SERIA EL—ANUL HI, No. 464.
Ediţia a treia (cu supliment gratuit)
JOI, 29 MAIff, 1897
NUMÂRUL^IO BANI
ABOIÎAnMTELE
încep la 1 şl 15 ale fie-cărel luni şi se plitese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30	lei;	In streinătate	50	lei
Şase luni ... 15	>	>	»	25	»
Trei luni . . . 8	»	»	»	13	»
Un număr In	streinătate	30	bani
MANUSCRISELE^; SE ÎNAPOIAZĂ
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. S
NUMĂRUL^IO BANI
AMUMCTIJRIL.K
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi ia toate oficiile de publicitate
Anunciurl la	pag.	IV.0.30 b. linia
»	»	»	III.2.— lei	»
»	»	>	II	....	.	3.— »	»
Inserţiile şi	reclamele	3	lei	rtndul
Un nnm&r rechift 80 bani
REDACŢIA
No. t - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
APARE ZILNIC LA 6 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
Politică Colectivistă
Curios partid! Cititorii înţeleg ea mirarea noastră e relativa la partidul liberal.
E un naiv cine are curagiul a spune ca cunoaşte pe colectivişti precum şi neînchipuitele lor panglicarii. Înainte se zicea insondabil ca oceanul. Asta-zl adîncimea oceanurilor este cunoscută. Se poate însă continua a se zice, pînă la dispariţia acestui partid, în materie de panglicarii: insondabil ca un colectivist !
Cu ocazia alegerel de la Ploeştl, ne a fost dat să admirăm una frumoasa de tot, o mica capo d’operă a genului de care vorbim. Opoziţia exploata, cu drept cuvînt, în contra guvernului colectivist, între altele şi proectele de imposite prezentate de d. G. Cantacuzino asupra patentelor, timbrului şi înregistrare!.
Zicem cu drept cuvînt, căci im-positul propus este pur şi simplu fiscal, brutal fiscal, fără nici o altă preocupare de cît a face sa intre în tesaurul Statului vre-o 5—7 milioane, indiferent de clieslia dacă e drept sau nu, precum şi cum şi de Ia cine se percepe.
In adevăr, toată lumea ştie că astăzi economişti! au clasificat toate felurile de imposite existente sau propuse de diferite şcol!, îu trei: în imposite fiscale, în imposite liberale şi în imposite socialiste. Liberalii noştri, cu ocasia reformei lor, evident ca au propus imposite... fiscale.
Dar nu de aceasta e vorba. Sa revenim deci la chestie.
D. Gogu Cantacuzino a propus aşa dar, un prefect de ridicare a iin-positulul asupra patentelor, timbrului si înregistrărel. Acest imposit a îutîmpinat o vie resistenţă în public, mal cu seamă în Ploeştl, oraş eminamente comercial.
Candidatul guvernului, Cireşianu, ca ori ce candidat colectivist, strîns de aproape, a fost nevoit să critice, să înfiereze acest imposit şi să ia angajamentul că, o dală intrat în Camera, nu numai nu-l va vota, ci va vota chiar contra lui.
Aveţi să ne spuneţi: simplă manopera electoralo-coleclivista. Aşa este. Dar nu e aici frumosul lucrului.
Iată frumosul, iată capo d’o-peră.
In pericolul în care se afla candidatul colectivist, mal multe somităţi ale partidului din Bucureşti, s’aO dus la Ploeştl, a ’I da sprijin.
Printre acele somităţi, aii fost chiar şi unii miniştri. Dintre miniştrii, care credeţi că s’a dus la Ploeştl, ca să susţină candidatura lui Cireşanu, care lua angajamentul, de a nu vota nouile impozite ? Gogu Cantacuzino, ministru de finanţe, acel care prezentase proec-lul de ridicare a impozitului asupra patentelor, timbrului şi înregistrare!, proect pe care el nu l’a retras, proect pe care guvernul împreuna cu dînsul, Cantacuzino, a luat angajamentul, cu ocazia discuţiei bugetului, a ’l aduce cel mult la toamnă, în dezbaterile Parlamentului.
Aţi mal auzit pînă acum un ministru care să combată propriile lui proiecte, în vederea unul succes electoral? Aţi văzut pînă acum un ministru care, pe de o parte să susţină în Parlament nişte imposite, iar pe de altă parte să dea concursul săfl spre a se alege deputaţi adversari declaraţi al acelor imposite ?
V’aţl închipuit un ministru pînă întru atîta de politician, în cît sa
şl dea singur un blam ruşinos în faţa alegatorilor, desavuînd un proiect pendinte la Cameră, propus de el, numai şi numai ca candidatul oposiţiel să nu isbutească ?
Văzut-aţl vre o data politicianismul împins mal departe ? Şi cine le face toate acestea ? Un om pe care colectiviştii îl considera ca pe cel mal cinstit şi mal de respectat din partidul lor !
El bine ! Dacă ri’aţl văzut, nici nu aţi auzit încă, vedeţi şi auziţi acum. Ba ceva mal mult. Pregăti-ţi-vă a vedea şi auzi totul şi toate cînd e vorba de colectivişti.
Pentru politica, pentru mizerabila politica, care la partidele serioase nu e de cît procedura pentru a ajunge la guvern saCt a răsturna pe adversari, colectiviştii sacrifică totul, sacrifică siguranţa Statului, sacrifica demnitatea lor, sacrifică obrazul lor.
Pentru politică, el au avut curagiul criminal de a desarma ţara.
Pentru politica, Sturdza a ucis chestia naţională.
Pentru politică, Gogu Cantacuzino îşi înfierează propriile sale proiecte de legi, recomandîndPloeş-tenilor să nu voteze pe Cireşanu de cît daca va lua angajamentul de a vota contra impositelor propuse de el!...
Să nu vă grăbiţi a spune că după aceasta, nu se poate ceva mal fenomenal. Aveţi pacienţă şi veţi vedea altele şi mal colosale.
INGERINŢELE
Am publicat dovezi despre ingerinţele săvîrşite de administraţiune în alegerea de la Ploeştl. S’a pulul vedea cum poliţia a dresat liste după cari a «executat» pe alegători.
Am mal arătat cum înalţi funcţionari administrativi, ca secretarul general al ministerului de interne, afl stat cu săp-tămînile pe capul cetăţenilor, fără a mal pune la socoteală că miniştri şi foşti miniştri ai) stal toată ziua în localul alegerii.
Dintre toate ziarele liberale, pînă a-cum numai Romînul a bine-voit să se pronunţe asupra celor denunţate de noi.
Bătrînul organ liberal recunoaşte că «comisarii şi directorul poliţiei din Ploeştl s’cm interesat de alegeri mal mult decît se cuvenea»; că d. Luca Ionescu, secretarul general al ministerului de interne, «trebuia să se gîndească că funcţiunea ce ocupă îl impunea oare-carl rezerve».
«Poliţia—zice Romînul—prin prezenţa secretarului general, s’a crezut datoare a face esces de zel... Cînd dorim cu toţii libertatea alegerilor, trebuie să evităm tot ce poate da naştere la bănuieli, şi prezenţa d-lul Luca Ionescu este una din acele fapte ce pot da naştere Ia bănuieli».
In sfîrşit, Romînul «nu poate aproba disolvarea delegaţiuniî judeţene în pre-zina alegerii, disolvarea unor consilii comunale rurale, schimbarea poliţaiului şi înlocuirea lui printr’un falit nereabilitat» şi cere ministrului de interne să pedepsească pe cel cari abuzind de poziţia or au îngerat în alegeri.
Prezicem Romînulul că d. ministru de interne nu va da nici o urmare cererii sale. Dacă va simţi nevoia să răspundă, prin Voinţa Naţională, atunci ministrul va tăgădui pur şi simplu toate laptele, ba poate va susţine chiar că opoziţiunea a făcut ingerinţe.
Aceasta nu ne împiedică însă să recunoaştem imparţialitatea Romînulul.
Mal mult de cît hotărîrea ministru-ul de interne, suntem curioşi să cunoaştem părerea Drapelului din Bucureşti şi a Democratului din Ploeştl a-supra ingerinţelor denunţate şi dovedite de noi.
Ne adresăm în special acestor două organe şi aşteptăm uii răspuns clar.
FALIMENTUL 0 LUI GOGU CANTACUZINO
Eclallilirarea exerciţiului trecui, limitarea veniturilor l>u<lge-tare.—Urcarea tarifului C. F. R. — Deficitul lu perspectiv».
Echilibrarea ejrerctiialal trecut
Exerciţiul budgetar trecut nu se încheiase de cît în mod provizoriu la 31 Martie, cu un excedent de patru milioane lei, şi deja Voinţa Naţională s’a grăbit să cînte osanale patronului său, d-lul Gogu Cantacuzino.
E adevărat că pînă la 31 Martie încasările aii fost foarte bune, intrecînd cu 20 milioane tel pe acele din epoca corespunzătoare a anului trecut, dar a-ceasta nu se poate atribui de cit numai ridicărel preţului cerealelor şi exportului prea mare din anul trecut.
Laudele Voinţei au fost însă prea pripite, căci excedentul provizoriu de patru milioane se poate intîmpla să se transforme, pînă la 30 Septembre, cînd se va încheia în mod definitiv budgetul trecut. în deficit. In cazul cel mal bun însă, budgetul se va încheia fără deficit, căci în comptul exerciţiului trecut urmează să se încaseze încă 10 milioane pînă la echilibrare, ceea ce,—date fiind dezastrele pricinuite de ploi şi inundaţii, este aproape imposibil, aşa că excedentul provizoriu va servi la complectarea sumei ce urmează să se încaseze.
Ast-fel ne putem aştepta ca la 30 Septembre budgetul anului 1890—97 să fie echilibrat.
Cum rămîne însă cu budgetul exerciţiului curent, umflat la venituri cu un plus de peste şease milioane faţă de budgetul trecut?
Umflarea veniturilor hitd-fşetare
In întocmirea budgetului exerciţiului curent, d. Gogu Cantacuzino a fost călăuzit de două speranţe vagi :
a)	, că dacă nu va fi belşug mal mare, dar cel puţin belşugul din anul trecut, —recolta, preţurile cerealelor, etc.,—se va menţine ;
b)	. aplicarea proiectatelor legi asupra timbrului şi asupra patentelor va produce un plus de cîte-va milioane.
Şi în consecinţă d-sa a umflat toate veniturile ; a avut însă atîta prudenţă să nu adaoge un plus de cîte-va milioane la capitolul patentelor, timbrului şi înregistrării, de oare-ce nu putea prevede cît o să producă reformele-l financiare. In schimb însă a adăogat sume nechibzuite la cele-l’alte capitole, la fiecare cîte-va sute de mii de lei mal mult.
Dar proiectele sale asupra patentelor şi timbrului aii rămas înmormîntate în cartoanele secţiunilor Camerei, fără ca în consecinţă să se îngrijească şi la rectificarea budgetului. Urmarea are să fie un deficit însemnat.
Ast-fel patentele şi timbrul sunt evaluate la 16.600,000 lei; arenzile moşiilor la 10.540,000 lei ; fonciera la 15.500,000 lei, etc.
Şi numai graţie acestor umflări d-sa a putut evalua la venituri 215.153,000 lei, adică mal mult cu 6 milioane ca anul trecut.
Urcarea tarifului C. U. Mi.
D. Gogu Cantacuzino, simţind că întreg talentu-l financiar cu care se laudă ameninţă a da un faliment zdravăn, a crezut că va putea evita deficitul, ce-i-se pare acum şid-sale incontestabil, prin urcarea tarifelor de călători şi de bagaje pe C. F.
Socoteala a eşit însă dimpotrivă :
S’a constatat pe liniile unde circulaţia n’a fost întreruptă de loc, că la distanţe mici încasările în prima chenzină a lunel Maiîi aii fost mult mal mici ca în epoca corespunzătoare a a-nulul trecut. In adevăr, ţăranii şi micii negustori, cart la distanţe mici că-ătoreau foarte des, preţul biletelor fiind eftin, acum de cînd s’a ridicat preţul biletelor nu mal călătoresc aşa mult, el preferă a merge pe jos sau cu căruţa. Tot aşa şi cu tariful de bagaje: lumea se fereşte să călătorească cu bagaje multe, taxa fiind îndoită şi, la distanţe mal mari, întreit mal mare, ca anul trecut.
Chiar aceste două împrejurări au fost în de ajuns, ca veniturile G. F. R. în prima jumătate a lunel Maiu să fie mal mici ca cele din epoca corespunzătoare a anului trecut.
Dar la acestea se mal adaogă pagubele enorme suferite de C. F. R. prin ntreruperea circulaţiei zile întregi pe iniile cele mal frecuentate în urma ploilor şi inundaţiilor; despăgubirile e-
'"‘WMWvdaeor01uaMca.ro
trebue să le plătească companiei trenului Express-Orient şi companiei trenu Iul Express-Ostende-Bucarest-Constan tinople (30.000 lei pe zi), din pricina întreruperet circulaţiilor. Apoi podurile şi terasamenlele stricate, etc.
