SERIA O.—ANUL in, No. 463.
Ediţia a treia (cu supliment gratuit)
MERCURI, 28 MAI0, 1897
NUMĂRUL^IO BANI
ABOIAXmrTKXE
Încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-nna Înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an in ţara	30 lei;	In	streinâtate	50	lei
Şase luni ...	15 >	>	»	25	»
Trei luni . . .	8 »	»	>	18	»
Un număr în strein&tate 30	bani
MANUSCRISELENU SE ÎNAPOIAZĂ
ADMINISTRAŢIA
No 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
EPO
NUMĂRUL^IO BANI
AITSCnJBILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anuncinri la pag. IV...0.30 b. linia
»	»	»	III .... .	2.—	lei *
»	»	»	n . . . . .	3.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lei nudul
Un număr vechili 30 baal
No. 8
REDACŢIA
STRADA CLEMENŢEI - No. 8
APARE ZILNIC LA 6 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
SITUAJIE IMPOSIBILA
In alegerile parţiale cari s’au făcut anul acesta—al doilea din domnia colectivistă—voturile s’au împărţit ast-fel:
Partidul liberal.............2440
Partidul conservator . . . 2353
Adică, partidul liberal, dispunînd de toate mijloacele puterii, n’a întrunit, la aproape 5000 de voturi, de cît o maiorii ate de numai 87 de voturi,
Cum alegerile acestea s’au făcut la diferite date, în colegii deosebite şi în regiuni destul de depărtate unele de altele, ele trebuiesc considerate ca un semn neîndoielnic despre starea spiritelor în întreaga ţară. Cele două partide de guvernămînt s’ar bucura deci, luind rezultatele electorale aşa cum se prezintă, in mod aproape egal de încrederea maselor cetăţeneşti.
In ce proporţie sunt insă reprezentate cele două partide în Parlament ?
In Cameră avem 178 de liberali şi numai 5 conservatori; şi tot aşa stafl lucrurile şi iu Senat. Pe cînd ţara e împărţită aproape egal între liberali şi conservatori, cel d’intil au aproape unanimitatea in Parlament.
Evident că situaţiunea aceasta e anormală, absurdă. Parlamentul de astă-zl nu repiezintă ţara ; chiar dacă am admite că el avea această calitate la No-embrie 1895-^-ceea nu putem face—e mal presus de orl-ce îndoială că a pierdut-o de mult şi că nu poate fi considerat de cît ca uzurpator.
Concluziunea aceasta se impune oricui, chiar in ipoteza că guvernul s’a purtat exemplar de corect in toate alegerile parţiale cite s’au făcut de la Ianuarie şi pînă mal zilele trecute.
Aceasta nu este insă adevărat.
Iij toate luptele cite s’aă dat, partidul liberal a uzat in contra noastră de loate avantajele puterii, suvîrşind cu a-jutorul guvernului, chiar cele mal mari ingerinţl şi siluind voinţa alegătorilor.
Sunt dovezi netăgăduite despre a-ceasta.
Carta de vizită a prefectului de Co-vurlul, prin care recomanda comisarilor de poliţie, cu ocazia alegerii de la col. II, pe un agent învestit cu «depline puteri», contrasemnată de vedere de către toţi comisarii, a fost adusă înaintea Parlamentului şi ea a încredinţat pe ori-cine despre amestecul făţiş al admi-nistraţiunil.
In vremea partidului conservator, e-poziţiunea liberală a făcut mult zgomot şi a mers chiar pînă a insulta pe M. Sa Regele pentru o carta de vizită prin care cîţl-va agenţi electorali eraft recomandaţi unul candidat guvernamental. Ce distanţă de la acea inofensivă cartă de vizită şi pînă la cartă circulară către comisari, a însuşi prefectului de Co-vurluî!
La Caracal, la Bucureşti, la PIoeştI, la Vasluin, pretutindeni guvernul a făcut ingerinţl pe cari le putem dovedi cu acte şi fotografii. Am publicat în lac-simile pînă şi liste, scrise de comisari poliţieneşti, de alegători pe cari administraţia i-a siluit ca să voteze pentru candidatul guvernului.
Faptul ingerinţelor guvernamentale, bine constatate, face să apară într’o lumină şi mal absurdă situaţia parlamentară.
In adevăr, dacă, pentru a întruni numărul de voturi pe cari l-a obţinut iu alegerile parţiale, guvernului nu i a fost d’ajuns ascendentul pe care-1 dă puterea şi armata funcţionarilor cari fireşte votează pentru el’ ci, pe lingă toate acestea, a mal fost nevoit să recurgă la ingerinţl făţişe, aceasta înseamnă că regimul liberal stă in opinia publică mal răO de cit o arată cifrele de mal sus. GăcI dacă din aceste cifre vom scădea contingentul rezultat din ingerinţe, guvernul şi partidul liberal se vor găsi în minoritate faţă de partidul conservator.
Şi atunci situaţia e şi mal gravă, şi mal anormală: partidul liberal, in minoritate în ţară, are aproape unanimitatea iu Parlament; pe cînd partidul conservator, posedîud încrederea majorităţii alegătorilor, aproape nu e reprezentat în Corpurile Legiuitoare.
întregul guvernămînt al ţărel e deci răsturnat; ne găsim într’o stare de lucruri din cele mal falşe şi mal periculoase, ale cărei urmări pot fi din cele mal grave dacă nu i se va pune capăt la vreme.
Conştiinţa publică nu poale fi mult timp violentată fără a se provoca tur-burărl adinei şi păgubitoare interesului obştesc.
Şi pentru ce s’ar prelungi o asemene stare de lucruri ?
Regimul, deţiuînd puterea chiar pe
nedrept, ar avea o scuză dacă şi-ar legitima existenta prin vre-o lucrare folositoare mersului trebilor publice. Dar cine poate arăta o asemenea lucrare din partea guvernului liberal ?
Se pretindea şi despre guvernul conservator că nu era legitim, că se folosea de presiuni pentru a obţine încrederea Colegiilor electorale.
Să nu discutăm ; dar partidul conservator întrebuinţa puterea în chip folositor pentru ţară.
Acest partid a scăpat Rominia de agili; a introdus inamovibilitatea ma-gistraturel; a asigurat poziţia clerului mirean; a făcut reforma învăţămintu-lul primar; a înzestrat ţara < u un regim minier ; a asigurat comunelor, cari hu mal puteart face un pas înainte, resurse îndestulătoare ; a înzestrat satele cu poliţie ; a dat oştirii cea inal bună puşcă iiin cîte există astă-zl; a reorganizat administraţia comunală şi judeţeană, cum şi unele ministere ; a săvîr-şit mari lucrări de utilitate publică precum terminarea fortificaţiilor, podul peste Dunăre, căi ferate, şosele, etc.
Conservatorii n’au ţinut deci puterea degeaba, ci ai! întrebuinţat-o pentru a consolida organizarea Stalului şi a împinge ţara înainte pe calea progresului; cite-va din actele partidului conservator la putere sunt singure de ajuns pentru a legitima guvernul şătL
Ce aii făcut liberalii de cind sunt la putere ?
E peste putinţă să ni tse arate un singur act despre care să se poată zice că e cu adevărat spre folosul ţărel; din potrivă, putem noi arăta acte de ale partidului liberal cari afl făcut mult rău Romîniel.
Guvernul liberal a zdruncinat inamovibilitatea magistraturei, a zguduit ţara cu nenorocita afacere a Mitropolitului primat, a slăbit instituţiile create de partidul conservator, a lovit grav prestigiul apărării naţionale calomniind arma oştirii, ne-a înjosit In afaiă prin multe acte nechibzuite.
Re lingă toate aceste rele, legea re-paosuluî dominical şi aceea a pensiunilor comunale şi judeţene nu suut ceva de ţinut în seamă ; în tot cazul, Rominia putea încă merge foarte bine înainte şi fără ele.
Şi partidul liberal nu poate invoca măcar scuza că puterea l-a surprins fără a avea un program. Liberalii şi-au alcătuit un program la 1892 ; ce s’a făcut cu el ? de ce nu s’a realizat nici unul din punctele sale ?
Să nu mal vorbim de «domnia legilor» şi alte deziderate de acestea a căror realizare depind de progresul cultural al ţărel şi nici de cum de voinţa unul partid ; dar ce s’a făcut cu descentralizarea adminstrativă, de pildă ?
Disidenţă în partid, iată ce s’a făcut; despre descentralizare nici vorbă.
Ce s’a făcut cu asigurarea libertăţii electorale ? Programul din 1892 cerea suspendarea guvernâmîntulul întreg pe vremea alegerilor şi dădea verificarea operaţiilor electorale în sarcina Curţii de Casaţiune. Unde sunt legile cari să realizeze aceste cereri ?
Ele nu s’au făcut; în schimb insă guvernul liberal a săvirşit in toate alegerile cele mal mari ingerinţl şi conducerea operaţiilor a fost dată poliţiei, nu Casaţiei.
Asupra acestui faimos program din 1892 s’au produs piuă acum două disidenţe ; şi se vor mal produce. Nici unul din punctele sale nu se va realiza însă.
Pentru ce, atunci, stă partidul liberal la putere ? Care e rostul guvernului său ?
Un singur răspuns se poate da la a-ceste întrebări: partidul liberal deţine puterea pentru a mulţumi poftele membrilor săi; slăbiţi în şapte aul şi jumătate de opoziţiune, liberalii stau la guvern pentru a se reface.
Aceasta însă nu e o legitimare.
Cînd ţara nu mal vrea regim liberal—şi lucrul s’a dovedit în toate alegerile-cînd acest regim nu e în stare să producă absolut nimic spre folosul ţării, ci numai să consume, atunci dăinuirea lui mal departe e nu numai o absurditate, ci un pericol.
Un asemenea regim Iasă în neingrijire nevoile publice, lucru ce în tot d’auna se răzbună mal curînd sau mal lîrziiî; deosebit de aceasta el demoralizează guvernămîntul ţării de sus pînă jos.
Dacă cel puţin masele electorale ar fi hotărît favorabile guvernului liberal, am avea amara mîngîere că aşa regim îl trebuie Romîniel, dar e vădit că ţara s’a desgustat cu desăvîrşire de partidul liberal, şi numai de nevoe îi suportă.
Trebuie să se puie deci cît mal curînd capăt acestei situaţiunl imposibile.
PATRIOTISMUL D-LUi DUMITRU STURDZA
Societatea «Transilvania».—Ameninţarea (1-luî Stard/,#J- Seefestra rea actelor societăţei.—Planul «1-luî Dini. Sturdza
Societatea < Transil-răni a
Pe la începutul anilor, 60, cînd mitropoliei Şaguna şi Sterca-Şuluţ duceau o luptă înverşunată în Transilvania în contra tendinţelor centralizatoare ale ungurilor şi în contra unirel Transilvaniei cu Ungaria,—aici, in Capitala Romîniel, Papii* Ilarian, fost ministru al cultelor şi instrucţiei, a întrunit la o consfătuire pe mai mulţi patrioţi fruntaşi ca să se chibzuiascâ cum ar putea mal bine să vie în ajutorul fraţilor a-supriţi.
Din această consfătuire a eşil societatea «Transilvaniaal cărei preşedinte a fost ales Papii\ Ilarian şi pe urmă, după moartea lui, general Adrian, fost ministru de răsboiu.
Scopul societăţeî este ajutorarea studenţilor universitari din Transilvania, cu condiţie ca după terminarea studiilor să rămînă în Transilvania ;
ajutorarea şcolilor romi ne de feţe din Transilvania şi;
în primul loc formarea unei clase puternice de meseriaşi.
Această societate, care de vre-o 35 de ani lucrează în cea mai mare linişte şi cu o discreţiune admirabilă, se poate mîn-dn că a crescut o generaţie de numeroşi romînl în Braşov, IJlaj, Sibiu, etc., că mulţi din fruntaşii luptători de dincolo au fost crescuţi de ea ; că şcoala romînă de meserii din Braşov în mare parte se daloreşle el.
