SERIA n.—ANUL III, No. 453. Ediţia a treia VINERI, 16 MAItt, 1897 NUMARUL^IO BANÎ ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fie*c&rel Ioni şi se plâtese tot-d’a-una Înainte In Bucurtştl la Casa Administraţiei ' In jwUfa şi streinătaU prin mandate poştale Un an in ţara 30 lei; în strein&tate 50 lei Şase luni ... 15 > » > 26 » fcTrel i^i , , . 8 » » » t3 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELEJCLJ SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 NUMÂEUL^IO BANÎ ANUNCIIJRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV.0.30 b. linia » » » III .... . 2.— lei » » » > II .... . 3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un nnm&r rechlft 30 bani REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 BOALA PRINCIPELUI FERDIAAAD ULTIMUL BULETIN MEDICAL CONCEPŢII GREŞITE începem prin a constata cu plăcere, că în «Voinţa» de Marţi, atn citit o revista cuviincioasă şi bine scrisă. Ne grăbim a răspunde. «Voinţa» nu poate nega un lucru : tăria şi întărirea numerică a partidului conservator. «Voinţa» nu poate nega de a-setnenea valoarea statului nostru major. Ceva mal mult, «Voinţa» recunoaşte că curentul în ţară şi în opinia publică sunt pentru noi. Aici citam textual. Vorbind despre noi «Voinţa» zice: «Un partid e tare, adică durabil şi permanent nu prin oscilaţiunile trecătoare ale opiniei publice, care, intr’un moment dat, îi dă majoritate relativă, asupra celui-Valt...» Aţî înţeles ? lată deci trei constatări de fapt cari, venite de la adversarii noştri, sunt foarte preţioase. Şi cu toate acestea, adaugă foaia liberală: «existenţa partidului, ca «partid politic conservator, este se-«rios primejduită.» Oare? Deja, putem — fără a intra în discuţie, — să răspundem. Cind un partid este puternic şi numeros, cind posedă în sînul lui mulţi oameni de valoare şi cînd are ure-ehia opiniei publice, ni se pare că numai în primejdie nu poate fi. In lot cazul, primejdia este greQ de prevăzut şi mal cu seamă de ghicit. Ei bine ! «Voinţa», uitîudu-se cu lupa şi dîndu-se la o analiză pe dt de minuţioasă pe atit de interesantă, asupra partidului conservator, a izbutit să găsească primejdia. iatâ'o : «Intrarea cu grămada «rt atitor elemente eterogene, dis-«parate şi unele absolut neasimilabile.» Acele elemente sunt: unele precum d-nil Take Ioneseu, Disescu, etc., altele precum d-niî Pâltineanu, Pantazi etc., al treilea fostul grup radical. Voinţa» înţelege imediat că un număr orl-cît de însemnat de elemente noul, pot foarte bine să se armonizeze intrind în sînul unul partid mare şi cu disciplina mentală. De aceea, pentru ca să poată argumenta mal departe cu oare-care aparenţă de logică, ea declară că elementele nouî intrate, sunt mult «nai numeroase de cit conservatorii ! Aici liberalul autor a dat reali-tâţel faptelor o teribila scrintilurâ, numai ca să’şl poată susţinea teza. Este o copilărie a afirma că partidul conservator era redus la o expresie numerică mică, înainte de nouile şi proaspetele adeziuni. Asupra acestei chestiuni, nici nu ne scoborîin a discuta, afirmarea pe care însăşi autorul el, o ştie că este eronata. Ne mulţumim pur şi simplu a restabili eroarea voluntar comisă. Şi atunci reluînd tema «Voinţei» şi eorijlnd-o, conform realităţel lucrurilor, vom zice : Cum ? Oare nu este posibil ca să se asimileze şi să se fasoneze nişte elemente noul intrînd în altele vechi conservatoare cu mult mai numeroase ? Ea care întrebare, lie care om serios, va răspunde: de sigur că da. Făcîml această rectificare, discuţia cu «Voinţa» poate fi considerata ca sfîrşilâ, iar tema susţinuta ca dovedita de falsă, Dar noi nu voim să ciştigâm aşa de uşor victoria în această polemica. Deci ia să urmărim mal departe pe confratele nostru. «Voinţa», continuînd, aseamănă partidele cu funcţiunile organice, dîndu-le o viaţă proprie, însuşiri intelectuale şi sufleteşti speciale, nă-zuinţl tradiţionale, etc., etc. Schiţînd această concepţie despre un partid politic, adversarul nostru se loveşte în treacăt de faptul că partidele, cu toata existenţa lor armonică, îşi modifică totuşi, în viaţa lor, alît ideile, cit şi năzuinţele, fără a înceta de a li tot ele. La această objecţie naturală, «Voinţa» răspunde că partidele îşi păstrează caracterul «cu toate schimbările pe care trebuinţele actuali-«ţaţei le impun programelor lor în «cursul vremilor . Atunci?... Pentru ce nu ’I ar fi permis unul partid istoric ca sa-şl împrospăteze în parte cadrele, primind în sînul său, elemente de alte nuanţe, elemente cari să nu schimbe fizionomia generală, dar cari, în schimb, să răspundă la «trebuinţele actualităţel» ? Iată deci încă odată, pe confratele nostru, prins în defect. Cum se vede are grija de a ’şl nimici singur argumentaţia sa. Ce îndreptăţeşte pe «Voinţa» a susţine că vede o primejdie pentru partidul conservator in intrarea, în sînul lui, cu grămada, a atitor elemente ? De unde scoate Voinţa că nu poate nici va putea fi o viaţă armonică între d-nil L. Catargiu, Can-tacuzino, general Mânu, N. Fili-pescu etc. cu d-nil T. Ioneseu, Disescu, BădărăO, Vlădescu, Pălti-neanu. Panu, etc. Dovedit-a aşa ceva experienţa şi realitatea lucrurilor? Nu. Din contra, pînâ acum experienţa a arătat contrariul. însăşi «Voinţa» ne uşurează sarcina dovezel contrare, cînd printre elementele neasimilabile, citează pe d. T. Ioneseu. Or d. T. Ioneseu este de aproape şease ani în partidul conservator şi a dat dovezi de perfectă asimilare ; realitatea faptelor dovedeşte în tocmai contrariul teoriei pe care «Voinţa» o susţine. Gazeta liberală este victima unei concepţii greşite a ideel, evoluţiei şi dezvoltare! vieţel partidelor, care nu sunt organisme pur impulsive, ci au o viaţa mult mal superioară, mal complicată şi mat largă de cit viaţa fiziologica şi organică. Mal avem ceva de zis. LĂMURIRE Diferite organe înfăţişează sub felurite aspecte, după interesul ce fie-care urmăreşte, cestiunea raporturilor dintre conservatori şi junimişti. Cheltuiala de imaginaţie a confraţilor noştri e cu totul de prisos. Toată cestiunea se poate lămuri in cite-va cuvinte. Noi înţelegem că partidul conservator să fie unitar. fiind-că aceasta e util cauzei conservatoare, fiind-căe necesar bunei funcţionări a regimului parlamentar, fiind-că aceasta e dorinţa tuturor conservatorilor de orl-ce nuanţă, afară de vre-o 3 ori 4 excepţiunl şi fiind-că acest lucru s a stipulat formal, prin angajamente solemne cind s’a constituit formaţiunea care a sprijinit ministerul Lascar Calargi. După o primă experienţă şi o primă amăgire sub ministerul Mânu, nici o dată nu s’ar fi admis conlucrarea junimiştilor în ministerul Catargi, dacă nu s ar fi convenit că ministerul e unitar, partidul unit, cu o organizaţie unică şi un şef unic. Prin o notă a căror termeni aii fost precizaţi în comun acord, s’a declarat în fruntea «Constituţionalului» că d. Lascar Catargi este şeful unic al unul singur partid politic. Iar prin Apelul către alegători din 24 Ianuarie 1892 iscălit şi de dd. Carp, Ohermani şi Marghiloman, s'aii afirmat următoarele . „Partidul conservator, întrunit şi or//(tnixai îiitr’uii singur iiiaitiiucliifi, insuflat de aceleaşi sentimente, condus de o cugetare unică, face o chemare leală la încrederea ţării“. Noi suntem gata,—şi ţinem ca toţi a-micil noştri să ştie aceasta—a respecta iscăliturile noastre. Cerem însă şi reciprocitatea. In caz de abatere de la aceste angajamente, ţinem ca partidul conservator să rămîie unit şi organizat într’un singur mănunchiu sub un unic şef, dar cu lipsa celor ce nu vor să se ţie de angajamentele lor ROLUL PARTIDELOR o nouă administraţiune, să, so întreacă in slugărnicie şi în intrigi spre a căpăta favoarea regală. Leacul în contra acestor rolo nu e de cit o bună organizare a partidelor politice. Mărturisim că nu pricepem ce obiecţiunl se pot face în contra necesităţii acestei organizaţinni. Pricepem negreşit că grupuri extreme, cari n’atî pretenţiunea de a lua puterea si cari se deosebesc fundamental de cele-l-alte partide să aibă o fiinţă proprie. Dar fracţionarea partidelor de guvcrnămînt, divizarea şi sub-di-vizarea lor datorite numai ambiţiei şi egoismului, sunt rele atit de vădite, incit suntem convinşi că toată ţara va secunda partidul conservator cînd va lua iniţiativa de a stîrpi aceste rele şi de a limpezi situaţia partidelor noastre. fiertul hoaţei Toată acţiunea medicilor, in