NUMĂRUL 10 BANI ABOITjUIENTKLE Încep Ia 1 şi 15 ale fle-eărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un numttr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ NUMĂRUl^lO BANI ANUirCirBILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţi» şi la toate oficiile de publicitate AnuneinrI la pag. IV...0.30 b. linia » » » III.....2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul Un număr reohiă 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 BULETINE ÎMBUCURĂTOARE Cu o nemărg:nilă bucurie împărtăşim cititorilor noştrii următorul buletin medical dat azi, Luni, dimineaţă asupra mersului ameliorator al boalei A. S. Legale Principelui Ferdinand. Suntem siguri că citirea acestui buletin va învioră toate inimile r o mine şti. H ore dimineaţa. Noaptea bună. Pulsul regulat şi mai puţin frequent. Respiraţia mai uşoară. Temperatura căzută pentru prima oară aproape la cea normală. Starea A. S. este cit se poate de satisfăcătoare. Este speranţă că nici o complicaţie nu va mai turbura evoluţia finală a febrei tifoide. I#-r. Muicllu ii-r. €1anlacuxtno MP-r. lireiHnitz PATRIOTISMLA C0MA9D «Voinţa Naţională» începe să ne inspire serioase îngrijiri, iar colectiviştii dau semn că o vădită deranjare s’a produs în funcţiunea tradiţionalei lor maşine de clişeurl. Căci «Voinţa» devine modestă, iar partidul arată o tendinţă visi-bilă de a vedea lucrurile ceva-ceva mal puţin absurd. închipuiţi-vă că derangiarea este aşa de gravă, în cît am putut citi în organul partidului că unirea, libertăţile publice, emanciparea clă-caşilor, secularisarea bunurilor mănăstireşti, intemeerea Dinastiei, răs-boiul, independenţa şi regalitatea sunt «opera activităţel naţionale a poporului Romîn», iar nici de cum de opera exclusivă a liberalilor. Inchipuiţi-vă că «Voinţa» duce modestia pînă acolo, în cît afirmă că la realisarea acestor fapte, «liberalii n’aQ fost cei din urmă agîndi şi a contribui»! Dacă colectiviştii vor continua a merge pe această cale, sunt în stare ca într’o bună dimineaţă să înceteze de a ne mal zice Ciocoi şi fanarioţi, iar Sturdza e capabil să mărturisească în un cerc intim că în copilăria sa, abătindu-se de la ordinele severe ale mumei sale, a jucat de cîte-va ori arşice cu cîţl-va fii de ciocoi şi de fanarioţi! Ceva mal mult. Semnele unei devieri din obicinuita îndrumare colectivistă, se mal arată prin faptul că, deşi noi conservatorii am criticat faimoasa circulară patriotică a d-lul Haret, totuşi «Voinţa» nu ne califică încă nici de trădători, nici de vînduţi străinilor! Asta-I grav, grav de tot! Căci, să nu fim apostrofaţi cu cuvintele de ciocoi şi fanarioţi mal înţelegem... Poate să fie o simplă scăpare de vedere. Dar să scăpăm din învălmăşeala discuţiei asupra circularei patriotice a ministrului de instrucţie, fără să ni se arunce în obraz epitetele de vînduţl Ruşilor, Ungurilor, ele., a-ceasta constitue o trădarea «Voinţei» faţă cu tradiţiile partidului! Colectiviştii se mulţumesc în chestia Ilaret, să ia un aer plîngător şi o atitudine melancolică, fâcîndu-ne imputări că cum se poate să criticăm circulara naţională, a d-lul Haret. Ştiţi de ce o criticăm? Fiind-că acea circulară este pur şi simplu ridiculă. Circulara nu comportă critica, ea este aşa de copilărească şi de exagerata—cu tot scopul bun în care a fost făcută—în cît dă loc la o meritată bălae de joc la adresa celui care a fabricat’o. Apoi bine, d-le Haret, nu înţelegi că dînd astfel de circulare, faci de rîs sentimentul pe care cauţi a’l desvolta? Căci de cînd sentimentul de patriotism se inculcă în mintea copiilor pe calea circularilor pompoase şi uînfiate? Dacă nu înţelegi că cu forma pe care a’l adoptat’o pentru propagarea naţionalismului, te-al făcut de rîs, ne temem că eşti în stare să fad şi un regulament pentru desvol-tarea patriotismului în scoalele primare şi secundare! Evident că d. Haret a avat ceva în cap, a avut o idee, idee care de alminlerea este natural înfiptă în capul nostru al tuturor. Cînd însă a căutat să dea trup şi suflet acelei idei, mijloacele i’aQ trădat, cum ele trădează pe ori ce colectivist cînd se încearcă să facă ceva mal pre sus de nivelul forţelor intelectuale mijlocii ale partidului! D. Haret a tratat în circulara sa patriotismul cu aceeaşi desin-voltură şi cu aceaşl uşurinţă cu care partidul său a tratat în întrunirile publice şi în Parlament chestia naţională. După cum Sturdza cerea intervenţia guvernului conservator pentru ca să luăm Transilvania,—şi aceasta n 24 de ore, — tot aşa d. Haret cere prin circulara sa, intervenţia învăţătorilor, institutorilor şi profesorilor pentru ca să facă să is-bucnească repede sentimentul naţional la copil. Bietul matematic, după oare care calcule, fixează în circulară chiar ziua pînă cînd corpul profesoral să dea gata patriotismul, ziua de zece Maiu. «Veţi spune—zice circulara adre-«sîndu-se corpului didactic — ele-«vilor că ţara noastră este cea mal «bogata, cea mal etc. etc» Sărmanul Haret, avea, trimeţînd aceasta circulară, numai o singură temere pentru desvoltarea spontanee a patriotismului în inimele copiilor. Se temea ca nu cum-va profesorii să nu execute ordinele sale, repe-tînd elevilor textul circularei. In colo, el n’avea nici o grijă, stiea că efectul va fi iresistibil! Noi, în urma acestei circulari, propunem îndepărtarea d-lul Ilaret de Ia ministerul de instrucţie, pentru motiv de neaptitudine. Căci circulara mal înainte de toate nu e pedagogică. Ministrul a dovedit, că nu cunoaşte de Ioc metodele după care să procede la elevii cel mici mal cu seamă, pentru a’l face să primească şi să se pătrundă de o idee, saG să le deştepţi un sentiment. Ne închipuim cu ce zîmbet ironic învăţătorii şi institutorii cari cunosc asemenea metode, aQ trebuit să citească circulara naivă a d-lul Haret. Circulara în chestie este o greşală de calcul, ceea ce nu e permis unul matematic, şi o dovadă de neştiinţă în chestiuni delicate, ceea ce tot-d’a-una e permis unul colectivist. POPORUL ^ A. S, R, O vorlul a Prînclpeael Marin. — Ma-nlMaţia Poporului. — Dragostea Poporului. — In ţară. O vorbă a Principesei Harfa De cînd A. S. R. Principele Ferdinand se luptă cu atîta voi-nicie cu cruda boală, care’L stăpî-neşte, Principesa Maria îngenun-che în fie-care seară, înaintea i-coanei Maicei Domnului din biserica de la Cotrocenî, pentru sănătatea scumpă a soţului său. In seara teribilei nopţi de la 15 Maiu, dueîndu-se la biserică, Principesa a găsit-o plină de lumea venită să afle noutăţi asupra mer-sului boalei Augustului său soţ. Vădit contrariată, pentru că nu putea sâ’şî facă ruga, A. S. R. a avut totuşi un cuvint bun pentru poporul Capitalei. — Ceea ce mă mulţumeşte, a spus Principesa, este