Societatea are azi un fond de 205,000 lei.
Ameninţarea d-lnl SMine, “Sturdxa
Acum cît-va timp d. Missail, preşedintele societăţii, împreună cu cîţl-va membri ai comitetului, aii intervenit pe lingă d. Dim. Sturdza să susţină un proiect de lege privitor la recunoaşterea de persoană morală a societăţii. Spre marea loîr surprindere, d. Dim. Sturdza le-a răspuns :
— Ar fi niai bine să desfiinţaţi societatea, şi fondurile el să le daţi ministerului cultelor. Şi dacă aceasta nu puteţi s’o faceţi, atunci schimbaţi titlul societăţii, căci cît voiţi fi ei* la guvern nu voiiî admite ca o societate, care poartă titlul provocâtor de «Transilvania», să fie recunoscută de Parlament, cu atît mai vîrlos, că aceasta ar fi o provocare la adresa ungurilor.
Natural că la un asemenea răspuns slugarnic al ex agitatorului cestiunet naţionale, membrii comitetului societăţii au dat un răspuns atit de categoric, în cît d. Sturdza a jurat să-şi răsbune.
Şi şi-a răsbunat priu secfeslrarea actelor societăţii «Transilvania». Iacă a-nume în ce mod
Secfestrarea actelor cietdteî
80-
Comitetul societăţii, în vederea desfăşurării unei acţiuni mai întinse, mat ales faţă de situaţia tristă tu care se afla «Liga» graţie toi d-lui Dim. Sturdza, hotărîse să publice un memoriu asupra întregei sale activităţi. In acest scop a dat toate actele societăţii set re-{ tarului său.
Memoriul era gata şi, în urma intervenţiei d-lui casier Lupaşcu, vicepreşedinte al Camerei, urma să se tipărească gratuit la Imprimeria Statului.
Auzind despre aceasta, d. Sturdza a intervenit pe lingă secretarul societăţeî, un domn Russu, devotat personal al său, ca să sustragă pe sub mînă toate actele, precum ţi manuscriptul memoriului societăţeî. Secretarul s*a pretat Ia această miţelie.
Comitetul societăţeî a somat în diferite rînduri pe secretar să înapoieze actele, dar acesta se ascunde mereu, şi de cît-va timp s’a făcut nevăzut. Şi ce este mai răii, societatea nu-l poate da în judecată, căci nu are calitatea de persoană morală.
D. Missail, preşedintele societăţeî, a-nunţînd aceasta membrilor, a spus:
—	Principalul vinovat nu e secretarul, care tu definitiv nu e de cit un instrument criminal al unei persoane oculte sus pusă...
—	Ntiii'ilza, Mturdza, — au întrerupt mai mulţi membri pe preşedinte.
Planul tl-lui li. Sturdxa
Anunţtnd aceste, adunărel generale, d. Missail împreună cu întreg comiiefiut şi-au depus mandatul.
De atunci societatea nu s a mai putut întruni ca să aleagă noul comitet, căci toate, dar absolut toate actele ei sunt
www.aacoromamca.ro
seefestrate de omul d-lui Sturdza şi vechiul comitet se află în imposibilitate de a face o dare de seamă asupra yestiu-net sale.
Impresiunea membrilor e că d. Dim. Sturdza vrea cu orl-ce preţ să desfiinţeze societatea, ca ast-fel să aibă faţă de guvernul unguresc dublul merit: reducerea Ligel la o activitate aproape nulă şi desfiinţarea societăţeî Transilvania al cărei fond de 205,000 tel să treacă la ministerul cultelor.
AŞTEPTAM POSTA
Au trecut mal multe zile de ciad unele sfiare din Capitală. inLre cari si Epoca au protestat contra desfiinţărel poştei rornine din jCoustaptiuopdl.
Pînă azi ziarele guvernamentale nu ai! răspuns nimic: nu aii căutat, cel puţin, să dea o justificare acestei neexplicabile piOsurl luată de d. Sturdza.
Totuşf Voinţa vrea să scape prin tangentă. Fără a spune nimic asupra chestiunii, îşi dă cu toate acestea aerul de a se ocupa de diusa, spunîud despre noi că am deschis campania asupra acestei isprave a ministrului de externe şi că apoi, deodată, am amuţit.
Noi împreună eu cele-l’alte ziare din Capitală, între cari şi Drapelul,—rugăm pe. Voinţa să noteze că cităm si pe Drapelul t ain şpus asupra chestiune! desfiinţărel poştel-romine din Coustan-; tiuopol, tot ce ştiam ca fapte. Epoca a tras concluziile fireşti şi apoi nu a a-j> muţit ci aşteaptă lămuririle Voinţei, - daca cumva Voinţa are şi poate da ce,va • lăinuriri.
Aşteptăm.
„TRANSILVANIA"
—Htt;; » oii oî'uufiijiaaa
Ziarele guvernamentale nu ne aft lămurit fneă asupra motivelor pentru eari guvernul liberal a desfiinţat posta romînă din C’oustantlnopol, ţi deja suntem siliţi'să uc ocupăm «le un nou act «patriotic» al d-lui Dumitru Sturdza.
Cititorii găsesc amănuntele a-facerii în articolul de reportaj publicat mal sus.
Acest noii act patriotic nu ne surprinde. D. Dumitru Sturdza urmează a-ţi plăti poliţele: să-I fie de biue.
Mu ne putem totuţi împedica să facem o apropiere.
Acum cite-va Inul, guvernul unguresc a cerut «Asociaţiunil transilvane pentru limba ţi literatura poporului romîn» din Transilvania ţi Ungaria să-ţi schimbe titlul, ea tiiud supărător.
D. .Sturdza cere acum societăţii «Transilvania» din Capitulă ca cel puţiu să-ţi scltfmbe numele.
E curios!
STA8NATI1M
Dacă nu pot să facă răii, colectiviştii nu fac nimic.
In primul an al domniei lor, plini de ură, au îucercat, ca nişte noul vandali, să distrugă tot. Amintirea loviturilor date BisericeJ, armatei, justiţiei e încă vie; dacă n’au izbutit să dărlme ci numai să zdruncine, nu e vina lor.
Au făcut oamenii lot ce ai! putut.
La un moment dat li s’a pus insă botniţă.
Colectiviştii afl înţeles că nu mal au voe să strice şi să spargă.
Şi de atunci slafl şi nu fac nimic.
Apa avut deja guvernul Aurelian a căruia caracteristică a fost nelucrarea.
Avem acum guvernul Sturdza, al activului d. Sturdza.
Lucrează ceva acest guvern ?
Noi u’am văzut nimic şi nimeni n’a putut vedea ceva. E o stagnaţiune complectă. Miniştrii expediază pur şi simplu afacerile curente ; şi toate adininis-traţiunile amorţesc în nelucrare. In ministere, la judeţ, la comună, nici umbră măcar a unei activităţi.
Guvernul Aurelian avea o scuză. Venise după o perioadă de extremă încordare şi neactivitatea îl era oarecum impusă. Ş’apol, era un guvern de căptuşeală.
Dar'guvernul Slurdza V
Nelucrarea acestuia nu are de cil o singură explicaţiune: colectiviştii nu ştii! să facă nimic, cind nu sunt lăsaţi să facă răfl.
TRIBUNA LITERARA
A LA MORT
riierchaut u iious tronipor sous des deliors
t rota pisare,
Tu votilus altaquer, 0 Mori, la DynastiC;
Le pays des Koumains n-unit tous Ies coeurs Eu un seul: Ie malade fltnit la Riwmanie.
Tu ckervlms, inais en vaiu, en ton humeur
vorace,
Faire ă 1’Enfunt Roumain, au Priuce, ud mau-
vais sort;
Mais i’Eulaut est d’acier, beau rejeton de race, El le Peuple Rouniiiin est plus fort que la
mort..
25 Mai 1897.	MT. 1). fiorul.
CĂTRĂ MOARTE
Căulund să ne-auiâgeşlî cu înfăţişare ’n.şelăloure Al voit să loveşti, o ! Moarte, Dinastia;
Ţara Românilor a Întrunit (oate inimile Intr’una singură: bolnavul era Remania.
Căuta.şl, dor zadarnic, iu pornirea ta sfişietoare, Să faci Copilului României, Principelui, o soartă
rea;
Dar copilul este de oţel, frumos vlăstar de rasă, Şi Poporul româneşte im! tare de cât Moartea.
XtfDUJ&EXiATUI.
Din izvorul de jale din dealul Colroeeni-lqr, cele mal multe şi mal amare picuri s’afl strecurat in sufletul lut Carol I ; Iu u datini de durere care eoprinsese Rouiîni-mea, cel mal adine pătruns era Regele ţă-rel, intîiul dintre Rondul.
A venit în ţară, la gurile Dunărei, de acolo de unde ea izvoreşte şerpuind prin o pădure neagră ; şl-a părăsit patria şi neamul, rudele şi părinţii iu ciuda tinel Europe unită împotriva lui, chemat numai de un popor necunoscut şi hulit—dar dornic de progres.
A venit. Şi călcînd pe pămtntul nouel Patrii şi-a legat soarta lui de a el.
Şi a avut să sufere tu destul. A îndurat Irica şi emoţia născute din năuntrul ţărel; nesiguranţa venită diu afară. A trebuit, EI, omul linişlel Nordului, să se amestice Intre uişte combatanţi de căldura cea mal meridională, şi fiind c’adesea combatanţii se lucăerafi In noroiu, tronul lui n’a fost cruţat de slropl necuraţi.
A primit suzeranitatea unul Sultan ce stăpînea eu dreptul unei inerţii seculare, a primit să tic hulit de cel cărora soartă încetase un moment să suridă : rece rămînind la ameninţările unora, el nu avea măcar mînglerea de a se încrede în iubirea altora şi, în mijlocul prigonirilor acestora, mtlinit, revoltat şi desgustat, el a vîs!it înainte pe oceanul ameninţător, urmat numai de cîţl-va patrioţi — le-a făcut acestea pentru c’avea încredere In viitor şi în destinele unul popor.
Val! şi-a plătit prea scump mînglierea şi gloria de Domnitor !
Şi cînd a trebuit să ia sabia, a luat-o, ca iu ger de iarnă, să apere moşia lui Ştefan ; şi cind a trebuit să plătească cu viaţa lui, cu liniştea Iul, cu onoarea lui, cu nopţi de veglicre, zile de amărăciune, pentru gloria şi propăşirea acestui neam, a făcut-n cu drag, fără preget, pentru că gloria şi mărirea neamului surit ale lui, cum gloria şi mărirea lui sunt ale neamului.
llrăueu omul un dor şi o nădejde : să aibă un fiu ; dar Regina’l- dat o fetiţă, care şi ea :
Ui'zS, n’a trăit de cit via^a unei roze :
Spaţiul unei dimineţi
pe care Carmen Sylva o plînge cu versuri de foc.
Viaţă fără rost, pentru Regele Carol—şi ca viaţa-i şi truda-i să nu fie cu totul fără rost El a luat unul frate un copil, căruia i’a aruncat, pe umeri, povara unul regat.
Şi patrioţii cari afl luptat pentru lutc-meiarea dinastiei streine, curmare a zizu-uiilor năuntrice, afl răsuflat cu bucurie vă-zîudul continutatea asigurată şi fericiţi afl fost In ziua cind Tronului roinîu i-a fost hărăzit un prunc, ce avea să crească In limba şi credinţa ţărel—zămislire de simţire şi gludirl romlueştl.
