anul m. No. 402 JK lei; iu slreinâlale 50*le» Şase luni ... 15 » > » j;, , Trei luni . . . 8 » > > Ut > Un număr in străinătate 3n bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOI AZA AIIMI» INTRA XIA Nn 8 - STRAI»A CLEMENŢEI - Nn. » MARŢI, 27 MAIC, 1897 NUMÂRUL^IO BANI ANUNCIIIRILE In Bucureşti şi judeţe ne primesc numai I» Administraţie In streinălate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnnncinrI la pag. IV..0.30 b. lini» » » » III.......2.— iei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr vechii 30 bani REDACŢIA No 8 - STRADA CLEMENŢE! - Nn. 3 APARE ZILNIC LA 6 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI PALATUL DE LA C0TR0CENI Camera «le culcare a A. S. R. Principele Fertliuand Salonul, «liu^dreapla camerei de culcare CARE VE E OMUL ? Bieţii colectivişti îşi incltipuie.se că au găsit şi eî o temă de exploatat în contra noastră. El aii aerul, de vre’o două luni, să ne zică prin gazetele lor : «De un an, voi conservatorii aţi exploatat cu succes neînţelegerile dintre noi. El bine, ne-a venit şi nouă apa la moară. La rindul nostru putem exploata neînţelegerile dintre voi şi junimişti, prin urmare, nici voi nu staţi mal bine de cîl noi, în această privinţă». Admiţînd că ar li aşa, să nu se uite că, dacă noi suntem divizaţi, suntem divizaţi in opoziţie, pe cînd eî sunt divizaţi fiind la guvern, ceea ce nu e lot una. 0 opoziţie, pentru a şi îndeplini rolul, n’are nevoe de întrunirea tuturor forţelor, pe cînd un guvern care n’ar dispune de toate forţele lui naturale, este perdut. Dar lucrul nu este adevărat. Situaţia lor nu se potriveşte de loe cu a noastră. Să demonstrăm aceasta: In mijlocul aşa numitelor diviziuni ale noastre (care în definitiv să reduc la existenţa umil singur grup conservator disident) este un om a căruia au-loritate e recunoscută de întreaga suflare conservatoare, chiar şi de acela care e cel mal recalcitrant dintre noi, chiar şi de d. Carp. Acel om, de prisos a-1 numi, căci toată lumea ştie că este d. L. Catargiu. Nimeni dintre conservatori im-I lăgă-dueşle autoritatea, nimeni nu îndrăzneşte astâ-zi a-l repudia safl a-1 înfrunta. Toţi se pleacă cu respect în faţa acestui şef suprem al tuturor. Toate actele de nedisciplină ale d-lut Carp, de cînd a început a se arăta pe lată nedisciplinat, poartă totuşi pecetea respectului şi a recunoaşterel autorită-ţel şefului nostru. înainte de a-şl pune d. Carp candidatura la Botoşani şi la Vaslui, s’adus de a cerut învoire de la d. Cafargifl. Cînd la Botoşani, d. Carp a voitsă aibă un banchet pur junimist pentru a afirma existenţa grupărel şi autoritatea sa de şef asupra acelei grupări, în mijlocul devotaţilor săi cari îl ascultau cu acea admiraţie devotă caracteristică fanaticilor, d. Carp, cu toate că e foarte sensibil la linguşiri, nu s’a lăsat a fi îmbătat de fumurile unei apoteoze uşoare. Pe cînd entusiasmul era mal mare pentru d-sa, d. Carp a luat cuvîntul şi a închinat un toast în sănătatea d-lui Tj. Catargiu, iubitul şi veneratul şef al săi* şi al tuturor conservatorilor. Ist poate închipui cine-va ce efect de apă’ îngheţată a trebuit să producă acest toast asupra celor 24 de fanatici, cari îşi figurau deja ţie d. Carp şeful tuturor conservatorilor din lume! In alegerea de la l’loeştl chiar, d. Carp, a căutat ca să nu lovească în autoritatea d-lul L. Catargiu. A apărut, ce e dreptul, in «Constituţionalul» o notiţă foarte agresivă la adresa comitetului conservator, dar d. Carp şi cu această pcazie n’a îndrăznit a înfrunta voinţa şefului suprem al conservatorilor. In acea notiţă se mai spunea că d. Carp a încunoştiinţat pe d. Tj. Catargiu. de candidatura d-lul Eneseu, cu alte cuvinte d-sa pretindea că a luat autorisarea şefului. Şi ca scuză, pentru ce şeful junimiştilor a îndemnat pe d. Eneseu ca să ’şl menţină şi pe urmă candidatura, d. Carp aducea faptul că d. Lascar Catargiu, nu i-adat nici un răspuns. Cu alte cuvinte aceasta înseamnă că dacă d. Catargiu i-ar fi zis să retragă candidatura d-lul Enessu, el Carp, ar fi retras-o. Aceasta este situaţia mare, acesta este prestigiul şi autoritatea imensă de care se bucură un om, în partidul conservator. Întrebăm acum pe d-nil colectivişti: Este in partidul vostru un om cu asemenea prestigiu, căruia să i se supună chiar cel mal recalcitranţi? Ară-laţini-1 dacă îl aveţi. Care este în adevăr acel om, căruia toţi liberalii să-I recunoască dacă nu autoritatea faptică, cel puţin acea morală purllndu-I respect? Este d. Sturdza? Este d. Aurelian ? Este d. Slătescu ? Este d. Eleva ? Care, in fine ? Apoi nu vedeţi că pe acest teren, nu este comparaţie intre noi şi voi? La noi, astă-zi, d. Catargiu are situaţia imensă, pe care nici Ioau Brălianu n’a avut-o în partidul liberal în nici un moment. Căci înainte de 1882, Brătianu împărţea autoritatea sa cu C. A. Boselti, iar după aceea o mare parte din liberali îu frunte cu C. A. Boselti, Kogălniceanu, D. Brălianu şi mal Urzii! d. Eleva, etc., nu 7-aO mal recunoscut autoritatea. Iii partidul conservator, mal repetăm, astă-zt, nimeni, dar nimeni, nu-l mai discută d-lul Catargiu acea autoritate. Apoi cind noi avem un astfel de om in fruntea noastră, nu e ridicul să vorbiţi, d-lor colectivişti, de neînţelegeri şi de slăbiciunea partidului nostru ? In orl-ce moment, astăzi depinde de adinca prudenţă a d-lul L. Ca largi Ci ca, cu un semn, cu un gest, să adune in jurul său toate forţele conservatoare, chiar cele anarhiste, cum sunt ale d-lul Carp. Neînţelegerea cu junimiştii nu este pentru şefie. La noi nimeni nu îndrăzneşte măcar a gîndi să dispute d-lul L. Catargiu şefia, după cum la dv. d-nil Stătescu, Aurelian, Eleva, Cantacuzino, Stolojan chiar, o dispută mal mult sau mal puţin pe faţă d-lui Sturdza. S’afl încercat şi la noi mulţi să-I dispute şi d-lul L. Catargiu şefia, şi n’au isbutit, după cum vom arăta mîine. Chestia cu junimiştii să pune pj un teren mult mal puţin interesant şi mal de ordin inferior. D. Carp nu voieşte să recunoască autoritatea partidului conservator, şi refuză a se supune disciplinei şi politicei partidului. D. Carp formulează pretenţii mal pre sus de torţele sale şi mal pre jos de tăria şi de prestigiul partidului conservator. lală toată neînţelegerea. Cum se vede este departe de acea stare caolică din partidul liberal. Chestia pretenţiilor d-lul Carp, o va regula d. Catargiu, şi dacă şeful constituţionalilor nu va înţelege că pretenţiile sale sunt neadmisibile, şeful nostru îl va dtsavua şi ast-fel chestiunea va fi limpezită. D. Carp va putea, dacă va voi, a continua să atîrne personal de d. L. Catargiu chiar fără voia acestuia, dai nu va mai putea să conteze pe sprijinul unul partid a cărei autoritate nu voeşle să o recunoască şi căruia iî face rău prin nedisciplină şi ambiţia sa nemăsurată. Răspundeţi, d lor colectivişti, dacă situaţia d-v este aceeaşi? CEREM LĂMURIRI Ziarul Le Temps de Vineri 28 Maifl, a publicat următoarea depeşă din capitala Turciei: Ministrul Romînioî, <1. Djuvara, a arborat pavilionul romîn pe bastimentele gre-eeşlî din port, fără avis prealabil şi fără consimţiinîntul Forţei. Faptul acesta a produs o impresie penibilă în cercurile musulmane. Timpul care a reprodus această depeşă a rugat pe guvern să ne dea lămuriri. Au trecui mal multe zile, şi ziarele oficioase, caii se grăbesc să dea desminţirl şi celor mal neînsemnate lucruri, păstrează o inesplicabilă tăcere asupra acestei chestiuni. Cerem guvernului să lămurească imediat cum stă această afacere. GUVERNUL CALAMITĂŢILOR Cind a fost chemat la putere, d. Dumitru Sturdza nu s’a mulţumit cu încrederea Regelui şi eu încrederea Naţiunii; în nemăsurata 1 Ingîmfare, d-sa, călclnd prima din cele zece porunci — Nu lua numele Domnului Dumnezeului tăii în deşert—s’a lăudat în Întruniri electorale că are cu d-sa şi pe Dumnezeii. A venit vremea ca d. Sturdza să răs-punză pentru această cutezare. De cît-va timp, cele mal grele încercări trec peste ţara noastră. De-ună-zi, Principele Romîniel a trecut prin primejdie de moarte ; numai cu mari sforţări si cu mila Celui de sus implorată de un Întreg popor, s’a putut înlătura cea in I mare nenorocire. De mal bine de o lună plouă, ltiurile s’aii revărsat. Semănăturile sunt compromise. Comunicaţiile s’afl întrerupt. Pagu-l>ile de toate felurile sunt enorme. Sunt aceste semne de favoare cerească ? Colectiviştii sunt îu stare să susţie şi aceasta. E însă fapt, pentru poporul romînesc, că in vremea guvernului Sturdza cele mal mari calamităţi aii căzut pe capul ţârei. Chestiunea naţională a fost ruinată. Biserica noaslră a fost zdruncinată. Vaza ţării în afară a fost micşorată. încrederea în justiţie a fost micşorată. întregul mers al afacerilor publice a fost turburat. Şi nenorocirile aii mers cresclnd. Primejdia prin care a trecut Principele României şi neîntreruptele ploi aii pus vîrf încercărilor. Guvernul d-lul Sturdza c guvernul calamităţilor. Aspiraţiunile Aurelianiştilor •Ilisirii'i» Înlemnii-. — ltă iMincrea «l-iul Sturdza.