SERIA a—ANUL UT, No. 467 Beliţi» a treia DUMINICA, I IUNIE 1897 NUMĂRUL^IO BANI ABOJTAMEIÎTfXE încep la 1 şi 15 ale fie-cirel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţara 30 lei; In streinătate 50 lei tase luni ... 15 > > » 25 » rel luni . . . 8 » > » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCmSELENU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA Ho. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 NUMĂRUL^IO BANI ANTTNCIURII.E In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia » » » III .... . 2.— lei » * » » II.....3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr rechlă 30 bani REDACŢIA. No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 INUNDAŢIILE ÎNCERCĂRI grele In afară răsboi, încordare in toată lumea, înlăuntru boală grea a Principelui Moştenitor, plot fără de sfîrşit, inundări ruinătoare — iată ce ne-a adus anul 1897. De mult nu s’a văsuţ un an atît de nenorocit, plin de atîtea grele încercări pentru biata noastră fără. Dupe emoţiunile pricinuite de evenimentele din afară, după zdruncinarea sufletească prin care poporul a trecut acum un an din cauza cestiunii mitropolitane, după adînca durere şi nelinişte pricinuită ţârei prin boala Principelui Romîniei — după toate aceste sguduiri, acum o lovitură materială, cauzatoare de incalculabile pagube. Intr’o mare parte a ţârei recoltele sunt ca şi pierdute: căile de comunicaţie au suferit stricăciuni ce se cifrează cu milioane ; multe locuinţi au fost surpate; multe vieţi de om s’au prăpădit. Şi după ce va trece încercarea, după ce se vor retrage apele, alte nenorociri ne aşteaptă. O sumă de boli se vor năpusti asupra poporaţiunii rurale, care e ameninţată şi de foamete la iarna viitoare. De la un capăt la altul, de sus pînă jos, naţiunea şi Statul se vor resimţi adine de această grea nenorocire. In contra voiei lui Dumnezeu nu putem nimic şi trebue să suferim cu resemnare încercările la cari ne supune. Dar trebue să ne mişcăm cu toţii şi să lucrăm din răsputeri pentru alinarea suferinţelor la cari e supus poporul nostru. Guvernul, în primul loc, e dator să ia din vreme toate măsurile ca poporaţiunea rurală să nu fie prăpădită de boli şi de foamete. Ar fi o crimă să se lase lucrurile pînă în ultimid moment. Şi noi cu toţii, să ne mişcăm cu mic cu mare, să punem mină de la mină şi să sărim în ajutorul poporaţiunilor încercate. Să uităm tot ce ne desparte şi să ne unim silinţele în acest scop. Iar după ce va trece acest moment de grea cumpănă, să ne punem serios să rezolvăm o grea şi veche cestiune : aceea a regulărei cursului rîurilor. Neîntreruptele ploi au făcut fără îndoială mult rău; dar pierderile n’ar fi fost iremediabile, dacă nu se revărsau riurile. Guvernul conservator începuse să studieze chestiunea regidărel cursului rîurilor. Nu ştim dacă guvernul liberal a continuat sau nu acele studii; dar n’am auzit nici n'am văzut nimic în această direcţiune. Orî-cum ar fi, încercarea de anul acesta să servească de lec-ţiune şi, fie guvernid liberal, fie altul, chestiunea aceasta să se puie în primul loc al programului de muncă şi să i se dea cuvenita deslegare. Pagube ca cele pe cari le suferim acum ne dau cu ani de sile înapoi. Şi ne doare cînd ne gîndim că din riurile adese-ori duşmane astăzi, am fi putut să creăm o forţă producătoare şi n’am făcut nimic în această privinţă. POLITICA ORIENTALA ENGLEZI De cile-va zile, presa europeană se ocupă mult de sir Philip Currie, ambasadorul Angliei la Constantinopole. Lucrul a pornit de la publicarea în Standard, ziar englez guvernamental, a unei corespondenţe In care sir Currie e acuzat că prin purtarea sa bruscă a ruinat influenţa Angliei la Constantinopol, făclnd posibilă creşterea peste orl-ce margini a influenţei ruseşti. D. Currie s’ar li purtat nerespectos faţă de Sultanul şi brutal faţă de marele vizir şi de cel-l-alţl miniştri. Acuzaţii gratuite Imediat ce-a apărut corespondenţa în Standard, presa europeană a început să exploateze aceste atacuri. Lesne de înţeles este, însă, că acuzaţiile ce se fac ambasadorului englez, orl-cîtă influenţă ar avea sir Currie la foreign-oticiul din Londra, nu se poate admite că d-sa conduce politica orientală a Angliei. De altmintrelea, discursul rostit de lord Salislury la banchetul de la Cuildhall din toamna anului 1895, discurs plin de ameninţări la adresa Turciei, dovedeşte că sir Philip Currie nu face alt-ceva de cît urmează uouă politica orientală engleză începută de la chestiunea armenească încoace. De unde, pînă la această chestiune, Anglia arătase cea mal nestrămutată prietenie Turciei, de atunci încoace s’a schimbat cu totul faţa politicei orientale engleze. Prietenul încercat s’a transformat într’un adversar violent. Schimbare î Faptul publicărel unei ast fel de corespondenţe într’un ziar guvernamental ca Standard înseamnă oare că Anglia are de gînd să-şi schimbe iarăşi politica orientală ? Lucrul n’ar fi cu neputinţă. Faţă cu neaşteptata vrednicie militară dovedită de Turcia în râsboiul cu Grecii, faţă de creşterea influenţei ruseşti la Constantinopole, s’ar putea ca guvernul englez să părăsească politica adoptată de la chestiunea armenească încoace şi să caute a se apropia de Sublima Poartă. In acest caz, sir Philip Currie ar fi jertfit pentru a se crea aparenţa că el e răspunzător de anti-turcizmul politicei engleze de pînă acum. Dar tot aşa se poate să nu fie vorba de o schimbare. In adevăr, în partidul conservator englez sunt oameni influenţi cari din capul locului au fost contra nouel politice orientale a lordului Salisbury. Intre aceştia, cel mal sgomotos e d. Bartlett. Atacul îndreptat de Standard contra ambasadorului de la Constantinopole poate că vine de la aceşti membri al partidului conservator englez. CONVINGEREA CETĂŢENILOR » Romînul face în numărul său de Joul o mărturisire preţioasă. Bătrinul ziar liberal să ocupă de’alegerile parţiale efectuate în ultimul timp şi discută rezultatele acestor alegeri. Să ştie că partidul conservator a obţinut un total de 2353 de voturi în cele trel-spre-zece alegeri parţiale, pe cînd partidul liberal nu a putut obţine, cu toate straşnicele ingerinţe, de cit 2440 voturi, adică numai 87 mal mult de cit conservatorii. De ce conservatorii aO avut numai 87 voturi mal puţin de cît liberalii ? Romînul răspunde: «Liberalii aii lăsat la voia Sntîmplăril şi la convingerea cetăţenilor voturile», î [Mărturisirea este bine venită. Mal întîiu reţinem faptul că de aceea au obţinut conservatorii aşa de multe voturi pentru că liberalii aă lăsat pe alegători să voteze dupe convingerea lor. Cu alte cuvinte dacă ar li să judecăm după convingerea lor, alegătorii sunt cu partidul conservatoi. O mică observaţie încă. Noi an dovedit, cu documente irefutabile, că administraţia a făcut cele mal neruşinate ingerinţe cu ocazia alegerilor de la Galaţi, Ploeştl, etc. Ilomînul, alăturea cu noi, a desaprobat acele ingerinţe. Dacă dar, cu toate ingerinţele făcute, convingerea alegătorilor este tot cu partidul conservator, dupe cum mărturiseşte Ilomînul, şi partidul conservator nu a obţinut de cît numai 87 voturi mal puţin de cit partidul liberal, ce ar li fost, la cîte voturl/arjfi fost redus partidul liberal, dacă, pe lingă convingerea alegătorilor mal aveam şi lipsa acelor ingerinţe ? Ce zice Romînul r IMPERIUL DUNĂREAN O Idee absurdă. — Confederaţia Statelor dunărene. — Origina ideii.— Desfiinţarea regatului rointu. O idee absurdă D. dr. Albert Kovdcs, unul din fruntaşii partidului naţional unguresc şi vice-preşedinte al Camerei din Budapesta, a deschis o campanie foarte ciudată prin Budapesti Hirlap, cel mai răspînclil ziar unguresc. D-sa, fiind teoreticianul partidului naţional, conchide că din actuala situaţie critică internă, în care se află Austro-Ungaria, nu poate fi altă scăpare de cît înfiinţarea unui imperiu dunărean. Şi e ciudat că această idee, absurdă din toate punctele de vedere, este luată în serios de unguri şi cei mai valoroşi publicişti, ca Bartha Mikr6s prin Ma-gyarorszag, Râkosi Jeno şi alţii cari s’au angajat într'o polemică vie asupra a-cestei cestiuni. E cel puţin nostimă întreaga campanie, şi destul de interesantă s’o expunem cititorilor noştri, cu atît mai vîrlos că iubiţii noştri vecini, în fantasticele lor combinaţii, rezervă şi Romîniei o surprindere, anume desfiinţarea regatului romîn şi alipirea lui la imperiul dunărean. Oyiyhin iăeti Partidul naţional unguresc,—al cărui şef e contele Apponyi, cel mal strălucit orator parlamentar al ungurilor, — de aproape 20 de ani face o politică mai mult platonică; deosebirea de program dintre acest partid şi partidul liberal guvernamental esle acum nulă; pînă mai eri a fost însă o mică deosebire : contele Apponyi cerea şcoli militare ungureşti, ceea ce cercurile militare din Viena n’au admis. Acum două septă-mîni, însă însuşi Împăratul Franlzlo-sef a invitat pe guvernul unguresc să prezinte un proiect privitor la crearea de institute militare ungureşti. Natural, că ungurii au fost plini de bucurie la această hotărîre împărătească şi întreaga presă susţinea că nu se mal opune nici o consideraţie ca partidul naţional să fuzioneze