DUMINICA, 18 MATC, 1897 SERIA II.—ANUL III, No. 455. a treia ■TI «MB———MM——————■—— NUMĂRUL 10 BANI ABOWAUMTI^E Încep Ia 1 gi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi atreinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; în atreinătate 50 le) Şase luni ... 15 > » > 25 * Trei lunf . . . 8 » » » 13 > Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA Mo 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 NUMARUL^IO BANI ANENCIVRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Ia Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi ia toate oficiile de publicitate Anuncinrl la pag. IV..0.30 b. linia > » » III.......2.— le) > » » » II........3.— i > Inserţiile şi reclamele 3 Iei rindul Un na măr vechlăJlO bani REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - Ne. 8 Principii Moştenitori şi Augustele Lor familii — după logodnă Principele Ferdluand Dacele de Ediaiburg Principele Leopoîd de Hoheozollern Principesa Maria Ducesa de Edimburg Regele Carol I al Romîniel NIHIL SINE DEO încercarea prin care trec Ţara si Dinastia e mal lungă si mai dureroasă de cât am o putut crede un moment, în graba noastră de a resufla, apăsaţi de înfiorătoarea a-meninţctre. După o zi relativ mal bună, când nădăjduiam totî că grozava criză era biruită, Princip eh iubit a trebuit să treacă încă o noapte de sbucium, fi, poate, mal are încă mult de suferit! Momentele sunt prea lungi si prea sdrobitoare ca să mal putem gândi; prea repezi si prea ameninţătoare, ca să putem da expresie mal largă sentimentului cimotie produs de consternarea ce a cuprins Romă uimea întreagă! In palatul dela Cotrocenî se dă în aceste momente o luptă crîncenă: Viaţa luptă cu Moartea piept la piept. Toţi Românii, toţi, dovedind, în clipele de groază, că simt soarta lor legată de a Dinastiei, precum şi toţi prietenii binevoitori al Românilor, se uită în culmea încordării sufleteşti la această tragică .fi supremă luptă. In palatul de la Cotrocenî, pe lîngă soarta unei Auguste familii, se joacă soarta unei Patrii, a unei Naţiuni, care a-vea dreptul să spere că era necazurilor şi mâhnirilor seculare se 'nchisese î/n sf îrşit. Viitor ul nostr u întreg atîrnă de voia lui Dumnezeu, ca tot, ca tot în lumea aceasta: Nihil sine Deo! Pe Dumnezeu să’l rugăm a ne reda liniştea fi încrederea în viitor! Sal rugăm a ne reda binele ameninţat ! Sul rugăm să aibă mită de bunul nostru Rege, de mult încercata Augustă familie, de Patria noastră, care a suferit destule veacuri, d-e micul fi nevinovatul Carol II, viitorul Rege al Românilor! LA COTROCENÎ E lung drumul plnă la palatul princiar de la Cotrocenî. E lung mal cu o-sebire acum, cînd, cu toată goana cailor birjei, arzi de dorinţa să ajungi mal repede la palat ca să citeşti ultimul buletin medical asupra mersului boalel scumpului nostru Moştenitor, să auzi ce mal zic cel din jurul patului de suferinţă, să capeţi o licărire de speranţă că nenorocirea poate fi evitată. Birja înaintează: traversează întreg bulevardul plnă la cheul Dîmboviţei, o ia la dreapta, dealungul acestui cheli şi apoi trecînd podul Sf. Elefterie, o ia la deal, pe soseaua Cotrocenî; In fine se opreşte. Se opreşte în mijlocul unei enorme mulţimi şi a unul întins semicerc, format înaintea haltei Cotrocenî de birjele ale căror clienţi sunt în palat saîi în curtea mînâstirel. Mm curte La poartă sunt postaţi doul sergenţi de stradă, cari menţin ordinea la intrare. Lumea formează două curente : unul care intră, altul care iese, şi a-ceste două mase de oameni, care, abia să pot mişca, perzistă pînă după clopotniţa mînăstirel, după care, curtea lâr- gindu-se, mulţimea, care intră, să îm-jrăştie în cele două alee ce înconjură sfîntul locaş. Aci, lumea este enormă. Grupuri, gru-jurî, cetăţeni de toate treptele, profesiuni libere, funcţionari, militai!, *o-mercianţl, muncitori, bătrînl şi tineri, emel şi copil, se plimbă, cu faţa în-grijată, discută, ’şi comunică impresiile; alte grupuri se văd colo lingă zidul mînăstirel, saă se razemă pe acesfa , altele stafi pe sub copaci, apăiindu-se de soare, săli de ploaia măruntă care cade din cînd în cînd. Palatul Trecînd printre această mulţime, dincolo de mînăstire, se înalţă palatul princiar, reşedinţa A A. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniel, reconstruit pentru acest scop acum un an. Două mari uşi cu geamuri, de-asupra cărora este o prea frumoasă marchiză de metal, în negru colorată, deschid intrarea în vestibulul palatului. O uşă este deschisă, iar pe geamul celel-Talte se lipesc buletinele medicale, cu atîta aviditate citite de public. Doul sergenţi de poliţie sunt la intrarea vestibulului, iar afară, la dreapta şi la stînga să văd doul soldaţi : garda reglementară. C'ite-va note Cum intră în curtea mănăstire!, prima grijă a fie-cărul cetăţean este să întrebe pe intîiul cunoscut, noutăţi asupra stă-rel augustului bolnav. Apoi, cuprins par’că de neîncredere, pentru o mal complectă convingere, să îndreaptă spre vestibulul palatului, undo citeşte buletinul medical. Apoi să pierde in mulţime, in vre-un grup de cunoscuţi, unde’ primeşte impresiile altora şi spune pe ale sale. In ast-fel de momente, mal mult ca ori cînd, omul are nevoie să comunice. — Ce mare nenorocire, dacă îl vom perde, zice unul. — Numai acum să poate constata cît este iubită Dinastia, respunde altul. Alt grup discută asupra boalel. — Se luptă ştiinţa şi tinereţa cu moartea, să aude colo. — De ce rugăciunile unei tinere soţii, ale Regelui şi Reginei, ale întregului popor, nu ’L pot face sănătos, suspină altul. Şi convorbirea se învirteşte în jurul acestor si multor altor subiecte. Mtvgisttrele de inutcriere In coridorul ce se întinde la partea stingă a clopotniţe! sunt aşezate registrele de înscriere. Fie-care aşteaptă cîle 5 — 10 minute ca să’l vie rîndul, într’atit este mare aglomeraţia celor cari se înscria. Mare este suferinţa prin care trece Augusta familie regală şl Ţara noastră; dar daca, în clipe de durere, compătimirea şi interesul ce ne poartă un prietin bun, ne pot îmbărbăta să îndurăm sarcina crudă a soartiî, atunci trebue să mulţumim lui Dumnezeii că, în aceste momente de cumplită restrişte, nu ne-au lipsit dovezi de înalte şi călduroase prietenii. Augusta noastră familie regală, pe lîngă dovezile de adîncă dragoste din partea poporului întreg, a avut, în toate zilele acestea dureroase, neeurmate dovezi de interes şi de compătimire din partea tuturor Curţilor europene. A nu te şti singur în momente de pierzare, a şti că prietini &-tăţia îşi unesc sufletul cu al tfiu ca să se roage Cerului pentru scăparea ta, este a căpăta mai mare putere ca să treci peste culmea primejdioasă. Ţara noastră întreagă trebue să fle recunoscătoare Europei civilizate pentru căldurosul interes ce a arătat Dinastiei române în crudele momente cu cari Dumnezeii a voit să ne încerce. Boala Principelui Romîniel noaptea de Vineri Aseară târziu,—după orelell- urmînd a se înch ide porţile Castelului de la Co-trocenl, mulţimea aflătoare acolo a început să se împrăştie prin oraş, în grupuri grupuri, discutind cu multă animaţie asupra şanselor de scăpare a scumpului bolnav. Mult după miezul nopţzl se vedeau circulînd pe Calea Victoriei şi oprin-du-se în faţa unor vitrine unde erau afişate ultimele buletine medicale. Pe oblonul magazinului librăriei Qraeve “ra lipit următorul afipt scris cu creionul albastru pe un carton mare: Ora 7.35 A. S. Regală merge spre bine. D. Dr. Binelui a declarat că are nădejde d9 scăpare. Acest afipt nu era însă semnat de nimeni şi, cu tot anonimatul Iul, el a avut darul să producă o mare mulţumire în spirite. * * * Intr’acestea, rugăciunile făcute erl la toate bisericile de ori-ce rit. emoţia şi spaima unui neam întreg de groaznica lovitură căzută asupra-l, şi, de sigur, silinţele supra-umane ale celor trei medici de la căpătiiul ilustrului bolnav, —aii făcui ca Cerul să se îndure hărăzind Principelui Romîniel o noapte liniştită. * * * Din două în două ore A. S. R. a fost deşteptat din somn spre a ’l-se face injecţie de cafeină şi inhalaţie de oxigen, precum şi pentru a-I-se da lapte cu cognac. D. Dhn. Sturdza o plecat la orele 2 din noapte de la Cotrocenî. WAua de azi Bunele ştiri ale nopţeî se menţin şi dimineaţa. Lumea, odată cu ivirea silei, începe pelerinagiul la Palatul de la Cotrocenî. Printre vizitatori sunt o mulţime de doamne. Satisfacţia, în urma ştirilor bune, se citeşte pe feţele tuturor. Cel d’întîiu cari urcă dealul Co-trocenilor sunt reporterii ziarelor. Orele 7 dimineaţa A. S. R. ss deşteaptă din somnul liniştit. Medicii examinează pe Augustul bolnav, apoi se întrunesc