—Situaţia d-lul Stâlcscii. «iSi .scrieţi luterană» Vorbind cu unul din aurelianişlii fruntaşi, scriitor şi publicist în vază, despre raporturile dintre slurdziştl şi aurelianişli, — el ne-a spus următoarele : — De şi avem o bisericuţă deosebită, totuşi bisericuţa noastră este luterană, adică fără icoane. Noi n'avem nici o icoană între noi, n’avem nici un idol, căruia să ne îmbinăm necondiţionat în interesul unei rău înţelese dis ipline de partid. Mu vrem nimic, de cit să redăm partidului vechiul sân prestigiu, să ţinem socoteală de necesităţile societăţii şi de evoluţiunea ideilor, să marcăm o deosebire de principii intre conservatori şi liberali, şi să deschidem drumul elementelor tinere ca să se poată afirma. Suntem şi vroim să rămânem naţio-nali-liberali, dar naţional-liberall reformişti, iar nu reacţionari. Căci în definitiv partidul liberal nu este moştenirea sai* proprietatea nici unei «icoane.» Mtiîpiinerea d-lul Sturdza Toată acţiunea aurelianiştilor se reduce acum la răpunerea d-lul Dini. Sturdza, care a dat dovezi de o crasă ignoranţă în < onducerea frinelor Statului. Şi de o dată cu d. Sturdza să fie puse la locul lor şi alte cîte-va căzături răsuflate, ca d-nil Stolojan, Poni, etc. Cu d. Sturdza nimeni nu mai vrea să stea de vorbă şi cu aiit mai puţin să facă vr’o combinaţie. Excluderea d-lul Sturdza nu însemnează insă excluderea şi a amicilOŢ acestuia. Din contră, aurelianişlii şi în special d. Delavrancea îşi dau toate silinţele să convingă pe d-nil Ferechide, Gogu Cantacuzino şi Ionel Brălianu ca să renunţe în interesul reintărirel partidului de a mai fi atât de credincioşi d-lul Dim. Sturdza. Şi aurelianiştii paf a fi siguri că izbind % va fi a lor pînă la toamnă şi că vor izbuti a trimite pe V Sturd. . i ) iarnă, adi ă la A cademie şi la Cre li-tul Iiural. Sifnaţiunea d-lui Slătescu • S'tuaţia ar rămine însă aceeaşi în colectivitate, dacă în locul d-lui Sturdza ar veni d. Aurelian. Şi în această privinţă acelaşi aurelianist fruntaş ne-a spus : — C*a mai bună situaţie în partid o are d. Eugen Stâtes u. Et e puiuţul de eihilibru şi pe el nu l’ar recuza nici sturdziştil, ni l aurelianişlii. De la moartea lui Ion Brătianu nimeni în partid n’a avut o situaţie mai bună ca d. Slătescu. De oi şi stur-dzişti.» Ast-fel stă situaţia în aceast moment şi sper că pînă la toamnă d. Eugen Stătescu va putea fi înduplecat să ia şefia partidului. BULETIN EXTERN lin scandal Iu Camera francezii Darea de seamă telegrafică a şedinţei de Sîmbătă a Camerei franceze, ne semnalează un scandal enorm provocat de atitudinea îndrăzneaţă şi expresiu-nile injurioase ale unul deputat socialist. Iată cum s’afl pelrecul lucrurile : Răspuuzind Iu o interpelare in privinţa eon-re ’iarila numeroşi lucrători din minele de la Grand’Combe, d. Tunel, ministru al lucrărilor publice, justifica purtarea companiei şi arăla că pricina scăderii lucrului este concurenţa căr-bunierilor enghza importate la Marsilia. In cursul discuţiunel asupra acestei chestiuni, d. Gerault Richard, deputat socia ist, tratează pe colegii săi de spioni. Imediat Camera a votat în contra lui censura şi escluderea temporară. I). Gerault reluză de a ieşi. Atunci preşedintele suspendă şedinţa. Un pichet de 8 soldaţi intră In sala şedinţelor şi colonelul comandant al Palatului Bourlion somează pe d Gerault să iasă. Acesta consimte şi părăseşte sula slrigind : trăias-ă revoluţia so oala, in mijlocul strigătelor şi aptauselor socialiştilor. La redeschiderea, şedinţei d Faure, deputat de departamentului Diurne, vrea să desvolle o interpelare asupra atingerii aduse libertăţii deputaţilor. D. Brisson, preşedinte, i) refuză cu-vintul, ceea ce dă loc ia protestări violente din partea extremei lini ’ iu mijlocul unu) «goruni maro. TRIBUNA LITERARA Palatul Cotrocenilor Poate că la starea sufletească ce ine cuprinde când intru în curtea palatului dela Cotroccnî, contribue şl amintirea neuitatei nenorociri ce au trebuit să sufere odinioară Suveranii noştri acolo ; îmi pare, poate, că, din atâtea lacrimi ce s’au versat în acele locuri, cse încă o exalare amară; dar, când nici nu bănuiam că zidurile acestea erau menite să încapă iar atâta spaimă, priveliştea lor îmi pricinuia un fel de neînţeleasă neplăcere. Rar am văzut o atmosferă mai supărătoare. Când treci pe sub bolta bondoacă şi pleoştită a clopoţniţei greoaie, care par’că aşteaptă pe cinevă, ca să ’1 strivească sub surpătura ei, şi intri în curtea cea mare, dai drept în faţă de peristilul bisericii. Coloanele şi frontonul lui sunt detot ascunse sub un stuliş de verdeaţă acăţătoare — ai crede că c intrarea unei peşteri cu cmanaţiunl năbuşitoare. Este o biserică veche, după calapodul bizantin, fără vreo deosebită valoare architccto-nică. Silueta ci, care, privită la o anume distanţă, ar avea oarecare eleganţă ceractcristică, nu se poate apucă cu ochiul, fiindcă masivul întreg c înconjurat de copaci mari şi strîns prea aproape între clopotniţă şi nouelc clădiri ale palatului. Acestea sunt o lucrare de un stil destul de îndoelnic; aşa, de exemplu, palatul parc că ar voi să fie florentin, galeriile cari îl leagă cu atenanţclc sunt de stil bizantino-mauresco-bocresc, iar stilul corpului de gardă c lipsit absolut de caracter—sunt scundele chilii vecin ale foastei mănăstiri, cârpite şi văruite din nou. In tot, ca lucrare de pretenţie, e prea bizară, şi, ca bizarerie, prea pretenţioasă. Imposibil să găseşti, în această grămădite fantazistă de clădiri, o axă, o linie domi nantă, un punct de reazim logic; este o amestecătură, în care arbitrariul ţine loc de originalitate, — o frământare, o -tortură de forme şi de linii, în mişcarea cărora în zadar caută ochiul ostenit un moment de repaus. In curtea cea mare, mai ales în partea dintre altarul cu absidele bisericii şi clădirile noue, par’că lipseşte aerul. înălţimea clădirilor c aşâ de disproporţionată cu lărgimea curţii, în cât, înaintând către scara palatului, simţi că oprcsiuuca de sub bolta clopotniţei, în loc să dispară, devine mai stăruitoare: când ai vrea să răsufli, al sentimentul că te înneci, aşa că, instinctiv, ridici obrazul spre cer frângându’ţi gâtul cât poţi. Pe lingă aceasta, atmosfera din jurul palatului e saturată de duhoarea specifică a mlaştinelor, isvor darnic de friguri, de mâhnire şi de gânduri negre. Zidurile au nu numai urechi; au şi suflare şi graiu. Sunt unele, amabile şi vesele, cari te întâmpină cu graţie, şi’ţi mângâie sufletul chiar întristat, şi cari risipesc gândul cel mai întunecat. Ele îţi întorc razele soarelui cu aceeaşi generositate cu care le-aii fost aruncate şi te atrag ca nişte binevoitori prieteni. Sunt altele, posomorite şi încruntate, cari te privesc cu asprime; îţi întristează sufletul, oricât ar fi de vesel; îţi indispun şi ’ţl înnorează gîndul, oricât ar fi de liniştit şi de luminos : acestea. îţi foc din raza soarelui o disgraţie. Dintre acestea din urmă sunt zidurile Cotrocenilor. Şi încă lumina zilei tot atenuează oarecum posomoreala acestor locuri. Când însă, după ce a scăpătat soarele, răsare întunerecul nopţii şi începe să crească încet-încet; când s’aprind luminile electrice, reci, fără viaţă şi mişcare de flacără, prea slabe pentru a putea birui pîcla neagră— impresia devine aproape insuportabilă. Cu puţină imaginaţie, cine n’ar şti că aci c un castel de plaisance al unor copii regali, ar crede că palatul Cotrocenilor e un colţ de retragere a unui bătrân ursuz, sătul de deşertăciunea luminii şi sgomotulul, scârbit de lume foră putinţă de împăcare, sau poate locul de exil şi de captivitatea unui răsvrătit felon Un cuib de cuciivae mai lipseşte sub streaşină de la turla bătrânei biserici, pentru ca să desăvîrşească armonia acestor locuri de cobe. Nu înţeleg ce au căutat să se aşeze doi tineri prinţi veseli şi rcsiăţaţi, cu doi fragezi copil, într’un palat atât de posomorit şi plin de amintiri aşa de triste. Caragiaie Cu începere de Luni 2(5 Maiiî curent in fiecare seară d-ra Eugenia Petrescu, fenomenala artistă gimnastică, echilibristică şi coreografă, va da o serie de reprezenlaţiunl in grădina Raşca, str. Academiei 14. Orchestra regimentului 4 de Roşiori al A. S. R. Principelui Ferdinand, va dileta publicul cu cele mal frumoase cîntece. Pre^rile locurilor sunt: Loja 10 lei, Locul 1, 2 lei, Intrarea generală I lefi. Domnii Militari şi copiii, pină la etatea de 12 ani, preţul pe jumătate. D-nul Petrescu a pus intr’adins preturile ; tît de mici spre a putea vedea toată lumea din Bucureşti. * * * fileonora Duse, celebra tragediană italiană, a jucat zilele trecute pentru prima dată pe o scenă pariziană, la teatrul Renwissance, inau-ginind seria reprezentaljunilor sale cu piesa Dama cu camelii. Multi doreau, cu prilejul acesta, să stabilească comparatiunl cu cutare satt cutare tragediană, să deie ranguri. Exerciţiul a fost însă găsit cam pedant, căci într’adevăr, ce importă dacă tragediana