cu cel liberal guvernamental şi contele Apponyi să-şt desfăşure exîraordinaru-l talent pe banca ministerială. Şi cînd toată lumea politică din Budapesta vorbea despre o apropiată intrare a lui Apponyi în minister, atunci apare teoreticianul partidului naţional, d. Dr. Albert Ko-văcs şi expune prin Budapesti HirlapTm întreg program motivat şi desvoltat în contra fusiuneî. D. Korăcs arată situaţia în care se află Austria; cum diferitele popoare din acest Stat se războesc, ameninţînd actuala alcătuire a imperiului, cum s'a compromis parlamentarismul austriac şi cum germanii, din cauză că nu pot să ’şi asigure egemonia, acum încep să demnă iredentişli şi aspiră la anexarea Austriei cu Germania. A-ceastă situaţie a indispus atît de mult pe împăratul Frants Iosef, în cit în mod ostentativ a venit la Budapesta şi a dat naţiunei ungureşti un cadou mare : institute militare ungureşti. De aci urmează, că toată nădejdea Dinastiei habsburgilor este in Budapesta şi ungurii trebue să exploateze această împrejurare pentru un ideal naţional mai înalt, pentru înălţarea rasei ungureşti şi Înfiinţarea imperiului dunărean, care să fie pavăza Occidentului şi a civilizaţiei europene în contra pan-rusismuhii. Şi pentru a populariza a-cest ideal, Apponyi nu trebue să fuzioneze cu guvernamentalii, nici să intre în minister, ci din contră să rămînă în opoziţie, agitind acest program noii şi să invite pe cele-l'alte două partide din opoziţie, pe cele două fracţiuni ale independenţilor şi pe clericali, să se desfiinţeze şi membrii lor să intre fie in partidul naţional, fie în partidul liberal,—fie-care după simpatiile pe cari le are. Ast-fel ungurii ar avea două partide mari şi puternice, ca în En-glitera, cari s’ar alterna la putere, rea-lizînd fie-care cîte o parte din idealul naţional. Cottfreferaţi unea thtnă-reană Preşedintele clubului independentist (fracţiunea Ugron), d. Nicolae Bartha declară prin Magyarorzdd, că acest program, ca ideal naţional, este foarte frumos, dar crede că tot mai, curînd s ar www.dacoromamcaiFo lut săii, anume independenţa Ungariei, adică ruperea dualismului austro-un-gar. Şi aceasta cu atît mai vîrtos, că acum e o criză în ambele State din cauza tratărilor de reînoire a dualismului. In tot cazul, crede că ar fi mal bine să se reia programul din 48 al lui Kossnth, anume confederaţia Statelor dunărene, care s’ar obţine cu atîl mai uşor, că în 1848 şi fruntaşii romînl ca Bălcescu, Ion Ghiaa, fraţii Brătieni, etc. au primit acest ideal, drept bază a unei acţiuni cohmne a liberalismului romînesc cu cel unguresc. Totuşi d. Bartha nu se arată intran-singent. şi e dispus a se ralia la idealul d-lui Kovdcs, dacă el va fi admis cel puţin de toate partidele din opoziţie. D. Rdkosi, directorul ziarului Budapesti Hirlap, susţine cu căldură ideia d-lui Kovdcs şi anunţă că ea este aprobată nu numai de contele Apponyi, ci şi de mulţi membri marcanţi al partidului guvernamental. Ideia confederaţiei statelor dunărene nu se mai poate admite, de oare-ce de la 1848 şi pînă azi s’aiî schimbat cu desăvîrşire nu numai împrejurările şi curentele de idei, ci chiar şi harta Europei. Aşa.— ca să na meargă mal departe,—în locul principatelor dunărene se înalţă acum un regat romîn viguros. In această discuţie s'au angajat şi două ziare guvernamentale, cari iau ideia ca foarte serioasă. Anexarea S&ominieî Cestiunea e, cum îşi închipuesc ungurii Imperiul Dunărean ? Nimic mai simplu: Dinastia Habsburgilor se va stabili la Budapesta, părăsind pentru tot-dea-una vechea-i reşedinţă din Viena. Austria actuală, ca expresie politică, nu va mal exista ; toate popoarele se vor federaliza şi vor forma State autonome. Romînia, ca Stat, va fi desfiinţată fie prin bună înţelegere cu fruntaşii partidelor, fie prin forţa împrejurărilor şi se va împărţi în două state autonome : Moldova cu Bucovina şi Romînia mică. Ungaria va fi centrul de gravitaţie al imperiului şi ungurii vor avea egemonia asupra tululor celor-l’alte popoare din imperiul dunărean. Asupra acestui ideal naţional îşi fră-mîntă acum creeril toţi publiciştii unguri. Se vede că la Budapesta nu aii căzut ploi cari să fi răcorit... vremea ! MERSUL TRENURILOR Ducă, înainte ca d. Sturdza şi aî săi amici politici să birue pe Osman-Gaziul, ’ţî-ar fi spus cine-va, cititorule, că, ca să vil de la Iaşi în capitala regatului, trebue să treci pe lîngă Kustendge—al li crezut—nu e aşa ?— că e scăpat de la balamuc saîi că, cel puţin, are mintea unul prezident de Senat, care demisionează azi, fiind-că e prea bătrîn, şi’şl retrage demisia mîine, fiind-că se simte tînSr. Şi cu toate acestea lucrul se petrece. Trenul pornit aseară din Iaşi, la orele 9 şi un sfert, a ajuns dimineaţa la Buzău şi de aci a trecut pe linia Făurel-FeteştI, ca să ajungă în Bucureşti la 2 ore şi un sfert. In aşa condiţii, se ajunge mal lesne la Beciu de cît la Dorohoiîi, şi în tot cazul mal de grabă la Budapesta de cît la Focşani. Pricina acestui fenomen se datoreşte belşugului—belşug care se ţine de regimul colectivist cum se ţine pulberea dupe clienţii doctorului Babeş. Agricultorii, cari, avînd obiceiul să citească Voinţa Naţională, s’au deprins să crează că o dată cu colectivitatea vine şi ploaia, trebue să’şl musce degetele azi de slăbiciunea lor de a fi umblat odinioară după belşugul colectivist. Această crudă păcăleală, ’mî aduce aminte exclamaţia regretatului Dumitru Brătianu, care, după ce lucrase o viaţă întreagă pentru liberali, crezînd că lucrează pentru libertăţi, se convinsese, la un moment dat, că în dicţionarul colectivist, cuvîntul «libertate » este sinon im cu noţiunea de « ciomag ». Văzînd, la 1885, legiunea de cetăţeni indignaţi cum cionlăgeau pe un biet om care asistase la o întrunire de la Orfeu, bâtrînul care trebuia să devie mal tîrziu şeful colectivităţel nu s’a putut opri de u striga, destul de tare pentru a fi auzit de către procurorii lui Radu Milial: — Pentru a suporta ast-fel de libertăţi, trebue să aibă cine-va coaste de oţel! Ywanu TRIBUNA LITERARA Epigonii în literatură Este o observaţie veche, şi de multe ori repetată, că ideile nouă nu pătrund decât cu multă anevoinţă în conştiinţa publicului. Trebue desbătut şi iarăşi desbătut, pe toate tonurile şi din toate punctele de vedere, piuă când in sfârşit o idee nouă să 'şl capete dreptul de cetăţenie în avutul sufletesc al oamenilor. O idee dintr’aceste nouă este şi experimentul în literatură. In afară de literatură, nu se împotriveşte nimeni experimentului. Toţi oamenii de ştiinţă îl apreciază valoarea, atât pentru succesul din prezent, cât şi pentru succesul ce’l va avea ştiinţa în viitor; şi, pentru trecut iarăşi,’ nimeni nu mal contestă că, prin ajutorul experimentului, s’a ajuns la toate adevărurile cu cari se fălesc astăzi ştiinţele fizice. Când însă este vorba de literatură, toate aceste convingeri favorabile experimentului încep să şovăiască. La literaţii puri, nici vorbă măcar; el îl condamnă de la ’nceput şi într’un mod peremptoriu. Şi cu toate acestea eu socotesc că literaţii n’aă dreptate. Argumentele aduse de el sunt, de sigur, în mare parte, foarte solide ; numai, mă indoesc că ele îmbrăţişează chestiunea din toate punctele de vedere. Şi, ca să probez afirmarea mea, voiu arăta aci un caz, în care mi se pare că şi cel mal pur literat nu va putea tăgădui imensul folos pe care experimentul, dacă ar fi introdus, l-ar aduce literaturii. Iată cazul: Inchipuiţi-vă că, în desvoltarea literară a unul popor, s’a produs un scrii-ror de mare talent. Să zicem acum că acest scriitor de mare talent ar fi, exem-pli gratia, un critic literar,— bunioară, cine ?... să zicem, d. Titu Liviă Maio' rescu... saă altul... Să presupunem apoi că talentatul critic, în viaţa sa literară, a întîmpinat împrejurări cari 1-aă îm-pedicat să’şl exprime ideile cu toată a-bundenţa necesară de cuvinte. El a scris puţin, foarte puţin, în raport cu adîncimea ideilor pe cari Ie aducea cu sine. Dar însfîrşit a scris, şi toţi contemporani! săi aă rămas convinşi că, deşi puţine sunt scrierile criticului, totuşi în ele se ascunde o comoară nesecată de adevăruri. Şi dorinţa tuturor este ca s’o descopere. Dar cât de greO, în genere, devin vizibile comorile de asemenea natură! Comunii muritori găsesc foarte cu grea idei multe în cuvinte puţine. Atunci, In mijlocul desvoltăril generale, iată că se ivesc câţiva tineri—în realitate poate fi şi numai unul singur—cari ţin următoarea cuvăntare : «Domnilor contemporani, noi suntem discipolii marelui critic şi lumea ne zice noă epigoni, un titlu de glorie mal mult. Cum vedem, dorinţa domniilor-voastre este ca să descoperiţi înţelesul adîncilor idei încrustate în scrierile criticului... El bine, ascultaţi-ne pe noi. Aşa cum aţi voi să faceţi, această dorinţă n’o să v’o puteţi îndeplini niciodată. Ideile magistrului critic sunt aşa de adinei, aşa de vaste, aşa de extraordinare, încât... încât se confundă cu bunul simţ însuşi. Cu bunul simţ însuşi ! Căci, trebue să ştiţi, cel mal mare talent al scriitorului este să spună numai lucruri de bun simţ, dar In aşa chip, ca ele totuşi să pară a fi lucruri extraordinare. «Ast-fel, în zadar faceţi încercare, d-v. In momentul când veţi ajunge a înţelege ideile marelui critic, ele aă să vi se pară lucruri de bun simţ ; şi, fără talent, cum sunteţi, aveţi să le lăsaţi apoi să se risipească în oceanul lucrurilor cunoscute. Niciodată nu veţi ajunge să ştiţi ce a zis marele critic! «Ascultaţi-ne pe noi. Avem o metodă mal bună, o metodă neaplicată încă pînă astăzi în ţara românească. Noi vă vom desvălui rând pe rând toate ideile, tot înţelesul comoarel. «Şi iată cum avem să procedăm. «Vom începe prin a scrie noi înşine în direcţiunea croită de magistru. Dar fiindcă noi n’avem de loc talentul să spunem lucruri de bun simţ, vom spune toate n&sbâtifle, tot ce ne va trece prin minte, siguri fiind, că tot ce ne va trece 110O prin minte va fi contrariul bunulu. 