SEBIA IL—ANUL III, No. 452. JOI, 15 MMC, 1897 Ediţia a treia NUMARUL_10 BANI ABOUAMEHTELE încep la 1 şl 15 ale fle-oărel luni şi se plătese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; in streinătate 50 lei fase luni ... 15 » > > 25 > rel luni . . . 8 » > > 13 * Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELEN1U SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 EP CA NUM ARUL^IO BANI ANUNCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia > » » DI............2.— lei » > > » n...............3.— > > Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul Un număr rechifi 80 bani REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - Ne. 8 Boala Principelui României Ţara întreagă, neamul ro-mtnesc piuă la cele din urmă ramificaţii ale Iul, sunt astă-zi dureros îngrijaU. Principele Ferdinand al Romîniei, Moştenitorul Tronului, zace greu bolnav în palatul Său de la Cotrocenî. împreună cu top Ronunil, ridicăm glasul nostru către cel A-tot-puternic, rugîndu-ne din ad incul ini mei să redea Moştenitorului Romîniei sănătatea atît de prepoasă Dinastiei tarei şi neamului nostru. NOUL CONFRATE Am fi foarte recunoscători acelui care citind cele trei numere ale ziarului «Drapelul», va putea să ne lumineze asupra scopului ce urmăreşte această foae, precum şi asupra necesitatei care i-a provocat apariţia. Bine înţeles, cerem acelui cine-va ca să fie un om serios, care să nu tlea nici o importanţa obicinuitelor clişeurl liberale, cunoscutelor generalităţi banale, dicţionarului, într’un cuvînt, liberal, aşa de bogat în frase si aşa de sărac în gîndirl. Se spune că fie-care revista a «Drapelului», trei la număr pînă acuma, a făcut objectul unor lungi desbaterl în sînul comitetului de 37, şi că pînă nu se suprima tot ce poate indica ceva, pînă ce revista nu era redusă la cea mal simplă expresiune a banalităţel şi a nimicului, nu se lăsa, în ruptul capului, comitetul. Numai aşa, în adevăr, se poate explica pustietatea de gin (lire şi paliditatea stilului acestei nenoro cite gazete. După declaraţiile de principii (?! de pînă acum, scopul «Drapelului» ar fi o dezvoltare mal mare a presei liberale, realizarea unul oarecare program zis de la laşi, fabricat la Bucureşti în 1892, despre conţinutul căruia nimeni nu ’şl aduce aminte nimic, probabil nici comitetul Drapelului», şi în fine, moralizarea presei noastre, conver-tind’o la blîndeţă şi la modera* ţiune. Aceasta în teorie. In practică,... susţinerea candidatului guvernului Sturdza, la alegerea de la Ploeştl, salutarea ser-bărel de 10 MaiQ şi... combaterea cu ostentaţie a conservatorilor! Cum vedeţi... slab, slab de tot. Ni se spune că aceasta foaie, expresia energică şi vizibila a celor 37 (cari pot cu timpul să devină tot aşa de iluştri, în domeniul fan taziel, ca şi cel 45 al bătrînulul Dumas) mal are şi ţinta asasină de a face opoziţie guvernului Sturdza şi eliiar a-1 răsturna. E foarte posibil, ba chiar e pro babil! Pînă acum însă, comitetul, cu intreaga redacţie, împreună chiar cu culegătorii gazetei, păstrează in a ceasta privinţa un secret aşa de a-dînc, în cît este cu neputinţă să semnalăm vre-o manifestare sensibila în acest sens ! Nici o data conspiratorii n’au păstrat jurămîntul lăcereî mal cu sfinţenie. D-nil din comitetul Drapelului» aQ luat angajamentul sub secret de jurâmînt, că de şi urmăresc scopurile cele mal negre şi mal înfiorătoare contra infamului Sturdza, totuşi să nu trădeze aceste intenţii pînă la moarte, ba chiar dincolo de mormînt. Această intenţiune, pe care şi-o spun numai la ureche, este aşa de fină, în cît nimeni nu a înţeles-o, nici chiar acel contra cărora este îndreptată. In adevăr, «Voinţa Naţională», neconştientă de pericolul care o ameninţă pe ea şi patronii el, în numărul de erl, se felicită de apariţia noului confrate şi felicită comitetul celor 37, de buna inspiraţie ce au avut de a înfiinţa o gazetă cu aşa de nobile intenţii. Este totuşi un mic nor, în a-ceastă politică absolut neofensivă a «Drapelului», nor din cauza căruia eîţl-va membri al comitetului şi încă din cel mal energici şi mal hotărîţî la luptă, erau să-şi dea demisia. Iată cauza involuntară a conflictului care era cît pe aci să izbucnească. In cele trei numere memorabile ale foiel energicului domn Aurelian, s’a vorbit necontenit despre moravuri blînde şi despre blîndeţă. Cîţl-va luptători din comitet aQ găsit că camarazii lor au mers prea departe pe calea violenţelor, cînd aQ autorisat publicarea unor articole cari vorbind prea mult de blîndeţe pot fi interpretate de public ca fiind la adresa d-lul Sturdza, a cărui caracter agresiv şi expresii violente sunt contrare ori' cărei noţiuni de mansuetudine. Numai după ce restul comitetului a asigurat pe energicii luptă torl, că nimenea nu s’a gîndit să facă aluzie la cine-va şi mal cu seamă la d. Sturdza, şi numai după ce