italiană este superioară safi inferioară în anume părţi marilor artiste din alte tftrl ? Ceea ce este sigur însă, după cum scrie ziarele parisiane, e că Eleonora Duse ajunge să dea o impresie surprinzătoare de realitate, prin două calităţi, neîntrecute cînd sunt întrebuin-t -te cu măsură, simplicitatea şi realitatea. După cum spune un critic parizian, ea nu joacă rolul. ci 'l trăeş'e. Înaintea el, uiţi artistă, pentru a nu vedea de cit femeia care iubeşte şi sufere. Nu pe comediană o vezi murind, ci pe femeia rolului cu care s’a întrupat. * * # Asociatiunea generală a studenţilor din Paris a dat banchetul său anual sub preşidentia celebrului poet Sully-Prudhomme. Printre asistent! s’a remarcat prezenta prefectului de politie, Lepine, a d-lul Leon Bour-geois, fost preşedinte al ministerului radical şi alţii. Cu acest prilej, Sully-Prudhomme, care e şi membru al Academiei Franceze, a spus cîte-va cuvinte asupra sentimentului savantei asocia-tiunel cu privire la versitieatiunea cltor-va poeţi noul. D. Bourgeois a băut in sănătatea «tinereţii stăruitoare in vlrsta matură, ca şi la bătrîneţe, pentru oamenii cari vor şti, după ce ah trecut mijlocul vieţel, să se reg-'sească încă tineri». * * * S’a deschis la Paris lic laţia pentru vînzarea colecliunel Gavet de faianţe, lemne sculptate şi sticlărie. Vînzarea va dura opt zile. Prima zi a produs 159 315 lei, iar a doua 98,035 lei. Se prevede că totalul celor opt vîn-zărl se va ridica la un milion. Atenta academiei de medicină din Paris a fost atrasă asupra unei noul lucrări a profesorului JRaymond, intitulată «lecţiunl clinice asupra maladiilor sistemului nervos.» Studiul cuprinde 35 din lectiunile pe cari savantul profesor le-a ţinut la Salpetriera, în cursul anului şcolar 95—98. Partea cea mal complec ă a studiului e acea care tratează despre polinevrite. Natura şi cauzele acestor afecţiuni sunt admirabil tratate. D. YV. Veretschagin, celebrul pictor militar rus, printr’o scrisoare, face cunoscut lui Jules Claretie că, în strada Jean Goujon,—astă-zl atît de celebră,—trăia Scobelef, faimosul general rus. El cere o placă comemorativă, cu inscripţia -Aici generalul Scobelef, scriind instru Uiinile sale militare s’a gîndit la ţara sa şi la Francia». * * * Leoncavallo, cunoscutul compozitor italian, a fost primit la Viena cu mare entuziasm. Un banchet a fost dat in onoarea sa de presa vieneză. Multe doamne din societatea înaltă asistai! la banchet. După prînz, Leoncavallo a executat pe un piano Bosendorfer cîte-va bucăţi din opera sa Boheme. D. Drapeyron, directorul «Revistei de geografie» din Paris, a putut reconstitui biografia -celui întiiu dintre geografiil Europei». Rizzi Zanoni,—acesta este numele său, a trăit la Paris timp de 19 ani, de la 1757 pînâ la 1776. După o notiţă topografică găsită la ministerul francez de marină, semnată de însuşi Zanoni, şi o diplomă de inginer hidrograf cu parafa lui Ludovic al XV-a, s’a putut stabili că «intîiul geograf al Europei» şi-a făcut studiile la Padua (Italia) şi a vizitat Constantinopole, Rusia, Polonia, Suedia, Danemarca, după ce mai inliiu parcursese Italia şi întreagă Levantul. Făcut prizonier de Francezi in rezboiul de 7 ani, Zanoni a fost adus la Paris, unde s’a fixat,. A făcut lucrări cartografice comandate de Portugalia, Bavaria şi regatul de Neapole şi a fost cel întîl care a «lat ştiinţei cartografice rolul politic, pe care ’l joacă astăzi. Zanoni a murit în anul exilului lui Napoleon la insula Elba, in 1814. INFORMAŢII Convalescenţa Principe! ui Koininiei Ieri dimineaţă, la orele 9, medicii A. S. R. întrunindu-se la un consult, au dat următorul buletin : Starea generală a A. S. R. continuă a se ameliora încet. Viitorul buletin se va publica miinc la ora 0 dimineaţa. Dr. E. von Leyden I)r. Cantacuzino Dr. Ruicliu Dr. Kremnitz. * * * Cetăţenii din Tîrgu-Ocna au trimis M. Sale Regelui următoarea telegramă : Majestăţiî Sale Regelui Carol I Brcureştl Noi, cetăţenii ocnenl, am fost adine pătrunşi de durere, allind boala grea care a pus in primejdie viaţa A. S. R. Principelui Ferdinand am urmărit cu viii interes mersul boalel, care a ţinut încordată atila timp toată suflarea romi-nească şi inimile noastre s’au umplut de bucurie primind înveseliloarea veste, că starea sănătăţii A. S. R. merge mereă îmbiinătăţindu-se. Pe lingă ruga feibinte a poporului rominesc întreg, către Fiinţa supremă, care conduce destinele in-tregel lumi, destinele şi norocul poporului rominesc, care a înfruntat atilea veacuri năvălirile barbarilor şi s’a putut menţine în mijlocul atîtor popoare străine, a venii în ajutorul poporului nostru redindu-ne pe A. S. R. căruia îl dorim o deplină însănătoşare in cel mal scurt timp şi o viaţă îndelungată împreună cu Majestatea Voastră şi întreaga familie Regală. Gh. Borisov, L. Crupenschi, Hrlstodor Gh?or-ghiu, M. Grigoriu, M. Ştefăneseu, ştefan Simio-nescu, Cristea A Sandu, Ariton Ch. Sandu, St. M. Ştefăneseu, Gg. Antahi. Pascal Anghelescu, D. l). Metaesa, Gg. Manea, Ştefan Cristea fii, Simion Costandachi, I. Enescu, Gh.Cozoni.Mor-diros Cerchez, I. M. Cerchez, I. Floreccu. Ga-rabet Gheorghiu, Ion Georgescu, Avidic Gheor-ghiu, Gg. Costandachi, Marcu M. Cristea, M. Cristea, I. Catana, Gr. M. Gheorghiu, N. Tomiţa, Icobonicin, Ion Stoenescu, I. Diaconescu, C. *D. Rusu, Eugeniu Gheortrhiu, Lascar Gheorghiu, D. Talieanu, M. G-anea, D. Ilieade, M. Ursu, Ganea Loghina. Circulă svonul că d. Schina, prim-preşedinte al Înaltei Curii de Casaţie îşi va regula drepturile la pensie pe ziua de 1 Octombrie. Cum 8’ă vestit aceasta, numai de cit a început un steeple-chasse colectivist pentru această înaltă demnitate. Se spune însă, că retragerea d-lul Schina este inspirată de unii miniştrii, cari calculează încă de pe acum ca suprema instanţă judecătorească să fie prezidată mereu de un partizan pronunţat al colectivităţii. Se mal afirmă, că unul din miniştrii, interesat direct în această combinaţie, ar fi făgăduit d-lul Schina, că guvernul va face să i se voteze o recompensă naţională de 2500 lei pe lună. Sperăm că peste cîte-va zile vom'putea da amănunte foarte interesante. D. dr. Stoicescu a dat ieri un dejun în onoarea d-lul doctor Leyden. La acest dejun au participat d-nil dr. Leyden, dr. Felix, dr. Măldărescu, dr. Rimniceanu, C. 1. Stoicescu, Spiru 11a-ret, Ion Kalinderu, dr. general Theodori şi G. Em. Lahovary. După insănătoşarea A. S. R. Principelui Ferdinand, mal mulţi condamnaţi vor fi graţiaţi, iar altora li-se vor comuta pedepsele. Comitetul central al Ligei Culturale a trimis 2000 de lei Eforiei şcodlelor ro-mîne din Macedonia. Aleco-paşa Vogoride, fost guvernator al Rumeliel orientale, se allă în Capitală de cîte-va zile. D. dr. E. de Leyden şi-a aminat din nou plecarea la Berlin pină mîine, fiind solicitat să dea mal multe consultaţiunl. Consiliul de miniştri a decis să întocmească un tablod oficial despre toate pierderile suferite de Stat, de judeţe, comune şi particulari în urma inundaţiilor şi ploilor. In acest scop ministerul de interne a invitat pe prefecţi să facă in persoană cîte o anchetă împreună cu un controlor financiar şi cu inginerul judeţului. Aflăm că în urma numirel d-lul C. Dănescu în postul de prefect al judeţului Buzău, mal mulţi liberali din Buzău în cap cu d. Cătuneanu, fost prefect, sunt pe cale de a forma un nou grup şi un club al disidenţilor din localitate. D. Al. Djuvara, ministru de justiţie, a ilecat er! dimineaţă, însoţit de d. Stă-escu, procuror general al Curţii de A-iel din Capitală, să inspecteze penitenciarul din Telega. De la Telega se vor duce la Galaţi. In urma potlogăriilor pe cari le-a să-vîrşit, d. Koiciu a fost destituit din postul de primar al Constanţei. In locul său a fost numit d. deputat Titi Schina, care va presta azi jurămîn-tul obicinuit. Gazetei Macedoniei i se scrie din"Bi-tolia că liominil din Macedonia în urma unirel şcoalelor sub autoritatea Eforiilor, au delegat o comisiune de mal mulţi Efori, membri marcanţi aleşi din toate unghiurile Macedoniei, cari să lucreze cu puteri depline pentru asigurarea şc oalelor pe anul viitor, precum şi pentru apărarea drepturilor naţionale ro-mîneşll pe Ungă on. guvern Otoman, cerînd să li se acorde şi lor oare-care privilegii, de cari se bucură cele-l'alte naţionalităţi. Societatea «Unirea» a romînilor din Sofia in adunarea sa generală din septă-mina trecută, a ales cu unanimitate următorul comitet : ^ „iif N. D. Caragea, preşedinte ; M. N. Ceasornicaru, vicepreşedinte ; Fr. Tovar, casier ; C. G. Dorci, secretar; N. C. Milial, ajutor de secretar; D. I. Gliiulamila, N. St. Cuşca, G. Nanu, membri în comitet; tir. G. llenţu, C. N. Ilenţu şi Gh. Gbeorgliief controlori. ErI s’a ţinui la Ateneul Roniîn, o Matinală literară şi artistică în beneficiul d Iul Roberto Fava, publicist italian, In senin de recunoştinţă pentru partea frumdsă ce a luat la lupta naţională a Romiiiilor depesle munţi. S’a început cu o vorbire foarte