2 EPOCA simţ. Dv., atunci, n’aveţl de cât să ne citiţi pe noi şi de câteorl doriţi să ştiţi ce ar fi putut să scrie magistrul, in-tervertiţl înţelesul scriselor noastre. Noi, epigonii, noi, discipolii, ne oferim dv. drept experiment... Primiii ?..» E chip să refuzi pe aceşti tineri ? Ar fi nobil şi generos când el singuri se oferă ? Nu cred să fie vreun literat atât de îndărătnic încât să nu vadă că refuzul, în acest caz, ar fi o regretabilă eroare. Dintre literaţi, vor fi poate unii, cari se vor teme ca nu cumva scrierile eşite din un aşâ experiment să copleşească adevărata literatură şi astfel să încurajeze un refl pentru viitor. Dar aceştia să se liniştească. Şi în ştiinţele biologice se produc monştri în chip artificial, pentru ca să se studieze mal bine structura organismului normal, şi cu toate acestea, pericolul înmulţirii monştrilor n’a fost semnalat de niclun om de ştiinţă. Monştrii nu trec niciodată peste o ge-neraţiune. De aceea, nu respingeţi experimentul din literatură. Efl sper că am arătat un caz în care el este indispensabil; şi dacă aş căută mal mult, poate că aş găsi cazuri încă mal numeroase. Citiţi pe discipolii epigoni, dacă voiţi să înţelegeţi pe magistri. Un amator de ninteme. Ni se denunţă grave abuzuri ce s’ar fi petrecut cu ocazia remontei cailor necesari cavaleriei. înainte de ori ce detalii, ţinem a spune că dosarele acestei scandaloase afaceri se află la d. deputat Dincă Schileru. Vom reveni. In ziua de 29 â. c., s'a oficiat la mitropolie parastasul decedaţilor Inochentie E-piscop de Buzăfl şi Maria Gh. Schiopescu. Serviciul a fost oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, asistat de P. S. S. Archie-reul Atanasie Craioveanul. Afl luat parte la acest narastas P. S. S. Episcopul de Rlnmic, d. V. Pallade, administratorul Casei scoalelor, d. Dragomir De-metrescu directorul cultelor, profesorii şi studenţii facultăţel de teologie, precum şi nn numeros public. După terminarea serviciului, asistenţii afl făcut un pelerinagifl la cimitirul Belu, unde la raormlntul decedaţilor, s’afl făcut obicinuitele rugăciuni de ’archierul oficiant, iar studenţii întruniţi In cor afl executat un imn funebru. Din cauza inundaţiilor din primă-vara a-ceasta, recolta grtnelor oste cu desăvlrşire compromisă. Pe unde nu e culcată la păniînt, umezeala a produs rugină şi tăciune. Spicurile graminaceelor sunt toate Inegritedin această cauză. Dezolaţiunea este mare printre cultivatorii de pămîut. Pagubele se ridică la sume colosale. |t c a P - arta- gTliMTJ| D*nul Rftdulescu-Motru a încetat, cu începere de la 1 Maitt, să facă parte din comitetul de redacţiune a bătrlnel reviste «Convorbiri literare». * * * doul ani, pentru a judeca starea de lucruri din 1897 ? Pentru că dacă o facea, gheşeftul nu mal era posibil. In ceea-ee priveşte calitatea cînepel afirmările Drapelului încă sunt greşite. Şi iată de ce. Mal toată sămînţâ de cînepă care se întrebuinţează în cultura noastră, este adusă din Bolonia şi Ungaria, şi s’a dovedit că se aclima-tisează şi dă bună recoltă. Cum se poate deci, cu succes susţine că cînepa noastră este mal proastă de cit a ţărilor din care am adus sămînţa ? Dacă o inferioritate în calitate există în adevăr, ea nu poate proveni de cit de la reaua preparaţiune de către producători, sau de către fabricanţi. Acest inconvenient era dator, marele economist liberal, să ia masuri a’I remedia, iar nu să ucidă şi încă pe timp de opt ani, avlntul ce luase cultura cînepel la noi. Ceea-ce a făcut d. Aurelian, acordînd fabricelor de fringhie scutire de vamă pentru cînepă, nu este nici naţional, nici in folosul Statului, şi cu atît mal puţin în al agriculturel. In afară de acestea «Drapelul» tace ca pestele asupra faptului că d. Mîrzescu et C-ie a servit de samsar în afacerea Wachtel, şi că şi-a primit un însemnat onorar. Tăcereă lui pare a confirma ceea-ce e în simţimîntul tutulor. perdut avutul lor. Apele furioase afl luat tot I ° mersul lor şi multe persoane afl perit. PiMtca şt fotografia.— Pisica unul sub-şef de biurofl la ministerul de instrucţiune publică din Paris, locuind In str. Bac, s’a introdus, intr'una din nopţile trecute, In odaia unul fotograf vecin cu stăplnul săfl. Piimbindu-se prin laboratorul fotografului, pisica eălcă peste cli-şeile şi plăcile de curlnd sensibilisate, şi le strică. Fotograful constată a doua zi cazul cu regret, şi pentru a se răsbuna îl întinde o cursă pentru noaptea următoare. Inpachetează plăcile intr'o htrtie, pe care imediat ce o atingi se aprinde In flăcări. A doua seară, pisica făcind vizita el nocturnă o-bişnuită, călcă plăcile. Imediat flăcările cuprin-seră pe biată pisică şi in cile-va secunde părul tot dispăru. Pirlitâ cum era, reuşeşte să ajungă in stradă, unde e udată cu apă şi ast-fel scăpata. A doua zi vine la uşa stăplnulul săfl şi începe a miorlăi. Voind a deschide uşa, stăplnul rămase ta-blofl oînd văzu pisica sa, atît de mult iubită in aşa sta e mizerabilă. Sub-şeful e hetărlt, se zice, a intenta proces fotografului, în virtutea legel Grammont şi a cere despăgubire însemnată. cipele Ferdinancl, Principele Car ol, Prin-ctpeau Maria, Principesa EUeabeta: G. Tănăsescu, M. Frimu, G. Biciola, A. Titorianu, L. Handoca, S. Costacea, Seich Isl6m, E. Andreescu, C. Andrian, E. Bă-nescu, I. Bănescu, I. Titorianu, A. Tină-sescu, P. Rădulescu şi E. Sideri. ** * A apărut la librăria Socec : C. Rădulescu-Motru. Valoarea silogismului, studifl de Logică generală. Preţul 1 lefl. Scrierea e de mare interes pentru cel ce se ocupă cu studiul Logicei şi a Pedagogiei. onp^MMAŢn Convalescenţa Principelui Romîniel M. Sa Regina s’a dus ieri după a-miael, la orele 4, la Cotrocenl unde a stat ptnă la orele 7. La orele 5 şi jumătate s’a dus şi M. Sa Regele însoţit de d, general Vlădescu. M. Sa Regele, după ce a Stat cîte-va minute în camera A. S. R. Principelui Ferdinand, a conferit apoi cu d-nil doctori Leyden şi Buicliu. * * * Doctorii aii stabilit ieri după amiast următoarea dietă pentru A. S. R. Principele Romîniel : Două kg. de lapte pe si, un pahar de vin vechiu de Cotnari şi la fie-care oră cîte o linguriţă de cognac. *** Starea generală a Principelui a fost bună ieri toată ziua. Temperatura a scăzut la 37.5. * * * D. dr. Leyden va pleca diseară la Berlin, în acelaş tren cu A. S. R. Marea Ducesă de Hessa. Eri înainte de amiazi a fost o consfătuire politică la d. Eugen Stătescu, la care aii luat parte d-nil Dim. Sturdza, Gogu Canta-cuzino, Tache Giani, C. Nacu şi Ionel Brătianu. S’a discutat situaţia generală internă şi, — drept urmare, — d. Eugen Stătescu a stăruit ca să se înceapă negocierile pentru a stabili un acord deplin între sturd-ziştl şi aurelianiştl. D. Sturdza a declarat că are toată încrederea in d. Stătescu şi —în consecinţă,—îl roagă să trateze d-sa. D-nil advocaţi din Capitală sunt convocaţi a se întruni în adunare generală mline, Duminică, 1 Iunie 1897, la orele 2 p. m. în sala de conferinţă a corpului advocaţilor din Palatul de Justiţie; la ordinea zilei: se vor discuta mal multe chestiuni importante. Mîine, Duminică, Primăria Capitalei va împărţi premiile exposanţilor din tîrgul Moşilor. Eri, la orele 5, un consult medical a avut loc la Palatul de la Cotrocenl, Ia care afl asistat şi MM. LL. Regele şi Regina. Eri la orele 5 p. m., s’a ţinuţ la ministerul de interne un consiliu de miniştri, sub presidenţia d-lul Dimitrie Sturdza. S’a discutat mult asupra pagubelor cauzate de inundaţiile din Iară. Astă-zl, la orele 5 şi 45 p. m. A. S. R. Marea Ducesă de Hessa, împreună cu suita Sa, va pleca la Londra pentru a lua parte la jubileul Reginei Victoria. Societatea rornînă de construcţiunl şi lucrări publice va ţine Duminecă 8 Iunie, adunarea generală, în localul săfl din palatul Nifon. Printre alte cestiunî, la ordinea zilei este şi alegere a trei cenzori pentru exerciţiul 1897. Pentru admitere la adunare,^ acţionarii vor trebui să-şl depună titlurile pînă la 2 Iunie, la Banca Rominiel. In urma inundaţiilor din primă-vara aceasta, direcţiunea C. F. R. s’a trezit cu o mulţime de procese de daune. Mal toţi proprietarii, cari au moşii pe Ungă traseul drumului de fier, au intentat acţiuni direcţiei, cerînd despăgubiri. El întemeiază cererile lor pe motivul, că te-rasamentul liniilor ferate a împiedicat scurgerea apelor, din care cauză recoltele au fost inundate. Cererile de daune sunt foarte mari. întreruperea