dragostea ce Poporul Capitalei ai*ată soţului meu. Manifestaţia Poporului Elogiul adresat de Principesă a fost bine-meritat nu numai de cetăţenii capitalei, dar şi de întreaga ţară. Nici-odată, ca în această tristă ocaziune, nu s’a văzut atîta spontaneitate în exprimarea dur erei, unanim resimţită. Coliba ca şi Palatul au o egală parte, în mani festaţiunile de dragoste şi simpatie, în urările de însănătoşire adresate Augustului suferind. Durerea a fost de o potrivă resimţită de la înalţii demnitari ai Statului pînă la cel din urmă cetăţean. Alăturea cu miniştrii ţârei, am văzut înscriindu-se în registrele casei princiare pe umilul cetăţean din dealul Spirei sau din altă mahala îndepărtată a Bucureştilor. Dragostea Poporalul Dar cînd omul din popor îţi dă inima, ţi-o dă întreagă. Dragostea lui pentru Moştenitorul Tronului nu s’a manifestat numai în modul acesta. In naivitatea lui, el s’a simţit obligat să dea şi remediul pentru boala A. S. R. Şi ca un semn de dragoste a-dincă, am văzut pe cetăţeanul din Tunari venind să aducă Augustului bolnav leacul cu care se îndreptase tatăl şi fratele său. Şi tot cu dragoste au venit şi vin în fie-care zi atîtea femei bătrîne, a-tîţia oameni din popor, ca să facă recomandaţii pentru boala Principelui Ferdinand. Toate scrisorile ce sosesc la Palatul de la Cotrocenî se termină cu aceiaşi duioasă observaţie: — Aşa s’a îndreptat tatăl, mama, fratele sau sora, ori alt-cineva din familie. In această asigurare se rezumă întreaga dragoste a omului din popor; el consideră pe Moştenitorul Tronului ca făcînd parte din propria lui familie. fit ţară aceeaşi iubire, acelaşi devotament. Ieri s’a primit la Palatul de la Cotrocenî vizita unui bătrîn ţăran, fruntaş scoborît din munţii Muscelului pentru a veni să vadă pe A. S. R., să afle cum îi mai este. D-lui loc.-colonel Presau, adjutantul princiar care l’a primit, voinicul de muntean i-a spus : www.dacoromanica.ro — M’au trimis ai mei să afin ce’î cu pustia asta de boală a Prinţului nostru. Şi cuvîntul nostru avea în gura ţăranului o intonaţiune atît de duioasă, că se părea că vorbeşte de propriul său fiu ! Iar la slujbele ce se fac prin sate şi cătune pentru sănătatea A. S. R. bisericile sunt pline de ţărani. Alăturea cu preotul, ei înalţă rugele lor. naive dar pline de dragoste şi de pietate, pentru însănă-tarea Moştenitorului Tronului. Ţăranul n’a rămas mat pre jos de poporul Capitalei, în iubirea, pentru Principele Ferdinand şi familia Regală. O dată cu Epoca de ară tac distri-ftiir gratuit tuturor cumpărătorilor cm număru precun* şi Iul urm- n-bonaţitor noştri, mm Supliment ilustrat cuprinrănd t /• Portretul A. <§>. Principele Feo-pold tle llo/tenxoflern, tatăl Prin-cipelui Moştenitor af Bominie» t V. Portretele Principilor I fii-Iteln* şi Carot fie Bohenr.ottern, fraţii Augustului Bolnav. Aceste portrete aii font eseculale fte fotograful Curţii Ilegale, lUan-dg, cu prilejul vizitei în ţară a acestor Auguste rutle ale familiei noastre regine. f'lişeete sunt admirabil de bine cjneeutate în atelierul foto-rănco-grafte al d-lui F. Busekek. Observăm că acest Supliment ilustrat poate fi păstrat de ori-eine ea nu adevărat tablou de artă. MOIÎA DISIDENTA «Drapelul», organul disidenţei liberale, a a apărut pe ziua de 10 Maiti. Ziarul era anunţat de cît-va timp deja, iar disidenţa exista, de fapt, încă de astă toamnă, şi putem zice chiar de un an, de clnd, sălbăteeeşte, fără un dram de ruşine, cu un cinism care a revoltat toate conştiinţele, primul guvern al d-lul Sturdza, în dispreţul tuturor legilor omeneşti şi dumne-zeeştl, a cutezat a ridica prin forţă brutală pe şeful Bisericel romîue după scaunul mitropolitan al ţărel. In acea zi, un număr mare de liberali dintre cel mal însemnaţi aă văzut, ai! simţit că partidul este dus Ia peire; In acea zi a Început a se stabili un curent contrarii! apucăturilor bolnăvicioase ale d-lul D. Sturdza. Se ştie ce s’a petrecut: încercarea ministerului Aurelian, zădărnicită de intrigile sturdziştilor ; acea criză ministerială latentă care a durat două luni, cînd şi cînd întreruptă prin vestitele, ridicolele şi jndaicele pupături; în fine neaşteptata revenire la putere a d-lul Sturdza încunjural de astă dată numai de elemente pur colectiviste. Âstă-zl ruptura este un fapt îndeplinit, public, şi, pentru ori cine va şti să citească Intre linii, reese din însuşi programul publicat In capul «Drapelului» că mazilirea d-lul Sturdza de la şefie este oficială. Acest om, mic de suflet ca şi la trup, gîrbovit moraliceşte şi pliysiceşte, care atît timp n’a visat de cit caterisire, este astă-zl caterisit la rîndul lui, uu pe temeiul unor acte falşificate, ci în urma netrebniciei şi răutăţii de care a dat atîtea probe strălucite. Acum ar fi interesant a se şti ce va fi această disidenţă, ce voieşte ea. Vom vedea-o la lucru şi, ori ne înşelăm mult, ori vom asista In curînd la un spectacol interesant. Pentru moment, putem afirma că sunt printre întemeitoril noului ziar două curente; unii—cel mal puţini la număr şi cel mal puţini influenţi—cel mal tineri—ar voi res-turnarea guvernului de astăzi şi Înlocuirea lui prin uu minister Stătescu, căci, de şi dl. Stătescu nu este subscris în programul publicat, d-sa a părăsit cu desăvîrşire pe dl. Sturdza şi va da tot sprijinul săi! grupului din jurul «Drapelului». Cel-l’alţl însă, în cap cu d-nil Aurelian, Costinescu, Lascar, şi cu asentimentulil-lul Stătescu, sunt de părere că, cît se va putea mal curînd, imediat chiar, partidul întreg să se retragă şi să treacă In oposiţie, pentru a se reorgauisa, pe cîtă vreme este încă speranţă de reorganizare; singurul mijloc—după părerea d-lor,— de a face ca greşelile comise să fie uitate'; singurul mijloc de a scăpa de nefastul d. Sturdza. Aceasta este astă-zl situaţia reală. TRIBUNA LITERARA MUGEŞTE DUNĂREA ÎN VAD Mugeşte Dunărea în vad Ca’n vremuri de robie, Şi codrul de molift şi brad De cruntă vijelie: -~s In freamat trist de negrăit De ramuri se îndoaie, Că vînt de toamnă ’ntr’asfinţit De frunză ’mi’l despoaie. Isvoarele nu mal doinesc A dorului poveste, Ci pling şi ’n prunduri împietrite, De ’ngrozitoarea veste. Flăcăi cu sufletul cernit Coboară trişti de vale, Că’n sat răsună dăngănit... E clopotul de jale. Căci Mindrul, Tinărul Fecior De viţă ’inpărătească, Crescut 1-al Dunării isvor, Ursit să ne domnească; Se luptă ’n d’aurit palat Cu boală ’nvrăjmăşită, ’nfnoor n rl ii-o ’n or^n II n O. li ia fc Cu inima cernită. Şi cu smerenie, răpus, Din groaznica durere, Spre Cel de toate Mal-Presus, Cu glas de mingîiere, Se roagă ăst viteaz norod In sfinta Iul credinţă, De-a Tinărulul, Brav-Voivod Deplină biruinţă. Şi nu’l ungher pe ăst pămînt, Ce-I