urma stării de amelioraţiune, se reduce acum la următoarele : Principele Romîniei este cuprins de a-searâ de la orele 6 de o slăbiciune mare, care’l face să doarmă necontenit. Cum însă în timpul somnului poate să se producă o complicaţie decisivă, Augustul bolnav este deşteptat din două in două ore ca să-i-se constate temperatura, să-i-se dea lapte, să-i-se facă injecţie şi spălătură, ca să poată rezista boaleî. Acest tratament se va urma zece zile şi dacă în acest interval organismul va rezista,—ceea ce se speră foarte mult, -- atunci A. S. Regală va scăpa cu desăvîrşire de ori ce pericol şi va începe să intre în plină convalescenţă. Faza critică a broneho-pneu-moniei durează 30 de sile. Principele a intrat azi in a 21 zi. Totuşi buletinul medical spune cci «situaţia îngrijitoare persistă». Aceasta se refereşte la teama medicilor ca nu cum-va să se formeze globule mici în sînge care să-î oprească circulaţiunea. La orele zece seara s’a ţinut un consult medical în privinţa redactării unui nou buletin. Ne-producindu-se însă nici o schimbare în rău in starea bolnavului, medicii au hotărît că e inutil a a se mai da un nou buletin pină azi dimineaţă la orele 8. itufjuciunea Principesei Jflaria A. S. R. Principesa Mciria, cuprinsă de grijă, a intrat aseară la orele 8 şi jumătate în biserica din curte. După ce a ascultat serviciul divin oficiat de douî preoţi, Principesa a îngenunchiat înaintea icoanei Prea Curatei Fecioara, înălţînd rugi fierbinţi pentru sănătatea Augustului său soţ. In biserică se mai aflau d-şoara Casimir, domnişoară de onoare a A. S. R. şi d. Dim. Sturdza. La orele 11 seara e linişte complectă la Castel. A. S. R. Principesa s a retras, râmiind lingă patul Principelui d-niî doctori Buicliu, Cantacuzino şi Kremnitz, precum şi d-na Neivmann. In acel moment Principele dormea liniştit, avind pulsul şi respiraţia regulate. „SUCCES MORAL" Constituţionalul de Luni a spus că junimiştii din Ploieşti au votai pentru d. N. Filipescu. Vocea Prahovei, care se intitulează «organ al partidului constituţional» (este deci partid, iar nu grup conservator) tot in numărul de Luni spune dimpotrivă : «Unii din prietenii noştri nu s’aii dus la vot, alţii şi-afl anulat buletinele, puţini afi votat pe Filipescu, cei mai mulţi ah dat votul lor lui Cireşeanu. Nici nu se putea altfel» Iată dar o nouă confuziune. Şi coufuziuue de astă dată îutre două organe juuimislc, Intre Constituţionalul, organ al grupului constituţional din partidul conservator, şi Vocea Prahovei organ al partidului con-slituţiona). Confratele din Ploeşll încheie cu următoarea părere asupra purtării junimiştilor de a da voturile lor guvernului: «Purtarea noastră a fost corectă. Liberalii ne zic : atitudinel corecte a junimiştilor datorim succesul;... cifrele mărturisesc de asemenea lucrul, căci o deplasare de 37 voturi ar li schimbat rezultatul : Evident este dar, că noi constituţionalii, cari ain decis victoria, am avut un însemnat succes moral.» Asupra acestei din urmă alirmărl noul ne îndoim. Cuvintele de succes şi mal ales de succes moral, le găsim cam ne la locul lor. Ani arătat eri cit de urgent este ca partidele noastre de gu-vernămînt să-şî limpezească situaţia, hilăturind ori absorbind grupurile disidente. Această cestiune a organizării partidelor politice a căpătat o deosebită însemnătate, de cînd M. S. Regele, aducînd spontaneu la putere pe liberali, a inaugurat o nouă eră constituţională. Noi am admis teoria în virtutea căreia Coroana poate înlătura un guvern uzat, pe cită vreme corpul electoral nu are destulă energie pentru a determina o schimbare de regim. Dar dacă admitem ca şeful Statului să facă actul negativ de a înlătura un guvern ren, nu putem admite şi nici M; S.Regele nu doreşte şi nu trebue să dorească ca să aibă latitudinea de a alege printre grupuri pe cel care să înlocuiască partidul căzut. Pricepem ca Şeful Statului să îndepărteze un guvern, atit şi nimic mal mult. In locu-I se cuvine ca de drept, fără indicaţie, fără favoritism, să vie partidul opus. A merge inai departe, e a ne abate cu desăvirşire de la spiritul constituţiuneî noastre şi este a inaugura un sistem periculos şi pentru Tron şi pentru Ţară. Pericolul pentru Tron este că la nemulţumirea ce pricinueşte înlăturarea unul guvern se mal adaogă şi resentimentul tuturor grupurilor cari n’ar beneficia de favoarea regală. De aceia putem afirma fără indiscreţiune, că M. S. Regele a arătat în repeţite rîndurî, de la o vreme încoace, hotărirea Sa do a nu face politică de grupuri. Cit pentru ţară, primejdia e că nu am mal avea, cu un atare sistem, nici măcar aparenţele regimului parlamentar. Fie-care grup, în loc de a-şî exercita critica în contra guvernului pentru aT aduce căderea, ar trebui, pentru a obţine, în caz de criză, sarcina de a întemeia Boala Principelui Romîniei (Utimiil huleiiu medicul.—-M. Mu Regina ia Cotrocenî. — Mersul boaleî.—Rugăciunea Priu-cipesei Maria Ultimul buletin medical Aseară la orele 5 şi jumătate d-nii doctori Buicliu, Cantacuzino şi Kremnitz s au întrunit în camera Principelui Romîniei şi după o consultaţie de o jumătate de oră au redactat următorul butetin medical : Situaţiunea îngrijitoare tot mal persistă; totuşi starea generală este mal bană. Complicaţia pulmonară evoluează regulat. Dr. Buicliu, Dr. Cantacuzino, Dr. Kremnitz. Acest buletin a fost telegrafiat atit Curţilor din străinătate cit şi capilor autorităţilor administrative din ţară. La orele 7 seara buletinul a fost tipărit şi distribuit in mii de exemplare în toate părţile Capitalei. Vestea despre uşoara ameliora-ţiune a Augustului bolnav a produs o excelentă impresie asupra publicului bucureştean, care pină după miezul nopţeî aştepta prin toate localurile publice ştiri nouî de la Cotrocenî. j?JT. Sa Mief/ina fa Cotrocenî La orele 5 şi un sfert seara M. Sa Regina soseşte la Cotrocenî. La scara de onoare dinspre grădină graţioasa Suverană a fost intim-pinată cu o veste bună din partea A. S. R. Principesei Maria şi a d-luî general Robescu : — Principele Romîniei e mal bine! Această veste a înveselit mult pe Regina şi imbrăţişînd pe micii principi, a intrat în camera bolnavului. La orele 7 seara M. Sa Regina s’a întors la Palat şi după o oră şi jumătate a făcut o nouă vizită la Cotrocenî, unde a stat pină la orele 10 seara. In timpul acesta Principele Fer-dinand dormea liniştit. Dar după două ore, la orele 9 şi jumătate, medicii l’au deşteptat ca să-i constate temperatura, care fiind pu ţin ridicată, s’a impus necesitatea ca să-i se facă o baie rece de 8 grade, www.dacoromanica.ro 3 EPOCA TRIBUNA LITERARA Un articol regretabil (Literatură şi Artă română. Anul I, No. VI: Invttţămentul universitar.—Tipuri fin-de silele). In ţările cu o literatură desvoltată, lupta pentru originalitate sileşte de multe ori pe scriitori să-şi caute subiecte, cît de baroce, căt de bolnave, pentru ca prin ele să se impună atenţiunel publicului. Subiectele comune aii fost acolo atât de desbătute, în cât nimeni nu mal vrea să vadă, cum le tratează un X satl un Y, ci aşteaptă ca asupra lor să se pronunţe de aci înainte numai cel cu talente deosebite. Scriitorii mediocri sînt condamnaţi de public să alerge spre terenuri noul, unde el sînt printre cel d’lntîl... Iii ţara noastră, de sigur, n’avem a ne plânge de o literatură prea desvoltată Subiecte desbătute sînt rare de tot,aşa că nici un scriitor, fie cit de mediocru chiar, nu e condamnat să alerge la su biecte bolnave. Cu atât mal puţin un scriitor de talent. Şi cu toate acestea lupta pentru originalitate nu ne cruţă nici pe noi. In literatura noastră se întimplă din cînd în cînd cazuri identice cu acele a celei mal înaintate literaturi a Apusului! De cîte-va luni publicul românesc iu bitor de literatură urmărea cu dragoste apariţiunea unei noutt reviste, revista Literatura şi arta română. Primele sale cinci numere apărute eraiî bine redactate, eraţi vrednice de toată lauda. Aşa trebuia să fie şi cu al şeaselea numfir dacă, din neglijenţă satt cu intenţiune, în orice caz într’un mod culpabil, direcţiunea revistei nu lăsa să se strecoare un articol... fenomenal, intitulat: «învăţământul universitar. — Tipuri fin-de-siâcle». Nu insist asupra articolului. Chiar şi autorul Iul, dacă este un autor respectuos de opiniunea oamenilor de bun simţ, în momenfu! de faţă îl va fi regretând. Literatura şi morala sunt două lucruri deosebite, bine înţeles; dar nu şi contrarii. Lipsa de moralitate este permisă în literatură numai intru atît, întru cît se vede că ea nu este intenţionată ; dar de îndată ce un scriitor imaginează lucruri imorale în mod intenţionat, el prin aceasta perde privilegiul meseriei sale şi intră, după cum zic juriştii, in dreptul comun, adică intră în competinţa Curţii cu juraţi. In articolul strecurat în Literatura şi Arta romină intenţiunea nu mal face nici o îndoială. Autorul lui subliniază el însuşi pasa-giile asupra cărora s’ar putea îndrepta acţiunea parchetului, şi insistă asupra lor pentru ca să se ştie de către toţi cititorii că vrea cu orl-ce preţ să fie imoral. La ce va fi folosind asemenea insistenţă, D-zeO ştie !; dintre muritori poate că va fi ştiind vr’un doctor în medicină specialist în boale fin-de-sitole. Pentru revista Literatura §i Arta ro-mină însă, regretabil, foarte regretabil. Să sperăm că pe viitor articole de soiul acestuia nu se vor mal găsi înlr’insa. Avem destule reviste periodice în care se poate seri orl-ce şi oricum. De ce n’ar li şi Literatura şi Arta romină printre onorabilele exeepţiunl? c. n.