De unde se va scoate venitul net de
16.826.000	lei al C. F. R. prevăzut în budgetul d-lul Gogu Cantacuzino ?
Ar fi un mare bine dacă venitul net ar fi măcar de 10 milioane.
MMcflcilul in pers/teciird
La arenzile moşiilor Statului d. Gogu Cantacuzino a prevăzut 10.540.000 lei. deşi multe moşii ale Statului aii rămas nearendate, aşa că Statul este nevoit să le exploateze în regie, fără a avea la îndemînă toate instrumentele agricole
Cum va incasa statul cîştiurile de la arendaşii săi, cînd recolta este distrusă ?
Cum va incasa statul ratele loturilor vîndute la ţărani (5.700,000 lei), cînc nenorociţii oameni stau. şi acum cu lanurile lor înecate în apă ?
Cum va exploata statul pădurile sale (4.090,000 lei), cînd chiar în epoca de lucru,—Aprilie şi Maiu,—nu s’a putut face nici o lucrare în pădurile statului din cauza ploilor şi inundaţiilor ?
Dar mat cu osebire cum rămîne cu ştiinţa şi cu înalta prevedere financiară a d-lul Gogu Cantacuzino ?
Aşa-l că toată ştiinţa d-sale şi între gul să sistem economic, este aşa de şubred în cît nu resistă nici unei încercări ? Aşa-1 că şubreda echilibrare a budgetului alcătuit de marele financiar al coledivităţel să clatină, budgetul abia fiind pus în aplicare ?
Dar să nu mergem prea departe. Să vedem pînă la sfîrşit unde o să ne ducă şi capacitatea financiară a d-lul Cantacuzino.
Trebue să avem toate răbdările cînd avem a face cu colectiviştii.
Colectiviştii şi magistratura
Este vorba de magistratură. Partidul liberal, venit Ia putere, a avut grija să împăneze toate instanţele noastre judecăto reştl, începînd de la înalta Curte de casaţie cu creaturi colectiviste. Pentru aceasta nu s’a sfiit să uzeze de orl-ee mijloc: a lovit chiar lu inamovibilitatea magistraturel.
Guvernul liberal lucrlnd ast-fel a voit să aibă o magistratură, care să se supuie orbeşte lui, să-I servească ca uneltă de clte ori ar avea nevoie de dtnsa. Mal mult, guvernul liberal voeşte ca magistratura să înţeleagă acest rol şi pentru aceasta nu perde ocazia ca să îl arate, umilind pe membrii el, silindu-I să suporte toate maltratările din partea colectiviştilor.
Voiţi dovada?
Iat’o : Colectivistul Costică Cociaş, din Brăila, insultă în plină şedinţă pe procurorul tribunalului, d. Tisescu. Acesta reclamă ministrului de justiţie, care trimite pe procurorul general al Curţii de apel din Galaţi să ancheteze, se înţelege de ochii lumii şi al d-lul Tisescu, căci procurorul general raportează ministrului că nu a putut face ancheta, de oare-ce primarul nu a voit să i dea un dosar de care avea nevoie, iar Cociaş nu a voit să dea nici o explicaţie!... Şi lucrurile râmln baltă.
El, nu avem dreptate.? Nu-l aşa că, a-tuncl clnd este permis pînă şi d-lul Cociaş de a iusulta, In plină şedinţă, pe magistraţi, această înseamnă că colectiviştii fac totul pentru a ne da o magistratură de slugi?
ADMINISTRAŢIE^ SÂIBATICA
OJmare nenorocire amrninţă ţara noastră. Ploile torenţiale cari de aproape două luni de zile nu inal încetează, cauzează pagube enorme : semănături aiî fost prăpădite, şosele, poduri şi terasamente de-ale liniilor căilor ferate afl fost distruse sau deteriorate, sate întregi afl fost înecate, mulţime de oameni şi-afl perdut avutul, alţii afl rămas numai cu cămaşa de pe el.
Se pare că nu erafi de ajuns toate a-ceste nenorociri. A trebuit să avem şi un guvern atlt de păcătos, în cit, In loc să ia măsurile posibile pentru a veni cel puţin în ajutorul eelor cari suferă de aceste nenorociri, el din contră profită de ocazie şi caută să lovească şi mal mult In aceia cari, refuză să adauge pe lingă numele lor e-pitetul de eolectivist.J Cazul d-lul Filip Corlătescu este, In a-ceastă privinţă, o dovadă sdrobitoare. Pentru faptul că d. Corlătescu este adversar al guvernului, administraţia colectivistă are faţă de dînsul o purtare criminală, distru-gîndu-I lucrările de apărare contra inundaţiilor ce a făcut Ia moşia, ce ţine în Chir-nogî.
Aceasta este mal mult de cit criminal.
Ne am întors iar In vremurile cînd administraţia acestei ţări) era dată pe mina Kiriţopulilor şi Simuleştilor şi cînd a face administraţie Însemna să persecuţi pe adversarii tăi politici.
Şi să zici că nu s’a reluat firul întrerupt
la 88!
UN ADIO
(Cunoscutul publicist filo-romîn, d. Roberlo Favn, care apără cu atîta căldură în publicitatea italiană cestiunea naţională romînă, fiind obligat a se reînturna în patrie. în Italia, a ţinut, cu ocazia matinalei artistice ce s’a dat a-laltăerl Ia Atenefl, In onoarea d-sale, următorul discurs bine simţit, in limba romină.
Urind bună călătorie acestui bun prieten şi frate al neamului nostru, ne facem o plăcere a da acest loc de onoare frumosului d-sale discurs de adio).
Gîndindu-mă la împrejurarea şi la momentul în care vorbesc — reamintindu-ml luptele susţinute pentru cauza sfîntă a Ro-mlnismulul — reevocînd generoasele entu-siasme, la care am asistat şi participat, pentru acea porţiune de popor romln, care palpită şi sîngeră sub covoarele de moarte ale asupritorilor, şi considerind situaţiunea actuală, ar trebui ca inima mea să se simţă oprimată de o sensaţiune de dureroasă descurajare, de care e cuprins şi acela care în tot deauna a considerat lupta pentru ideile înalte ea datoria şi destinul vieţeî sale, şi care a trăit în luptă, ca în elementul săfl propriu, cînd sună pentru el ora tristă în care, uitîudu-se îndărăt pentru a contempla drumul greu ce a străbătut, luptele la care a luat parte, probele prin cari a trecut, să opreşte înfricoşat de teama de a li umblat, suferit, visat şi luptat în zadar.
Eî bine, eu nu sunt de loc descurajat. Şi dacă un nor uşor de mîhnire înveleşte ghidul meii, e de ajuns presenţa voastră, care vorbeşte în inima mea cu o emoţiune deşteptătoare de noul puteri, spre a împrăştia acest nor. Pentru aceasta, domnilor, vă da-toresc o inîngîiere, care nu se poate exprima prin vorbe—precum datoresc o foarte vie recunoştinţă ilustrului profesor Urechiă, pentru frumoasele cuvinte la adresa mea şi pentru că a bine-voit să ’ml procure fericirea de a putea vorbi încă odată în faţă unei adunări atit de aleasă şi acelor persoane gentile, cari acordînd acestei întreţineri bine-voitorul lor concurs, i afl dat prestigiul numelui lor, podoabă atit de preţioasă a literaturel şi a artei.
Am zis că nu mă simţ descurajat, pentru că sunt convins că nu s’a stins încă tocul flăcărilor, la cari s’art încălzit entusias-mele trecute pentru cauza voastră naţională: şi inima îmi spune că aceasta, adormită pentru un moment, nu va întîrz.ia a se redeştepta mal vie şi mal puternică de cît înainte, şi munca mea de şease ani uu va fi cu totul perdută şi seminţele cele bune de simpatie şi de frăţie solidară, ce am semănat pentru voi cu atîta îngrijire în brasdele pămintulul italian, vor fi roditoare de fructe abundente şi salutare.
Se împlinesc tocmai şease ani acum, de cînd un ilustru patriot romîn, regretatul doctor Gregorifl Brătianu, pe atuucl preşedinte al Ligel, îmi scria invocînd sprijinul condeiului inel pentru apărarea fraţilor a-supriţl din Transilvania şi din Ungaria. «Trei milioane de Romînî— îmi spunea el— gem sub cea mal barbară asuprire ce în mintea omenească se poate închipui. împiedicaţi, în ţara lor strămoşească, de a vorbi limba ce afl vorbit strămoşii lor, care se află scrisă pe crucile lor, ce el afl subt de la mamele lor şi în care afl învăţat a se ruga şi a iubi—împiedicaţi prin violenţă de a se afirma ea naţiune şi de a se apăra prin toate căile legale—întemniţaţi, torturaţi, lipsiţi de avuţiile lor, supuşi la toate urgiile de cel mal desfrânat fanatism de rasă, nenorociţii noştri fraţi sunt ameninţaţi de o adevărată exterminare.
«De Ia Italia, cu care suntem legaţi prin sînge şi care a suferit şi luptat mult, care a rupt lanţurile străinului şi a reînviat la libertate şi independenţă prin virtute populară, noi aşteptăm un cuvînt de încurajare şi de simpatie solidară, care va 11 un balsam pentru aceia ce sufer. Să faceţi cunoscut, vă rugăm, causa noastră, să o răs-pîudiţl şi să o apăraţi in ziarele voastre: veţi face astfel o operă patriotică şi sfîntă şi fie-care Romîn vă va ridica în inima lui un altar de recunoştinţă neperifoare».
Astfel îmi seria doctorul Gregoriu Brătianu. Şi avea dreptate de a invoca sprijinul Italiei într’o chestiune de revendica-ţiune a dreptului de naţionalitate, de acest înalt şi etern principia, a cărui afirmare semnalează cea mal mare cucerire a dreptului public modern şi al cărui triumf In veacul nostru este tocmai o glorie italiană. Dar ceea ce mi se cerea mie, nu era un lucru prea uşor. Chestiunea naţională romînă nu era de loc cunoscută îu Italia: şi de altă parte eratt foarte vil simpatiile pentru Magliiarl, din causa participărel acestora la luptele pentru independenţa italiană. De aş fi scris vre-un articol în cîte-va ziare safl reviste, orl-cît de răspîndite şi orl-cît de mare influenţă ar fi avut ele, la nimic u’ar fi folosit. Ar fi fost în tocmai ca şi clnd cine-va ar voi să golească Oceanul cu o lingură. Trebuia o acţiune întinsă şi măreaţă, repede şi energică şi continuată, care să se desvolte în acelaşi timp in toată italia.
Cine vroia să încerce o asemenea întreprindere cu probabilitate de a reuşi, trebuia să fie gata să sacrifice pentru ea mal mulţi ani de muncă îndelungată şi statornică, trebuia să fie gata a lupta In contra obstacolelor de orî-ce fel şi a se simţi tratat de presa maghiară ca un aventurier infam şi un suflet vîndut.
Toate acestea le ştiam efl, şi primii bucuros misiunea ce mi se încredinţa: şi pentru a o îndeplini, nimic nu mi-a părut nici grefl, nid înjositor, nici amarnic.
2
EPOCA
Dimpreună cu scrisoarea mea de adesi-une, doctorul Grigoriu Brătianu primi un pachet de ziare, dintre cele mal importante din Roma, Neapole. Florenţa, Milan, Genova, Turin, Veneţia, Palerm, Bologna, în care începuiti deja lupta. Şi de atunci articolele se înmulţiră cu zecunl şi sutimi, şi fără întrerupere, In toate oraşele din Italia şi în ziare din toate culorile politice. Şi efi, care fusesem în tot-d’a-una ziarist de partid, ed care dezvoltasem în tot d’a-una activitatea mea de publicist în favoarea democraţiei,. pentru care susţinusem polemice zgomotoase şi procese şi dueluri fără număr, am fost văzut de o dată a mă face— fără să abdic la principiile mele—colaborator voluntar şi gratuit la ziare de toate culorile şi din toate nuanţele : de la democraticele cele mal înfocate pînă la conservatoarele cele mal intransigente, de la republicane la reacţionare, de la socialiste la clerieale. Fiind-că ţinta mea era de a cîş-tiga pentru causa romînească nu numai un partid sad o fracţiune de popor, ci uaţiu-nea întreagă italiană în toată impunătoarea el unanimitate. Si a fost o mare satisfac-ţiune pentru mine cînd văzul dezchizlndu-mi-se cu expansiune coloanele tuturor ziarelor, fără deosebire de partid. Pentru că toţi, pînă şi cel mal înverşunaţi dintre adversarii mei, mă cunoştead de ajuns pentru ca să nu se îndoiască de lealitatea mea, şi cu toţi ştiad bine că condeiul med n’ar li servit pentru nimic în lume ca să susţie o cauză care să nu fie dreaptă.