circulaţiilor G Gbyka • I Hristescu profesor. Trenurile accelerate afl plecat regulat a- | Ion G. Ciolac seară de la Iaşi, la orele stabilite de itine-raritt. In urma potopului însă, trenul care venea spre Bucureşti, prin Păşcanî, s’a întors înapoi la Iaşi, iar trenul, care circulă pe linia laşI-Vasluifl-Bucui eşti, a ajuus azi dimineaţă la Buzăfl, unde s’a oprit, linia mal înainte spre Bucureşti fiind închisă la Vin-tileanca şi InoteştI. Călătorii şi poşta acestui tren au venit la Bucureşti prin Făurel-FeteştI. ULTIME INFORMATIUNI Listă de subscripţiune No. 57, pentru ridicarea unul monument Iul Alexandru Lahovari, încredinţată d-lul Ion C. Ciolac din Botoşani. Ion C. Ciolac................200 Garabet Ciolac. Grigore Goilav * * # Nedescifrabil. • Theodor Silion • C. Hynek. • • • E. G. Ciolac • • Neculal Sofian • Mărie G. Ciolac. Nedescifrabil • • Grigore Ghyka • Costică Codrescu Nicu St. Georges 100 150 100 10 100 40 200 10 50 900 50 20 200 100 50 A. S. R. Principesa Maria Bucureşti. După dureroasele şi îngrijitoarele zile petrecute în timpul boalel Augustului Vostru Soţ şi scumpului nostru Principe Moştenitor; astâ-zî cînd bunătatea Divină a ocrotit pe AA. VV. RR. şi pe întregul popor romînesc, de pe ţărmurile Mărel, institutorii scoalelor primare din Constanţa adine mişcaţi de vestea îmbucurătoare a salvărel A. S. R. Principelui Ferdinand, depunem cu respect sentimentele noastre de iubire împreună cu elevii scoalelor, cari zilnic afl implorat cerul în ajutor şi urăm grabnică şi deplină însănătoşire Augustului bolnav. (Urmează iscăliturile) A. S. R. Principesa Maria a răspuns: D-lul G. Tănăsescu directorul scoaiel «Principele Car ol» Constunţa. Participarea ţărel întregi în zilele de cumplită îngrijire, m’an susţinut. Viu mişcată, vă rog să primiţi şi să transmiteţi d-lor institutori şi elevilor scoalelor sincerile mele mulţumiri. lîfarla. înalta societate din Vaslui a dat în seara de 25 Maifl, în sala teatrului local şi în onoarea e evilor şcoaleî de ofiţeri, un mare bal. Succesul acestei serbări a întrecut toate aşteptările. Elita societăţeî vasluiene a ţinut să deie concursul săfl pentru reuşita serbărel, care a durat pînă la orele 4 şi jum. dimineaţa. Elevii şcoaleî de ofiţeri afl dus cu dînşiî, la plecare, fi umoase amintiri despre primirea călduroasă ce li s’a făcut. Cu această ocasie atragem atenţia direcţiei generale a poştelor asupra următorului fapt: Poşta din Capitală nu espediază corespondenţa de cît numai pe liniile pe cari obişnuit este transmisă. Nu ar fi bine ca să se folosească de ori ce trasefl deschis, ast fel ca expediţia corespondenţilor să sufere cît mal puţin? Spre pildă, o scrisoare de la Bucureşti la Iaşi nu are nevoe să meaigă numai de cît pe calea şi cu trenul obişnuit: Bucureştl-Ploeştl-Buzăfl Focşani etc., ci, cum să face şi cu călători poate să fie expediată şi pe altă linie, care ar fi deschisă, spre pildă, prin BucureşlI-FetrştI-Făurel-Buzătt etc. Scandalul din Galaţi Din Galaţi ni se scrie că în seara de 27 Maiu curent, d. Teodor Petrini, directorul succursalel Băncii Naţionale din localitate, s’a dedat la un act dintre cele mal sălbatice, bătînd în mod crunt pe un chelner (Gheorghe Ionescu) de la cofetăria Universelle, în faţa unul numeros public. Pricina acestei bătăi a fost că chelnerul îl făcuse atent pe d. Petrini că masa, la care se aşezase, fusese angajată de un alt domn, care se afla însoţit de cîte-va doamne. Agresiunea d-lul Petrini, a provocat în publicul de faţă o puternică indignare şi purtarea d-sale este aspru criticată. Chelnerul a dat în judecată pe d. Petrini. D. Petrini fiind colectivist, poliţia întreagă a fost pusă în mişcare spre a se obţine desistarea de la proces a chelnerului. Intervenirl serioase s’au făcut chiar pe lingă patron, care, neputind îndupleca pe băiat, Va dat afară din serviciu. Toată lumea condamnă fapta d-lul Petrini, cu cît tuturora li se pare că ea n’a fost justificată. Iris. Gheşeftul Waclttel-Mlr-zescu «& Comp. Constituţionalul dă in numărul sau de aseară noul şi interesante amănunte a-supra gheşeftulul săvîrşit, sub ministerul d-lul Aurelian, de d. Mîrzescu, cu scutirea de vamă ce s’a acordat pentru cînepa ce introduce fabricantul Wachtel. D. Carp, fiind ministru de domenii, a refuzat să acorde această scutire. Totuşi fabricantul nu s’a lăsat. ’ŞI a reînoit cererea sub ministrul Palladi, care, cu toate că a fost mult solicitat de însuşi d. Mîrzescu, pe atunci vicepreşedinte al Senatului, şi de multe alte personaje influente din partid, şi cu toate că avea cunoştinţă de avisul co-misiunel industriale, din 27 Aprilie 189(1, şi de raportul d-lul Gr. Cerkez, din 10 Octombrie 1895, asupra fabricel Wachtel, a refuzat totuşi şi el să acorde scutirea. In ceea ce priveşte rapoartele sus late asupra stârel cînepel, ele datează din anii 1894 şi 1895, adică cînd am avut acea grozavă şi generală criză a-gricolă, cînd era natural că şi cultura cînepel să sufere. Dac& ministrul domeniilor ar fi rAcut o ancheta in annl trecui, IWMi. «'ar fi încredinţat c& Iu ace«t ans'a cultivat multa cînepa ţi cu reHultate «atlNf&c&toare. De ce d. Aurelian n’a făcut-o, şi de ce s’a mărginit la rapoarte de acum TREERĂTORl CD RAMELE DE FER | de la i'. F. K. î nvârt* Secerător „COLUMBIA” din Fabrica 0SB0RNE H. S. GREI F Bucurescl, Str. Smîrdan,2 (vm-4-vis de Ooi&ro) ECOURI * * * Cu începere de Marţi, 3 Iunie, orele de serviciu la ministerul de lucrări publice se vor schimba de la 7 dimineaţa şi pînă la 12 şi jum. p- m. DIVERSE DIN CAP11ALA Servitoare hoaţă. — Anica Georgescu, servitoare la d. Aurel Torgulescu din strada Guza-Vodă 72, a furat mal zilele trecu'e de la stăplnul săfl o mulţime de obiecte de valoare şi bijuterii în sumă de peste 1000 lei şi In urmă a dispărut. După reelamaţiunea păgubaşului şi in urma cercetărilor făcute, mal mal multe din obieetele furate s’afl găsit la o gazdă a hoaţei, numită Ana Secara. Ambele ferxel afl fost arestate. DIN JARA Drama lu căzutele. — O telegramă din Giurgifl ne anunţă că alaltăieri noapte o crimă îngrozitoare s'a petrecut în comuna Vida Căr-tojani din judeţul Vlaşca. In urma unei certe ce a avut cu soţia sa, locuitorul Tone Dumitru îşi ia la bătaie nevasta, care, speriată, scoale ţipete sfăşietoare. Petre Marchidan, un nepot al lui Tone, la auzul strigătelor, vine să dea ajutor feineel. Nereuşind însă a o scăpa din miinile bărbatului, care în culmea furiei o Jovea fără milă. Marchidan ia un raz de fier şi dă o puternică lovitură îd cap lui Tone, care cade scăldat In sînge şi fără simţire. Nenorocitul a murit instantaneu. Autorităţile, avizate, afl reuşit a pune mîna pe asisin, "care, de altminteri n’a făcut nici o apunere. Un furt însemnul. — O telegramă din Iaşi, anunţă că în noaptea de 25 curent s’a spart magazinul d-lul Şloim Avram şi i s’a furat 300 de galbeni de aur, 1740 lei în argint şi mal multe obiecte de valoare, între cari mal multe ceasoarniee, inele şi alte bijuterii. Hoţii afl intrat in prăvălie peste noapte, tăind barele de fer do la o fereastră. Poliţia urmăreşte pe hoţi cari, se crede, că s’afl refugiat în Galaţi. Cadavru găait pe ap&.—Ni se comunică din Slatina, că alaltă-erl s’a găsit pe apa Oltului, In dreptul comunei Bujoreni, cadavrul unul bărbat, a cărui identitate nu s’a putut stabili încă. Gapul cadavrului era strivit de bolovani, miinile frînte şi ochii eşiţl din orbită. Autorităţile, avizate, afl deschis o anchetă. DIN STIiEINATATE Uu dezastru lu Norvegia. — Din Copenhaga se anunţă un mare dezastru care s’a produs la Kronsberg, In Norvegia. In urma unei trombe de apă şi a topirii zăpezilor in munţi, cursurile apelor afl crescut şi oraşul Kronsberg, a fost cu totul inundat. Comerţul a fost întrerupt, uzinele toate Închise. Perderile sunt enorme: cea mat mare parte din locuitori afl www.dacoromanica.ro Produsul conferinţei d-lul I. L. Caragiale 625 V. Isac..........................100 M. Manoli........................100 St. G. Gane..................... 50 Total • • • 2555 Convalescenţa Principelui Romîniel A. S. R. Principele Romîniel a petrecut noaptea atît de bine, în cît în urma examenului medical, d. Dr. von Leyden s’a exprimat faţă de mal multe persoane în următorii termeni : — Acum sunt pe deplin mulţumit şi am credinţa că uşoarele accese ce se vor mai produce în cursul convalescenţei vor fi suportate fără nici o jenă mal mare de A. S. Regală. * * * Doctorii au dat azi dimineaţă la orele 9 următorul buletin medical : A. S. R. a maî avut erî un foarte uşor acces de căldură. Noaptea a fost bună. Astă dimineaţă temperatura normală. Starea generală satisfăcă toare. Viitorul buletin mîine dimineaţă. Dr. E. de Leyden, dr. Buicliu, Canta-cuzino, dr. Kremnitz. * * * D. dr. E von Leyden şi-a ami-nat din noii plecarea cu cîte va zile. * o * MM. LL. Regele şi Regina nu vor lua reşedinţa la Sinaia pînă la complecta însănătoşare a A. S. R. Principelui Moştenitor. D. dr. von Leyden şi-a exprimat speranţa că în primele zile ale lunel Iulie A. S. R. Principele Ferdinand se va putea stabili la Sinaia, unde se va putea duce fără nici o temere. * * * La orele 11 starea generală a A. S. R. Principelui era foarte bună. Pulsul....................98 Temperatura .... 