Ah! Dar iată că o boală năprasnică răzbate Iu trupul voinic al tatălui acestui prunc, prinţului moştenitor, şi zile, săptăminl iutr’o necurmată încordare Romi ni urca aşteptă, cu ochii rugători spre cei .însănătoşirea aducătorului de linişte; şi Regele care treizeci de ani trăise bucuriile şi durerile Ko-Uitniel, de odată se vede înaintea unul haos, din care nu deosebieşte de cit că opera-i tridecienală e menită să se surpe şi Ro-tnîuia, încercată prin veacuri, «să râmiiiă pe uiiiuile unul biArîn şi copil». Si dacă ne Întrebăm : De ce, dc ce acestea toate? nu găsim nici un răspuns, de cit poate, pentru că El ţine :
,...De od xuonde
Oii Ies plas bfflles ehoios ont le pire destin.
Care c artistul să descrie şi cine c meşterul iu vorbă să lălmâcească durerea copleşitoare, mistuitoare, ce scurmă în adine de suflete ?
In loc să al o bătrineţe senină, răsplată a zilelor de restrişte, lupte şi zbucium, să ’ţl vezi ameninţat copilul, Împrumutat de la un frate, copil al tăfl de acum ! Şi să vezi opera pentru care al muncit trel-zecl de ani, s’o vezi ameninţată de ruiriă^ In urma unei zguduiri din temelii—ah! n'am mal fi oameni dacă u’am recunoaşte că ace-stă durere e groaznică, de netndurat. Şi pe
2
EPOCA
toţi, din altruista, să ne cuprindă mila, cu atlt mal mult că opera e glorioasă şi tre-bue s’o primim ca pe uu bloc,—Închegare de suferinţl şi sforţări ale unei naţiuni In luptă.
Şi, clnd îl vedeai pe Regele Carol, pater dolorosus—pater patriae—cum să nu jeleşti ştiind că In inima lui se petrece o dramă Îngrozitoare şi că In creerul lui se zbate o furtună de negre gîndurl ?! Şi a-eest gest de durere, cînd se arată publicului, la fereastră, cu Carol II în braţe— «bătrlnul şi copilul» pe sama căruia avea tu primejdie, să râmînă ţara—ce elocuenţă de gest, care In istorie are numai pereche în fapta Măriei Tereza clnd s’a prezentat Magnaţilor cu losif 11 iu braţe!
Şi cită sfişiere de inimi să vezi pe bătrî-nul, oţelitul de altă dată în lupte şi nevoi, să ’l vezi urclnd scările palid, slăbit din puteri suit în braţe—ca un invalid !
Şi clnd, bunul DumnezeQ hotărlnd sa curme încercarea naţiei alină durerea moşte nitorulul, regele Carol apare în balcon şi pentru Intîia oară de cînd e în ţară, anunţă cu gura lui că «merge mal bine» în vorbele acestea, expresia unei bucurii ce uu se mal putea reţine, cine nu vede urma jălirel trecute, cine nu vede brazda unei suferinţe de nespus ? Ah ! a fost crudă încercarea poporului nostru, care, după trel-zecl de ani s’a văzut din nod în primejdia de a fi prada unor lupte pentru domnie, dar mal crudă şi mal simţită a fost durerea pentru Aceia care venind la poftirea noastră credea, şi credeam împreună cu El, că ne aduce liniştea şi curmarea zguduirilor de veacuri.
...A făcut bietul muritor ce a putut, a îndurat jertfe şi suferinţe şi cînd după toate acestea credea că «s’a sfirşit» în bine, să vadă cum ameninţa o urgie, să vadă că cel A-tot-puternic se pune de a curmezişul operei sale, trebuincioasă unul popor, să vadă putinţa de «a se sfîrşi» totul în răii —val! ce durere morală trebuie să ’l fi zguduit şi cine ştie dacă în cugetul Lui n’a stat, ascunsă, întrebarea chinuitoare «Cu ce a păcătuit ? Ce vini ispăşeşte» ?
N’a ispăşit nici o vină, pentru că, în lunga-I domnie, n’a făcut nici un păcat. încercarea prin care a trecut a fost grea, dar scurtă, şi a fost numai un prilej să constate că In adevăr e iubit de poporul romîn, iubire de care poate, în fundul sufletului, se îndoia, văzînd necomunicativitatea şi lipsa de elan a acestui popor.
Şi de sigur că în mijlocul durerilor de cari ÎI a fost legată domnia, durerea cea mal mare i-a fost aceia că se vedea, că s’a crezut neiubit, văzîndu-se hulit de uşu-ratecl şi văzîndu-se neînţeles — căci nu e mal mare durere de cît să vezi că gîndul tăîî, bun, nu e înţeles sad nu e luat în seamă.
I-a fost dat, ca, tîrziii, la bătrîneţe şi tn-fr’o Împrejurare sfirşietor de dureroasă să vadă că s’a înşelat, să vadă, şi, să vedem cu toţii, că poporul nostru nu-I nici apatic nici nerecunoscător, că el ia în seamă serviciile ce i se aduce şi nu ia în seamă blr-felile trecătoare; i a fost, şi ne a fost tuturor dat să vedem că lecţiile trecutului n’au remas fără valoare pentru poporul romîn, şi că pentru a nu reîncepe era zguduirilor el e hotărît să stea strîns de dinastica actuală, spre a păşi împreună cu dinsa pe calea luminel şi progresului.
Poporul romîn s’a arătat matur, poporul romîn s’a arătat brav, milos şi recunoscător,
—Sire, suprema datorie, dintre ultimele’ţl datorii, e să iubeşti şi mal departe şi mal adine poporul acesta şi să al o şi mal deplină încredere într’Insul. Adîne, sincer cu nemărginire trebue iubit poporul care cind al fost îndurerat te a compătimit şi a pllns cu tine.
T.
„EPOCA" IN PROVINCIE
T JE CUCI
Domnului Director al ziarului «Epoca».
In No. 422 din a. c. al ziarului domniel-voaslre a’ţl publicat o corespondenţă din Teeuciii, în care, într’un şir de neadevăruri, mi se contestă numele de familie, tttlurile de şcoală şi drepturile cîştigate prin muncă pentru funcţiunile publice.
Nu m’am gîudit nici o dată că ar trebui să justific în public numele meii de familie, şi să-mi reclam tot ast-fel titlurile de şcoală, sad drepturile dobîudite după terminarea şcoalel, şi nici voii! face aceasta. Sunt silit insă să arăt mal întîiîi că postul de medic al spitalului din Teeuciii îl ocup în baza concursului ce am trecut în anul 1895, concurs la care am fost clasificat întîiul din 17 candidaţi reuşiţi, şi să probez apoi că pretinsul corespondeut merge pînă acolo, în cit denaturează fapte prea cunoscute, aproape publice, pentru a-ml arunca în spinare greşelile şi incapacitatea altora. Zice acest neştiutor de toate că am diagnosticat şi am tratat pentru pneumonie pe un bolnav, care suferea şi chiar ar fi murit de pericardită; şi că aşi fi trimis la spitalele din Bucureşti pe un alt bolnav căruia «’l se perforase a-pendicele vermiforni provocîndu-l o periti-flită» (?)
Voiţi arăta Su £curt ce însemnează afir-maţiunile sale.
1—	In luna Martie a. c. ed şi cu doctorul Carageani suntem invitaţi de către d. procuror al Tribunalului Tecuci ca să facem autopsia unei fete, ce se presupunea a fi murit intoxicată. La autopsie constatăm pneumonie lobară acută în lobul inferior al plă-mînulul drept. Atunci d. dr. Carageani a-dresiudu-se mie cu un ton mult mal blînd de cît acel cu care îmi vorbise cu o jumătate de ceas mal inaiante, îmi zice: Colega! renunţ la diagnosticul med de pericardită şi admit pueumonia ce am constatat la autopsie. Din acestea se vede că d. dr. Cara-geaui diagnosticase în timpul vieţel şi îngrijise de pericardită această bolnavă, care suferise şi murise din cauza pneumoniei.
2—	In luna Februarie 1896 într’una din zile sunt chemat în consultaţie la un bolnav foarte sărac şi care de vre-o două trei săp-tămtul se afla sub tratamentul d-lul doctor Carageani cu diagnosticul de relenţie urinară.—Ed probez în consultaţie că avem a face, nu cu retenţie urinară, ci cu o peri tonită traumatică circomscrisă, şi susţin ca
bolnavul să fie primit şi operat în spitalul din Tecucid. D. dr. Carageani, care pe a-tuncl era medic al spitalului, fără să zică o iotă In tot timpul discuţiunel ce am avut noi cel-l’alţl aoul medici, declară la urmă că d-sa persistă în diagnosticul săd de retenţie urinară şi e contra operaţiunel; numai în aceste împrejurări am opinat ca bolnavul să fie dus la un alt spital. Al treilea confrate, care luase parte la consultaţie, reuşeşte să facă ca după cîte-va zile bolnavul să fie primit şi operai in spital, de către dtnsul şi nu de doctorul Carageani, care se vede că a ţinut pînă la urmă să fie consecinţe cu declaraţiunea sa de la început. Acestea sunt faptele care mi se pun în sarcina mea ca medic, şi le las la aprecierea publică.
întreb acum pe autorul adevărat, pe acel ce a plăsmuit acea pretinsă corespondenţă: Cum am încurcat ed medicina ? dacă am probat şi am susţinut că nu trebue să se tortureze cu băl şi cu medicamente contra retenţiuuel urinare un bolnav care purta în abdomenul săd mal mult de uu litru de puroiu ? şi cu ce sunt iarăşi vinovat dacă d. procuror m’a silit să fiu martor ocular la acea miraculoasă transformare a unei pericardite într’o pneumonie ?
Mulţnmindu-vă pentru publicarea acestui răspuns, vă rog d-le director să bine-voiţl a primi asigurarea deosebitei mele consi-deraţiunl.
Dr. Roteann.
Medicul spitalului comunal.
1897 Maiă.—Tecucid.
INFORMAŢII
Ministrul plenipotenţiar al Germaniei, contele de Leyden, a oferit Duminică seara un prînz în onoarea doctorului E. von Leyden.
Ad asistat la banchet d-na şi d. Di-mitrie Sturdza, ministrul Angliei, d. Windham şi alţii.
Putem spune cu această ocazie că ilustrul medic va mal remîne încă două trei zile in Capitală.
După cum a declarat-o, cu prilejul seratei ştiinţifice de la institutul de bacteriologic, d. dr. Leyden intîlneşte atîta simpatie în Bucureşti în cît se simte ca acasă la dînsul. Remănind încă între noi, ilustrul medic vrea să ne dovedească că e simţitor de simpatiile ce i se arată.
*
* v
Aseară un alt prînz s’a dat în onoarea d-lul prof. dr. Leyden.
Prînzul a avut Ioc la Capsa şi a fost oferit de d-na şi d. prof. dr! Babeş.
AO participat d-nil drl. general Theo-dori, Kalinderu, Măldărescu, Leonte şi Marinescu.
Financiarii olandezi dau o deosebită atenţiune puţurilor noastre de petroleu. In urma relaţiilor se au luat el socot izvoarele romîne de petroleu intre cele mal bogate din lume şi sunt gata a pune capitalurile de cari dispun în exploatarea lor sistematică.
In acest scop s’afi format, in Olanda, două societăţi: una Ia Roterdam, de 30 milioane, şi alta la Amsterdam cu capital de un milion de fiorini.
Ele vor cere în curind autorizaţiunea guvernului pentru exploatarea petro-leulul.
D. Haralamb Nenitescu, activul preşedinte al camerei de comerţ din Galaţi şl-a dat demisionea din această demnitate.
Ministrul domeniilor a primit o.
A-seară, între orele 5 şi 6 p. m., o nouă ploaie torenţială a căzut asupra capitalei.
De dimineaţă o căldură năbuşitoare făcea să se prevadă torentul.
Cu o persistenţă îndărătnică, cerul ne trimite mal în fie-care zi asemenea ploi.
In urma hotărirel consiliului de miniştri. d-na Elena Kuntz a fost expulzată din ţară. Sîmbătă, ea a fost transportată prin Iaşi la Unghenil-RuşI, unde a fost predată autorităţilor ruse.
Un tlnăr bine cunoscut, fiul unul bancher bucureştean, o însoţea. El a plecat cu d-na Kuntz în Rusia.