La articolele de ziare s’ad adăogat broşurile, cărţile, conferinţele publice. Şi tre-bue să mărturisesc că am fost inexorabil, chiar crudei cu Maghiarii. Dar ast fel este natura mea. Diplomaţia, politica cu cuvinte pe jumătate nu se împacă cu temperamentul med : pot să mă dad cu totul unei căuşe oare-care, nu însă pe jumătate. De sigur, că în viaţa privată aş fi avut mal mare noroc, dacă în cariera mea de ziarist aş fi urmat sistema foarte comodă de a a-prinde o luminare Demonului şi alta lui Dumnezeii. Insă fiind că n’am avut nici o-dată ambiţiuni nesănătoase ori pofte de bogăţii, n’am simţit nici odată ispita de a reprima impulsiile mele naturale de scriitor fie el bune sad rele.
Aşa dar, propaganda mea filo-romînă se mări din ce în ce, şi numorul proseliţilor se înmulţi necontenit. Mănunchiul de oameni s’a făcut ceată, şi ceata s’a făcut armata.
Şi atunci cînd cu procesul Memorandului agitaţiunea ajunsese punctul săd culminant, un tremur se simţi de la un capăt la altul în toate rîndurile naţiune! italiene— de la saloanele aurite pfină la atelierile lucrătorilor.
Cam rar s’a văzul o aşa iniposantă unire a tuturor partidelor şi a tuturor claselor sociale, ca în acest nobil entusiasm al Italiei în favoarea causel romîne. Ca dovadă eternă a acestui entusiasm, afară de articolele de ziare, a mal rămas în analele parlamentare italiene moţiunea votată de către Cameră prin iniţiativa amicului Ini-briani, şi ad rămas în cartea Voci Latine a d-lul Urechiă—în această carte preţioasă care este ca plebiscitul geniilor latini pentru causa Romînismuluî — autografii celor eminenţi bărbaţi politici, publicişti, şi oameni de ştiinţă italieni.
Cînd am enit în Bucureşti, acum doul ani şi jumătate, am continuat mereu în presa italiană propaganda în favoarea Ro-mlnismulul, nu numai oeupîndu-me de cau-sa naţională, ei făcînd cuuoscută Romînia, căutînd de a le mări din ce în ce simpatiile Italienilor ; şi nu există un eveniment romînesc de o importanţă oare-care, de care toată presa italiană să nu se fi ocupat pe larg şi cu expresiunile cele mal niăgulitao-re pentru naţiunea soră. Ast fel s’a creat încet îucet, între Italia şi Romînia, un curent foarte puternic de simpatii şi de afecţie care, cultivat, ar putea aduce foloase necalculabile.
Faptul, că ed am venit aici, cu sacrificii destul de mari, pentru a studia ţara şi pentru a îndeplini mal bine misiunea la care mă dedicasem, a fost, poate, răd înţeles de unii, cari n’ad văzut în mine de cît un italian sărac, venit în Romînia spre a face averi.
Vă rog să credeţi, domnilor, că, dacă aş fi vrut să mă îmbogăţesc, aş fi ales alte căi spre a realiza visul med: şi aş fi putut să ’l realizez fără să trec graniţa italiană, dacă din ziua în care am luat condeiul în mină spre a scrie un articol de ziar aş fi linguşit pe cel puternici şi aşi fi cîntat fastele tiraniei, în loc de a lua, preeum am făcut în tot-d’a-una, apărarea slabilor şi a asupriţilor. Insă asupra mea a exercitat mered o mal mare atracţiune a fi răzbunătorul drepturilor călcate, de cît a mă bucura de luxul bogăţiilor cucerite prin apărarea nedreptăţii. De alt-feî, simpatiile mele ad fost mered pentru aceia cari sufer, nu pentru aceia cari triumfează.
Contra obiceiurilor mele, vă am prea vorbit de mine : însă în ajunul de a părăsi Romînia pentru a nu mă mal întoarce, poate, nici o dată, ţin toarte mult — şi pentru prestigiul presei italiene — ca să vă rămîie o impresiune cît se poate de e-sactă despre acela care a apărat causa voastră cu abnegaţiune, cu desinteresare, eu sinceritatea şi—permiteţi să vă o spui— cu un succes, la care nimeni nu s’ar fi aşteptat.
Şi acum, alt-ceva nu ’ml mal rămlne de cît a face un vot: că chestiunea naţională romînă să nu rămîie ca o pagină închisă în istoria trecutului, ci din starea actuală de stagnaţiune să învieze cu vioiciunea primelor entusiasme.
Întreprinderile bune ad un lucru bun, că pe lingă de a produce efectele folositoare ce ’şl propun ca ţintă finală, mal produc şi alte efecte imediate, pe cari nici nu şi 1-ad propus. Este de trebuinţă, pentru un popor, de a îmbrăţişa un ideal şi de a a-vea mereu dinaintea ochilor Iul un scop înalt. Acesta este un izvor şi este cauza unei sforţări morale continuate şi este un factor sigur pentru ameliorarea caracterelor.
Alsacia şi Lorena fiind perdute de Franţa, n’ad slăbit această ţară, ci din contră ad fost pentru poporul francez izvorul acelei deşteptări la viaţă, ce s’a observat de ja 1870 îneoa. Dacă răsboiul de la 1870
n’ar fi deschis Franţei o rană atît de gravă, spiritul el s’ar fi muiat şi s’ar fi stins moralmente. Corupţiunea regatelor lui Luis Filip şi al lui Napoleon al treilea s’ar ti întins din ce în ce mal mult. Sguduirea ce a căpătat Insă Franţa prin răsboiul din 1870, a făcut-o să’şl revie. şi atunci, cînd părea că după crtncinele lovituri primite ar avea să rămîie pentru tot-d’auna sdrobită, ea îşi reface prin industrii bogăţia naţională, îşi reorganizează armata, înzestrln-du-se cu arme cum n’a avut nici odată : şi nemulţumită de sine, precum trebuie să fie persoanele şi popoarele cari merg pe calea progresului, caută să se dea seamă de nevoile presentulul, studiează căuşele slăbiciunilor din trecut şi se pregăteşte cu înţelepciune a înfrunta viitorul.
Pentru poporul romîn, chestia naţională trebuie să fie boldul care să’I îndemne la mari întreprinderi în folosul patriei. Va lucra ast-fel întocmai ca Franţa, care are atiţl admiratori şi urmaşi pe calea progresului.
*
Nu void să vă mal pun la încercare răbdarea. Şi spre a încheia tot cu ce am început, vă void repeta că Ita'ia urmează cu iubire şi cu interes extraordinar tot ce se referă la naţiunea romînă, şi ia parte vie la tot ce tinde spre rezolvirea chestiunel naţionale conform cu aspiraţiunile voastre. In ţara Iul Mazzini şi a lui Garibaldi posedaţi un tesaur foarte bogat de simpatii şi de afecţil. Dacă veţi face ca această putere morală de care dispuneţi să nu fie perdută şi dacă va veni o zi, în care o veţi folosi, ed nu void regreta, ci void fi fericit de a fi luptat şi suferit pentru naţiunea romînă.
lloherto Fava.
IMFOBMA ŢH
A. S. R. Marea Ducesă de Hessa, sora Principesei Maria, va părăsi Sîm-bătă Capitala.
A. S. R. se va duce direct la Londra pentru a lua parte la jubileul reginei Victoria.
O telegramă din Galaţi ne anunţă că procesul Robescu a fost din nou aminat pentru 5 Iunie viitor.
Pricina acestei noul amînărl este lipsa martorului, d. profesor M. Vlădescu, invocat de d. Robescu In sprijinul cererel sale pentru recuzarea consilierului de curte, d. Beştelel.
Faimoasa puşcărie din Seghedin a liberalismului unguresc s’a deschis ieri din nou înaintea unui romîn.
D. Gheorghe Făgărăşanu, învăţător în comuna Tiur de lingă Blaj, a fost internat eri pe un an şi jumătate la Seghedin, pentru «agitaţie în contra patriei».
In acelaş timp întreaga avere i s’a secfestrat pentru plata amendei de 200 de florini.
Din Iaşi ni se scrie :
Este cu desăvîrşire falşă ştirea dată de un ziar din localitate,—care a afirmat că d. Leon Bogdan s’ar fi, înscris în rîndurile constituţionalilor din Iaşi.
Amicul nostru se află de două luni la ţară şi, în tot timpul acesta, n’a fost o singură dată în Iaşi.
Asemenea suntem informaţi că, nici prin scris, d. Leon Bogdan nu s’a pus în relaţie cu vre-unul dintre constituţionalii ieşani.
Credem iarăşi a şti că d. Leon Bogdan nu a avut şi nici are intenţiunea de a se retrage din partidul conservator, căruia este devotat astă-zî ca în tot-d’auna.
Citim în le Temps din Paris cu data de 6 Iunie st. n.:
Partidul liberal, actualmente la putere In Romînia, s’a împărţit în două grupuri parlamentare, în urma rivalităţilor personale cari s’afi ivit în sînul partidului, de cîte-va luni: bătrînil liberali cu d. Dim. Sturdza şi liberalii tineri cu d. Petre Aurelian, afară de d. N. Fleva şi de liberalii democraţi.
Grupul tinerilor liberali s’a constituit într’un club aparte cu d-nil: Aurelian, Giani, Urechie, Grădişteanu, Costinescu şi vre-o trel-zecl de senatori şi deputaţi, avînd ca organ Drapelul.
Se crede prin cercurile politice din Bucureşti că la deschiderea Camerilor, această şcisiune a partidului liberat se va accentua şi mal mult şi va face ast-fel Imposibil guvernul d-lul Sturdza cu toate că el este persona grata pe lîngă regele Carol şi a aliaţilor săi de la Vieua şi de la Berlin.
Aflăm cu părere de răQ încetarea din viaţă a generalului Formac.
Inmormintarea va avea loc poimîine.
Trimitem familiei condoleanţele noastre.
Societatea Presei va ţinea adunare generală Duminică I Iunie, ora 2 p. m.
La ordinea zilei:
1.	Raportul d-lor censorl pentru verificarea socotelilor serbărilor şi balurilor.
2.	Chestiunea localului Societăţel;
3.	Admiteri de noul membri;
4.	Diverse chestiuni.
Această adunare generală ordinară se ţine cu orl-clţl membri vor fi presenţl.
Afacerea Wachtel
Drapelul se încearcă, în numărul săă de eri, a respunde gravelor acuzaţiunl aduse de Constituţionalul fostului ministru al domeniilor, d. Aurelian, în afacerea Waclitel.
Confratele nu tăgădueşte faptele. D. Aurelian a acordat într’adevăr scutirea de taxe vamale cerută, pe timp de opt ani şi implicit, Statul a fost într’adevăr pă-
gubit de suma de 336000 lei totalul Ia care se ridică taxele în acest timp.
Dar, spune Drapelul, căutînd să atenueze acnzaţiunile ce se aduc patronului săă, d. Aurelian a procedat în mod perfect legal şi pentru a dovedi aceasta in-voacă două acte oficiale: raportul d-lul Cerchez din 10 Octombrie 1895 şi avizul comisiunel industriale din 27 Aprilie 1896.
Am putea să ne mulţumim la rigoare numai cu preţioasele mărturisiri de cari am pomenit mal sus. Insă, fiind că vroim ca lumina să se facă complectă în această tenebroasă afacere, cerem publicarea ambelor documente pe cari se sprijină Drapelul, atît a raportului d-lui Cerchez cît şi a avizului comisiunel industriale.
Cerem aceasta, de oare-ce suntem informaţi că d. Aurelian cu de la sine putere şi în contra părerii emise de comi-siunea industrială, a acordat scutirea de taxe vamale cerută, numai pentru ca să facă pe placul colegului săă G. Mîrzescu, mijlocitor în această afacere.
Aşteptăm.
Telegrama llruileullor
Cetăţenii BrăilenI aă fost, în special, a-fectaţl de cruda boală de care a suferit Moştenitorul Tronului Romîn.
Printr’o telegramă adresată M. S. Regelui, el îşi exprimă bucuria ce resimt astă-zl cînd Augustul suferind este în afară de ori ce pericol.
Iată textul telegramei:
Majestăţil Sale Regelui
Bucureşti.
Rugăciunile Voastre şi ale întregului popor romîn, îndreptate către A-tot-puter-nicul, au fost ascultate.
Inimile noastre tresaltă de fericire pentru aceste îmbucurătoare ştiri.
Rugăm cerul pentru deplina şi grabnica însănătoşire a iubitului nostru Principe.