interesantă a d-lul V. A. Urecliiă despre ingratitudine, vorbire motivată oareşl cum şi de lipsa de incuragiare, ce s’a dat chiar acestei matinale, menite a recompensa pe un bărbat, care a luptat mult pentru causa romînismulul. A urmat discursul de adio al d-lul R. Fava, linut în romlneşte şi pe care îl vom publica în unul din numerele noastre viitoare. Publicul .’a recompensat cu dese şi furtunoase aplause. Apoi a declamat d-1 C. Notara «Ocuaşul», d-1 D. Mărculescu o poezie populară haiducească, d-1 Brezeanu două bucăţi hazlii «Volapfik» şi «O piesă de teatru» ; iar d-ra Olimpia Mărculescu, a cîntat 2 piese muzicale, acompaniată la piano de d-na Fesier. In fine s’afi jucat cunoscutele comedii «Soare de toamnă», şi «Moştenire de la Reposată>. Cu Dumărul de azi al Epocel distribuim gratuit cititorilor noştri un supliment ilustrat formînd al II-lea tabloă cu portretele victimelor catastrofei din Paris. îndemnăm pe cititorii noştri a păstra aceste tablouri cari pe lingă valoarea lor artistică, vor fi şi o amintire a teribilului desastru care va face epoca în istoria nenorocirilor de cari a fost isbită omenirea. ECOURI Societatea de Canto Mannergesangverein din Viena, compusă din vr’o 180 membrii care era să vie în Capitală pentru a da în zilele de 27 şi 28 Maiu două concerte al căror venit era să fie destinat pentru scopuri de bine facere, s’a hotărît a’şl amîna voiagiul la o dată ulterioară pe care o vom comunica cititorilor la timp, din cauza boalel A. S. R. Principelui Ferdinand. *** Casa Jobin din capitală a adresat următoare telegramă M. S. Iiegelul şi A. Sale Regale Principesei Maria : Mulţumim lui D-zefi că a ascultat rugile M. Voastre şi ale Popo ului romîn şi a îndepărtat primejdia care ameninţa Dinastia şi Ţara rotnîneaseă, atît de ospitalieră pen-tru străini. Să trăiască Augusta Familiă Regală să dea D-zefi ca nici o dată pe viitor să n’aibă a mal trece prin aşa crude încercări. DIVEBiE DIN 1AKA Inundaţiile din Vlaşca La lilaret Mahalaua Filarefulul este întreagă acoperită de apă. Imense băltoage, verzuia şi murdare, se întind de a lungul căiel ferate, de ambele laturi. Toate viile din partea locului au fost inundate. Cîte-va case de mahalagii apar, ca nişte mici insule, în mijlocul lacurilor. Din fereasta vagonului, care mii duce spre Giurgifi, privesc cu jale la nenorociţii locuitori retraşi cu copiii şi avutul lor pe înălţimi. Cantitatea de apă căzută zilele acestea a fost colosală. însuşi terasamentul liniei ferate, în această parte a locului, s’a resimţit din cauza aceasta şi micile spărturi şi dărâmături ce s’aiî produs, fac ca trenul să înainteze, pînă la stafia Dealul Spirei, foarte încet. ftemauîUnrile pierdute Bălţile formate din ploile de zilele trecute se întind de-a lungul liniei ferate pină la Băueasa, în apropiere de Giurgiu. Semănăturile de pe dealuri sunt toate mâlite. Şanţuri adinei s’aii format prin ogoare din scursurile torentelor de apă. Răpită, toată pierduiă, este aşezală pe cîrnpie, în clăi Inegrite din cauza umezelel şi a mucigaiului. Celelalte grîne strfi ofilite şi doborîte la pămînt. Prin mijlocul lacurilor, se zăreşte piftind apa. Pe alocurea, s’aii format lacuri. Itiuriie revărsate Trecem Argeşul, care rostogoleşte, cu sgomot, iu valuri furioase, o apă murdară şi gâlbue de mâluri şi putregaiuri. Revărsările sale se întind departe pe ambele maluri. După cum îmi afirmă un localnic, apa s’a mal retras. Zilele trecute însă ea era imensă : cît puteai cuprinde cu o-chiul, nu vedeai de cit apă. De-asemenea Neajlovul şi Ciorogîrla sunt foarte mari. Din revărsările celui Intlifi s’aii format întinse bălţi pe maluri. Pentru nişte pîraie cari, iu timpul vere!, aii un volum neînsemnat de apă, pustiirile produse de ele sunt extraordinare. luiindiaţiile Dunărei La capul dealului dintre staţiile Băueasa şi Frăţeşti, o plnză întinsă de apă apare înaintea noastră. Valurile vin să se piardă liiar la poalele dealului, in spre Băueasa. Credem că e I lunărea. Un călător ginr-giuvean ne explici însă că nu sunt de cît revărsările el. Zeci de pogoane de semănături au devenit pradă valurilor fluviului. Iu mijlocul i-metisului lac, apa!)" vlrfurile cltor-va copaci. i WWW.d9borOmamCa.rO O mulţime de luntre se zăresc plutind , iar la poalele dealului, maî mulţi ţărani din Frăţeşti, vlriţl în apă pină la brîfi, prind peşte. In fie-care an bătrînul Danubiu revarsă. Foarte de multă vreme însă. nu a debordat cn atîta furie şi pe atîta întindere. La <>iiirgiu lu Giurgiu, Dunărea n’a inundat de cît foarte puţin, în partea dinjspre şoseaua Digului. Aii fost înecate viile primarului Parte-nescu şi a inginerului Cataclii. Pânza de apă, care le acopere, are mal mult de o jumătate de metru adîncime. Vierii, cari le păzesc, numai spun : ne ducem în vie, ci la iaz. Circulaţia între case se face cu luntrea. Mulţumită şoselei, care duce la cimitirul s-ta Treimea, coloarea de verde a oraşului, care mal înainte era inundată in fie-care an, a fost salvată. * * * In port, apa Dunărei este atît de mare, In cit a ajuns pină la înălţimea c heiului mic. 0 jumătate metru mal mult şi apa va trece peste cheiul mare. Fluviul numai e «frumoasa Dunăre albastră» dotată de loban Strauss. El rostogoleşte o apă murdară, mal murdară de cit a Neaj Iovului. Marele volum de apă permite însă vapoarelor să poată aborda cheiul, prin canalul construit cu atîta trudă şi cheltuială, al s-tulul Gheorghe. Iu acel moment două vaporaşe debarcaiî pasageri: unul bulgăresc şi cel poştal ro-mîn. Ambele soseail de la Rusciuc. Ostroavele Toate ostroavele din Dunăre, începînd de la PuienI pină în dreptul Pietroşanilor, aii fost inundate. Marele ostrov din faţa oraşului Giurgiu, pe care se afla un mare depozit de lemn de foc, se află acum sub apă. Un curent mal puternic şi întregul depozit se va risipi pe valuri. Alte ostroave nici nu se mal zăresc. Din această cauză, navigatiunea pe Dunăre a devenit foarte periculoasă, fiind temeri de înămolire. Cîte-va sălaşe de ţigani, cari ^ stabiliseră domiciliul în unele ostroave, au fost inundate. Tot puţinul lor avut s’a risipit pe apă. Administraţia a luai măsuri pentru transportarea lor, cu remorcherele R. M. S., Î11 Giurgiu. ErI a sosit primul transport, cu remorcherul Independenţa. Bieţii dencl, în pieile goale, inspirau milă. Pe ui aiul Duuâreî Toate comunele de pe malul Dunărei au fost inundate. Comuna Gostin, cu întreaga recoltă a a-rendaşulul Statului, d. Gh. Vasiliadi, se află sub apă. De asemenea cătunul Flămînda, diu comuna PuienI, şi satul Braniştea. Mal sunt inundate şi alte comune din plasa Marginea, care a suferit mal mult diu cauza apelor. E înecată şi o parte din soseaua Giurgifi Zimnicea. Se povestesc scene sfâşietoare. Revărsarea s’a produs in timpul nopţel, cu un sgomot lung şi asurzitor. Locuitorii, prinşi in puterea somnului, s’aii refugiat prin podurile caselor şi pe acoperişuri. La jelania oamenilor se adăugau mugetele boilor şi ale vacelor, cari se iuptaiî cu furia valurilor. Mal multe case s’au dărîmat, toate animalele mărunte, — porci, ol, capre, s’aii înecat. Noaptea aii petrecut-o locuitorii pe acoperişurile caselor. Numai a doua zi s’afi putut lua măsuri da administraţie pentru salvarea lor. Ajutoarele Trei remorchere ale R. M. S. Gherdapul, Independenţa şi Despina Doamna aii fost puse la dispoziţia nenorociţilor ţeranl. S’a cerut şi ministerului de răsbnifi un vapor al flotilei militare. De patru zile, aceste bastimente transportă pe locuitori şi aceea ce s’a putut scăpa de furia valurilor. ErI s’afi adus In Giurgifi, într’un ceam, remorcat de Gherdapul, sub comanda căpitanului Bibiri, 1.000 capete de vite ale locuitorilor şi arendaşilor, fraţi Bădulescu, din comuna Maiu. In zilele precedente, Independenţa, sub comanda a iul căpitan Păcinianu, remorcase damuri pline cu locuitori din Flă-minda şi un sălaş de ţigani din insula Mo-canu. La fata sinistrului sunt plecaţi din Giurgiu, administratorul financiar, d. Eustaţiu, şeful regiei Novacescu şi comandantul sergenţilor din oraş, d. P. Uiescu. El sunt asistaţi de sub-prefectul plăşil Marginea, d. C. Banu, care dezvoltă multă activitate lu organizarea ajutoarelor. La Siuirda Dunărea a înnecat terasamentul linei ferate. De şi cu mult ridicat de-asupra nivelului malului, — tocmai In vederea inundaţiilor, — totuşi el de-abia se zăreşte din apă. Innecul a fost general. Nimic n’a putut fi salvat. Ţăranii din partea locului afi construit un fel de locuinţe palustre. băifnd pari groşi In pămînt, afi aşezat setndurt de-asupra lor. Pe aceste adăposturi improvizate, sub cerul liber, s’afi refugiat locuitorii cu copiii şi avutul lor, ca Î11 timpurile preistorice. Comunicaţia se face cu lunlrele. Malul Dunărei, odinioară acoperit de semănături şi livezi vesele, e astă-zl acoperit de apă. Fluviul de e două ori mal Întins de cît In stare normală. l’ngubele sunt imense. Deocamdată nu se poate spune cu exactitate suma la care se ridică. Totuşi, numai în Vlaşca, ele trec, după aproximaţiile cele mai optimiste, suma de un milion de lei. Inundaţiile din Itîrlml Glte-va părţi din oraşul Blrlad sunt in un" date cu desăvirşire. In mahalalele Podenî şi Munteni locuitorii aii fost nevoiţi a-şl lăsa casele şi tot avutul lor In mijlocul apel, eşind numai cu sufletul. Podurile din oraş sunt sfărîmate cu de-săvîrşire, ast-fel că prin multe părţi lumea circulă cu luntrile. Primăria, faţă de aceste nenorociri, a luai toate căruţele întrebuinţate în serviciul municipal, şi le întrebuinţează pentru scoaterea oamenilor, femeilor ţi copiilor diu mijlocul apel. Furgonul pompierilor este întrebuinţat pentru transportarea de alimente la locuitorii înconjuraţi de apă. Mare parte din case aii începui a se dă-rima. Locuitorii sunt desperaţi : cirezile de vite sunt oprite la marginele oraşului, mugetul lor e sfîşietor. Intre casele înecate este şi localul şuoa-lel de fete, a căruia directoare este d-na Patriciu. Ea este Înconjurată din toate părţile de apă. Pină acum nenorocirea este marc. Nusc ştie încă de acum înainte ce se va mal in-tlmpla. * * * Inundaţiile Pagubele.