s’a încheiat un proces-verbal constatator al celor declarate, disidenţa — care era cît pe aci să izbucnească în sînul comitetului «Drapelului» — a fost înăbuşită. Rămîne acum de constatat, dacă «Drapelul nu arată cum-va oarecare spirit de combativitate faţă cu noi conservatorii, sau cum se ex primă «Voinţa» contra «tradiţiona iilor săi adversari.» Da, vedem oare-cari veleităţi de harţă, dar şi în aceasta privinţă, «Drapelul» şi-a luat precauţiunile sale. Mal întîiQ, comitetul celor 37 ne combate în numele umanităţel, în acela al sentimentului patriotic, al demnită ţel poporului romîn şi a drepturi lor inprescriptibile constituţionale, lucruri cari de sigur ne ating a dînc, pe noi ciocoii şi fanarioţii. Loviturile însă venind de la repre zentanţil autorizaţi al naţiunel ro-mîne, suntem nevoiţi să ne înclinăm capul cu respect. Cît pentru micele şi îndepărtatele pişcături—în afară de pornirile umanitare pe care ni le îndreaptă cel de la «Drapelul» atîrnă de noi ca ele să nu se reîno-iască. Pentru acest scop, n’avem de cît să ne hotărîm a trata cu d. Aurelian şi a ne înţelege. Ce dracu ! Ne-am înţeles împreună în chestia fostului Mitropolit Ghenadie, care era o chestie mal arzătoare, pe cînd d-sa era la guvern ! Şi astă-zl dacă vom trata nu ne vom putea oare înţelege cînd d. Aurelian, Lascar etc. sunt in o-poziţie ? E cu neputinţă! SITUAţlA PARTIDELOR Situaţia internă a Romîniei e de sigur una din cele mal grave din cite a avut ţara să treacă. Nici odată confuziunea datorită frămîntărilor partidelor na fost mal mare. Dezgustul pe care rivalităţile şi ambiţiunile personale l-au produs in opiniunea publică, a făcut deja pe unii confraţi, de sigur pesimişti şi greşiţi, să deznădăj-duiască de viitorul instituţiunilor noastre parlamentare. Dacă, ce e drept, vrăjmaşi aî acestor instituţiunl sunt puţini, simptomele de decadenţă a regimului parlamentar, care nu poate trăi de cît cu partide bine organizate, sunt foarte numeroase. Trebue dar să se avizeze cît mal în grabă la încetarea acestei stări de lucruri. Este do datoria şefilor acelor partide cari, orl-cît ar fi vrăjmaşe, trebuie să-şî recunoască o situa-ţie legitimă, ca să-şi reguleze nu numai situaţiunea respectivă a unora faţă cu alţii, dar să readucă ordinea fie-care în sînul partidului său. Trebue ca şi unii şi alţii să aibă destulă abnegaţiune spre a face concesiunile legitime coreligionarilor lor politici pentru a ajunge la armonia ce trebue să domnească în fie-care partid şi trebuie, dacă aceasta nu se poate, să aibă curajul de a face ampu-taţiunile necesare pentru a stîrpi corpurile străine cari nu se pot asimila şi pot numai turbura şi slăbi organizmul partidului. Boala Principelui Romîniei O veste dureroasă.—Mersul boalei.— Curtea rouiiuă şl enrţile stre- ^ Ine. — înscrierile la Cotro-ceuî.-MM. IiL. Regele şl Regina la Cotrocenl. — Chemarea iu ţară a laiulllel Principelui.— Agravarea b oalei O veste dureroasă Erî toată ziua zgomote foarte îngrijitoare au circulat prin Capitală despre starea sănătăţii A. S. R. Principelui Ferdinand al Romîniei. Deşi nimeni nn era dispus a da crezămînt acestor svo-nurî, cu atît mal vîrtos că buletinul medical apărnt în „Moni torul Oficial", erî dimineaţă nu cuprindea nimic îngrijitor — totuşi nn nofi buletin dat erî la amiazî a confirmat toate zgomotele. Principele Moştenitor al Coroanei Romîne este greă bolnav de Luni seara. Mersul hoaţei Aerul puţin sănătos de la Cotrocenl, precum şi miasmele terenurilor mlăşti noase dintre cazarma Malmaison şi Institutul botanic, au influenţat în rău boala A. S. Regale; frigurile tifoide de cari suferă A. S. R. s’au dezvoltat la început in mod normal. Vineri după amiazi s’a produs o criză normală, care se socoteşte ca un ultim efort a boalei, după care urmează apoi o convalescenţă permanentă. Duminică A. S. R. se afla deja bine de tot şi făcea chiar planuri cum şi cînd va pleca în Germania, la Sigma-ringen şi la Coburg; spera chiar că a www.dacoromanica.ro doua zi va părăsi palatul şi in cursul acestei săptămini va eşi din casă. Luni amelioraţiunea s’a menţinut Spre seară, la orele 5 şi jumătate, schimbarea bruscă a temperaturei a produs complicaţiunl noul şi de astă dată foarte periculoase în starea generală a A. S. Regale. D-nil doctori Cantacuzino, Buicliuşi Kremnitz, au stat pînă seara lîrziu îngă pat. Febra tifoidă a intrat de la această dată într’o fază foarte acută, A. S. R. a fost foarte agitat şi abia pe la miezul nopţii s’a simţit puţin mai uşurat, cînd d-nii d-ri Cantacuzino şi Buicliu aii plecat, iar d. dr. Kremnitz a stat în permanenţă pînă erl dimineaţă lingă Augustul Bolnav. Ieri după amiazi, criza violentă a izbucnit din noii. Medicii sunt foarte îngrijaţt. Vestea despre chemarea în ţară a doctorului Nothnagel din Viena, este falşă, căci boala şi mersul ei este de aşa natură şi atît de