
Gabriel auzise vorbindu-se de acest neghiob.
Cunoştea şi proptelile pe care se sprijinea.
De aceea, nu vroi să ’şl mal facă sînge răii de geaba.
Se resemnă.
Rugă însă pe Călimgescu să se ducă pînă la Adriana şi să-o mal liniştească.
Acesta făgădui că o va face, apoi vroi să plece.
Dar Floreanu îl chemă înnapol.
—	Din moment în moment, zise el, aştept să vie prietenul despre care ţi-ani spus că avea relaţii intime cu Victorina.
Cred că o să fii aşa de bună să confrunţi explicaţiile lui cu ale mele şi cu ale parchetului.
—	De ce nu ? rsăpunse abilul judecător.
Cu cea mal mare plăcere.
Voia cita şi pe d-ra Victorina şi pe prietenul d-v.
Asemenea şi pe d-nu Zorescu.
De o cam dată mă duc să văz pe d-ra Adriana.
Eşind, Călimgescu se duse şi scrise o depeşă la parchet privitoare la ultimele cercetări şi mal ales la greşala făcută asupra lui Bălan.
«Vina era a comisarului, sfîrşa el».
(Va urma)
mmm de mode
AlE\A]¥DRiM «fc MCA
■SM, Calea Victoriei, Mi
A V I S
Aducem la eunoscinţa Onor. Public şi în special Onor. noastre clientele că intorcîndu-ne din Paris, am adus mărfuri după cele din unuă modele precum :
Pălării pentru Dame, Domnişdre şi Copii'
CAPOTE ŞI ROTONDE foarte elegante Asemenea efectuăm COROANE după comando ca preţuri foarte avantugioase.
SOCIETATEA
«le
Basalt Artificial şi de Ceramica
De Ia Cotroceiiî
Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
Societatea anonimă a hîrtiilor
Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în BueureştI vechea şi, prea bine cunoscuta brtie de ţigară PAN AMA Singura hîrtie de orez de Panama care;
Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-1 al hirtiel < Panama*: Bucureşti str. PînzarI No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandele In Romînia.
AYIS ÎMPORTAIVT
Aduc Ia cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mutat fabricele mele de:
Umbrele, Corsete şi Cravate
«lin STISADA GABROVENI No. 47
în S USA #A. i UAROE ii7©. OI (etagiul de sus)
3TOST DEPOUL D-LUI PEAGER -LA URSIT-.
Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface orl-ce cerere a onor. public, rog să bine-voiască a visita Depoul mefl unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor cât şi preţuiile foarte convenabile.
Cu distinsă stimă, I. Si(i£>EJVJB.& f/JJT. Sucursale : Calea Victoriei No. 8 .şi No. 3S şi Str. .Şelari No. 22
ApalSBîlrliiM$oRvE
Pentru exaelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint.
Multe autorităţi medicale au recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul săQ cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatori generali: D-nil Jhivzăr *§* Verxur în Braşov Depositul general pen-	Strada COVACI
tru Capitalăla D-nul tlfţwlLÎL	No. 17.
In provincie 1» diferit! depositnr! principali.
„steaua
a
ISA IA KEGALA
Palatul Eforiei. - BULEVARDUL EL1SABETA
SOCIETATE mnm PENTRU industria petroleului
CAPITAL SOCIAL: lei 10,000,000 din care 7,000,000 deplin vilnaţl
Fabrice de Feiroleu şi Derivate: BUCURESCI, MOINESCI, MQNTEGRU
gpllp Produsele Fabriceior: ‘“Hg
PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda)
ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI
IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME:
Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru muşine, Valvolina pentru cilindre.
Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina
RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710
PARAFINA albă de o calitate superioară
Fabrică specială de LUMÎNARI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA
DIRECŢIUNEA GENERALĂ
Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti.
8e aduce la cunoştinţa Onor. Public ci acest Stabiliment care are oea mal frumoasă şi confortabilă instalaţiune, situat în centrul Capitalei, deservS băl ou preclurlle următoare :
Secţiunea liy^ienioa. LUX, Coprinde trei cabine, una baignoire de porcelan cu trei duşp diferite calde şl reoî; alta de aburi (Rusească) şi a treia salon toaletă, lei 3.20. CLASA I, Aburi (Rusească) cu diferite duşe calde şi reci, lei 1.70; Baignoire de porcelan cu duşe, lei 1 80. CLASA II, Aburi (Rusească) cu duş®, lei 1.—; Baignoire de zino, lei 1.20 ; Vinerea şl Duminica baia de aburi fără rufe, 50 b.
Secţiunea «Ie li.v«lrotorapie. 1) Hammamu, baie Turco-Româuă împreună cu duşe diferite calde şi reci şl masage. lei 2.—; 2) Duşe en jet. ploae, ploao în cercuri, scoţiane. basln şi în diferite alte aparate, 80 b; Piscina în timpul verel, SOb.Rufărla şi săpunii sunt coprinse în preeiurile indicate. Abonamente cu reducere.	Direcţiunea
A V I S
Iu urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, in Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, aO găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, în schimbul unul premii! minim se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000.
.* o J ' •> ‘ - ■
* i> >
1?-

i

FABRICILE UNITE ROMANE PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBOIEC LICHID
FĂRĂ VITRIOL
Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare cît şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIFOANE Aparate do Debitarea Berii sub presiune do Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis fi franco.
ATJBMJER 1KE I^ACATUSEMtE
,S e l’ENVMSU CO JWlSTIi tJCŢJrtU.JVE Mi E EE MS
I.
Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot folul de lucrări de fior pentru Binale precum : Qrilage Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, otc. Specialitate : Florărie, Sere, Grădine de turnă, Balcoane ăe fier, etc. etc.
Se primesc comande pentru provincie:
PREŢURI MODERATE
Wiaivsmăm