Opinia, din laşi, ne aduce următoarea ştire :
Administraţiunea domeniilor coroanei, a intrat în tratative cu d-şoara Sculi pentru a cumpăra vila numită «Greierul», situată în dealul Repede!, un admirabil colţ pitoresc.
Această vilă 'este destinată principelui Ferdinand, care va veni în Iaşi şi va sta cîte-va sâptămînl, pentru a se restabili de boala de care a suferit.
Principele va sta cît-va timp şi la moşia PribeştI, care, după cum am anunţat, a fost cumpărată acum 10 zile pentru domeniul coroanei.
Ploile aîl cauzat mari pagube şi oraşului Iaşi. Intre altele s’a dărîmat o parte din strada CurelarI, in dreptul caselor d-lul profesor V. Negruţi.
După cum ne scrie corespondentul nostru din localitate, nicl-un accident de persoane nu s’a intîmplat.
Dl. C. Dobrescu-Argeş, zis Chitanţă, a dat d-lul Stolojan la 27 Aprilie 1897, următoarea petiţie:
* Subsemnatul ur mînd a trece un examen asupra studielor universitare în stre-inătate şi neavînd mijloace de transport, vă rog să binevoiţi a-mi acorda un aju-
tor, obligtndu-mă ca ulterior să vă presint diploma ce voiu obţine*.
(Semnat) C. Dobrescu
Ministrul a pus resoluţia :
«Se acordă un ajutor de 600 lei din fondul de ajutoare pentru învăţămînt* (semnat) Stolojan
Chitanţă ajutat pentru studii universitare de către Naftalină, iată un lucru potrivit.
Şcolare
Ministerul instrucţiei publice a luat decizia ca absolventele externatelor secundare de fete No. 1 din Bucureşti şi Iaşi, cari au terminat cursurile, pe timpul cînd aceste externate aveaă secţii normale şi n’ail dobindit pînă acum diploma de capacitate, vor fi înscrise şi vor depune examenul general precum urmează :
a)	Absolventele externatului secundar No. 1 din Bucureşti la azilul «Elena-Doamna» secţia normală, iar
b)	Absolventele externatului secundar de fele din Iaşi la şcoala normală de institutoare din Iaşi. *
Cererile de înscriere vor fi adresate de petiţionare Ia direcţia şcoalelor respective.
*
* *
Se ştie că, după bugetul actual al mi-nisteriulul instrucţiunel de Ia 1 Octombrie viitor, catedra de medicina legală de la facultatea de medicină din capitală urmează să se separe de acea de clinica boalelor mentale, formînd două catedre separate.
Ambele obiecte erau, pînă acuma, într’o singură catedră, al căreia titular era d. dr. Şuţu.
După cum suntem informaţi, d. dr. Şuţu a cerut ministerului instrucţiei să puie catedra de clinică a boalelor mentale la concurs, d-sa fiind hotărît să ră-mînă numai cu medicina legală.
D. Haret uu s’a pronunţat încă asupra acestei cereri.
♦
) * *
D. G. Hazu, inspector domenial, a fost numit delegat al ministerului Domeniilor la examenele şcoalelor de comerţ din Bucureşti şi Iaşi.
In acelaş timp au mal fost numiţi delegaţi:
D. Manolescu la şcoala din Craiova;
D. Bujoiu	»	»	» Galaţi
D. Băicoianu »	»	» Ploeştl
♦
* 4c
Rezultatele concursurilor ţinute în Bucureşti pentru ocuparea catedrelor de religie si la Iaşi, pentru ocuparea catedrelor de ştiinţe naturale şi matematici la gimnaziile din ţară aft fost aprobate de ministerul ue instrucţie.
Atragem atenţiunea cititorilor asupra rubricei Ziarele de azi in care reproducem un interesant articol apărut tu Timpul.
ECOURI
Gu privire la congresul medical internaţional ce se va ţine în August viitor la Moscova, ctini în Revue Internationale de medicine et de chirurgie, din 25 Maiti 1897:
.11 X 11-lea Congren internaţional la Moaeora.
(14-20 August 1897)
— Excursiune in Caucatia. —
Comitetul central al congresului din Moscova a întocmit exeursiunea in Caucasia în modul următor:
1)	Un treu special pentru 100 de persoane va pleca din Moscova după terminarea congre-lul, pentru Kislovodsk în Caucazia de Nord, unde se va opri două zile pentru ca membrii să poată vizita localităţile cu ape minerale al căror centru e Kislovodsk.
2)	Trenul va merge de la Kislovodsk la Via-dikavhaz (punctul terminal ai liniei).
Acolo membrii vor avea de ales 2 căi, una acea pentru Tiflis prin drumul militar al Geor-giel va străbate cele mal frumoase privelişte, ale Caucazulul.
Alta va conduce la Petrofsk, port al mărol Caspice. De aco!o un vapor special va conduce pe membrii congresului la Braku, nnde vor sta o zi. De la Braku excursioniştii vor fi duşi de drumul de fier la Tipfis, unde se vor întilni cu membrii primului itiuerar.
3)	De la Tiflis trenul va conduce pe călători la Batum pe Marea Neagră, unde'vor sta o zi spre a vizita oraşul şi plantaţiunile de ceai şi bumbac din vecinătate.
4)	De la Bratum vor pleca pe vapor la Su-kum, New-Athos şi Novorosusk, de unde un tren special va întoarce pe membrii congresului la Moscova.
Preţul acestui voiaj circular va fi numai de 150 de lei. Nu va fi nici o cheltuială pentru hote), de oare-ce s’aîi luat măsuri ca voiajorii să se poată culca in tren sau pe vapor.
Singura cheltuială va fi pentru nutriment, care nu se cuprinde în cel 150 lei. întregul voiaj va dura numai 15 zile.
Dacă mal mult de 100 membri al congresului cer a face această excursiune, un al doilea treu de voiajori se va adăoga la cel dinţii.
Căile ferate din Rusia ati acordat membrilor înscrişi regulaţi al Congresului, drumul gratis dus şi întors, de la frontiera rusească piuă la Moscova.
DIVERiE
DIN CAPITALA
Oseminte gările In latrină. — Astă noapte Enucbe Nedelcu, servitor in serviciul ba-rometrie al primăriei capitalei, a găsit Iu latrinele fostului otel Bulgaria un craniu şi mal multe oase de om.
Poliţia fiind avizată, s’a deschis o anchetă.
Agresiune nocturnă. — Simion Iuuoş, zidar din strada Clopotari 42, trecîud astă-noapte pe la orele 2 pe strada Colţel, a fost atacat, bătut şi jefuit de doul indivizi cari il urmăreaţi de mal multă vremş.
La ţipetele desperate ale lui Ianoş, sergentul de stradă T-a ven t In ajutor şi a reuşit să pună mina pe agresori, doul pungaşi de meserie, cari ati fost conduşi la arestul secţiunel respective.
Tâlhărie. — Ni se comunică din FilipeştI, Prahova, că alaltăerl noapte o bandă de ttiharl, a spart casa d-nel Stănescu din comuna Mo-reni, acel judeţ.
La ţipetele disperate ale victimei, dindu-se a-larma, ttlhuril s’ati făcut nevăzuţi, după ce aii furat ce le-a căzut lu indemtna.
Administraţia locală a luat măsuri de urmă*
rire şi prindere a Biliarilor.
Iniimlaţiunî — Ni se comunică din Galaţi că erl Şiretul a început să crească, inundind parte din ecaretele şi semănăturile d-lul Vero-na şi 3 case ale locuitorilor din Vameş. La Bărboşi, apele asemenea afl crescut, inundind toate viile, apa a ajuns deja pînă in apropierea gărel.
Cadavru găsit. — Alaltă-erl s'a găsit pe marginea rîulul Cimpeniţa, in dreptul comunei Cornu, din judeţul Prahova, cadavrul unei femei a cărei identitate nu a putut fi stabilită.
Din cercetările făcute, rezultă că moarta voind să treacă apa zilele trecute, cind era mare din cauza ploilor, a fost luată de curent şi înecată; acum, clnd apele s’afi mal retras puţin, curentul a aruncat cadavrul la mal.
Se fac cercetări pontru restabilirea idcatităţel persoanei.
Ucigaş din gelozie.—Soldatul DuţăToma din regimentul 26 infanterie, întreţinea de mal mult timp relaţiunl amoroase cu femeea unul vier, numit Rujan Pantelimon, din comuna Mischil, Dolj, şi In tot-d'a-una el făcea scene teribile amantei sale, reproşîndu-I că eu ţine mal mult la bărbatul săfi, deeit la dînsul.
Stmburele geloziei creştea din ce In ce în sufletul Iul Toma.
Zilele trecute el intîlneşte pe rivalul săfi, pe bărbatul amantei sale, şi cuprins fiind de furie, sa repede asupră-I şi cu o puternică lovitură de cuţit îl doboară. Nenorocitul vier căzut în nesimţire, a încetat din viaţă după cîte-va minute.
Asasinul a fost arestat’ la cazarma regimentului din care face parte.
Ziarele de azi
Reproducem din Timpul de a-seară următorul articol:
Nici odată mal mult ca In vremurile din urmă opinia noastră publică nu a arătat mal multă maturitate politică, nici odată ea nu a dat mal multe dovezi că este în stare să înţeleagă situaţiele politice şi să se intereseze de mersul lucrurilor publice.
Nu este cu putinţă însă ca opinia publică să se manifesteze cu putere şi cu succes de cît prin mijlocul partidelor politice.
Pretutindeni unde într’adevăr voinţa ţăreî a ajuns să fie factor de căpetenie au existat partide politice lu înţelesul adevărat al euvîiitulul, partide organizate într’un singur mănunchiii. Din potrivă, ori unde s’ati risipit căpeteniele fireşti ale naţiune! în mici grupuri, destul de tari ca să nu fie cantităţi neglijabile în mersul treburilor publice, prea slabe ca să poată duce vreme destulă şi fără prea mare uzură cîrma Statului, viaţa politică s’a sleit în lupte personale, în rivalităţi fără interes pentru binele obştesc-într’o zadarnică consumare a bunelor vo, iuţe celor mal sincere şi a inteligenţelor, celor mal netăgăduite.
Ast-fel Anglia şi Belgia cu cele două ale lor mari partide politice duc o viaţă spornică, iar Franţa cu giupuleţele el în echilibru instabil se învlrteşte pe loc de 27 de ani.
De sigur uimenl nu şi-a închipuit că este cu putinţă ca în sînul unul mare partid să nu fie afinităţi mal strînse între unii membri de cît între ceî-l-alţl, nici ca aceleaşi idei să stăpînească pe toţi de o potrivă. Destul, foarte destul să aibă partidul o organizaţie unitară.
Partidul conservator romîn a îuţeles a-cest mare adevăr. De aceea el uu a cruţat nimic ca să dea conservatorilor acea organizare unitară aşa de necesară şi ideelor conservatoare şi fărel.
După 12 ani de opoziţie, după diferite încercări, la sfîrşilul Iul 1891 conservatorii afl luat hotărîrea «d’a se organiza intr’un singur mănunchiii». Cu această liotărlre s’att adresat către alegători, cu această hotă-rlre aii format guvernul de la 1891 — 1895, guvern bun şi fecund pe care ţara nu’l va uita.
Din netericire, organizarea unitară liotă-rită de toţi nu s’a făptuit îu Întreg şi aii continuat să trăiască pe liugă organizarea străveche a partidului şi alte iorganizărl deosebite, al căror membri de alt-fel In tot timpul şi chiar acum se afirmă ca făclnd parte tot din tulpina conservatoare.