în consiliă, care durează aproape jumătate de oră. In acest consiliu se redactează următorul buletin: Noaptea mal liniştită. Căldura persistă încă, ea este în legătură cu complicaţiunea pleuro-pulmo-nară. Starea generală a A. S. Regale este ameliorată. Situaţiunea a perdut din gravitatea ei. Dr. Buicliu, Dr. Cantacuzino, Dr. Krem-nits. Orele 8 D-nil dr. Cantacuzino şi Krem-nitz părăsesc Palatul princiar. Ei se vor întoarce la amiazî. Lîngă patul Augustului pacient rămme numai d. dr. Buicliu. Anturajul Principelui spune că starea A S. R. este mal bună chiar, de-cum se spune în buletin. Dar doctorii se silesc acum a da buletine optimiste, ea alaltă-erT, ca nu cuin-va eventualele complicaţi uni să desiluzioneze prea mult publicul. Orele 9 La toate bisericile din ţară şi Capitală se celebrează cîte-un serviciu divin pentru însănătoşirea Principelui. Asemenea rugăciuni s au celebrat şi la sinagoge. Rugăciunile la sinagoge se vor repeta şi după amiază, la orele 3- 4 ovreeşti. In timpul acesta toate prăvăliile vor fi închise. Starea A. S. R. este aceeaşi ca la o-rele 7. Se aşteaptă sosirea M. S. Regelui. Orele IO jnitiăfuie La această oră M. Sa Regina soseşte la Palatul din Cotrocenî. La scara de onoare a fost întîmpi-nată de generalii Vlădescu şi Iiobescu. Pe faţa M. Sale se râsfrînge mulţumirea sufletească ce resimte pentru bunele veşti primite, în cursul nopţeî, despre starea A. S. II. Primul ministru, care soseşte imediat după Regină, face următoarea declaraţie : — Sunt foarte mulţumit de starea A. S. Iî. cu atît mal vîrtos că ori lumea începuse să murmure contra medicilor curanţi aî Augustului bolnav. Ţin chiar să declar că M. Sa Regele n a făcut apel la doctorii din străinătate, de oare-ce are o complectă încredere în medicii din ţară. * * * Putem adâoga, cu prilejul acesta, că prin oraş aii circulat versiunile cele mal ciudate asupra boalel Principelui. In urma crizei prin care A. S. R. a trecut în u’timsle zile, mulţi nu se sfi.au de a formula învinuiri la adresa medicilor, cari n’ar fi cunoscut boala de care Augustul bolnav sufere. Cit erau de justificate asemenea v:rbe, se poate vedea astă-zl cînd, numai graţie devotamentului şi tratamentului inteligent şi conştiincios al medicilor curanţi, pericolul a fost de o cam dată înlăturat. *** Starea Principelui este relativ bună. In camera sa se află M. Sa Regina şi A. S. R. Principesa Maria. Fizionomia Augustului bolnav este mult mal vioaie, îu urma somnului reparator de astă noapte. Se ştie că Prinoi-pele a dormit, cu mici întreruperi, de îa 9 ore seara, pînă astă-zl la 7 ore dimineaţa, cînd s’a dat ultimul buletin. Vocea a cîştigat în amplitudine. Totuşi A. Sa este încă slab. * * * Laptele constitue hrana bolnavului, A. Sa. R ia pe zi pînă la trei litri, amestecat cu cognac. Din cînd in cînd, i se dă şi cîle un păhărel de vin. Bolnavul ia cu uşurinţă aceste lichide. Generalul Vlădescu, care se scoboară în acest moment din Palat, comunică publicului, adunat în mare numer în Curte, că A. S. R. merge spre bine. Ştirea este primită cu bucurie. Toţi fac urări de o grabnică însănătoşire. * ♦ * O dovadă de interesul ce poporul poartă pentru restabilirea A. S. R., o avem în faptul că, în fie-care si, sosesc la Pala tul de la Cotrocenî numeroase scrisori cu recomandaţii de leacuri. Am povestit eri caşul bunului cetăţean din Tunari care vroea, cu ori-ce preţ, să deie Augustului bolnav remediul cu care tatăl şi un frate al său se îndreptaseră de tifos.. Scrisorile ce sosesc la Palat complectea-să intenţiunile acestui brav cetăţean, linele recomandă pe cutare sau cutare medic ; altele conţin reţete şi recomandaţii de diferite ierburi medicale. Toate afirmă infailibitatea leacurilor, spuntnd că aşa s'au vindecat tatăl, mama, nevasta sau copilul subscrisului. Printre scrisorile sosite, sunt unele din streinătate. La ora 11 Soseşte d. P. Carp, care In vestibulul Castelului se întîlneşte cu d. D. Sturdza. Ambii bărbaţi sestrlng de mină şi schimbă că te-va vorbe. Peulru prima oare, după 10 ani, «iubiţii cumnaţi» Îşi daO mina In public. Sosesc şi d-nil miniştri M. Ferechide şi A. Stolojan. D. G. Filipescu, fostul mareşal al Palatului, venit ceva mal înainte, a oferit Prin-cese! Maria un coş cu prea frumoase căpşuni. La poartă, trăsurile se Înşiră una lingă alta, In mare număr. In curtea Palatului, mulţimea creşte şi Înscrierile In registrele Curţel princiare reîncep. Grupurile discută asupra fericitei întorsături a boalel. Observ compoziţia lor. In mare parte, sunt oameni din popor, pe cari numai dragostea pentru Prinţ şi familia regală ’l-afl adus acolo. »r Oe-ar da Dumnezeii să scape, bietul băiat, spune un cetăţean din Popa-Tatu, cu care mă dau in vorbă. — L’al cunoscut pe Prinţ ? 11 Întreb. — Cum nu, domnule. Am 'fost soldat in batalionul să ii de vinătorl. Nu al idee ce bună pline de om ! * * * Orele 11 şl juni Al ale Pînă acum s’au înscris în registre peste 500 persoane. A se vedea ultimele ştiri despre mersul boalel Principelui Itomiuicî în pagina IV-a. www.dacoromanica.ro 1 EPOCA UN PRETINS PLAGIAT Liberalul publică următorul răspuns al d-lul Hamangiu, asupra acuzaţiei ce i să aduce că ar fi plagiat teza sa do licenţă tratind despre proprietatea literară Nu socotim fără interes a reproduce pentru cititor ii Epocel răspunsul d-lul Haraangiti, al cărui cuprindere este: Am aşteptat ca ziarul Constituţionalul sâ’şl termine lungul şi spiritualul sâfl articol asupra aşa numitului plagiat pus în sarcina tezei mele de licenţă, ca să pot răspunde şi eîl, luminindu-1 asupra erorel in care a căzut. A scrie despre proprietatea literară, a apăra din toată inima drepturile sfinte ale autorilor, a te revolta în contra plagiatului şi in urmă a încălca tu aceste drepturi, şi a plagia tu însu’ţî, aceasta ar fi în adevăr, culmea îndrăsnelil culmea decăderii morale. Şi acest fapt mi se impută mie de Constituţionalul şi încă cu ce alegere de cuvinte! Dar să arăt cum stau lucrurile şi cît de amăgit şi indus in eroare a fost Constituţionalul, cînd mi-a pus în sarcină o asemenea monstruozitate. Un oare care d. I. T. Ghioca, student la şcoala de Ştiinţe politice din Paris, care în mod nu tocmai corect s’a lepădat de numele părinţilor săi, uzurpînd pe acela de Ghica, d. care în loc de a’şl prepara examenele se apucă de inventat plagiate, trimile unul prieten al săti de la «Constituţionalul» o relaţiune, pe cit de fantezistă, pe atit lipsită de hună credinţă, cu privire la un pretins plagiat ce s’ar pune în sarcina tezei mele de licenţă: Proprietatea literară şi artistică.» N’aş fi făcut d-lul I. T. Ghioca onoarea de a-I răspunde şi a-I lua în serios descoperirea ce pretinde că a făcut, — prietenii m’afl oprit chiar de la aceasta, — dacă nu cum-va tăcerea mea ar putea fi luată de unii drept o recunoaştere din parte ’ml a plagiatului ce mi se impută. De aceea am socotit că e de datoria mea de a răspunde şi a arăta, cum ziarul Constituţionalul şi în special bine crescutul d. Lo-relino, ati fost induşi în eroare de numitul d. Ghioca. Teza mea de licenţă, susţinută acum trei ani la facultatea de drept din Bucureşti, cuprinde 230 pagini, din care peste 150 pagini sunt consacrate co-mentărel şi studiului amănunţit al textelor noastre de lege cu privire la ces-stiunea proprietăţel literare şi artistice în Romînia. Prin urmare, asupra acestei părţi esenţiale a tezei şi care se referă excluziv la ţara noastră, nu ml se poate discuta cîtuşl de puţin paternitatea, pe care de alt-fel nici d-nil Glioca sati Lorelino nu îndrăsnesc să’ml-o discute, ea formînd partea adevărat originală a tezei. Rămine de restul lucră-rel, partea de la început, care cuprinde o scurtă dare de seamă asupra modulul cum s’a privit proprietatea literară la Grecii vechi şi la Romani. Această parte minimă din teză, după cum lămuresc destul de amănunţit îu notele din josul paginelor, este un rezumat al cărţilor ce am consultat în studiarea acestei cestiunl puţin cunoscute, cu citaţiunl din autorii consultaţi. Printre aceşti autori este în adevăr şi Paul Clement, acela pe care mi se spune că l’aşl fi plagiat şi pe care l’am citat de mal multe ori cu numele întreg, cu titlul şi paginele cărţel sale, atit in textul tezei cît şi in notele din josul textului. Ast-fel la paginele 21, 25, 45 şi 47 din teza mea, făclnd citaţiunl din Paul Clement, autorul cu pricina, pe lîngâ că arăt in notă numele autorului, titlul cărţel sale şi pagina din care am făcut citaţiunea, dar chiar în textul tezei, expunînd părerea acestui autor, a-daug: «după cum spune Paul Clement», «după cum ne asigură Paul Clement», «după cum opinează Paul