VECHIULMACASIN
DE
LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE
ŞI ORÎ-CE INSTALAŢII! Ni
MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPHER
«îl. Caîea Victoriei, «11 (vis-â-vis de Episcopie)
Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa.
ii 11 de Alt URI MB igienice
recomandate de toii medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă
nU Sil iii SISTEMATICE
*	CU AER COMPRIMAT
CU O SETE «tont a le goitt» higienice şi sistematice STICLE DE CONSERVE hermeticeşte închise, de toate mărimile.
Unicul DEPOU în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBR.0DER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LĂMPI ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WUNDER», toate cu aer.
M, KOHÂM Galaţi şi Brăila
REPRESENTANT SI DEPOS1TAR PENTRU FABRICELE RENUMITE îN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE UHA RE ROBBTEER, Viena
Aparate de Ape Gazoase, Syfoane, Umplutoare, Sticle, etc. etc.
S. REICH & C-ie, Viena
Sticle pentru sifoane din Bohemia, Sticle pentru limonadă, Sticle pen-_______tru vinuri, pentru bere, şampanie, cognac, etc. etc._
BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manchester
Aparate de fabricat Apa Gazoasă, Umplntorl englezeşti «Monarch», Sticle, etc.
IUN BYi«ASrj>S JLiinited ISarnsicy
STICLE englezeşti pentru limonada UMPLUTOR englezesc cunoscut «a cel inal bun, zis şi «Rapid Paragon», etc.
IOJUJV ¥F"* nOMSOÎV Stavnsley
SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE
MASCHlNEflFABRtKS - ACTIEN - GESELLSCHAFT
FOST
GUTJAHR & MULLER-REINHARD FERNAU & C-nie
BUDAPESTA	VIENA
CONSTUCŢIUNI de MORf sistematice şi M A Ş I N E UNELTE
furnituri de orl-ce Maşini pentru industria i'ektbv ff.k şi ixjijî Mor Ariei. 36 Mori instalate in România.	---*
STRUNGURI MAŞINI de centrat MAŞINI de găurit MAŞINI de iresat MAŞINI de tăiat şuruburi FERESTRAE circulare şi cu panglică
MAŞINI de foarfecat PRESE hydraulice CIOCANE do aburi MACARALE
MAŞINI de încercat tuburi, arcuri şi orl-ce alte materiale.
Mfreţttrt carenţe tlupa cerere f/ratlu ni franco
wwm.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoaro de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.
TEIRICH & C-
BUCUREŞTI
O.—Strada Berzei,—D. INSTALAŢIUNI
TELEBRAFOAZ şi APĂ
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
Aparate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOS1ŢIE Proecle. - Biurofi de construcţie. - Export
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel
BUCUREŞTI.-Strada Sf. Dumitru, 3.
CEL MAI MARE DEPOS1T de toate ARTICOLE TECHNICE
TUBURI DE FONTA, DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pektru VIN, APĂ, etc. etc.
POMPE penlru VIN, APĂ şi PETROLEU
ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE do CAUCIUC şi de AMIANTĂ
ARMATURE PENTRU CAZANE DE AIÎUR ŞI LOCOMOBILE
CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE
MAŞINÎ ŞI UNELTE DE ORI-CE FEL
Table de fer Alegre, Plmiibnite ?! («al \ uni sa te Table «le Ziac, Oţel englegeso ţi Bemneuier
ATELIER PENTRU ReFaRAŢIUNI DE MAŞINÎ
Fabrica «le Ralanaale «le f«*r ţi «le Alanift RroHNce ţl Ferarte «Ie eautii ueţli «le «rl-c© fel
CONSTRUC’flUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc. Secţiune pentru articole de precisiune: Părţi de muniţii de resboiă
NUMĂRUL LUCRATORILOR 150.
SITE OSCILATORII patent Guljahr-Mill-ler— Soder, fie-care sită îulocuesce 4—5 cilindre, consumă */» cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdruncina clădirea. Instalate în moara fraţilor Paxi-nos (Prahova).
MAŞINI de curăţit şi sortat griul
MAŞINI de curăţit grişurl patent „Hagen-macher“.
MAŞINI de curăţit şi sortat grişurl patent „August Sclin’etzei“.
MAŞINI „VICTORIA" putentlligginbottom
MORI TRANSPORTABILE. PIETRE de moară de la Ferte S. Jouarre.	ROŢI HYDRAULICE, TURBINE
MAŞINI DE ABURI PÎNĂ LA 500 CAI PUTERE
CĂMl.lMMMUliSMM ntsitenx MMOTOM•
Reprezentant General al CASEI pentru TOATA KO.UANIA
VI TOM E UJPESUU, Inginer
IÎItlROIJ TEtimC
BUCUREŞTI.—Bulevardul Carol, 14 bis. (lingă Ministerul Domenielor).
'IPOGAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
IMS
WATSOAT & YOtJELL
jMAŞINÎ AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
BUCURESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.I
iiTjipBiimife
, A o JV B* E US _ U E T ffi A ”
fără aparat ele mătură pe patru rotile, mani-] velă, coh mărit Hi H3 mite
APARATE ELEVATORE'
DE UMPLUT SACÎ
Triorî în diferite mărimi
SDROBITOARE DE^STRUGURI j
TEASCURI de VfNi
MUŞAMALE
Tocătoare, Urluitoare, Grape flexibile, etc., etc.
i’ataloaffe iluntrate pratin hi franco.
BUCUREŞTI
Tipograli^^a^J^aflieefcfoNo.
3. — BUCUREŞTI