Nicolae V. Peilea, D. Moisescu, Petre Banco-tescu, Matilda Bancoteseu. J. Mihălescu, Elena Mihâlescu, N, II. Badenschi, Arghir Ionescu, N. Petrescu. Ioan V. Frigator, Aurora I. Frigator, Leonte Moldovanu, .1. G. Sasu, Elena ’.T. Sasu, Th.|Bărbulescu, NaeStănescu, R. Ionescu,St. Cris., Viţa S. Cristoviel, Ion Elie, Maria I. Elie. Marin
S.	NicolaQ, Angliei V. Teodorescu, Anton Ni-culafi, Gheorghe D. Lupescu, Anton V. Anto-niu, Ioan C. Olteanu, Ioan Droc Bănciulescu, Grigore N Ciceiil, Anastase CurtovicI, R. R. Pîrvescu, Penopola R. Pirvescu, Badea Jipa, Steliana B. Jipa, D. G. Trandaburu, Alexandru CurtovicI, Atanase Carantine», AureliaCarantino, Const. A. Florescu, Dumitru Cosac, Elena Co-sac, Petrache Gheorghiu, D. B. Malcoel, Matilda MaleocI, Ştefan J. Boantă, Elena St. Boantă, Nicolae Găetan, N. Steriadi. I.ucsiţa Steriadi, Preotul C. Buzoianu, Nae Nuzeseu. G. Tonescu, Chr. I. Ştefănescu, Preotul Voicu Vasilescu, Nicolae Stăne^cu, C. C. Panţu, Chiriac Constanti-neseu, Ilie Niculafi, N. T. Ignat, Strati V. Mustea, L. Panaitescu, G. M. Macedonescu. I. Mâ-nescu, P. Fabius, D. H. Petroviel, Gr. Ionescu,
P.	Caramzulea. P. A. Rimniceauu, I. lepureanu, C, Georgescu, N. Vileu, C. Mantu, N. D. Purcă-reanu, Chr. D. Economu, Radu Albuleţu, I. Gre-ceanu, V. Belloiu, C. Bacalhaşa, Angliei Deme-triu. Căpitan N, Găiseanu, Minai! Sebe, P. Gri-gorescu, C. Guşăilă, l. Manolescu, C. Popeseu, G. G. Petroviel, D. Capbun, Anastase Alexiu,
P.	Cariveli, Ch, Bucur, FI. M. Vestinianu, Ioan Rădulescu, George G. Plerlea, At. Popeseu, A. Portocală, O. I. Viziri ann, dr. I. Gherghef, I.
T.	Argesanu, Căpitan G. Moroiu, George Gâe-tan. Ştefan Bucur, P. I. I.asaronevuu, Căpitan C Morţun, C. Orănescu, Ioan Gheorghiu, Sava Christeveu, Titus M. Guzeanu, Aneta T. Cuzeanu, dr. Cohn, Oclis farmacist, Va ile PopovicI, Mi-liail Nicoleanu.
*
* *
Telegrama a fost expediată do oficiul Brăila Ia 21 Maiă trecut.
Finait «iare
Societatea romînă de construcţii şi lucrări publice, publice comptul exploatării încheiat pe ziua de 31 Decembrie 1896.
Activul şi pasivul acestui compt se cifrează la suma de 617.064 lei.
Bilanţul general al societăţii se încheie cu suma de 5.981,117 lei, din care se realizează un beneficiul de 64.504 lei.
*
* *
Situaţiunea casei de economie a Statului la 1 Maiă 1897, este următoarea:
97.392 librete în circulaţie reprezentînd suma de 23.990.528 lei economii.
Facultatea de Teologie va face Joul 29 a. c., orele 9 dimineaţa, la Mitropolie, un parastas pentru odihna sufletului decedatului episcop al Buzăului Inochenlie, care a lăsat 600.000 lei din venitul căruia să se dea ajutoare studenţilor, fără mijloace, de la această Facultate.
Tot în această zi se va face parastas şi pentru odihna sufletului decedatei Maria Gh. Şchiopescu, care a contribuit cu 150 mii lei la clădirea unul local pentru Internatul Teologie, care s’a şi zidit lîngă biserica Radu-Vodă din Capitală.
ECOHEI
*** Societatea studenţilor în medicină din Bucureşti (fondată în 1875 şi recunoscută persoană morală în 1897) înfiinţează premii asupra chestiunilor de medicină.
Ele se vor da în următoarele condiţii :
1)	Chestiunile vor fi puse de comitet şi vor fi anunţate în primele zile ale lunel, prin ziare şi la societate;
2)	Lucrările vor fi depuse cel mal tîrzifi pînă la 28 ale lunel, la biuroul societăţel;
3)	OrI-ce student in medicină are dreptul de a concura;
4)	Lucrările se vor prezintă lntr’un plic închis, pe care se va semna subiectul chestiunel şi data depunerel ;
5)	Lucrarea va fi scrisă lizibil şi va a-vea un colţ îndoit şi cu marginea sigilată, purtind semnătura autorului;
6)	Lucrările vor ti citite şi clasificate de o comfsiune compusă dintr’un profesor al facultăţel de medicină, un medic de spital şi un membru delegat al comitetului ;
7)	Primele trei lucrări, după ce se vor clasa în ordinea meritorie, se vor publica îu revista medicală Spitalul Pe lîngă a-
ceasta, prima se va premia cu 25 lei şi a doua cu un abonament pe un an la această revistă.
*** Aflăm cu plăcere că d-na Elena I. Bănescu, institutoare în Constanţa, şi-a susţinut, cu deosebit succes, examenul de definitivat.
TREERĂTORl CD RAMELE DE FER
de la C. F. K. Ungare
Secerat or „COUIMBIA”
din Fabrica 0SB0RNE
H. S. GREIF
Bucuresci, Str. Smlrdan, 2 (vis-A-vis de Ooiaro)

DIN CAPEI AL A
Moarte misterioasa.—D. C. Georgescu, din strada Belvedere 7, a declarat azi la poliţie că un frate al săfi Cristian Georgescu din aceeaşi stradă şi număr, lipseşte încă de Marţi şi că din acea zi nu a mal fost văzut de nimeni.
Comisarul secţiei spărgînd uşa camerei de culcare a lui Georgescu, l'a gătit mort în patul săfi.
Parchetul a fost avizat pentru a începe cercetările.
Furt Însemnat. — Cunoscutul escroc I. PopovicI, complicele lui Botez, în falşificarea mandatelor de la direcţiunea C. F. R. de unde aă furat 40.000 lei, fapt pentru care sunt chemaţi înaintea justiţiei, a furat astă noapte de Ia o soră a sa din strada 13 Septembre No. 7, însemnata sumă de 5.000 lei.
Păgubaşa a reclamat pe fratete săă poliţiei.
Drama din strada Francmasonii.—
Eri, pe la orele 12 din zi, o dramă din cele mal mişcătoare a emoţionat pe toţi locuitorii din strada Francmasonă.
Iată amănuntele :
In casa cu No. 50, din zisa stradă, locueşte de mal mult timp un constructor italian, numit Reimondo Bosero, om în vîrstă de peste 50 de ani, împreună cu cinci copil aî săi, 3 fete şl 2 băeţl.
Bosero este divorţat de soţia saşi de aproape 2 ani trăia în concubinagiil cu femeia Elisa Schultz, care în acelaş timp ingrija şi de menajul constructorului.
Una din fetele lui Bosero, d-ra Adela, întreţinea de mal mult timp relaţiunl amoroase cu un sergent-major de la spitalul Militar, numit Sterian, care, acum o luuă, liberîndu-se din armată, a început a face cu mal multă asiduitate curte d-rel şi a reuşit zilele trecute să o convingă a fugi din casa părintească şi să plece la Ploeştl, unde, spunea el, are o mare moştenire în perspectivă.
Adela, Înduplecată de ademenirile lui Sterian, pleaeă de acasă, spunînd concubinei lui Bosero că merge să vadă pe tatăl său, care era în oraş.
Seara, cînd Bosero s’a întors acasă, Elisa îl întreabă imediat unde a lăsat pe Adela. Aceasta-1 răspunde că nu a văzut’o toată ziua şi bănuind o ntnorocire, înştiinţează poliţia, care dind circulari in toată ţara, descoperă pe fugari la Ploieşti.
Reîntoarsă la domiciliul părintesc, Adela declară că Elisa Schultz a incurajat’o foarte mult ca să fugă cu fostul sergent major.
l)e aci o vie discuţiuue se naşte eri dimineaţă între Bosero şi concubina sa. Aceasta merge pînă a o ameninţa că o va părăsi şi furios pleacă din casă.
*
Speriată de ameninţ rile amantului săi, Elisa Schultz era în culmea desperărel. Toată dimineaţa a plîns şi s’a vâitat, şi dezolată că toate protestările sale aii rămas fără nici un efect iăţă de amantul săli, ia resoluţiunea de a se sinucide.
In acest scop, Elisa ia un revolver de calibru mic, se suie în podul casei şi după ce se închide într’un cufăr, îşi trage 5 focuri de revolver din cari numai trei focuri afi rănit’o, două la cap, iar al treilea la abdomen.
*
Nimic nu se ştia in casă despre această funestă deriziune, săvîrşită de Elisa. Pe la orele tl, copiii lui Bosero observînd lipsa mumei lor vitrige, încep să o caute. Ne reuşind a o descoperi în casă, din ce în ce mal tngrijaţl, copiii se sue în podul casei şi încep a o căuta din nofi. Trecînd pe lîngă cufărul unde Elisa zăcea scăldată în sînge, copiii aud un muget şi înspăimîntaţl se dail jos şi anunţă pe cel-l'alţl oameni din curte. O persoană din serviciul constructorului suindu se în pod şi ridi-cînd capacul cufărului, descopere pe amanta patronului săă plină de sînge şi aproape în nesimţire.
S’a dat imediat de ştire secţiune! respective şi parchetului.
Elisa Schultz, a cărei stare era destul de gravă, a fost de urgenţă transportată Ia spiţa Iul Filantropia, unde s’a procedat la extragerea gloanţelor.
*
Cînd Bosero a sosit acasă, aflind întristătoa-rea ştire, fu cuprins de o teribilă criză de nervi, şi în culmea desperărel a cătat îu mal multe rîndurl să se arunce pe fereastră, dar a fost împedicat de oamenii din jurul săfi.
*
Asupra acestei mişcătoare drame a circulat in oraş şi o altă versiune.
Se zicea că departe de a se fi sinucis, Elisa Schultz a fost rănită de amantul săă Bosero, care într’un moment de furie, în urma aface-rel cu fiica sa, a tras asupra Elisel cele 5 focuri de revolver şi a încms’o în cufărul unde ea a fost găsită. Un argument care întăreşte această bănuială, este şi faptul puţin probanil ca o femee să poală să tragă asupra sa 5 focuri de revolver, din cari trei să o rănească destul de grav.
*
Eri seară Bosero a fost chemat şi reţinut la poliţie, unde i s’a făcut un lung interogatoriu. *
Astă-zl această bănuială nu mal poate exista. Inspectorul culorel de Verde, d. Bugdat, a fost azi dimineaţă la spitalul Filantropia, unde rănita i-a declarat, în mod categoric, că eu însăşi şi-a tras cele 5 focuri de revolver şi că a-mantul săă nu este de loc vinovat.
Iu urma acestei declaraţiunl d. Bosero a fost imediat pus in libertate.
*
Elisa, căruia i s'aă extras gloanţele din răni, de şi este intr’o stare destul de gravă, se speră că va putea scăpa cu viaţă.
DU^ARA
Moarte nubilii. — O telegramă din Iaşi, sosită astă noapte, prea tîrziă pentru a puteu fi inserată în ediţia noastră de dimineaţă, ne anunţă că, eri la 5 ore p. m., a murit subit
Grigore Maximescu, fost sub-casier a) Epitro-piei sf. Spiridon. El lasă în urmă-I o mamă bă- ' t rină şi o copilă orfană, în etate de C ani, In cumplită mizerie, fiind-că Epitropia refuză a-( plăti pensia, după un serviciu de 20 ani.
DIN STREIN AT ATM
Sinucis dlu cauza... chestiei creta-
ne.—In aceeaşi zi se semnalează din Londra şi din Luxemburg, două sinucideri de tineri şcolari, cari, fiind dată frăgezimea vlrstel ambilor nenorociţi şi circumstanţele în cari funesta rezoluţiuue a fost luată de el, aă produs o mare emoţiune.
Iată cum istorisesc faptele ziarele din Londra :
Sunt cîte-va zile, un călător dintr’un compartiment al expresului companiei Great Eastern’s, şedea rezemat pe fereastra vagonului pentru a admira peisagiu), cînd i se pezentă un spectacol înfiorător. Iu momentul cînd trenul trecea în cea mal mare iuţeală între Ware şi Hailey- ■ boury, un băiat tînăr între 15 şi 16 ani, sări i peste bariera închisă, se aşeză pe linia ferată cu faţa în spre tren şi se năpusti cu capul in jos spre locomotiva care venea în cea mal mare viteză.
Spectatorul acestei drame înfiorătoare nu e-sita un singur moment de a da semnalul de a-larmă, dar cînd trenul fu oprit, era prea tir-zio. oamenii de servicio, nu putură, de cit, îngroziţi, să adune resturile, mutilate în mod oribil, ale nenorocitului copil.