—Iaiă ştirile telegrafice |>e cari te primim azi cu privire ta colosalele pagube cauzate de inuudaţiunile din ţară. Ilfov. In Ollonita apele Dunărei cresc mtr’uua O mare parte din semănături suni inămolite. S’aâ luat măsuri pentru a se evita nenorociri mal mari. De asemenea pagubele cauzate de rîul Argeş sunt foarte mari. Putna. Şiretul revărsîiidu-se a inundat in’cătunul Vadu-Rosca, pendinte de comuna Vuita» ru, 100 hectare de semănături. In comuna Diochiţl s’aiî distrus mal loale viile. Satul CostienI a fost cu desăvirşire inundat. S’au trimes ajutoare din Focşani pentru scăparea locuitorilor. Milcovul debordind a inundat toate holdele din comuna PăteşlI. Gorj. Apele afi stricai loale podurile şi Io-rasamentele şoselelor. Circulaijunca esle intre-ruptă în mal toi judeţul. Acum s’afi luat măsuri pentru restabilirea el. Dîmboviţa. Ploile torenţiale aii cauzat pagube însemnate in mal lot judeţul, nimicind semănăturile. Tecuciu. Ogoare ini regi sunt inuudale. Case dărimate, vite înecate, podurile rupte şi mal toate drumurile stricate. Neamţu. Comunicaţiunea a fost întreruptă in inal multe părţi ale judeţului. Itiuriie Bistriţa, Bicazu sporesc mereu. Peste 50 de poduri au fost rupte şi luate de apă. Muscel. In acest judeţ, comuna DirmăneslI a suferit mal mult din cauza inundaţiilor. Parle din locuinţele ţăranilor sunt surpate de ape. S’afi luat măsuri penlru a veni în ajutorul nenorociţilor. Teleorman. Oltul şi Dunărea revărsiudu-se afi format o mare masă de apă pe o întindere de mal mulţi kilometri. Un mare număr de case, situate în partea de jos a oraşului T.-Măgurele, sunt cu desăvirşire inundate. Şoseaua Turnu-Olt se află sub apă pe o întindere de 4 kilometri. Toate viile din Roşiori sunt inuudale şi zac în apă. Pivniţele caselor suot inundate. Riul Călmăţuiul, revărsindu-se, a rupt podurile din comunele Salcia, Cârligatele, Pulineiu şi Sorocea. Prahova. Şoselele CocoreşlI-Mislea-PluleşII afi fost cu desăvirşire distruse de iiiundaţiuol. Crimă.—Diu Baeăfi ni se scrie că în ziua de 20 curent, individul Ţinută, fiul preotului Neculnl Capsa, împreună cu alţi doul locuitori din Valea lui Ion, Baeăfi, afi ornorlt la locul numit Pârâul lui Dan pe săteanul Nicolae Ior-dache Leahu din comuna Socea CiudeştI. Trăzuiţi. — Doul bâeţandrî, Florea R. Ga-vrilă şi Gheorghe D. Olteanu, ambii din comuna Goleşti, judeţul Muscel, fiind surprinşi alai-tăerl în pădure de o ploaie torenţială, afi fost trăzniţl; moartea a fost instantanee. Cadavrele lor au fost găsite a doua zi de către locuitorii din comună, cari afi anunţat autorităţile de această nenorocire. *% Tot alaltăerl a fost trăznit copilul Dumitru in vîrstă de 14 ani, fiul lui Ion Horii din comuna Brădăţel, jud. Suceava, care fiind cu vitele Ia păşune şi voind să se adăpostească de ploaie, s’a aşezat sub un brad. Cadavrul nenorocitului copil a fost găsit de tatăl săfl aproape carbonizat. Copacul era despicat în două. Un perceptor ucis (le săteni. —Ni sc comunică din Tecucifi că alaltăerl agentul fiscal Vasile Bariton, din comuna Ţepu, acel judeţ, a fost ucis de locuitorul Vasile Bariton, care a tras asupră-I un foc de puşcă şi l-a ucis pe Ioc. Asasinul, care s’a predat singur, a fosl iua-intat parchetului local unde se instrneşte afacerea. DIN STREINATATE Greşală uiaeabră. — D-na Virginia Le-blanc, în vîrstă de 35 de ani, domiciliată iu Paris pe cheul Celestins 21, intra aialtă seară ca de obiceiu în apartamentul săfi. Lu uşa cea mare a imobilului, portăreasa îl ese înainte şi făcîndu-şl semnul crucel, exclamă : Cum d-nă, nu eşti moartă ? La semnul de surprindere al locatarei, portăreasa invită pe d-na Leblane să se sue in a-partamentul săfi. Un spectacol ciudat se desfăşură locatarei cînd pătrunse în camera de culcare. Ferestrele camerei erau deschise, iar in patul de culcare, in propriul el pat, la capătul căruia ardeau două enorme facle, era întins cadavrul unei femei, pe care ’t păzeaţi doul agenţi al poliţiei. Ce se întimplase ? Peste zi, se pescuise în Sena cadavrul unei femei care semăna foarte mult cu locatara in cestiune. Din cercetările făcute se constată in mod neîndoios că moarta Jocue.şte pe cheul Co-lestins 21 si direcţiunea Morgei ordonă transportarea cadavrului la domiciliu. Fu accident iu expus iţi un ea diu Bruxelles. — Un accident, care putea să aibă urmări foarte grave, s’a produs zilele trecute in exposiţiunea din Bruxelles, producîud printre vizitatori o vie emoţiune. Balonul captiv, Secerătoare iOBMU K ion M ||n A Singura SECERATOARK cu le-IODHIVUn Săi. practică, dovedită ca cea mal hună la concursul dela Berestrfiu din 1895. Unica Secerătoare adoptată la Fermele model ale Statului. — De vânzare numai la W. STAADECIIER FaruiKOrol (Jarţe! Regale BUCURESCI BRĂILA CRAIOVA Bm&rdan.lia. Bal. Oaza, ^V. Btr. M. OogUnlueana EPOCA 3 Împins de un vini puternic, s’a lovit de coperi* şul salonului cel mare al exposiţiunel şi, împins într’una de vintul ce sufla cu furie, aerostatul se înclină pe pămint. Sitnaţiunea era din cele mal critice. In zadar se încercară, acel din serviciul exposiţiunel de a readuce aerostatul la punctul lui de plecare ; izbind coporişurile aleelor laterale, balonul dă-riiuă o mulţime de stilpl cu drapele, sparse mal toate lămpile electrice după alee şi răsturnă o superbă cupolă a unul turn al cărui coperiş fiind luat de vint se sfărimă pe terasa unei cafenele vecine. tu momentul cînd accidentul s’a Intîmplat, erau în nasela balonului 6 persoane, dintre ■'ari fl copil. Căpitanul aerostatului, al cărui siuge rece este demn de toată lauda, rugă pe ascensorl să se culce in fundul năşelei şi astfel s’a putut evita accidente regretabile de persoane. ULTIME INFORMAM Azi dimineaţă la orele !) s’a dat următor ni buletin asupra stâ-rei săuătăţel A. S. R. Principelui Romîniel: Ziua şi noaptea bune. Starea generală a A. S. R. Principelui este satisfăcătoare. «Dr. von E. Leyden, dr. Buicliu, dr. Cantacnzino, dr. Kremnitz». Cetăţenii din Alexandria aii trimis următoarea telegramă: MajestăţeT Sale Regelui Bucureşti. Acum, că Dumnezeu a ascultat rugăciunile unul întreg popor, dăruind iubitului săli Principe Moştenitor, viaţa, citit de scumpă naţiunii rornlne, orăşenii AlexandrenI, depun la picioarele Tronului cele mal călduroase urări pentru o lungă şi viaţă fericită. Liniştea Majestăţel-Voastre şi a ţării, turburată în nişte grave momente, va permite acum supuşilor săi expresia nea simţiuiîntelor lor de bucurie. Să trăiţi Majestate. Trăiască Majestalea Sa Hegina, trăiască Alteţa Sa Regală Principele Fer-dinand, cu Augusta Sa familie. Atragem atenţiunea cititorilor asuprii articolului «le reportaj <*e publicăm, eu privire la iuuiiila-ţiile din «ăiurgiu. «lupă amănuntele culese la faţa locului «le unul «liu reporterii noştri care a lost eri iu lo«*alitate. l>iu el seva putea vedea cit de mari şi I ««tinse sunt pagubele produse «It* leribi-lilc inundaţii «liu anul a«‘esta. Circulaţia a fost restabilită pe toate liniile din ţară. I). Gr. Patriciu a fost numit, in urma concursului depus, profesor cu titlul provizoriu la catedra de pedagogie de la şcoala normală de învăţători din Bîrlad. Numirea d-lul Patricui e făcută pe ziua de 1 Iunie. Comitetul central executiv al «Ligel Culturale» ne roagă să publicăm următoarele rîndurl: Mal multe ziare aii dat zilele acestea ştirea, că comitetul nostru va da în judecată pe mal mulţi casieri de secţiuni, cari ad sfeterisit încasările Ligei, de la fondarea el şi pînă azi. Această ştire este cu de-săvîrşire falşă şi, în special, pentru Zotovi-ceanu, casierul secţiei Tirgovişte, căruia comitetul central al Ligei nu are de cît mulţumiri a ’l adresa. Rugăm dar a se da cea mal întinsă dezminţire, comitetul ne avîntl a da pe nimeni în judeeată pentru sfeterisirea fondurilor sale. M. .Sa Regele va pleca la finele