cunoscută şi bine stabilită ştiinţificeşte, în cît o consulta-'■ie a celebrităţilor străine este aproape inutilă. Curtea romină şi Variile străine A. S. Regală Principesa Mar ia a încunoştimţat alaltă-seară Curţile înrudite din Londra, Coburg, Berlin şi Petersburg despre mersul periculos al boalei. Erî dimineaţă Ţarul Nicolae al Rusiei a trimis prima telegramă, la amiazî apoi o a doua telegramă urînd A. S. R. însănătoşare grabnică. Eri la amiazî s’a primit o telegramă a împăratului Wilhelm, după amiazi o telegramă din Budapesta de la împăratul Frantz Iosef. Sultanul a însărcinat pe Exc. Sa Kiazim bey, ministrul plenipotenţiar al Turciei, să se prezinte la Castelul Cotrocenî. Deasemenea s’au primit telegrame din Roma, Londra, Bruxelles, Munchen, Belgrad, Paris, Slut-gart, Dresda. A. S. R. Principele de Neapole, Moştenitorul Italiei şi amic intim al Principelui Ferdinand, a cerut eri în trei rindurî informaţii despre mersul boalei. înscrierile la Cotrocenl Întreaga societate bucureşteană s’a grăbit erl după amiazi să se înscrie în registrele deschise la scara de onoare a Castelului Cotrocenl. De asemeni s au înscris toţi miniştrii plenipotenţiari streini. Curtea Castelului e plină de trăsuri. Lumea este întîmpinată la scară de d. general Robescu, mareşalul Curţii Principelui. Mit. IjWj. Mtegele şi Regina la Cotrocenî M. S. Regina a fost eri dimineaţă la orele 8 la Cotrocenl şi pînă la orele 11 a stat în permanenţă lingă patul Augustului Bolnav. M. Sa era foarte abătută şi a-desea ori se retrăgea la fereastră să ’şl |teargă lacrimile cari 0 podideau. Dnpă amiazî, la orele, 2 M. Sa Regina s’a întors din noii la Castel şi cnrînd s’a întreţinut a-proape o jumătate de oră prin telefon cu M. Sa Regele. La orele patru o criză violentă s’a declarat în mersul boa-leî. x». S. Regală Şi-a exprimat dorinţa să se spovedească. S’a trimis imediat dnpă părintele Testa, parochul catedralei catolice din Capitală. M. Sa Regele aflînd despre a-ceasta, deşi bolnav, a părăsit Patul şi la orele patru şi jumătate a plecat la Cotrocenî, unde a stat pînă seara tîrziii. Întreaga familie regală este foarte abătută. Principesa Maria este foarte indispusă şi ase liată de numeroasele telegrame ce le primeşte din străinătate şi la care trebue să răspundă. Chemarea in (ară a I'aml-liei IMrtnctpeluî AA. LL. RR. Principele Leo-pold şi Principesa Antonia Maria, Auguştiî Părinţi aî A. S. Regale Principele Ferdinand, aii fost chemate erî după amiazî telegrafic în ţară. Principesa Antonia Maria este indispusă în urma veştilor din urmă pe cari le-a primit, şi e probabil că nu va putea veni in ţară. Se crede că vor veni in ţară şi Principii Carol şi Wilhelm, Fraţii A. S. Regale. Agravarea boalei I.a orele şease seara o nouă complicaţie s’a produs tu mersul boalei. Iu curtea Pastelului stau toţi miniştrii, afară de «1. Dim. Sturdza ; toţi par lugrijaţl. In camera Augustului bolnav se atlă MM. TAL. Regele şl Regina şl A. S. li. Principesa Maria cu ochii pliuşl; apoi d-uli Dim. (Sturdza, doctorii Aantacuziuo, Buicliu şi Itremuitz. Lr «Jniitncii/.ino l>r. Kiiicliii. * * * Auzit din gura uuul medic distins : «Puţină nădejde şi cazul pare desperat. După amiuză, la 7 ore, temperatura era de 39.5 şi slăbiciunea iuimei devenea tot mai mare». * * * 0 telegramă sosită astă-noapte la Palatul de la Cotrocenl anunţă că A. 8. R. Principele Leopold, tatăl Augustului nostru suferind, se află bolnav in pat,—iar sănătatea A. 8. R. Prineipesa-mamă Antonia Maria esto într'o stare desperată. * * * A. S Ii. Principesa Maria a în-genunebiat In faţa altarului, In «‘apela de la Cotrocenl, şl s'a rugat de la orele H şt juni. piuă la IO pentru sănătatea soţului eî iubit. 2 EPOCA TRIBUNA LITERARA I informaţii Salonul 1897 la Atenett De doufl ori am avut imprudenţa să vizitez saloanele artiştilor în viaţă, fără să mc pricep, după cum ml-aQ afirmat dinşil, cătuşl de puţin la artă. Dar imprudenţa mea nu s’a mărginit numai la atăta : am mers mal departe—ml-am spus părerea, neautorizată, asupra unor opere pe cari nu le ştiam gusta. De exemplu, mie mi se părea straniu lucru să vCz o capră verde şi o orfană a’bdstră. El! n’aveam dreptate, mă grăbesc a mărturisi. Sunt capre şi mal verzi şi martire şi mal albastre de cât acele pe cari le-am admirat anii trecuţi. Afară de asta, precum am aflat acum in urmă, «despre colori» nu se discută. Colorile sunt o simplă închipuire a ochilor noştri ; colorile nu există în natură, există numai şi numai în ochii noştri. Atunci, dacă nu există în natură, pen-fru ce o orfană n’ar fi tot aşa de uşor albastră precum poate fi blondă sau brună ? pentru ce o capră să nu poată fi şi verde, daca poate fi roaibă ? Am fost apoi rătăcit şi în altă privinţă. Mi se părea ciudat cum un găde, care se află Ia patru paşi departe de victimă, o poate apucă cu o mână sigură de ceafă; fiindcă, pină