frămîntat cu slnge, Să nu s’audă cald cuvînt Din inimă ce plînge : — «Ni-’l ţie Domnul sănătos «Spre-a ţări ’n veci slăvire, «Că mult Ii tînăr şi frumos «Şi bun şi blînd la fire. «Ni*'L ţine Doamne sănătos «Spre-a ţări ’n veci slăvire, «Că mult II tînăr şi frumos, «Viteaz şi blind la fire. «Şi soarta-ne de viaţa Lui «Etern ni-’I logodită, «Cum logodită ’I dorului, «Pădurea înverzită ! «Şi n’al cuvînt a hărăzi «Un neam pustietăţii, «Cînd ştii că ’n Răsărit aci «Un zid păgînătăţil «AvuşI de veacuri pe Romîn, «Viteaz cu pieptul tare, «Şi ’l răsplătişi dindu-’I Stâpîn «Pe Carolus-cel-Mare! «Urmaş ni-’I Tinărul Voivod, «Viteaz şi cu credinţă: «Şi azi se roagă un norod «De sfînta ’I biruinţă !... «Goneşte-I Doamne din Palat «Cea boală ’nvrăjmăşită: «Că ’ntreg poporu-a ’ngenunchiat «Cu inima cernită! T. Duţu A ne vedea ultimele ştiri despre mersul boalei Principelui Ro-rnlulel In pagina IlI-a, la «Ultime informaţiunl». z BOALA PRINCIPELUI KOJltXIEt WOAPTEA DE DEM MAICĂ Orele 5 şl Jumătate Veşti mal pnţin liniştitoare sosesc din camera Augustului pacient. Starea bolnavului a devenit dintr’o dată mal critică. Căldura s’a ridicat şi s’a impus necesitatea ca să se facă o baie rece de 8 grale bolnavului, pentru a se împiedica creşterea căldare!. După baie doctorii aii ţinut un consult, apoi au introdus la partea stingă a Principelui o sondă pentru înlesnirea scurgere! materiilor purulente. Bolnavul a luat un pahar de lupte şi un pahar de şampanie. Orele O La orele 6 se emite următorul buleţin : Deşi temperatura este mai ridicată, totuşi starea generală este aceeaşi. Dr. Buicliu, cir. Cantacuzino, dr. Krem-nitz. tril stăruesc să se cheme o celebritate străină, dar Regele deocamdată refuză, declarind că are in-credere desăvirşită în corpul medical romin. Asupra acestei ces-tiuni se va tine diseară un consiliu de miniştri. * * * D. Ion Kalinderu anun[ind sosirea Regelui, a declarat: — întreaga familie regala e«te plăcut atinsă de interesai viii al publicului. Aceasta dă mai ales Regelui o forţă fndouită. Orele 7 —cu o voce clară şl fermă a spus următoarele cuvinte : — Merge mai bine. Aceste trei cuvinte, rostite de M. Sa Regele, valorau mal mult do cît orl-ce discurs, pentru cel adunaţi acolo. — SA TRA1ASCA, — a fost răspunsul respectuos al publicului. Cînd Suveranul s’a retras, s’a putut constata excelenta impresie ce au produs asupra inulţimel vorbele sale. Feţele tuturora s’au înseninat la auzul ştirel îmbucurătoare şi speranţele aă început din nou să renască. In mulţime se afla şi un ţăran fruntaş din munţii Muscelului, venit pentru a aduce urări de însănătoşire, din partea consătenilor săi. In Hiseri că Principesa Maria se duce, la 9'/» ore, tn M. S. Reqele, solicitat me- î d« d-« casimir, ia biserică. v 7 .... .1 Aici, A. S. R. îngenunchie Înaintea alta Teu de consiliul de Miniştri St I ruluI> pe o pernă de catifea roşie. Alăturea v , , , n . . I cu Principesa îngenunehe şi d-ra Casimir. mai ales de A. O. ic. rrinei- I In biserică nu se allâ de cit adjutantul pesa Maria, s’a învoit la marea unul medic străin. “Lo juMut. de s.sesc d-m. d A fost chemat celebrul doc-1 sturdza şi ion i. Brătianu. -T 7 i • r> i - I Lei ln*AI, ia loc într o strană, dm dărătul tOr Leyden dm Rerlm, care a- I Principesei; colegul săfl de la lucrări pu- "f '^'Z^luMnTsi I cum trei ani a căutat si pe de- ““ 21"" ma'ln p"“mb'* 80 letal a ■ 9 redatul tar Ale.mndru ÎTT I prillc'P«sa remlne in rugăciune plnă la teaauii ţ,ar mexamx/ru 111. ■ orele 10 şi un sfert cînd se retrage COn O delegaţie a societâţel constructorilor I haideţi a TlleCClt a~ I ^us& adjutantul Presau. romîni s’a înscris în registre. Delegaţia I ’ i m i i ^-n t • Lei ,lon1 m,n*slr‘ aft s se compune din d-nil Nae Constanţi- Seara ld Orele 4 de 1(1 Berlin §1 ioniţă AnastaZscu8ltc V'Anastasescu' I va sosi în Capitală mîine di- 1 mineată. D-sa va locui la Cotrocenl. * * * Intr’un moment mulţimea devine atît de enormă în cit circulaţia se opreşte. D-nil general Berendeiu, P. S. Au-relian, Spiru Haret şi Steriade, directorul reşedinţelor regale, sunt înconjuraţi de sute de oameni şi cercetaţi a-supra situaţiei. Răspunsul lor, că Principele merge spre bine, linişteşte lumea, care încet se risipeşte. * * * Delegaţia societăţei Albina, compusă din d-niî Ioan Dragomirescu, Ilie A. Popescu, Iosef Maurer, Dimitrie Şerbănescu, Toma A. Popescu şi Paul A. Popescu, se înscrie în registre cu observaţia: — Să-l dea Dumnezeu bine! Toţi miniştrii se află într’o odae de lingă camera de suferinţă. Orele O şi jumătate D-nii Ionel Brătianu şi loc.-colonel Oeorgescu scoborîndu-se jos, s’au întîl-nit cu d. Ion Kalinderu, căruia i-au comunicat următoarele: — frizele ce se produc sunt mai puţin violente ca cele de piuă ieri. Doctorii speră că procesul de rezolvare a sttugei se va termina plnă mliue. In ce priveşte eventualele complicaţii din drlp-tn, ele fn ori ce caz nu vor putea fi atlt de violente cum au fost cele din stînga, cu atlt mai vtrtos, că la plâmîuul drept nu s’a ivit Încă şi poate că nici nu se va ivi vr’un focar iufeeţios. .*§1 Principele are iucă destulă pu tere ca să reziste plnă la procesul de rezolvare a dreptei, care nu poate fnlirzia mai mult de patru zile. Uriza cea mai vio- .--------------—, — — _ ? lentă a ilreplel se aşteaptă J5011’*1 din fftta scaro1 in astă noapte. Pericolul este 11 U1 Insă toarte diminuat. *** Principele în urma caidurilor, care seara de obicei! sunt mal mari, a începui a aiura şi a chemat pe camardinerul său spunîndu-1: — împachetează tot, să plecăm, hal să plecăm ! — Mîine, Alteţă Regala ! — Ce mîine! ? De zece zile îmi spui mereQ că mîine. Orele 8 Principele merge din ce în ce, văzînd cu ochii, mai bine. Cele două focare din stînga s’au cicatrizat deja cu desăvlrşire. Focarul din dreapta nu prezintă nici un nerir.nl u. ar. jdneutru u declarai Regelui : — Pe cît omeneşte se poate crede, A. S. Regală va scăpa de focarul din dr4pta în patru zile şi atunci va începe perioada de convalescenţă, care insă se poate să rezerve încă cîte-va crize mal puţin periculoase. * * * Cel doul miniştri aii stat In biserică, plnă după terminarea serviciului religios. MPitpă eşirea tlln biserică Principesa Maria, după ieşirea din biserică, s’a urcat în camera soţului săO, care dormea. Respiraţiunea sa e mal liniştită de cit ori clnd în timpul boalel, de asemenea şi pulsul. Principesa s’a scoborlt apoi, pe la 109/« ore, ln grădină cu d-ra Cazimir, unde a rămas un sfert de oră. Ultimul Huletin 18 Maifi 1897 Ora 9 şi jum. seara De la ultimul buletin, de la 5 ore seara, starea Â. S. R. s’a Îmbunătăţit. Căldura a scăzut puţin. Pulsul şi respiraţia bune. Starea pulmonară din stînga e mult ameliorată: cea