-M. SH?I _ - f l ă £ ' ARTA' % ni nt; Cea mal nouă lucrare a Iul Gerhardl Haupn Iman este o comedie ciudată, care poartă ciudatul titlu: «Blana de castor». Se vedem: avea-va comedia Iul Hauptmann acelaş succes ca şi dramele sale ? * * * Esteticii din Paris, att organizat, sub egida ziarului Echo de Paris un concurs pentru premierea celui mal frumos proect de reformă a costumului femeiesc. Se ştie că actualele costume purtate de femei sunt foarte incomodante şi absolut lipsite de estetică. Concursul de la Echo de Paris are menirea să îndrepte acest rău. Preşedinţii juriului de examinare sunt d-nil Jules Claretie, şi sculptorul Falguicre. Era vorba să fie şi Sarah Bernhardt, dar ea se află acum la Bruxelles,... poate fiind că se află Duse la Paris 1... Proectele premiate vor fi puse îu executare, de cel mal mari croitori din Paris, şi poate foarte In curlnd parizienele le vor şi pune In aplicare. UN DEMOCRAT DESPRE ALEGERILE DIN PLOEŞTI Cu oraziunea alegeri'or din PloeşlI de la 4 Maia, ştiam că liberalil-democraţl din localitate, iu cap cu bălrlnul şi nestrămutatul democrat Gri-gorescu, eratl cu totul contra candidaturel d-lul Cireşanu, pe motive foarte puternice: Iotlitt că acesBi era candidatul guvernului Sturdza, adică alWdioasel oculte; al doilea, că nu voiatt el a se stabili in Prahova dinastia Cireşanu. Acesta şi este răspunsul ce l’a dat d. Grigorescu d-lul Aureliun, cînd acesta a venit pentru cea din urmă oară in Bjun de 4 Maitt a cere concursul democraţilor, răspuus pe cit de franc pe atît şi de demn şi eategoric şi aceasta şi este cauza că candidatul Ocultei cu to-ite că avea cu dinsul întregul concurs, al administraţiei care se ştie cită înriurire are in alegeri, cum şi sacul cu grăunţele şi atitea promisiuni şi ad menirl, totuşi n’a putut întruni la primul scrutin de cit 187 voturi, pe cînd opuziţiuuea a întrunit 280 glasuri, din cari numai d. Fiii-pescu, candidatul conservator, a avut 190 voturi, adică singur chiar mal mult de cît candidatul Ocultei. Acest rezultat, trebue să mărturisim franc, a fost pe de o parte o palmă bine meritata pe care majoritatea alegătorilor independenţi a aplicat-o Ocultei, iară pe de alta un succes netăgăduit repurtat de către conservatori ; cine va avea curajul a susţine contrariul, va li de rea-credinţă. După această ruşinoasă palmă aplicată ocultei, se ş ie că parte diu democraţi erafl de-işl ca pentru scruliuul de balotaj să retragă candidatura lor şi să se abţie de la vot spre a lăsa pe conservatori să se lupte cu Oculta. Aceasta ar fi fost după părerea mea şi a multora hotă-rlrea cea mal dîiună; eu toate acestea guvernul in disperarea sa, prin cine ştie ce promisiuni satt compensări, a recurs la marea grupare liberală Aurelianistă reprezintată prin noul ziar Drapelul, şi a reuşit către aceştia hotărind pe şeful el, d.’ Aureliun, care însoţit si de d-nil C. Stoicescu şi alţii att venii cu 2 zile irainte de alegerea de bufotagitt şi sub diferite motive şi promisiuni att implorat prin şeful democraţilor din Ploeştl concursul acestora; iar aceştia s'att ademenit a voia pentru d. Cireşanu în ideea pe de o parte că liberalii orl-carl ar fi el, nu trebue să lase ca conservatorii să reuşească mal eu seamă in cetatea liberalismului, pe de alta bazaţi pe promisiunile şi angajamentele solemne luate de către d-nil Aurelian faţă de mal mulţi democraţi şi anume : 1) Ca candidatul Cireşanu să ia angajament că va fi contra lege! patente'or şi a timbruluî-angajament pe care l’a şi lnat faţă chiar de ministrul Oculiist Cautacussino, autorul proiectului. 2) Că în termen de două săptăminl, se va efectua concentrarea tuturor grupurilor liberale cuprinzind şi grupul democrat disident Fleva. 3) Că în acelaşi termen se va face o retna-niare ministerială prin eliminarea lu Stur-dz», şi 4) Că consiliul comunal din Ploieşti, al cărui primar Stanian este atît de compromis,să fie di solvat cu şi consiliul judeţean. Ia baza acestor principale angajamente, graţie acestei quasi înfrăţiri a tuturor liberalilor din Ploeştl, şi a amicilor personali al pretinsului junimist Ienescu, a putut caudidatul Cir»--şeanu întruni la Balotaj 287 voturi, pe cind candidatul conservator d. Filipescu, care a avut o luptă cu colectiviştii cari u’att nici unul scrupul îu alegeri, cu democraţii, şi cu pretinşii junimişti şi in fine cu întregul aparat administrativ, a obţinut 215 voturi, adică cu 25 voturi mal mult de cît la primul scrutin ; aceasta dovedeşte cîte nemulţumiri a provocat guvernarea oculistă chiar în cetatea liberalismului, ceea ce trebue să îngrijească în mod serios pe adevăraţii liberali. Rătnine acum a aştepta termenul de două săptăminl, spre a vedea dacă de astă dată d. Aurelian cu al săi sunt serios hotărîţl a rupe cu Oculta cind a luat asemenea angajamente solemne faţă de democraţii din Ploeştl, sad a voit numai a-I adormi şi de aslă dată spre a face iarăşi jocul Ocultei. EQ unul, liberal democrat convins, fiind Stan păţitul, mă tem, aştept însă cu resemnare şi voi reveni pe faţă. Un democrat* OFOBMAţn POLITIA SI PRESA tireva vinzătorilor. — Primarul Ko-besen goneşte pe vlnzătorf. —Ordinul prefecturel. — Ruperea aticelor Se cunoaşte greva vinzătorilor de ziare. Domnii aceştia refuză să iea în vînzare ziarele Adevărul, Drapelul, Dreptatea şi Epoca, reclamînd o remiză mai mare. Natural că cererea le-a fost refuzată şi de aici greva. Profitînd de împrejurarea aceasta, poliţia şi primăria aii încercat să deie o lovitură ziarelor de opoziţie. In scopul acesta, agenţii ambelor administraţii aii început o vie propagandă, printre vînzătorii de ziare, îndeninîndu-i să nu cedeze şi să continue mai departe de a refuza să iee în vînzare ziarele sus numite. In acelaşi timp, vînzătorii angajaţi special de administraţiile noastre erau împiedecaţi de la vînzare, prin ameninţări violente. Am arătat în ediţia noastră de aseară, cum însuşi primarul Robescu, îndeplinind rolul de epistat, a isgonit pe vînzătorul nostru, care aşezase o masă pe trotuarul din faţa băcăniei Grancea şi Stănescu, ordonînd sergentului de stradă de a încheia proces-verbal pentru darea în judecată a administraţiei ziarultii Epoca. Iată alte fapte cari s’au petrecut eri. Din ordinul prefectului de poliţie, Caton Leca, sergenţii de stradă au inceput să rupă afişele, cari anunţau pe strade conţinutul ziarelor condamnate. redacţii a Epocel, a citor-va trecători şi a d-lui P. M. Protopopesou din Roşiorii de Vede, următoarea deda raţiune . — Lasaţi-mă să le rup şi pe acestea, căci aşn am ordin de la prefectul de poliţie şi de la sub-comisarul secţiei n 1). Făcindu’i-se observaţiuni, sergentul a stăruit din noii să le rupă, învocind ordinele şefilor sei. Aceaşî soartă au avut şi afişele celor-lalte ziare osîndite şi în toate părţile oraşului. Pretutindenea agenţii de poliţie rupeau afişele arătind cuprinsul lor. * * * Erî dimineaţă sergentul Tudor Radu, nr. 406, din strada Clemenţei, a rupt afişele lipite pe localul redacţiei Epoeel. Observînd faptul, administraţia noastră a dispus să se lipească noul afişe. Către orele 4 p. m. însă, sergentul a fost sur-prins din noii, distrugînd afişele. D. Dîmboviceanu, membru la Curtea de Apel, care trecea în acest moment pe