CUmerd in «cartea sa». (Pag. 45 teză. Mă întreb acum: cînd citând un autor oare-care, arăţi atît in text cît şi în note, numele săfl, titlul cărţel saîe şi chiar pagina respectivă citaţiunel făcute, mal poate fi vorba de plagiat ? Şi in a-cest caz, cum trebue calificată purtarea d-lul I. T. Ghioca, care urmărind pe Paul Clement chiar după indicaţiunile date de mine în teză, ’ml pune în paralel citaţiunile făcute din acest autor cu textul fraucez de unde au fost citate şi indicate de mine chiar, in buna mea credinţă că aceasta nu poate constitui un plagiat. Dar această procedare naivă şi de rea credinţă n’ar însemna nimic, dacă d. Ghioca în paralele sale n’ar fi schimbat în multe părţi textul francez sau n’ar fi pus în paralelă fraze din Paul Clement, care nu aveati nici o legătură cu textul din teza mea, şi aceasta numai în scopul puţin serios de a înmulţi numărul paralelelor. Acel cari ati cetit şi comparat paralele din Constituţionalul s’ati putut în de ajuns convinge despre acest adevăr, care nu face de loc onoare d-lul I. T. Ghioca zis şi Ghica. De asemenea este un sfruntat neadevăr isinuaţiunea d-lor Ghioca şi Lore-lino că «prefaţa» tezei mele ar fi inspirată din prefaţa lui Paul Clement. In naivitatea lor, aceşti d-nl cred că dacă eti am întrebuinţat la finitul pre-faţel cuvintele : «vot expune teoria ce «mi se va părea mai justă», şi «mă «voi încerca să fac o schiţare cit se va «putea mat complectă asupra stărei «proprietăţel literare şi artistice la Greci «şi la Romani», iar Paul Clement : «d’exposer la thâorie qui nous semite «la resoudre de la maniere la plus ra-«tionelle», şi «nous recherchom quelles «sont ăe Ies destinees de la propriâte «litteraire chez Ies Grecs et diez Ies Ro-«mains», de aci concluzia puerilă că ea e plagiată după Paul Clement. Dacă numiţii d-nl, şi-ar fi dat puţină osteneală să citească cu atenţiune întreaga mea lucrare, atunci ar fi putut vedea că teoria îmbrăţişată de mine în rezolvarea cestiunel proprietăţel literare şi artistice, este diametral opusă aceleia susţinute de Paul Clement. In adevăr, pe cînd acest autor, adept al teoriei Iul Renouard, susţine că dreptul autorilor asupra operelor lor, este un simplu privilegii!, iar nu o adevărată proprietate, eti combat în teza mea această teorie, îmbrăţisind pe aceea susţinută în Franţa de Laboulaye, Gastam-bide, Delalande şi alţii. Şi ast-fel stînd lucrurile, mă întreb acum: ce mal rămîne din tot plagiatul ce în mod atît de puţin corect ’m' s’a pus în sarcină ? Rămine compătimirea ce’ml inspiră asemenea oameni, cari nu ati nimic mal bun de făcut de cît de a necinsti o muncă corectă, pentru a’şl putea satisface o răutate bolnăvicioasă şi a’şl îndestula o ignoranţă plină de pretenţii. Coiist. Ilaiuaugiu. „EPOCA" W PROVINCIE SUCEA VA Ni se scrie din Fălticeni: De 4 ani de cînd se lucrează şoseaua Cornu Luncel—Mălini din jud. Suceavă şi abia îu toamna anului trecut s’a terminat terasamentul, râmlnînd numai a se presa prundişnl, şi acuma suntem la 15 Maifl şi nu s’a făcut nici un început. Presa stă din Septembre 1896 la punctul de plecare şi aşteaptă să sosească antreprenorul din Bucureşti, unde este plecat pentru alte interese şi o întreagă plasă, Muntele, n’are nici un mijloc de comunicaţie cu capitala judeţului, adică cu Fălticeni. înainte de a se |roecta această şosea comunele prin mijloacele lor îutreţineaă un drum comunal şi circulaţiunea era posibilă; acuma de 4 ani este imposibil să te duci în plasa Muntele. Vst-fel de multe ori se trimete poşta prin judeţul Neamţu şi particularii se duc prin Austria. Punem în vedere aceasta noului ministru al lucrărilor publice, poate măcar acuma d-sa ’şl va da silinţa şi va obliga pe antreprenor de a se termina această şosea care era dată să se termiue în 2 ani. DIVERSE DJNCAPITALA Moarte »nl*!tă. - Joi pe la ora 6 jum. p. m. in Bulevardul Elianbeta. în dreptul caselor No. 45, a căzut jos, încelînd subit din viaţă,un individ necunoscut ca de 60 ani, care pare a fi fost cerşetor ; cadavrul, din ordinul parchetului s’a trimes la morgă. Servitor infidel. — S’a condus se-ţiel 6, individul Costea Popa Dumitru, fostul servitor la d. Pândele Atanasiu din strada Cămpineanu No. 9, dispărut din serviciă cu suma de lei 17. pe care îl încredinţase stâpînul săil pentru tîr-guell. Pungaş de ghete.—S’a condus secţiei 3 individul Constantin Roşea din şoseaua Mateiti Basarab No. 13, care a furat o pereche de ghete de la d. Frinchel Simuiel din str. Carol No. 102. Voia sil deschidă l»irt. — S’a condus secţiei 12 individul Manole Marinescu Zugravu din strada Silivestru No. 59, care a furat de la Radu NedelcovicI din strada Romană No. 207, o firmă pentru birt. DIN 'ţARA ImuidHţiiinile. — Ni se telegrafiază din DrîncenI că din cauza p'oilor torenţiale ce ati căzut într’una, apele Prutului a ti crescut foarte mult şi ameninţă să iasă din matcă. De asemenea ni se comunică din Eiiisem-lia, Dobrogea, că Joi, un curent colosal de apă, avînd o lăţime de peste 300 de metri şi adine de 50 de centimetri vine din Bulgaria, eurgînd cu furie spre Kusguu. Apa trece prin comună şi ameninţă casele locuitorilor. Tot Joi, intre orele 2- 4, a căzut în acele locuri o ploaie torenţială însoţită de o teribilă furtună cu fulgere şi trăznete. Toate semănăturile ati fost inundate. Pagubele sunt însemnate. Accident nenorocit.—Cazarma pompierilor din Olteniţa a fost Joi teatrul unul accident nenorocit, care a costat viaţa unul om. Fierarul Ianoş Onadi din acel oraş. dueîn-du-se Joi după amiazl ca *ă vadă un ca), pentru care fusese chemat, iu momentul cind îl e-xamioa, animalul asvtrle cu picioarele dinapoi şi loveşte pe fierar îu pîntece lăsindu-1 mort pe loc. Sinucidere. — Ni se comunică din Fierbinţi că erl noapte locuitorul Nicolae Ivan a fost găsit strangulat în coşarul caselor sale. Nenorocitul a luat această funestă rezolii-ţiune din cauza unei boale incurabile de care suferia de mal mi^lt timp. Crimă misterioasă. — JonI noapte s'a găsit pe şoseaua Ploeştilor intre chilometri 35—36, cadavrul unul bărbat avînd mal multe leziuni la cap şi un ochift strivit. Autorităţile fiind avizate, ati început cercetările pentru descoperirea criminalilor şi pentru a stabili identitatea cadavrului. încercări de spargere.—O telegramă primită erl din FilipeşII, Prahova, ne anunţă că erl noapte o bandă de tîlharl a îneercat să spargă villa, după moşia Măneştl, proprietatea d-lul Vâcărescu. Prinzindu-se insă de veste la timp, tîlharil ati fost puşi pe goană şi autorităţile fiind avizate ati luat măsuri pentru urmărirea lor. — Tot ieri noapte, o altă spargere s’a încercat la oficiul postai din CâlugărenI, Vlaşca. Bandiţii reuşiseră să spargă o fereastră de la biuroul oficiului, dar în momentul cind voiati a se introduce, pentru a sparge casa, oamenii de serviciti ati dat ala ma şi hoţii s’ati făcut nevăzuţi. Secerătoare Mc COBMICK IOO J! îl A Singura SECERĂT0ARE cu le lOlSFlîsUf^ gab practică, dovedită ca cea mal bună la concursul dela Herăstrău din 1895. Unica Secerătoare adoptată la Fermele model ale Statului. — De vfenzare numai la W. STAADECHER Furnisorul Curţeî Regale BUCURESCI BRĂILA CRAIOVA Smârdan, 12. Bal. Gux&, 79. Str. M. Gog&lulce&nal, 1 INFORMAŢII Un nemărginit interes arată toţi locuitorii Capitalei asupra mersului boa-lel A. S. R Principelui Moştenitor. Palatul regal, redacţiile ziarelor sunt continuu vizitate de o mulţime de cetăţeni cari, cu o vădită îngrijare, roagă să li se dea ştiri mai nouţ asupra stărei scumpului suferind din palatul de la Cotrocenf. Acestei nevoi, de a înlesni repedea transmitere a ştirilor publicului, au răspuns mulţi negustori din Capitală, luînd din propria lor iniţiativă, următoarea măsură : ’Şi procură, odată cu apariţia lor, buh f inele medicale, pe cari le afişează în vitrinele magaziilor lor. Grupuri mari de cetăţeni staţionează la ferestrele acestor prăvălii, aşteplînd lipirea de noul buletine medicale. Acelaşi lucru se întimplă şi în faţa redacţiilor diferitelor ziare. Ştirile grave despre boala A. S. R. Principelui Moştenitor al Romîniel aii produs şi printre Romînil din Transilvania şi Ungaria o impresie din cele mal dureroase. Mulţi fruntaşi Rotnînl de peste munţi ne roagă mereu, prin depeşl, să le transmitem telegrafic cit mat des amănunte despre starea Augustului Bolnav. Ziarele din Transilvania ne-aii cerut de asemenea să le ţinem telegrafia în curent despre mersul boalel A. S. Regale. La conferinţa internaţională a C. F. din Cristiania, a căreia descindere am anunţat-o, guvernul romîn va fi reprezentat prin d-nil Cotescu, şeful serviciului de mişcare din direcţia generală, şi Marinescu, sub-inspector de mişcare. Medicul oraşului şi spitalului din Cîm-pina, d. G. Niculescu, a fost suspendat, pe timp de o lună, pentru negligenlă in serviciu. Prezenţa în Capitală a prefectului (le Co-vurluiti, d. Zorilă, se pune în legătură eu evenimentele petrecute lu Galaţi, cu voluntarii greci, cărora—din ordin superior —li s’a refuzat autorizaţiunea de debarcare pe teritoriul romîn. Se crede că ordinele date vor fi menţinute. Pentru concursurile de capacitate, cari urmează să se înceapă la 21) Mei fi vii ior, s’ati constituit următoarele comisiunl: Circumscripţia 1 (Craiova).