din dreapta nu s’a mărit şi este în perioda staţionară. Dr. Buicliu, dr. Cantacuzino, dr. Kremnitz. Impresia in public Buletinul s’a dat după consultul pe care doctorţl l’afl avui la ora 0 ţi juni. Medicii sunt foarte mulţumiţi de starea bolnavului şi aii toată speranţa că în curînd Augustul pacient va intra lu convalescentă. Impresia buletinului asupra publicului adunat ln eurtea Palatului, a fost excelentă. Din gura a sute de oameni nu auzi de cit expresii de bucurie. — E scăpat, e scăpat, spun toţi cu o mulţumire sufletească de nedeseris. D. dr. Buicliu simţindu-se prea obosit, a cerut să fie chemat încă un medic de boale interne. Miniş- Principele a băut azi patru litri de lapte. Puterile îi sunt destul de mari ca să reziste la o eventuală criză din noapte. Principele a făcut o nouă baie rece şi apoi a adormit. H. 8. Regele lu balcon Faţă cu dovezile de dragoste pe cari poporul Capitalei le-a dat familiei regale îu această tristă împrejurare, M. Sa Regele a ţinut să arate înalta sa mulţămire mulţiinel imense din curtea palatului. însoţit de d. D. Sturdza, preşedintele consiliului, M. Sa Regele se arată în bal-de onoare a palatului. Erau orele 7 şi trei sferturi. In curtea palatului erau citc-va sute de persoane, nerăbdătoare de a afla ultimul buletin despre starea sănătăţel Augustului bolnav. Cînd şeful Statului apăru in balcon, o vie mişcare se produse în public. Ochii tuturora se îndreaptă în spre Suveran, care Palatul regal din] capitală a fost pus cel înttitk ln cunoştinţă de cuprinsul buletinului medical. Atît Regele cît şi Regina aii rămas foarte mulţumiţi de această Îmbucurătoare ştire şi Regele a redactat, după cum ni se asigură, cu însăşi mina sa telegrama către Împăratul Germaniei, anun-ţtndu’l bunul mers al boalel Nepotului săfl. Şi cele-l’alte curţi europene aii fost puse în cunoştinţă despre cuprinsul acestui buletin. In timpul noptel nu s’a produs nicl-nn incident deosebit în starea Augustului bolnav. A. S. R. a dormit liniştit şi doctorii n’aii vroit să-l deştepte ea sâ’l dea laptele cu cognac, care constituie singurul săfl aliment de cînd e bolnav. D n cînd in cînd numai se auzea cîte un uşor gemăt, produs de o jenă trecătoare în respiraţie. A. S. R. Principesa Maria, asigurată de starea bolnavului, s’a retras ln camera sa spre a se repausa. ZI na de IO Maiti Cum a izbucnit boala ? Aflu un detaliă interesant asupra boa-lei Principelui Ferdinand. S’a spus că A. S. R. s’a îmbolnăvit în ziua de 23 Aprilie, la un rally-paper, dat de ofiţerii regimentului 4 de roşiori. Se atribuea boala sa unei răceli contractate cu această ti «azi u ne. Din sorginte demnă de tontă încrederea mi se asigură, că Principale suferea de friguri de la 12 Aprilie. Oboseala din ziua de Sf. Gheorghe, ca şi răceala contractată atunci, n'au făcut prin urinare de cît să ’T agraveze starea sănătăţel. Frigurile neîngrijite au dat naştere violentei febre tifoide, cnre a produs crizele penibile din zilele din urmă, iar răceala şi oboseala de la rally-paper bronco-pneu-monia. Starea bolnavului ln momentul acesta, ora 8 dimineaţa, — a ultimului buleân — starea să-nătăţei Princ’pe'ul este mult mai bună de cît eri şi astă noapte. Figura Augustului bolnav s’a mai înviorat puţin şi, după cum asigură medicii, nu mai are txpresiunea de profundă suferinţă pe nare i-o imprimaseră ultimele zile. A. S. R. a schimbat cîte-va vorbe cu Principesa Maria şi a glumit cu doctorii asupra lungei boale, care ’l ţine pironit în pat. Astă zi bolnavul a fost mutat într’o altă cameră. De la ultima criză, medicii au luat dispoziţia de a muta pe bolnav, în fie care zi, in altă cameră, ca mijloc prezervativ contra microbilor şi a vicierei aerului. Odaia, în care a fost mutat astă-zi, are ferestrele în spre parterul de flori de sub scara de onoare a Palatului. Aceleaşi precauţiunî au fost luate de astă dată, ridieîndu-se perdelele şi draperiile din cameră. Sostirea ducesei de Hesa Sîmbătă Principesa Maria a primit o telegramă din partea mamei sale, ducesa de Coburg, care anunţa sosirea sa şi a A. S. R. marea ducesă de Hesa. Ştiri particulare, confirmate mai apoi şi de «Agenţia Romînă», ne permit a a-firma că numai sora Principesei Maria, marea ducesă Victoria de Hesa, va sosi în ţară. D-na Greceanu, doamnă de onoare a Principesei Maria, care se afla în Italia, va sosi o dată cu A. S. R. marea ducesă, care o va aştepta la trecerea sa prin Viena. Ducesa de Coburg se va duce la Londra, la serbările jubileuhiî de 60 ani de domnie a Reginei Victoria. iVoul detalii Anturajul Principelui Romîniel e foarte vesel. Toţi împărtăşesc cu bucurie, că Principele a dormit foarte bine, cu mici întreruperi, cîud i s’a făcut inlialaţiunea de oxigen pentru a ’l Impedica tuşea. La orele 6 Principele s’a deşteptat şi a cerut zlmbiud un păhărel de cognac, apoi un pahar de lapte, pe cari le-a luat cu multă Inlezr.ire făeînd glume cu bâtrînul săfl camardiner. Imediat a fost deşteptat şi d. doctor Bui cliu, care dormea într’o cameră de alături. Medicii afi examinat apoi pe Augustul pacient şi retrăgîndu-se în consult, afl discutat aproape o oră şi la orele 8 afl redactat buletinul medical, pe care cititorii îl pot redea în pagina l-a a ziarului. Pelerinajul reîncepe Zeci de persoane încep să vie la Cotrocenl, încă de la ora 8, ca să se intereseze de Principe şi să se înscrie în registre. Am remarcat pe d-nil Ionel Brătianu, G. Duca, I. Duca, I. Mitilinefl, Dim. Frank, colonel Odobes* u, etc. U moţ ia d-iul dr. MSuteitn După clle-va minute soseşte şi d. Dim. Sturdza, pe care d. doctor Buicliu zărindu-1, II eşi înainte zicîndu-I: — A. S. R. merge spre deplină însănă- toşare. Acum răspund ou capul inefl pentru Principe 1 D. Sturdza l’a Îmbrăţişat şi eminentul practician de o dată s’a văzut podidit de lacrimi. 