stradă, a putut constata însuşi săvtrşirea delictului. întrebat de unul din redactorii noştri, sergentul Tudor Radu a făcut în faţa d-lui Ion Grădişteanu, deputat, a tntregei * * * Pe la orele 6, d- Gli. Utnescu, inspector de poliţie, a venit în biurourile redacţiu-nei noastre şi ne a declarat că afişele Epocel aii fost rupte în urma unui ordin răii înţeles de sub-comisarul secţiei 9, care a şi fost amendat. D. Otnescu ne a spus că prefectul poliţiei a dat ordin să se rupă mimai afişele ziarului Dreptatea, cari anunţau : agonia prinţului Ferdinand. Subcomisarul insă a înţeles rău şi a dat ordin să se rupă şi afişele Epocel. Orî-cum însă faptul brutal rămîne şi împotriva lui protestăm. Şi m ii ales actul de un autoritarism meschin al primarului Robescu merită să fie înfierat. Iu curind va iucepe In Iaşi clădirea spitalului de alienaţi, de atîtea ori aminată. Spitalul se va clădi la Socola lingă Iaşi. Locul ales de o comisiune medicală a fost predat antreprenorilor Troli şi Şcolari de architectul ministerului şcoalelor, d. Gr. Călinescu. Campania lucrărilor va începe săplămîna viitoare. Un funcţionar model: Din Dorohoitt ni se comunică că noul po-liţaiu de acolo, Grigore Vasiliu a fost condamnat de tribunal, acum trei ani, ia i ani închisoare pentru furt de cal In Bucovina. In apel la Curtea dia Iaşi, Grigore Vasiliu n’a scăpat da cit pentru că s’a admis teoria, că furturile comise pe teritoriu străin nu sunt pedepsite de legile noastre. Totuşi furtul a rămas bine şi legalminte constatat. Felicităm pe ă. Ferechide pentru această splendidă achiziţitine. Cu asemenea funcţionari, nu ne îndoim, ministrul de interne, va reuşi mal bine ca d. Lascar, să facă diu administraţie o a doua magistratură a ţărel. Casa de depuneri şi consemnaţiuni a pus sechestru pe veniturile judeţului Iaşi pentru neplata ratelor întîrziate, în sumă de 26000 lei, la împrumutul contractat pentru localuri de şcoală. Din această cauză lefile funcţionarilor pe luna Aprilie n’aîi putut fi încă achitate. Directorul general C. F. II. d. A. Saligny şi sub-directorul sătt, d. Miclescu, se află la faşl, unde aii început inspecţiuuea serviciului de mişcare. Trenul de Iaşi—via Vasluitt — a sosit şi eri cu o mare Intîrziere. Corespondenţa nu ue-a fost predată de cit la orele 4, odată cu poşta diu străinătate. Intlrzierea provine din cauza stricăciunilor produse de ultimele inundaţii. La alegerea din Vasluiâ, administraţia a căutat să înşele cu o telegramă falşă, prin care i se anuuţa ce e reintegrat în funcţiunea ce avusese la casierie, pe alegătorul Gîieorghiu, spre a’l decide să voteze pe candidatul guvernamental, dr. T. Bastaki. Telegrama în chestiune este în posesiunea redacţiei ziarului Opinia din Iaşi. Faptul acesta ilustrează de minune procedeele ce întrebuinţează guvernul liberal şi agenţii să, spre a obţine majoritatea în alegeri. O circulară telegrafică a ministrului de interne pune In vederea prefecţilor că legea asupra repausului domiuical, a fost interpretată, in sens restrictiv, In ce priveşte debitele de tutun. Tutunurile chibriturile şi praful de puşcă, fiind monopolizate de Stat, vlnzarea lor nu le împiedică lu zilele de Duminică, de oare le ar putea aduce daune colosale veniturilor Statului. De aceea ministrul cere ca debitele de tutuu să fie deschise, în zilele prevăzute în legea asupra odihnei de Duminică. Opinia de la laşi ne aduce ştirea că nu grav diferend a izbucnit Intre epitropia spiralelor ştiutului Spiridon şi d. doctor C. Botez, medicul primar al secţiunel chirurgicale. Acum clt-va timp, epitropia luase dispo-ziţiunea de a cere şefului fie cărei secţiuni medicale un inventar de instrumentele pe care le are în păstrare. Secţiunea doctorului Botez are cele inal multe instrumente, ele s’ar urca la o valoare de 118.000 lei. Pînă ieri, cu toate adresele ce i-aii fost înaintate, doctorul Botez nu trimisese in-ventariul cerut. Epitropil, impacientaţi de tăcerea aceasta, att făcut d-lul dr. Botez o ultimă invita-tiuue, foarte categorică. Şpful secţiunel chirurgicale este ameninţat cm destituirea din postul sătt. Afară de aceasta, epitropia va proceda la inspectarea instrumentelor şi eventualele lipsuri vor fi scăzute din salariul doctorului. Iu şedinţa de la 7 Maiu a societăţe, medicale din Paris, doctorul Le Gendrel a citit o importantă lucrare a compatriotului nostru d. dr. Dumitropol, intitulată : Essais sur la nature intime el le Iraitement de Vepilepsie, lucrare pe care autorul înainte de a o prezintă so-cietâţel, a supus-o apreciere! distinsului profesor Bouchard. In această lucrare, d. dr. Dumitropol, pune cauzele epilepsiei ca şi a tutulor nevrozelor pe socoteala unei otrăviri a slngelul, datorită unul teren rftO, unei rele nutriţiunl (artitrism). Această importantă lucrare a fost e-ditată la Paris. Uimătoarele Înaintări att fost făcute in armata activă pe ziua de 10 MaiO : la gradul de colonel: locotenenţii—coloneii Petrovici loau şi Auastasescu SI. Ma-ghem. ambii din infanterie; la gradul de căpitan : Pădurăleanu Mi-liail —artilerie, iar din infanterie locotenenţii Gr. Logadi şi V. Ioaniţitt ; la gradul de adjunct d I: adjunctul ci. 11 luau Itacoviţă ; ^ la giadul de inginer cl. I în flotilă Cupşa Aurelia—inginer d. II. In rezervă s’att făcut Înaintările la gradul de siih-locotenent a) bacalaureaţilor: Arţăreanu D, Velichi I., Demetriadi G. Paul, Dobrovicescn Stamate. IoaiiovicI Mi-hail, Emilia Gr., Vercescu 1. Gli, Cristescu Const., Rădulescu Filip, Vlădeseu I). Marin, Costin A. Dimitiie, Toroeeauu Virgil, Ste-fănescu N. Mihail, lonescu Dionisie, Oră-şanu Alexandruzi Corbescu George. Următoarele numiri att fost făcute pe a-ceeaşl zi: Generalul Carcaleţeanu Al. preşedinte al comitetului technic consultativ al armate), şi Colonelul Hiotu Al.—membru In acelaşi comitet. * * * Att fost permutaţi : Locot.-coloiiel Tănăsescu Gh. din reg. 3, în reg. 1 artilerie ,- Locot.-eolouel Ghiţescu Mateitt, din reg. 9, în reg. 3 artilerie şi Locot.-colonel Drăgoiescu Liviu, din reg. 1. In reg. 9 artilerie. Vandalismul diu Corabia Epoca a vorbit la timp de vandalismul comis de administraţia comunală în preju-diţiul d lui Vasile Lăţescu din Corabia. Căpătăm astăzi detalii lu această chestie, încă de pe timpul cind d. G. A. Prejbea-nu era primar al oraşului Corabia, s’a ho-tărît facerea unul bulevard. Deschiderea lui necesita mai multe exproprieri, Intre cari şi o parte diu proprietatea d-lul Lăţescu. Exproprierea, admisă de tribunal, nu s’a făcut piuă astă-zl, de oare-ce comisiunea experţilor nu s’a pronunţat încă. Totuşi, fără să aştepte avizul experţilor, primarul d. D. St. Buzdun, găseşte de cuviinţă să ordone o expropriere forţată. In noaptea de Joi din săptămîna patimilor, mal mulţi agenţi comunali tăbărăsc la locuinţa d Iul Lăţescu şi ’l distrug gardul, aruucîndu 1 Ia pămint. La reclamaţiunile vicliuiel, autorităţile rănita muie. Primarul cărui ’I s’a făcut plîn-gere în regulă a răspuns că d. Lăţescu n’are de cit să se adreseze d-lul făclie lonescu, de oare ce face parte din opoziţie, ca şi cînd membrii opoziţiei ar fi pierdut dreptul la protecţia legilor. In acelaş timp prefectul raporta ministrului de interne că furtuna a distrus gardul d-lul Lăţescu, cu toate că întreagă Corabia ştie foarte bine că vandalismul s’a operat din ordinul primarului Buzduu. In cele din urmă, la 27 Aprilie, procurorul diu Caracal soseşte in Corabia pentru a face o anchetă. Pretinsa anchetă a consistat iu clte-va întrebări puse d-lul Lăţescu, fără a i se permite însă să probeze cu martori cine sunt autorii devastaţiunel. Posedăm copil fidele de pe toate actele diu această afacere. Diu ele rezultă clar că d. Lăţescu este victima rttzbunărel primarului Buzdun. Ele arată în acelaşi timp, ce vrea să zică respectul proprietâţel sub colectivişti. Vom reveni. Academia Romină va decerne următoarele premii în 1898 : Premiul Năsturel Herescu—de 4000 lei—pentru o carte scrisă in limba romînă cu conţinut de orl-ce natură ; Premiul Statului Lazăr—de 5000 lei— pentru o carte scrisă în limba romînă cu conţinut ştiinţific ; Premiul Adamache—de 5000 lei—pentru o carte scrisă in limba romînă cu cuprins moral de orl-ce natură; Premiul Statului Eliade Rădulescu de 5000 lei—pentru următorul subiect, tratat în limba romînă : Consideraţiuni istorice şi geografice a-supra Basarabiei înainte de 1812, cu deosebită privire asupra Hotinului, regiunei centrale şi Bugiagului; Premiul Adamache—de 5000 lei—pentru următorul subiect: Mitropolitul Varlam în activitatea sa literară şi religioasă ; Premiul G. San-Marin—de 2000 lei— pentru subiectul : Consideraţiuni asupra comerciului Ro-mîniel cu ţările străine, atît la Orient cît şi la Occident, începind cu secolul XVI pînă la anul 1860; Premiul principesa Alina Ştirbe!