Cit am fost la guvern, unde cabinetul unitar era fireşte însărcinat cu conducerea afacerilor politice, inconvenientele unei astfel de stări de lucruri rămlneatl In umbră. l|Nu a fost tot aşa în opoziţie. Cu toată bună voiuţa, fără o organizare unitară nu se poate duce aceeaşi luptă contra protiv-Hicilor politici cari s’ar duce cu o organizaţie unitară. Iu mod firesc se produc şi nu se poate să nu se producă iucideute care să pună în evidenţă inconvenientele unei ast-fel de întocmiri şi să paraliseze acţiunea politică. Nu este nevoe să insistăm asupra acestor incidente. Ele sunt in mintea tutulor conservatorilor din toată ţara şi de toate nuanţele. Toţi le cunosc, toţi le regretă, şi tocmai de aceea suntem siguri că glasul nostru este ecoul lor clnd afirmăm că este absolută nevoe să se facă imposibilă repetarea lor.
ConscienţI de aceste neajunsuri, ferm hotărlţl a nu renunţa nici o dată şi în nici o împrejurare la principiul organizaţiei unitare, credem a şti că conservatorii cari sunt repreziutaţl prin comitetul presidat de către d. Lascar Catargiu aii cercat toate mijloacele ca să ajungă la doritul rezultat d'a da tuturor conservatorilor o organizaţie unitară, întreprinderea ar fi trebuit să fie uşoară cind cu toţii aii luat o asemenea hotărire Ia 1891, cind cu toţii aii anunţat-o ţăreî, cind cu toţii aii lucrat alături spre binele partidului şi al ţăreî, clnd ideile nu-I despart, cind nici faimoasa ceslie a şefiei nu-I desparte, de oare ce toţi in atltea rindurl am recunoscui necontestata şefie a d-lul Lascar Catargiu.
in vremile din urmă—nu este un mister pentru nimeni—din noii s’ail făcut asemenea încercări, din noi) s’a declarat că din
parte-le sunt gata să discute frăţeşte orl-co propunere, numai să se dea odată ţârei organizaţia unitară a tuturor conservatorilor.
Cu părere de răii am aflat că toate sforţările şefului nostru aQ rămas zadarnice.
Orl-clt am regreta lucrul, ar fi şi de prisos şi nerespectuos pentru opinia publică să ascundem adevărul.
Neapărat, conservatorii reprezentanţi prin comitetul executiv al cărui şef este d. Lascar Catargiu vor urma şi d’aicl Înainte drumul lor şi vor rămtne neclintiţi In hotărî-rea lor ca în guvern ca şi în opoziţie partidul conservator să nu se înfăţişeze de cit strîns unit îutr’un singur mănunchiii.
Şi dacă, cum credem, această liotărlre a noastră este dictată de adevăratele interese ale ţăreî şi ale conservatismului, nu este cu putinţă ca toţi cel cari ţin la ideile conservatoare şi la izblnda lor, să nu ne aprobe şi să nu ne dea sprijinul lor.
Alegerea de Ia Ploeştl
D. Vintîlâ Rosetti, ocuplndu-se in «Romînul» de probele ce am adus in «Epoca» pentru a dovedi ingerinţele administraţiei cu ocazia alegerel din Ploeştl, zice:
OrI-ce interpretare s’ar da scopului pentru care aii fost făcute acele liste, nu se poate contesta că acel comisari şi direclo-rul poliţiei, s’ati interesat de alegeri mal mult de cit se cuvenea.
Mal sunt fapte pe cari nu le putem a-proba, ast-fel disolvarea delegaţiunel judeţene în preziua alegerel, dizolvarea unor consilii comunale rurale, schimbarea poliţaiului şi înlocuirea lui priutr’un falit nereabilitat.
Acum că faptele i se aduc Ia cunoştinţă în interesul moralităţel publice, va lua de sigur măsuri spre a pedepsi pe cel cari aii abuzat de poziţia lor şi ad ingeral In alegeri.
Mal este un fapt pe care ţinem să-l semnalăm guvernului.
Secretarul general al ministerului de interne a stat in Ploeştl, după cum afirmă «Epoca», 15 zile, şi u'a plecat de cit după ce s’a terminat alegerea.
Suntem siguri că d. Luca lonescu, u’a făcut aceasta de cît ca alegător şi împins de interesul ce poartă partidului liberal.
Trebuia insă să se glndească că funcţia ce ocupa II impunea oare-carl rezerve şi că spre a nu să da un alt caracter prezenţei sale, trebuia să se mărginească a vota şi a se reîntoarce apoi la postul să ti.
Poliţia, prin prezenţa secretarului general, s’a crezut datoare a face exces de zel şi publicul aruncă răspunderea asupra ministrului.
Clnd dorim cu toţii libertatea alegătorilor, trebue să evităm tot ce poate da naştere la bânuell şi prezenţa d-lul Luca lonescu este una din acele fapte cc pot da naştere la bănuell.
E o greşală care sperăm că nu se va mal reinoi pe viitor.
ULTIME INFORMATIUNI
Convalescenţa Principelui Romlniei
Azi dimineaţă s’a dat următorul buletin îmbucurător asupra convalescenţei A. S. R :
Convalescenţa A. S. R. face progrese zilnice.
Restabilirea însă după o boală atît de gravă nu se poate efectua de cît încetul cu încetul.
Viitoarele buletine se vor da la ile-care dona zile.
Dr. Leyden, dr. Buicliu, dr. Can-tacuzino, dr. Kremnitz.
D. dr. de Leyden va pleca, cu acceleratul de miine seară, la Berlin.
D-sa va fi decorat cu Marea Cruce a Coroanei Romlniei.
Corpul medical din Capitală a botă-rit să însoţească pină Ia gară pe celebrul practician.
D. 1. Bastache, procuror general al Curţei de Apel din Gal ap, a fost bl Capitală, chemat pentru a raporta ministrului de justiţie rezultatul anchetei oficioase, cu care fusese însărcinat asupra neregulelor ce se petrec la primăria din Brăila.
Cu acest prilej, magistratul a adus la cunoştinţa d-lul Djuvara rezultatul anchetei ce a făcut, în diferendul dintre procurorul Tisescu şi avocatul Codaş.
După cum suntem informaţi d. Bastache n’a putut lua nici o lămurire in ambele afaceri, din cauza relei voinţe a d-lor N. lonescu, primarul, şi C. Codaş.
Cel întîiu a refuzat să pună la dispoziţia procurorului general dosarele
Seceratoare MA IORMH K
ICD A lin A Singura SECERĂTOARE cu le-loDnnUH gat, practică, dovedita ca cea mal Dună la concursul dela Ilerestreu din 1895. Unica Secertttoare adoptată la Fermele model ale Statului. — De vânzare numai la
W. STAADECIIER
Fumlsorul Corţel Ilegale
BUCURESCI BRĂILA	CRAIOVA
BmlLrdan,|ia. Bal. Oaia, 7». Bir, W. Ooglluloeani
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
primăriei, iar ultimul n a vroit să dea nici un răspuns relativ la incidentul său cu d. Tisescu.
Ia călătoria sa de inspecţie, ministrul lucrărilor publice s’a oprit şi la laşi.
D. I. Brătianua făcut vizite d-lul Gheor-ghfan, Mîrzescu, Poni, St. Şendrea şi A. Vizanti.
D. Dr. N. Minovid, şeful serviciului antropometric din Capitală, va pleca la 2 Iunie la Berlin pentru a lua parte la congresul internaţional antropometric.
Miiue se va înfăţişa la secţia III a tribunalului Ilfov procesul cămătarilor.
Din DorolioiO ni se scrie că tribunalul de acolo a condamnat pe poliţaiul Gbergbel la 500 lei amendă şi 20 lei despăgubiri civile pentru maltratarea şi arestarea ilegală a arendaşului Spod-heim.
Tribunalul a achitat pe Spodheim de inculparea de ultraj şi insulte.
Chestiunea înfiiniărel unui e-piscopat romînesc în Macedonia este definitiv compromisă de nemernicul Dimitrie Sturdza.
La o recentă încercare a d-luî Tr. Djuvara, ministrul llominieî la Constantinopol, de a obţine rezolvarea acestei afaceri, Tewfik-pa§a, ministru de externe al Turciei, a răspuns că nu are vreme să se ocupe cu această chestiune!
Desfidem orî-ce dezminţire.
La 30 Maia se va judeca la tribunalul Neamţu procesul politic intentat fostei administraţiunl comunale din Piatra-N., în capul căreia se afla d. Manolache Albu.
D. G. Panu va apăra, în acest proces, pe d. C. Isăcescu, fost ajutor de primar.
Astă-zl se începe în Galaţi, înaintea Curţel de apel, procesul Bobescu.
Se ştie că la ultima înfăţişare, d. Bobescu a recuzat pe consilierul de curte, d. Beştelel, care — într’o conversaţie particulară cu d. M. Vlădescu, profesor universitar — s’a pronunţat contra intimatului.
Astă-zl Curtea va asculta depunerea d-lul Vlădescu, care a fost citat ca martor şi va statua asupra recuzărel cerute.
lnăbuşeascâ protestele noastre pe căile legale, contra compromitere! prestigiului Ţârei şi al Coroanei prin persecuţiunile Îndreptate! contra adversarilor lor, cum şi a arbitrarului si nelegiuire! cu care Ie execută, şi a Snăbuşirel criminale a orl-cărel aspiratiunl naţionale', in disperarea lui nu cruţă nici un mijloc pentru a ne ruina.
Apărări făcute cu colosale jertfe bănesc! contra inundărel cimpiilor cu semănături după moşia ChiruogI, din Ilfov, aii fost distruse de chiar uneltele administraţiei, şi azi jumătate recolta avere de 300,000 iei este înecată, iar cea altă jumătate grav ameninţată, fără ca autoritatea să înceapă măcar vre-o constatare s’aO lua măsuri de scăpare.
Ca culme, chiar oameni ce augajem pentru scăparea noastră, sunt cu forţa opriţi de a ne sări in ajutor, de chiar oamenii antorităţel, astfel că ruina noastră este dpsăvirşită şi fără scăpare.
Epuisind] toate mijloacele de reclamare in-fructuos, recurg la dreptatea Majestâţel Voastre, şi vă rog umilit să bine-voiţl a ordona încetarea acestor nelegiuiri.
Adine convins că scăparea şi fericirea acestei Ţări rezidă nu mal în Înţelepciunea şi dreptatea Majestăţel Voastre, vă implor Majeslate, puneţi capăt acestor sălbatice apucături şi dis-perătoare farbitraritâţl menite a mina indiso-labilitatea legăturilor dintre Ţară şi Dinastia Majestăţel Voastre.
Sunt cu cel mal profund respect al Majestăţel Voastre devotat, supus
Filip Corlătoscu
*
• *
Ministru Interne
Bucureşti.
Cu recolta jumătate înecată după moşia Chir-uogt, prin manopere nedemne ale Adminis raţiei locale, ajutată de viitura apei, incuria şi arbitrarul el, ’ml perde şi restul recoltei de
600,000	lei valoare.
Fac un ultim disperat apel la sentimentele dv. de om, cerindu-vă curmarea acestor mizerabile persecuţiunl ce ar fi disperat orî-ce râb. dare.
Filip CorlăteMCii.
Cerem ca guvernul să numească o anchetă, care să constate toate aceste infamii.
Vom lua mesurl ca în tot cazul o anchetă a pressel din Capitală să facă completă lumină asupra acestor persecuţii, cari amintesc tristele timpuri dinainte de 88—administraţia lui Kiri-ţopol şi Simulescu.
(11 KSTII IAffANE
Numirea doctorului Iuliano. — întrunirea studenţilor.
Numirea d-lul dr. G. Iuliano, pensionar, în postul de medic primar al secţiei sifilitice de la spitalul S-tuluî Spiridon din Iaşi, pe care Epoca a dat-o acum cî-te-va zile, este confirmată de Monitorul O-fieial de astă-zi.
Această numire prezintă un interes deosebit. Ea arată, încă o dată, de ce sunt capabili colectiviştii.
Doctorul Iuliano fusese trecut la pensie, după propria sa cerere, sub guvernul conservator.