atuncea, ştiam că astfel de tours de force numai un copil de ţiţă, şi încă nu mal în vîr-stă de trei patru luni, îndrăzneşte să ’ncerce. In adevăr, un copil întinde mâna ’I nevinovată să apuce o jucărie sad orice obiect ce ’l interesează, situate Ia o distanţă absurdă. Pină aici, aţi crede că aveam dreptate. El bine, nu. După explicaţia artiştilor noştri, am văzut că eram în mare greşală : ceea ce nu poate face un copil nevinovat, o poate face crudul călăii, cu mâna lui aşa de lungă, încât ar inspira invidie celui mal straşnic casier. Astăzi sunt pe calea adevărată: ex-plicaţiunile ml-aii arătat-o. Hotărît, salonul din anul acesta dovedeşte că pictura română a intrat intr’o fază nouă, o fază pe care aşi putea-o numi faza decenţei. Oricine a iubit pictura fără să o in teleagă — iubirea n’are nevoe de înţeles — ştie abuzul pe care această artă, când se numeşte mal ales profană, l-a făcut de nuditate. Nuditatea a fost odinioară o boală in artă. Se punea cel mal mare preţ pe un corp gol. Tot fastul decorativ, cum architectură, drapare, fundal rustic şcl., rămâneau pe a doua şi a treia treaptă: acela era mare care zugrăvea un corp omenesc gol. gol de fot! Ce lipsă de decenţă ! Apoi pictura sacră chiar dinsa aluneca adesea pe calea abuzului: aşa găseai pe lob, pe Sf. Sebastian şi pe Mântuitorul, gol, gol de tot! E drept însă că la dîn-şil carnea era stoarsă de toată zeama păcatelor. Dar totuşi pictura sacră, deşi renunţa bucuros mal totdeauna la nudităţi. abuza de mâni şi de picioare goale. Fiecare sfânt sad sfântă, pînă şi îngerii, cari u’ati sex, îşi arătaă fără jenă amândouă mâinile şi amândouă picioarele. El! iată progresul nostru! Noi, chiar nudităţi dacă zugrăvim, suntem decenţi: măinl şi picioare goale nu se văd—ştim să le disimulăm, să le acoperim cu discreţie. La pictura noastră, poţi vedea lot, însă numai pînă la glesne. Măinl safl picioare goale? Nu ne permite decenţa. Ba ceva mal mult: nici măinl în mănuşi; d’abia, din când in când, câte un picior—încălţat. Afară de asta, e aşa de ciudată o mână ! şi e aşa de curios un picior ! Cele cinci degete sunt aşa de complexe, şi aii nişte mişcări, încât ar îngreuna priceperea liniilor largi ale corpului, şi ar întuneca expresia figurii. Vedeţi cât de decentă este femeea care stă goală, culcată pe o sofa, jucân-du-se cu un măr luminos, care ’I întu necă cu desăvârşire mâna dreaptă, pe când cea stângă stă ascunsă sub căpă-IftiQ! Dar nu e numai decentă, e şi cuminte. Deşi are, după toată aparenţa o sănătate înfloritoare, deşi este în prada unei extreme îndoell sufleteşti, daca trebue sau nu să guste din «Mărul oprit», ea n’a uitat să ’şl acopere picioarele, ca să nu răcească. Hotărît, iată o persoană, care nu o să aibă indigestie daca ar mânca cât de multe mere oprite, dar care n’ar Indr&sni niciodată să încerce cura lui Kneipp, deşi ar avea nevoe de o cură ; — foarte tînfiră, e manifest ameninţată de obesitate. Dar mă opresc înaintea unei pânze de dimensiuni şi inal mari — Învierea lui Laeăr. E un miracol! şi miracolul se face pe un mare bulevard al cetăţii sfinte; de aceea, probabil, se face la lumina electrică. Sunt deocamdată orbit de efectul a-tător lămpi cu arc ; îmi acoper ochii, ca să ’ml atenuez prima ameţitoare impresie, pe care o voifl arăta în al doilea articol despre Salonul nostru. (laraKinlc. Cu Începere «le intiuf vom public», treptat, portretele victimelor catastrofei de la Bazarul de caritate din Paris. In urma delapidărel de 30991 lei comisă de perceptorul I. PencovicI din judeţul Teleorman, înalta Curte de corupturi a condamnat pe fostul casier al a-celul judeţ, d. Ion Apostolescu, să plătească Statului suma de lei 2164, cu dobînda lor legală de la 2 Octombrie 1892. De asemenea mal mulţi controlori fiscali aă fost condamnaţi la sume mal mici, tot în folosul Statului. Casa CJ. Rotii din Alena a primit o comandă de 30,000,000 cartuşe pentru puşca Maunliclier, din partea ministerului nostru de războiu. Credem a şti că caietele de sarcini peutru o nouă comandă de 30 milioane cartuşe sunt gata. După ce fondul votat in 1885 pentru construirea unei catedrale în Capitală a fost cheltuit, guvernul a găsit de cuviinţă să întocmească o comisiune pentru alegerea terenului. Din comisiune fac parte Mitropolitul Primat Iosif, d-nil D. Sturdza şi S. Ha-ret, primarul Capitalei şi inginerii C. Băi-coianu, Gr. Cerchez, Cucu şi Rimniceanu. Preşedinţii Corpurilor Legiuitoare afl fost decoraţi cu ocazia zilei de 10 Maifl. D. Stătescu a primit marea cruce a Stelei Romlniei, iar d. D. Giani marea cruce a Coroanei. In ultima sa şedinţă Sinodul a instituit o comisiune pentru modificarea pa-rochiilor, compusă din episcopii Silvestru Partenie şi Gherasim. D. Dragomir Demetrescu va lua parte în comisiune, ca delegat al ministerului Cultelor. Citim in Timpul. Malla-Vodă. De 10 Maitt