SERIA n.—ANUL III, No. 459. Ediţia a treia VINERI, 23 MAIU, 1»9? NUMĂRUL 10 BANI A BON A MFJVTELK încep Iu 1 şi 15 ale fie-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; in streinătate 50 lei Sase luni ... 15 > » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » t3 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 NUMĂRUL 10 BANI AiniIlIIIBILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anuncittrl la pag. IV.0.30 b. linia » » » III .... . 2.— iei » » » » 11...3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr y echiă 30 bani REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 Consultul de ieri ga- GRUPURILE POLITICE Partidul liberal, în toate manifestările şi grupările lui, speriat că a fost şi este încă numai de două degete departe de prăpastie, şl-a format un plan de purtare în viilor, care este o ţesătură de contradicţii şi de imposibilităţi practice. Grupul Sturdza — căci e ,rădit că Sturdza acum este şeful numai al unul grup—fiind la guvern, are de astă dată ca linie de purtare : evitarea violenţelor şi a scandalurilor neruşinate, provocate odinioară în ţară pe eînd Sturdza era şeful întregului partid; o purtare blinda şi conciliantă in speranţă că astfel se vor putea întoarce la matcă toţi liberalii pribegiţi pe la cele-Talte grupări ; întreţinerea în mod oficial a răsboiuluT contra ciocoilor şi a fanarioţilor, adică contra noastră. Grupul Aurelian — compus în mare parte din nemulţumiţi si din puţin desilusionaţl, şi-a impus o sarcină care este mal grea de cit cele doua-spre-zece munci ale Iul 1 Iernile. Acest grup îşi propune; A nu rupe făţiş cu Sturdza, insă a’l săpa pe de desupt. In această privinţa gruparea Aurelianistă seamănă foarte mult cu gruparea Car-pistă, din cîmpul conservator; A-şî da în aparenţă un scop nobil şi desintereşat : realizarea programului liberal de la 1892, căci aceasta semnificaţie are titlul zetel: «Drapelul»; A combate pe conservatori, însă a’l combate atît cit trebuie, pentru ca gruparea să nu fie bănuită în lagărul colectivist de trădare. A păstra în acelaşi timp un spirit de urbanitate care, comparat cu gro solănia gazetelor Sturdziste, sa ne facă pe noi conservatorii a prefera pe Aurelianişll Sturdziştilor. A întreţinea raporturi bune cu cele-l’alte grupări liberale şi Stâtescistă, aşa ca la ment dat unirea tuturor să pună în vădită stare rioritate pe grupul Sturdza. Grupul Fleva se compune din mulţi desilusionaţl şi din restul ne mulţumiţilor. El urmăreşte : Un program ceva mal desgheţat de cit cel cu care se pâuneşte d Aurelian. Aceasta în scop de a a trage şi elemente vag democratice , Răsboifi de moarte contra lui Sturdza, cu scop de a arăta că beralismul adevărat este la d. Eleva şi la nimeni altul, şi menajarea celor-Talte grupări liberale în scop de a şi le putea atrage la un moment dat.' Nu combate pe conservatori pen tru a nu’şl tăia linia de retragere in caz de desastru şi pentru a dovedi că lupta pe care o duce contra lui Sturdza este serioasă şi intransigenta. Nu lipseşte însă din clnd în cînd de a înţepa pe conservatori, pentru a nu deştepta temeri printre puţinii liberali de tradiţie. Grupul Stâtescu are o existenţă aeriană, el există şi nu există, el planează de asupra tuturor celor; t’alte, aşteptînd ca puterea sa’l vină fără nici o silinţă, conform proverbului : cade pară mălăiaţă in gura lui nătălleaţă ! Vădit că această încurcătură a partidului liberal nu poate să aibă <» soluţie şi că partidul va merge din soluţii parţiale în soluţii uni laterale, piua va cădea. Grupul Aurelian nu voeşle să : Flevistă un ino-acestora de infe- rnal lie sub-ordonat grupului Sturdza; grupul Fleva nu primeşte cu orl-ce preţ nici contopirea celor două grupări menţionate, nici o combinaţie cu d. Aurelian, în care d. Fleva să nu aibă un rol însemnat. De altă parte noi conservatorii nu vom cădea nici odată în gre-şala de a ne manifesta preferinţe pentru vre-una din grupările liberale. Noi le condamnăm fără excepţie pe toate şi pe acele care ne înjură şi pe acele care ne menajează. Fiind aşa, partidul liberal n’are nici o şansă de a mal sta la guvern. Se înşală acel cari îşi închipuesc că partidul liberal va cădea de la guvern, numai după ce deosebitele grupări se vor succede rînd pe rînd. Grupările nu ajung la putere, ele servesc cel mult de sprijin parti-dulul-matcă. A venit odată, acum nouă ani, un grup la putere ; dar M. S. Regele pentru a nu da acelui guvern un caracter politic şi pentru a nu creea un precedent, a avut grija de a pune în fruntea aceluiguvern un preşedinţii de la Curtea de casaţie, care să întîmplase s;\ fie şi cumnat cu fostul domnitor Cuza. Dacă astă-zl la guvern se află, după cum am zis, un grup —grupul Sturdza — este că el reprezintă matca partidului liberal. Dacă d. Aurelian a fost însărci nat acum cîte-va luni ca să formeze un cabinet, se ştie că înspi ritul Regelui şi al tuturor, el era un cabinet provizor. Nici d. Aurelian n’a înţeles altminterea, dovadă că a demisionat după cel trei somaţii ale d-lul Sturdza. Afi trecut timpurile tulburi in cari grupurile puteau să facă dificultăţi reale partidelor. Căderea prin urmare a d-lulStur dza, va însemna venirea d-lul L Catargiu la guvern şi a partidului conservator fără grupuri şi bisericuţe. Diferitele grupări vor putea în linişte sa ’şl facă propaganda lor, uneie vor urmări realizarea progra mulul de la Iaşi, altele a programului de Ia Botoşani, altele cine mal ştie ce program. Ele vor avea toată libertatea şi mal cu seamă tot timpul ca să iacă conversiuni de acelea înaintea cărora generaţiile viitoare să se închine cu respect. Si Mai" Astă-zî ne-am întrunit în consultaţiune cu d. profesor de Leyden din Berlin şi am constatat următoarele : A. S. Regală a ajuns în a 27-a zi unei febre tifoide, complicată în cele din urmă 8 zile de treî atingeri consecutive de bronco-pneumonie. Starea A. Sale este satisfăcătore din toate punctele de vedere. Augustul bolnav a intrat în perioada de convalescenţă. E. »'. ijf/juh-n, /li-, Unirii", Mit'. Eattlar" xitto, lir. iurmnits. Jud. Domnişoara ELENA CASIMIR Domnişoara d» onoare a A. S. R. Principesa Maria tsle nepoata Doamnei Greceanu, doamnă de onoare a A. S. Rt gale Principesa Maria, şi fiica D-lul Lt.-Colonel Casimir, deputatul Roman şi fost adjutant al M. S. Regelui. ___ DESFIINŢAREA POŞTEI ROMÂNE I)IN CONSTANTlNOrOL CIOCLU NAŢIONAL Guvernul conservator izbutise a îndupleca pe Sublima Poartă să autorizeze înfiinţarea unul consulat rominesc in Macedonia, la Ditolia. Era o mare izbîndă. I). Dumitru Sturdza, cel mal inare patriot din ţara noastră, a căutat, îndată ce-a ajuns la patere, să închidă consulatul. Iutii l-a discreditat, rechiemind pe pe consul «cu arhiva consulatului» şi dinii jos, de pe consulat, tricolorul romîn ; apoi l-a şters din budget; în sfirşit, silit să-l re înscrie, l-a ţinut închis toată vremea cit tocmai ar 11 fost cea mai mare nevoie de eP Tot guvernul conservator, guvernul a-c«lut partid pe care liberalii îl taxau de «trădător», căpătase do la Poartă învoirea să înfiinţeze un biurou poştal romin la Uonstuulinopol, biurou a căruia importanţă o arătăm mal Ia vale. I). Dimitre Sturdza l-a desfiinţat şi pe acesta. Lucrul e mărturisit astă-zî şi de unii liberali. Ziarul «Drapelul» îl certifică. Din tot co cîştitrasein pe terenul naţional in peninsula Balcanică, n’am mai rămas cu nimic, mulţămită d-luî Dumitru Sturdza, «col mai mare patriot romîn». 