săp-Iaminei la Sinaia să vază lucrările de reparare de la Castelul Peleş. Aflăm din sorginte autorizată că d. Dini. Sturdsa e pe cale de a săvîrşi o nouă infamie. D sa a intervenit pe căi piezişe cu să se schimbe titlul socţetăţel «Transilvania» din Capitală şi pe urmă s’o desfiinţeze. Asupra acestei cestiunî de mare importanţă vom da mîine amănunte interesante. D-nil Ionel Brătianu şi Angliei Salignv au sosii SImbătă dimineaţa la Piatra şi după ce au vizitat locul catastrofei de la Cozla, precum şi stricăciuuele enorme făcute de apele mari ale Bistriţei şi ale Cuejdiulul. au plecat cu un tren special la Racăii. Batalionul de vînătorl din Capitală şi muzica regimentului de geniu vor lua la 13 Iunie garnizoana la Sinaia. Miine se va întruni un consiliu de miniştri la care vor fi invitate şi alte persoane din partidul colectivist, precum d-nil C. Nacu, Take Protopopescu, etc., ca să discute cum ar trebui să se evite un prea mare deficit budgetar, devenit aproape inevitabil în urma dezastrelor ce aii produs în ţară desele ploi şi inundaţii. AdiuiniNtraţia şi Inundările Primim din Olteniţa,următoarea telegramă : Apele Dunărei cresc In mod nepomenit şi pustiesc etnipiile şi satele îuvecinate.Mo-şia Chirnogl e cea mal Încercată, satul jumătate inundat, şi chiar şoseaua din interiorul comunei întreruptă. .Jumătate recolta mea inundată, iar cea-l’altă jumătate apărată de şoseaua Olteniţa—Chirnogl e serios ameninţată, apa începind In 4 puncte deja a deborda fără ca autorităţile loeale să vo-iască a lua vre-o măsură. Sîmbătă a scos în derisiune 2 oameni la apărarea şoselei, cari însă aă avut grija plecîud seara, să distrugă apărările făcute de oamenii mei ca peste noapte să fiţi cornplectamente inundat. Eri Duminică nici un om; azi asemenea. Ca culme, oraşul şi satele învecinate oprite de administraţie a ne sări în ajutor, cu militari postaţi ia porţile oraşului şi satelor. Toţi oamenii şi carele învoite de noi ne sunt luate cu forţa de administraţie sub pretextul nevoel de apărare şi înălţarea digului oraşului, care de ar fi ameninţat c hiar, ar (i avut tot timpul să fie apărat de armată saiî lucrătorii aduşi sau concentraţi de aiurea. Imbecilitatea sau reaua voinţă a administraţiei provoacă zilnic disperarea noastră ce nu ştifi unde se va opri. Comercianţii ca şi înecaţii îşi văd zilnic mărfurile şi averea ruinată şi orl-ce speranţă de scăpare interzisă prin arbitrariul măsurilor administrative. Rog provocaţi anchetă şi darea culpabililor în judecată. Fersecuţiu-nile zbirului adus diu nou in capul administraţiei locale, numai spre a desăvîrşi ruinarea mea, şi-aii găsit bun aliat in apa cu care desăvîrşesc opera începută. Avizaţi pe d Stolojan a pregăti decretele de decorare a protectorilor agricullurel şi co-merciulul localităţel. Fllip t'orlătescu. Z'arul Ikdam din Constantinopol cu No. 1030 din 20 Maiu 18117 (1313) publică următoarele • «D. Cotula Adam, fost director la biuroul «paşapoartelor din districtul Elassona, a «fost numit prin iradea imperială caima-«cam muavin la districtul Castoria, vilaie-«tul Monastir». D. Cotula Adam, este unul din puţinii studenţi macedo-rominl, cari aii studiat la Facultatea de drept din Conslautinopol şi a candidat la postul de mal sus, din cauză că Mărgărit i-a suspendat bursa acum un au şi mal bine şi nu a mal putut să 'şl continue studiile. D. Cotula scrie Gazetei Macedoniei, că Mărgărit a pus nari pedicl ca să nu fie numit, dar n’a reuşit. Gazeta Macedoniei aduclnd această scire, face următoarea reltecţie : Caid ne gîndim la îusemnătatea postului şi la foloasele ce poate să resulte pentru causa naţională numirea unul tînăr capabil ca d. Cotula, nu putem să nu recunoaştem marele merit al d-lul Take lonescu, care acuma cîţl-va ani, a avut prevederea să trimită cîţl-va tineri macedoneni la Universităţile din Constantinopol! Depeşile de eri înmiit aţiite Solia, 24 Mai li. Expresul Orient s’a oprit la Sofia, din cauza inundaţiunilor din Serbia. Cu toate ploile mari, liniile de drum de fier bulgare sunt neatinse. Budapesta, 24 Maiîi. Iu Transilvania se semnalează inun-daţiunî mari; pagubele sunt considerabile. Situaţia in Grecia Atena, 24 Maifi. Ieri s'a semnalat actul fixînd condiţiu-mile amănunţite ale armistiţiului pe mare. Ştirile publicate în Europa asupra abdicării Prinţului moştenitor, asupra încercării sale de a se sinucide, asupra sechestrării sale, asupra plecării proiectată a Regelui, asupra neînţelegerilor dintre Rege şi minister şi asupra svonurilor privitoare la o conspiraţie sau o mişcare antidinastică, ele. amusă mult lumea aci. Toate aceste poveşti, nu sunt de cît fabule cu desăvîrşire ridicole. V.rulările de $taee Constantinopol, 24 Maifi. Azi s au ţinut două întruniri ale ambasadorilor pentru negocierile în privinţa păcii: cea d’întîiu s’a ţinut de dimineaţă, a doua după prins. Ştirile privitoare la o mobiUsare nouă nu se confirmă. Von ren!ie fraiteo-bulf/ard Paris, 24 Maifi. La consiliul de miniştri "'ce s’a ţinut la Eliseii, dr Hanotaux a anunţat că eri s’a semnat Ia Sofia eonvenţuiuea come cială dintre Francia şi'Bulgaria. iintrarea naţionala a Germaniei Berlin, 24 Maifi. Comisiunea apărării naţionale s’a disolvat din ordin imperial. — Se vor convoca co-misiunl speciale care să ţie şedinţe In mod temporar pentru a delibera asupia Gestiunilor privitoare la apărarea naţională. Con/liel intre Inslria »i Statete-Inife Washington, 24 Maifi. Aiisiro i u uia a protestat din nou in coiilrn regimului laxelor asupra zaharurilor, ca fiind negarea taxelor naţiunel celei mat favorizate. Ore fii Vienu. 24 Maifi. Ampioiaţil tri. w lur'ar fi decis să Înceapă greva inîiue. Kitfflrjii in tfriea Londra, 2' Maiu Se anunţă din Gair 'Agenţiei Renter» că lingă Salamat, la 6b leghe englese k W r»J de Mongola, o patrulă egipţiană a pus pe fugă la 1 Junie, un detaşament de dervişi.— Un ofiţer engles a fost rănit grav. — Opt egipteni aii fost omortţl şi 4 răniţi. — 15 dervişi aii fost omortţl. Depeşile de astă-noapte Serviciul ‘Agenţiei Romîne» Agliia Marina, 25 Maifi. ltegina şi Principesa moştenitoare au sosit aci, întoreîndu-se la Atena. Ele au visilal cîmpnl de răsboiu şi pe răniţii din spitalurl. Regina a adresat cuvinte de consolaţiune refugiaţilor cărora le-a recomandat de a se întoarce la vetrele lor. Depeşile de azi SERVICIUL „AGENŢIEI R0MÂNE“ liemoran tini atiibaţtatlorilnr Constantinopol, 25 Maifi. Se asigură că ambasadorii iu întrunirea lor de eri după atniazl, aii prezentat un memorandum asupra delimitării Tesaliel, a* supra cestiunel capitulaţiunilor şi asupra totalului indemnităţii;este vorba de 4,000,000 lire. Trei regimente Kurde vor sosi in curiud la Constanliuopoi. 1Uf/»! urarea anei eordbiX f/recenţi Canea, 25 Maifi. 0 corabie europeană a prins pe coastele cretaue şi a condus in baia Suda, o corabie grecească cu pluze, pe bordul căreia e-rau 14 greci înarmaţi, printre cari fiul colonelului Mănos. Convocarea Camerei //recenţi Atena, 25 Maiu. Regina şi Principesa moştenitoare s’art întors. D. Halii a declarat că va convoca Camera in cursul tunel Maifi. Cabinetul va cere probabil uu vot de încredere. Cabinetul H/ianiol Madrid, 25 Maiu. Regina Regentă a confirmat puterile Iul Canovas care va păstra acelas cabinet şi va urma aceeaşi politică ca mal naiule. Diseară va fi uu consiliu de miniştri. Greva tUn t icna Viena, 25 Maiu. Afară de cite-va desordine neînsemnate, greva conducătorilor de tramway se petrece in mod liniştit. Un şef de echipă a fost rănit cu o piatră intr’uu şoporn. Greviştii au Încercat să deraieze un vagon. S’afi făcut cîte-va arestări. Direcţia tramwaiurilor declară greviştilor congediaţl că nu se vor mal bucura de concesiunile acordate mal înainte. Numai în cazul vr’unel intervenţiunl a autorităţilor şi a guvernului, direcţia îşi va reserva de a relnoi, sul) oare-care condiţiunl şi iu-tr’o oare care măsură, concesiunile acordate altă dată de bună voe. H mare nenorocire VoiroB, 25 Maiîi. In urma unei trombe de apă, riul Morge a debordat, tărînd uumercase case, uzine şi distrugind fabrici de liirtie, de mătase şi de pînză. — Se zice că pagubele sunt de 10 milioane franci. Acest desastru a lăsat 4(100 de lucrători fără lucru. Este şi o victimă. Atentat cn bomba Barcelona, 25 Maifi. Uu individ a aruncat în casa unul consilier municipal o bombă cu dinamită, a cărei explosie a causat pagube însemnate ; un cal a fost omorit. S’a produs o panică mare. Autorul atentatului este necunoscut. Se crede ca este vorba de o răsbunare personală. ŞTIRI TEATRALE Simbălă şi Duminică s’a redeschis Teatrul rte varietăţi in grădina Hugu. Timpul fiind spre ploaie s’a cintat în sala Ilugo, unde publicul venit iu mare număr a aplaudat, pe ar-liştî, printre cari cităm în primul rînd pe d-ra Estrela del Moral, care prin frumuseţea, dans şi cînt, a îneîntat toată sala. Doul umoristici excentrici americani The](juaters, de la apariţia lor pe scenă şi plnă la plecare afi ţinut publicul într’un rîs continuă. Tot de-odată trupa germană de operetă, sub direcţiunea simpaticului tenor d. Ar tur Stras-sev, a avut mare succes. D-rul Arminiu Marcel ISoale Interne ConsultaţiunI de 1? 