37.2 Respiraţia regulată. Membrii corpului didactic primar din Constanţa afl trimis M. S. Regelui şi A. S. R. Principesa Maria, cu prilejul boalel Principelui Moştenitor, următoarele telegrame : Majestăţel Sale Regelui Carol i Bucureşti. Institutorii şcoalelor primare de băeţl şi fete din Constanţa, adine mişcaţi de vestea îmbucurătoare a salvărel A. S. R. Principelui Ferdinand, depun cu profund respect la picioarele Tronului sentimentele lor de devotament şi iubire, rugind cerul să ocrotească scumpa n6s-tră Dinastie de care e strîns legat viitorul patriei. Membri corpuliU didactic al şcoalelor: Prin- Aflăm că renumitul Suveică a eşit la Tecuci înaintea d-lul Bastaehi, procuror general pe lîngă Curtea de Apel din Galaţi, cînd acesta venea la Focşani să ancheteze un conflict ce se născuse între dd. Bibescu şi Gussi, fie ca să influenţeze pe procurorul general, arătlndu-l că interesele partidului sunt în joc, fie spre a se lăuda, arătind lumel că vine el cu procurorul general şi că face ce vrea. Suveică nu se mal lasă de potlogării. Ni se comunică că d. Leon, inspectorul învăţămlntulul privat, în ordinul circular ce a trimis directorilor şcoalelor secundare în privinţa examenelor elevilor pregătiţi în particular, fpune că aceşti elevi nu vor da concurs în scris la caligrafie şi desemn!... Halal de inspectori şcolari. «Romînul» spune că se vorbeşte cu oare care certitudine despre o apropiată convocare a Corpurilor Legiuitoare. Echilibrarea budgetelor şi ajutorul i-nundaţilor sunt cele două puncte principale pentru motivarea acestei convocări. Pe cît am putut afla ideia convocării o fost amînată odată pînă la Septem-bre, dar acum se discută din nou faţă cu nouile dezastre, pricinuite de inundaţii. Asupra acestei cestiunî se va lua o hotărîre în consiliul de miniştri ce se va ţine Marţi sub preşedinţia M. Sale Regelui. S’a acordat execuatur d-lul Iosef de Hur-ter Amanu, consul al Austro-Ungariel la Bucureşti pentru judeţul Ilfov, şi d-lul Alois Pogacer, consul al Austro-Ungariel la Iaşi, pentru judeţele Iaşi, Fâlcifl, Vaslui, I)oro-hoifl, Botoşani, Suceava şi Neamţ». La direcţiunea generală a C. F. R. s’afl făcut următoarele înaintări şi numiri : D-nil Năsturel Vasilifl Zaharia şi Cu-bin Emil, actuali sub-inspectori de mişcare, în postul de şef de biurofl specia!; D. Dancu Constantin şef de gară cl. II; d. Nicolafl Vasile, casier ci. II; Vasile Noreanu verificator cl. I; Dumitru D. Triandaff, impiegat de mişcare cl. I. Direcţiunea generală a teatrului Naţional face cunoscut că, avînd necesitate, pentru Opera Romină a teatrului Naţional, de două artiste cintâreţe ro-mîne, una pentru opera serie şi alta pentru opera comică, pe stagiunea anului 1897—98, persoanele cari ar dori să fie angajate, pot să se prezinte pînă la 15 Iunie .la teatrul Naţional, cabinetul direcţiunel, în orl-ce zi intre orele 2—4 p. m., spre o fi ascultate. D. colonel Ştefan Şişman, senator al colegiului II de Prahova, drept compensaţie a activităţii sale electorale des- Secerătoare CORMIFK lî in k: j«n •/'V3s- • ' ţ.r.- '• «oii.. IOD h un h sing"ru SECERĂTOARE cu le- IODAbUA gat, practică, dovedită ca cea mal bună la concursul dela Ilerestrfm din 1895. Unica Secerătoare adoptată la Fermele model ale Statala!. — De vGnzare numai lu W. STAADECIIER Furnlsorul (torţei Itegule BUCURESCI BRĂILA CRAI0VA Ilil, Cu», 7*. Btr.M. Cogilnloem» EPOCA 3 fâşurate cu ocazia alegere! din Ploeştl, a fost înaintat general în rezervă. Operaţiunile consiliului de revizie pentru clasa anului 1898 din judeţul Ilfov s’au redeschis spre a revizui tinerii rămaşi nerevizuiţi. Societatea Transilvania, pe care d. D. Sturdza voeşte s o desfiinţeze, e convocată din noii pe ziua de mîineîn adunare generală în localul liceului Mihat Bravul. Va libera oare d. Sturdza actele so-cielăf ei ? D. Emil Costinescu s’a întors de la Berlin, unde a plasat bonuri de tezaur în valoare de zece milioane de lei. Potlogăriile «lin Ploeşti In urma alarmei date astă toamnă de presa din Capitală, precum şi în urma de-misiunei a 7 consilieri comunali, ministerul de interne a fost silit să facă o anchetă la primăria din Ploeşti. Raportul făcut asupra anchetei a constatat o sumă ae abuzuri şi hoţii în sarcina unor funcţionari şi în sarcina unui ajutor de primar. Ajutorul de primar a demisionat imediat, primarul Stanian a plecat în concediu, iar funcţionarii abuzivi aii fost destituiţi şi daţi în judecată. De cînd s’au luat aceste măsuri, pe hîr-tie, nu s’a mai auzit nimic de potlogăriile din Ploeşti. Faimoasa muşama colectivistă le a acoperit pe toate cu desăvîrşire. Acum însă, d. C. T. Grigorescu, preşedintele clubului liberal din Ploeşti, face următoarea destăinuire prin Democratul : Funcţionarii oneşti şi conştiincioşi în serviciile lor, cari au mărturisit abuzurile în fata comisiunet de anchetă comunală, au fost destituiţi pentru a-ceasta, iar cel abuzivi menţinuţi la locurile lor. Funcţionarii acuzaţi de abuzivi prin pelitiunl şi publicitate, constataţi prin anchetă, trimişi în judecată şi destituiţi, sunt aduşi iarăşi la funcţiunile lor, în nesocotirea opiniei publiee. D. General Berendel, ministru de res-bel, a visitat erl casarma geandarrfiilor pedeştri şi a pompierilor, din curtea poliţiei Capitalei. D. Ministru, încredinţîndu-se în persoană de starea de ruină şi murdărie în care se găseşte, mal cu deosebire? localul cazarmel pompierilor şi remizele, unde sunt instalate aparatele şi trăsurile trupei, a promis că va lua măsuri pentru a îndrepta această stare de lucruri. INUNDAŢIILE DIN TARA Astă-seară se întruneşte comitetul central al Asociaţiunel generale medicale, pentru a decide asupra alegerel comitetelor auxiliare din ţară, precum şi asupra altor chestiuni la ordinea zilei. Astă seară, la Bristol, banchet în onoarea poetului Coşbuc, dat de cîţl-va prieteni. După ultimul raport al ministrului de agricultură din Washington, recoltele în Statele-Unite vor fi inferioare celor din anul trecut. Putalieaţiuiie Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» din oraşul Tecuciă Se dă în întreprindere construirea unul spital în oraşul Tecucia în valoare după deviz în suma de 218.000 lei. Condiţiunile generale, caetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la Tecucia la d. Theodor Cincu, însărcinatul comisiunet instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest scop. Ofertele se vor primi înscris şi sigilate în ziua lioitaţiunel la d. Theodor Cincu, în TecuciO, unde va fi întrunită comisiuuea; ele vor fi însoţite de o garanţie provisorie in bani saO efecte in valoare da 5°/o din valoarea devizului. Efectele se primesc şi în detaliu de fie-care lucrare şi în total, specificîndu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază oferţatorul a le face. La deschideiea ofertelor, comisiunsa este în drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi lici-taţiune orală. Asemenea se vor primi şi supra-oferte, pînă în termen de 8 zile de la cea d'intâl licitaţi-une; supra ofertele vor fi eu cel puţin 5»/o mal jos de cît preţul eşit la prima licitaţie. Garanţia definitivă va fi de 10°/o din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia a rămas lucrarea. Licitaţiunea va avea loc in ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-licitaţia în ziua de 20 Iunie a. c. Tecuciă, 7 Aprilie 1897. Bâile Regale Bulevardul Flisabetn (Palatul Eforiei) Din noO amenajate şi apropriate pentru cea mal mare satisfacere a onor. public. Pe lingă băile de apă caldă, aburi şi pişcină, s'a mul ins'alat şi secţiunea de hldroterapie după cel din urmă sistem adoptat iu cele mal mari stabilimente de băl din Europa. D-nul Scarlat 1. Steriau, cunoscutul inaseur, va oferi serviciile sale onor. publicului visilator. Ştirile sosite astă noapte şi azi dimineaţă din [ară, cu privire la dezastrele, făcute de apele cari vin furioase în urma toientelor de apă ce cad într una, sunt tot aşa de îngrijitoare ca şi cele de erl. Muntenia R. Vîlcea. O telegramă sosită astă nopte din R. Vîlcea anunţă că in urma unei ploi torenţiale ce a căzut erl după amiazl, rîuleţid Olăneşlî a venit nemat pomenit de mare şi furios. Comuna Olăneştl este ameninţată să fie acoperită de apă. Autorităţile au scos oamenii din casele joase ale satului şi aii luat măsuri pentru a veni în ajutorul nenorociţilor. Prahova. Din Vălenii de munte, Prahova, ui se telegrafiază, că erl pe la orele 8 după amiazl, a căzut In localitate o ploaie torenţială cu grindină de mărimea unei alune, care a nimicit semănăturile. Apele ati venit din nou mari şi ameninţă a eşi din albie. Dobrogea Constanta. Ştirile pe cari le-am primit din Constanţa sunt tot atlt de îngrijitoare. Dunărea s’a revărsat erl din noii şi a inundat cu desăvîrşire soseaua Şoi-menl-Cernavoda. Pe şosea apa are o înălţime de 80 de centimetri. Toate cîm-purile învecinate sunt nişte adevărate eleştae. Cirmlaţiunea este cu desăvîrşire întreruptă. In Moldova Torentele de apă cari au căzut aseară in mal toată tară, aii făcut ravagii colosale în Moldova. Din Fălticeni ni se telegraflază că erl între orele 3 şi 4 după