1). Sturdza a îngropat tot co a putut d. Sturdza merită titlul de cioclu naţional. Cînd va scăpa Rominia desul» mina a-părătoare a acestui om fatal î Acei cari întreţin corespondenţă poştală cu capitala Turciei au observat de sigur un amănunt: foarte rar saii poate nici o dată. corespondenţa nu poartă de şi vine din Turcia, marca postulă turcească. Iată motivul: Administraţia turcească, foarte slab organizată, nu a putut, cu toate silinţele ce ’şi a dat, să înfiinţeze un bun serviciu postai, cu osebire în ceea ce priveşte corespondenţa internaţională, foarte numeroasă din cauzu, întinselor relaţiuni comerciale ce există între Constantinopol şi toate părţile lumeţ. Statul turcesc se mulţumeşte astă-zi să servească numai corespondenţa internă din imperiu, existînd pentru cea externă un biurou mai mult de formă, la serviciile căruia se adresează numai unii din supuşii otomani. Miiroin ile străine Din cauza insuficientei organizoţiunl a serviciului postai turcesc, de mult, Statele europene au dobîndit autorizaţia de a înfiinţa pe lingă consulatele lor, cile un biurou postai care să servească corespondenţa supuşilor lor şi cea dintre Constantinopol şi Statul respectiv. încetul cu încetul, prin încrederea ce aii inspirat, aceste biurouri aii monopolizat aproape tot serviciul poştal internaţional al imperiului musulman. Cele mai principale biurouri sunt : austro-ungar, englez, francez, german şi cel rusesc. A-cestea, pe lingă serviciul corespondenţei, fac şi serviciul de mesagerii. Ilhn oul romin Guvernul conservator, pe vremea cînd neobositul director al regiei monopolurilor Statului, d. Gr. Mano, a înfiinţat serviciul maritim între Constanţa şi Constan-tinopol, a făcut demersurile necesare pe lingă Sublima Boaită, ca să tapete autorizaţia de a înfiinţa şi Stalul rominesc, un biurou poştal pe lingă consulatul nostru din Capitala Turciei. Importanţa acestui biurou era evidentă : prin faptul că vapoarele romtneştî făceau în cel mai scurt timp, cursa dintre Con-stantinopol-Constanţa —12ceasuri— şi prin podul de la Cernavoda, scurtîndu se în-tr’un mod simţitor, prin Bucureşti-Predeal, traseul Constantînopol-Europa apu- sană, serviciul poştal rominesc ar fi fost preferat pentru a deservi corespondenţa Statelor ce cad în acest traseu. Biuroul rominesc ar fi devenit în scurt timp unul din cele mai importante din Constantinopol. Dorinţa guvernului romin a fost satisfăcută de înalta Poartă, care, printr’o i-radea, a autorizat înfiinţarea biuroului poştal rominesc. Ce fac liberalii D. Dim. Cezianu, pe atunci director al poştelor romîne, luase deja toate mărsurile pentru organizarea acestui biurou, cînd liberalii au venit la putere. D. Chiru, noul director al poştelor, nu a avut de cît să pue în executare măsurile luate de d. Cezianu. Biuroul poştal rominesc din Constantinopol a început să funcţioneze şi nu a desminţit de loc prevederile. In scurt timp biuroul rominesc căpăta, printre cele-l’alle biurouri streine, un loc de frunte, atît prin promptitudinea serviciului său, cit şi prin încrederea tot mai mai mare ce a ştiut să inspire. Un singur om nu vedea cu ochi buni, însă, această bună situaţie a biuroului poştal rominesc din StamLul. Acest om era d. Dim. Sturdza. Mic la suflet şi invidios cum este, insuficientul şef al partidului liberal, nu putea suferi ca o instituţie înfiinţată de partidul conservator să aibă un aşa succes. D. Dim. Sturdza, care a promis, cînd era în opoziţie, să distrugă tot ce aii făcut conservatorii, a avut grija ca, îndată ce, după a doua venire în capul afacerilor publice, sa văzut liniştit în cabinetul său de la ministerul de externe, să dea ordin ca să se desfiinţeze biuroul poştal rominesc din Constantinopol. Şi ast-fel noi am pcrdul intr'o singură zi, ceea-ce cu multă dibăcie a trebuit să obţinem, şi patriotul Dim. Sturdza a desfiinţai o instituţie ce aveam in Constun-tinopol, pe care nu au putut să o dobândească pînă azi nici unul din micele State balcanice, nici chiar Grecia, care, de altfel, se bucura, piuă la isbucnirea res-boiulul greco-turc, de o mulţime de favoruri în imperiul turcesc. Congresul Ligei Culturale Un tricolor modest, desfăşurat, numai pe jumătate şi avînd inscripţia : Liga. anunţa trecătorilor prin strada Carageorgevicl, că in sala tlugo, e congresul anual al Ligei Culturale. La intrare nici un suflet de om ; îti sală Ia orele 9 şi jumătate dimineaţa,—de şi congresul anunţat la 9,- mal nimeni; iar la orele 19, cînd s’a deschis şedinţa, abia 71 de persoane: delegaţi din Capitala şi din provincie, ziarişti şi curioşi. Acum (loul, trei. patru şi cinci ani, nici vasla sală a Ateneului nu ajungea ca să primească lumea e-norunâ, ce se grămădea la şedinţele Congreselor Ligei. Şi in Transilvania nu s’a schimbat nimic de atunci: aceleaşi persecuţii, acelaşi trai Ci insuportabil, aceeaşi luptă desperata pentru existenţa naţională e şi acum. IJn singur lucru s’a schimbat: frumoasele iluzii deşteptate şi hrănite de d. Dim. Sturdza şi consorţii în cele treî milioane de rondul, au fost distruse fără milă de acelaşi Dim. Sturdza din momentul cînd a venit la putere, şi comitetul naţional, precum şi partidul şi presa naţională sunt divizate în două tabere: în slurdziştl şi naţionalişti. Iar aici lumea desiluzionatâ de şarlataniile politicianilor colectivişti. a retras încrederea sa de la aceia cari au venit la putere prin specularea criminala a celor mal înalte sentimente, iar criminalii, drept răs-bunare, şi-aQ retras armatele lor naive din Ligă. Vor mal trebui ani de muncă desiuteresată, ca Liga Romînă să-sl recapete vechea-i glorie Şi actualul comitet ne dă speranţe*, că a-ceastă instituţie va vedea zile tot atît de frumoase ca cele de acum cîţl-va ani. * * * Congresul s’a deschis sub preşedinţia d-lul preşedinte al comitetului central, Mi-hail Vlădescu, azistat de d-nil I. C Gră-dişteauu, Barba Păltineanu, Florescu, Mi-culescu şi Perieţeauu-Buzău. La apelul nominal, din vr’o 300 delegaţi ad răspuns vr’o (50; numai secţiunile din Bucureşti şi Azuga aii fost mal biue re-prezintate. Secţiunea din Paris a fost re-prezintată prin d. Dimitrie Comşa. D. Mfhail Vlădescu deschide şedinţa prin o prea frumoasa şi călduroasa cuvlutare, făcînd apel la toţi romtuil de inimă să uite disenthnentele ce s’au produs şi să coti-tribue cu munca lor la relutârirea Ligei, la alinarea suferinţelor acelora, cari îndură pentiu roinîuism cu un eroism uimitor atacurile ce se îndreaptă în contra existenţei naţionale a rominilor din afară de regat. I). V. Miculescu, secretarul comitetului central, da seama despre activitatea Ligei şi constata cu părere de râd. ca iii ţară s’a produs o oare-care amorţeală Iu cea* tiunea naţională. Iii străinătate tusa romi-nil ad ciştigat în simpatii, dovadă venirea Iul Augelo de Gubernatis In ţara şi cuvintele de Încurajare adresate revistei Liga Romînă de e 1 inentul profesor de la celebra universitate din Oxford, d. Mortill. De asemeni romlnil ad ciştigat şi în simpatiile presei europene. Vossische Zeitung, organul liberalilor din Berlin, care Intr’o vreme susţinea cauza ungurească, acum apără cu căldura pe romim in contra nelegiuirilor ungurilor. Nova Reforma, cel mal răspln-dit ziar polonez din Galiţia, a Început a determina, printre pătuiile poloneze, un curent simpatic rominilor din Transilvania şi Ungaria. D. Zamfir Ilerescu citeşte raportul ceasurilor. din care reiese, ca veniturile Ligei de la 20 Maid anul trecut şi piua azi ad fost de 32 392 lei 71 bau», iar cheltuielile de 28,976 lei 64 bani. Anii trecuţi Liga avea un venit de 120 mii piuă la 140,000 lei anual. * * D. Ionescu constata cu durere, că la congres nu sunt reprezentate capitalele judeţelor. D. Cancicov stabileşte deosebirea Intre raportul prea optimist al secretarului şi lutru fizionomia prea slabă a congresului, I) sa propune ca membrii fruntaşi al Ligei să facă propagandă Întinsă pentru reintă-rirea acestei instituţii culturale. Mal iau cuvlntul d nil Barcan, Berieţeanu www.dacoromanica.ro 2 EPOCA I! uză ii şi alţii şi şedinţa se suspendă pînă după amiazl. * ♦ * In şedinţa de după amiazl e la ordinea zilei modilkarea statutelor. Comitelui central a tipărit şi a dislribuit la zeci de exemplare un proiect de modificare însoţit de o expunere de motive. Modificarea cea mal Însemnată, care s’a şi admis, este ca cotizaţiile lunare la Ligă să se reducă de la minimul de un lefi la minimul de 1(1 Pani în comunele rurale. Din dis-cuţiîle urmate asupra acestei modificări rezultă că comitetul central va începe o campanie, ca în toate comunele rurale să se înfiinţeze clte o secţie a Ligel. La discuţia modificărilor iaQ parte d-nil senator Nicolae lonescu, M. Vlădescu, Barbu Pâttineanu, Dini. Neniţescn, I. C Grădişteanu Delavrancea. Cancicov, Valerian Urseanu, Pcrieţeanu Buzăft, Tamara, etc. Congresul se declară Închis la orele fi şi jumătate seara, după ce să însărcinează comitetul Ligel, ca în numele congresului să se înscrie în registrele de la palatul regal şi cel de la Cotroaenl. Boala Principelui Moştenitor Convalescenţa. Ştirile ce am cules ieri (lin Castelul princiar