Ancheta deschisă în urmă. constată acestei sinucideri cauzele cele mal exlraordina e.
Mortul, un şcolar de 16 ani, numit Cuthbert Evans, lasă două scrisori, prin cari declară că a fost adus în această stare de desperare din cauza persecuţiunilor camarazilor săi din colegi fi.
«De două luni, spune el, îmi făcusem mulţi inamici printre c imarazil mei, din cauza opt-niunilor mele în afacerea Cretei.
Efi înţelegeam că Cretanil sunt nişte insurgenţi şi că noi trebuia să susţinem pe turci, pentru a bice să supună. Din ziua în care îmi am exprimat această părere, toţi i-amaraz.il inel deveniră furioşi în contra mea, mă tratară de asasin, îmi spuneaţi că sunt barbar şi doritor de sînge. Nu numai că toate aceste ultragil îmi erafl aruncate în faţă, cîte o dată in faţa a chiar profesorilor noştri, cari uăreafi că încuviinţează e purtarea lor, dar găseam asemenea urme, scrise pe cărţile şi pe caetele mele.
«Actsle persecuţiunl m’afi dezolat în aşa fel, în cît mi-a fost cu neputinţă ca să mal rezist. Cer ertare de această faptă părinţilor mei şi tutulor acelora cari m’afi iubit».
Ip aceeaşi scrisoare nenorocitul arăta numele a trei dintre camarazii săi cari îi desperaseră mal cu deosebire şi din cauza cărora el luase această funestă rezoluţiune. El afi fost chemaţi in faţa juriulu', nude afi mărturisit că în adevăr din cauza opiniunilor lor în politica externă, sinucisul îsl făcuse mulţi duşmani printre camarazii sil. Juriul a dat un verdict de sinucidere din cauza unei insanităţi timporare
Sinuciderea unui copil.—O dramă lugubră s’a desfăşurat Marţia trecută Ia Friedri-chshagen, lîngă Berlin.
Cu ocaziunea aniversărel uneia din copilele sale, un proprietar învilase Ia un prînz pe toţi copiii din familiile amice. Copil adunaţi la un loc petreceafi de minune, cînd de o dală unul din băeţil proprietarului, un copil de 10 ani, protestă cu energie pentru că se dăduse suro-rel sale e bucată mal mare de prăjitură. Furios, băiatul se retrase într’o cameră izolată ; nimeni nu luă în seamă supărarea copilului, dar, după cum îu timp de o jumătate de oră băiatul nu se mal întorsese, începură cu toţi ţ să-l caute şi găsiră pe micul nenorocit spînzu rat de clanţa uşel. Asfixia îşi făcuse deja ope- t ra şi nenorocitul păriute spre marea lui dispe-rare, a ridicat singur cadavrul fiului săfi iubit.
O dramă îngrozitoare. — O dramă Sugrozitoare s’a desfăşurat Vineri noapte In o-răşelul Ry, situat la 3 kilometri de Rouen, Franţa.
Şeful gendarmeriel locale, GralT, în vîrstă de 34 de ani după ce ş’a ucis femeia şi pe fiică-sa, în urmă ş’a spulberat creeril.
A doua zi numai, jandarmii vâztnd că şeful lor nu vine ca de obiceifi la biurofi la ora o-bişnuită, afi intrat în camera sa unde se găsiră în faţa a trei cadavre.
Cu revolverul săfi de servieifi, Grafi ucisese mal înlîifi pe soţia sa, trăgindu-I un glonţ în tîinplă; a ucis apoi pe fiică-sa, care era culcată în leagăn, apoi, după ce a venit şi s’a a-şezat în pat alături de soţia sa, ş’a tras* un foc în gură. Glonţul i-a străpuns creeril.
Această teribilă dramă nu se poate explica de cit printr’un acces de nebunie de care comandantul a fost subit lovit.
In adevăr el îşi adora soţia şi copila şi nu se poate explica pentru care motiv ar fi voit să pună capăt existenţei familiei sale. Fost sub-ofiţer în vînătoril din Africa, Graff intrase în gendarmerie de zece ani, un le în tot-de-a-una s’a deosebit prin buna sa purtare şi prin inteligenţa în serviciul săfi.
Soţia comandantului n’a vea de cît 26 de ani. iar nenorocita copilă era în vlrsll numai de 6 ani.
ULTIME IKFORMATIU
In fine consiliul de miniştri a decis să aplice legea minelor şi legea drumurilor de fer particulare, rămîind ca să se modifice la toamnă.
Legea minelor se va pune în aplicare la 15 Iunie, cînd se va modifica regulamentul de aplicare.
Iar legea drumurilor de fer particulare s’a pus deja în aplicare dîndu-se două concesiuni:
una d-lui lHncă Schileru, de la Schelea la T.-Jiu ;
alta comunei Brăila, de la Brăila la Lacul-Sărat.
Consiliul de miniştri va discuta în cu-rînd încă două cereri de construire de cale ferate particulară : a d-lui G. Ver-
Secerătoare M0 COBfflICK
Singura SECERĂTOARE cu le-
______________gat, practică, dovedita ca cea
mul bună la concursul dela Herestrfiu din 1895. Unica Secer&to&re adoptată la Formele model ale Statului. — De vfiuzare numai la W. STAAITECUER
Farulaornl Cartel Regale
BUCURESCI BRĂILA	CRAIOVA
8tuârdin,;ll	Bal. Oui,79.	Btr. M. Oogilnloeana
www.dacoromanica.ro
nesaţ, în judelui Mehedinţi şi a d-lul G. Balş de la Vizirii la Brăila.
In urma telegramei dată de membrii partidului conservator din Focşani, către A. S. Regală Principele Ferdinand, azi d. general Robescn, a trimis de la Palat, d ini LăZărică Niculescu VcxHineanu, preşedintele clubului conservator din Putna, următoarea mulţumire telegralică:
«I) Iul Lazăr Nieulescu Voetineanu
Focşani.
*In numele A. S. R. Principesa, vă .rog să bine-voiţi a primi atît d-voastră «cit şi ceî-l’alţi cetăţeni semnaţi alături a «cu d-voastră, mulţumiri şi recunoştinţă «pentru frumoasele cuvinte ce ne aţi a-«dresat; unind cu toţii rugile către A-lot «Puternicul, am fost ascultaţi, şi azi cu «bucurie putem zice că Principele merge .spre bine.»
General Robescu.
Profesorii facultăţel de drept din Iaşi opinaseră, printr’un raport adresat ministrului de instrucţie, pentru desfiinţarea cursului de medicină legală de pe lingă acea facultate.
La acest raport ministrul de instrucţie a răspuns că o disposiţie, în această privinţă, nu se va lua de cit la regula-mentarea ambelor facultăţi juridice din ţară, printr’o măsură comună.
Pînă alunei însă, cursul de medicină legală al facultăţel de drept din Iaşi va fi menţinut.
Luni a încetat din viaţă, la Galaţi, d. Franţois Andisio, prim secretar al consulatului general englez din localitate.
In chestia scandaloasei numiri a doctorului luliano, ni se scrie din Iaşi, că consiliul profesoral al facultăţel de medicină a fost convocat de urgenţă, pentru a protesta în contra nedreptei înlocuiri a căreia victimă a fost d. profesor G. Bogdan.
Direcţiunea generală a C. F. R. a întocmit un tablou despre pagubele ce a suferit în urma ploilor şi inundaţiilor.
Pină la 20 Maiu pagubele se evalu-iază la 17 milioane 850.000 lei.
Din Severin ui se telegrafiază că apele Dunărei aîl crescut foarte mult, din cauza ploilor.
Sunt temeri ca magazia de mărfuri a a-genţiel vapoarelor rornîne să nu fie inundată.
Prin decret regal s’a aprobat regulamentul pentru aplicarea legel sistemului metric la determinarea greutăţel cerealelor.
După noul regulament greutatea calitativă a cerealelor se determină cu ajutorul unor balanţe, cari indică greutatea hectolitrică în kilograme şi subdi-visiunile sale.
Aceste balanţe se fac cu vase de două mărimi: de un litru şi de un sfert de litru, conform modelelor depuse la serviciul central de măsuri şi greutăţi.
Stabilirea preţului cerealelor se va putea face în două moduri :
а)	Pe suta de kilograme, lixîndu-se greutatea hectolitrică, conform balanţei de un litru; şi
б)	Pe hectolitru, fixîndu-se de asemenea, conform aceleeaşl balanţe, greutatea hectolitrică.
Intre prefectul Arapu şi primarul de Botoşani, d. Ulea, aii izbucnit mari neînţelegeri.
D. Arapu este hoţărît să vină, în cu-rlnd, în Bucureşti, pentru ca să ceară ministrului de interne disolvarea consiliului comunal.
Numai ast-fel d. Arapu crede să poată scăpa de d Ulea.
In caz cînd cererea sa nu va fi admisă, prefectul este ferm decis să ’şl dea demisia.
Sfătuim pe d. Arapu ca, înainte de a veni în Bucureşti, să ceară autorizaţia ministrului de interne, de oare-ce ştim pozitiv că d. Ferechidi n’a revocat încă dispoziţia d-lul V. Lascar, — care prevede că prefecţii nu pot să părăsească reşedinţele lor de cit cu învoirea specială a ministrului.
Ar fi păcat pentru cărunteţele d-lul Arapu, ca să mal primească un avertisment şi de la d. Ferechide.
Duminică 25 Maifl, a avut loc tu Galaţi, pe platoul pieţei Ştefan cel Mare, din faţa grădinel publice, un carusel, organizat de ofiţerii regimentului de cavalerie din localitate.
Această serbare echestră a reuşit pe deplin.
Publicul a putut admira cu această oea-z une, ţinuta perfectă şi instrucţiunea solidă şi deplină a cadrelor noastre de cavalerie, cari—In evolnţiunele şi exerciţiile făcute—aii dovedit cu prisos, că s’aă specializat Iu arta echestră şi militară.
Caruselul a fost comandat de d. căpitan Câlinescu, asistat de ofiţerii inferiori al regimentului.
Luinea a admirat caii frumoşi, viol şi bine dresaţi al regimentului nostru de călăraşi şi In special pe acel 6 cal dresaţi lu libertate, pe cari d. locotenent Chirilă i-a prezentat şi condus Iu arenă.
Un mare număr de profesori au demisionat din comisiunile in cari aă fost numiţi de minister, pe baza regulamentului inept al d-lul P. rotii, pentru examinarea elevilor preparaţi în şcolile private.
EPOCA
Ast-fel aQ demisionat d-nil Gh. Dem. Teodorescu, Dim. Aug. Laurian, Ioan Bianu, etc.
In urma acestora ministerul va fi nevoit să modifice regulamentul d-lul Foni.
La 31 MaiQ viitor va avea loc la ministerul de finanţe a 17 tragere la sorţi a titlurilor de rentă 4 la sută internă, amortizabilă, din 1889,
Se vor amortiza titluri in valoare nominala de 189.300 lei.
Sir Mugii VVyndbam, ministru plenipotenţiar al Kngliterel, va pleca mline la Londra în virtutea unul concediu de două luni.
Afacerile legaţiunel engleze vor fi girate de d. Brown, prim-secretar.
Vestitul Julian Vrăbiescu, prefectul judeţului Dolj, care ordinară îndemna —prin proclamaţii sanguinare—pe ţărani la răscoală contra guvernului conservator, şi-a pus acum în minte să schimbe cursul viului Jiu.
Speriat de dezastrele inundaţiilor, Vră-biescul şi a zis că, pentru a preserva capitala Olteniei de primejdie, singurul mijloc practic este fsă mute din locJ ameninţător ul\rîu, schimbîndu-i cursul. De aici războiu pe faţă contra Jiului.
In acest scop, ispravnicul a cerut, prin adresă oficială,—ministerului de interne, ca să’i pună la dispoziţie două companii de geniu şi două companii de infanterie.
Cu aceste forţe năbădăiosul Vrăbiescu speră să dea gata Jiul, in lupta ce a întreprins în contra lui.
*
* *
La ministerul de interne, cererea prefectului de Dolj a stîrnit un rîs homeric. De la secretarul general pînă la cel din urmă uşier, toţi se fin cu mîinile de burtă.
După cit ni se asigură, s’a răspuns lui Vrăbiescu, că—de cit să se rezboiască cu elementele—mai bine ar fi să mute Cra-iova din loc.
Respunsul ej demn de propun (rea cumintelui prefect al Doljului.
Şcolare
In urma raportului d-lul profesor N. Leon, inspectorul şcoalelor private, ministrul ius-trucţiunel a dai un avertisment public epi-tropiel şcoalel primare a comunităţel elene din Brăila, care s’a abătut de la regulamentele şcolare existente.
Deciziunea ministerială va fi publicată în Monitorul Oficial şi In Buletinul ministerului, conform legi.