—D. Tli. Speranţă şi d-na £cat. Pădeann. sub preşedinţia d-lul inspector şcolar S. Haliţa. Circumscripţia 2 iBucureştl). — D-naE-caterina D. Emanoel şi d. V. Gr. Borgovan, sub preşideuţia d-lul Gârboviceanu. Circumscripţia 3 (Iaşi). — D-ra Conta şi d. Al. Manicatide, sub preşideuţia d lui inspector şcolar Fântânarii). D. N. Chintescu, profesor universitar, a fost provizoriu numit director al şc6-lel normale superioare din Capitală, în locul regretatului Francudi. Duminică va avea K c a 4-a şi ultima alergare de primăvară. Sunt 31 de cal înscrişi pentru 6 premii. Pe ziua de 10 Maifl au mal fost înaintaţi sub locotenentul Cihoschi la gradul de locotemnt, în reg. 3 de roşiori, şi la gradul de sublocotenent următorii bacalaureaţi : Ion Peretz, în reg. 3 de roşiori ; Duna Niciof, în reg. 9 călăraşi ; Benderii D. Jean, în reg. 9 călăraşi ; Smăntănescu Crăciun, în reg. 1 roşiori; Bibianu Ştefan, în reg. I călăraşi ; Vlahide Emanoil, în reg. 1 călăraşi ; Scriban August, în reg. 6 roşiori. Boala Principelui Romînieî La orele 3, uşile bisericeî din curtea palatului se deschid. Preotul Gh. Dimitrescu, parochul Co-trocenilor, oficiază. Lumea se îngrămădeşte înlăuntru. * * * Sosesc miniştrii plenipotenţiari al Germaniei şi Austriei, contele Leyden şi baronul d’Aerenthul. In curtea palatului, mulţimea creşte din moment în moment. Numărul trăsurilor din poartă e considerabil. Cîte-va sute de oameni staţionează în faţa intrărel principale a palatului, păzită de gardişti, aştept înd noutăţi despre starea Principelui. Toţi ochii sunt aţintiţi asupra ferestrelor de la etagiul întîiu al clădirel, în spre camera Augustului bolnav. In vestibulul palatului, ministrul Dju-vara conversează cu prefectul de poliţie. * * * La orele 4, d. D. Sturdza sescoboară pe scara de onoare. D-sa este vizibil afectat de starea A, Sale Regale. Trăsura, în care se suie, îl conduce la palatul regal, unde comunică M. Sale impresiile ce a căpătat despre starea Principelui. * * * In vremea aceasta, lumea care soseşte mereti din oraş, se tnşirue tn rîndurl compacte, pe dealul Cotrocenilor. Se văd ţărani şi mahalagii, negustori şi mici tîrgoveţl, cetăţeni din toate straturile societăţel noastre. Intîlnese ptnă şi băieţi de prăvălie. Durerea este adine resimţită de întreg poporul capitalei. * * * La orele 4 juni. soseşte ministrul Rusiei, d. Fonton. Pentru a doua oară diplomatul rus vine să ia informaţii despre starea Principelui Moştenitor. După cum ni se afirmă, după Ite-eare vizită Ia 'CotrocenT, Ex. Sa informează telegrafic pe stăpîuul său, împăratul tuturor Rusiilor, (le iner-ul boalel. Acelaşi lucru fac miniştrii plenipotenţiari ol Angliei, Austriei şi Germaniei. Tot! trei au primit ordine de Ia guvernele respective de a ţine în curent pe şefii state or lor, cu fazele prin cari trece boala A. S. R. .+ * * S’a constatat că aii fost pe ziua de erl 2780 vizitatori, cari s au înscris în registrele palatului de la Cotrocenl. Subscrierile au ţinut pînă năptea tîreiu. cînd porţile au fost închise. * * * Tn curte un militar superior proclamă, cu glas mişcat, înaltele calităţi de comandant ale A. Sale R., caracterul său blînd şi afabil, bună-voinţa şi interesul ce punea, la regiment, pentru nevoile soldatului. Cel cari îl ascultă rămîn înduioşaţi. Pe feţele lor se citeşte o adtncă durere. * * * La ora 5 şi jumătate, speranţele renasc în public. Doctorul Buicliu, care se scoboară un moment în vestibul, declară că n’a pierdut încă ori ce nădejde. Tot d-sa anunţă un ultim buletin la ora 6 p. m. In acest moment d. D. Sturdza se reîntoarce de la palatul din Capitală. Odată cu d-sa mai sosesc alţi doul miniştri. Preşedintele consiliului se suie repede pe scară, înspre camera Principelui Fer-dinand, lîngă care se întoarce şi doctorul Buicliu. Orele 59/4 seara. M. 8a Regina a telegrafia* ÎI. Sale Regelui la Palat, ea o mieă ameliorare s’a produs in starea A. 8. R. Principele aiurează, ceea ee după doctori e un semn Imn. A se citi in pagina I zii ni pagina IV-a toate amănuntele zii ulii mele buletine me-ăieaie privitoare la boala Principelui ttominieh FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 41 PENTRU MOŞTENIRE CAPITOLUL XXVII — Să revenim la doctorul Răzescu, pe care l-am văzut ieşind din casa căpitanului Voinea, ca să se ducă la Porescu. Eraft opt ceasuri şi jumătate când ajunse acolo. D-nul şi d-na Porescu erati Încă însalon. Vizita doctorului la un asemenea ceas îl surprinse eu atît mal mult, cu cît îl ştia bolnae şi că de trei zile, în contra obiceiului săti, nu venise de loc la masă. El le povesti crima şi le explică prin ce Intlmplare Matei şi cu dînsul ati fost cel dTntîiti cari ati constatat-o. Tragica veste fu Împrăştiată repede de feciorul care introdusese pe doctor. In cîte va minute toţi oamenii curţii o ştiati. Toţi, uitind de sentimentul ierarhii sociale, se strlnseră, pe nebăgate de seamă, pe la uşile salonului. Lacomi de amănunte, el ascultati pe doctor, care le explica cum eşise de la Mi haiti ca să vie să roage pe boer să-I dea trăsura piuă la Urlaţi. El povesti cum stătuse puţiii să se odihnească, lîngâ crucea de piatră, cum văzuse pe un om trecînd repede, aproape fugind, şi ce găsise tu casa căpitanului. — Dar, acelui om care fugea nu i-al putut distinge trăsăturile ? Întrebă boerul. Al putea să dai, aproximativ, semnal mentale lui justiţiei ? Doctorul îşi luă un aer încurcat şi zise : — Nu! Eti personal, nu l’am recunoscut. Dar Mihaiti şi băiatul lui pronunţă un nume pe care eti nu Îndrăznesc să-l rostesc. — Şi de ce nu ? întrebă Porescu, uimit, cu totul. — Pentru că numele acela este mal presus de orl-ce bănuială şi că Mihaiti îl interpretează într’un sens pe care eti nu-1 pot admite aşa de uşor. — Dar ce nume, doctore? Ce nume ? zise d-na Porescu, a cărei curiositate se aţlţase peste măsură. — El, iată, M-ine Porescu : Mihaiti pretinde că ar fi recunoscut pe d. Gabriel Flo-reanu. El spune că nu se Inşală, şi se întemeiază nu ştiti pe ce svon nelămurit, privitor la un testament făcut de nenorocitul căpitan, în favoarea nepotului săti... E absurd, nu este aşa? Gabriel era prea puţin simpatic d-nel Porescu, iar boerul Zamfir nu putea să-l sufere. El nu-i ierta cu nici un preţ că a căutat să lie iubit de fiica sa, fără voia lui, şi să-I priveze de fericirea de a deveni socrul vr’unul om de neam. Dar cu toate că ştia, ca toată lumea, din «confidenţele» lui Zagan, că, înadevăr, căpitanul făcuse un testament în favoarea nepotului săti, ura sa pe Gabriel nu-i falşifica judecata plnă acolo ca să admită ca probabilă afirmarea lui Mihaiti. D-na Porescu ÎI lmpărtăşa modul săti de a vedea. Ca şi dînsul, ca şi doctorul, ea uu vroia să crează că Gabriel ar fi săvîrşit o crimă atît de lufricoşitfl, pentru simplul motiv de a intra in stăplnirea imediată a unei averi, de care se putea lipsi un timp oare care mulţămită numeroasei clientele şi faimei de care tînărul avocat se bucura. Ca şi bărbatul săti, d. Porescu nu voia să admită culpabilitatea tliiărulul. Totuşi se gîndi un moment să deştepte pe Adriana, numai pentru ca să o înştiinţeze de acestea şi mal ales de bănuelile la care dăduse loc. Dar nu aduse la îndeplinire acest plan pe care i-1 sugera dorinţa de a fi neplăcută tinerel fete. Prezenţa doctorului o reţinu. Cit de intim era el In casă, totuşi era cite ceva pe care trebuea să le ascunză, din convenienţă, In faţa lui. Poate emoţia pe care ar Incerca-o A-driana ar fi prea expresivă în ochii săi şi i-ar descoperi lucruri pe cari nu ar vroi să le dea în vileag. Fata in casă, nu primi deel poruncă să deştepte pe stăpîna sa şi putu să asculte urinarea explicaţiunilor doctorului. — Eram bolnav, ştiţi d-voaştrâ, d-le Porescu, zise el terminîndu-şl povestirea. Inţtmplarea aceasta m’a zdrobit cu desă* vîrşire. M-me Porescu, o să’mî ertaţl îndrăzneala de a vă cere uu ceaiti, şi permisiunea de a aştepta aici, odihnindu-m&, sosirea magistraţilor din Urlaţi şi Ploeştl? Fără îndoială, d-le doctor, răspunse d-na Porescu. — Ştii că eşti aici ca la d-ta