cetăţenii din Curlea-de-Ar-o tele sunt ordinari cu totul. Asemenea cai se văd la toţi birjarii din Brăila. Ei nu pot să coste de cit mult 1.000 lei perechia. «Obosiţi de drum cum sunt, nu se par buni nici pentru saca şi ceea ce este mai grav, mulţi dintre ei, departe de a fi ti-neri, cum spune primarul, sunt din contra mai bătrîni de 10 ani. «Comuna sufere, cu această afacere, o pagubă de 12.000 lei», o încheiat liberalul. In acelaşi sens se pronunţă asupra cai- tor aduşi toţi cunoscătorii în materie. * * * După declaraţiile d-lui Ionescu, caii au fost plătiţi 3.600 lei perechia, adică 1.800 lei unul. Cu aducerea lor în Brăila, s’a cheltuit, cu transportul pe calea ferată şi hrana, încă 754 lei de pereche. Un cal revine dar pe preţul de 2177 lei, cifră exorbitantă. Comuna a cheltuit dar în total, cu cumj părarea şi transportul cailor, suma de 26024 lei, plus cheltuielele comisiunel şi a oamenilor ei de serviciu. * * * întreg oraşul nu vorbeşte de cit de a-cest gheşeft în dauua comunei. O anchetă se impune pentru stabilirea responsabilităţilor. O cerem pentru liniştirea opiniei publice. Boala Principelui Romînieî Grupuri de sute de oameni staţionează pînă la miezul nopţii în faţa Palatului, dealungul Călei Victoriei şi înaintea localurilor publice, comentlnd cu agitaţie veştile ce se răspîndesc despre boala Principelui Romlniei, veşti desperate şi multe necontrolate. Modul cum populaţia primeşte ştirile triste ce vin de la Cotroceni, arată cît de profunde sunt simpatiile de cari se bucură Principele Romlniei în toate stratutile societăţii. Pină la miezul nopţii mii de oameni, întreaga societate bucureşteană, a trecut pe la Castelul Cotroceni. In curtea Castelului zeci de grupuri discutau cu îngrijire. Trăsurile se ţineau lanţ pină la ora 1 din noapte. Întregul personal al Castelului e în picioare. daca căldura a mai scăzut îu urma bălei. JLa orele 2 'si Jumătate e linişte la Castel. Prinţul doarme, avînd lingă patul Său pe îngrijitoarea «l-na Neiiinaiiii şi d-nii doctori Buicliu şi Cautacuzino. Starea «lin ultimul moment, orele 3 «lin noapte, inspiră speranţă medicilor. T£LE(^BAI£ Serviciul «Agenţiei Roinîne» geş. aă trimis legramă de felicitare... telegrama d-lul I. Malla, da, d lui 1. Malla, deputat. Nu credeţi ? Liberalul publică şi textul telegramei : iat’o: D-lul I. MiLLA Deputat NA, cetăţenii argeşeni, întruniţi in sărbă toarea lui 10 Maiii, iţi urăm ani mulţi, fericiţi, pentru binele şi viitorul acestui oraş. Zamfir ŞtefSnescu, Toma Popescu. P. Massiin, Sp. Popescu, I. Erbaşiu şi alţi cetăţeni argeşeni. Adică: In ziua sosirel îu ţară a Suveranului şi a Încoronării Regelui, cine primeşte felicitările Naţiunei P D. Malla. Cu alte cuvinte : ce ’mi-e Malla, ce ’ini-e Vodă ? Şi d. Malla a răspuns cu telegrama următoare, pe care o reproducem tot din Liberalul : «Urările voastre sunt sorgintă de noui puteri pentru soldatul devotat cauzei voastre. Trăiască cetăţenii argeşeni /» Nu ni se spune dacă deputatul de Argeş n’a semnat telegrama : Malla I. Şi noi cari bănuiam că d. Malla aspiră numai la direcţia generală a Teatrelor ! Oheşefturlle din Brăila Neînţelegerile din partid şi teama de a fi alungaţi de la putere aii făcut pe colectivişti să piardă ori-ce măsură, ori-ce demnitate şi să nu se gîndească de cît la mijlocul de a se îmbogăţi cît mai repede. O dovadă despre aceasta ne-o oferă primând Brăilei, d. N. Ionescu. Ultima sa întreprindere este gheşeftul cu cumpărarea căilor pentru servichd cură-ţirei stradelor oraşului. Dar să istorisim faptele. * * * Se ştie că, în urma votului consiliului comunul, o comisiune compusă din primarul oraşului şi veterinarul comunei, însoţită de trei oameni de serviciu, a fost trimisă în Stiria pentru cumpărarea cailor necesari. La plecarea din Brăila, s’a mandatat d-lui Ionescu suma de 16.000 lei. Ajun-gînd la Viena, d-sa a mai cerut 4.000 lei, sumă care i s’a trimis prin poştă. In total dar, primarul a primit 20.000 lei din casa comunală. Ce se întîmplă însă P In loc să ajungă în Stiria, cum era hotărît, comisiunea n’a putut trece mai departe de Viena, de unde a cumpărat caii, 12 la număr, în loc de 20 cum era vorba. Reîntors în ţară, d. Ionescu a început a lăuda, în toate părţile, marfa cumpărată, care nu sosise încă. — Caii sunt mari şi frumoşi, spunea la toată lumea primarul. Unul din ei numai poate duce pînă :la 3.000 kgr. şi de cît 20 cai răi şi păcătoşi, mai bine 12 voinici şi frumoşi. Reclama aceasta intenţionată a avut ca efect că publicul se aşteapla să vadă 12 bidivii, cari tnănîncă aumai pară şi foc. Iu definitiv, toţi îşi ziceau că, dacă cur-sterii municipali sunt aşa cum îi descrie primarul, atunci comuna a făcut o splendidă achiziţie. * * * In sfîrşit, Marţia trecută caii mult aşteptaţi au sosit şi lumea a început să viziteze grajdurile primăriei. Decepţiunea a fost ămară. In