0 persoană din anturajul Principelui a spus: — 0 singură ambiţie mai are d.dr. Buicliu, aceea ca mîine, cînd va veni profesorul Leyden din Berlin, acesta să găsească înaintea lui nu un bolnav greii, ci un convalescent. Şl sunt mari speranţe că dorinţa doctorului se va realiza. D-nil doctori Cantacuzino şi Kremnitz afl pleeat In oraş şi nu se vor întoarce plnă la amiazl, cînd se va ţine un nofl consult. Un vechili obicetn evreese asigură că dacă se face rescumpărarea unui grav bolnav, acesta se lnsănâtoşează. Obiceiul acesta e al Evreilor spanioli. Conformîndu-se Iul, d. S. Halfon a împărţit Vineri dimineaţa Evreilor spanioli săraci 15,000 lei în semn de răscumpărare a sufletului A. S. R. Principelui Romîniel. Acum bucuria e mare printre Evreii spanioli, căci de Sîmbătă dimineaţa A. S. R. merge din ce în ce mal bine. Tot acelaşi obiceifl, pretinde ca la rugăciunile ce se fac în sinagogă pentru Insă-năloşare, să se schimbe numele bolnavului, dîndu-i-se un altul cu o însemnare alegorică. Aşa se explică, pentru ce la rugăciunile tn sinagoga din Craiova, s’a dat Principelui Ferdinand numele de Traian, care poate fi descompus In cuvintele de traiu, şi an, ceea ce înseamnă viaţă lungă ; iar ln templul din Bucureşti cel de Beniamin, adică rescumpărat din ghiarele morţei. Orele 10 Soseste M. S. Regina şi e întîmpinată, la veranda Castelului, de Principesa Maria, d-şoara Casmir şi d. general Ro• bescu. Vestea îmbucurătoare despre permanenta bună starea a Principelui a produs o excelentă impresie asupra Reginei * * • Principele, după ce a băut un pahar de lapte şi un pahar de şampanie, a adormit. După cum se asigură, starea sănătăţel Principelui e mult mat bună de cît o spun buletinele medicale. Dacă doctorii nu arată adevărul atît de plin de speranţe, este că se tem ca o criză ulterioară să nu producă o impresie penibilă în public. MP. Uascar Catart/in a fost erl la Palatul din Cotrocenl, unde a văzut pe Augustul bolnav. Principele a recunoscut pe veneratul nostru şef, căruia i-a întins mina. După cîte-va vorbe ce au schimbat, d. Catargiu s’a retras făeînd urări de în-sănătoşare Măriei Sale. Orele 13 jumătate M. Sa Regele a sosit însoţit de d‘ colonel Priboianu şi s’a dus în camera Principelui Romîniel. D. doctor Buicliu a comunicat M. Sale îmbucurătoarea ştire, că starea A. S. R. este atît de bună în cît într’o ju-mâtaee de oră temperatura a scăzut de la 87,5 la 37.4. Iar respiraţia devine din ce în ce mai bună şi mal liberă. După o jumătate de oră M. Sa Regele s’a întors la Palat spunînd d-lul colonel Priboianu : — Priueipele merge aşa de bine în cît mîine, cînd va”soal profesorul Leyden, nu va mai ii bolnav, ei convalescent, graţie eroicelor sforţări ale medicilor. După un scurt consult al doctorilor, la orele 12.45 s’a dat următorul buletin medical, care a produs o bucurie generală asupra publicului din curte : Starea generală a A. S. R. este foarte satisfăcătoare. Somnul liniştit, pulsul bnn. Respiraţinnea adîncă şi regulată. Temperatura încă a mai scăzut puţin de astă-dimineaţă. Termometrul arată 37.4. Or. JHuieliu, tir. Canlaeuxino, tir. Miremnitw.. ALP1IONSE DAUDET CAS DE VÎNZARE De asupra unei porţi de lemn, răii închisă, prin a cărei deschizătură se vedea o parte din curte aşternută cu nisip, un bilet «de vînzare» era lipit de mult, ars de soare toată vara şi bătut de vlnturile toamnei. Era atîta tăcere în această casă, în cil al fi crezut că este o casă nelocuită, părăsită. Cu toate acestea era cine-va care o locuia. Puţin fum albastru ce eşia din coşul de olane de deasupra acoperişului, trăda o existenţă ascunsă, discretă şi tristă ca şi fumul focului de sărac. Apoi uitîndu-te prin deschizătura porţel In loc de gol, de părăsire, de acea părăsire care te face să vezi că e de vlndut, safl că locuitorii el afl plecat unde-va departe, se vedeaft alee drepte, ronturl de Hori, ndătoare aşezate lingă un basin şi unelte de grădinar lîngă zidul căsuţei. Era o căsuţă de ţăran aşezată pe un teren cam aplecat, care avea o scară ce ducea de la un etaj la altul. Iu cel de jos par’că ar fi lost o seră. Erafi o mulţime de clopote de sticlă pentru acoperit florile, unele ghivece goale; iar altele cu altoaie de verbine, de primule aşezate toate in rînd. In grădini erafl o mulţime de pomi plini cu fructe, iar In mijlocul acestora, In această ordine şi tăcere, un bătrln cu o pălărie mare de pae în cap, umbla toată ziua prin alee, uda clnd se făcea mal răcoare, tăia şi curăţa florile şi crăcile arborilor. Bâtrînul nu cunoştea pe nimeni pe acolo. Afară de căruţa brutarului care se opria la toate porţile din singura stradă ce se afla în acel sat, nu primea nici odată pe nimeni. Cîte o dată, vre-un trecător care avea pe acolo terene, căci toate erafl foarte fertile, văzînd biletul la poartă, suna! Mal Iutii nu se auzea nimic. Sunînd iară, se auzea un umblet pe nisipul din grădină şi bătrînul întredeschidea poarta cu un aer furios : «Ce poftiţi mă reg ? — Casa este de vînzare ? — Da, răspundea el cu greutate, da... esle de vlndut, dar vă previn că se cere un preţ foarte mare...» Şi gata a închide poarta, făcea o mişcare pentru a nu te lăsa să intri. Privirea ochilor săi te dedea afară, atîta mînie avea îutr’însa. Atunci oamenii ple-cafl inirtndu-se de acest maniac nebun care punea bilet de vînzare unei case ce voia s’o păstreze. Acest mister îl descoperii. Intr’o zi tre-cînd pe d’iuaintea micei căsuţe auzii înăuntru voci animate cari discutafl. «Trebue s’o vinzi, tată, trebue s’o vînzl... al promis’o...» Iar vocea bătrînulul tremurătoare, zicea: «Dar 1 copiii mei nici efl nu zic alt-fel, s’o vindem... iată, am pus bilet». înţelesei că erafl băeţil şi nurorile lui, mici negustorii din Paris, cari ’l sileafl să-şi vînză casa, acel cuib pămlntesc atlt de iubit şi scump, peutru bătrlneţele lui. Pentru ce ? Nu ştifl. Ceea-ce ştifl este că el găseafl că prea e de mult de clnd afl pus biletul, şi veneafl ast-fel ln toate Duminicile pentru a sili pe nenorocitul bătrln sft-şl ţie promisiunea. Băeţil discutafl, vorbeafl Intre dluşil, şi cuvlntul bani suna sec ln vocea lor ascuţită. Seara toţi plecaţi, iar b&trluul după ce 11 conducea puţin, se Întorcea lntlifl, în- chidea fericit poarta pentru o săptămină. Tot timpul acelei săptămînl nu se mal auzea de cit pasul cel grefl al bătrînulul, cari răsunafl pe nisip saflsgomotul.vre-unelgreble. Din săptămină în săptămînă bătrînul era tot mal mult turmentat. Copil lui întrebuinţaţi toate mijloacele. I se aducea nepoţii cel mititel pentru a ’l îndupleca. «Vezi bunicule, cînd vel vinde casa, vel veni să stal cu noi. Vom fi aşa de fericiţi împreună!...» O dată auzii pe una din surori zicînd: «Baraca asta nu face nici o sută de lei... e bună de dărlmat». Bâtrînul as mita fără a zice nimic. Vor-biafl de el ca şi cum ar fi fost mort şi de casa lui ca şi cum ar fi fost dărimată. El, cu ochii plini de lacrăml, se ducea de rupea vre-o foaie safl vre o fructă, şi el simţeaţi atît de bine cit este de Înrădăcinată viaţa bătrînulul în acest colţ de pă-mlnt, în cît nici o dată nu va avea curajiul de a o părăsi. Şi In adevăr, orl-ce i-ar fi zis el, tot a-mina merefl data plecărel. Vara cînd pomii dedeafl fructe el zicea : «Să vie recolta... Voia veni atunci numai de cit». Recolta, însă, făcută, cireşile trecute, venea rlndul pescuitului, pe urmă strugurii şi după struguri veneafl frumoasele rodii cari se culeg aproape pe zăpadă. Alunei venea iarna. Satul era posomorit, grădina goală. Nici un trecător, nici un cumpărător şi nici chiar copil Duminica. Trei luni lungi, de repaos pentru a prepara seminţele, a tăia