acasă, a-daose boerul Zamfir. — Vă mulţumesc ? d-le Porescu ! Numai bine înţeles să nu supăr pe nimeni. E deja tlrziti. M uie Porescu poate vrea să se ducă Ia culcare. D na Porescu declară că In urma celor auzite uu se mal glndea cîtu-şl de puţin să se culce. • Ea voia să aştepte noutăţi: să ştie dacă magistraţii nu erati pe urma adevăratului asasin. Boerul propuse să meargă după informaţi uni. De la curte pînă la locul sinistrului drumul era foarte scurt. D-na Porescu declară că nu are de gînd să-l însoţească. Aşa că boerul plecă, Întovărăşit de o slugă. Lipsa Iul se prelungi. Doctorul, rămas singur cu d na Porescu, avu timp să se reînoiască povestirea pe care o făcuse şi să stărue mult asupra amănuntelor tn cari crima a fost săvîrşită. El credeaft, şi unul şi altul, că un furt trebuea să fi urmat asasinatul. Percliisiţiunile pe care judecătorul de instrucţie le va ordona, fără îndoială, avea să probeze aceasta, de sigur. Porescu se îuapoie peste vr’o douî ceasuri. N’aducea nici o noutate. Patru oameni păzeaţi cadavrele pe care nimeni nu le atinsese. Afară o mulţime imensă, toată populaţiunea din Magula şi TomşanI se înghesuia, d’abia împiedicată de gardă. Mihal stăruia îu acusaţia lui. Convingerea sa ridica multe contraziceri. Totuşi, cea mal mare parte a publicului o împărtăşa. Parchetul nu sosise încă ; nici măcar judecătorul de instrucţie din Urlaţi, ori sub-preleetul. 4. Lumea II aştepta din minut In minut. Aţîţarea curiosităţil care ţinea pe d na Porescu scădea pe ce trecea vremea. Somnul o prindea încet, încet, pe cind boerul Zamfir întreţinea cu doctorul o convorbire din ce in ce mal puţin animată şi Întretăiată de uumeroase şi ostentative căscaturi. Intr’un tlrziti, d-na Porescu se sculă, spuse că se duce să se culce Îmbrăcată şi-l rugă să o înştiinţeze imediat dacă se va înlîmpla ceva noti. Vrea tocmai să iasă, cînd un servitor intră repede. — Cocouaşule, zise el, vine o trăsură prin grădină. — E judecătorul de instrucţie, afirmă doctorul. Am spus să-ml dea de veste cînd o veni... Puteam prea bine să me duc eti acolo... Ertaţi-mă că vă pricinuesc vizite neplăcute... — Fugi d’acolo, doctore dragă! răspunse Porescu. Aşteptăm şi noi veşti. Vrem să le auzim chiar din isvoare mal înnalte. Simioane, să aduci aici pe cel cari vin. Ca şi soţia sa el nu se glndea că sosirea magistratului instructor la curte putea să fie motivată de cuvinte cari 11 interesaţi cu totul personal. El crezu că venea pentru a cere lămuriri doctorului Răzescu, pe care o fi vrut să-l cruţe de osteneala de a mal merge pînă acolo, afilnd poate că este bolnav. D na Porescu deschisese o fereastră şi se uită în grădină. Ea văzu o trăsură oprindu-se la scară. Un om scobort dinlr’lnsa. El schimbă cîte-va cuvinte cu feciorul care II eşise înainte. Apoi 11 urmă, pe scăil. Un moment după aceea feciorul deschidea uşa salonului şi avunţâ pe d-nu judecător de instrucţie. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA 8 F.,n orele 5 s/« situaţia bolnava leit era uri::ătoarea : Pulsul .... 108 Respiraţia . . 32l/ss Temperatura . 37.4 I a orele 5.'3 a sosit M. Sa Regele. Ii acelaşi timp s’a dat următorul buletin medical: Ora 5 şi f>0 seara. Uşoara ameliorare în starea generală a A. S. R. continuă ireptat de la orele 12. Pericolul ceva maî împuţina*, nu însă înlăturat. i r, Miuicitu, 12r. CavAucuzlno. f. r. MArcmnitz. Orele 6 M. S. Regele a apărut la o fereastră a C steiului cu micii principi. Publicul s'a îngrămădit înaintea ferestrei cu capii, le deaioperite. Suveranul părea mulţ mit de vestea hună. D. Dr. Buicliu a declarat, că deşi pericolul nu este înlăturat, totuşi are oare-cari speranţe. Orele 7 31. Ha H gele a plecat, primind asigurarea medicilor, că dacă la noapte nu se vor produce complice ţii A. S. It. Principele Ro-niîeti.T va Intra tntr'o perioadă mai puţin periculoasă. Ini .-ia e puţin mai tare. Principele e Iu deplină cunoştinţă, fi.a orele (i şl jumătate, etnd i s'a făcut o injecţie de eafeină, A. S. II. a tvbsrrvat surîzlud : — Acum să-mi mai tăceţi o bale. Orele O seara Starea A gustului bolnav este aceiaşi. Princip< le a adormit puţin. In curte lume foarte multă, care aşteaptă cu n răbdare apariţia buletinului medica1. D. dr. K emnitz a apărui la fereastră, unde a s’at cîte-va minute. In biserica plină de lume, se face slujbă d: nr preot. La slujbă asistă şi A. S. R. Principesa Maria, însoţită de domnişoara Casimir. Medicii aii deşteptat din somn pe Principe şi i-aii dat un păhărel de lapte cu cognac, pe care l’a băut cu înlesnire şi apoi a adormit din noii. După serviciul divin Principesa Maria s'a dus în parc ca să se plimbe pufin. Situaţia bolnavului. Pulsul....................108 Temperatura................38.2 Respiraţia................22 Orele 10 seara Soseşte d. dr. Cantacuzino. Medicii fin un consult şi apoi redactează următorul buletin. Ameliorarea se menţine, A. S. Regală doarme lic'ştit. l)r. Buicliu l)r. Cantacuzino Dr. Krenmitz Ori'le 10 şi jumătate A. S. Ii. Principele Ferdinand doarme Vniştit. D. dr. Buicliu, fiindl cam slăbit, s’a retras în camera veci.tă să se odihnească, rugind pe colegii săi să-l deştepte la cea întil complicaţie. A. S. 11. Principesa Maria ve-ghiasâ lingă căpătîiul Augustului său soţ. D. dr. Cantacuzino se dă jos şi comunică mai multor amici ai săi, că îmbunătăţirea continuă şi speră că noaptea aceasta va fi mai uşoară ca cea precedentă. Şi dacă A. S. R va putea supoiîa eventuala criză din cursul nopţii, atunci speranţele pe cari le-au nutrit medicii ieri după amiazi vor creşte. Iar d ică noaptea va trece fără criză, atunci azi va trebui să urmeze perioada de re-ucţiune spre bine. Toţi miniştrii se află vn camera ce s’a rezervat pentru persoanele oficiale de distincţie. In afară de miniştri se mai află în Castel clţi-va ofiţeri superiori şi însărcinatul de afaceri al Belgiei. Orale 11 seara Lumea din curie este invitată să se retragă. I>. colonei Presrn, aghiotantul Principelui, comunică lumci că starea Principelui este relativ satisfăcător, c ; rc igă deci publicul să se retragă. La poartă se formează un cordon de serg nţî. Nimeni, afară de miniştri şi de miniştrii plenipotenţiari, nu mai poate intra în curte. Miniştrii, afară de d. D. Sturdza, se retrag. S’aiî luat dispoziţiunî ca atît miniştrii cit şi prefectura poliţiei Capitalei să fie încunoştiinţaţi la ori'ce oră din noapte, în cazul unei crize. Sosesc miniştrii plenipotenţiari, d-nii contele Leyden al Germa miei, Aehrenthal al Austro-Unga-riei şi Bonton al Rusiei. Ei sunt introduşi în salonul miniştrilor, unde d-nii Dim. Sturdza şi I. Ka-linderu le comunică mersul boalel. Orele 11 şl jumătate Doctorii aii deşteptat pe Principe şl după ce i-aii lăcnt e injecţie de eafeină şl o iulialatie cu oxigen i-aii dat nn păhărel de lapte eu coguac. A. W. Regală a adormit din nou după elte-va minute. In cameră n’au mai rămas decil d-na Nervmann şi doctorul Cantacuzino. Miniştrii plenipotenţiari al Austriei, Germaniei şi Rusiei, s’au retras. * * * Starea Au gustului pacient continui ml a evolua în spre bine, medicii au liot&rît a da un nou buletin după o-rele 4 dimineaţă. *** MM. LL. Regele .şti Regina, asiguraţi oare-cum de potolirea crizei, s’au retras să se odihnească la palatul regal, dîml ordine a li se comunica la ori-ce moment de s’ar Ivi vre-o schimbare iu mersul boalel Principelui. * * * A. S. R. Principesa Maria vegliea/.