*
*	ic
Au fost numiţi profesori suplinitori : dd. Al. N. Vuza, pentru catedra de aritmelieă, noţiuni de agrimensură şi comptabilitate simplă, la şcoala de agricultură practică de la Roman ;
G. Diamandopol, idem idem la şcoala de la Strili^reţ;
Al. Popeauu, idem idem la şcola de la ArmăşeştI.
*
*	ie
A fost aprobat ca text didactic «Aiilme-tica pentru clasa II - a primară» lucrată de d. Matei M. DobrovicI, Învăţător al şcoalel de aplicaţie de pe lingă şcoala normală din Birlad.
Iată cum aă fost constituite, de către ministerul de instrucţiune, comisiunile pentru examinarea elevilor preparaţi în particular :
Liceul Mateiii Basarab. — Preşedinte d. Demarat, membri: C. I. Şonţu, Herăscu, Caloianu, C. Aug. Laurian, Stoicescu, M. lliescu, Em. Teodorescu, Fişer.
Liceul Sf. Sava. — Preşedinte d. Sabba Ştefăneseu, membri : d-nil Colorian, Vrana, Collorianu, Bianu, N. Codrescu, lliescu, Po-doleanu, V. Popescu şi lalomiţeanu.
Liceul Lazăr. —Preş dinte Păun, membrii : d-nil Teodorescu, St. Mihăilescu, Mi-rescu. C. D. Georgian, Şeicaru, M. I. Ghim-pa, M. lliescu şi A. Comânescu.
Liceul Mihai Viteazu— preşedinte d. O-tescu, membri: Toma Slăvcescu, C. G. Ata-nasiu, D. Demetrescn, 1. Mărescu, Ldveque, Grigoroviţă, C. Dendriuo, D. Aug. Laurian şi Tache Oprescu.
Gimnaziul Şincai—d. Popescu, preşedinte, d-nil V. Moga, S. Dobrescu, Stroes-cu, Oct. Lugoşanu, Cairetti, Bălăuescu şi Aiexandrescu membri.
Gimnaziul Cânte mir— d. V. Mindreanu, preşedinte, d-nil Stroescu, Ghindaru, Zenide, Popescu, Iuliu Pop şi O. Lugoşanu, membri.
Internatul de fete No. 1 — d ta Aslan Paulina, preşedinte, d-nele Hermina Ka-minsky, Eleonora Grigorescu, Sm. Celărianu, Angelica Stavri, Ştefăneseu, Em. Cliiriazo-pol, Tb. Ionescu şi Cleopatra Oardă, membre.
Sanitare
Totalul bolnavilor trataţi lu spitalele rurale ale serviciului sanitar s’a ridicat, tu cursul lui Aprilie trecut, la numărul de 2919 bărbaţi şi femei.
Numărul consultaţiilor gratuite a fost, în cursul aceleiaşi luni, de 14.553.
Boalele, cari au dat contingentul cel mal mare, In ambele tolalurl, aă fost :
Sifilisul cu 523 bolnavi şi
Pelagra cu 2013	»
Cu toate măsurile luate, conjunctivita granuloasă continuă a face victime In armată.
Iată tabloul mişcărel bolnavilor de ochi In ultimele 15 zile ale lunel Aprilie :
Corpul I de armată	40
» II	05
» m	102
» IV	020
Divizia Dobrogea	112
Corpul Flotilei	23
Avem dar un total	de 1028 bolnavi In
armată de conjunctivită granuloasă.
Atragem atenţia cititorilor noştri itMipra interesantelor corespondenţe din Iaşi şi Slatina, pe cari le publicăm tu pagina IV-a a ziarului.
Corespondenţa din Iaşi tratează despre scandaloasa înlocuire a doctorului Iii. Bogdan prin pensionarul G. luliano.
Depeşile de astă-noapte
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Tt-ntăt-He rfc gtaee
Constantinopo), 27 MaiQ.
Azi a fost o întrunire a ambasadorilor, apoi o şedinţă cu delegaţii Porţii în privinţa negociărilor de pace.
După amiazl se va line prima şedinţă a ataşaţilor militari pentru a se ocupa cu rectificarea graniţei greco-lurcească.
Turcii ccr ancorarea Tctuaticî
Filipopoli, 27 Maiă.
După raporturile sosite aci din Con-stantinopol, pe zidurile din Stambul
s’att găsit numeroase afişe, ceriu d anexarea Tesaliel şi incurajind resjstenla în contra restituire! teritoriului grecesc ocupat de Turci.
De asemenea circulă în public, fol volante redigiate în acelaş sens.
Aceste fapte dau loc la numeroase versiuni mai cu deosebire în privinţa originei lor.
Cererile t/nrernului f/recestc
Londra, 27 MaiQ.
Se anunţă ziarului Standard, că guvernul grec a făcut reclă maţi uni nou! pe lingă puteri, insistînd asupra necesi-tăţel de a grăbi încheerea păce! şi evacuarea Tesaliel, căci situaţia actuală ar epuisa repede ţara.—S’a adresat un memoriu noii puterilor, cerbul să facă să Înceteze atrocităţile turceşti în Tesalia şi în Epir.
Depeşile de azî
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
Viena, 28 Maiă.
Se anunţă din Constantinopol că în conferinţa de eri a ambasadorilor, care s’a ţinut la palatul Tophane, delegaţii turci au stăruit în toate pretenţiunile fornudate de Poartă pentru încheerea păceî.
De oare-ce ambasadorii trebue să raporteze şi să ceară de la guvernele lor instrucţiuni asupra fiecărui punct în parte, va trebui să se înceapă noul tratative cu privire la durata armistiţiului.
Serviciul „Agenţiei Roinîne“
Incehtven t/eeeel ti in Viena
Viena, 27 Maiă.
Greva amploiaţilor tramwayurilor s’a terminat în urma concesiunilor acordate de societate. Serviciu) se va relua mline.
Moartea lui S*anl Ca*titniv- 1‘erier
Paris, 27 Maia.
Senatorul Paul Casimir-Perier, unchiul fostului preşedinte al RepublieeI, a murit.
tteovy animarea arntalei i la liane
Roma, 27 MaiQ.
Camera a adoptat In mod definitiv proiectul de lege privitor la reorganisarea armatei.
Holeră
Saigon, 27 MaiQ.
La Bangkok a isbucnit o epidemie de holeră.
Mlemortlinele (lin tlyeria
Alger, 27 MaiQ.
Trupele trimise la graniţa Marocului, In urma desordinelor ce aă isbucnit în triburile din împrejurimile lui Udschda, s’aă Întors la vetrele lor.
At/itaţiî in Trantuilrania
Budapesta, 27 MaiQ.
Excese mari, datorate probabil ugilaţiu-nel socialiste, s’aă produs ieri şi alaltă-ierl In satele Nadudvar şi Alpar. Mulţimea a atacat cu pietre pe geandarml, cari aă făcut us de armele lor. Un lucrător şi o femeie aă fost oniorlţl. Sunt mulţi răniţi. Armata a restabilit ordinea.
SIcNordine in Călii ia
Lemberg. 27 Mii!.
O ceartă a isbucnit ieri la Şuduiea, Intre ni;te lucrători şi nişte ovrei. Lucrătorii aă atacat apoi casele evreilor şi aă dărimut clte-va din ele. Geandarmeria a restabilit ordinea numai după o luptă cu năvălitorii.
Un lucrător a fost omorlt; 15 manifestanţi aă fost arestaţi.
Direcţiunea Generală a Căilor Ferate Romîne
PUBLICAŢIUNE
Direcţiunea generală a Căilor ferate a-duce la cunoştinţa generală că pe timpul căldurilor şi cu începere de la 29 Maiu (10 Iunie) a. c., orele de lucru în toate biurourile administrafiunei centrale vor fi de la orele 7 dimineaţa pînă la 12'ii din zi, fără întrerupere.
Casa centrală va fi descinsă pentru public numai de la orele 8 dimineaţa pînă la orele 11 şi juni. din zi.
Bucureşti, 7 Iunie, 1897.
Direcţtuuea Generală,
Piiblicaţtune
Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» din oraşul Tecueiu
Se dă lu intrepriodere construirea unul spital în oraşul Tecuciă în valoare după deviz în suina de 218.000 lei.
Condiţiunile generale, caetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la Tecuciă la d. Tbeodor Cincu, însărcinatul comisiunel instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest scop.
Ofertele se vor primi înscris şi sigilate în ziua Ucitaţiunel la d. Theodor Cincu, în Tecuciă, unde va fi întrunită comisiunea; ele vor fi însoţite de o garanţie provisorie iu bani saă efecte in valoare da 5°/o din valoarea devizului.
Efectele se primesc şi in detaliu de fie-care lucrare şi iu total, specificîudu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază oferţatorul a Ie face.
La descliideiea ofertelor, comisiunsa este In drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi lici-taţiuue orală.
Asemenea se vor primi şi supra-oferte, pînă în termen de 8 zile de la cea d’iulăl licitaţi-une; supra ofertele vor fi eu cel puţin 5°/o mal jos de eît preţul eşit la prima licitaţie.
Garanţia definitivă va fi de 10°/o din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia a rămas iucrarea.
Licitaţiunea va avea loc în ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-licitaţia în ziua de 29 Iunie a. c.
Tecuciă, 7 Aprilie 1897.
PAPIER HIGH-LIFE
FUMEZ LE
PANAMA
PANAMA
PANAMA
Ou ne fumez pas Oeposit general Creangă & C. Bucureşti
Strada Ptuzări No» 10-14.
BIOVANI B. GRONODA
Furnisorul Curţii Regale
Medalia de Aur Bucureşti 1894 ,
Vechea şi prima FABRICA de UMBRELE Fondată în 1880
BUCUREŞTI
2-1. — Strada Şelari. — 24.
Recomandă atît onor. sale clientele, cît şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricaţiunel sale precum :
(JMBRELE şi UMIiKEUIŢE
fantesie de tot felul.
Specialitate Umbreluţa ACI O, ultima noutate.
Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu sis TO-LEUO.
Se primesc or-ce comande şi repara-iunl. Serviciul onest şi prompt.
Rog a nota bine adresa mea, numai:
24, Strada Şelari, 24.
In urma desfacerel de asociatul meă, am asortat MAG ASINUL din noă cu mărfuri de Marchitănie, Ferărie, Sticlărie, Porcelanuri, precum Ferărie pentru construcţii, unelte şi materiale pentru industrie de toate branşele, curele pentru transmisiuni. Maşine pentru găurit, Foaie, Menghine, Nicovale, Tocile, Tuburi pentru stropit, Muşamale, Preşuri, Paturi de fier şi de bionz, Cărucioare pentru copil, Arme, Cartuşe, etc.
Avlnd chellueli mal miel îmi convine să vlnz mal eltin şi rog pe vecina mea clientelă si pe onor. public a mă visita, spre a se convinge de adevăr.
Diuiitrie Manolescu 9-sorul Iul Petre T. Danţoviol.
Str. «.ipso.iiii, dl (Colţstr. Băoanl)
Madame PAUL MARTIN
A 0UVERT A N0UVEAU SON
ATELIER DE SEODEŞ
5, Strada Fântenel, 5
Ou y trouvera coiume judis un grand choix de chapeaux, derniăre creation, aux prix Ies plus moderăs_____
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Pul» Ucathtne
D-nuI C. Dudftu, comerciant din oraşul Turnul Severin, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săă patronimic de «Dudău» tn acela de «Dudescu», spre a se nunii «C. Dudescu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra nu-meiuT, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Piiblfeaţinne
D-l Şerban Tău ase, telegrafist, din comuna Fălciu, judeţul Fălciu, a făcut cerere la a cest minister pentru adăogirea la numele săă patronimic de «Tănase» a celui de «Hu-şauu», spre a se numi «Şerban Tănase IIu-ş mu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Cu începere do la 1 Maiu se deschide
GRADINA RESTAURANTULUI
DUMITRU ENESGU
15, Strada Sf. Ionică, 15
(în dosul palatului Regal)
Aranjat cn total din noă, oferă onor. clientelă bucătărie aleasă:
FRANCEZĂ, ROMÂNĂ şi GERMANĂ BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE cele mal line si cu preţuri foarte moderate. — SERVICIU PROMPT —
Băile B«eg*ale
Bulevardul FJisubetn (Palatul Eforiei) Din noă amenajate şi apropriate pentru cea mal mare satisfacere a onor. public.
Pe lingă băile de apă caldă, aburi şi pijeiuă, s’a mal ins'alat şi secţiunea de Siidroterapie după cel din urmă sistem adoptat tn cele mal mari stabilimente de băl din Europa.
D-nul Scarlat I. Storian, cunoscutul maseur, va oferi serviciile sale onor, publicului visitalor.