amiazl, o trombă de apă cu grindină mare a căzut asupra oraşului. Rîul Ermolia a venit foarte mare şi cu un curent inspăimîntător. Comuna Fîntînelele a fost cu desăvîrşire inundată ; de asemenea peste 20 de case din tlrguşorul de Ungă gara Păşcanl sunt in apă. Se iau măsuri grabnice pentru a veni în ajutorul nenorociţilor i-nundatl, cari sunt fără adăpost şi al căror întreg avut e luat de torentele furioase. * Covurluiu. Din Galaţi ni se anunţă telegrafic că apele Şiretului afl mal scăzut puţin ; Dunărea insă este tot atlt de mare. Portul Galaţi. Dunărea, zice ziarul «Galaţi», creşte necontenit şi vine cu aşa furie, în cît Joi seară, pe la orele 7 jum., pe cînd vaporul R. M. S. «Orient» acostase Ia debarcader, era cit pe aci să fie avariat, daca nu şi scufundai' de către nişte plute, care veneai! despre Şiret, în cursul Dunării şi pe care plutaşii cu toate uriaşele sforţări ce-şl dădeati, nu le puteaîî pune pe calea normală. Căpitanul, văzind pericolul, şi-a dirigiat vaporul spre larg, iar plutele ne-putlnd fi oprite în cursul lor, s’a lovit de vaporul austriac de poştă, căruia însă nu i-a cauzat nici o stricăciune. Locurile. Faţă cu creşterea Dunărei, ochii tuturor sunt aţintiţi la docurl. D. N. P. Stefânescu, şeful doeurilor, a luat toate măsurile pentru a împiedica cel mal mic neajuus ce ar putea aduce doeurilor furia apelor. Pentru acest scop a instalat pompe suficiente în sub-solurilor magazielor, unde s’ar putea produce oare-cari filtraţiunl şi a disposat ca personalul de supraveghere de noapte să cheme prin fiuerul de alarmă tot personalul doeurilor, In cazul cînd va vedea cele mal mici ameninţări din partea apel. Joi noapte, oamenii de pază la docurl, în urma acestor ordine severe, văzind că se ivise nişte filtraţiunl în un canal pe unde trec conductele de la casa maşinelor la as-censorile magasinelor de mărfuri, au dat alarmă şi într’o clipă era faţă tot personalul do-curilor, de şi faptul era fără nici o gravitate. In urma acestor măsuri luate de şeful do-curilor, aceste măreţe clădiri sunt la adăpostul furiei apelor. Lacul Brateş. Brateşul, umflat peste măsură, a ajuns la nivelul şoselei Reni, şi e mare temere că va deborda. In a-cest caz unindu-se cu apele Dunărei, va inunda toată valea, cu toată truda ce-şl daţi autorităţile noastre spre a înconjura primejdia. In acest caz perderile pentru Galaţi vor incalculabile, şi locuitorii din suburbia Badalan vor fi expuşi a ră- mînea fără adăpost. * Iniiudaţiunlle împrejurul Capitule! Astă noapte a circulat prin oraş ştirea îngrijitoare, că Dîmboviţa venind cu mare furie ar fi rupt stăvilarele de la Bîcu. Iată informaţiunile positive ce avem In această privinţă: încă de erl, apele Dîmboviţei erau foarte mari şi ajunseseră pînă la marginea stăvilarulul, ameninţînd dintr’un moment într’altul de a trece pe d’asupra. Către seară însă, apa s 'a mal retras puţin şi părea mal puţin ameninţătoare. Astă-noapte însă, de sigur în urma ploilor torenţiale cari aii căzut la munte, Dîmboviţa a venit şi mal mare. Azi dimineaţă apele trecuseră cu mal bine de o palmă peste puternicul stăvi-lar de la Breeoaia şi toate cîmpiile vecine erau inundate. In locuinţa îngrijitorului de la stăvilar, apa este de două palme. Dacă apa va continua de a creşte, sunt mari temeri că vom avea de înregistrat nenorociri ca cele din 1893 cînd toată mahalaua Groză-veştilor şi Cărămidarii eraii sub apă. Serviciul technic al Primăriei a luat măsuri pentru a se evita, pe cit se va putea, un asemenea pericol. Pe lîngă liniile ferate pe cari circu-lafiunea este întreruptă din cauza inun-daţiunilor şi pe cari le am arătat erl, azi ni se comunică că în urma torentelor căzute aseară, s’a întrerupt circu-la(iunea şi pe linia Ploeşti—Predeal. S’a făcut un canal la uz.ina de la Cotro-cent, pentru ca, In caz etnd Dîmboviţa va veni şi mal mare, şi va eşi din matcă, să dea scurgeie apelor pe vechia matcă. De asemenea stăvilarul de la uzină va fi ridicat şi se va lăsa curs liber apelor pe albia canalizată. La orele 12 la Brezoaia apa continuă de a mai veni cu furie şi a inunda cîmpiile şi semănăturile; volumul ei însă n’a mai crescut. Pericolul însă este iminent, dacă apele nu se vor retrage. -- ■— ■ m --------------» Depeşile de astă-noapte SERVICIUL NOSTRU SPECIAL Viena. 30 Haiii. /irf/icm-jmşfi a tetrgraflat 3‘tirfii cm intreaga adminiafrafie a Te-li ei e a eu in organizată du/iă aifuteinul adininialralinnciilin iui- i tieriul Turciei şi că totul funcţionează în bună regată. Această ştire a girorocat din partea presei turceşti noui articole prin cari susţin că Turcia nu tre-bue să părăsească teritoriul cucerit. Viena. 30 Maitî. Plîngerile guvernului grecesc că trupele turceşti din Tesalia s ar deda la orori, au fost comunicate Porţii, care a cerut lămuriri lui Edhem-paşa. Acesta telegraflază că ororile despre cari se vorbesce sunt simple născociri şi garantează că atitudinea trupelor turceşti e exemplară. In mal multe moschee s’au găsit pla-carde prin cari se îndeamnă la continuarea răsboiului. •Viena, 30 Maifl. Tnrela a propus instituirea linei (-omisiuni europene oare să cerceteze lutru olt ar fi în stare să garanteze regulata plată a îiideiuuizărel «le răsboi. M. lting. Serviciul «Agenţiei Roinine» Cauza atninărei Constantinopol, 30 Mafii. Amînarea conferinţei pentru negociă-rile păcii, pînă Sîmbătă, se explica prin faptul că Tewfik-paşa n’a fost informat încă de decisiunea Sultanului, în privinţa retrocedărel Tesaliel. Deşi dificultăţile in această chestiune nu se consideră ineă ca aplanate, totuşi se speră că se va ajunge la o înţelegere. In ceea ce priveşte cestiunea indem-nităţel de răsboifi şi aceea a capitula ţiunilor, înţelegerea s’a stabilit în principiu. In privinţa resurselor financiare ale Greciei se aşteaptă sentinţa d-lul I.oew, ataşat financiar engles care va sosi Luni la Constantinopol. Concesiile Turciei Constantinopol, 30 Maifl. tanic, a fost atacat In valea Toclii lingă graniţa afgană, de triburile Malixs.— Trei ofiţeri şi 25 soldaţi afl fost omorlţl, alţi 25 afl fost răniţi. Inundaţiile ilin fugăriţi Szegedin, 30 Maifl. Tisza a inundat mal multe sate mari; o parte a oraşului este de asemenea inundată. Două case s au surpat. heyea lacătelor Paris, 30 MaiO. Camera deputaţilor a început discuţia proiectului de lege cu deosebireLarissa şi Volo în curînd, concesiunile următoare: Tesalia va rămîne Greciei, afară de districtul situat lo nord de Peneu. Turcia va consimţi în principiu la menţinerea capitulaţiunilor, dar va cere numirea unor experţi pentru a studia cestiunea. Turcia va consimţi pentru a se fixa suma ce se va putea plăti ca indemnitate de resboiu. Starea Ţarinei Petersburg, 30 Maifl. Oficialul publică numirea d-lul Ob-densky ca ajutor al ministerului de interne. Starea Ţarinei şi a fiicei sale noi născute, este foarte satisfăcătoare. zm sa I.icitaţiă Direcţiunea Noului Tramway aduce la cunoştinţa generală că dă In Întreprindere, prin licitaţie, construcţiunea unei case de locuit, unul grajd, şi unei magazii de fu-rage, la depositul el din calea Şerban-Vodă No. 174. Oferte închise trebuie adresate la Direcţiune, str. Teilor No. 254, pînă Joi 5 (17) Iunie cr. Planurile şi devisul se pot vedea atlt la Direcţiune cît şi la depositul din calea Şerban-Vodă, No. 174. 8I0VAHI B. BRQNODA SERVICIUL NOSTRU SPECIAL Viena, 31 Maifl. Tnrciî aii întărit cu îngrijire toate punctele strategice din Te- Depeşile de azi Serviciul „Agenţiei Romîne“ Tinerii Tarei Constantinopol, 30 Maifl. Ex-comisarul datoriei publice şi redactorul ziarului tlnăr turcesc Mizam, Murad bey, a părăsit comitetul tlnăr-tureesc, In urma neînţelegeri cu redactorul ziarului Mesch-veret, Riza-bey. —Acesta a fost exclus din comitet. Fa graniţa afgană Londra, 30 Maifl. Se anunţă din Şimla Agenţiei Reuter că ua detaşament de 300 de oameni de trupe indiene făclnd excorta d-lul Gle, comisar bri- CarTCal. 'Medalia de Aur Corpi Regale Buoureţt.I 1891. Vechea şi prima FABRICA de UMBRELE Fondată în 1880 BUCUREŞTI 24. — Strada Şelari. — 21. Recomandă atît onor. sale clientele, cît şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricaţiune! sale precum : UMBRELE şi UMBRELUŢE fantesie de tot felul. Specialitate Umbreluţa AGO, ultima noutate. Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu şiş TO-Ii UDO. Se primesc or-ce comande şi repara-iunt. Serviciul onest şi prompt. Rog a nota bine adresa mea, numai: 24, Strada Şelari, 24. 