Mai pe urmă însă, sătul de deliciile vieţei private, pensionarul medic începe să tr ipoteze pentru reintegrarea sa, în postul din care se retrăsese de bună voe. Neputînd obţine reintegrarea, dr. Iuliano se prezintă la concursul publicat, dar atît juriul cît şi epitropii au fost contra ad-miterei unui pensionar,—spitalul S-tulul Spiridon avînd nevoe de demente tinere şi de cunoştinţe moderne.
Aceasta se petrecea sub liberali şi împrejurarea aceasta a indispus pînă în-tr'atîta pe pensionar, în cît Va făcut să şi dea demisia din clubul liberal, impu-nîndu-şi ast-fel o retragere bine meritată pe toată linia.
In vremea aceasta, se iveşte nemulţumiri între pensionarii comunei Iaşi. Doctorul Iuliano se pune în fruntea lor, în calitatea sa de slrăvechiu pensionar al comunei, şi începe să agite chestia. Izbuteşte chiar să fie ales într’o comisiune, care trebuia să vină la Bucureşti, pentru a se plinge ministrului de interne.
Şi a agitat atît de bine doctorul Iuliano chestia nemulţumirilor pensionarilor laşani, în cît a reuşit să fie astă-zi din nou numit în postul de medic primar al secţiei sifilitice. S’a îndeplinit ast-fel dictonul «toţi pentru unul», însă nu unul pentru toţi.
*
Pentru a se vedea şi mai mult imoralitatea acestei numiri, e necesar să spunem pe cine a înlocuit doctorul Iuliano la secţia sifilitică.
Postul era ocupat provizoriu de d. dr. G. Bogdan, profesor universitar.
La concursul ce s’a ţinut pentru ocuparea lui, d. dr. Bogdan a reuşit cu o medie briliantă. Ministrul de interne însă a casat concursul, pentru că celălant candidat d. dr. T. Stihi, de şi nu întrunise de cît media 5, avea totuşi marele avantaj de a fi înscris la clubul liberal.
Dar concursul strălucit ce susţinuse nu este singurul titlu al doctorului Bogdan. Dsa mai este membru al societăţilor de dermatologie şi sifUografic, de medicină legală din Paris; colaborator al mai multor reviste medicale din acelaşi oraş ; ofiţer al Academiei Franceze şi cavaler al legiunei de onoare.
Cunoştinţelor şi titlurilor strălucite ale doctorului Bogdan, ministrul de interne, d. Ferechidi, preferă cultura medievală şi procedeele primitive ale doctorului Iuliano.
*
Numirea aceasta a produs o vie indHU naţiune în cercurile medicale din Iaşi-După cum ne scrie corespondentul nostru din localitate, pentru astă-seară sunt convocaţi studenţii în medicină spre a protesta contra înlocuirei profesorului lor Bogdan.
In marele organ economic VEconomiste Europten, vedem reprodus judiciosul şi documentatul articol asupra comerţului ro-mîn publicat tu ziarul Comerţul, care apare In Capitală.
lată amănuntele pe cari le aflăm în privinţa zvonurilor ce au circulat despre retragerea d-luî Schina, prim-preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie ■
Acum ctte-va zile o persoană, rudă foarte apropiată cu unul din miniştri, a spus d-lui Schina că ar fi bine să se retragă din înalta demnitate pe care o o-cupă, căci îşi zdruncină sănătatea, ocu-pînd mai departe acest post. D. Schina a răspuns că în adever se simte cam slab şi ar avea nevoie de repaos.
A doua zi aceeaşi persoană a spus d-luî Schina, că guvernul ar fi dispus să-i facă o pensie viageră de 1500 lei pe lună, în afară de pensiunea legală de 750 lei lunar, dacă se va retrage la toamnă.
D. Schina n’a răspuns pînă azi.
Colectiviştii doresc retragerea d-lui Schina pentru că ţin cu orî-ce preţ ca suprema instanţă judecătorească să fie prezidată mereu de un amic al lor. Cum însă d. Schina e deja înaintat în vîrstă, ei se îngrijesc încă de pe acum, cînd se află încă la putere, ca să aranjeze succesiunea la preşedinţia Casaţiei. Şi cel mai stăruitor in această afacere este chiar un ministru, care are o rudă de aproape la Casaţie.
«Drapelul» dă ca sigură următoarea mişcare administrativă:
D. Atanasie Moscuna va fi numit secretar al ministerului de interne.
D. l.uea lonescu va fi numit prefect nl judeţului Constanţa.
D. 1. Neniţescu prefect al judeţului Tulcea.
D. Gr. Giani, inspector administrativ.
D. Paul Stătescu prefect al judeţului Ilfov.
D. (Juintescu prefect al judeţului Mehedinţi iu locul d-lul Ghelmegeanu.
*
* *
Iu ce priveşte pe d. Neniţescu, d-sa ne-a autorisat a declara că încă nu ’I s’a făcut o asemenea propunere.
Colectiviştii sunt şi nişte mizerabili bandiţi.
Din telegramele ce urmează şi care aii fost trimise M. S. Regelui şi ministrului de interne de d. Filip Corlâtescu, arendaşul moşiei Chirnogl, din judeţul Ilfov, se poate vedea că banda de escroci din capul trebilor publice, au pierdui ori-ce scrupul, înscenind cele mal nedemne persecuţii contra adversarilor.
lată telegramele:
Majestăţil Sale Regelui
Bucuresel.
Fericirea ce, ca Roniîn, am simţit şi simţim de scăparea iubitului nostru Principe, a trebuit să ne fie amărîtă de persecuţiunile neomenoase şi arbitrarul nelegiuit al guvernului Ma-jestăţel Tale.
Neputînd nici prin cele mal neauzite proce-deurl, ajunse pină la aţiţarea la revoltă a locuitorilor comunelor unde sunt arendaş, să
Depeşile de erî
SERVICIUL „AGENŢIEI R0MÂNE“
Atena, 26 Maiil.
Guvernul a împedicat plecarea unor bande în insula Creta şi face să se su-oravegheze marea în împrejurimile insu-ei Cerigo. Aceste fapte sunt interpretate ca punerea în practică a promisiunilor făcute puterilor de Grecia.
După raporturile oficiale, primite de guvernul grec, Turcii violează femeile, profanează bisericele şi pradă ce găsesc.
Neregulaţii turci distrug tot ce întâlnesc în împrejurimile Lamiet.
Depeşile de astă-noapte
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Sofia, 26 Maih.
Căpitanul Boitsehew, din suita prinţului, şi prefectul de poliţie din Filipopoli att fost arestaţi ca bănuiţi că ar ii asasinat pc a-manta lui BoitschefT, la 21 Aprilie.
Un gendarm, complice al asasinatului, a făcut mărturisiri.
Londra, 26 Maiu
Se anunţă din Constantinopol Iul Dailij Telegraph că într’o şedinţă ţinută In privinţa negociărilor de pace, Tewfic paşa dind citire protenţiunilor Turciei, sir Pli. Currie, precum şi d-nil Cambon şi Pausa ar li declarat că după instrucţiunile lor, el trebue să se opue la orl-ce mărire a teritoriului turc.
1). de Nelidow ar ti declarat că crede că Rusia va consimţi la anexarea văii Tempe, pentru ca Turcia să obţie Tyrnavos. La-rissa va rămîne în mîinele Grecilor.
Londra. 26 MaiO.
Se anunţă din Constantinopol lui «Standard» că Zia-paşa, fost ambasador la Berliu, şi Assim-bey, fost ministru la Atena, aii fost însărcinaţi să asiste pe Tewfik-paşa In negociările pentru pace.
Canea, 26 Maiil.
O proclamaţie a guvernatorului Ismail-paşa face cunoscut că guvernul lu înţelegere cu amiralii a decis de a cerceta şi a pedepsi aspru pc autorii ştirelor falşe ce circulă In oraş de clt-va timp, şi care sunt de natura a aţiţa spiritele.
Depeşile de azi
Serviciul „Agenţiei Roniîne“
Monument comemora ti e
Paris, 26 Maiil.
D. Felix Faure a asistat la St. Quentin, la inaugurarea monumentului comemorativ al apărării acestui oraş din 1557.
Greva ii in ticna
Viena, 26 MaiO.
Greva amploiaţilor traniwayurilor continuă; pînă acum nu s’a produs nici o de-sordine.
Nenorocirea tliu Voiron
Voiron, 26 MaiO.
Oraşul şi împrejurimile prezintă un aspect trist.—Toate casele şi fabricile situate pe malurile rîulul Morge slut distruse. Pînă acum s’a regăsit două cadavre de femei. O familie de şease persoane lipseşte. Comuni-caţiunile sint iutrerupte, de oare-ce cea mal mare parte a podurilor aii fost luate de apă.
Hemtabilirea comunicaţiilor
Belgrad, 26 Maiu.
Cea rnal mare parte a comunicaţiunilor, cu drum de fer s’a restabilit; serviciul poştal fuucţionează Intr’un mod aproape normal.
fi linia oe agirotiic
Londra, 26 MaiO,
Se anunţă din Djeddah «Agenţiei Iteuter» că mal multe persoane presiulliid simptome de ciumă, s’aO Inbolnăvit.
Afacerea cabană
Havana, 2G Maiii.
Oficialul publică un decret în privinţa aplicării reformelor. Generalul Weyler declară că va urmări pe rebeli, va fi clement cu aceia cari se vor ti căit şi va protege toate partidele care se vor supune legii.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
»
l’iiblicaţiune
1). dr. David Griînberg (acum prin botez Dumitru), din comuna Drăgăşanl, jud. Vil-cea, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Grflnberg» in acela de «Galîan», spre a se numi «Dumitru Galian».
Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, iu termenul provă zut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PIJBLICAţllIKE
D-nul Gheorghe Ion liie Rurcea (zis şi Burcea Ilie, sergent de oraş în Bucureşti, a făcut cerere la acest Miuister pentru schimbarea numelui săQ patronimic de «Burcea» in acela de «Mitrană» spre a se numi «Gheorghe Ion Ilie Milranil».
Ministerul publică această cerere, con-lorm disposiţiunilor aii. 9 din legea a-supra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţie în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Vinul Beef Lavoix
pregătit de către (î-nd Pillet din Paris cu bază de carne, quinquină îşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutriţiunea ocului, nei oilor şi a cărnel mus-cidare _ Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment,' şi represintă valoare a 50 grame de câine prin ‘/a pahar de vin. El pe lingă că eşle folositor copiilor, este indispensabil anemicilor şi persoanelor vrîslnice.
Intrepo»it: Aveneua Victorie, o, la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, TbQringer şi la toate farmaciile din ţară.
Biscuiţii d-ruluî Ollivier din Paris
Vindecarea radicală a l-oalelor sifilitice recente sad învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat in raportul săti către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laoso omonirel. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de me-diicnă şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi în toate spiţa-lurile din Paris Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 în Paris. In detail : Farm. Brus, Altîn, Roşu Thflringor si în toate farmaciile din ţară.
SAINT-RAPHAEL
Vinu întăritor şi contra mistuiri grele. Tonicul cel mai energic pentru persoane delicate cari nu potu supporta preparatele ferruginose şi cubasa de quinquină. Recomandabil contra oboselei stomacului, chlorosei,lipsei de sânge şi pentru convalescenţă.
Vinu St Raphael este precios pentru bătrâni,femei, copii şi persoane delicate.
Fie care sticlă porta Marca fabricei, Timbru official al Uniunei fabricanţilori din francia şi Medalionu indicând marca “ Cleteas".
Se gXsescic In Bomaxia la toi'e farmaciile şi Dhogckiuile.
SocifDtpa Vinului Sl-RapWl, Valenţe f'DromoTranoia).
GRĂBIŢI-VĂ! GRĂBIŢI-YĂ!
Aslă-zî h început vi uzarea
la lOOO ARTICOLE
Vis a-vis di Magazinul Universal (fost Sutianu)
10.000	b. sifon metri 36,50 b. numai fr. 13,50
10.000	„ Schirting metri 36 fr. 13,75
10.000	dz. ciorapi fii. d’ecosse numai 1 fr. per.