2—4. 65, Calea Văcăreşti, 65. CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand In me«licină Paris Bvulevard Arago, 63 bis., Paris. Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în reiaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicide din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte eu IV. specialişti, asemenea se pol cere conscltaţjunl şi prin corespoadenţă. De vîfîZctre la Buşteni h uri metri depărtare. A se adresa. In Bucureşti la Societatea de Construcţie, ,tr. Doamnei, safi la Baştcn!: la d-pol Elioscu, administrator. Cotlet. €&• Crlilrgiu logi'tcr S’A MUTAT ÎN 2.*, ilrada A 25. Biuroul. Şoseaua Miluit Bravul, No. 1. Prima societ. romînă p. fabricarea hîrtie Domnii sub-scriilorl al acţiunilor de prioritate sunt rugaţi să completeze primul vărsămînt de 25% la sumele ce afi sufc.scris, vărslnd, pe liugă cauţiunea de 5% ce afi depus în momentul sub scrierel, încă 20 %. Odată cu această vărsare d-nil sub-scriilorl vor restitui casei Martnorosch Blauk et C-ie, recepisa de depunerea cauţiune! de 5%, primind în schimb titlurile provisoril de acţiuni de px-ioritate în valoare nominală e gale cu sumele ce afi sub-scris. MINISTERUL JUSTIŢIE M*tihUvaliinte Domnul Alexandru Weehsler din Iaşi, a ăcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de Weehsler cu acela de Valeriu, spre a se numi A-lexandru Valeriu. Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra nu meiul, spre ştiinţa celor interesaţf, cari ar voi să facă oposiţiunilc în termenul pre văzut de aliniatul 2 al zisului articol. LA „PARCUL REGAL" Calea Victoi’iei, IVo. î M >. Alături de «Au Petit Parisien» Inedit finii n te tle liante, încălţăminte tle llieieteld, încălţăminte tle Can-n Ten ni*. Ori-ee încălţăminte pentru Ilarii aţi. Haine şi' fo/iiî. Lucrate pe forme COSTA din Paris Diferite unsori englezeşti Marca E. BROWN d: SON, London. Băile Bălţăteştî 1) Haite Minerale calde cloro-so-«lice, indurate şi bromurale, analoage cu apele : Kreutz iacb, Ilamburg, [schi, Ueichen hali, Aussee, etc. speciale contra limpliatismu lui, scrofulel, rachitismu’ul, supuraţi a glan lelor liinphatice, abcese reci, boale de piele, maladiele oaselor, debilităţel generale, precum şi în toate boalele de femei: melrite acute şi cronice, eu-dometrite, salhingi'e, etc. tumorilor uterului şi anexelor. 2) Isvorul C'uza-Voda. — Isvorul Cuza-Vodă, apă de băut, foarte bogat în sulfat de sodiu analog cu apa de Karlsbad şi Vichy. isvor din care se extrage : sirea purgativă de Bit-ţăteşti, este foarte folositor în toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsie, catar acut şi cronic al stomatiulul, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, consti-paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenică, hydropisiilo şi obesitatea. Tote aceste maladii se vindecă în urma unei cure sistematice făcută cu apa sau sarea de Bălţăteştî. 3) Stabilimentul «Ie Inlialaţie şi I*nl-verisaţle minerală.— Noul stabiliment de Inlialaţie cu brad, terebentină, goaiaeol_creozot‘ eucaliptol safi orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală; arangial după sistemul Reichenhall şi Isclil, este foarte folositor iu toate boalele de nas, gât şi mal cu seamă iu bronchită, emphiseme, astmă şi tubercutosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism. 4) Stabiliment «le l[>«lroterapie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări', masage, Bxeculat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine eu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25%.— Sesonul începe de Ia 1 Iunie st. v. piuă la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informaţiunl, ea: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la - II o e t o r n l .SI a in a t i n Bucureşti, str. Vestei 7 Pină la 1 Iunie st. v. iar de ia această dată la băile de la Bălţăteştî, judeţul Neamţ. Victor A ii ton eseu Doctor în drept de la Facultatea din Paris, Avocat fost magistrat Ia Tribnnalnl Ilfov STRADA ROMANA No. 30 Orele de consultaţiuue sunt de la 9—11 a. in şi de la 6—7 p. m. Am onoare de a aduce la cunoştinţa onor. public că, cu începere de la 1 In n ie cr. se va re leschide stagiunea balneară a Marelui hotel Călimăneştî pe care care ’l ţin în întreprindere, precum şi restaarautul, unde d-nii visitatori vor găsi o BUCĂTĂRIE foarte aleasă, cn mîncări Franceze, Germane şi Orientale precum şi Udat ari imtigene şi utreine. Sperăm că onor. public, de care su ;t în destul de cunoscut, mă va onora cu presenţa lor. asigurîndu-i că vor găsi un servicii! prompt şi preţuri moderate. Cu deosebită stimă Antreprenor N. ULMEANU. MINISTERUL JUSTIŢIEI Puhlicaţiuue Domnul Mihail Ştefânescu, proprietar din Bucureşti, Bulevardul Elisalfeta No. 64, a făcut cerere Ia acest minister pentru adăogirea la numele săfi patronimic de «Stefă-nescu», a celui de «Zănoagă». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Aux Buyeurs d’Eau de Vichy On sait combien l’eau minerale fran-caise de Vichy est precieuse contre Ies maladies du foie et de l’estomac, si nombreuses dans notre pays, le rliu-matisme, la gravelle, le diabete, etc. Les sources de Vichy appartenant â l'Etat fram;ais qui portent les noms de Ce te stins, Hdpitat ei Grande-Grilte sont les meilleures et les plus connues. 11 faut donc se garder des imitations et exiger toujours l’un de ces trois noms sur les etiquettes et les capsules des bouteilles. On est ainsi assure de boire de l’eau naturelle authentique, embouteillee â Vichy, sous le controle et la garanţie de l’Etat et supportant lacilement le transport. Les noms Cete stins, Hdpitat ou Granae-Grilie, sont imprimes en Iettres blanches sur fond noir dans le bas de l’etiquette. MAGASIN DE MOOt ALEXANDRO! «A LILA II, Valea Victoriei, Al A V I S Aducem la cunoscmţa Onor. Public şi in special Onor. noastre clientele că intorclndu-ne din Paris, am adus mărfuri după cele din urmă modele precum : Pălării pentru Dame, Domnişăre şi Copil CAPOTE ŞI ROTONDE foarte elegante Asemenea efectuăm COROANE după comande cu preţuri foarte avanrigioase. Madame PAUL MARTIN A 0UVERT Ă N0UVEAD SON ATELIER DE HODEŞ o, Strada Fânteneî, 5 On y trouvefa corn ine jadis un grand choix de cliapeaux, derniere creation, aux prix les plus moderes MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAI EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucurescl, str. Smârdan, 2 W Rt^lIPPkpr Brăila, Bulevardul Cuza,17 VV. OlfldUtMUI Craiou(l' str Cogălniccnu lo Dr. I. T. Mera Medic romiu KARLSBAD, Marktplatz Tempel Dr. Ion Calineiuc MARIENBAD, VILA COLUMBA Dr. I*. Clorann FKAXZENBAD STEFA XSSTKANSE VILI.A liOMGSHOI N. Doctorul Galimir de la facultatea din Paris Special pentru boalele «le stomac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 Doctor A. Brayer De In Facultatea «lin 1‘aritt Koale iulenie, sifilitice si «le femei S’A MUTAT 7«, Calea Moşilor, 76. (alături ou farmacia Foişorul de foo) Consultaţiunî do la 2—4 p. m. A vis folositor Credem de datoria noastră să reamintim din timp in timp cititorilor noştri că pentru a repara forţele slăbite, a combate anemia şi starea febroasâ, a grăbi convalescenţa, cel mal bun mijloc este de a bea după lie-care masă un pahar de liijuer de vin de quininn Labarraque. ormula acestui vin a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris şi se recomandă cu foarte mare succes de cel mal celebrii doctori din toate ţările. Cu începere de la 1 Maiu se deschide GRADINA RESTAURANTULUI DUMITRU ENESCU 15, Ditrada fif. Ionică. 