BE VIIfZAME
UQ l.mia 18»? PRIN LICITAŢIE O iunie PUBLICA la Tribunalul Ilfov Secţia de Notariat, Imobilele următoare :
aparţinînd succesiunei V. G. Porumbarii 1) Imobilul din strada Icoanei No. 29,
41 in. 60 faciada şi 58 m. fandul, clădire cu uu etagiu, avînd uu apartament şi şease prăvălit, Licitaţia începe cu preţul de lei . . . 61580 2) Imobilul din strada Cătun No. 22, 20 ui. 50 faciada 40 in. aaîncime, clădire cu un e-tagiu şi suh sol, avînd 14 camere, grajd, şopron, gaz ; licitaţia începe cu preţul de lei . 70150.
3) Imobilul din strada Isvor No. 58,17 in. 80 faciada şi 26 m. adîncime şi o coadă in fund, clădire cu uu etagiu ridicat avînd 7 camere, grajd, şopren. Licitaţia începe cu preţul de lei. 30440.
Dr.GeorgesDiamandy
(diu lîrăilu)
Primeşte Consultaţiunî
Viena IX. Hebragasse, 2.
Br. I. T. Mersi
Medic roiuln
KARLSBAD, Marktplatz Tempel
]>r. Ion Caimciuc
MARIENBAD, VILA COLUMBA
Dr. 3P. Cioranu
FRAXZE.NI1AI»
STEPA WSSTR.V «SJE
_______YlL.I-.-V HOiVIG^lIUF N. _
Dr. STJEIMBT AMT
MEDIC DE COPII S'JV MUTAT Î55, Strat!» €arol, 35.
OnA A Aţ V \ caută un loc de guvernantă DUTiiiln ii ja CopiT. Posedă recomandaţii bune. A se adresa. Str. Berzei 26.—Loco.

g<y'£,r7-yg—WM—B—B—BssgT’ s-c-st •’ sgaao——
La toate MONOGRAMELE.—Foarte important pentru Dame|
Pelerine «le postnv foarle elegante sutaşate de la Lei 15 în sus. Pelerine de Mătase foarle elegaule perlat" şi garnisite, dela I.ei 40 in sus. I încercaţi şi vă veţi convinge. Se primesc d« prelat şi sutaşat cu maşina şi I de mina: Pelerine, Rochi, Jachete, Balero, Figarourî, ele., cu aplicaţiunl, şnururi, fir, p';r!e, fluturi. In toate colorile cu desenurl pariciene saă după orî-ce I jurnal. C. STKIIVU t<11, Bucureşit. str. KarageorgevicT, 13, vis-â-vis de | sala Hugo, in dosul pasagiuluî Vilagoss, lăugă poartă.
ISESeSSSS® I
T A AIIE C K EII
Maşine agricole şi industrialeJdeforl-ce fel_
Struţii» Snitirdnu, 13. — IJUl UKE8TIT. — 13, Mtrada.SmArîuu.
ii \! CRAI0VA "j ..
BRĂILA
Bulvadul Cuza, 79

LOCOMOBi LE
Model noă pentru 1897
cu cilindru demontatul aşezat pe o pjacă de oţel. Extra-lntări tă, 6 atmosfere pre siune
Mi
din cunoscuta fabrică
Str.M.CogălnicĂn j, 10
TREERATORc
Model noă pentru 1S97
-i. .fc, __ -	_
cu elevator de a-lamă, site mat lungi şi mal late, Viul urători mal puternice
BUSTON, PROCTOB A €-nie,	LIIfCOLîf
„ISBAUDA
IU	Noua spi erătoiare cu legat
TĂIŞUL. I-A DREAPTA
183 centimetri lungime
150 vlndi.te iu 1S95 ; 198 viudiilc in 1800 —
«I>A!81r» Secerătoare simplă cea mal respîndită. «fosrro.u: J>K Ffcur !¥«►. I» complect de oţel. PLUGUTI universale de ori ce fel şi număr. — PLUGURI cu brăzdaro Z. II. 9 N. complecte do oţel. —SEMĂNĂTOARE în rîndurî.
\ din prima fainii ă specială
Mc C0RMÎC
CHICAGO ) (America)
X Kiid-Nack
/ Plagwilz (lipsim)
Cele mai apreciate — singurele maşini ăamise pentru fabrica de caliăr. Chitită Pereţi catalogul Ilustrat, aeva trimite grutuit şi trauco
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
„EPOCA" IN PROVINCIE
M A S M
Numirea «I-Hiî «Ir. fiiliano. — Imltg-uarea generală. — Oovtorul Bogdan.—Protestări unanime.— Doctorul Stilii.
Am publicat cri, la ultimele noastre in-formaţiuni, relaţiile ce culeşesem în chestia scandaloasei numiri a pensionarului doctor Iuliano, ca medic al secţiei sifilitice din spitalul S-tului Spiridon. Corespondentul nostru din Iaşi ne trimite, tot în această privinţă, următoarele detalii interesante :
26 Muiti.
Ştirea publicată In Epoca de erî, despre numirea din noii a doctorului Iuliano ca medic primar al secţiei sifilitice şi a doctorului Stifii la serviciul primire!, din spitalul casei SI. Spiridon, a produs o penibilă impresie chiar In sferele liberale de aici. Intr’adevăr, nimeni, afară de ocultă, nu se aştepta la o asemenea surpriză, care întreee colecti-viadele cele mal îndrăzneţe. Surpriza a-ceasta a fost cu atît mal mure, cu cit. se ştie că la ea a conlucrat d. Grigore Macii,
cel cu taraba proprie, devenit azi un simplu ţal-chelner al tarabei colectiviste.
*
* *
Iată, în scurt, istoricul acestei faimoase opere colectiviste. Acum doul aul, doctorul Iuliano, atunci medic primar al secţiei sifilitice, lmplinindu-şl anii de pensie, se retrase de bună voie din acest post. Pentru ocuparea sa provizorie se prezintă doul candidaţi : d-ril Bogdan şi Stilii. Epitropia numeşte pe doctorul Bogdan, pe baza titlurilor sale merituoase şi a lucrărilor sale ştiinţifice multiple, bine apreciate de lumea medicală din ţară şi din streinătate. Numirea aceasta fu salutată de toţi colegii medicali şi în special de studenţii facultăţel de medicină, cari cîştigau In persoana d-rulul Bogdan, un excelent profesor de clinică dermatologică şi sifilitică.
*
* *
După retragerea conservatorilor, d. doctor Iuliano se resgîndeşte, se înscrie îu clubul liberal şi cere în acelaş timp reintegrarea sa ca medic primar al secţiei sifilitice în cestiune. Epitiopia însă îl refuză cererea. La 15 Octombrie anul trecut, cînd se ţinea concursul pentru ocuparea definitivă a a-cestul loc, doctorul Iuliano cere din nofl numirea sa fără concurs. Atunci rămaseră doul candidaţi: dd. d-rl Bogdan şi Stilii. Cel întîifl
obţinu nota, 9.35, iar al doilea 5.65 şi juriul recomandă, se Înţelege, pe d. dr. Bogdan. Ministrul însă casează concursul şi II amină pentru un termen nehotărit, pentrul motivul foarte simplu că reuşitul nu era liberal.
*
* *
Deşi concursul fusese casat, totuşi d-rul Bogdan continuă a ocupa provizoriu postul de medic primar al secţiei sifilitice.
Aici se allau lucrurile cînd pe neaşteptate citirăm in «Epoca» numirile în chestiune, făcute In urma recomandărilor clandestine ale epitropiel S-tulul Spiridon.
Ele lovesc In cel mal elementar bun simţ şi aduc o pagubă enormă studiului dermatologic şi sifilografic al facultăţel de medicină din Iaşi.
Este de notat că doctorul Iuliano, reocu-pînd locul de secţie sifilitică, pierde pensiile sale care se urcă la suma de peste o mie pe lei pe luuă. Planul doctorului Insă este, că după o lună să se retragă din nou şi a-tuncl epitropia să permute pe doctorul Stilii In locul săfi.
Prin acest matrapazlîe, se vor satisface toate apetiturile. Doctorul Stilii, care a obţinut nota 5 65 va fi numit în locul d-rulul Bogdan, medicul distins, autor al mal multor lucrări de valoare, iar facultatea de medicină va rămtne lipsită de clinica dermatologică şi sifilogralică, una din ramurile
cele mal însemnate ale ştiinţei medicale.
Indignarea e generală, profesori şi studenţi,—toţi condamnă cu desăvîrşire această manoperă colectivistă.
________ Reops.
DIN SLATINA
«Ca să poată vedea orl-cine slaba administraţie a judeţului Oltu precum şi siguranţa cetăţenilor din Slatina, între altele, vă comunic următorul cas, nostim în felul săfi.
In ziua de 10 Maiu după celebrarea Te-Deum-uluI, persoanele oficiale s’aQ retras la palatul administrativ, permi-tîndu-şl cite-va minute de chef, cu şampanie. D-luI colonel Dobriceanu, primarul oraşului, coborînd scara palatului, la orele 12, i s’a sustras din busunarul vestei ceasornicul, ne putindu-se pînă azi dovedi pungaşul. Dacă primarul a fost furat ce siguranţă mal poate avea cel-i’alţl muritori! Toată lumea rîde aci de această intîmplare.
Acum o lună s’a spart în timpul nop-ţel o ghereta a comerciantului Zaharia Diculescu, cumnat cu poliţaiul oraşului, şi această spargere a rămas nedovedită
pînă astă-zî! Ca scuză, — poliţaiul in-vaocă micşorarea sergenţilor de noapte, reduşi prin budgetul primăriei, de actualul consiliu comunal, la numărul de de nouă. Apoi dacă această scuză este adevărată, poate orl-cine să-şi înclii-puiască cum este păzit un oraş cu o populaţiune de la 7,000 locuitori, cu nouă gardişti şi un şef, care face şi pe agentul secret! Întrebăm pe cel din capul guvernului dacă cred că aşa se cuvine acestui oraş, al cărui stîlp colectivist este d. Frotopopescu, fără care nu se numeşte nici un vătăşel în acest judeţ !
Dacă cred că aşa se cuvine, apoi să le fie de bine.
Un Slâtliienii.
nr UI||7 A DC >n condiţiunl avanii L VIllLnilL tagioaseo NOUA TIPOGRAFIE complectă cu o maşină de format No. 6.
O maşină de tipografie format No. 10, usată.
O maşină Boston format 22 a 32 cm.
A se adresa Ia d. Iosef Schwarz & Co. Bucureşti. Str. Doamnei, 20.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
49
PENTRU MOŞTENIRE
PAIITKA ÎNTllA
Dună aceste reflecţiunî, Călimgeseu se a-ratâ foarte amabil în timpul interogatorului, pe care îl făcu după însemnarea lui Stoica, bine înţeles.
A fost mal mult o convorbire amicală, de cit un interogator.
El spuse de la început lui Gabriel că A-driana era tot la Ileana şi că primise o scrisoare foarte satisfăcătoare de la tatăl său.
Apoi el povesti incidentele din biserică.
Aceste fapte surprinseră mult pe Gabriel.
Ele se întîmplaseră după eşirea lui din biserică.
De atunci, el nu schimbese de cit vre-o cîte-va cuvinte cu Adriana, în ajun, la gară.
Ea n’avusese vreme să ’I povestească nimic.
Gabriel nu putu deci să dea nici o lămurire.
— Da! Fireşte! zise Călimgeseu.
Domnişoara Porescu recomandase doctorului să nu mal vorbească despre aceasta.
Faptul deci nu făcuse sgomot.
Dar, o să dăm de omul acela. I.as’pe mine!
Pînă alunei să ne ocupăm de alt-ceva.
£1 luă un aer foarte isteţ, şi privind pe Gabriel cu un zîmbet viclean, zise :
—	E un subiect despre care trebuie să vorbim.
Mi-aţl declarat erî că testamentul In favoarea d-rel Mateescu a fost făcut după îndemnul dv.
—	Ca să renunţaţfast-fel la o avere considerabilă, şi să o daţi alteia, trebue ca să arătaţi acesteia.... un mare interes....
—	Da, mă interesez mult de d-ra Mateescu, răspunse în silă Gabriel.
Dar dacă am stăruit în favoarea el, am făcut-o pentru că mi s’a părut mal drept.
Vă mărturisesc că am stăruit mult pe lingă unchiul ba chiar l-am şi constrlns puţin, moraliceşte, ca să facă ceea ce efi consideram ca o datorie.
—	Şi era o datorie, într’adevăr ! aprobă Călimgeseu.
Avînd o fiică din flori şi nici un alt copil, trebuia... trebuia, negreşit ! Dar ia să vedem, continuă el, schimbînd tonul, după ce aruncă o privire pe înseninare, fiind-că am rostit numele d-rel Mateescu, putem vorbi ceva despre dînsa ?
Aţi putea să-mi spuoeţl tot ce ştii despre dînsa ?
Aceasta presintă oare care importanţă.
—	Se înţelege ! răspunse Gabriel.