arborii fructiferi, ln timp ce biletul se balansa la poartă, bătut de ploae şi de vint. La urma urmei, copil încredinţaţi că bă-trlnul făcea totul ca cumpărătorii să nu vie, se deciseră şi trimeseră pe uva din soţiile lor care se instală lîngă dîusul. Era o fe-mee mică de talie, care se gătea de dimineaţă de tot şi care avea aerul dulce şi o amabilitate mecanică trebuitoare tutulor negustorilor. Tot drumul par’că ÎI aparţine el. Deschidea poarta de tot, vorbea tare şi su-rîdea trecătorilor cu un surîs care zicea: «Poftiţi mă rog, intraţi de vedeţi, această casă este de vîndut!...» Săracul bătrln nu mal zicea nimic. Ctte odată, se făcea că uită că ea este acolo, şi făcea ronturile, lucra, tocmai ca acel oameni cari fiind aproape de moarte fac proiecte pentru se înşela în teama lor. Tot timpul, negustoreasa, se ţinea după dînsul, il necăjea: «El aşi! la ce bun ?.... pentru alţii Iţi dai d-ta osteneală?» El nu răspundea nimic şi lucra cu o în-căpăţlnare teribilă. Să lase grădina ln ruină, aşi ! ar fi Însemnat că a pierdut ceva scump. Cumpărătorii tot nu veneafl. Era pe timpul resbelulul şi negustoraşil putuse ca să ţie mult şi bine poarta deschisă şi să se uite merefl pe stradă, căci nu venea şi nu intra ln casa el de cit praful. Din zi ln zi ea devenea mal rea. Avea afaceri la Paris cari o reclamad imperios. O auzeam cum reproşa socrului săfl şi cum II făcea zile amare. Bătrînul lăsa capul In jos fără a zice nimic, şi se consola văzînd cum II creşteafl legumele iar biletul merefl ln acelaş loc. «De vînzare.» ....... Anul acesta venind la ţară am găsit casa ; dar val ! biletul nu mal era. Se isprăvise, o vîuduse 1 Iu locul porţel gri, o poartă verde de curlud văpsită era deschisă şi un grilaj mic făcea să se vadă grădina. Nu mal era acea livadă frumoasă, ci flori multe neorlnduite aşezate Înaintea peronu- lui casei, iar In curte se vedeafl două figuri : un om gras roşu, aşezat lntr’un fotolii! şi o damă tot grasă sufllnd grefl care strigă arunetnd o udătoare!» «Am udat de două-zecl de ori halsami-nele!» — Mal făcuseră un etaj la casă ; şi In acest colţ mic unde miroase încă a vopsea se auzea sunetul unul piano care cînta cadrilurile şi polcele ce se cîntă în toate localurile publice. Aceste cîntece de dans, care se auzea pe drum şi ’ţî plăcea să le auzi, amestecate cu praful diu Iulie, topa-jui acelor flori mari, a damei cele grase, această veselie triviala mă făcu să mă întristez. Mă gtndil la bătrînul care se plimba atît de fericit, afli de liniştit; şi mi-1 îuchipnil la Paris, cu pălărie de pae In cap, spatele lui curbat ca unul bătrln grădinar, mergind de colo plnă colo în fundul rre-une! prăvălii, plictisit, timid, pltngînd ln timp ce nora lui se grozăvea lntr’un magazin nofl, unde suna banii luaţi de pe mica căsuţă, atît de scumpă bătrînulul. Dr. Mirinescu Laureat al Facultăţel de Medicină din Paris Medic şef la spitalul de copil, şef de clinică infantilă la Universitate SPECIAL PENTRU COPII Strada Itreaptă. 30. Dumitru 1[. ţ/o uimi Doctor lu Drept ■* de la Facultatea din Paris ADVOCAT 70, Strada Dioultrfe, 70. Orele de consultaţii dela 9—11 şi 4—6 www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Orele 1 p. ni. Un nou examen medical făcut a constatat că s’a început procesul deresolvare a focarului din plămînul drept. I). dr. Buicliu speră că pînă mîine dimineaţă focarul se va cicatriza. Din inscripţiile registrului de la Cotrocenî : «SANITATEM PRINCIPI : SANITATEM FU-TURO REGI; SANITATEM FUTURO DACIAE TRAIANIIMPERATORI». * * * «Societatea pentru învăţătura Popor. Romîn», al cărei preşedinte de onoare este A. S. R. Principele Ferdinand, în adunarea generală de ieri 18 Maifi şi în unanimitatea membrilor prezenţi, li-rează A. S. Regale o grabnică însănătoşire, pentru care înalţă către CeriQ ferbinţile sale rugăciuni.» Această Înscriere s’a făcut atlt la Palatul Cotrocenî cit şi la cel regal de către o co-misiune compusă din d-nil G. Laholiari, B. Brătianu, P. Gîrboviceanu şi Rădulescu-Motru. * * * Gazeta Macedoaniei, In ultimu-I număr, publică următoarele: Principele Ferdinand este greD bolnav. Romîniî Macedoneni înalţă rugăciuni ferbinţl către Cer pentru însănătoşirea Principelui Moştenitor al Ro-mîniel, spre bucuria şi fericirea neamului rominesc. Manifestaţiile din ţară CRAIOVA In urma unul servicii! divin oficiat la templul Coral israelit din Ciaiova, la care a asistat o lume imensă şi reprezentanţii autorităţilor, epitropil au trimis următoarea telegramă: Majestăţeî Sale Regelui Carol I. Bucureşti Aducem plecaţi la cunoştinţa Majestăţii Voastre, că azi dimineaţă s’a oficiat un serviciu divin în Templul Coral pentru întremarea Alteţei Sale Regale Principelui Ferdinand. Israeliţii Romîni din toate clasele socie-ţâţei au asistat în număr mare, înălţînd ferbinţi rugi pentru sănătatea Principelui Romîniei. Fie-ca înaltul Creator să dăruiască îndelungată viaţă Augustului bolnav, pentru fericirea Romîniei şi fericirea înaltei sale Familii. După obiceiul Religiunei noastre, I'am adăogat Alteţei Sale Regale numele de Trajan. RepresentanţiI Comunii ăţel Tun-plulul Coral Israelit din Craiova. Heinricli A. Biimchis Emaunel David Eootmi Comitetul soeietăţeî Studenţilor în medi cină diu Bucureşti (fondată îu 1875) s’a constituit In modul următor: Preşedinte, H. Botescu ; Vice-preşedinţT, M. Ştefănescu Galaţi, V. Bonaclii; Secretar-genera), B. Demetrescu ; Casier. C. Mari-nescu ; Bibliotecar, C. Arabo! ; Secretari de şedinţ; , Stoicescu Gh., Davidescu Gli., Cră-ciuneanu A. *** D-nil membri al soeietăţeî studenţilor universitari «Unirea» sunt rugaţi a lua par te la şedinţa ordinară de la 19 Maifi 1897 ora 8 şi jnm. seara fiind la ordinea zilei: Chestiuni administrative; Conferinţa d-lul Ion Bageru; Comunicări urgente. *** D. dr. Erdreicli a introdus în stabilimentul d-sale din strada Vestei cura Iul Kneîpp, pe care a studiat’o timp de o lună la WOrishofen In Bavaria. r> IVEBSE Dl^APIlALA Vraiuă ile de astă-noi SERVICIUL „AGENŢIEI R0MÂNE“ ” Athena, 18 Maifi. Toate ştirile ce circulă în privinţa unei pretinse mişcări anti-dinastice şi de neînţelegeri intre Rege, şi guvern sunt neîntemeiate. Liniştea este cu desăvtrşire asigurată prin înţelegerea ce există între elementele de ordine, care constitue marea majoritate a ţării. Invitaţia adresată Prinţului moştenitor de a asista la serbările jubileului Reginei Victoria, este obiectul unor deliberări in privinţa oportunităţii unei asemenea misiuni in împrejurările de faţă. Londra. Î8 Maifi. Se anunţă din Constantinopol Agenţiei Reuter că ambasadorii au declarat ieri că nu se opun de loc la încheierea unui armistiţiu. După dorinţele Porţii, ei vor face demersurila Athena, în acest sens, că sunt de părere că discuţia, a-supra condiţiunilor pe pace trebue să înceapă fără întârziere. Paris, 18 Maifi. Grecia pare că nu se opune la încheierea unui armistiţiu aşa precum cere Turcia şi care armistiţiu se va prelungi cît timp vor necesita negociările în privinţa păcii. Candia, 18 Maifi. Ap;le sunt tăiate. Agresiunile continuă. Toată populaţia este sub arme. Un magazin a fost incendiat după ce a fost stropit cu petrol. Depeşile de azî HHBHESSaSHBBBBOBBaBBI I)î> ORIENT Serviciul «Agenţiei Itoinuie» ApărarenT erniopi'elor.