— de 8500 lei—pentru cea mal bună carte de lectură pentru şcoalele secundare. fieceratoare Mc €OBMI(1K h\ M Km •'Vv Singura SECERĂTOARE cu le .... ga*, practică, dovedita ca cea -------.a concursul dela Ilerestrfiu din 1895. Unica Secer&toare adoptată la Fermele model ale Statului. — De vOnzare numai la W. 8TAADECHER Furnlsorul Cartel Ilegale BUCURESCI BRĂILA CRAIUVA Hm&rdwi, IJ. Bol. One», 79. 8tr. M. (Jogtlutoekuml, TELIIGRAIIE Serviciul «Agenţiei Romine» Proeesnl Nlamhiiloil V'ierur, 14 Maiu. Se anunţă din Sofia «Corespondenţei Politice» că Curtea de casaţie a anulat toată instrucţia de prima instanţa in procesul Staiubu-loff. In ceea ce priveşte, pe Boni Gheorghiiff, care a fost achitat, oficiosul «M r» zice că a-ceaslft docisiune nu va avea dc cit o vuloure academică, de oare-ce Boni GheorghielT se alia actuulminte in Giecia ca voluntar Un asasinai Sofia, 14 Maiu. Scriitorul Alecu CoustauliuolT a murii lu urma rănilor ce a primit. Corpul săli a sosit azi dimineaţă şi a fost primit de o mulţime ouormă. L’n mare număr de persoane fără deosebire de partide politice, a asistai la serviciul funebru ce s’a oficiat la catedrală. Nu s’a intimplat uicî un iucident. Ministrul instrucţiune) publice a trimes oondoleanţele sale telegrafic familiei victimei. După «Mir» autorităţile ar fi deja pe urma asasinilor. D-nul Stoilow stă In pat de 4 zile din causa unei răceli. Camera austriacă Viena, 14 MaiO. «Camera deputaţilor». Şedinţa de azî a ţinui 8 ceasuri. Stingă a continuat obstrucţiuuea sa ceriud apeluri nominale, împiediciud ast-fel de a trece la ordinea zilei. Şedinţa s'a ridicat fără incident după al 14-lea apel nominal. Votare de credite Berlin, 14 Maiu. Reichstagul a adoptat cite-va credite suplimentare apoi s'a amina! piuă la 22 Iunie. Procesul Taiigcli-LiietY.ou Berlin, J4 MaiO. «Procesul Tauseh-Luetzow». Interogatoriul celor doul acusaţl continuă; Luetzow recunoaşte că este autorul unor alegaţiunl monstruoase faţă de oare-care persoaue şi că a falşifical redacţia toastului împăratului către Ţar. Procurorul Drexler zice că nu este vorbt numai de alegaţiunl monstruoase, ci şi de crimă de lese-majestate. Avocatul Sollo zice că alegaţiuulle faţă de împărat ar avă ne rjrplire ra-tegoric r*i ne Hpue atică «c *«-litlarimează cn artele fnlminislrti-ţinută pe rare aii Nprijinit-o. Consiliul de miniştri a acordat stabilimentului de fonderie şi mecanică a d-lul P. Keilhaner din strada Izvor scutirea de taxe vamale, în conformitate cu legea pentru încurajarea industriei naţionale. Cititorii noştri cunosc gravul accident al căruia victimă a fost d. A. D. Xe-nopol, cunoscutul istoric şi profesor u-niversitar ieşan. Acum două luni, pe dnd traversa strada Lăpuşneanu, d-sa a fost izbit şi călcat de o trăsură a fabricantului de conserve alimentare din Iaşi, d. E. No-vak. Acest accident a cauzat d-lul Xe-nopol o incapacitate de lucru de a-proape două luni. După cum ni se scrie din localitate, d. Xenopol a intentat proces cirnăţaru-lul Novack, eonstituiudu-se parte civilă pentru suma de 7.000 lei. Procesul se va înfăţişa înaintea tribunalului Iaşi, la 24 ale curentei. Din Galaţi ni se scrie că contra-tor-pilorul marinei Iranceze «Leger» voind să plece alaltă-erl spre marea Neagră, nu a putut scoate ancora din Dunăre, din cauză că se agăţase de un obstacol greO de Învins şi a fost ast-fel nevoit s’o părăsească. Un şlep al flotilei noastre, cu vre-o 50 de marinari şi un scafandru, lucrează Ia scoaterea ancorei. Udată cu înştiinţarea oficială despre constituirea el, «Liga Domină în contra alcoolismului» ne Înaintează apelul şi statutele el. «Liga contra alcolismulu! nu urmăreşte nici un scop de partid şi întru cît ea apără unul din interesele cele mal vitale ale poporului nostru, sperăm— spune adresa- că toate partidele şi deci toate organele de publicitate îl vor da îngrijiri». Adresa este semnată pentru comitet, de d. A. D. Xenopol şi de secretarul general al ligel, d. A. C. Cuza, fost deputat de Iaşi. Dintre cei trei candidaţi de archierie recomandaţi de S-tul Sinod, ministerul cultelor a ales pe archimandritul Varlam Ră-ileanu, rectorul seminarului din Iaşi. Noul archiereu va purta titlul de Varlam Băcăoantil, locotenent al eparchiei Romanului. D. I. Ciullea, fost deputat şi prefect, se află de mal multe zile bolnav. Urăm amicului nostru o grabnică însănătoşire. Din Fălticeni ni se anunţă Înfiinţarea unul club conservator, care va servi la raliarea elementelor conservatoare de acţiune. Astăzi se face ininornilntarea dirigintelui ofieiidul-poştal din T.-Severin, PavlovicI Nicolae. Direcţiunea generală a poştelor şi telegrafelor a trimes o delegaţiune, compusă din inspectorul circumscripţii 1, dirigintele oficiului Craiova şi doul amploiaţi al oficiului central, care să reprezinte la înmor-mlntare direcţiunea generală. O coroană din partea direcţiei poştelor şi alta din partea funcţionarilor din telegraf, ajl fost depuse pe mormlntul decedatului. Dezbaterile In procesul furtului de la finanţe, Începute de erl, continuă şi astăzi, Joul, 15 Maiti. In şedinţa de erl, al doilea acuzat Flo-rescu a mărturisit că a fost torturat şi bătut cu o vină de boti la poliţie. Procesul se judecă de secţia 1 a tribunalului 111 o v. Atragem atenţia cititorilor noştri asupra Scrisori «lin Atena ce publicăm tn pag. IV. DIN ORIENT Depeşile de astă-noapte SERVICIUL NOSTRU SPECIAL (PRIN FIR TELEGRAFIC) Viena. 14 Maiti. Anglia a declarat că părăseşte concertul european, dacă Turela va continua să ocupe Tesalia drept garanţie a indemnizaţiei de răsboiă. Viena. 14 Maiti. Guvernul grecesc a hotărît să facă un împrumut naţional de 20 de milioane de drachme. Viena, 14 Maiti. Sgomotul relativ la numirea Principelui Frantz Iosef de Battemberg în postul de guvernator al Cretei, persistă. M. Ring Serviciul „Agenţiei Române“ Constantinopot, 14 Maiti. In urma raporturilor consulilor din Volo, cari zic că este de temut o confiscare a mărfurilor străine în vama acestui oraş de către Turci, ambasadorii aii făcut reclamuţiuni Porţii, cerînd să se respecte aceste mărfuri. Depeşile de astă-zî Serviciul «Agenţiei Romîne» Constantinopol, 14 Maiti. Consiliul de miniştri a discutat nota ambasadorilor adresată Porţii. Răspun-zînd la un demers al ambasadorilor în privinţa expulsării Grecilor, Poarta declară că expulsarea s’a suspendat fără discufie. Atena, 14 Maiti. Un incident foate viu a fost azi la ministerul marinei între d. Rallis şi deputatul italian de Felice. Acest din urmă apostrofînd în mod grosolan pe preşedintele consiliului şi insulttndu-l, d. Rallis a chemat poliţia şi a însărcinat-o să conducă pe d. de Felice pe un cuirasat, italian staţionînd în Pireu, cu interdicţie de a mai pune piciorul pe pămîntul grecesc. Ultima parte a trupelor din Creta a rămas încă în insulă, din cauza timpului urît. Paris, 1+ Maiti. Se confirmă conţinutul notei puterilor în privinţa condiţiunilor de pace. Nota înlătură cererea de suprimare a capitulaţiu-nilor, dar admite discuţia asupra cîtor-va disposiţiuni particulare care aii putut da loc la abuzuri. Gestiunea extrădării, considerată ca secundară, nu face obiectul nici unei aprecieri. MABASIN DE MODE ALEXODRINA A LI€A 44, Calea Victoriei, 44 A V I S Adueein Ia cunoscinţu Onor. Public şi în special Onor. noastre clientele efi intorcindu-ne din Paris, am adus mărfuri după cele din urmă modele precum : Pălării pentru Dame, Domnişrire şi Copil CAPOTE ŞI ROTONDE foarte elegante Asemenea efectuăm COROANE după comande ca preţuri foarte avantugioase. A v I s Moşia Urleasca din districtul Brăila in întindere ca de 6,300 pogoane la 10 klm. depărtare de Brăila, cu staţie de cale farată şi cu ecaretele el, se dă cu arendă de la Aprilie 1898. Pentru toate informaţiunile a se adresa la d. Maior A. Singurov, str. Verde, No 2. saO Ia d-nul Vulturescu, avocat, strada Mercur No. 9. A v i s Se caută asociaţi pentru exploatări petrolifere; siguranţă garantată. Doritorii de a se asocia ia această întreprindere, să se adreseze la administraţia acestui ziar, sau la d-nul C. Păunescu, strada StAnta Vineri, 3.