locul nobilelor animale cari erau aşteptate, cetăţenii n’au găsit de cît nişte rable bătrîne şi slabe. Iată ce spunea un fruntaş liberal brăi-lean în privinţa lor . — Vă pot declara că cei 12 cai vienezi Paris, 13 Muifl. «Camera deputaţilor». Adunarea abordă discuţia proiectului In privinţa relnoirel privilegiului Băncii Franciel. D. Viviani, socialist, combate mult proiectul, pe care nu’l găseşte In destul de avantagios pentru Stat. Sofia, 13 Maiii. Mal mulţi indivizi au tras, la 11 Maifl, intre Peştera şi Bazardjik, asupra trăsurel scriitorului Constantiuow şi avocatului Ta-kew. D. Constantinow a fost rănit uşor. Autorităţile afi luat măsurile necesare pentru a aresta pe autorii acestui atentat. Petersburg, 13 Maiu. Ţarul a primit ambasada coreană extraordinară. Scrisori €lin Atena La orele 9 şi jumătate seara A. S. R. Principele Ferdinand a cerut să-şi vadă copiii. După cîte-va minute a sosit şi părintele Testa, confesorul A. S. R. ca la nevoe să împărtăşească pe Augustul bolnav. * * * La orele 9 şi trei sferturi A. S. R. a luat o baie. După baie starea generală s’a prezintat asl-fel: Respiraţia . . . 38 pe minut Pulsul . . . 116 » » Temperatura . . 38°5 In ce priveşte starea generală s’a produs puţină amelioraţiune, care a permis doctorilor să-şi exprime speranţa, că pină azi dimineaţă nu se va produce nici o complicaţie. In urma acesteia d-nii doctori Cantacuzino şi Kremnitz au plecat pentru o oră în oraş, râmi-nînd lingă patul Augustului bolnav numai d. dr. Buicliu. * * * M. S. Regele a dispus ca doui adjutanţi să stea în permanenţă la Castel şi, îu cazul unei complicaţii la ori-ce oră din noapte să fie sculat. * * * S’a hotărît ca la orele 12 «lin noapte să se «Ir a nu noii buletin. A. S. Regală, insă, sim-ţindu-ae ceva mai bine, a a u nil la concursul dela Ilerestrou din 1895. Unica Secer&toare adoptată la Fermele model ale Statului. — De vcuzure numai la W. 8TAADECHER l’urnl.soral Carpi Heg»lo BUCURESCI BRĂILA CRAIOVA Smiirdm, UI. hui. Oue», Ia. Btr.M. Oogălnlooiui». 1 E P O C 3 contrabandişti, că nici o luptă nu a avut loc tn acea noapte Ia punctul Văcăreşti şi că guardul Dumitrescu a fost ucis de un rival al săO, căruia acesta ii luase femeia. Cercetările aO mat descoperit că rivalul lui Dumitrescu a avut de complice în săvîrşirea a-«•estel crime, pe un camarad al victimei, pe guardul comunal Avram Tudor. Acesta a fost arestat erl de agenţii politiei de siguranţa. DIN JARA Mort prin asii\ie iutr'iiH puţ.—Ni se comunică din Piteşti că alaltă erl. locuitorul Ion R. Oprea din comuna CosteştI StroeştI, Argeş, intrind lntr’un puţ, adine de 20 metri, pentru a ’l cură ţi, cind era pe la jumătatea puţului, fiind asfixat din cauza lipsei de aer, a căzut in fuud, de unde a fost scos mort. Parchetul fiind avizat, a autorizat inmormin-tarea cadavrului. i’rimă misterioasă. — In ziua de 11 curent, s'a găsit pe teritoriul comunei llălăneştl Mehedinţi, in punctul numit Valoa Rea. cadavrul locuitorului Gheorghe N. Golae. logofăt la moşia din vecinătate a d-lul V. Ştefănescu ; iu apropiere de acest punct la locul numit Cracul Manoli, situat la o distanţă de 150 de metri de cel d’intiifi, s'a găsit împuşcat şi locuitorul Petre Barliba, din aceiaşi comună. Toate probabilităţile suut că ambii nenorociţi au fosL asasin ţi. Parchetul şi autorităţile locale afi început cercetările pentru descoperirea criminalilor. Dimie «Ie apă» — Apa Neajlovulul, venind erl mare a surprins pe ţărm pe două copile, una de 0 ani şi cea-l-altă de 11, din comuna RăteştI-FurdueştI. cari (iii.d luate de curent s’au înecat. luiiiKleţiiiuî. — Ni se lelegrafiază din Roman, că ploile torenţiale căzute erl şi alaltă-erl in acel judeţ, ah făcut mari stricăciuni. Comuna GheroeştI este pe jumătate inundată. De asemenea in judeţul B-ăila, Dunărea şi bălţile suut foarte mari şi pe alocurea ’şl-ati eşit d u matcă. Fineţele şi parte din semănăturile de griu şi ovăz din comuna Stăncuţa aO fost inundate. I.ucrărilede apăx-are care se făcuseră înainte, aii fost stricate de curent ; autorităţile aO luat din nod măsuri de apărare Iue«'»tă ia flutinâ. — O copilă in vîrslă de 4- ani, fiica locuitorului Vasile Otaru din comuna Dersca, Dorohol, jueindu-se erl pe lingă o tintină, ce era in apropiere de casa părintească. a căzut înăuntru şi s’a Snecat. Cadavrul copilei a fost scos de locuitori, cari aii avizat autorităţile de această nenorocită în-timplare. (lii falştlIcatAr ludrâzueţ.