10.000	„	„ dubli numai 50 bani „
Colosal asortiment de LIVtilElUE pentru
Dame fabulos de eftine
10.000	Dz. Gulere şi Manşete olandă pură nu-
mai cu fr. 8 duzina
5.000	Dz. Cămăşi bărbăteşti de noapte şi de zi
nnmal cu fr. 3,75 bucata
10.0000	bucăţi Broderie fabulos de eflin. Cravate, Batiste, Pro' o ape, Farfumerie, Bastoane, Umbreluţe, ne mai pomenite de eflin.
34.—©AIiEA VICTORIEr. • 34 Yis-a-vis de Magazinul Universal
MODE şi ReparaţiunT aproape GRATIS
DECORAŢRJNI, FLORI NATURALE
Fabrica de iiorî şl coroane artificiale
Lipscani No. 10 şi Victoria No. 152
n Hj ca ni A Ml A
Dr. M iri ii eseu
, Laureat al Facultâţe’f de Medicină din Paris Medic şef la spitalul de copii, şef de clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII Strada Dreaptă, Sp.
OE ARENDAT
de la 23 Aprilie 1898 BŞPBiliPjBi	ifroşia Orazu< din Dis.tr.
Ialomiţa în întindere de circa 9.000 pogoane arabile, situată în depărtare de IO minute de gara Lehliu.
Doritorii se vor adresa la d. Baron Edouard de Reineek, Calea Dorobanţilor No. 7. în toate zilele de la ora 8 dim. pină la ora 1 p. m.
nsr iinii7Anr Casele din strada
IIL VHSlIflsiL Bibeseu-Vodă No. 4. avind două etage, loc spaţios, fiind depuse la credit, hei minute de palatul justiţiei. Doritorii se pot adresa la proprietar, Biserica Amzel 4, sau la d-nu avocat Urlăţeami, Ştirbel-Vodă 23.
Gradina şl Terasa
Restaurantului COSMA
I.'iral d* I-h1 rang
vis-â-vis de Scuarul Sărindar In toate serile
Mare Concert de Orchestră-
compusă din 24 artişti Sub conducerea artistică a renumitului Maestru
e. tr. sTiiAir#s
elin 9'icna
Bucătărie §i Coţişumaţiuni de prima ordine Vinuri excelente

BAIA CENTRALA
Strada Unei 11, Bucureşti
Se aduce la cunoştinţa onor. public că
S’A DKKCTIIN
BAIA CENTRALA
Cea mal frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de băl: igienice, hydroterapie, bae de abur electroterapie.
In special se recomandă visitarea meca-notorapieî (gimnastica suedeză dr. Zander).
Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa pînă la 8 ore seara.
Consultaţiunile medicului Director sunt gratuite pentru cura ce se urmează î:i stabiliment.
In stabiliment se află şi un coafor.
Direcţiunea.
MUŞAMALE
IMPERMEABILE CELE MAI EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
Bucuresel. str. Smărdan, 2
W. Staadecker £***•» B.iIev,ard'f1 ,€«za>1.7
Oraiova, str. GogăJniceuu 1q
ACADEMIA ROMANA
AKIWIU
In ziua de 9 Iunie a. c., ora 2 p. m., se va ţine ti?iţohe publică oralăîn localul Acadeţnî&f Riîîiime din Calea Victoriei No. 135, Btrcfreştl, pentru arendarea pe un period de şeapte ani, incepător de la 23 Aprilie 1898 pină la 23 Aprilie 1905, a următoarelor moşii:
1.	Fuurfu-C'hiselcf cu balta şi mora el, din plasa Olteniţa, districtul Ilfov.
2.	Roşiorii cu morile el, diu plasa Moldova, districtul Suceava.
Condiţiunile de arendare se pot vedea în cancelaria Academiei, in orl-ce zi de lucru de la orele 2—5 p. m.
8,- STRADA SĂRINDAR,—8
Prelungirea stradel Nouă
BUCUREŞTI
IM FABRICA I, 17 I
PAUL iILKER
fie gawsle în tot timpul nu
Mare asortiment
DE
Articole de Voiagiu
Pielărie fină
Porte»monaie, Porte-visit. etc.
SAG! OU ftţCESAIRE UE TOILETA
de la 40 până la 350 lei
liarbu Gttnescii
AVOCAT
’ŞI-A MUTAT BIROUL IN
Slrnda Sfinţilor, Ho. 6.
Comultaţiunl de la 9—11 şi de la 4—6"
înainte de a cumpăra orî-co Maşină agricolă sau industrială, cercetaţi Marele De-posit de tot felul de Maşine şi Unelte agricole sau cereţi Catalogul ilustrat al casei:
EUGENII) BEHLES
REPRESENTAN.T ŞI DEPOSITAR AL RENUMITEI FABRICI
TH. I A >ri 1din Cioimîiiiut
Bucureşti, 8trăda Blbescn-Vodă, 1, 3 şi 4.
LOCOMOB I LEfiTREERĂTiiftE
iii
la concursul «Ie la Herastruft 1801
1'reiuinla cu JHEDAJLIA l>i: Al
Cel mai mare ileposit ile: PLUGURI UNIVERSALE, de oţel, perfecţionate
l*JLUC2t'ltl cu 2, R ţi I braztliiro, tot*«l’a-uiia 400-500 I» <lc|>o»it
I* LlfilUlU
cu semănători «le poruinl» m ai!Hi NOHMALE Semănătorit Triorly Vin-turătorî, a ret» le tle lin, lintoxe de Uorutnb.
M A ŞI N E «la TAXAT 1*AE m! FÎJV K.tniTI, VUJ.TI VA TOIi>
’arĂvĂLUii
.Mori Transportabile Pire de pOHtamrt Macine de &c&rm&iiat lina G»-u/»c ele fer flejribile şi fliaf/emtile. — t’ărţî tle rexervă. — fu rele tle IrttuHHiietiitue.— M*ielre frttueexe tle moară
ftcceniloarc simple „Continental” „Cositoare”
precum ni renumita
8ECERĂTOARE „BONNIE”
Cu aparat de legat snopi	CU TĂIŞUL LA DREAPTA
CEA MAI SIMPLA, UŞOARA ŞI SOLI DA, CONSTRUITA CU TOTUL DIN OŢEL intima perfecţiune Model 1897 din renumita fabrică
Jolmstoii Harvester Co. Batavia (America)
Garanţie pentru bun» liinctiouare şi materia solid
www.dacoromanica.ro
E R O C A
nrn
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
48
PENTRU MOŞTENIRE
1'AllTJEA ÎKTÎU
CAPITOLUL XXXII
Epicii de Ia Ileana, în momentul cînd intra doctorul, Călimgescu se întorcea la Z8gan.
El mergea încet, cu capul in jos, cu aerul preocupat.
Şi, era în adevăr, preocupat !
Era peste măsură de mult!
Asemenea cu acel vestici comandanţi,'vi-lejî cînd răsboiul este depărtat, şi cari tremură în ceasul bătălii, ci nu ma! avea frumoasele porniri din ajun.
Momentul venise ca să preceadă la informaţii.
Floreanu nu era vinovat. Asupra acestui punct nu mal era nici o îndoială.
Dar pînă Ia punerea Iul In libertate, tre-bue să fie considerat ca inculpat şi tralat ca atare.
Trebuea să se proceadă la interogatorul săă, în buna şi datorita formă, ceea ce nu fusese lacut de cit înlr’un mod toarte sumar piuă atunci.
Luaseră prea mult'timp ducerile şi venirile confruntarea cu victimile şi eele-1'alte mărunţişuri introductive.
Punctele de limpezit în amănunţime erau numeroase.
Călimgescu nu ştia de unde să Înceapă.
El se vedea In faţa unui labirint în care tremura să nu se piardă.
Din fericire, ÎI veni o idee.
O idee foarte ingenioasă.
Sosind la notar, găsi pe Stoica Niculescu, comisarul care îl aştepta ca să-l ceară autorizaţia să se ducă la Urlaţi.
Trebuinţele serviciului săil ll chemau.
—	Nu se poate !.. De loc nu se poate I protestă cu vigoare Călimgescu.
Am ncvoe de d-ta aici!... Te opresc!... Serviciul instrucţiunel primează pe toate cele l-alte !... Hal la mine! Haide! Avem de vorbit.
Comisarul îl urmă în camera lui.
—	Şezi, Stoico, zise cu bună voinţă magistratul.
Am să-ţi spuiil multe lucruri.
O ! fii sigur, că nimic displăcut ! Din potrivă.
Une ori te cert, de dojenesc.
Aceasta însă o fac, fiind-că mă interesez loarte mult de d ta, foarte mult.
Ea te studiez.
Te observ de foarte multă vreme.
l)-ta nu ocupi o situaţie, la înălţimea meritelor d-tale.
Meriţi mal mult. Şi, al să fii mal mult.
Am proptelele mele, zise el clipind din belii-cu foarte multă şiretenie.
Toate att să lucreze In favoarea d-lale.
Intr’o vedenie extatică şi sublimă, comisarul văzu pe cel şaşe puternici dregători, stăruind în favoarea lui.
—	Sunteţi prea bun, d-le judecător de instrucţie, zise dlnsul înclinîndu-se adînc.
—	Nu! Sunt drept, întrerupse Călimgescu.
Meriţi să liî mal mult preţuit.
I) ta eşti un slujbaş excelent : foarte su-
pus şefilor, foarte devotat instituţiunilor ţării, dibaci, zelos, harnic.
Poate n’al destulă hotărîre, destulă experienţă.
Dar asta se ctştigă, cu vremea. Ea am să te formez : mă însărcinez.
Numai vezi că trebue să munceşti me-rcă.
Practica îţi trebue.... Numai aceasta.
Uite.... bunioară, am azi o afacere de instruit.
O afacere grea.... Complicată !	»
Floreanu pe nedrept învinovăţit... Testamentele !..
Victorina Mateescu.. Răpirea d-rel Po-rescu...
Toate acestea trebuesc limpezite.
Trebuese căutaţi culpabilii adevăraţi.
Aceasta e greii!... E foarte greii!...
Şi cu toate astea, eQ mi-am găsit reafi-mul... E aici, da, aici, zise el loVinflu-se în frânte.
Iu mintea mea, eă şliii, punct cu punct ce am să fac.
El acum, închipuiţi că eşti îu locul med. Ce al li făcut ?
—	Ce aş fi făcut? d-le judecător.
—	El, da, ce al fi făcut! Asta-I practica, închipuiţi...
D-ta eşti judecătorul de instrucţie. D ta eşti ea.
Al să faci interogatoriul d-lul Uabriel Floreanu.
Cum al fi dirijat interogatoriu!.
Spune-mi, pe slea.a,
’Vreatt să văz dacă al eşi uşor din a-ceastă afacere.
_ Stoica era destul de inteligent ca să priceapă ceea ce clocea tu glodul sutt judecătorul de iustrucţic.
• Un moment ti veni ideoa să ’l mine pe o cale intortochiată şi greşită, de unde nu-
mai cel şase dregători aveau să ’l scoaţă. Dar sentimentul datoriei fu mal tare.
El răspuuse, deci, şi arătă cum trebue să fie dirijat interogatorul lui Gabriel.
Stărui mal ales ca acesta să fie privit nu ca un vinovat, ci ca un martor de mare folos.
Călimgescu asculta cu un aer de condescendenţă lncurăjătoare.
— Nu-I iăd, zise el, cînd isprăvi de vorbit comisarul.
Numai că suni aite-va puncte nelămurite destul de bine...
Totuşi sunt satisfăcut.
Eşti foarte aproape de sistemul meO. la fă, Sfoico, atunci... Fă o notiţă aşa. Destul de cuprinzătoare!
© să arăl procurorului general şi persoanelor pe cari contez...
Ia stă) ! Stăl jos.