ă la căpătîiul Augustului Său soţ, care de la 9 şi jumătate do rme. O noapte de odihnă va tace mult bine. Ducă nu sc iveşte o nouă complicaţie, se poate sper a o fericită scăpare. A se citi in pagina W si ui pagina IV-a toate amănuntele tşi ultimele buletine me-ă tea le privit oare la boala Principelui Horn iniei. PRESA Toate ziarele din capitală constată, cu trista ocazie a boalel A. S. II. Principelui Moştenitor, nemărginita iubire ce poporul romînesc arată cu acest prilej Dinastiei. Voinţa Naţională zice : Şi dacă este ceva care să ne Întărească în aceste zile negre, e cu adevărat numai unanimitatea şi spontaneitatea cu care gravitatea situaţiei a fost numai de cît înţeleasă de tot ce este suflare patriotică în ţara aceasta, este manifestarea atît de generală a îngrijirel adîucl, ce pe toţi de o-dată ne-a cuprins, cu acelaş înţeles şi cu aceiaşi intensitate, pentru destinele Patriei ce părea a-1 plăcea Provedinţel să le arunce din noii în cumpăna bărbăţiei noastre. * * * Timpul scrie r. De la un capăt la cel-l’alt al patriei e o jale pe care condeiul nostru e incapabil s’o descrie : nu e om cu mintea întreagă şi cu cît de puţină iubire de neamul romînesc care să nu se cutremure la glodul—nouă pare că lot nu ne vine să credem—că criza dureroasă prin care trecem ar putea să aibă un desnodămînt fatal. Şi cu toate acestea nu mal avem altă speranţă de cît îu geniul cel bun al ţărel romîneşll. Vor să se convingă scepticii de ceea ce însemnează iubirea poporului pentru cel meniţi să’I conducă destinele ? N’afi de cîl să facă drumul spre Palatul CotroceuT. Vor îutîlni aci oameni de toate vîrstele, din toate naţionalităţile şi din toate straturile soeiale, îndreptlndu-se spre Palatul princiar, îngrijaţl peste măsură de ştirile grave pe care le daii azi buletinele medicale ; in curtea Palatului de la CotrocenI stafi sute de oameni, comentînd, întristaţi, textul buletinelor şi interogînd cu grijă pe rarii privilegiaţi cari pot pătrunde pînă la patul de durere al Augustului Bolnav. Şi nu mal ia sfîrşit pelerinagiul acesta. Veştile cele mal crude sunt răspîudite In Eublic şi fie-care caută să se convingă dacă i-zefl a rezervat într’adevăr ţărel romîneştl o încercare aşa de crudă. EOOUXbl *** D. Crawley, proprietarul Companiei Apelor din Galaţi, şi d. Sanders, directorul din Londra al zisei societăţi, aii sosit In Galaţi. Unirea acestor domni este în legătură cu procesul ce comuna Galaţi a intentat companiei Apelor pentru resiliarea concesiune!, pe motiv că filtrele companiei Apelor s’ar fi învechit şi deci deservesc oraşului o apă tulbure. Comuna basează pretenţiunile el pe un raport recent a d-lul dr. Babeş, care a anali-sat ai a din filtrele companiei engleze şi a constatat o inferioară de cît în anii precedenţi. .** Sflutul Sinod, în şedinţa pe 12 Maitl 1897, hotărînd ca pe viitor toţi d-nil autori de cărţi didactice peutru lnvăţămlntul religios, cari cer aprobarea acelui sflut corp, să înainteze In dublu exemplar s-tulul Sinod manuscriptele. A* Ministerul de interne a aprobat ino dificarea tarifului taxelor comunale ale oraşului Focşani. *% Şcoala primară de fele din oraşul Curtea-’de-Argeş va purta pe viitor numele de: şcoala primară de lele «Constanţa Da-niil SterfS'u» din Curtea-de-Argeş. ,%Iată sumele ce comunele notate mal jos vor avea să verse la tesaurul public, pentru întreţinerea pompierilor în exerciţiul 1897-98: Bucureşti, Iei 18f>000; Iaşi, lei 93.000; Galaţi, b 1 42 000; Craiova, Ici 42.000; Plo ieşti, lei 38.000; Focşani, lei 38.000; Brăila, lei 38 000; Botoşani, lei 32 000 ; Btcifi. lei 32.000; Roman, lei 32.000 ; Birlad, lei 32.000; Piteşti, lei 32.000; T. Sevcrin, lei 32.000; Buzăfi, lei 32.000; şi Giurgifl, lei 32.000. Duminică, 18 Maifi, va avea loc in grădina Bragadir, o serbare populară în scop de biue-facere. O frumoasă petrecere se pregătesce publicului. Intrarea generală 50 bani de persoană »% Duminecă 18 Maifi, ora 5 p. m., mari alergări de biciclete şi Tandem la Velodromul Romln, şoseaua KiselelT. Alergări de dame. întrecere între renumita biciclistă din Viena, d-şoara Creszenzia Flendrovsky şi biciclişlil amatori din Bucureşti. La aceste alergări vor lua parte şi renumiţii ciclişti străini: Alois Orther, Otto Wokurka şi Larwin. Depeşile de astă-noapte SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE" Conslantinopo', 10 Maifi. «Sibah» face să reiasă dorinţa po-pulaţiunei Tesaliel de a râmîne sub guvernul turcesc şi relevensă avani ag iile ce ar rezulta pentru ea în acest cas. Cele-Valle ziare ţin acelaş limbagiu. Nussihibey. fost vuliu la Beyrulh, a fost numit comisar imperial otoman la Sofia. Londra, 18 Maifi. Se anunţă din Constanţinopol zi i-nilul «Times» că în răspunsul său de ■ieri la nota ambasadorilor, Poarta nu face menţiune de condiţiunile de pace. Ea se declară gata să negocieze cu ambasadorii, îndată ce se vor fi îndeplinii condiţiunile armistiţiului. Ea doreşte ca pacea să se semneze la Farsala. Roma, 10 Maifi. Azi a început procesul Iu! Acciarito, autorul atentatului comis în contra Regelui. Acusatul zice, că a lucrat singur şi într’un moment de desperare. El a-daogă că prin atentatul său în contra Regelui, a voit să lovească pe reprezentantul clasei avute. Acciarito zice ter-minînd, că n’a premeditai atentatul săfl, căci alt-fel ar fi întrebuinţat bomba. MINISTERUL JUSTIŢIEI » Pub’îcaţie Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de alineatul 2 al zisului articol. Domnişoara Filofteia Io&nin, din Bucureşti, strada Academiei No. 4, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Ioanin» îu acela de «Ioniţă Theodor», adică spre a se numi «Filofteia Ioniţă Theodor». Madame PAUL MARTIN A 0UVERT A N0UVEAU SON ATELIER DJF1. MODE$ 5, Strada FânteueT, 5 On y trouveia comme j-idis un gratid choix de chapeaux, derniOre crfiation, aux prix Ies plus mod<îr6s Bnrbn Gănescn AVOCAT ’Şl-A MUTAT BIROUL ÎN Strada Sfinţilor, No. 6. Consultaţiunl de la 9—11 şi de la 4—6. PAPIER HIGH-LIFE FUMEZ LE PANAMA PANAMA PANAMA Ou ne fumez pas Deposit general Creangă & C. Bucureşti Strada Plnzari No 10-14. Victor Antonescu Doctor în drept de la Facultatea din Paris, Avocat fotă magistrat la Tribunalul Ilfov STRADA ROMANA No. 30 Orele de consultaţiune sunt de Ia 9—11 a. m şi de la 6—7 p. m. Dinţi cu 7 leT unul Se pune în caulchuk în strada Cempineanu No. 46 Doctorul dalimir de la facultatea din Paris Special pentru boalole de stomac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 Dr. P. Ciorami iliw/.F.snAi» srr.rA.vs.viKASNF. mu KoxiosHor ». Vinuî Beef Lavoix pregălit de către d-rul Pittet din Paris cu bază de carne, quinquină Jşi fosfat de calce. Acest vin care in Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea §i nutriţiunea ocultă, nervilor şi a cărnel musculare Vinul Beef-Lavoix, estesvn adevărat a-ţirnent,' şi represintă valoare a 50 grame de carne priu */» pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispeusabiJ ane-niţeilor şi persoauelor vrîstnice. Intrepo»it: Aveneua Victorie. 5,1a Paris. De-tail: la far. Bru, Alliii Roşu, Thfiringer şi la ţoale farmaciile din ţară. Biscuiţii d-rulul Oilivier din Paris Vindecarea ra’icală a boalolqr sifilitice re-cenle safi învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională do medicină din Paris, a declarat In raportul săfi către guvernul francez că Biscuiţii Oilivier pot aduce mart fo-laose omenirei. Biscuiţii Oilivier sunt singurii cari aii fost aprobaţi de către Academia de me diicnă şi singurii cari aă primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Oilivier sunt adoptaţi în toate spiţa-lurile din Paris Tratament lesnicios, rapid şi ecxnwmic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 in Paris. In detail: Farm. Brus, Altin, Roşu Thfiringer şi in toate farmaciile din ţară. lliliîîiîl UI t.Lj contra ramburs expediez un supex'b Aocor* denn ( CRAIOVA Str.M.Cogălnic6nu,10 treeratOre Model noîŢpentra 1897 Model noapentr a 1897 . - - ,;h -f moael «oft.pentru UW cu cilindru demonta- VrSÎĂlfccu elevator de a-bil aşezat pe o ppica ' lamă, site mal lungi de oţel. Extra-Intări ' -‘ v ’ şi mai laie. Vini ură- tori mal puternice tă, 6 atmosfere pre- siune din cunoscuta fabrică ItfSTOX, PROfTOR c* D-nie, LINCOLN || Noua seceri,' ce c\i legat \ din prima fabrică T ISULi I,A DREAPTA 183 centimetri lungime — 150 viiidtile In 1895 ; 198 vlndnf e In 1890 DAI8Y» Secerătoare simplă cea mal respîndită. I CHICAGO «t’OSIOAE DE FRNî No. 4» complect de oţel. / (America) PLUOUTI aniversate de ori ce fel şi număr. — PLUGURI cn 2\ Rud-.Saclt brăzdare Z. H. 9 N. complecte do oţol. — SEMANAT0ARE în rînduri./ piagwitz (lipsea) „ISBANDA \ din prima rabncă specială Mc C0RMIC Cele mai apreciate — singurele maşini damise pentru fabrica de zahăr. Chilila Cereţi catalogul Ilustrat, seva trimite gratuit şl tranoo MAŞINE AGRICOLE Al I K A fkU( WAS1NE a AL oALHo[mm_ole i BUCUREŞTI, Str. Smîrdan, 23. — IÎRAILA, Bulevardul Cuza, 114. - VARNA. Itepresentant general al renumitelor fabrice: AVEIj IN G 4- 1*0 It TE Ii, ROCHESTER (Anglia) I*/tnio Mmm/achit'in// E-nie, CHICAGO (America) RECOMANDĂ: Loco ni ohi Ic şi Trecrâtori Cele mai perfecţionate magiue de secerat şi legat snopi. 