—Erl dimineaţă, Alexandru Vărlănescu, elev gradul I la oficiul postai din Galaţi şi fost mal mu’ţl ani, verificator de măsuri al acestui oraş, a fost depus, in urma reclamaţiunel către parchetul local, a d-lul primar Plesnilă, pentru faptul că ar fi sustras la biuroul poştal dintr’un plic oficial un raport al primăriei către direcţiu ei serviciului central de măsuri din Bucureşti, in-locuindu-1 cu un altul falş, scris şi iscălit de el, prin care Alexandru Virlănescu calomnia pe actualul verificator de măsuri d I. Frunză. In acest raport, unde semnăturile d-lor ajutori de primar Filipide şi secretar Conduri au fost falşiticale, Alexandru Virlănescu se recomanda el însuşi ministerului pentru ocuparea acestui post. Se zice că d. Virlăuescu a mal adresat un a-semenea raport ca din partea prefect ut el local către serviciul central de măsuri, falşifi-ciud iscăliturile d-lul prefect Zorită şi a d-lul A. Nicolini, directorul prefecturel. In urma acestor denunţări ministerul a trimis o anchetaşi s'a cunstatit că ambele adrese aii fost apocrife şi autorul lor, d. Virlănescu, este azi înaintat justiţiei. «JariHvru găsit —O telegramă din Cernavoda n ■ anunţă că astă noapte s’a găsit lingă linia ferată in dreptul kilometrului 4 dintre staţiile Medjidia—Cernavoda, cadavru’ lucrătorului Sadac Sabin. Din cercetările făcute şi diu mărturisirea unul camarad de lucru al mortului, rezultă că Saban a murit subit pe cind se ducea la lucru. Parchetul a autorizat inmormintarea cadavrului. DIN STREINA TA TE Dramă slăşie(oare. — La Insbruck, pe lacul «Garda», sa petrecut de curind o nenorocire sfâşietoare. Un anumit «Gersteck», iun-cţionar de stat iu Prusia, era tocmai in călătorie de nuntă. Intr’o zi făcu împreună cu soţia sa o excursie po lacul Garda. Deodată o furtună teribilă se încinse şi barca fu răsturnată. Soţul şi dout luntraşi se Înecară în valuri, singura soţie a scăpat cu ajutorul roatei de cauciuc, ce o luase din prevedere. ULTI ME^NFORMATIU Ni Boala Principelui Romînieî A. S. R. Principele Ferdinand a dormit pină asi dimineaţă la orele 6. Noaptea a fost agitată, dar totuşi o puţină amelioraţiune faţă de starea de aseară, cind temperatura se urcase într’un moment la 40. 2 grade. Azi dimineaţă la orele 6 şi jumătate d-nii doctori Buicliu, Cantacuzino şi Kremnite au putut apoi să facă o comparaţie intre starea de aseară şi de astă noapte, comparaţie care se resumă în următorul buletin medical dat la orele 7 : „De şi situaţiunea continuă a fi nesigură încă, totuşi starea generală sensibil ameliorată. „Pulsul şi respiraţiunea mai bune. Temperatura mai scăzută. Starea pulmonară nu s’a agravat". Dr. Cantacuzino, Dr. Buicliu, Dr. Kremnitz. ♦ ♦ * Părerea doctorilor este împărţită a-supra boalel. D. dr. Buidiu, specialist in boule interne, a decalrat azi dimineaţă, că dacă pină la orele 2 p. m., nu se va produce o nouă criză violentă identică cu cea de eri după amiazi, atunci are mari speranţe că bolnavul va intra in convalescenţă. D. dr. Cantacuzino are oare-cari speranţe într'o îmbunătăţire lentă, dacă nu va izbucni din noii criza. D. dr. Kremnitz e însă mai pesimist. * * * Ieri, s’au primit la Palatul din Cotro-ceni telegrame, întrebtnd de starea sănă-tăţel Principelui Ferdinand, din următoarele localităţi: Lugano (Italia) de la prinţul moştenitor al Italiei ; Potsdani de la împăratul Germaniei Wilhelm; Coburg de la tatăl principesei Maria, ducele de Saxa-Coburg. Moscova de la marele duce Sergiu, guvernatorul acestei cetăţi; Roma de la regele Italiei. Balmoral de la Victoria regina Angliei; Laiigenliurg de la marele duce de Ifessa; Nenwied de la principesa de Wied ; etc. De asemenea numeroase telegrame s au primit, la palatul din Capitală, de M. Sa Regele. Toţi şefii de Stat din Europa se intere seasă de mersul boalel A. Sale Regale, fă-cînd urări pentru însănătoşirea sa. A. S. R. Principesa Maria s’a retras astă noapte la orele 2 în camera EI şi la orele 6 a eşit în parc, a cules un coş cu flori presărînd patul Soţului Săă. La orelo 9 dimineaţa a sosit şi M. Sa Regina, care îngenunchiînd înaintea patului, a izbucnit în plînsete. Principele Romînieî a cerut din nou să-şi vază copil azi dimineaţă, dar doctorii s’au opus. Copii aă eşit la plimbare în trăsură deschisă şi întoreîndu-se la orele 10 şi jumătate, pe cind începuse a ploua, s’aă oprit la scara de onoare şi prinţul Ca-rol a strigat: — Vreaă să mă duc la papa ! * * * D-nii doctori Buicliu şi Cant icuzino, precum şi confesorul A. S. R., părintele Testa, au plecat azi dimineaţă la orele 9 de la Cotrocenl şi s’au întors la orele 11 şi un sfert, cind starea bolnavului se menţinea încă în ameliora-ţiunea de azi dimineaţă. * * * Toţi miniştrii plenipotenţiari au fost azi dimineaţă la Cotrocenl. Miniştrii cu d. Dim. Sturdza în frunte pare că s’au declarat în permanenţă la Castel. ♦ * * La orele 9 şi jumătate Principesa Ma-ria a fost în biserică şi apoi s’a dus din nod în grădină culegînd un coş cu flori pentru Principele Romîniei, * * * Viul interes ce’l manifestă societatea Bucureşteană, faţă de Augustul bolnav, au produs o excelentă impresie asupra Principelui moştenitor, care se interesează mereu de modul cum se manifestă simpatia opiniei publice. A. S. Regală a cerut chiar să vază registrele, dar