, Uite hîrtie, cerneală şi condeiiî.
Tot ceea ce trebuie la scris. Scrie lot. Nu uita nimic! Ca să pot preseuta ceva foarte complect!
Dar fă mal repede ! NU e timp de pierdut !...
^Stoiaa a cultă şi luă loc lu faţa mesil pe care i o arătă Călimgescu.
El scria de cîtc-va minute, cînd grefierul intră auunţtnd pe d-rul Răzescu.
; Călimgescu trecu în odaia de alături, care efa cabinetul notarului.
! Stoica rămase singur In odaie.
El sfîrşise de scris, şi se uita pe un jurnal cînd Călimgescu se reîntoarse, freeîn-du-şî cu bucurie inimile.
, — Al sflrşit ? întrebă eJ. i — Da, d-le judecător, uite.
Călimgescu luă o foaie de liirlie pe care i o întindea comisarul.
El o îndoi în patru şi o băgă în buzunar.
—	Acum a, zise el, am o allă treabă pentru d-ta.
Am mirosit o urmă de vlnat. O urmă sigură.
—	Deja? întrebă comisarul, puţin încrezător.
—	Da ! Un om !... O haimana care dă lîr-coaie p’aicl de mal multă vreme.
El a jefuit pe un ciobănaş care este acum la şcoală, la Ploeştl.
Trebue să-ml aduci copilul acesta şi să ’ml urmăreşti pe tllliar !
El repetă ceea-ce doctorul îl spusese despre cele ce se petrecuseră în bisericuţă.
Stoica recunoscu că omul trebue urmărit.
0	să vorbesc cu sub-prefectul, ea să tri-meală călătorii şi să trimetem la parchet semnalementele aproximative date de cioban.
—	Foarte bine! O să telegrafie»! apoi la Ploeştl, ca să ne aducă pe Păsărică acela.
’ Efi ma duc să iaii interogatorul Iul Fio-
rţan.	— —
Ii părea tare rătt lui Călimgescu cu ţoala acuzaţiile aduse Umărului avocat craii sirizbite.
1	ar li plăcut lui să trîmeată înnaintea curţii cu juraţi pe un ord, căruia îi luvidia talentul şi faimă.
Un om care şi-ar fi atras îu parlca lut două-zecl de judecători.
Dar, odată convins de nevinovăţia Iul, el se resemnase fără multă greutate.
Atitudinea lui se schimbase cu desăvir-şire.
Nu se ştia ce putea să sethtlmple.
Floreanu ăla era uit diavol care trebuea cruţat.
Nu de mult i-se oferise un scaun de deputat, pe care ll refuzase.
Dar putea să-şl ia seama.
Trebuia să se puie îu bune reluţiunl cu el.
(Va urma)
SOCIETATEA
«Io
Basalt Artificial şi de Ceramica
1>e I» Cotrocenî
Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-Jor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1890, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cite lei 25 de fie-eare, la casa de bancă Ieschek & C.-ie, strada Lipscani No. 1.
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi in urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mînefU, lu ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare in Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PÂNASfA
V MEDICAMENT PHOSPIIATIC
IN DE VI A Ir
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului in caşurile de : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şţ a convalescenţilor.
Farmacia TIAE Lyon, rue Victor Hugo, 14 §i în toate farmaciile.
N
PAPIER FAYARD & RLAYN
Singura hîrtie de orez de Panama care;
Iu înegreşte ţigara absolut, de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă
a tutunurilor romînşti, ca alte hirtii, care Mal mult de l/> de secol succes proclamă superioritatea sa
lasă un miros toarte neplăcut pentru com- |n tratamentul de gutural, iritaţi miel pontului, influenta, pani a distinsă a unul salon high-liff. _ y	”	_	.	./ y »
Depozitul g-1 alhîrtiei «Panama*: Bu- *SnF©rS r0Mnatf8inii.l©j Ncrîutituri, rant, vărsături,
cureşti str. Pinzari No. io. Unde se vor turi.—Topic excelent contra bătăturilor, dresa toate informaţiile si comandele Se află în toate farmaciile.
în Rommia.
lEÎIÎMIII
CEA MAI NOUĂ Şl NEÎNTRECUTA
mm
1* E K T KT 1)H fi, PARA SAPTN
Acest preparat analisat de Institutele chimice, este col mal bun pentru albirea dinţilor, întăreşte gingiile, depărtează orl-ce miros al gurel. Este singura cremă care nu vatămă emaliul, lăsîud mult timp un miros plăcut gurel.
Hulea creuiâ care fiupedieă tuegrl-lSr*5F rea dinţilor In Turnători.
De vînznro la toate farmaciile, ilrogueriile şi magazinele din ţară.
Preţul unul tub mare 1 lefi.
«	«	«■:,'< mic 50 bani.
Deposite: PARIS, VIENA, IIUCVRESCI.
« Ă P I! »	j B!
14®3a5ţB£*£Sî.
*
-j
w j
J
«I
«!]
■*[
Higiom dinţilor şi a gurel
Medalie de »ar, Vlena 1S83; Medalie de argint,I [ BaonreţtT 1893; Medalie de bronz. Paris 1893-
Autorizat de consiliul (le higienă •*/ salubritate publică. *
© E JT T A. tj S N A.
KHK VŢ;* |»(‘iilru 4.1 IC A «I
; PULBERE VEGETALA pentru DINŢI j ale doctorului S. 1£ O Ni Y A
Sunt două dentifrice recunoscute ini I Iară şi în străinătale ca cele mal buna [ j pentru conservarea diuţilor,curăţeniei şi higienel gurel, dîndii-I tot odaia un] miros plăcut.
Preţul: Un flacon DeataîinX fr. 3,50j j Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposite: in Iaşi, la Farmacia Eraţi I j Kenya; in Bucureşti, Ia Farmaciile'! F. W. Zlimer şi F. Brnss, la Dregueria i 11. Ovessa şi la Parfumeria „Stollla", ţ
bată-
Constantin Simionescu
Doctorand in Medicină Paris, Boclevard MontparE3.sE 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind iu reiaţii cu toţi specialiştii şi ce-Medicale din Paris.'pol oferi
AYIS IMPORTANT
Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mutat
fabricelo mele de:
Umbrele, Corsete şi Cravate
din STRADA GABROVENI No. 47
in STMiADA CAIIOMj Ato. fi-t (etagiul de sus)
FOST DEPOUL D-LUI PKAGEIl -LA URSU-.
Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface orl-ce cerere a onor. public, rog să bine-voiască a visita Depoul meii unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor cât şi preţurile foarte convenabile.
Cu distinsă stimă, I. MIOJSMUVJBA VM. Sucursale : Calea Victoriei No. 8 şi No. 33 şi Str. Şelari No. 22
Tipografia EPOCA exeoutâ tot felul de lucrări atingâtoară de acea- 'ebritaţile stă artă cu cea mai maro acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.	E"st se conK^Dr. “peJluJ?.
Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.	asemenea se poate face cocsuiiaţiuue şi
p in corespondenţă.
TEIRICH & Ci
BUCUREŞTI
D.—Strada Berzei,—D.
INSTALAŢIUNI
TELEGRAF GAZ APĂ
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
Aparate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE
Proecle. - Biurofi de construcţie. - Export
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel
BUCUREŞTI. - Strada Sf. Dumitru, 3.
CEL MAI MAREDEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE
TUBURI DE FONTĂ. DE FER ŞI DE PLUMB
TUBURI de CAUCIUC şi da CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. etc.
POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROI.EU
ROBINETE pentrn APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ
ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE
CURELE de PIELE şi „BALATA<£, MACARALE şi VIRTEJE
MAŞINÎ ŞI UNELTE DE 0RI-CE FEL
Tnble «Ie fer Segrf, IMnnibnlte ţi
Table de Zinc, Oţel englezesc iţi Bessemer
ATELIER PENTRU REPARAŢIUNI DE MAŞINI
Fnbrlcn de Ralamale de fer ţi de Alamă Rroasce nI Ferărie de e»uMti-ne(iI de orl-ee fel
CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. ele.
Secţiune pentru articole de precisiune: Părţi de muniţii de resboiă
NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150.
APA MINERALA 01 BORSZEK (BORViS)
Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţi une şi Ia expoziţia din Paris medalia de argint.
Multe autorităţi medicale au recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare in diverse caşuri. Prin gustul săfl cel plăcut şi bogat-ul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatori generali: D-nil tLaxăr Verzal' în Braşov Depositul general pen- WiiD|i T ftjfâFTfflBS Strada (OVALI tru Capitală la D-nul VnwlLll uiifn|UiU j*'o- l"-In provincie I» diferiţi depusltarî principali.
WATSOI* A TOVBLL
jMAŞINl AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI
BUCURESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANTl GENERALI Al FABRICEl
GANZ & Co.l
Maşini do Morărie din cele mal moderne
[Toi felul de maşini de curăţit şi spălat gria. Valţurl. Burate obicinuite şi |
centrifugale.
j Burate orizontale (Plansichter). Maşini de curăţit grişurl, de amestecat făina, |
etc. etc.
Maşini pentru fabricaţiune de ciment, var şi ipsos Maşini pentru fabricaţiune de celulosă şi hârtie. Turbine verticale şi orizontale
după patentele proprie, pentru orl-ce cantitate şi orl-ce cădere de apă
Motor! de gaz si de petroliă Pluguri de abur!.—Maşini de electricitate
Maşini dinamo-electrice de curente continue, alternative şi alte sisteme.
I Electromotori. Transfomatorl şi ori ce maşini de electricitate pentru Mine. Elevat, etc. Toate obiectele pentru luminatul electric
Vagoane de căi ferate, de lux, de persoane şi de mărfuri Turnătorie specială de fontă tare şi de oţel
| Jtoaîe complecte pentru vagoane de drumuri de fier principale, vicinalel şi industriale. Inimi pentru încrucişări de şine.
Instalatiiim rnmnlpotp Hp M0RI sistematice complecte. inbididţmm Lompiecie ac fabrici de celulosă si de hârtie
: LUMINA ELECTBICA.-CĂI FERATE ELECTRICE. — TRANSMISIUNI de |
I pul ere ELECTRICA după sistemul propria, METALURGIE ELECTRICA
Guturaie, Tuse Bronşita
Grlppe, Influenţa •
____	Astmă
'^mjUYpri
UQUEUR * CAPSULE
Buboie B6le de Piele
In tote farmaciile
Catare
băsicei
M. KOHAN, Galaţi şi Brăila
DEP0SIT de MAŞINÎ Agricole şi Industriale
DIN FABRICELE
BROWN & MAY Limited devizes (Engiand)
LOCOMOBILE de la 4 pînă la 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începînd de Ia 1 cal putere. MORI CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzescl. CAZANE pentru ABUR de toate mărimele.
MAŞINE de SECERAT Simple şi cu Legat
DIN FABRICELE
THE MASEEY-HARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Feste 1,500 maşini in lucru în ţară.
Preţuri curente «te trimit ttu$ni cerere, ffraii* franco
FAISKIC ILi: I NI Î K KOtlAAIt PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
FĂRĂ VITRIOL,
Lipsit de orl-ee inconveniente, atît sanitare cî1 şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o dală aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ee articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE do ARMĂTURI do SLF0ANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco.
„STEAUA ROMÂNĂ"
SOCIETATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEUIUI
CAPITAL SOLIA I.: lei 10,000,0.41 «llu care 7,000,000 deplin vârnaţl
Fabrice de Petroleu şi Derivate: BUCURESCÎ, M01NESCI, MONTEORU
Produsele Fabricelor: "HŞ
PETROL de regulament (Regal, Prima, secu/nda)
ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI
IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME:
Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru maşine, Valvolina pentru cilindre.
Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina
RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 050—7(0
PARAFINA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMINĂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA
DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti.
BUCUREŞTI — Tipogralia EP
WWW.
OCA, Strada Clemenţei,
.aacoromamca.ro
No. 3. - BUCUREŞTI