8, - STRADA SĂRINDAR,—8 Prelungirea stradet Nouă BUCUREŞTI IN FABRICA 1. TT I PAUL MILKER Se găseşte în tot timpul un fiare asortiment DE Articole de Voiagiu Pielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. SACI GU NECESAIRE DE TOILETA de la 40 până la 350 lei Cu începere de la 1 Maiu se deschide GRADINA RESTAURANTULUI DUMITRU ENESGU 15, Strada Sf. Ionică, 15 (in dosul palatului Regal) Aranjat cu totul din noii, oferă onor. clientelă bucătărie aleasă: FRANCEZA, ROMÂNA şi GERMANA BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE colo raaî fine si cu proţurî foarte moderate. — SERVICIU PROMPT — De asemenea ati făcut fortificări însemnate de-a-lnngnl veche! frontieriî, în munţii Othrys. Se conchide din aceasta că Turci! se pregătesc pentru o şedere maî îndelungată în acele părţî. M. Ring. CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine* safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiuul comemorative de aur. argint şi a-raniă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voifl prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzătorl. Bijouterie, Horologerie & Argintărie LKOX WEI^SBLlITir 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne .si minţi Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul meti în tot-de-auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase. Bogat asortiment în diferite aigintăril (Riolz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc. Bogat asortiment cu lanţuri (numite Punter) de aur, argint, fasoanele cele mat noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mul bune fabrici din Elveţia, garantiud pentru exactitateu lor. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Primeşte In schimb ori-ce obiecte uzate Madame PAUL MARTIN A 0UVERT A N0UVEAU SON ATELIER DE MOI>E$ 5, Strada Fânteneî, 5 On y trouvera comme jadis un grand choix de chapeaux, derniere creation, aux prix Ies plus moddrfls. D-rul Arminiu Marcel Medic al spitalului Caritas .ISoale 1 «iterne Consultaţiunl de la 2—4. 65, Calea Văcăreştî, 65. Hi*. I. T. Mersi Medic romtn KARLSBAD, Marktplatz Tempel lh% îon Calinciuc MARIENBAD, VILA COLUMBA Jir. P. Ooranu IIUXZFSBII» NTEFAXSSTUANSE Bărbii Giinescn AVOCAT ’ŞI-A MUTAT BIROUL ÎN strada Sfinţilor, No. 6. Consultatiunl de la 9—11 şi de la 4—6 Doctor A. Brayer I>« Ih l'ncultntca «lin Calin Boule interne, ftililitice şl de femei S’A MUTAT 76, f/ftlea Molilor, 76. (alătur! ou farmacia Foişorul de foo) Consultaţiunl do Ia 2—4 p. m. Victor Amtoiiescu Doctor în drept de la Facultatea din Paris, Avocat fost magistrat la Tribunalul Ilfov STRADA ROMANA No. 30 Orele de consultaţiuue sunt de la 9—11 a. m şi de la 6—7 p. in. Dr. sterie n. ciurcu DC Polikangasse—No. 10. Viena Consullaţunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. www.dacoromamca.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI « EPOCA i 52 PENTRU MOŞTENIRE PARTEA ÎNTÎIA Călimgescu se duse la notar şi rugă sâ’l mal îngăduie clte-va minute spre a lua nişte măsuri, cari nu suferaQ întîrziere. Zăgan îl rugă să nu se grăbească. El va aştepta alît cît va dori. Atunci el se duse în odaia Iul şi scrise cu propria-! mină, două mandate de aducere, unul In contra lui Păsărică şi altul în contra numitului Bălan. Pe urmă redijă pentru parchet,o depeşă ast-fel alcătuită: «Crez sînt pe urma criminalului. Copilul, care pretinde că a fost jefuit de un răii făcător necunoscut, astă noapte, nu ştim ceasul cînd, a fugit de la pension Ploeştl, A fost văzut azi dimineaţă umblînd prin pădure cu un oare care Bălan, tovarăşul lui obişnuit. «Fuga noaptea crimil, fuga cu Bălan, constitue coincidenţe suspecte. Crez că Păsărică s’a prefăcut că a fost jefuit ca să rătăcească justiţia. Crez Bălan autor principal şi Păsărică auxiliar inconştient. Mandate de aducere lansate pentru el.Voiri telegrafia după arestarea şi interogatorul lui Păsărică şi al lui Bălan. Călimgescu. Înţeleptul şi prevăzătorul magistrat în- sărcina pe vizitiul lui Zăgan, pus la dispoziţia sa, să ducă depeşa la telegraf şi mandatele la subprefectură. Apoi veni în salon, unde îl aşteptau notarul şi Margareta, Înarmată cu toate săgeţile el şi mal urîtă ca nici odată. CAPITOLUL XXXV Biuroul telegrafic din Urlaţi era pus pe atunci sub autoritatea d-rel Matilda Păru-ianu. Ea era o brună, de trei zeci şi unu de ani; avea păr frumos negru şi lung. Pieliţa era lină, ochii vil şi provocătorl, buzele seusuale şi rîzătoare. Se ocupa mult cu cultivarea florilor sale din grădină, care se întindea în spatele o-ficiulul. Avea mare slăbiciune şi pentru păsări, în special pentru claponi. Doctorul Răzescu făcuse multă impresie asupra d-ril telegrafiste. Şi el nici nu bănuia măcar ? Cu atît mal vîrstos cu cît Maltilda nu căuta să şi dea sentimentul acesta pe faţă, temîndu-se de ridicul. Faţă cu doctorul ea păstra o afecţie prietenoasă, dar plină de reservă. Oficiul telegrafo poştal din Urlaţi ocupa-pa trei odăi, la stradă, In faţa casei doctorului Răzescu. Odăile telegrafistel eratt în curte. Ferestrele dedeati In grădină. Lăsînd deschise uşile şi ferestrele, se putea auzi foarte bine din curte clo -poţelul, pe care uşa de la intrare a biroului il punea în mişcare cînd era deschisă de cineva venind de afară. Se auzea aşişderea şi soneria de aparat. Din această disposiţie locală resultă că d-ra Matilda Pâruianu putea să se dea plăcerilor de horticultura şi de creştere a păsărilor. De aci, une ori lăsa să fie mult aşteptată. Dar sfîrşa tot-de-a-una prin a veni, cu vremea. Aşa că era socotită la direcţie, ca un slujbaş model. In ziua aceea ea blestema pe Călimgescu, care îl dedea de lucru ca nici o dată. Biuroul din Urlaţi expedia, pe mijlocia, şase depeşl pe săptămînă, fie trel-zecl pe lună. De la opt dimineaţa, Matilda primise şi transmisese opt-spre-zece. Şi nici nu era un-spre-zece. Profitînd de un mic răgaz ce i se dete, ea se duse să ’şl ude trandafirii şi să dea de mîncare la pul. De o dată insă doctorul îşi făcu apariţia spre nemărginita bucurie a Matildel. In loc să treacă prin biurofi, el venise prin curte. Nici un clopoţel nu ’I vestise, deci, intrarea. — Ah! d-le doctor, zise dînsa alergînd veselă. Ml-al făcut mare plăcere cu surprinderea asta. — Oh ! plăcere! Asta nu se ştie d-ră Păruianu, răspunse el strîngîndu-I mîna. Poate o să mă găsiţi mal mult indiscret de cît plăcut cînd îţi voiii spune scopul vizitei mele. — El, aşi; nu se poate asta ! spuse dînsa cu aprindere. Dacă pot să vă fi îndatorez cu ceva, o fac cu dragă inimă. Ia să vedem, despre ce este vorba ? — ’Ţl spun numai de cît, domnişoară. De cîte-va zile, ştifî, sunt cam indispus. — Da, ştia. Ba, astă-zl, aiăţl foarte rău. — Nu e de mirat, după emoţiile pe cari le-am încercat. — Ah ! da, aşa e, d-le doctor! Mi se pare că d-ta şi cu un ţăran aţi descoperit crima. Ce emoţie trebue să fi încercat, în faţa acelei privelişti înfricoşate! — Da, ce e dreptul, aşa este. Cu ţoale că în profesie sunt obişnuit să văz moartea sub toate aspectele. !JDar mă crezi, d-ră Păruianu ? Poate am fost mal mişcat de isbucnirea mîniel boe-rulul Zamfir Porescu. — Cum? Erai acolo, d-le doctor? întrebă ea curioasă. — Da, eram la curte cînd a sosit judecătorul. — Te rog, spune-ml cum s’atl petrecut lucrurile, d-le doctor. Dar hal să stăm jos, ici sub vişinul ăsta. Spui ? — Da, o să ’ţl spuie numai de cît, zise doctorul, urmînd-o şi aşezîndu-se lîngă ea. Dar mal întîl, lasă-ml sâ’ţl spun ce vreafi să-ţi cer. — Spune ! Spune ! Despre ce este vorba ? — Uite ! Zăgan, notarul din Magula, m’a invitat la masă, de prînz, cu judecătorul. N’am primit invitarea însă, pentru că n’am poftă de mîncare şi nu vroia să mă depărtez de la regim. Ca să puiu capăt stăruinţelor sale, am spus că sunt invitat la d-ta. Acum, n'aş vrea ca Zăgan să-şi închipue că am născocit vre-un pretext, şi via să-ţl cer două ouă fierte, nimic mal mult, fără ceremonie. Nu ie superi ? Matilda se sculă, roşie de bucurie. — Două ouă 1 exclamă ea. Sper că o să se mal găsească ceva pentru d-ta, d-le doctor. Numai că o să luăm masa cam tlizid. — Nu ! Nu! Nimic alt, zise doctorul re-ţintnd’o. Oule de Ia găinile d-tale sunt prea bune! Etl îţi cer două. Nu vreaă alt ceva. Gîndeşte-te că sînt la regim. — EI, lasă, d-le doctor, întrerupse ea. Lasă mă. Numai să spun două vorbe servitoarei. O să-ţi daă două ouă, fii sigur. Dar o să mal îţi ofer şi alt-ceva. — O să fac onoare numai oulelor, să ştii! — O să vedem la urmă; acum dă-ml voe! El nu se mal înpotrivi, ci rămase cîte-va momente singur sub vişin. Matilda alergă să se înţeleagă cu Gherghina, servitoarea. — Acuma, îşi zise doctorul, dacă sosesc la vreme, sînt sigur de afacerea mea. E vorba să ştia dacă s’a primit răspunsul. In cazul ăsta totul e pierdut. In caz contraria, numai pe jumătate. Cel puţin o să ne rămiie trei milioane. (Va urma) DE VINZARE tagioase o NOUĂ TIPOGRAFIE complectă cu o maşină de format No. 6. 0 maşină de tipografie format No. 10, usată. O maşină Boston format 22 a 32 cm. A se adresa Ia d. Iosef Schwarz & Co. Bucureşti. Str. Doamnei, 20.