— Atitudinea Turcilor Lamia, 18 Maifi. Apărarea Termopilelor s’a or-ganisat; colonelul Solioti a luat comanda avant-gardei. Colonelul Vassos a plecat în mod definitiv la Atena. Mai mulţi soldaţi turci regulaţi şi neregulaţi aii înaintat noaptea trecută pinâ la Aghios Dimitrios şi aii ocupat Divri. Ei au prădat acest orăşel precum şi acelea care îl înconjoară şi care de sigur se află în Zona neutră, dacă nu chiar pe terito-toriul grec. Prinţul moştenitor a trimes la faţa locului ofiţeri cari aii lucrat la delimitarea Zonei neutre, spre a-şî da seamă de întinderea terenului violat de Turci. Atitudinea Turcilor face pe Greci să se teamă ca nu cum-va cei d’intîiii să mediteze vr-o lovitură pe neaşteptate, cu tot armistiţiul. TELEGRAME Victimele de la Dorpat Dorpat, 18 Maifi. Marele duce Vladimir a visitat spitalele unde sunt instalate victimele accidentului drumului de fer. A distribuit decoraţiunl .. .. .. La toate MONOGRAMELE. —Foarte important pentru Damei V’eierine de postav foarte elegante sutaşate de la lei 15 în sus. Pelerine de Mătase foarte elegante perlaţi şi garnisite, dela l.eî 40 in sus. . încercaţi şi vă veţi convinge. Se primesc de prelat şi suiaşat cu maşina şi V de mina: Pelerine, Rochi, Jachete, Balero, Figarourî, ele., cu aplicaţinul şnu-; v )j nirt, fir, perle, fluturi, in toate colorile cu desenări parieiene safi după orl-cel .—zAizsfi'.' jurnal. C. S’IT',1 AII l (II, Bucureşti, str. Karageorgevicî, 13, vis-iî-vis de yA-Ay sala Hugo, în dosul pasagiulul Vilagoss, lângă poartă. salvatorilor şi a asistat la serviciul divin celebrat pentru victimele catastrofei. Catastrofa de la Pisa Pisa 18 Maifi. Numfirul victimelor catastrofei de la catedrală este de 9 morţi şi 21 răniţi, dintre cari 2 în mod grav. Regele Humbert a trimes o telegramă de condoleanţe. Crispi face oposiţie Roma, 18 Ma fi. După Tribuna d. Crispi a depus la cabinetul judecătorului de instrucţie din Nea-pole, o oposiţie la procedură deschisă In contra sa cu ocasia procesului Favila. l>octor A. Brayer De la Facultatea din Paris Roale Interne, sililltlee şi de femei S’A MUTAT 76, Calea Moşilor, 76. (aliturl cn firma ia Foişorul de foo) ConsultaţiunT do la 2—4 p. in. IJIiTIMA «I1A Dr. Leyden a plecit aseară «lin Berlin, la «rele IO noaptea. liste aşteptat fu Capitală mliue marţi la orele 11 juni. dimineaţa, cu trenul ce soseşte din Viena prin Predeal. M. S. Regele este vădit bine dispus în urma stăreî satisfăcătoare a A. S. R. Principelui Ferdinand. M. Sa ’§î a exprimat mulţumirea azi la ora 1 p. m. în-tr’un cerc de intimi. Regele Tonicelor, cel mal activ din vinurile de quinină, este Quinium Labar-raque. Formula sa a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris. Acest leac, e cel mal indicat pentru a combate anemia, boalele nervoase, starea febroasă şi a da puteri convalescenu ţilor. Un pahar de liqueur după fiecare masă. Barbu Gănescit AVOCAT ’ŞI-A MU TAT BIROUL ÎN Strada Sfinţilor, No. 6. ConsultaţiunT dela 9—11 şi dela 4—6 1>E VIMZABE UO innio 1S97 PRIN I.ICITA ŢIE O IUlllt; PUBT1CA Ia Tribuna-lul Ilfov Secţia de Notariat, imobilele următoare : aparţinînd succesiunel V. G. Porumbciru 1) Imobilul din strada Icoanei No. 29, 41 m. 60 faciada şi 58 m. fandul, clădire cu uu etagiu, avînd un apartament şi şease prăvălii, Licitaţia îucepe cu preţul de lei . . . 61580 2) Imobilul din strada Cătun No. 23, 20 m. 50 faciada 40 m. aăîneime, clădire cu un e-tagiu şi sub sol, avînd 14 camere, grajd, şopron, gaz ; licitaţia începe cu preţul de leî . 70150. 3) Imobilul diu strada Isvor No. 58,17 m« 80 faciada şi 26 m. adîneirae şi o coadă in fund] clădire cu un etagiu ridicat avînd 7 camere, grajd şopren. Licitaţia începe cu preţul da lei. 304-0t GRĂBIŢI-VĂ! GRĂBIŢI-YĂ ! Astă-zi a Început vinzarea la 10OO AB'TICOI.fS Vis a-vis di Magazinul Universal (fost Sotianu) 10.000 b. sifon metri 36,50 b. numai fr. 12,50 10.000 „ Schirting metri 36 fr. 13,75 10.000 dz. ciorapi fii. d’ecosse numai 1 fr. per. 10.000 „ „ dubli nnraaî 50 bani , Colosal asortiment de I.lNtll’.RI ţ. pentru Dame fabulos do eftine 10.000 Bz. Gulere şi Manşete olandă pură nu- mai cn fr. 8 duzina 5.000 Dz. Cămăşi bărbăteşti de noapte şi de zi numai cn fr. 2,7.5 bucata 10.0000 bucăţi Broderie fabulos de eftin. Cravate. Batiste. Pro o ape, Parfumerie, Bastoane, Umbreluţe, ne mai pomenite de eftin. 34.—OA LE A VICTO HIE f.—34 Vis a-vis de Magazinul Universal Cu începere de la 1 Maifi se deschide GRADINA RESTAURANTULUI DUMITRU ENESCU 15, Strada Sf. Ionică, 15 (in dosul palatului Regal) Aranjat cn totnl din noii, oferă onor. clientelă bucătărie aleasă: FRANCEZĂ, ROMÂNĂ şi GERMANĂ BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE cele mat fine si cu preţuri foarte moderate. — SERVICIU PROMPT — Or. STERIE N. GIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţunl eu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. _ __ _________ Const* €r. Gliirgin Inginer S’A MUTAT ÎN 25, .Strada Antini, 25. Biuroul: Şoseaua Mihal Bravul, No. 1. Dr. î. T. Mcra Medie romiu KARLSBAD, Marktplatz Tempel Dr. Ion Caliitciuc MARIENBAD, VILA COLUMBA Dr. 1®. Cioraiiu FRAXZKSnAD ST K FA X SSTRVSSK VII.FA KOMGSHOF N. I )oetor ]> 11 H< > > S’A MUTAT Calea Moşilor, 205 bis. _____Consnltnţinm 3—5 p. in._ iu Sans Pareil EN GROS şl în DETALIU CASl FRSNCFS 24, Str. LIPSCANI, 24 EN GROS şi în DETALIU Zilnic noul sosiri de fiori artificiale, ultimele ereaţiunl ale Parisului «ARE SPECIALITATE DE FURNITURI PENTRU MODE TN MOMENTUL ACESTA M 4RI OCASIUNI Dăui aci citc-va preţuri: valoarea se vinde Pălării de paie întregi garnisite 6,95 3,85 Ciorapi negri de bumbac . . .1,45 0,95 « « « « ... 1,95 1,25 Un lot de frumoase lânuri pen- tiu rochi.............3,50 1,95 Un lot de frumos colon pentru rochi.................1,10 0,55 Panglice de mătase şi catifea . 0,40 0,10 Pălării garsonete.........2,75 1,95 Perdele de Monsseline .... 0,70 0,35 Fuste frumoase de batistă colorate, garnisite cu d-ntele . 9,95 6 95 Mănuşi de mătase......... 