de la Cotroceni, sunt foarte îmbucurătoare. A. Sa R Principele Ferdinand a petrecut noaptea perfectă şi fenomenele de lene ale stomacului şi intestinelor, semnalate în buletinul din seara precedentă, au dispărut cu desăvîrşire. Buletinul dat de doctori în urma unui scurt consult, buletin publicat azi în pagina I a ziarului, arată că Principele Moştenitor a intrat în plină convalescenţă. li anifes ta ţiaae tiv itrai/oisle Cu lot timpul îndoios de erî dimineaţă, populaţifmea Capitalei, doritoare de a afla ştirile sigure despre mersul boalel iubitului Principe, venise în masă la Castel. încă de la orele 9 dimineaţa curtea cea vastă a Cat telului e plină de vizitatori. Registrele de înscriere cari de erî fuseseră aşezate In vestibulul intrărel principale, aii trebuit din nofl să fie schimbate la corpul de gardă, din causa prea mare! aglome-raţiunî a vizitatorilor. Grija tutulor la intrarea în curtea castelului este de a citi ultimul buletin al medicilor ; şi de unde pe fie care vizitator îl vezi venind îngrijat şi cu mintea preocupată îudreptîndu-se spre locul de afişare al buletinelor, îl vezi întorcînduse după citirea lui, cu figura radioasă şi cu o vădită expresiune de fericire şi mulţumire. ♦ * * Multe persoane de distincţiune dintre cari putem cita pe dna Greeeami, doamnă de onoare a A. S. R. Principesa Maria, d. G. Filipescu, fost mareşal al Curţel, aii adus frumoase buchete de flori naturale Augustului convalescent. * * La orele 10 a sosit la Castel şi M. Sa Regina foarte veselă de starea bună a A. Sale. * * * In Castel toată lumea e voioasă şi bucuria e întipărită pe toate figurile. In biserica din Curte se oficiază serviciul divin. Mulţimea vizitatorilor intră rînd pe rînd îo casa Domnului şi-l mulţumeşte că a redat sănătatea iubitului nostru Principe. Sosirea ti-ruiui FjCf/tien Lupă cum anunţasem, distinsul procesor dr. Leyden a sosit în capitală erî la orele 12 şi 30 prin Gara de Nord. Pe peronul gărei, celebrul specialist a fost întîmpinat de d. Basset, secretarul M. S. Regelui şi de un foarte mare număr din medicii noştri dişlinşi. De la gară, d. dr. Leyden a mers la Palatul din Capitală unde a fost reţinut şi găzduit. Consul lai La orele 2 şi 20, d-rul Leyden, a sosit la Castelul de la Cotroceni, unde era aşteptat de toţi doctorii curanţi ai A. Sale pentru a face un consult. MM. LL. Regele şi Regina veniseră la Castel încă de la orele 2 după amiazl. Doctorii au intrat în consultaţiune la orele 2 şi jumătate, iar la orele 3 au dat următorul buletin: 21 Maiti orele 3 p. m. Astăsi ne-am întrunit în consultaţiune cu d. -profesor de Ley-den din Berlin şi am constatat următoarele: A. S. Regală a ajuns in a 37-a t\ anei febre tifoide, complicaţiiîn cele din urmă 8 y.ile de trei atingeri consecutive de bronco-fHien-monie. Starea A. Sale este satisfăcătoare din toate punctele de vedere. Anglistul bolnav a intrat în perioada de convalescenţă. Fj. V. Leyden dr. Buicliu dr. Cantacueino dr. Kremnitz. Celebrul specialist a felicitat călduros pe medicii cari au îngrijit ntît de bine pe Augustul bolnav. Doctorul Leyden a declarat de asemenea că A. Sa nu va putea părăsi patul înainte (le 40 (le zile. * * * Acest buletin semnat şi do specialistul străin a făcut cu bucuria să fie şi mal mare în Castel şi Iu palatul Ilegal. In oi’fiM • In oraş aceeaşi bucurie,acelaş entnsiasm. După publicarea buletinului medical din ziua de 20, comitetul clubului ofiţerilor de rezervă, al cărui preşedinte de onoare este A. Sa Regală, a luat decisiunen de a arbora drapele tricolori, pentru îmbucură! oa-rea veste a mersului spre bine, a convalescenţei A. Sale. Seara balcoanele clubului ati fost splendid iluminate. * * * Tot erî, oficeril regimentului 4 de roşiori afl făcut să se oficieze un serviciu divin în biserica SIL Spiridon pentru a muţumi Domnului de salvarea Principelui Romîniel. * * * La palatul din Capitală ca şi la Castelul de la Cotroceni mulţumirea este aceeaşi. De unde pînă acum in tot timpul boalel A. Sale, schimbarea gărzel se făcea în liniştii şi fără muzică, erî muzica regimentului, venită în fi lintea guardel, a intonat In curtea palatului clntece vesele ca de obiceiil seara, la orele 8, muzica a cîntat în curtea Palatului, zorile şi rugăciuiuea. In fard Ca şi Iti Capitală, în toată ţara, întreg poporul Romîn este entusiasmat de îndreptarea spre bine a A. Sale. Ştirile îngrijitoare în mersul boalel Iubitului Principe al Romîniel, răspîndise neliniştea şi tristeţa în toate sufletele ; aeum pretutindeni e bucurie şi seninătate. Din Constanţa ni se scrie că «în timpul greii al boalel, s’ail oficiat servicii divine în toate bisericile creştine, în giamiile musulmane şi în sinagogele ebreeştl. Tot poporul fără deosebire de religie într’un gînd şi cuget a căzut înaintea altarului să roage pe Dumnezeii pentru sănătatea A. Sale, pentru binele şi fericirea acestei ţări. Grupurl-grupurI pe cetăţeni, unii citesc iar alţii ascultă tălmăcirea în limbele lor a buletinelor ce se afişază pe strade arătlnd mersul boalel A. Sale, cu o nerăbdare'febrilă. Ca în toate părţile ultimul buletin a produs cea mal fericită impresiune». D-zeu a redat sănătatea Principelui Ro-rnîniel şi a pus liniştea şi odihna în inimele tutulor Romîiiilor. Te-]>eiuu de ia Mitropolie Ieri, serbătoarea Sf. Imp. Constantin şi Elena, s’a oficiat cu mare pompă la Mitropolie un serviciu divin, la care a asistat şi M. Sa Regele. I. P. S. Sa Mitropolitul Primul, înconjurat de înaltul cler, a oficiat în persoană. Pe lingă slujba obicinuită la hramurile bisericeşti s’a oficiat un serviciu şi pentru însănătoşirea A. SaleR. Principelui Moştenitor, serviciu pe care M. Sa l’a ascultat in genunchi şi s’a închinat cu credinţă. Oficerii regimentului 4 de roşiori cari cu toţii asistau la acest serviciu, au imitat exemplul Suveranului. Acest lucru a produs o foarte mare impresiune asupra numeroşilor cuvioşl cari se găseau îu biserică. După cererea M. Sale, 1. P. S. Sa a făcut şi o rugăciune pentru încetarea ploilor cari ameninţă a distruge întreaga recoltă, principala avuţie a ţărei. După terminarea serviciuhiî divin, M. Sa, a făcut o visilă I. P. S. Sale în Palatul Mitropolitan. Aci au venit in urmă şi oficerii regimentului 4 de roşiori. M. Sa în cite-va cuvinte a mulţumit întregului corp oficeresc pentru dovada de iubire şi devotament ce au arătat cu acest prilej în special şefului lui lor, A. Sa Regală şi întregel Dinastii. D. Spiru llaret a chemat telegrafic In capitală pe faimosul Apostol Mărgărit. Sosirea lui Apostol Mărgărit se aşteaptă pe săptămîna viitoare. Sîmbătă va începe concursul de medic primar al Spitalului Colentina, pentru care sunt înscrişi şease concurenţi. Membrii juriului examinator aft fost traşi la sorţ alaltă-erl; insă, d. dr. Stoi-cescu, unul din cel eşiţi la sorţ, se va retrage din cauză că unul din concurenţi SI este rudă de aproape. Examenele de maior, cari erau fixate pe ziua de 23 Maiu, s’au amînat pe ziua de 5 Octombrie, în urma unanimei cereri a căpitanilor, cari doresc să se presinte la acest examen. Atragem atenţia cititorilor noştri asupra interesantelor amănunte ee dăm la rubrica Divrse, la pagina IV, iu privinţa crimei din 4'alea t.riviţel. De asemenea atragem atenţia şi asupra rubrieei Scrisori din Atena, ce publicăm tot Ia pag. IV. Seceratoare fOllUH lt ICD A lin A sinfc’ura SECERĂTOARE cu le- lOPHlfUA SaL practică, dovedită ca cea mal bună la concursul dela Ilerestrâu din 1895. Unica Secer&toare adoptată la Fermele model ale Statului. — De vânzare numai la W. STAADECHER Furnlsorul Curţel Ilegale BUCURESCI BRĂILA CRAIOVA Sm&rdas, 19. Bal. Ouna, 79. Str. M. OogKlnioeana, 1 DIVERSE DIN CAPITALA Crima din calea Griviţa Xoiii amănunte Cercetările în oribila crimă comisă în noaptea de Marţi spre Miercuri în calea Griviţel, continuă cu activitate. Erî s’a luat interogatoriul celor doul lucrători cari au fost arestaţi şi asupra cărora erai! oare cari bănuell. Ne pulîndu-se dovedi nimic în contra lor, el aă fost puşi în libeitate imediat. Astă zi s’a luat la pobţie un lung interogatorul sergentului Mijat Ion, postat In locul unde s’a comis crima. Sergentul spune că a văzut pe Ignatiu pe la orele 11 şi un sfert cînd a închis el singur obloanele prăvăliei; că după aceasta el s’a dus să inspecteze cele-l’alte puncte din punctul săli şi că pînă în ziuă a fost linişte în tot raionul postului. Sergentul spune că spre seară a văzut în circiumă mulţi lucrători cari beail vin, dar că nu cunoaşte pe nici unul din el. Din cercetările făcute la locul crimei, s’ail găsit asvîrlite lingă uluci o pereche de ghete vechi şi o pereche de ciorapi plini de noroi pînă sus. Din toate acestea rezultă că asasinul a plodit pe Ignatiu cînd a mers la privată şi acolo s’a repezit asupra Iul şi Ta ucis. După cea comis crima asasinul şi a scos ghetele, şi încălţat numai cu ciorapii s’a introdus încet în casă unde a scotocit şi a furat tot ce a găsit. Pentru a căuta mal cu înlesnire, asasinul a aprins luminările şi a lăsat storurile Ia ferestre. Când s’a descoperit crima, luminările ardeau încă pe masă. După toate probabilităţile, crima a fost cornişă între orele 12 — 1 din noapte de un om care cunoştea bine pe Ignatiu şi ştia oate obiceiurile acestuia. Se mal bânueşle a fi, dacă nu autor, cel puţin complice în această crimă, uu anume Toboşarii, om cu o foarte rea reputaţiune In mahala şi care zilele trecute a încercat a-şî sugruma nevasta. Cercetările continuă. DIN JARA Fenomen Geologie.