1*I*A]N©“ prevăzute eu „Roata Voi anta**—Tăişul 195 ctm. DEPOSIT de TOT FELUL DE UNELTE şi UTENSILF, AGRICOLE »» îsmt www.dacoromanica.ro 8 D-nii ' âM. Cantacuzino, general Mânu, qenerql Arion, etc. se află în salonul de aşteptare, unde se informează de ţa ţi-nil generali Vlădesm şi Ro-5»es«i 'ftespre starea Principelui. Principele doarme. D. Dr. Buicliu a declarat, că speranţa-I în scăparea Augustului bolnav este acum mal fermă ca orUdâd. ^Jt/j Sa llegina a plecat. Orele 11 f£Miniştrii părăsesc Castelul. Ei asigură pe reprezintanţii presei că starea bolnavului, care acum doarme liniştit, este bună. Pleuresia pulmonară, pe care doctorii o credeau alaltăieri noaptea iminentă, pînă acum nu s’a manifestat şi nici nu se manifestă, precum nu se manifestă nici un simptom îngrijitor în mersul boalel. D. Dr. Buicliu a declarat miniştrilor următoarele : — Astă zi nu mal avem in fata noastră un muribund, ci un bolnav. Orele 13 D-nit do ,tort Cantacuzino şi Kremntz s’au întors. Principele a fost deşteptat şi-t s’a dat lapte şi vin. Pulsaţia regulată ; respiraţia mal bună ca erl. Dodoril s'au retras in consult. La orele 12 1/i soseşte M. Sa Regele. Suveranul este salutat cu respect de publicul din curte. Situaţia Principelui este următoarea : Temperatura • • .............38.1 Pulsul.......................98. Respiraţia mal bună ca erl, cînd a fost 32. Orele 1 p. iu. Consultul medicilor s’a terminat s’a redactat, asupra stării de la orele 12 următorul buletin : Toată dimineaţa liniştită. Puterile sunt puţin revenite. Căldura este moderată. Dr. Buicliu, dr. Cantacuzino, dr. Krementz. Ora 3 La această oră A. Sa R. continuă somnul reparator. In inimele tuturora, speranţele pentru reînsănătoşirea Moştenitorului renasc/, Figurile vizitatorilor sunt mal senine, în urma ultimului buletin şi a declaraţiilor medicilor curanţi. M. Sa Regele, care s’a reîntors in Capitală, a lăsat răspuns ca să fie înştiinţat de cel mal mic incident care s ar ivi în starea bolnavului. In acest scop, colonelul Presan, adjudant al A. S. R., pleacă într’o trăsură a Curţii pentru a raporta Suveranului asupra mersului boalel. Se înscriu în registre, d-na şi d. V. Las-car, fost ministru, d. G. MArzescu, senator de Iaşi, d. Al. Vlalvută, Ioan G. Cantacuzino cu familia şi alte persoane de distincţie. Ora 3 Soseşte ministrul Angliei, d. Windham. Se daii Excelentei sale aceleaşi expli-L catil îmbucurătoare asupra Principelui. Dintre miniştri nu se află la Palatul * din CArocenl de cit d. S. Haret, ministrul instrucţiunel. TELEGRAME Serviciul «Agenţiei Romîne» împrumutul Japonez Londra, 16 MaiQ. Prospectul noului împrumut japonez 5 la sută de 43.000.000 de yens, s’a publicat bzI. I.fga liImetalică Paris, 16 MaiQ. Azi s’a ţinut adunarea generală a ligel naţionale bimptalice. — Adunarea număra 400 de asistent!. Ataşai militar bulgar Constantinopol, 16 MaiQ. După Selandlca, agentul Bulgariei a prezentat Sultanului pe uoul ataşat militar bujgar. Proceflnl Tangcli-Luetzow Berlin, 16 MaiQ. D. Tauseh, inlerogat, declară în privinţa articolului asupra toastului Ţarului, că a crezut că face serviciu Contelui d’Eulen-burg şi n’a avut de gtnd să înegrească pe baronul Marsehal1. Apoi a început interogatoriul martorilor. Fostul redactor şef Brentauo zice, In privinţa articolelor Normann — Schumann apărute în «Gazeta Saalel», că poziţia luî Nor-mann-Schumann r:u este încă îndestul de lămurită. Martorul Gross zice că Luetzow s’a introdus la dlnsul sub un nume falş. Luetzow neagă faptul. Desbaterile vor continua mîine. Camera austriacă Viena, 16 MaiQ. După un sgomot. mare provocat de stingă, Camera a reuşit să treacă Ia ordinea zilei asupra primei citiri a legel asupra taxelor judiciare. — După o discuţie furtunoasă şi mal multe incidente, legea s’a trimes uuel comisiunl. Revista Calea Ferată publică cele mal bune tablouri de mersul trenurilor şl ale vapoarelor, romlne şl austrlace. Credem că facem şi noi un servicii! publicului dlnd in supliment gratuit a* ceste tablouri, — odată cu numărul de azi al Epocei. EPOCA ULTIME IHFORMATIUN! Din cauza tristelor ştiri asupra boalel A. 8. R. Principelui Moştenitor, către care este aţintită întreaga atenţiune a tuturor, am amînat publicarea probelor de ingerinţe sâvîrşite de liberali cu o-casia alegerilor din Ploeştl, pe cari le promisesem cititorilor noştri pentru numărul d-i azi al ziarului. Nu vom lipsi însă a ne ţine de promisiune îndată ce va li trecut marea grijă care ne preocupă pe toţi. Comisiunea însărcinată, cu verificarea gestiunel spitalului Elisabeta Doamna din Galaţi, şl-a depus raportul. Evaluările bugetare aii cifrat veniturile pe anul curent la suma de 421,354 lei. Din Galaţi ni se scrie că la 16 Maiu trecut s’a oficiat, în templul israelit din strada Cusa- Vodă, un serviciu divin pentru însănătoşirea A. S. R. Principele moştenitor. Deşi invitaţiile, s’au făcut cam tirziu, totuşi o mulţime imensă de Evrei aii luat parte la ceremonie. Autorităţile civile au fost reprezentate prin d-nil Nicolim, directorul prefecturel şi Al. Ignat, şeful politiei din Galaţi. Din partea comandamentului militar a-sista d. maior Dragotescu, comandantul pieţei şi alţi ofiţeri din garnizonă. In urma înţelegerel avute de direcţiunea generală a C. F. R. cu căile ferate streine, trenurile exprese Paris-Cons-tanţa şi Ostende-Constanţa vor circula prin Predeal, pe timpul cit va dura serviciul de transbordare Intre Balş-PeleşlI. Astă-zl dimineaţă, între orele 9 şi 10, la «Sinagoga Croitorilor» din strada MămularI, s’afi ridicat rugi pentru sănătatea Principelui RomînieT. Era lume multă, bărbaţi şi femei, de toate virstele, cari ascultat! în reculegere cîntările rabinilor. La poartă se arborase tricolorul naţional. De altmintrelea asemenea ceremonii s’aQ celebrai în toate sinagogele din Capitală şi restul ţărel. Se discută pretutindeni în mod via măsurile severe luate faţă de acel dintre voluntarii greci plecaţi din ţară şi sosiţi acum din Orient şi cari cu toate că au obţinut viza consulară romînă, totuşi nu li se tolerează debarcarea în porturile noastre. Unii opinează, că faţă cu un paşaport purtind sigiliile ţărel, eliberat de către vre-o autoritate consolară romînă din Orient, faptul de a nu permite debarcarea posesorului unei atarl vize, constitue^o călcare de lege şi o nere-cunoaştere a însuşi autoritâţel noastre consulare ce a eliberat viza. Alţii susţin că agenţii noştri consulari, nu aO avut dreptul de a* da atare vize, însă aceste odată dobîndite in străinătate, pe drept saîi pe nedrept, trebue respectate de autorităţile noastre din ţară. Credem că pentru demnitatea noastră, d. ministru de externe ar trebui să ia odată pentru tot d’auna o măsură generală şi să dea instrucţiuni precise reprezentanţilor noştri din străinătate, şi mal cu osebire să recheme la ordine pe toţi acel dintre reprezentanţii noştri ce vizează cu culpabilă uşurinţă paşapoartele. Ieri a începui la şcoala normală «Va-sile Lupu» din Iaşi examenul pentru gradarea militară a elevilor absolvenţi. Se ştie că prin noua lege a învăţă-mîntulul primar şi normal primar, şcolile normale au fost organizate milită-reşte. Elevii vor învăţa în clasa III — Vl-a toate acele cursuri militare, care se cer gradelor de caporal şi sergent. Elevii vor trebui să dea la finele anului V-a examenul de sergent, după care vor fi trecuţi în cadrele armatei cu rangul de sergent şi vor fi scutiţi de a mal face serviciul militar la cazarmă. Căpitanul instructor la această şcoală normală e d. Vasilescu, căpitan în retragere şi casierul clubului militar din localitate. Delegat din partea ministerului de războift e d. colonel Teişanu. Administraţia domeniilor Coroanei, a cumpărat erl moşia Pribeştl, jud. Vaslui, pentru suma de 440.000 lei. Pribeştil, proprietatea doamnei Calş, este una din cele mal frumoase moşii din Vasluiîi; ea va fi alipită la administraţia domeniului Dobrovăţ, care este alăturea cu Pribeştil. La numeroasele titluri al d-lul D. Sturdza, mal trebue să adăogim încă unul. Pînă acuma, lumea cunoştea un Sturdza om politic, academician, numismat, istoric, diplomat, etc. De azlă-zl înainte, avem un Dimilrie Sturdza .... pedagog ! Cunoscutul Borgovanu, autorul unul manual de pedagogie pentru uzul şcolilor normale, confere acest titlu primului ministru, punîndu-1 în lista marilor pedagogi, alăturea cu Pestalozzi, Froe-bel şi alţii. Mitiţă Sturdza şi pedagog ! No, che tare ’I minunat, fraclie Borgovane! Un duel a avut loc azi dimineaţă, la Hipodrom, cu spada, intre d-nil Gr. C. Gbica şi N. San-Marin. Iată cele două procese-verbale relative Ia acest duel: PROCES-VERBAI. In uima unei scrisori trimese de d. Gri-gore C. Ghica d-lul Nicolae San-Marin, a-cest din urmă simţindu-se ofensat, a constituit ca martori pe d-nil Horia Rosetti şi căpitanExareu pentru a cere reparaţie prin arme d-lul Ghica, care a constituit ca martori pe d-nil C. Costa-Foru şi Alexandru Callimachi. Sus-numiţiI martori întrunindu-ne astă-zl 16 Maiă 1897, am recunoscut de un comun acord că este inevitabilă o luttlnire pe teren. Lupta va avea loc la 17 Maiu, la Belvedere, ora 10 dimineaţa. Condiţiunile luptei sunt următoarele: 1. Arma aleasă de d. San-Marin, ofensatul, este spada (eptie de combat). 