Iată ce spuse el lui Călimgeseu:
CAPITOLUL XXXIII
Intr’o dimineaţă, cu vr’o trei luni mal înainte, o femee foarte frumoasă, de la 23-24 de ani, blondă, fină, distinsă, se pre-sentase la el pentru o consultaţie.
Cartea de visită pe care ea o dete servitorului purta următoarele indicaţiunl de nume şi de locuinţă:
Victorina Mateescu, artistă dramatică, Bucureşti.
Cuvîntul «Bucureşti» era scris cu mina, d’asupra cîtor-va ştersături cari anulaţi cu-
vîntul Craiova, lăsîndu-1 încă puţin Iisibil.
D-ra Mateescu era foarte delicată în manieri.
Fără dor şi poate că era o persoană bine crescută.
Totuşi, Gabriel fu puţin surprins de eu-riositatea, dea’l-fel foarte simpatică cu care ea-1 privi un moment.
Ea expuse limpede afacerea pentru care venea să-l consulte.
Motive foarte intime o nevoise să părăsească Craiova, unde juca roluri de mina întîia.
Angajamentul prevedea plătirea unei sume însemnate în cas de resiliare a contractului.
Dar iu urma unei învoiri făcute între ea şi director, suma fusese redusă foarte mult.
Ea vărsase imediat indemnitatea.
Dar, fiind-că lucrurile se regulaseră prieteneşte nu crezuse de cuviinţă să mal ceară o chitanţă.
După cincl-spre-zeee zile, spre mare mirare se pomeni la Bucureşti, cu o somaţie prin portărel, pentru plătirea întregel sume stipulate in angajament.
Ea refuză să plătească şi rugă pe Flo-reanu să pledeze pentru ea.
Gabriel răspunse că era mal bine să nu pledeze.
Afacerea era perdută dinainte.
Vădit că ea era victima unei pungăşii, dar era grefi de probat.
?i îl explică toate chichiţele avocăţeşti, otuşl o sfătui să alerge la un confrate, specialist în ast-fel de treburi.
Actriţa ’I mulţumi. Spuse că a auzit vorbind de el pe Teofil Zorescu.
Şi, fiind că Gabriel se arăta foarte mirat de această cunoştinţă, ea îl spuse că ’l vedea foarte des la unul din amicii săi, cu eare şi ea avea legătură, adause dînsa cu oare-care încurcătură.
Nu pronunţase numele acelui amic, dar nici Gabriel nu ’l ceru.
El se sculase, gîndind că ea vrea să plece şi se pregăti să o conducă.
Dar ea SI rugă să ’l acorde încă vr’o cîte-va momente.
Avea să ’l spue ceva foarte curios şi de o natură foarte intimă.
Ea dorise mult să ’l cunoască, pentru nişte cuvinte pe cari avea să le spue numai de cît.
Numele cu care se prezentase ea, singurul pe care îl putea purta, era numele mamei sale, o biată lucrătoare modistă, amăgită şi părăsită de omul pe care 11 iubise.
Omul acela se însurase cu o fată bogată.
El refuzase în tot-d’a una ca să vie în ajutorul nefericitei mame şi fiicei sale.
Acel om, acel tată nedemn, pentru care ea simţea numai groază şi dispreţ, se numea căpitan Voinea.
După cum şi prevăzuse Victorina, descoperirea aceasta surprinse mult pe Gabriel.
El n’auzise nici odată vorbindu-se de trista aventură a tinereţii unchiului sâă.
Dar nu se miră de asprimea inimel şi de egoismul de care el dăduse dovadă.
Victorina Mateescu îşi continuă povestirea, care fusese mal mult o spoveduire.
Crescută cu multă osteneală de mama sa, cu mari jertfe, ea trecu cu succes examenele sale de secondar şi intră ca sub directoare Intr’un pensionat din Bucureşti.
Mama sa muri puţin în urmă.
Victorina nu stătu multă vreme in a-ceastă posiţie servilă, grea şi neîndestulător plătită, pe care o luase din nevoie.
Ea credea că are o vocaţie dramatică, urmă conservatorul şi intră în teatru.
Fără ca să găsească acolo succesele strălucite la cari se aştepta, ea fuse, totuşi, a-
preciafă, pe scenele mal de seamă din provincie.
Acum, ea părăsise teatrul şi după toate aparenţele n’avea să se mal reîntoarcă în el.
Lui Gabriel nu-I fu greii să înţeleagă că prietenul lui Teofil, cu care ea avea legături, trebuia să aibă vr’un rol în această părăsire.
Cu o delicateţe pe care el o preţui, ea avu grijă să spue că nu făcuse lui Zorescu nici o destăiuuire despre aceste toate.
Gabriel îl propuse să vorbească cu căpitanul despre ea şi să caute să aducă între el o împăciuire, fără ca să-I ascunză tot deodată că însuşi el se îndoia de isbîndă.
Victorina se împotrivi formal la orl-ce încercare în acest sens.
Ea n’aşlepta nimic de la omul care nu-I dăduse măcar o desmerdare, un zîmbet, o amintire.
Nu voia nimic de la omul care torturase pe mama sa.
Ea îl ura pe atît, pe cît îl dispreţuia.
Şi plecă după o visită destul de lungă, lăsind o bună impresie lui Gabriel.
Lui i se păruse graţioasă, amabilă, simpatică.
Ea părăsise teatrul pentru un cuvînt de inimă, saiî poate numai galant. Dar Gabriel nu se îndoia că dînsa trăia regulat în neregulă.
El nu se duse nici odată s’o vază acasă la ea, unde de alt-tel ea nu l Invitase să vie.
Iu luna lui Maiu dînsul primi de la ea un bilet destul de laconic, care îl surprinse mult.
Ea îl cerea ertare că n’a avut vreme să vie să-şi ea bună ziua de la el, pentru o călătorie lungă, la care se liotăiî într’un mod foarte neprevăzut.
(Va urma)
VECHIUL MAGASIN
LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE
§1 0K.Î-CE INSTALAŢII Ni
MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER
OI. Calea Vlelorseî, Ol (vLs-â-vis de Episcopie)
Recomandă Onor clienţi inslalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa.
n il de AMWSIB Itigienice
recomandate de tott medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă
nuswni sistematice
*	CU AER COMPRIMAT
CLOSETE «lout a Ie goul» higienice şi sistematice STICLE DE CONSERVE hermeticeşle închise, de toate mărimile.
Unicul DEPOU în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBRUDER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LĂMPI ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «VVUNDER», toate cu aer.




ATELIER »E LiClTCSEKlE
SM Ptumvitv CO J¥ JST Mt CC ŢI VIV E UK JPJE St
I. XX _ XJ
Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fier pentru Binale piecmn : Grilage Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, ele. Speciulilate : Florărie, Sere, Grădine-de iumă, Balcoane de fier, etc. etc.
Se primesc comande pentru provincie:
- PREŢUIil MODE T E -------------
APPEL &
Bucureşti. 9, Str. Doamnei, 9. Bucureşti.
Maşini ImlRHtrialedetot felul
Cu abnr şi cu nuna, cazane de abur. Rezervoare de tablă de fer, etc.
Mare ]>e|»osit de 'f’evî tle fer
şl accesorii. — 'ţ'cvî «1© sondage.
Pompe cu abur, din renumita fabric# americană The Snow Stoam Pomp Works Buffalo, America.
Pompe cu mina, cablu do sîrmil de oţel. pentru puţuri de petrol şi alte scopuri industriale.
REPRESENTANŢA GENERaLĂ A CASEI
FREUDENSTEIN & Gowp-, BERLIN
Fabrică de şinl pentru căi ferate şi mine, căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci invîrlitoare, locomotive, etc.
In tot-d’a-uua îu depou: ŞINE, VAG0NETE, etc.
KKriîESENTANŢl PENTRU ROMANJA A CABEÎ
F. WERTHEIM «V Comp.
I'abrirft (Io Chni* <l«* fer, ITiNele, ele.
A VIS
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, aîi găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigura contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, în schimbul unul premiil mi-n;m se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000.
BAIA REGALA
Palatul Eforiei. - BULEVARDUL ELtSABLTA
Se aduce la ounoştinţa Ouor. Public că acest Stabiliment care are cea mal frumoasă şl confortabilă instalaţiune, situat io centrul Capitalei, deservi băl ou preciurlle următoare :
Secţitincii liy^ieiiiea. LUX, Coprinde trei cabine, una balgnolre de porcelan cu trei duşe diferite calde şl reci; alta de aburi (Roşească) ei a treia salon toaletă, lei 3.20. CLASA I, Aburi (Rusească) ou diferite dnşe oalde şl re<V, lei 1.70; Balgnolre de porcelan cu duşe, lei 1 80. CLASA II, Aburi (Ruseasol) cu duş*, lei 1.— : Baignoire de zioo, lei 1.20 ; Vinerea şi Duminica baia de aburi fără rufe, 50 b.
Secţiune» «lei li ytl rotern pi e. 1) H uram amu, baie Turoo-Ronrână împreună cn duşe diferite calde şi reci şi masage. lei 2.—; 2) Duse en jet, ploae, ploae îu cercuri, scoţiane. basln şi îu difei ite alte aparate. 80 b; Pisolna în timpul verel, 80b-Ruf&ria şl săpunul sunt coprinse în predările indioate. Abonamente cu reducere.	Direcţiunea.
VICTOR LUPESCU
BiUROU TECHWic | Inginer
ML KOMÂN Galaţi şi Brăila
REPRESENTANT ŞI DEPOS1TAR PENTRU FABRICELE RENUMITE iN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE
VHAMj no BS TE EH, Viena
Aparate de Ape Gazease, Syfoane, Uniplutoarp, Sticle, etc. etc.
S. B.EICH & c-ie7 Viena
Sticle pentru sifoane din Boheniia, Sticle penlru limnnadă, Sticle pen-_______Iru vinuri, pentru bere, şampania, cognac, etc. etc.
BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manckester
Aparate de fabricat Apa Gazoasă, Umplutorl englezeşti «Monarch», Sticle, ete.
l>A3f RYLAlAmited Barnsley
STICLE englezeşti pentru limonada
UMPLUTOR englezesc cunoscut ra cel mal bun, zis şi «Rapid Paragon», etc.
MOMMAf Wm MtOAMSOJV Barnsley
___SPECIALIST PENTRU STfCLE ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE
fxrrtitri corvnte tinetei cerere grafit« ni franco
BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lungă ministerul Domeniilor)
MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidăril etc.
LUMINA ELBOTEICA
Mii JM Ml I Ml K si iuayaz.il tle fer «feuionlabile, aeoperăuiiitle şi poduri tle fer
L0C0M0BILE, CAZANE, M0T0RI de aburi, gaz, petrol şi benzină
POMPE de ori ce sistem REZERVOR!! de APA SP!RT şi PETROL
Cil FFRATE PORTATIVE ŞI AERIANE
Putrele de fer, unelte pentru Antreprenori
Tuburi de tuciu, fer, plumb şi bazalt, furtuni de cauciuc
CURELE DE TRASMISIUIII DE PIELE, PAR DE CAUII SI BA ATA
Iustalaţiunî de băi si closete sistematice
încălziri şi ventilaţiuni
Becuri şi site francese, sistem Oberle.
î
IPOGAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
K3U
I0HN PITTS
BTJCURESCI.— Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi)
REPRESENTAT PRIN
LOUIS SCHONPORF
Cel mal vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felul
Garnituri de treerat (Sistem perfecţionat). Maşini de secerat şi legat MAŞINI DE SEMANAT IN LAT ŞI IN RINDURI
MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE
Din renumita fabrică PETZOLD A Comp. ING. LIMITED, Berlin
PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului
Din renumita fabrică F. Zimmermann & Comp. (S oo. p. A.) Ha le “|. G ermanla
BIUROU TECHNIC pentru instalaţiunl de forţă şi lumină electrică, precum şi pentru cele-l’alte instalaţiunl electro-technice.
MAŞINI DE SCRIS (sistem american).
Depofi permanent de tot felul de maşini pentru agricultură şi Industrie, precum:
Motoare, Vînturătoare, Triorl, Batoze de porumb, Maşini de huruit,
Maşini de presat orz sat) ov6z. Muşamale imper-	H
meabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc.
WATSON & YOUELL
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI
BUCURESCÎ.— Srada Academie!, 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. |
REPRESENTANŢi GENERALI Al FABRICE!
LALIIER, VERN0T & Co.. LA FERlt-SOUS-JOUARRE
MTPIETRE DE M0ARĂ-mi
Adevărat fzanţuzeştl, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine | legate şi foarte durabile
SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA 0 cantitate mare îu depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolurl
CALITATE RECUNOSCUTĂ
OSTALAŢIITNI
DE
Morîşi Fabricide Spirtj
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage Uuatrate gratiei şi franco.

BUCUREŞTI
emeritei. No. 3. - BUCUREŞTI