— In cătunul Poiana, comuna ColoneştI din judeţul Tecuci, s’a în-timplat erî un fenomen geologic care a cauzat pagube enorme sărmanilor locuitori, în cea mal mare parte lingurari. 0 porţiune de pămint în Întindere de peste 10 fălci din vatra satului, s’a deplasat, fâcînd să se prăbuşească 51 de case ale locuitorilor. Din norocire nici un accident de persoane nu s’a Intîmplat. rjvmvMMA tiiee 5 Pagubele Inundaţiile, pricinuite de ploile neîntrerupte din zilele din urmă, sunt cu mult mai mari de citişi poate închipui cine-va. Mai toate rîurile din ţară s’au re-vărsrt şi cu deosebire în Moldova : pagubele sunt considerabile. Judeţele Fălciu, Vasluiu, Putna şi Covurluiu, iar în Muntenia districtele Vîlcea şi R. Sărat au suferit mai mult de furia apelor. Semănăturile de toamnă sunt în mare parte compromise. Grînele aii fost culcate la pămint. Grînele de primăvară încă aii suferit de furia apelor, mai puţin însă de cit cele de toamnă. In unele localităţi, valurile aii dărîmat case şi mulţi locuitori aQ rămas pe drumul I, refugiaţi prin înnălţimT, ne-avind nici un adăpost. Dacă ploile vor continua, va fi o adevărată calamitate. Ţăranii spun că «e mînia Dumnezeiască», care ne pedepseşte păcatele noastre. întreruperile «le lini! Din cauza ploilor, mal multe linii de drum de fier sunt întrerupte. In Moldova : Linia Tecucl-Birlad, între punctele Berbeci şi Ghidigenî, din cauza revărsărel apelor rîulul Bîrlad. care a muiat şi no-roit terasamentul in mal multe locuri ; linia Crasna-HuşI, între staţiile RoşieştI şi Crasna. întreaga vale, prin care trece această linie, este acoperită de apele scoborîte de pe dealurile înconjurătoare şi de revărsările rîulul Crasna, venit foarte mare. De asemenea mal sunt întreruperi între Foeşanl-Putna Seacă, Adjud-BacăD şi Adjud-T.-Ocna. * * * In Muntenia, avem Întreruperi de lini- intre IoneştI-ZavidenI, pe linia Piatra-Rîmnicul Vîlcea; între Sihlea-Gugeşll, pe linia Rîmni-cul Sărat-FocşanI; între Balş-Peleşlî. unde se face transbordare şi între staţiile Roseti-Făurel pe lin: Buzău-Brăila. Comunici» ţta cn Moldova Din cauza acestor întreruperi, co> iu-nicaţia între Bucureşti şi Iaşi s’a făcut pînă Marţi seara, prin BărboşI-Galaţl. La gara de Nord, nu se eliberase fii lete, pentru trenurile de 9 şi 10 ore seara, de cit pînă la R.-Sărat. Călătorii spre Moldova eraţi amînaţl peni iu trenul de 11 ore 5, care pleacă la Galaţi şi are legătură in partea de Nord a ţărei prin TecuciO. In urma întreruperel însă şi a acestei linii la Făurel, pe ziua de Miercuri, avi fost lipsiţi de orl-ce comunicaţie eu Moldova. Itestnliiliren corniinlcnţlilor Direcţia C. F. a luat toate măsurile pentru restabilirea comunicaţiilor. Deja linia Buzăă-Brăila a fost redată circulaţiei, restabilindu-se ast-fel şi comunicaţia cu Moldova. Se crede că în curind vor fi restabilite şi toate celelalte linii. * * * Iată ştirile telegrafice ce am primit as-tă-zî asupra inundaţiilor: Ilîul Rîmnic din judeţul Rîmnicul Sărat, a venit colosal de mare şi furios. La bariera Bălţaţî din oraşul Rîmnic, apa a eşit din matcă şi a inundat o mulţime de case. Din cauza ploilor torenţiale circuiaţlunea între Creţeşti şi Olăneşti din judeţul Fălciu este întreruptă. 0 telegramă din Odobeştî ne anunţă că apa Milcovului eşind din matcă a inundat 40 de case din partea de jos a oraşului. Şoseaua dintre T.-Ocna-Slănic din judeţul Bacău, curentul puternic al apelor a rupt. podurile şi a stricat parte din şosea. In T. Neamţu apa a intrat în casele locuitorilor din oraş. In comuna Ciahlăeşti clin acel judeţ, apa Agapia a rupt podul. Din Dorohoi, telegrama sosită azi dimineaţă anunţă că apele Jijia şi Buhai au inundat partea de jos a oraşidui. In Bîrlad, apa Caina a rupt un colosal pod de piatră din centrul oraşului. Circu-laţiunea în oraş se face acum pe un singur pod din marginea oraşului. DIN STREINATATE ■tainic- de lllliari iu Grecia. Ziarul Times află din Atena că nişte bande de tâlhari aii aruncat nelinişte in diferite puncte ale Grecii, mal cu seamă in districtul Fiotis. Aceste bande sunt ţiuu,t8 în respect de populaţiunea rurală; guvernul a trimis la faţa locului trupe şi jandarmi. Numărul tîlharilor trece peste 850. cea mai mare parte din el se compune din artiştii cari aii fost liberaţi din închisorile Lamil cu oca-ziunea ultimei panice şi din cete de insurgenţi cari urmafi armatele regulate. IXspariţiiiuca unui bancher. — Un bancher din strada Rougemont. din Paris, numii Guilloux, a părăsit biurourile sale Marţi seara, anunţînd amploiaţilor săi că pleacă spre Seurre, în doasta de Aur, ţara sa natală, şi se va întoarce în 48 de ore. Gile patru-zecl şi opt de ore trecură, ba chiar poate, după cum spune un ziar francez de unde luăm această ştire, chiar 480. Amploiaţii,’ neliniştiţi, de oare-ce nebănuind în acest timp nimic nu denunţaseră cazul poliţiei. imediat înştiinţă pe inspectorul poliţienesc. Ce se Intîmplase ? Bancherul, nefiind in stare a-şî plăti datoriile, se prefăcuse că pleacă in Coasta de Aur. zisa sa patrie, unde, de sigur, nici o dată uu pusese piciorul acolo. Inlr’adevăr, iată ce se constată din registrele bancherului: Pasivul se urca la mica şi rotundă sumă de 1.000 000 lei! Curios însă e că toţi cel ptrliţl de bancher sunt amici şi chiar rude ale îul, şi că fiind o companie, el scoteail un jir-nat financiar, intitulat «Monitorul băncel şi ai micilor capitaluri. ECOURI In ziua de 17 1. c., d. Nicolae Cbristodulo şi-a susţinut cu un deosebit succes tesa de doctor In medicină, înaintea tacultăţel de medicină din Bucureşti. Tesa: Contribuţiune la studiul vegetaţia-nilor veneriene este foarte meriloasă şi d. Cbristodulo a primit felicitările juriului examinator. ULTIME MMATIUi CONVALESCENTA PRINCIPELUI ROMÂNIEI A. S. R. Principele Ferdinand după o noapte bună şi un somn pe deplin liniştit, s’a deşteptat azi dimineaţă la o-rele 7. Somnul bun l-a făcut mult bine şi A. S. R. părea mat viii şi mal vesel ca erî. După ce a băut un pahar de cho:o-lată şi un păhărel cu cognac, Prin i pete sa întreţinut cite-va minute cu medicii şi în special cu d. profesor de Leyden. La orele 8 medicii aii ţinut un noii consult şi la orele 9 au dat următorul Itule/in Medical Amelioraţiunea continuă. (Semnaţi). Dr. E. von Leyden, dr. Buicliu, cir. Cantacuzino, dr. Kremnitz. * * * Azi după amiazl se ţine un noii consult la Cotroceni. In acest consult se vor stabili toate a mă' untele îngrijirilor ce urmează să se d i A. S. Regale. 