—Bucurescl. nc WIMTADC O NOUA TIPOGRA- Ul VIIlţAnL FIE complectă cu o maşină de format No. 6. O maşină de tipografie format No. 10, usată. O maşină Boston format 22 a 32 cm. A se adresa la d. Iosef Schwarz & Co. Bucureşti. Str. Doamnei, 20, CAILE FERATE ROMÂNE PUBLICAŢIE Se dă In întreprindere executarea următoarelor lucrări pe linia R -Vilcea-Riul Vadului, Intre Klm. 20+050 şi punctul frontiera situat la Klm. 62+367 al acestei linii. 1. Terasamente 2. Zidăria podurilor şi poduleţelor 3. Tunele. şi 4. Apărări. Valoarea totală şi aproximativă a acestor lucrări este de zece milioane trel-zecl şi şease mii una sută unu-spre zece lei, bani 06 (10036111,96) divisată in două loturi. Primul lot coprinde lucrările dintre Klm. 20+050 şi Klm. 33+450 în valoare de patru milioane patru sute patru-zecl şi nouă mii, palm sute douâ-zecl şi cinci lei, bani 79 14449425,79); al doilea lot coprinde lucrările dintre Klm. 33+450 şi Klm. 62+367 In valoare de cinci milioane cinci sute opt-zecî şi şease mii, şease sute opt-zecî şi şease lei, bani 17 (5586686.17). Condiţiunile contractului, caetele de sarcine, proectele şi devisele se pot consulta la secretariatul serviciului lucrărilor noul, calea Victoriei No. 65, Hotel Mano, in toate zilele şi orele de lucru. Ofertele se vor presenta in scris şi sigilate şi vor purta pe plic menţiunea: «Ofertă pentru lucrări pe linia R.-Vilcea-Rîul Vadului, licitaţia de la 9 Iulie 1897 st. n.». Se vor primi oferte atit pentru fie-care Iot în parte cît şi pentru ambele loturi împreună. Lucrările vor fi adjudecate în, total săli pe fiecare lot în parte după cum costul lucrărilor, după cea mal avantagioasă ofertă făcută pentru ambele loturi va fi mal mic sau egal cu costul lotul al lucrărilor după ofertele parţiale cele mal avantagioase. Ofertele vor fi însoţite de recepisa cassel centrale a C. F. R., constatând vărsarea unei garanţii provisoril de 8°/o din valoarea devise-lor şi vor coprinde numărul procentelor in raport eu devisul cu cari antreprenorii sunt dispuşi a executa lucrările. Depunerea garanţiei provisoril iu numerar la licitaţie nu se primeşte, urmind neapărat ca ofertele să fie însoţite de recepisa cassel centrale a C. F. R. Garanţia definitivă va fi de I0°/o din valoarea deviselor. Ofertele se vor primi Ia Direcţiunea generală, Serviciul P. pînă in ziua de 9 Iulie 1897 st. n. a orele 11 a, m. cind se vor deschide. Supra-oferte nu se primesc. Pentru a fi admişi la licitaţie, concurenţii vor presenta înainte de deschiderea ofertelor, titlurile şi actele cerute de §. 1 din raetul de sar-ciue condiţiuuT generale. IHrecţiiiuca. Băile Bălţăteştî 1) Băile Minerale calde eloro-so-dicc, iodnrate şi bromurate, analoage cu apele : Kreutznach, Hamburg, Ischl, Reieheu-hall, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lul, scrofuleî, rachitismulul, supuraţia glandelor lhnphatice, abcese reci, boale de piele, maladiele oaselor, debilităţel generale, precum şi în toate boalele de femei: inelrite acute şi cronice, eu-dometrite, salhingite, etc. tumorilor uterului şi anexelor. 2) întorşii Cuza-Vodă. — Isvorul Cuza-Vodă, apă de băut, foarte bogat in sulfat de sodiu analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, isvor din care se extrage : sarea purgativă de BM-ţăteştl, este foarte folositor in foate boalele de stoinah şi anexele tubului digestiv, precum : dis-pepsie, catar acut şi cronic a) stomahulul, ulcer* precum şi contra cancerului stomahal, consti-paţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenică, hydropisiile şi obesilatea. Tote aceste maladii se vindecă In urma unei cure sistematice făcută eu apa sau sarea de Bălţăteştî. 3) Stabilimentul de Iitlialaţie şi I*nl-verisuţic minerală.— Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, terebentină, goaiaeol creozot, eucaliptol sau orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală: arangial după sistemul Reichenhall şi Ischl, este foarte folositor în toate boalele de nas, gât şi mal cu seamă în bronchită, emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism. 4) Stabiliment «le Ilytlroterapie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masage, executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate intr’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe’. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25"/o.— Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. plnă la 1 Septembrie. Pentru orl-ce inlormaţiunl, ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la - Doctorul St a tn a t i u Bucureşti, s'r. Vestei 7 pînă la 1 Iunie st. v. iar de la această dală la băile de la Bălţăteştî, judeţul Neamţ. Masseur şi operator de bătături fost îu stabilimentul preotului Kueipp din WOrishofen, se recomandă onor. public, pentru operaţii la domiciliu. Pentru Impotenţă, procedeti special, cu resnltat. strălucit. Mih. Maiul str. Soarelui 20. Etajul I, prin str. Finlînil Publicaţiiiiie Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» din oraşul Tecuciă Se dă In întreprindere construirea unul spital în oraşul Tecucifi in valoare după deviz in suma de 218.000 lei. Condiţiunile generale, caetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la Tecucifi la d. Theodor Cincu, însărcinatul comisiunel instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest scop. Ofertele se vor primi înscris şi sigilate In ziua licitaţiunel la d. Theodor Cincu, in Tecucifi, unde va fi întrunită comisiunea; ele vor fi însoţite do o garanţie provisorie în bani sad efecle în valoare da 5°/o din valoarea devizului. Efectele se primesc şi in detaliu de fie-care lucrare şi în total, specificîndu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază oferţatorul a le face. La deschideiea ofertelor, comisiunsa este in drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi lici-taţiune orală. Asemenea se vor primi şi supra-oferte, pînă în termen de 8 zile de la cea d’intâl licitaţi-une; supra ofertele vor fi eu cel puţin 5»/o mal jos de cît preţu 1 eşit la prima licitaţie. Garanţia definitivă va fi de 10°/o din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia a rămas iucrarea. Licitaţiunea va avea loc îu ziua de Duminică 2 Iunie, iar supra-licitaţia In ziua de 29 Iunie 2. c. a Tecucifi, 7 Aprilie 1897. PAPIER HIGH-LIFE FUMEZ LE /•ivir#i PANAMA #•1117/1 Ou ne fumez pa» Deposit general Creangă & C. Bucureşti Strada PliiKrtrl Noo 10-14. Pour avoir«i ii Vrabie Eauii Vichy La vogue si justement mărităe de l’eau de Vichy dans notre pays a suscită de nombreuses imitations qu’on cherche ă lui substituer. Pour ătre certain d’avoir de l’eau de Vichy natu-relle et authentique, il faut toujours reclamer l’une des trois sources qui appartiennent â l’Etat francais : Vichy-C ele st ins, Vichy-HOpital ou Vichy-Grande-Grilie. L’eau de ces sources embouteillee, sous le contrfile et la garanţie de l’Etat francais, se conserve parfaitement, sans perdre de ses qua-lites par le transport. Exigez donc toujours Tun des noms : Ceiestins, HOpital ou Grande-Grille, imprimăs en lettres blanches sur fond noir, sur l’ătiquette et sur la capsule. Cu incepere de la 1 Maift se deschide GRADINA RESTAURANTULUI DUMITRU ENESCU 15, Strada Sf. Ionică, 15 (in dosul palatului Regal) Aranjat cu totul din noii, oferă onor. clientelă bu«*atâric aleasă: FRANCEZĂ, ROMÂNĂ şi GERMANĂ BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE cele maî fine si cn preţuri foarte moderate. — SERVICIU PROMPT — GIOVANI B, GRONODA Furnizorul Curţii Regale Medalia de Aur Bucureşt Y 1891, Vechea şi prima FABRICA de UMBRELE Fondată în 1880 BUCUREŞTI 21. — Strada Şelari. — 21. Recomandă atit onor. sale clientele, cit şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricaţi unei sale precum : UMBRELE şi UMBRELUŢE fantesie de tot felul. Specialitate Umbreluţa AGO, ultima noutate. Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu sis TO-LEDO. Se primesc or-ce comande şi repara-iunl. Serviciul onest şi prompt. Rog a nota bine adresa mea, numai: «îi, Strada Setări, 24, tGKVOK UCIS CRANDS MAGASINS DU LOUVRE --= DE PARIS =-------- S’A M 1' T A I §0, CTalea Victoriei, (Vis â-vis de Biserica Cretznlescu) www.dacoromanica.ro 4 t P O C A l»l\ ATENA Atena, 8 Maifl, 1897. Ziua de erl a fost poale una din cele mal dramatice ce s’ati văzut îu Atena de la isbucuirea reshoiulul greco-turc. Nici de-sastrul de la Larissa nu a produs asupra atenienilor efectul ce aii pricinuit ştirile de cri dimineaţă. Mtetragerea «te fa Furca Am fost singurul diutre corespondenţii streini din Atena, care îu noaptea de Marţi spre Miercuri, am aflat că o luptă se dăduse, In (impui zilei, între armatele beligerante din munţii Orllirys. Am aflat ştirea după miezul uopţel şi v'am şi comunicat’o telegrafic. Mi s’a afirmat însă că lupta se sflrşise fără resultat decisiv, după cum v’am şi comunicat. Miercuri rtimincaţa l’c clnd dar atenienil se retraseră Marţi seară în casele lor, convinşi că nici o luptă nu avusese loc, Miercuri dimineaţa ştiri emoţionante, circulaţi în oraş şi anume : In ajun o luptă criueenă avusese loc. Armata greacă bătuse iar în retragere. Turcii ocupaseră oraşul Lamia. Turcii dar înaintaseră pînă în centrul Greciei şi de acum încolo obiectivul lor nu putea fi cit Atena. Atenienil se cutremurai! gîndindu-se la această eventualitate. Ştiind că Grecii sunt foarte impresionabili, capabili să vază un ţînţar şi să jure că ati văzut un teribil armăsar arab, am refuzat să cred aceste sgomote, mal cu seamă că ştiam — aşa credeam — ce se petrecuse in ajun. Totuşi m’am grăbit să părăsesc otelul, din ferestrele căruia vedeam mulţimea îngrămădită în piaţa Constituţiei mişcîndu-se lutr’o nervoasă agitaţie. Pînă la orele 10 nu am putut avea insă nici o ştire oficială. Ştirile de mal sus le resplndise un telegrafist, care apoi a şi fost arestat. Dar agitaţia creştea. Era un fel de panică care cuprindea încetul cu încetul pe atenienl. Stradele şi pieţele publice gem de lume. Ministerele sunt asediate. Mulţimea în grupuri compacte caută pe miniştri chiar pe Ia casele lor. Mă duc la telegraf şi vă transmite acesle sgomote şi impresii. In fine pe la orele zece reuşim să dăm ochii cu preşedintele consiliului. Ce s/noic fl. Halfi*. D. Hallis confirmă că o luptă se angajase erl, că armata greacă perduso o poziţie dominantă, cea mal de căpetenie posi-ţie — Aulenitsa—şi că Turcii Inaintlnd, locuitorii Lamiel evacuaseră oraşul. Armata greacă se retrăsese la Tliermopyle, dar Turcii nu ocupaseră Încă Lamia, ai cărei oficifl telegrafic nu mal respundea de la orele 8 jum. dimineaţa. In faţa acestor declaraţii ale primului ministrului uicl o îndoială nu mal remînea: dacă Turcii nu ocupaseră Lamia, pu;eau să o ocupe, căci nu ar fi Inlimpinat nici o re-sisteuţă. Sgomotele dar erai! adevărate. In timpul couvorbirel d. Railis era foarte lugrijat. Făcea impresia unul om lovit de o mare nenorocire, incapabil să o suporte şi In deplină neputinţă de a-şl domina, prin puterea spiritului, impresiile sufleteşti. Am tnniînat telegrafului o a doua depeşă menită să aducă la cunoştinţa cititorilor «Epocel» aceste ştiri. Agitaţia crente In oraş agitaţia creştea. începutul de panică lua proporţii tot mal mari. Mulţi ale-nienl se gîndeau unde să plece. Aci este locul de a vă spune că de ctte-va zile mal multe familii au plecat din Atena. Intre a-cestea se alll şi primul redactor al unul ziar grecesc, nu de mult oficios. Dar să trecem peste toate acestea. Consiliul de miniştri, îulruuit în grabă, ho tăreşte ca miniştrii de interne şi instrucţie publică, d-nil Theodokis şi Eutaxias, să meargă la ctmpul de resboiiî pentru a ’şl da seama de visu de situaţie. Imediat după consiliu am aflat această de-cisinne de la deputatul Stais, care a luat parte la sfat şi care însoţea pe miniştrii în călătoria lor. Fuga la telegraf. Simţeam că evenimentele crud de aşa natură iu rit. nu mal trebuia să mă gîudesc la costul telegramelor. Aci desilnzie. La ghişet chiar mi se refuză depeşa sub cuvînt că ordin s-a dat ca nici o telegramă să nu se transmită In ţară sau îu streină-tate asupra crizei, asupra mişcăreî trupelor sau a miniştrilor. In acelaşi timp mi se înapoiază şi eele-l’alte două depeşl anterioare. in oraş zgomotele cele mat pesimiste eir-culafl. Iu fine, pentru a calma spiritele, guvernul face să se împartă un buletin eu următorul cuprius: Comunicatul oficiat Atena, 7 Maiîi 1897. «De erl dimineaţă toţi ambasado ii merilor puteri în Constautinopol afl cerut, în comun, de la 1. Poartă, imediata suspendare a ostilităţilor. Miniştrii străini aă comunicat această ştire, deja de erl, guvernului. De asemenea s’a comunicat oficial guvernului că Sultanul de erl dimineaţă a ordonat suspendarea ostilităţilor. Aceste comunicări către guvern aă fost confirmate printr’o telegramă a comandantului armatei noastre din Arta, care pe la orele 5.30 p. m., a anunţat că comandantul general ai armatei turceşti din Epir i-a făcut cunoscut că după un ordin al ministerului de războia din Constautinopol, se va face un armintiţiU pentru a se stabili o înţelegere, sub condiţiune însă ca armata greacă să se retragă de pe teritoriul turcesc ce ocupă. Guvernul a ordonat comandantului armatei din Epir să anunţe comandantului geueral al armatei turceşti din Epir că se va face suspendare a ostilităţilor, iar printr’un alt ordin i-a poruncit ca armata greacă aflătoare dincolo de podul de peste Arahthos să se retragă din- coace, şi ast-fel cele două armate să se retragă in punctele ce fie-care ocupa înainte de ince-perea războiului. Pe Ia orele 6 şi un sfert p. m., căpitanul Suţu a primit ordinul să transmită comandantului geueral al armatei turceşti din Epir, a ceste ordine ; căpitanul Suţu a iuaintat două km. pe teritoriul turcesc, unde a rămac piuă la orele 7.20 p. in, a trimbiţat îndestul ca să anunţe trim şiior comandantului general al armatelor din Epir, dar nu s'a arătat nimic, şi s’a retras sosind noaptea. Guvernul inforinindu-se despre acestea, a ordonat noului comandant al armatelor din Epir, colonelului Smolenilz, ca odată cu răsăritul soarelui pe de oparte să Irimeată pe căpitanii Alex. Ş'iţu să ind plinească ordinul guvernului, iar pe de alta să retragă armatele Greceşti dincoace de pod. Azi pe ia amiază comandantul armatei din Epir a făcut cunoscut guvernului, că căpitanul Suţu s'a dus dis de dimineaţă la cuartierul general turcesc spre a comunica misiunea sa, dar i s’a respuns că tratările pentru armistiţiu >re-buo să se facă pe podul de peste Arcbthos şi după ce cele două armate vor reveni îu* posi-ţiunile lor d’inainte de resboid. Aceasta şi îndeplineşte comandantul armatelor din Epir, după ordinele ce a primit de erl şi acum, orele 12 şi jum. deja ad început tratările de urmisliţid. Armaţi turcească care a invadat in Tesaliu după ce a ocupat. în urma retragerel armatei noastre, dis de dimineaţă, Domokos, a cercai să-i taie retragerea şi atacînd abia sositele armate pe munţii Orihrys, a reuşit a disloca al 4 reg. de linie care apăra posiţia Anterailza. Aceasta aflîndu-se erl noapte de locuitorii Li-iniel, s’ad neliniştit foarte mult şi evacuind o-ruşul ad pricinuit o oare-care turburare şi in armată, a cărei retragere spre Termopyle s’a ordonat. Guvernul fiind informat despre toate acestea printr’o depeşă a DiadobuluT, orele 8 20 a di-mineţel zilei de azi, a poruucit ca inamicul să fie avisat de suspendarea ostilităţilor. Pînă acum, orele 2 p. m. guvernul nu are nici o ştire despre înaintarea inamicului spre Lamia. Ce *e iufitui>la*e Aci se opreşte comunicatul oficial De sigur el ascunde mu te lucruri şi anume: eâ turcii, contrar obiceiului de pînă acum, aii urmărit pe Greci In retragere, prinzîud mal mulţi prizonerl. Că reg. 4 de linie şi b ita-lionul 7 tot de linie nu s’afl retras, ci aă fugit pînă Ia oraşul Lamia, unde aii intrai noaptea, au depus armele şi in mijlocul celor mal grave acuzări contra şefilor lor şi prinţului Moştenitor, luaseră drumul spre Atena. Că două eseadroane de cavalerie aii fost trimise ea să oprească drumul acestor resculaţ’. Că a reuşit cavaleria să se achite de această misiune, dar toată armata grecească era cuprinsă de dispoziţii de revoltă. Că prinţul moştenitor să refugiase la Mo-tos. Că comandamentul abia, cu mare greutate, putea reţine armata. Că locuitorii Lamiel văzind această stare de lucruri şi pe turci la 10 km. departe, la Autenitza, afl fost apucaţi de o panică mal mare de cît cea de la Larisa. Că Lamia fusese părăsită de toată lumea, chiar de oficianţii telegrafului, de şi inamicul cu greu putea să mal înainteze şi orl-cum putea să i se opună o rezistenţa. Un om era menit însă să aducă la ordine această mizerabilă stare de