15 (în dosul palatului Regal) Aranjat cu totul din noti, oferă onor. clientelă bucătărie aleasă : FRANCEZĂ, ROMÂNĂ şi GERMANĂ BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE cele mai fine si cn preţuri foarte moderate. — SERVICIU PROMPT — SAL SACHS BUEEBEŞTÎ. — BRA1LA. — IARNA. Kecoinăiulă pentru sesonul coreul 1807 IM ANIVE de secerat cu aparat de legat snopit l’LANO 1 * PREVĂZUTĂ CU ROATA VOLANTA MA 8MWE de secerai simple „ GREBLE AUTOM ATICE „1» LAX O” SFOARA MAJVMMxA „ I* I H i ’> ILOCOMOBILE şi TREERATOARE cele mai perfecţionate, model 1897 din renumita fabrică AVELING A POlM EIt I.trt (Hoseliesler) MORI DE MĂCINAT, PIETRE FRANCEZE, VENTURĂTORI, PLUGURI, GRAPE, TRI0RI, etc. etc. ‘ www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOITA ZIARULUI * EPOCA» 47 PENTRU MOŞTENIRE CAPITOLUL XXXI Ea era ast-fel alcătuită: «Părăsind pe furiş casa mea In condi-ţiunl nedemne, aruneîud asupra numelui meu o ruşine neştearsă, al rupt toate legăturile caii ne uneafi. «După ce mi-al nesocotit poveţile, al vrut să le liberezi de sul» autoritatea mea părintească. «Efl nu voiii mal căuta să ţi-o impui fi. «Mi-o retrag, fiind-că iţi părea prea gri: oaie. Bucură-te de libertatea pe care ţi-al (îştigat-n cu preţul reputaţii şi poale al cinstei1 tale. «Pentru mine tu numai exişti. «Ţi se va pune la dNposiţie veniturile a verii de la mama ta, piuă ce-ţl voift da socoteală de clironomia mea. «Sunt gata să-ţi dafl eonsimţimîntul la căsătoria pe care In zadar n’ain aprobat-o. «Azi nu mal pot să o desaprob, fiind-că singură ea mal poale să micşoreze scandalul In care ne al aruncat. «Să nu cauţi a mă mal revedea. Ar fi de prisos. «De alt-fel plecăm astă-zl cliiar la Slănic în Moldova. «Orl-ce comunicaţie pe care vrei să mi-o faci, va trebui făcută prin mijlocirea lui Sergbie, însărcinatul meii de afaceri». — Scrisoarea e făcută într’un moment de aprindere, domnişoară ! zise doctorul după ce a citit-o. Ea nu exprimă de sigur, sentimentele reale ale tatălui dv, — Crez şi eQ ca d-ta, d-le doctor. Dalai trăit destul în intimitatea noastră pentru ca să pricepi că el e supus unor influenţe... care îl fac să stăruească în a-ceaslă disposiţie. — Nu pînă la infinit, domnişoară. Ea făcu un semn de îndoială şi îşi plecă capul cu tristeţe. — Pot să vă întreb, d-ră, urmă doctorul, după o scurtă tăcere, ce gînd al acum ? — Nu ni’ani h >tărît la nimic, răspunse ea. Astă noapte, cum am sosit aici, am scris d Iul Teofil Zorescu. Un om a plecat călare ca să-I ducă scrisoarea mea. 11 aştept dinlr’un moment tntr’altul, căci l-am rugat să vie numai de cit. E probabil că de o cam dată o să mă duc la mama sa, d-na Zorescu. Ea aştepta, în adevăr, pe Teofil, dar ar fi vrut să vorbească mal întll cu Gabriel. Câlimgescu îi spusese că dacă venea telegrama, îl punea imediat în libertate. Aceasta trebuea să se intimple dintr’un moment într’altul. Deci, nici n’o să treacă ziua pînă cind va revedea pe Gabriel. Dar, diutr’o reservă uşor de înţeles, ea vorbi doctorului numai despre Teofil. Convorbirea luă repede o altă întorsătură’ Doctorul venise la Adriana ca să trateze cu ea o cestiune foarte importantă. El spuse că după îndoita ucidere care fusese săvirşilâ, şi al cărei autori trebueaiî să fie căutaţi, ar fi prea periculos să păstreze tăcerea asupra omului care se introdusese noaptea în bisericuţă, Sîmbăta trecută. El îşi dăduse cuvîntul de onoare că avea să ţie lucrul absolut secret. Dar ruga pe Adriana să’I desfacă de a-cest legâmînt. Poate acel mizerabil nu o va fi depărtat. ■■ Poate va fi amestecat în asasinatul căpitanului Voinea şi al servitoarei sale. Era important să denunţe aceasta justiţiei. Poate va fi o indicaţiune pentru cercetările cari se făceail. Şi apoi, dacă se tănuiea faptul, dacă era cunoscut mal tîrziil, poate se va găsi într’o situaţie grea. Va putea fi considerat ca părtaş cliiar, prin tăinuirea unul act criminal, o agresiune, noaptea într’un loc unde agresorul pătrunsese prin efracţie saft prin escaladare. Adriana înţelese dreptatea observaţiunilor doctorului. Ea '1 liberă de legămînt. II autoriză să destănuiască faptei j din biserică, pe care ea le va confirma, cînd va fi însă şi întrebată. Părăsind-o, el ÎI ceru permisia să vie să o vază după prînz, pentru ca să ştie dacă va voi cu dinadinsul să plece la Zorescu. Autorizaţia ÎI fu acordată cu bucurie. Adriana era cu desâvîrşire prinşi în laţul Iul. Ea îl respinsese iubirea: dar se încredsa în prietenia Iul. Nici o prevestire nu o lumina asupra rolului înfricoşat pe care el ll juca cu o atit de îngrozitoare duplicitate. (Va urma) MtiMtij WO O HA EME A apărut în colecţiunea «BIBLIOTECA PENTRU TOŢI» a d-Jui Carol Mi'dUr librar-edilor €o«lul Civil Koiuîn pus în legăltiră cu articolele corespunzătoare din Codul civil frances şi adnotat cu jurispru denţa Curtai de Casaţie, de CONSTANTIN-I1AMANGIU, procuror la tribunalul Ilfov. Volumul cuprinde 600 pagini si 2000 deci» siunl şi este procedat de un iinlci :iI!';•>><•-(ie, cuprinzător al tuturor cuvintelor şi expre-siuuile uzuale de drept, cu articolele lor respective din Codul civil. Ca uduolaţiunl cupr nde peste 2000 deciziunl rezumate, ale înaltei Curţi de casaţie, din anii 1880—1897. Preţul unul volum este de 3 lei broşai şi 4 legat llexibil in plnză roşie. De vînzare la" librăria editoare Carol Mflller şi la toate cele alte librării. Se adaugă pentru porto 50 bani. * S’a aprobat ca text didactic «Manual do gramatică Itoinînă: Sintaxă stil şi compuneri’* pentru clasa IV-a primară a d-lm Gh. Ghibăncscu, profesor tu Iaşi. Lucrarea se va pune sub presă la linele lunci Maifi, pentru a fi gata de 21) Iunie. nr IJIUTfmr În condiţiunl avanii II VIIvCHHl tagioaseo NOUĂ TIPOGRAFIE complectă cu o maşină de' format No. G O maşină de lipog' afie format No. 10, usală. O maşină Boston format 22 a 32 cm. A se adresa la d. losef Schwara & Co. Bucureşti. Str. Doamnei, 20. PRIMA INDUSTRIE R0MINA PENTRU MASCHINENFABR KS - AC7IEN -GESELLSCHAFT FOST GUTJAHR & MULLER - REINHARD FERNAD & C-nie BUDAPESTA VIENA Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos VICTOR socec-câmpuluog Prăşitoare şi Cultivatoare Americane PL AM C0NSTUCŢIUNI do M0B.Î sistematice şi furnituri de ori ce Maşini penlru industria Morăriei. 30 Mort instalate în România. Hl.iljl N E ir Al E • T E PEBfTKl FER şl IA Ml* SITE OSCILATORII pateul Guljahr- Mfil-ler—Soder, fie-care sita înlocuesce 4—5 cilindre, consumă »» cal piliere şi funcţionează liniştit fără a sdrum-ina clădirea. Instalate în moara fraţilor Paxi-nos (Prahova). MAŞINI de curăţit şi sortai griul MAŞINI de curăţit grişurl palent „Ilagon-rnâcher**. MAŞINI de curăţit şi sortat grişurl palei il „August Schnetzei “. MAŞINI „VICTORIA** patentlligirinbottoin MORI TRANSI’ORTABILE. PIETRE de moară de la Perle S. Jouarre. MAŞINI DE ABURI PINĂ STRUNGURI MAŞINI de central MAfşINI de găurit MAŞINI de fresat MAŞINI de tăiat şuruburi FEIÎESTRAE circulare şi cu panglică MAŞINI de foarfecat PRESE hydraulice CIOCANE d« aburi MACARALE MAŞINI de încercat tuburi, arcuri şi orl-ce alte materiale. ROŢI HYDRAULICE, TURBINE LA 500 CAI PUTERE UNICA FABRICA care produce varul în furnale sistematice cu focuri ci iitinue, garaullnd produsele de calitate superioară fără piatră. IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencuell şi lucrări de arta. Specialitate: LESPEZI rle IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipcl şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă între traverse de fer. ziduri uşoare, despărţitoare, cel mal bun material pentru construi--ţiunl de spilale, vile, barace, cazărmi, fabrice, etc.. cu schelet de lemn sail fer, absolută siguranţă în contra incendiului. Preţurile cele mal moderate, furniture prompte şi exaete. Comenzile se pot adresa la DEPOU, Calea Griviţeî, 138, şi la Fabrica din Cîinpuliing. Deposit permanent (le toate aceste produse, Calea Griviţeî, 138. I Ol mal hun instrument pentru cullnra do PORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI, SFECLE, e.c.l Se poate întrebuinţa la maî toate lucrările de sapă şi prăşit. Lăţimea i adîncimea lucrului se poate regula nor Poarte recomaodabilă chiar şi pentru agricultorul col mic UNELTE SPECIALE do GRĂDINAR IE Toi felul «le TIstinşi %«rricole . I vis tut portant C'ĂnĂMinlnMM nIs/cmi hotoi* R<-l>r<-Npiilant General nl l’ASEI penlru TOATA KOMAXIA VI V O Ml Mj C 1m E S C <7, Mnf/iner « HURUIT TECH NIC’ BUCUREŞTI.—Bulevardul Carol, 14 bis. (lîngă Ministerul Domoniolor). Tipografia „EP0CAw execută or’-ce lucrări atingătoare de această artă Se face cunoscut onor. v zita'orl al staţiune) Buşteni, că lln'e'iii Buşteni a trecut sub o nouă administra ţie. Mobilat cu inulIă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente în cnndiţiunile cele mal avanlagioase. cu ziua, una sail sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă-cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu v nucile ele mal alese, din viile d-lul Simulescm Noul antreprenor-Hotel Buşteni. AVI» In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, in Parts, unde sute de persoane. din familiile cele mal inarl diu Franţa, aii găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigur» con’ra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so-cietalea noastră «PATRIA» ofe ă avan-tagiul că. în schimbul unui premii) mimul se asigură un capital in«emiuit. Aşa de exemplu: un advocat, iui particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, penlru a fi asigurat <-u bi 50.000. AGENŢI GENERALI DE DOSITA RI WaTSON & Y0UELL K r CU lt EST I Strada Academiei, 14. j (Fo O S M T MM E : $1 de 6, 8, IO şi 12 cai putere. premiate «n eea maî umilii . V. PIVE DE POSTAVURI, etc. Secerătoare simple .C oîitmental” şi Cositoare LULOM M ltEXI'M ITA Secera i o .1r e si „ 11 O A A1 E ■mr CV APAR l DE LEGAT SNOPI ŞI CU TĂIŞUL LA DREAPTA u a maî s.inpjă, uşoară şi solidă, construiţii cu tutui «lin oţel Ultima perfecţiune, Motlel MS97 1>IN RENUMITA EABltlCA tOmo. JOHNSTON HARVESTER C0m“, Batavia (America) pentru bn a Atenţionare si material solid BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA, jStrada Clemenţei, No. 3. — BUCUREŞTI www.dacoromanica.ro