________________ D-na AHA renumita cărturăreasă care ghiceşte cu multă artă Trecutul Prezentul şi Viitorul, locueşte în strada Romană, No. 248. Avis Important Se face cunoscut onor. vizitatori al sta-ţiuuel Buşteni, că Hotelul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente în condiţiunile cele mal âvantagioase, cu ziua, luna saîi sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lul Simulescu. Noul antreprenoi'-Hotel Buşteni, SOCIETATEA de Basait Artificial şi de Ceramica Dc la CetrocenI Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce Ia cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţol de Basait, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cite lei 25 de fie-care, la casa de baucă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. Pentru mimai Lei 7.25 contra ramburs expediez un superb Accor-deon do Concert cu noile melle Claviaturi cu arcuri, cari aufost brevetate în diferite state. Prin aceasta noua Claviatură se V3 economiti Cumpărătorului mult necaz şi cheltuell de reparatiune. Acest instrument are 10 klappe, 20 tonuri duble, 2 bassurl, 2 registre, claviatură deschisă de nickel, garnitură împrejur tot dir acest metal şi complectă, 2 burdufuri duble şi forte tari, 2 închisăturl, şine de burduf asortate şi în colţ, de nickel. Mărime 35 Centimetre. Metodă do a fin ăţa de a cânta singur şi ambalagiu gratis. Porto 2 Lei. A se face comaudele la Henri Suhr, Harmonika Export la Ncuenrade, Germania. BAIA REGALA Palatul Eforiei. - BULEVARDUL EL1SABETA Italie ilerculane (Mehadia) (Herkulesfiirdd, Ungaria) Staţiune tle cale ferata, Broxlte şi Telegraf RENUMITE TERME SULFUROASE şi SĂRATE Cu Temperatură terestră de 55° C. Începutul sezonului la 1 Raiii HPUi Loc de cură climatică. — Gimnastică suedeză şi massagiu. — Băl electrice. Hidroteraphift.— Rendezvous internaţional.— Siluaţiune admirabilă în valea romantică a Cernel.—Promenade şi locuri de excursiune.—Climă favorabilă. Situaţiune scutită de vînt. — Aer ozonic şi liber de praf. — PalaturI de băl, hoteluri splendide.—salon de cură.—Luminaţiune electrică.—Musică proprie. Orfeu (Teatru Variete). %0T HEDICt K O 31 î Nil CONSrLTA'ţlFSii tu toate limbile europene. Juncţiune cu trenul Expres şi Orient-Expres; dela Orşova cu năvile dunărene Bilete cti preţuri rediue. Freeuenţa In anul 1896: peate 10.000. Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că acest Stabiliment care are oea mol frumoasă şi confortabilă Instaîaţiune, situat în centrul Capitaleî, deservă băl cu preciurlle următoare : Secţiunea liytficnică. LUX, Coprinde tr6l cabine, una baignoire de porcelan cu treî duşe diferite calde şi reoî; alta de aburi (Rusească) şi a treia salon toaletă, lei 3.20. CLASA I, Aburi (Rusească) cu diferite duşe calde şl reci, lei 1.70; Baignoire de ^■1 p rcelan ouduşe, lei 1 80. OLAJBAII, AburKBu fiind în relaţii CU totl Specialiştii şi ce- cu du§*« lei l.—; Baignoire de zinc, lei 1.20 ; Vine- . » ••...«« «. . * «• WN « l-ol ul Tlimtlnloa linii /ta oliilrl firi r»i fo i serviciile mele persoanelor cari Vin la baie Turoo-Itomunâ împreună ou duşe diferite < Constantin Simionescu Doctorand I» Medicină Faris, Boulevard Montparnass 152 Stabilit, de mal mult timp în Paris şi poneUnoudnţOen «To'lÂsa ii, AbiTrTaîuseaso*) Sind ÎU relaţii CU toţi specialiştii şi ce- cu duŞ“- lei L—; Baignoire de ilno, lei 1.20 ; Vlue- lobriîăHIn Mndii-iln din Paris nnt nffiri rea D“nUnloa baia de abnrl fără rufe, 60 b. leDruame meau-ne am rans, pot oieri Secţiunea do liy'lroternpie. 1) Ilammamu, Viciile mele persoanelor cari vin la baie Turoo-Iiomânâ împreună ou duşe diferite calde Paris Să se consulte CU Dr. specialişti, 9l reoî 91 masage. lei 2.—; 2) Duşe en Jet, ploae, nsnmonon sn nnata far-o consiiltatiiino fii ploae în cerourI. sooţlane, basln ţi în diferite alte asemenea se poate iace consuuaţiune şi aparat6i 80 b. Pj30in‘a timpal vere,t sob.BnfSri» pnn corespondenta. şi săpunul sunt coprlnse în predările indicate. Abonamente cu reduoere. Direcţiunea. ATELIER 1>E LACATIJSER1E SI EEJVTItV CO 1VSTHCCTIVJVE UE EEII WATSON & IOUELL “ iMAŞINI AGRICOLE §1 INDUSTRIALE] BUCURESCÎ. — Srada Academiei, U (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. J REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICE! MARSHALL SONS & Co., GAINSBORGUGH | LOCOMOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite. I ş TREERATOARELE nnice care treeră cel mal mult şi scoate cel | mai curat. [ BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mai | mare scoţînd boabele curat. ' STABILE pentru puterile cele mal mari, cu sad fără coudeusaţiune, orizontale saă verticale. ’ CAZANE multitubulare, cazane Cornwall ca unu sad două tuburi de foc. | CAZANE tubulare cu stabilă suprapusă, j CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt. | MAŞINI de macadamisat (presat) şosele. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage ituntrate grafi*s şi franco. XT Gr Bucureşti — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fier pentru Binale precum : Grilage Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. Specialitate : Florărie, Sere, Grădine de iurnă, Balcoane de fler, etc. etc. Se primesc comande pentru provincie: PREŢURI MODERATE ---------------- Tipografia „EP0CA“ execută orî-ce lucrări atingătoare de această artă PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RICK. RliAWBT sunt recunoscute astă-zl în toată lumea ca sigure şi nevătămătoaro, plăcute la luare şi eftine Este un preţios medicament de casă la derangea- I'rea organelor abdominale, constipaţie şi consecinţele lor, ca: Maladii ale ficatului, Hoemorhoizî (trinjl), durere de cap, ameţeală, respiraţie deficilă, Palpitaţie (bătae de inimă), lipsă de poftă de mîncare, umflătura pîntecelu', răgăială, congestinnT de cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor Medicament Depiiruliv încercate şi recomandate de cîte-va mii de medici practici şi profesori de medicină-. hapurile farmacistului RICHARD BBANDT aii obţinut o reputaţie netăgăduită, ast-fel în cît astă-zî pretutindeni snnt preferate tntnlor pre-paraţiunilor de felul acesta, A SE FERI LA CUMPĂRARE DE IMITAŢIUNÎ A se cere numai Pilulele Elveţiene ale farmacistului lticli. Rrandt care poartă ca etichetă o cruce albă pe fund roşiO. Preţul cutiei lei 1.30. Se găsesc la toate farmaciile şi drogueriile principale din ţară. BJESifu^SaSH Victor Thuringr.m IOHN PITTS BUCURESCÎ.—Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi) REPRESENTAT PRIN LOUIS SCEONDOEF Cel mat vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felul Garnituri de treerat (Sistem perfecţionat). Maşini de secerat şi legat MAŞINI DE SEMANAT IN LAT ŞI IN RINDURI MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE Din renumita fabrică PETZOLD £ Comp. ING. LIMITED, Berlin PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului Din renumita fabrică F. Zimmermann & Comp. (S oc. p. A.) Halle *|, Germania RIUROU TECHNIC pentru inslalaţiunl de forţă şi lumină electrică, precum şi pentru cele-l’alte iristalaţiunl electro-technice. MAŞINI DE SCRIS (sistem american). Depofi permanent de tot felul de maşini pentru agricu ltură şi industrie, precum: Motoare, Vînturătoare, Triorl, Batoze de porumb, Maşini de huruit, Maşini de presat orz saă ovăz, Muşamale impermeabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoară de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. ISVOARELE SALE CELEBRE ŞI PRODUCTE DE ISVOARE SUNT: Memeilltfil Maturai Cel mai bun lut boale de Stomac, Ficat, Splină, Rinicliî, Organelor udului, Prostatei: la Diabetul Melit (boală de zahăr), Concremente biliare, Veşicale şi Renale, Artrita, Reumatism cronic, etc. Apele minerale naturale de Karlsbad SARE NATURALA SPRUDELIANĂ CMtMST. SI PMJIjVMHil Oil UA * PE.\TRV CURA RE BĂUT # V C A SĂ CÂT ŞI PASTILE DE KARLSBAD, SÂPUN SPRUDELIAN, LEŞIE SPRUDELIANĂ Şl SAREA DE LEŞIE SPRUDELIANĂ SE AFLĂ DE VÎNZARE LA La toate DROGUERIILE Şt FARMACIILE EXPEDIŢIA PRODUSELOR DE APE MINERALE Lobel Scliottlănder , Karlsbad, Boem ia HAMPAGNE DOYEN & CIE Beims Representant pentru România A. Bucureşti Higiena dinţilor şi a gurel Medalie de aur, Viena 1888; Medalie de argint, | Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. Autorizat de consiliul de h igienă gi salubritate publică. DENTALINA BSEiiţA pentru Kl ltA ţl PULBERE VEGETALA pentru DINţi ale âootorulni 8. li OK Y A Sunt două dentifrice recunoscute în ţară şi în străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi liigienel gurel, dîndu-1 tot odată un miros plăcut. Preţul: Un flacon Dentalină fr. 2,50 Palbere de dinţi, fr. 2. Deposite: în Iaşi, Ia Farmacia Fraţi Konya; în Bucureşti, la Farmaciile F. W. Zfirner şi F. Brnss, la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stellla“. MEDICAMENT PIIOSPHATIC IX de VIAL r; VINUL DE VIAL este un modificator ternic al organismului în caşurile ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia YIA1. Lyon, rue Victor Hugo, 14 gi In toate farmaciile. „STEAUA ROMANA SOCIETATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEULUI CAPITAL SOCIAL: Iei 10,000,000 dlu care 7,000,000 deplin vărgaţi Fabrice de Petroleu gi Derivate: BUCURESCÎ, MOINESCI, MONTEORU IPUT Produsele Fabricelor: PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda) ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME: Prima, Extra, Regal, Valvolina pentrn maşine, Valvoliua pentru cilindro. Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710 PARAFINA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMÎNĂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. La Typografla EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete decîtelOkil. CELE MAI BUNE STOFE PENTRU COSTUME SI PARDESIURI| DE BAltIMŢI LA GRUN & C OMP.i DEPOUL FABRICELOR de POSTAV IA BUCUREŞTI 4A ID STRADA LIPSCANI IO A se observa bine firma jfi numărul IO. VÎNZAREA ÎN DETALIU pe proţnrile originale ale fabricelor BUCUREŞTI — Tipogr No. 3. - BUCUREŞTI