1,75 0.95 şi o mulţime de alte articol» ca Panglice, Dantele, Mătăsărn, Parfnmeriî. Marohinerii, Boneterie, Pasmanterie, Batiste, forme de Pălării, ele., etc., cari se vend cu PREŢURI EXCEPŢIONAL DE EFTINE Vânzarea en gros şi in detaliu „AII SANS FA1IEIL” CASĂ FRANCEZĂ 24, STRADA LIPSCANI, 24. înainte do a cumpăra orî-ce Maşină agricolă safi industrială, cercetaţi ilarele De-posit de tot felul do Maşine şi Unelte agricole sau cereţi Catalogul ilustrat al caseî: EUGENIU BEHLES REPRESENTANT ŞI DEPOSIT VR AL RENUMITEI FABRfCl TU. I 'I X >TIIKjg® clin Germania linciiresjtî, Strada Blbescn-Vodă, 1, 2 şi 4. JLOCOIIOIA iLE siTSiE Sî RĂT9RE Premiata eu MEDALIA DE AI R la concursul «le la Iferftfttr&u 1891 Cel mai mare deposit de: PLUGURI UNIVERSALE, de otel, perfecţionate PJLUGURi cu a, 3 ţi 4 brftzUitre, tot-U'a-HuH 400-500 tu osU P I. U O 11 It I cu «Tmanaloi’i <(c |>»rumb PhVGVHl XOttMALE Semănători, TriorS, Vin-turători, Greble de Vin, ttutonc de Porumb. MAŞINE «la T.ilAT IMK ţi I Î\ It AlllTI, i VI.TI VATO It1 ‘r.i vA luci Hori Transport abile If(re de postavuri Maşine de scărmănat lînă Grape ele fer fleacibile şi iliagotuate. — PartX tic rexervă. — Curele tle tran&inlsiu*if%—I*ietre franceze tle moară Seccpătoare simple „Coaliuental” şi „Cositoare” precum şi renumita SECERATOARE „B6VMIE” Cn aparat de legat snopi *«*r* CU TĂIŞUL LA DREAPTA 1*0 CEA MAI SIMPLA. UŞOARĂ ŞI SOLIDA, CONSTRUITA CU TOTUL DIN OŢEL Ultima perfecţiune Model 1897 din renumita fabrică Johnstou Harvester Co. Batavia (America) Garanţie pentru buna funcţionare şi materia solid www.dacoromanica.ro 4 EPOCA PIA^I^E Dpla renumita fabrică GUST. ADOLPH IBACH BARMPN l oiKlala In anul 179-1. DE VÎNZARE pe. preţurile falnicei la 1. VEMsnJtAlVii7 BUCUREŞTI. Strada Decebal No. 20. Societatea anonimă a hîrtiilor Âbadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştT, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie de ţigară P.isiMA Singura hîrtie de orez de Panama care; Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel «Panama» : Bucureşti str. PînzarI No. 10. Unde se vor dresa ţoale informaţiile si com&ndcle în Romînia. „STEAUA ROMANA" SOCIETATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEULUI CAPITAL SOCIAL,: lei 10,000,000 din oare 7,000,000 deplin vârNaţf Fabrice de Petroleu ţi Derivate: BUCURESCI, MQINESCI, MONTEORU 'HfT Produsele Fabricelor: PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda) ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME: Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru maşine, Valvolina pentru cilindre. Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710 PARAFINA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMÎNĂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. PRIMA INDUSTRIE BOMÎNĂ PENTRU Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos VICTOR SOCEC-CĂMPULUOB UNICA FABRICA care produce varul tn furnale sistematice cu focuri continue, garantînd produsele de calitate superioară fără piatră. IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencuelî şi lucrări de artă. Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipcl şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă între traverse de fer, ziduri uşoare, despărţitoare, cel mal bun material pentru construc-ţiunl de spitale, vile, barace, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn safi fer, absolută siguranţă In contra incendiului. Preţurile cele mal moderate, furniture prompte şi exacte. Comenzile se pot adresa la DEPOU, Calea Griviţel, 138, şi Ia Constantin Simionescu Doctorand tn Medicină Paris, Boulovard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi epecialiştil şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi rtrin corespondenţă. Higiena dinţilor şl a gurel Fabrica din Cîmpulung. Ileposit permanent de toate aceste produse, Calea Griviţeî, 138. PAPIER FÂYARD & BLAYN Stai mult * VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului In caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica De 1» Cofroceni Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Soeietăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte eu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cite lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C.-ie, strada Lipscani No. 1. A V I ÎS In urma groaznicei cafastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, atl găsit o mearte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, în schimbul unul premia mini m se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000._ DE VINZARE turl, sad în total, dinfr’o suprafaţă de peste 8000 metri pătraţi, situate In strada Fundătura Turcului, ce dă în stradele Buzeştilor şi Dulgherilor, începind din şoseaua Basarab colţul de sub No. 216 din apropiere de Capul Podului Mogoşoae, cu cu preţuri de lei 25 metrul pătrat. A se adresa la d-nul Ştefan Moră-rescu Leaiotă, şoseaua’Basarab No. 218, pînă la 11 ore dimineaţa. Orn iftţf Un ceas de aur 8 carate • ltJl • garantate, cu două capace 60 mm. diametru, 15 rubinurî, regulator de preclsie, mers garantat, conservaţi uno nelimitată a frumuseţe! capacelor oe costă tot itît ca cele ale unu! i ceas de 400 le!,—se vinde nn ase-I menea ceas ou 37 lei. Tct nn a-Isemenea ceas, mărime pentru doamne, 86 le!. Un frumos lanţ ► ce se poate adapta, cu 4 lei. Se trimite franco contra rambursuîuî r M. Rtiu. INSTALAŢIUNI DE TELEGRAF GAZ APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- Biuroti de construcţie. - Export sunt recunoscute ca cele mal bune avăud următoarele perlectiunl de importanţă capitală : Tnha rin n+nl are 8 ?ine> l»S*re ma! mari sl osii IUUU Ut Oţel (diametru) m»I groasă. Sitele de sus şi jos se mişcă în sens invers aşa că o îafai ne devine inrpobibilS. Sitele de la curăţitorile că nu 8“ înfund chiar daca maşina ar II forţată cât nu lusă absolutamKnte nimic de dorit, gra-V/UldyiCd piUUUGlGIUI ţi8 aparate'or de curăţire şi perfecţiunel I tobei. Grînele treerate pot fi puse direct la sac şi încărcate fără a le mal ■ tre-e prin o vinturătoare. Tveerdtorea JIAMSSCMIAMjE e singura care treeră productele aşa de curat, spre a ii imediat aduse la vânzare TOT FELUL DE MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE f'rreţi catalog ui ilustrat Vii MtSUil.M, Aducem prin prezenta la cunoştinţa pntblică, a*ă pentru a putea satisface mai bine cerinţele clientelei noasire. zilnic crescânde, ne-ain decis a mări iu uiod simţitor DEPOZITELE NOASTRE DE TOFE si r®ST^¥WEi: de 1«AMA » PENTRU HAINE BĂRBĂTEŞTI aflate piuă acum in Strada ŞELARI, 26, şi tn acest scop le-am transferat tn STRADA LIPSCANI No. IO. Un asortiment «le o bogăţie rara, un serviciu eît se poate «le conştiincios şi preţurile moileste, originale «le fabrică. Toate acestea ne imlreptăţesc a spera, «le a li şi de aci înainte încurasriaţi «le Onor. public.