0. cir L,eyden a fost de acord cu co-dodort rominl, că pînă pe la ■ ■ el Iulie Principele nu va putea părăsi Gotrocenit, iar în August va trebui m: meargă să facă o cură de cel puţin trei luni la San-Remo, Bi-tli insula Corfu. * * * D. - v. E. de Leyden părăseşte mîine Capitala întorcîndu se la Berlin. * * * înscrierile conţinuşi Astă-zi la orele 11 s au înscris la Pala-jl, n-Itârnue- *nb Iiif ni Congresul medicilor români o fa titani ir ti ni răii roilonrr rlnre ilr nraintî. Ilrtlarlia, It-inintla-nr, cu ftrept căt ini, cn numcrotfilnr ntctlici cari aii luni ttttrlc In acel conţ/rcn nn nu li nn atitifffî ntiiscc/ilibililalcn, chiar /irin o tlnrc tic nea mă li/milă tic ncrionilalcy a nuitriinal’o, in-lacttintl'o cu I) nul Baernreilher, în numele deputaţilor represpntind marea proprietate, desaprobă modul cum vice-preşedinţil camerei apli-ă regulamentul acesteia. Mal mulţi deputaţi al partidului german şi al partidului deino-crat-social manifestează aceeaşi opiniune. Apoi se dă citire unei protestări a partidului liberal german în contra atitudinel vite preşedinţilor, şi a unei deelaraţiunl a partidelor majorităţii aproblnd atitudinea lor şi exprimînd recunoştinţa de care sunt animali faţă de el. D. Keamar, vice-preşedinte, declară că preşedinţii Camerei, sunt siliţi să întrebuinţeze toate mijloacele ce le dă regulamen tul Camerei, pentru a menţine autoritatea lor şi a respinge atacurile şi calomniile al căror obiect sunt. Şedinţa se suspendă pentru 2 ceasuri. După reluarea şedinţei, se fac numeroase votări cu apel nominal după propunerile de obslrucţiune ale stlngil. La finele şedinţei, d. Scboener propune să se exprime preşedintelui neîncrederea Camerei pentru numeroasele violări ale regulamentului ce a comis şi să invite pre şidenţia să demisioneze. Un număr suficient de deputaţi sprijină această propunere. Procesul Tausclrl.netzow Berlin, 20 Maiu. D. Hamann, consilier de legaţiune, face o deposiţie care e defavorabilă lui Tausch, Apoi vine o serie de martori, printre cari redactorul şef Levyson, care persistă a zice că nota lui Leckert care se află în pose siune.& ministerului afacerilor străine, se da torează numai lui Tausch. Desfiderile vor continua mline. l'oniiscarca unul vapor Ntw York, 20 Maiil. IncruciştVorul M i-i Wiead a confinat vaporul fiibu > ss, transpor- ttnd recr, Cuba. Depeşile de- AStă-noâpte SERVICIUL NOSTRU SPECUL (PRIN PIR TI:! IGRAF1C) Viena, 22 Maia. Erî, pe cînd ambasadorii din Constau-tinopol se aflau în coufertnfi a apărut ministrul de externe al Turciei, care a declarat că înalta Poartă acordă Greciei o prelungire de armistiţiu pînă la definitiva încăpere a păicei. Acum ambasadorii se vor ocupa cu stabilirea condiţiunilor de pace. Viena, 22 MaiO. («incriiii/ fjreccMC n e-omiinie-eil l’ii/fWlor o nonei netfti. in care’ cr-itnne* Miei rea precarii ei finei bilelor Urecii’i ni imgiOMihilifeelcee ticnim Mia fief fţrcceMe ele a mc einf/ajei Mei IbleîlceiMcâ cl MÎnf/nr, elin propriile Mâlc resurse er'o rfes/«î®«6/re ele cttf.hoiie. Itieelf/clul 10re-e-ici CMte’ ele’Jei teren inceirceel ctt f» feti te ailor elet-lot'H. Viena, 22 Maifi. Se- annnleî elin Alena cei Itcf/inee Hi l'Wiiei//es« .Honle-nltoare mc eltic lei ciiartierul f/e-neral ele lei litier-bey ticnim n-şi Inei rnmns Imn ele la Mmrlncii»ele AloHlcnilor şt# a iileca a/ioi la I.emtlcei. imrinlnl AAotşIcnilor ca tileca in i’iicinei Minf/sec elicccl lei Mjonelra fiicei a mai tceec tir in ticnei. Viena. 22 Maiu. Din Canea vine ştirea că insurgenţii au atacat portul Hiera-Petra. Vapoarele franceze şi italiene aQ tras mai multe focuri asupra insurgenţilor, dar fără nici un rezultat. Viena, 22 MaiO. Asociaţia corală vieneză şl-a amînat plecarea la Bucureşti, din cauza boalel A. S. li. Principele Ferdinand. 91. lling. Serviciul «Agenţiei Romîne» MMentăhniirile OMiipra «IU lini l;i MM eter ia» Alliena, 21 MaiO. Continuînd destăinuirile sale asupra Ethnike-l Heteria, ziarul «Ephimeris» publică o circulară a consiliului de administraţie al acestei so.ietăţl, cu data de 13 Martie, invitind pe secretari să împedice ori-ce soluţiune antinaţională şi să facă tot ce pot pentru a începe lupta. Afară de astă circulară anunţă că societatea înarmează 3000 de oameni. Seninii rea arniisliliiihii i/t'eco-turc Lamia, 21 MaiO. Delegaţii greci s au dus din nou, în lagărul turcesc. Prelungirea armistiţiului se va semna mîine la răsăritul soarelui. Doul representanţl civili vor lua parte la semnarea armistiţiului din partea grecească. Serbarea onomasticei Mtia-ef o fiului Regina şi principesa moştenitoare au sosit la Aghia-Marina pentru serbarea onomasticei Prinţului moştenitor, care s a celebrat fără incident. Mnceperea neffoeierilor Constantinopol, 21 MaiO. Mîine se va ţine la Poartă prima şedinţă pentru negociările în privinţa păcii între ambasadori şi ministrul afacerilor străine. — Se speră că pacea se va, încheia repede. Procesul Tausch-I.iietzovv Berlin, 21 MaiO. Clţl-va martori declară că în timpul fioalel împăratului Wilhelm, Tausch s’a exprimat, în acest sens’că baronul Marschall va trebui să fie înlocuit printr’o persoană favorabilă iutenţiunilor prinţului de Bismark. Pledoariile vor începe mline. Comisiunea hudgetară franceză Paris, 21 MaiO. S’a ales comisiunea bugetului pe 1898.— Din 33 de membri 28 sunt ministeriali şi primesc budgetul aşa precum s’a presentat. Demişi unea cabinetului spaniol Madrid, 21 MaiO. Din cauza difieultăţel de a guverna fiind dată situaţia Camerei, d. Canovas a anunţat Reginei Regente demisiunea cabinetului. Regina Regentă a semnat decretul de închidere a sesiunel corlesilor. -inflaţiile din Bulgaria şi Serbia Solia, 21 MaiO. jn tu ţara continuă să plouă. Apele ;il; di ’ >rd Numeroase poduri afl fost distruse : cnmuu aţiunile sunt întrerupte. La Si **a sud multe mahalale inundate. Mal mult* case §* poduri s’au surpat. Sunt cîţl-va înec U- „ , , a. .. ., Belgrad, 21 Maiu. Riurile afl delV.or<^a^ *n nrma ploilor ce afl căzut In toată tar:l- Mal multe oraşe sunt inundate. GRABIŢI-VA! GRABIŢI-VA ! Astă-zl a începui vinzarea la ÎOOO ARTICOLE Vis a-ois di Magazinul Universal (fost SuManu) 10.000 b. sifon metri 36,50 b. numai fr. 12.50 10.000 „ Schirting metri 36 fr. 13.75 10.000 dz. ciorapi fll. d'ecosse nnmai I fr. per. 10.000 „ „ dubli numai 50 bani „ Colosal asortiment de LIKOKBIG pentru Damo fabnlos de eftine 10.000 Dz. Gulere şi Manşete olandă pură nu- mai cu fr. 8 duzina 5.000 Dz. Cămăşi bărbăteşti de noapte şi de zi numai cu fr. 2,75 bucata 10.0000 bucăţi Broderie fabulos de eflin. Cravate, Batiste, Pro o ape, Parfnmerie, Bastoane, Umbreluţe, ne mal pomenite '’r tribunalul Ilfov. Volumul cu,,n, ide 'Vi. pagini si 2000 deci-siunl şi osie pra**d*1 d« 1,n alfiibe- lic, cuprinzător a* tuturor cuvintelor şi expre- . . . . Ia i J , ■ ... .. l I i .. I . Lt I A 1 , t ■■ HAC* siunile ii/.uale (T® drepl, cu articolele lor respective iliu Cm i'ivil. Ca adnotaţi uni cupr nde peste 20(10 .ii/'7 •’ rc/.umate, ale înaltei Curţi de casaţie, un 1 ' ' W. Preţul" unulf vo»wm este de -î lei broşat şi 4 legat flexibil/ î'i De vînzare la U- braria edito»*re Carol MttUÂrşi la toate cele alte librării. , • . Se adaug/ l>ent‘ • 50 banI- S’a apr gramati ■- neru per Gh. GhiW se va îi;'*1 pentru zifl t3*r lul Acsţder riel Noi1?.’* pe un pJM'XJ la 23 AjP»1^ a urmâAoaifc 1. Fminili el. din pVasa 2. Roşiiori Moldova, Condiţiunili^ dea in cm cel 11 de lucru de . lăiuiiitrii UT. ţjomsa Doctor Iu Drept ■* de la Facultatea din Paris ADVOCAT 76, Strada IMonisie, 76. Orele de, consultaţii dela 9—11 şi. 4—6 MA6ASIN DE ALEXANDRINA A LICA ti, l'a Ic a Victoriei, 44 A V I S Aducem la cunoscinţa Onor. Public şi în special Onor. noastre clientele că iutoreîndu-ne din Paris, ara adus mărfuri după cele din urmă modele precum : Pălării pentru Dame, Domnişăre şi Copil CAPOTE ŞI ROTONDE foarte elegante Asemenea efectuăm COROANE după comande ca preţuri foarte avantagioase. CONSTANTIN SIIYliONESCU Doctorand fu medicina Paris, Boulevard Arago, 53 bis., Paris. Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind in relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se cou-sulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cere consultatiunl şi prin corespoadenţă. Cu începere de la 1 Maiu se deschide GRADINA RESTAURANTULUI DUMITRU ENESCU 15, Strada Sf. Ionica, 15 (în dosul palatului Regal) Aranjat cn totul din nou, oferă onor. clientelă bucătărie aleasă: FRANCEZĂ, ROMÂNĂ şi GERMANĂ BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE cele mai tine si cu preţuri foarte moderate. — SERVICIU PROMPT — GIOVANI B. GROHODA Medalia de Aur Curpi Regale Buoureţt I 1891, Vechea şi prima FABRICA de UMBRELE Fondată în 1880 BUCUREŞTI 24. — Strada Şelari. — 24. Recomandă atît onor. sale clientele, cît şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricaţiunel sale precum : IMRKELE şi OIBRELIŢE fantesie de tot felul. Specialitate Umbreluţa AGO, ultima noutate. Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu sis TO-LUDO. Se primesc or-ce comande şi repara-iunl. Serviciul onest şi prompt. Rog a nota bine adresa mea, numai: 2-1, Sfratta Şelari, 2-i. Barbn Gănescu AVOCAT ’ŞI-A MU [’AT BIROUL ÎN Ntriula Sfinţilor, Xo. 6. Consultaţiunl dela 9—11 şi dela 4—6 Coiist. €r. Gliirgfu Inginer S’A MUTAT ÎN 25, Strada Antim. 25. Biuroul: Şoseaua Mihai Bravul, No. 1. Dr. STERIE N. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena ConsultaţunI cu celebrităţile medicale şi eu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Doctorul dalimir de la facultatea din Paris Special pentru boalcle de stomac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 DE VANZARE cCeutdîS 4. avind două etage, loc spaţios, fiind depuse la credit, trei minute de palatul justiţiei. Doritorii se pot adresa la proprietar, Biserica Amzeî 4, safl la d-nu avocat Urlăţeanu, Ştirbel-Vodă 23. MîHaI geekez AVOCAT Brăila. Strada Regală No. 1. I>r. Mirinescu Laureat al Facullăţel de Medicină din Paris Medic şef la spitalul de copil, şef de clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII Strada Dreaptă, 20. I>r. ¥• T. Mera Medic roinin KARLSBAI), Marktplatz Tempel ■an ■ut ca text iidaetic «Manual de Imuni-: Sintaxă stU şi compu-ela; c lV-a primară a d-lul •seu, pud sor în Iaşi. Lucrarea ol) preş, la finele lunel Maifl, ta de Iunie. ; *S l \ ROMANA f.\niT Iunie a. c., ora 2 p. m., tţie publică oralăîn loca-lomine din Calea Victo-•ureştl, pentru arendarea eapte ani, începător de pînă la 23 Aprilie 1905, ioşiI: îselel cu balta şi mora iţa, districtul Ilfov, morile el, din plasa Suceava. rendare se pot ve-cademiel, în orl-ce zi le 2—5 p. m. W. ŞTAADECKEB Maşine agricole şi industriale de orî-ce fel Strada Smârilaii, 12. — ItUOUREŞT . — 12, Strada Smârdan. BRĂILA Bulvadul Cuza, 79 LOCOMOBILE Model noă pentru 1897 cu cilindru detiiui l l)il aş“Zi.î pe o placă de oţel. Extra-lntări tă, 6 atmosfere presiune CRAIOVA Str.M.Cogălnic6nu,10 din cunoscuta fabrică RI VI UV PKOCTOB A F-nie, IMt ii treeratOre Model noă pentru 1897 cu elevator de a-lamă, site mal lungi şi mal late, Vintură-torl mal puternice ” - ......... «DAISY» Seci d’OSITOAL - PLUGUTI nriversu brăzdare Z. H. 9 N. ci Nona secerat'. icoi cu legat VISFL I.A DREAPTA 183 centimetri lungime In IS95 j 198 vinilutc in 1890 — >are simplă cea mal respîndită. sa, fu n No. 4» complect de oţel. «• irî-iio fel si număr. — PLUGURI cu 2\ cto do oţol.—SEMĂNĂTOARE în rîndurî./ LINCOLN v din prima fabrică specială Mc CORMIC CHICAGO t (America) Rnd-Sark Plagwitz (lipsea) Cele maX oj i'.jurcle - iţinî darnice pentru fabrica de zahăr. Chitila Cereţi atulognl ilustrai, seva trimite gratuit şi Iraueo www.dacoromanica.ro 4 t l1 U C A PENTRU D, HARET Ni se spune că ministerul instrucţiei publice a cumpărat un teren pentru clădirea localului seoalel Normale de institutori, tocmai la marginea oraşului şi în partea cea mal nesănătoasă. împins de dorinţa de a lua un loc mare şi eftin, d. Haret a cumpărat terenul dintre Gara Filaret şi fabrica de chibrituri. Aeest loc are o faţă pe bulevardul Maria, iar fundul se prelungeşte piuă In gropile de la Gramont. Dacă a fost bună intenţia d-lul ministru al instrucţiei, de a economisi Statul luînd un loc eftin, este insă de condamnat alegerea locului, allt din punctul de vedere al higienel, cît şi din acel al îufrumuseţârel o-raşulul. Ca să aşezi o şcoală cu un internat de 120 de persoane, elevi şi oameni de servicii!, în locul băltos de lingă Gramont, este a condamna pe acel nenorociţi cari vor fi siliţi să stea 5 ani în acest internat. Locul de la Gramont este o parte joasă unde stagnează apele şi unde se aruncă toate murdăriile ; şi tocmai fiind-că ’I nesănătos, a rămas piuă acum viran. Populaţia Bucureştilor a fugit instinctiv de părţile mlăştinoase ale oraşului, şi ceea ce este ciudat, autoritatea o împinge forţat într’acolo prin clădirea edificiilor publice. Şi nu’l numai acest caz, sunt mal multe. Era natural să se găsească locuri virane mal mari şi mal eftin acolo, unde nimeni nu voeşte să-şi facă casă; şi pretextul ettinătăţii a fost de ajuns pentru a determina autoritatea să clădească în aceste locuri palate. O altă consideraţie este şi îmfrumuseţa-rea oraşului. Un edifici»! care ar costa, aproximativ 2 milioane de lei, este o înfrumuseţare a Capitalei, şi a’l duce tocmai la marginea oraşului, este o curată prostie. S’a dat mi se pare 80 de mii de lei, pe acest loc. Ce era să coste un loc de aceeaşi întindere safi ceva mal mic. căci nu’l nevoie de a face agricultură? Era să coste cu 70 safi 80 de mii lei mal mult. Si slavă d-lnl avim destule locuri virane mari în oraş, pe stradele mari, dacă nu în centru, dar nici la margine. Ce înseamnă 80 de mii de lei la suma de 2 milioane, cîud este vorba şi de înfrumuseţarea oraşului şi de sănătatea copiilor. Şi apoi un institutor ca acesta pus chiar în faţa grădinel d-lul Bragadiru, unde muzica ciută pînă tîrzitî din noapte, nu este un ioc tocmai invitat la studiu şi meditaţie. Să sperăm ca d. Haret va reveni asupra ideel greşite ce a avut şi nimeni nu’l va aduce vr’o învinuire pentru asta. POTLOGĂRIILE din constanta (Telegramă particulara) Deşi adese-orl denunţate prin coloanele Epocei, totuşi guvernul a ignorat cu desăvîrşire potlogăriile săvlrşite de primarul Koiciu din Constanţa. Din a-ceastă cauză şi d. Koiciu a urmat înainte pînă cind, în cele din urmă, i s’a in* fundat. Iacă amănuntele ce ni se comunică din Constanţa în această privinţă: Ministrul de interne primind numeroase denunţări în centra administraţiei comunale, a însărcinat pe prefectul Chintescu să proceadă la o anchetă minuţioasă. Prefectul a fost Dumineca trecută la primărie şi a ridicăt dosarele privitoare la închirierea Casinulul comunal, pe cari apoi le-a trimis ministerului de interne. Luni dimineaţă prefectul a fost din noii la primărie, cercetînd diferite dosare. Unele dosare aii fost ascunse de primar ; prefectul le-a cerut, dar în zadar, căci d. Koiciu a refuzat categoric a le da. In faţa acestora prefectul s’a retras şi după amiazl a făcut apel la intervenţia parchetului. Procurorul venind la primărie, a somat pe primar să libereze toate dosarele, pe cari apoi prefectul le-a ridicat. Din dosare lipsesc mai multe acte importante. Ancheta continuă. * * * Un consilier comunal, dintre cel numiţi de guvern, a demisionat Luni motivat. El e complicele primarului. In locul lui a fost recomandat d. Titi Schina, deputat şi membru în consiliul judeţean, care se crede că va fi numit primar. Primarul Koiciu, de frică să nu înfunde puşcăria, se pregăteşte să plece iu străinătate. Scrisori «lin Atena Atena, 11 Maia 1897. In Atena nu se vorbeşte nicăirl de altceva de cît de revoluţiune. M'am virît în toate straturile poporaţiunel şi nicăirl de la nimeni nu am auzit o vorbă bună : toţi a-meniuţă. In alte ţări, şi in alte impre-jurărl aceste ameninţări s’ar considera palavre şi vorbe goale, dar în Grecia nu e permis a le treee cu vederea, căci, ne am putut convinge pe deplin din cele ce s’aO petrecut înainte cu 2—3 luni, că poporul ştie sş-şl împlinească dorinţele. La această conduita e impinsă Grecia de sărăcia cea mare şi de foametea ce o a-meuinţâ. Dacă luăm Iu considerare că Grecia e o ţară muntoasă, şi ca o mică parte este mal fructiferă, şi că numai în Tesalia, era mal întinsă agricultura, ne putem uşor închipui în ce stare se află azi Grecia. Comerciul stagnează cu totul. Creditul comercianţilor e ruinat şi casele cele mal bine şi mal solide azi se clatină, căci creditul li s’a redus pretutindenea, soldurile nu se prelungesc, ci se pretind cu mal mare punctualitate, aurul a pierit cu totul de pe piaţa Atenei, cu un cuvtnt pe toate terenurile tre-bile merg la vale; şi cînd o dată ruina a ajuns aşa departe, poporului e tot una, orice ar fi, bine ori râfl, el încearcă a’şl proba norocul. De cît-va timp se vede pe stradele A-teneî garda civilă compusă din cetăţenii Atenei, care are de scop a menţine ordinea şi care inlocueşte jandarmeria ce se află de ctt-va timp Iu cîmpul luptelor. Dar ce siguranţă poate oferi această gardă, compusă din oameni cari clnd nu poartă arma în spate, sunt cel mal incarnaţi anii-dinastici ? Ce siguranţă de pace pot oferi aceşti 200 — 300 de bărbaţi clnd intr’o bună dimineaţa 20 — 30 de mii de cetăţeni vor descărca armele lor pe stradele Atenei. ? Tristă situaţie. In portul Pirenlu! şi al Ealer se a-(lafi pînă erl 5 cuirasate din flota europeană şi 2 din flota americană; azi aii sosit de odată alte 4 cuirasate ale flotei a-mericane, va să zică sunt de toate ÎL Ce însemnătate are aceaslaîngrămădire de cui-rasate şi ce scop urmăresc, nu ştim, e sigur insă, că nu nil venit aci şi nu s’ai! a-dunat numai din Intîrnplare. Iu Pireil şi în Air" poliţia desannează mereil voluntarii ca i sosesc din Epir şi Tesalia, de şi partea cea mal mare dintre el îşi au armele lor proprii. Aceasta se face din precauţiune, ca nu cum va gloanţele menite pentru Turci să fie indreplale contra celor ce le-afl dăruit. Acum se vede cît de mare e numărul celor răniţi. Toate spitalele sunt înghesuite de el, ba guvernul a fost silit să ia Iii chirie case private spre a le transforma în spilalurl, şi numărul lor creşte din zi In zi, căci vapoarele ii aduc toată ziua. Corespondent. 