2. Reprisele vor dura două minute, cu repaos de un minut între fie-care. 3. La spatele fiecărui combatant, seva lăsa pentru retragere, un loc liber de 12 (doul-spre-zeee) metri. Terenul perdat de unul diu combatanţi Ia fie-care reprisă, va ră-mine cîştigat adversarului ; combatanţii a-şezindu-se după pausă la locurile ocupate In momentul oprirel. 4. Iu cazul In care unul din adeversarl, ar depăşi bariera, la prima oară i se va atrage atenţiunea, iar în cas de recidivă, se va considera această ca un refus de luptă, care se va menţiona iu procesul-verbal. 5. In caz de desarmare saă cădere a unul luptător, cel l’alt se va opri de la sine. Lupta va reîncepe la comandă. 6. Gînd adversarii ar ajunge corp la corp, lucru interzis, lupta se va opri de şeful terenului. 7. întrebuinţarea minei stingi este absolut iuterzisă. 8. Lupta va înceta cînd martorii, de comun acord, vor judeca că unul din adversari se află in o inferioritate vădită. Făcut In dublu exemplar în Bucureşti, la 16 Maiă 1897. Pentru d. Gr. C. Ghica: Pentru d. N. Sin Marin A. Calimachi H. Rosetti C. G. Costaforu Căp. G. Exarcn PROCES-VERBAL Conform procesului-verbal de tnlllnire cu data de erl 16 Maifi, lupta s’a săvlrşit In condiţiunile stipulate. Sorţii aQ desemnat d-lul San-Marin ale- erea locului, iar direcţia luplel d-lul C. G. osta-Foru. La a şeasea repriză a fost rănit d. G Ghica. Domnii doctori, consultaţi fiiud, aQ declarat că: «Plaga se găseşte pe faţa laterală a primei «falange a anularului, la nivelul articulaţiei «metacarpo-phalangienă. «Plaga intereslnd o venulâ destul de im-«portantă şi fiind la nivelul articulaţiei pune «pe d. G. Ghica lu inferioritate notorie şi «chiar în imposibilitate d’a continua lupta». In faţa acestei declaraţiunl a d-lor d-rl Toma Iouescu şi Leonti, noi martorii de comun acord am declarat lupta terminată, cu toată dorinţa combatanţilor d’a continua. Adversarii nu ’şl-afi Întins mîna pe teren.— Făcut In dublu la Belvedere.—Bucureşti 17 Maifi 1897. Pentru d. Gr. Ghica Pentru d San-Marin A. Calimachi, E. Rosetti. C. G. Costa-Forn. Căp. G. Esarcn. La Externatul Secundar de fele No. 1 din Capitală, elevele—după propunerea direcţiei — aii făcut o rugăciune pentru însănătoşirea Alteţei Sale Regale Principele Ferdinand. Consiliul de miniştri a ales ca ar-hereu cu titlul Băcăoanul—din cele trei persoane desemnate de Sf. Sinod—pe Sf. Sa Conon Aramescu, doctor în teologie. Ca urmare la crima administrativă săvîrşită la Huşi şi despre care am vorbit în numărul nostru trecut, citim în «Opinia» din Iaşi : Pentru a amnea praf în ochii publicului, parchetul a orfnduit o cercetare medico-legală D-nii doctori Chernbach şi Manea aQ făcut ieri autopsia cadavrului şi aQ găsit, între altele, o coastă ruptă şi congestie cerebrală. Administraţia încearcă să explice ruptura coastei prin alcoolismul, care s’a constatat la mort ! Pînă atunci, văduva nenorocitei victime a cerut o a doua autopsie. Se ştie că A. S. R. Principele Ferdinand este preşedintele de onoare al so-cietăţel «Cooperatorilor RomănI», din ţară. Erl, comitetul acestei societăţi, întru-nindu-se a botărit să trimită o delega-ţiune la palatul din CotrocenI, penlru a se înscrie in registrele curţel princiare. Buletinele medicale asupra stărel să-nătăţel Principelui Ferdinand sunt urmările cu cel mat viu interes de publicul bucureştean. In faţa vitrinelor unde ele sunt afişate, grupuri considerabile de persoane cometdează in mod favorabil ştirile sosite de la CotrocenI. Numeroşi ţărani sunt amestecaţi în mulţime. Unul dintre el a fost auziţi de un amic al nostru făclnd, In gura mare, urări călduroase pentru reînsănătoşirea Prinţului. Un altul a exclamat: — De-ar Dumnezeii să scape! XJIjTIJIA ora DOÎ ORIENT Serviciul special al Epocei Viena, 17 MaiQ. Nola guvernului grecese prin care anunţă marilor Puteri oa (ărecla respinge toate pretenţiile Turelei, a laicul o penibilă Impresie pe lingă toate guvernele europene, cari condamnă în mod foarte aspru procedarea făreciel. Europa n’a consimţit saă Intervină în războiul greco-turc de cît în urma unei deelairaiţiunl categorice a Urecleî eaă ’.sl încredinţează de mai înainte .soarta în mîitiele marilor Puteri, alee! uotu de aieum a guvernului grecesc poate ti privitaă ea o atingere a autorităţeî concertului european. Iu cazul cînd Grecia ar stărui în atitudinea ei. Puterile îşi vor declina ori-ee răspuudere şi vor paărăsi Grecia îu voia soartei. 1K. ICiiig. Serviciul «Agenţiei Romîne» Canea, IU MaiQ. Tewfik pişa refuză ca Trikalaria să fie ocupată de trupe turceşti sub comanda unul ofiţer european. Doul consuli, dintre cari acela al tta-lieb aQ plecat în concedia._____________ AN CASA FRUSESÎ 24,Str. LIPSCANI, 24 EN GROS şl în DETALIU Zilnic noul sosiri de fiori artificiale, ultimele creaţiunl ale Parisului $ÂRE SPECIALITATE DE PENTHU MODE IX MOMENTUL ATESTA MVRI OCASIUNI Dăm aci ette-va preţuri: valoarea se vinde Pălării de paie iulregl garnisite 6,95 Ciorapi negri de bumbac 1,45 1,95 3,85 0,95 1.25 0,55 0,10 1,95 0,35 695 0.95 Un lut de frumoase lanuri penii u rochi...............3,50 1,95 Un lot de frumos coton pentru roeh'.................1.10 Panglice de mătase şi catifea . 0,40 Pălării garsonete.........2,75 Perdeie de Moussoliuo .... 0,70 Fuste frumoase de batistă colorate, garnisite o dmtele . 9,95 Mănuşi de mătase.........1,75 şi o mulţime de alte articole ca Panglice, Dantele. Mătăsăriî, Parfumeriî. Marohineriî, Boneterie, Pasmanterie, Batiste, forme de Pălării, etc., etc., cari se viind cu PREŢURI EXCEPŢIONAL DE EFTINE VOnzarca en gros şi In detaliu „AU SAN» PARE IU” CASA FRANCEZA 24, STRADA LIPSCANI, 24. Crema Odalisque asigură frăgezimea obrazului, îl prezervă de arşiţa soarelui, de pete de roşeaţă şi de sbîrciturL De vînzare la principalele ma-gasine de parfumerie din ţară. Publicaţi nai e Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» din oruşul Tecuciu Se dă îu întreprindere constniirea unul spital In oraşul TecuciQ iu valoare după deviz în suma de 218.000 tel. Condiţiunile generate, caetut de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea Ia TecuciQ la d. Theodor Cincu, însărcinatul comisiuneî instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest scop. Ofertele se vor primi înscris şi sigilate in ziua licilaţiunel la d. Theodor Cincu. în TecuciQ, unde va fi întrunită comisiunea; ele vor fi însoţite de o garanţie provisorie în bani saQ efecte’ în valoare da 5°/o din valoarea devizului. Efectele se primesc şi In detaliu de fie-care lucrare şi în total, specifieîndu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază oferţatorul a le face. La deschideiea ofertelor, comisiunsa este în drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi lici-tuţiune orală. Asemenea se vor primi şi supra-oferte, pînă în termen de 8 zile de Iu cea d’întâl lieiluţi-une; supra ofertele vor fi cu.ce] puţin 5°/o mal jos de cit preţul eşit la prima licitaţie. Garanţia definitivă va fi de 10°/o din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia u rămas lucrarea. Licitaţiunea va avea loc în ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-licitaţia tn ziua de 29 Iunie a. c. TecuciQ, 7 Aprilie 1897. Bnetweş& 3. — BucurM*. 8,- STRADA SĂRINDAR,-8 Prelungirea stradel Nouă BUCUREŞTI IN FABRICA LUI PAUL MILKER Se găseşte în lot timpul un JfMare asortiment DE Articole de Voiagiu Pielârie fină Porte-monaie, Porte-vlsit. etc. SACI Cil NfOfŞAIBE SE TOII ETA de lu 40 până la 350 lei BAIA CENTRALĂ Strada Enei li, Bucureşti Se aduce la cunoştinţa onor. public că S’A DESCHIS BAIA CENTRALA Cea mal frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de băl: igienice, liydroterapie, bao de abur electroterapie. Iu special se recomandă visilarea îneca-noterapiel (gimnastica suedeză dr. Zander). Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa pînă la 8 ore seara. ConsuHaţinnile medicului Director suni gratuite pentru cura ce se urmează in stabiliment. In stabiliment se află şi un coafor. Direcţiunea. MAGAZINUL NOSTIIU DE Rflanufactură şi Braşovenie En-gros şi Detail din strada Bărăţieî No. 5 şi 7, s*a mutat vis-ă-vis, în localul săQ propriu 12, Strada Itărăţiei, 12. Cu această ocaziune anunţăm clientelei noastre şi pe Onor. public-, că posedăm tot felul de P A iY A Ml I MS cu deosebire pentru Poloage, pentru Zâhlae de cărat producte, precum şi MI U Ş A MM A h MS de pânză albă uşure, negudronată, IMPERMEABILA (prin care nu trece apa) pentru învelitul Maşinelor şi altor tre-buin{l la agricultori, precum şi tot fetid de FRINGHIERIE: Odgoane, Ştreanguri şi (’ăpe.slre de cînepă fină. Toate acestea, produse ale fabricel mecanice de PÂNZĂRIE şi FRINGHIERIE