lucruri. Aţi priceput că este yorda de colonelul Const. Smslenski. Acesta sosi la Lumia pe la orele 12 şi jum. p. m., In urma ordinului ce primise de a se retrage de la Surpi. Găsi oraşul gol. A aliat cele ce se pe-treceai! şi să puse pe lucru. Mal tntlifl ocupă imediat cu brigada sa toate posiţiunile strategice dinspre turci. Restabili comunicaţiile telegrafice cu Atena, scoase din zăpăceala pe cel alţi comandanţi şi sfătui pe Moştenitor de a-şl stabili cuar-tierul general la Imerbcy, lingă Lamia. Guvernul grecesc înştiinţat de cele ce se petreceau, bucurat că armatele reuşiseră să reocupe Lamia, pe care o şi credea deja în mîinile turcilor, a tăcut să apară, după miezul nopţi, un al douilea comunicat, care în flagrantă contrazicere cu cel d'intiiO nu dovedeşte alt-ceva de rit că panica cuprinsese de dimineaţă pe chiar membrii guvernului : Iată acest al doilea document, din care eslrag numai partea referitoare la subiect: Acest tratat (este vorba de armistiţiul încheiat la Arta) a fost comunicat imediat de guvern A. S 11. Diadohul la Lamia, restabilim du-se, de U orele 5 jum. comunicaţia telegraficii, care fusese întreruptă prin fwja nejustifi-catii a l legrafişlilor. şi i-a ordonat caprintr’un ofiţer al Statului săil major, să-l comunice comandantului urinatelor turceşti, aruncind asupra lui răspunderea asupra violărel armistiţiului încheiat şi să-l declare că din acel moment armata grecească va suspenda ostilităţile şi nici nu le va relua de cil apărtndu-se contra ori cărui atac al armatei tur eşti, care trebue invitată a nu întreprinde vr’e un asemenea atac. Acest ordin, tirziă transmis către,Diadoh se va inmiua comandantului turcesc. Totuşi in urma îneeperel tratărilor de etl pentru armistiţiu, de la orele 3 p. in. a zilei de azi s’aO suspendat ostilităţile Intre cele două Uimite din Tt-salia. Pe la orele 9 p. ni. Diadolml venind la oficiul telegrafic, din Lamia, pre.şedinte'e consiliului a avut o lungă convorbire cu A. S. R. După informaţiile date de Diadoh, inamicul ocupă poziţiunile de dincolo de Teratza, care este ocupată de un reg. al bngadel a doua şi de brigada intîia. Cavaleria noastră se găseşte între La nia şi Teratza, iar în L un ia se află un escadron de cavalerie şi cîte-va batalioane de evzonl. Cuarlierul geueral al Moştenite.ului este la Irairbey 0000 in. departe de Lamia, unde s’a concenU-at şi brigada col. Smolenski, sosită azi după amiazl la Lamia». Vra să zică armata nu s’a concentrat la Termopyle, după cum e vorba in primul comunicat, ci a readtis’o la Lamia Smolenski, care, prin acest fapt a servit patria sa mult mal mult de cit a servit o la Reveni şi Ve-lestiuo. Acestea suut In resumat faptele petrecute în dramatica zi de erl. Dacă Edhem-paşa şi-ar fi continuat Încă o oră drumul Înainte ar fi fost astă zl slă-pîn peste Lamia. tuşă nu a făcut-oşi prin aceasta a adăo-gat iucă o greşală la multele greşeli ce-I impută specialiştii. T. Pisaui „EPOCA" IN PROVINCIE €RAIOYA S’a scris In Epoca că pe strada IJuirel din Craiova se înlocuieşte piatra de hazul! care putea să funcţioneze mal bine de zece ani, cu piatră de St. Rafael, care, prin calitatea el, primeşte apă, aşa că, Iu toarte scurt timp, comuna va trebui să facă din nofl rheltuell cu Înlocuirea el. Atn arătat de asemenea că noua piatră nu e conformă cu modelul tip şi că modul cum se aşterne pe s'radă lasă foarte mult de dorit. Ceia ce am prevăzut s’a lutîmplat mat Înainte de cum credeam, căci acum, cu căderea ploilor, pietrele s’aă depărtai una de alia şi strada a rămas numai gropi. Primarul Bolovan, imediat ce şi a văzut opera demascată, a răzbit-o In timpul nop-ţel, după orele 2, cu carele cu nisip ca să se astupe golurile. Dacă ar fi azistat cit de puţin In timpul clnd se aşternea piatra, cum a azistat acum cu astuparea golurilor, lucrarea s’ar li executat mal bine. Cu toate acestea lucrarea fiind rea de la început rea va rămtue, căci ploile continuă şi gropile nu vor dispare orl-rit nisip s’ar pune. Pompei ii. OALAŢI Ziua de 10 Maiă a fost serbată la şcoala comercială din Galaţi printr’un discurs ţinut, In localul scoalel, de d. R. Scriban, profesor de Economie Politică, despre importanţa Monarhiei din vechime la Rouitul şi despre continuarea el prin reforma divanului ad-hoc, care a fixat principiul aulic în dinastia Regelui Carol I. Discursul a fost foarte bine tratat iu mod po’itic, dezvoltind şi progresele realizate sub actuala dinastie in privinţa economiei politice. A doua zi, 12 Maiii, *o‘ in localul şcoalel comerciale, d Romulus Scriban a ţinut o coferinţă populară despre oraşul Galaţi. Conferenţiarul a tratat despre importanţa economiei politice, de unde derivă ea, daţi nele neguţătorilor, aspectul Galaţilor, vechimea oraşului, oastea Iul Ştefan cel Mare numită Călăraşii Galaţilor/ biue-fâcătoril Galaţilor, Galaţii economic sub donmil roiului la 1828 şi la 1834, portofraneul, principiul scutirii vămii de sub Împăraţii Comod la 180 şi Sever la 201, bogaţii Galaţnlul, prefecţii vechi favorabili tlrgulul. petrecerile negustorilor, boerii şi negustori), instrucţiunea comercială a 4000 de elevi de la 18(53, starta comercianţilor, mişcarea economică a portului, drepturile oraşului Galaţi şi viitorul lui. IM*. STEIMABT MEDIC DE COPII S’A I>t U TAT 35, Strada Carol, 35. VECIIIUI- MAGASIN I>li LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE ŞI 0RÎ-CE INSTALAŢICNÎ MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER 61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis de Episcopie) Recomandă Onor clienţi mstalaţiunile de băi, lucrate numai In Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru Încălzit apa. Iţ i i de An Uit I Higienice recomandate de toţi medicii celebri, poate să facă orl-cine in casă niSlItl SISTEMATICE * CU AER COMPRIMAT CLOSETE «tout a Ic gotU» higienice şi sistematice STICLE DE CONSERVE hermeticeşte închise, de toat-e mărimile. Unicul DEPOU în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBRODER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LĂMPI ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu masinele Americano «YVUNDER», toate cu aer. APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale ati recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare in diverse caşuri. Prin gustul săfl cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatori generali : D-nil Aazăr «J* Verzaţ' in Braşov Depositul general pen- ||RO|l T ODITTnili strada COVACI tru Capitalăla L-nul vHuILl UÎiL 8 UIU Wo. 17. Iu provincie iu diferiţi depozitari principali. aaaaa—mii111'1 O. TEIRICH & C- BUCUREŞTI -Strada BSerzei,- INSTALATIUN1 DE * -S>. TELEGRAF GAZ ?i APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - Biurou de construcţie.- Export APPEL & Comp. Bucureşti. 9, Str. Doamnei, 9. Bucureşti. Maşini Industriale SITE OSCILATORII patent Guljahr— Miil-ler—Soder, fie-care sită înlocuesce 4—5 cilindre, consumă ’/» cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdruncina clădirea. Instalate în moara fraţilor Paxi-nos (Prahova). MAŞINI de curăţit şi sortat griul MAŞINI de curăţit grişurl patent „Hagon-mkcher". MAŞINI de curăţit şi sortat grişurl patent „August Schnetzoi MAŞINI „VICTORIA" patent lligjţinbottoin MORI TRANSPORTABILE. PIETRE de moară do la Feric S. Jouurre. 80ţl HYDRAULICE, TURBINE MAŞINI DE ABURI PÎNĂ LA 500 CAI PUTERE f 'iit i.Htlt.ittii «intern MiOTOP lt«>|>r<,M«*iitanl «.<*114*ral al C'ANKI |>«*ulrii TOATA KOMAMA VI T O It EEPESCWĂ Inginer ItllIItOlT TEOHNIC BUCUREŞTI. —Bulevardul Carol, 14 bis. (lingă Ministerul Domenielor). STRUNGURI MAŞINI de centrat MAŞINI de găurit MAŞINI de fresat MAŞINI de tăiai şuruburi FERESTJlA E circulare şi cu panglică MÂŞIN1 de foarfecat PRESE hydraulice CIOCANE de aburi MACARALE MAŞINI de încercat tuburi, arcuri şi orl-ce alte materialo. > ! =• - OJ >>> •*> 2^ ■*< 5) t» -* o »•; r 2 t L FA ItltKTLE UKITF IM Ml AN F PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LiCHI!) FĂltĂ VITRIOL Lipsit de orl-ce inconveniente, atit sanitare ci* şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Toi d’o dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE do ARMĂTURI de SIF0ANE Aparate do Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbouio Prospecte se trimit gratis şi franco. tMBsmmmmaammmmm&m BneureşiL - Tipografia >EPOCA», Str?d& OemiMîifiî 3. — Bucure?**, www.dacoromanica.ro