2 > i VERSE DIN CAPII ALA Crima din Calea GriviţeT Nae Ignatiu feri dimineaţă, locuitorii din capătul Calei Gri viţel au fost viu emoţionaţi de o crimă îngrozitoare, sâvîrşită peste noapte. La No. 262 din acea stradă, locuia de mal mult timp cârciumarul Năe Ignatiu, proprietar în mahala şi reputat a fi om cu dare de mină. Foarte avar, Ignatiu trăia isolat, fiind neinsurat, ueavînd nici o rudă de aproape şi neavind nici chiar pentru serviciul prăvăliei sale vre-un servitor. El singur îşi servea clienţii şi tot singur ingrija de trebuinţele sale proprii. Descoperirea crimei Ieri noapte prăvălia Iul Ignatiu a rămas pînă tîrzitî deschisă; mal mulţi lucrători, profitîud de sărbătoarea de ieri, aii făcut chef mare şi aii băut pînă spre ziuă. Pe la orele 5 dimineaţa, unul din locatarii din fuudul curţel, numit losef Resch, voind să se ducă afară, vede în dreptul uşel privâţel un lac mare de sînge. Ideia unei mari nenorociri veni pe dală în mintea locatarului şi cu o repeziciune febrilă se duse să vadă ce este înăuntru. Un spectacol îngrozitor se desfăşură aci, Înaintea ochilor săi. Proprietarul caseî, N. Ignatiu, zăcea întins pe sdndurl scăldat iu sînge. Inspâimîntat deaceastă descoperire. Itescli dete alarma, chemă pe toţi cel 1’alţT locatari şi tnştiinţă imediat poliţia. Cercetările Vestea acestei crime se răsphidi cu iuţeala fulgerului in întreg cartierul. in ctte-va minule strada şi curţile învecinate eraîi înţesate de lume. Toţi priveai! cu groază spre locul unde s’a săvlrşit crima şi fâceatt tot felul de comentarii. Pe la orele 0 soseşte şi comisarul secţi-uneî respective, care pînă la sosirea parchetului a început primele cercetări. După cît-va timp soseşte şi d. inspector de poliţie Bagdat. Piuă la sosirea parchetului, inspectorul de poliţie, din cercetările făcute, a constatat că crima a fost săvîrşilă peste noapte şi că a fost premediată de autor. La orele 9 soseşte şi d. jude instructor Săvescu, însoţit de d. procuror M. Cantacu-zino. D. medic legist, MinovicI, fiind avisat, a venit şi d sa după cît-va timp. Din cercetările făcute de parchet şi din observaţiunile făcute de medicul legist, rezultă că victima a fost pindită, pe cînd se afla în privată, de criminal, şi că acolo a primit lovitura. Ignatiu a sucombai în urma unei lovituri puternice de cuţit ce a primit îu partea dreaptă a gttulul. După spusele medicului legist, moartea a trebuit să fie instantanee, de oare-ce carotida a fost retezată. Din faptul că lovitura a fost data In partea dreaptă şi judecind şi după poziţiunea în care a fost găsi, cadavrul, trînlit, sunt presupuneri temeinice că lovitura a fost dată cu rnîna stingă, că criminalul este dar stîngacifi. Bănuielile In urma examinăreî cadavrului, parchetul a întins cercetările sale asupra vecinilor şi asupra oamenilor cari cunoşteafi mal de aproape pe victimă. D-nul jude instructor s’a oprit mal cu seamă asupra a două persoane, doui dintre consumatorii din acea noapte din prăvălia lui Ignatiu. Aceştia sunt, un anume Covaci De-neş, luerător de la fabrica de p trol, ungur, în virstă de 30 de ani, şi un altul Maroş Am-brosie, tot lucrător, domiciliat îu strada Popa-Tatu. Asupra acestui din urmă sunt multe bă-nuell de culpabilitate. Intre altele, un indiciu puternic este faptul că Ambrosie este stîngacifi şi că în acest caz, presupunerile medicului legist, par a fi întemeiate. Ambii aceşti lucrători aii fost arestaţi la secţia respectivă. In acest timp d. jude instructor, coutinuînd cercetările, s’a transportat la domiciliul bănuiţilor pentru a face perchiziţiunile şi pentru a căuta să descopere dacă nu cum va briceagul cave s’a găsit lîngă mort, plin de sînge, uj» briceag mare şi ordinar, nu va li recunoscut ca aparţintnd vre unuia din cel bănuiţi. Mobilul crimei] Mobilul acestei crime îngrozitoare a fost furtul. Toată casa Iul Ignatiu a f0st scoto- cită de asasin şi multe obiecte, bani şi valori ati fost furate. Intr’un cufăr, găsii deschis, poliţia a mal descoperit cîle-va acţiuni şi scrisuri de valoare, pe cari de sigur criminalul în grabă le a uitat. De oare-ce Ignatiu este reputat, în acest cartier, de a fi fost om cu avere, de sigur că în afară de valorile găsite In acel cufăr, el trebue să fi avut şi alţi bani pe cari criminalul i-a furat. Vecinii spun că, în afară de bani în numerar, victima a trebuii să aibă tot felul de losurî şi efecte străine, căci era cunoscut în mahala ca pasionat în loterii de acest soitt. La orele 10 şi jumătate, o trăsură mortuară a transportat cadavrul lui Ignatiu la Morgă, unde doctorul MinovicI va face o minuţioasă observaţiuue asupra modulul cum lovitura a fost dată, socotind din punctul de vedere a posiţiunel victimei şi a direcţiune! tăeturel. Cercetările continuă cu activitate. Băile Bălţăteştî 1) Italie Minerale »*Hl«le cloro-so-«lice, iotlnrate şi bromurate, anaioage cu apele : Kreulzoarh, Hamburg, Ischl, Reicheu-hall, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lui, scrofulel, rachitismulul, supuraţia glanlelor liinphatice, abcese reci, boale de piele, maludiele oaselor, dehilităţel generale, precum şi îu toate boalele de femei: melrite acute şi cronice, eu-dometrite, salliingife. etc. tumorilor uterului şi anexelor. 2) Isvornl ( ii/.a-Voilă. — Isvorid Cusa-Vodă, apă de băut, foarte bogat in sulfat de sodiu analog cu apa de Karlsbad şi Vichy. isvor din care se extrage : sa*ea purgativă de BU-ţăteştl, este foarte folositor în toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsle, catar acut şi cronic a) stoniahulul, ulcer precum şi contra cancerului storaahal, consti-paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenică, hydropisiilo şi obesitatea. Tdte aceste maladii se vindecă îu urma unei cure sistem- tice făcută cu apa safi sarea de bălţăteştî. 3) Stabilimentul de Inlialttţie şi Pul-verisaţie minerală.— Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, goaiacol creozot, euealiptol sau orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apa minerală; arangial după sistemul Beichenball şi Ischl. es'e f"arte folositor iu toate boalele de nas, găt şi mal cu seamă în bronchită, emphiseme, astmă şi toberculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism. 4) Stabiliment de II) droferapie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masage, executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere shgant mobilate şi restaurantul de pritna ordine cu preţuri fixe. închirierile de camera pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25°/o.— Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. pină la 1 Septembrie. Pentru orl-ce inlorniaţiunî, ca: angajătl de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la• O o est o »• <« / SI a tu a I i u Bucureşti, s'r. Vestei 7 Pină Ia 1 Iunie st. v. iar de Ia această dală la băile de Ia Bălţăteştî, judeţul Neamţ. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 44 PENTRU MOŞTENIRE CAPITOLUL XXX Călimgescu era palavragit!. Doctorul n’avu greutate multă ca să ’l facă să spue o mulţime de lucruri, pe drum, şi fu numai de cît pus îu cunoştinţă asupra tuturor punctelor, cari nu fusese limpezite la Porescu. In substanţă iată ce află: Vestea morţii tragice a unchiului său înlemnise pe Gabriel Fioreanu. Dar cînd auzi câ’l învinovăţeşte de îndoita ucidere a căpitanului şi a servitoarei sale, încremenirea Iul a fost atit de mare, în cît nu scoase măcar strigătul de protestare, pe care îl aşteptau. El rămase îngheţat, fără ca să aibă putere de a articula un euvîut măcar. Adriana, introdusă în acest timp, declară că plecarea lor împreună era hotărîtă de mal mulle zile şi că trebuia să 1 însoţească la Bucureşti. Ceea ce o liotărîse să plece de acasă era de un ordin cu totul intim. Gabriel încercase zadarnic să o oprească pe cînd ea vorbea. Venit îu fire, îl întrebă pe ce se întemeia absurda învinovăţire ridicată îu potriva Iul. Cind află că se deducea vinovăţia Iul din interesai pe care îl avea în moartea căpitanului, el se justifică, revelînd existenţa celui de al doilea testament. De aci nu-I m?I rămase nimic în sarcina lui. Fusese văzut pe la Crucea de Piatră: dar el explică, că se afla acolo ca să plodească trecerea Adrianei, după cum se înţelesese. N’avea nici un interes să moară căpitanul, de oare-ce cel de-al douilea testament fusese făcut diu propriul îndemn şi după voinţa formală a sa. El dete asupra acestui punct cele mal desăvîrşite explicaţii. Pentru motive cunoscute de el, căpitanul nu voia să.lase Vic-torinel Mateescu, averea sa. Gabriel îl hotărî la aceasta după o îndelungată discuţie. Al douilea testament fusese făcut, cu trei zile mal nainte, îu faţa autorităţilor respective. El începea cu o frasă în care căpitanul, spre a aduce laudă delicateţei şi desinte-resăril nepotului sătl, declară că după voinţa formală a acestuia el revoca primele disposiţiunl luate în favoaiea lui şi instituia pe Victorina Mateescu moştenitoare. Aşa stînd lucrurile, nu mal rămînea de cît un singur lucru de făcut. Să se asigure de existenţa reală a testamentului şi să pue apoi pe Gabriel în libertate. Călimgescu telegrafiase imediat parclje. tulul din Ploeşll, cerînd să se procedez e mal repede la această verificare şi s-a caute pe d-ra Victoria Mateescu. După ce făcu acestea, se duse )a ]ocui crimei. Trecînd prin Magula, lăsj.se pe Adriana la Ileana. Cît despre Gabriel, du confruntarea lui cu vieţi nele, in loc să -| (rimeată ia arestul provizor, fusese n umaî oprit în Magula, intr’o casă de oaniei.,j gospodari. Era ţinut acolo, în yederea unor trtbu-inţî ulterioare ale iostLucţiel şj „„mal de formă. Gabriel socotea că test&^nienj_uj va [j des. chis a doua zi la tribunal, şu că după amiază, justiţia va fi înştiinţată de aceasta. Această povestire era d’ab.ja afirŞitâ) clnd trăsura sosi la Magula. Era aproape patru ceasuri. Zorile începuse să se ivească;. ' Zăgau se plimba de colo pînă eo|0, prin curtea caselor sale. El nu se culcase, aşteptlnd sosi;rea jude. cătorulul de instrucţie, căruia vroia să-I o-fere găzduirea. Această prevenire amabilă îl fusese insuflată de două r^otive. Mal îutil, fiji;d-cft el spera să aibă din cea mal ay^orizată sorgintă noutăţile privi-î°?fP.-Ţ*ă instrucţie, dacă magistratul instructor va fi inosafirul săi!. Pe urmă, fiind-că era oare cum neliniştit a ’şl auzi mereu numele pronunţat în a-ceastă afacere. Poate ai! să socotească că prea a spus la multă lume disposiţiunile testamentare, încredinţate lui de căpitan, in taină. Poate i se va căuta, aci, nod în papură. Şi, vroia să ia măsuri, îudoptud pe judecătorul de instrucţie. Călimgescu primi cu dragă inimă invitaţia. Găzduit, hrănit bine, el avea să bage în buzunar totalitatea lefii sale. Căci de foarte multe ori melancolia viatului îşi cînta doinele lui triste prin punga lui Călimgescu. Şi după cele l’alte toate nu avea noroc nici la biliard, nici la table. Tatăl şi cele cinci rudenii risipeau creditul lor, dar nu-şl deschideau de loc punga! Aşa în cît Călimgescu trebuea să se gtn-dească la economie. Se lăsă deci să fie luat de notar, fără ca să fie rugat mult, strînse mina doctoru- lui, şi îl preveni că în acea dimineaţă avea să-I ia interogatorul. — Cîud vel avea plăcere, d-le judecător, mîine voii! fi aici pe la nouă. Doctorul porni spre Urlaţi. (Va urma) Publicaţiune Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» din oraşul Tecuciu Se dă în întreprindere construirea unul spital în oraşul Tecucia în valoare după deviz in suma de 218.000 lei. Condiţiunile generale, caetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la Tecuciu la d. Theodor Cincu, însărcinatul comisiunel instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest scop. Ofertele se vor primi înscris şi sigilate în ziua liciiaţiuuel la d. Theodor Cincu, iu Tecuciu, unde va fi întrunită comisiunea; ele vor fi însoţite de o garanţie provisorie in bani saO efecte în valoare da 5°/o din valoarea devizului. Efectele se primesc şi îu detaliu de fie-care lucrare şi în total, specificindu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază oferţatorul a le face. La desehideiea ofertelor, comisiunsa este în drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi licitaţi une orală. Asemene-a se vor primi şi supra-oferte, piuă in termen de 8 zile de la cea d’intâl licitaţi-une; supra ofertele vor fi cu cel puţin 5°/o mal jos de cît preţul eşit la prima licitaţie. Garanţia definitivă va fi de IO0/,, din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia a rămas lucrarea. Licitaţiunea va avea loc îu ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-licitaţia in ziua de 29 Iunie a. c. Tecuciu, 7 Aprilie 1897. PIA^OfE Dela renumita fabrica GUST. ADOLPH IBACH RAK11EN l oiHlntit iu imul 179-1. DE VÎNZARE pe. preţurile fabricel la A. IEMj n Ai A JAfJW BUCUREŞTI. Strada Decebal No. 20. Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mineştl, îu ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus in vinzure în Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura bîrlie de orez de Panama care; Nu iuegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romlnştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel * Panama» : Bucureşti str. Pînzarl No. 10. Uude se vor dresa ţoale informaţiile si comandele iu Rominia. „STEAUA ROMANA" SOCIETATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEULUI CA PITA Ii SOITA I,: lei 10,000,000 «lin care 7.000,000 deplin vărsaţi Fabrice de Petroleu şi Derivate: BUCURESCI, IYIOINESCI, MONTEORU Produsele Fabricelor: PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda) ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME: Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru maşine, Valvolina pentru cilindre. Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710 PARAFINA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMÎNÂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. TEIRICH & ct BUCUREŞTI O.—Strada Berzei,—O. INSTALAŢIUNI TELEGRAFGAZ şi APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de y/az Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - Biurofl de construcţie. - Export PAPIER FAYARD & BLAYN , af‘ »"Hlt <*« */« «le nccoI Niiceea proclamă superioritatea sa Mi trai amentul de gutural, iritaţlunei peptuliii, influenţa, i"»r«/ri renmatli*raiale, «<-rf ntiturî, răni, vărsături, bătă- j—Topic excelent contra bătăturilor. __^ ăflâ în toate farmaciile. Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Bonlevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp in Paris şi fiind în relaţii eu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consuitaţiune şi •*rin corespondenţă. Higiena «liniilor ^i a gnrei Medalie de aur, Yiena 188a; Medalie de argint, Dumireşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. Autorizat de consiliul de higienă şi salubritate publică. 1) E UT T A I, I \ A KSK\|;» OlUtA şi PULBERE VEGETALA pentru DINŢI alo doctorului N. liO \ V A Sunt două dontifrice recunoscute in ţară şi in străinătate ca cele mit, bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higienel gurel, dindu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: Un (lacon Dentalinî fr. 2,50 Pulbero de, dinţi, fr. 2. Deposile: in Iaşi, la Farmacia Tril ţi lionya; în Bucureşti, lu Farmaciile F. W. ZUrner şi F. Hruss, la Droguoria jj I. Ovohhu şi la Parfumeria „Stellla". BUCUREŞTI1 — Tipografia EPOCA, Stnad?.{ Clemenţei, No. 3. — BUCUREŞTI www.dacoromanica.ro