nn-i s’a permis. * * * In cursul zilei de eri nici M. Sa Regina nici A. S. R. Principesa Maria n’au stat la masă. In locul d-lui D. Petrovicî, directorul liceului din Galaţi, demisionat, a fost numit d. August Frăţilă, profesor definitiv la acelaşi liceu. In Piteşti s’a înfiinţai o societate cooperativă de economie şi credit, sub numele de Bancă Populară. Capitalul nouel societăţi este de 49,400 Iei, în acţiune a o sută lei una. O telegramă ne a adus ştirea, în mod însă foarte laconic, că armata grecească, in urma retragerei de la Dervtn-Furca, s’a revoltat, ameninţînd la Lamia, chiar pe Principele moştenitor. Iată cum s’au petrecut faptele. Posiţa dominantă Anteniţa din munţii Orthrys era ocupată de reg. 4 şi ba talionul 7 de linie. Turcii au atacat, Luni, cu putere această poziţie şi aă reuşit să puie la fugă forţele greceşti, urmărindu-le. Reg. 4 şi bat. 7 au venit intr’o complectă desordine la Lamia, au respîn-dit împreună cu insurgenţii, cari îi urmau, panica în oraş; ca să motiveze conduita lor au început să pronunţe cele mal violente atacuri în contra Prin cipelui moştenitor, aii depus armele şi aii luat drumul spre Atena prin Li-vadia. Primipele moştenitor s'a refugiat la Molos, unde a stat pină Marţi la orele 3 p. m., cind, venind col. Smolenski la Lamia, a restabilit ordinea în armată, pe cît a putut şi a invitai pe principe să ’şi instaleze cuartierul general la lmerbey, 6 km. departe de Lamia. Colonelul Smolenski a uzat de revolverul său pentru restabilirea ordinel. Reg. 4 şi bat. 7 aii fost reîntoarse sub escortă în Lamia. Cel trei rominl din ţară, anume d-nii RadovicT, Pisone, nepotul d-lul inginer Pisone din Capitală, şi Iancu Brauner î’omîn bucovinean, cari se Înrolaseră in legiunea filelenică, aQ luat parte ac livă la toate luptele din Tesalia şi sun cu toţii sănătoşi. Unul din el, d. Rado-vicl, fost telegrafist la Medgidia, s’a In-ors erl in ţară. Am dori să ştim ce s’a făcut cu ancheta ordonată contra colonelului V. îădulescu, comandantul regimentului de dorobanţi din Piteşti, din cauza persecuţiilor căruia s'a sinucis caporalul Ră-dulescu. Cunoaştem că o anchetă a fost orln-duită. Pină astă-zl însă nu vedem nici un semn pentru începerea acţiunel pu-)!ice contra colonelului vinovat. Ni se asigură că sunt mari insistenţe lentru ca afacerea să fie făcută muşama. Pentru onoarea d-lul general Beren-deiii, ministrul de războiţi, n’am dori ca faptul să se confirme. Pentru d. director general al poştelor. Abonatul nostru d. Naum Glieorghiu, din Curtea de Argeş, ni se plinge că irimeşte ziarul nostru foarte neregulat. Cerem ca neregula să înceteze. n.T. rort'Ni/oiirfrtilHf iiok tstvn rfin Ih’iin, n'a inlorn ant-nrn in ('nftilală. Epoca ra ft etrrriltt ti in Alena tIţeai re tlotti eore*ftontl cnfi locali ni anunţe t D. Lotus (le YVojikiewiez, un ilintin* colonel francex, rare urmai-eHle tir a/troa/ie re&boial f/rrro-luro ni care a nervii, ea eorengtontlenl militar, marele ziar parizian le jout nal des Debats i*e limitai renbottelor mir-bo-lure ni t*irbo-bulf/ar. D. K. Ghiuldusis, unul tliu i*rincii*a-lii retinelor! aî ziarului atenian Ephinteris. In urma grevei vînzitorilor de ziare, administraţia «-Epocei a instalat azi dimineaţă, în colţul stradel Clemenţa cu calea Victoriei, în faţa băcăniei Grancea şi Stănescu, o masă pentru vînzarea cu numărul a ziarelor «Adevărul», «Drapelul», «Dreptatea» şi «E-poca». Abia instalată masa şi iată că individul nare se află în capul primăriei capitalei, se prezintă, întrebînd de autorizaţie. Asupra răspunsului însărcinatului cu vînzarea că nu posedă o asemenea autorizaţie, ridicidul Kefereu se înfurie şi chemînd pe sergent îi cere să dreseze proces-verbal de contravenţie comercianţilor Grancea şi Stănescu. Apoi, din ce în ce mai caraghios şi mal i-diot izgoneşte pe vînzător de pe trotuar, risipindu-i ziarele pe jos. In urma protestărilor d-lor Grancea şi Stănescu, că nu ei au instalat masa de vînzare, Robescu revoacă ordinul de darea lor în judecată şi porunceşte ca procesul-verbal de contravenţie să se dreseze administraţiei «Epocei». Nu protestăm contra dârei noastre în judecată, întrebăm însă pe urîtul Robescu pentru ce a permis frumosului Stoic eseu să şi instaleze un scaun pe trotuar pentru sergentul, în mod ilegal postat la poarta caselor lut din strada Batiştea P Unde este autorizaţia pentru scaunul lui Jenică Stoicescu P Şi dacă nu a dat-o acestuia, pentru ce stupidul Robescu o reclamă pentru masa noastră ? Am (lori s’o ştim. DIN ORIENT Pepeşile de astă-noapte SERVICIUL NOSTRU SPECIAL (PRIN FIR TELEGRAFIC) Viena, 13 MaiO. Grecia exprimîiidu'şi dorinţa ca să se încheie cit mal curind pacea, a consimţit şi Germania la condiţiuuile formulate de cele-l’alte Puteri in vederea note! colective, care a şi fost remisa az.T Porţ-I. * * * Diu Atena vine ştirea că nemulţumirea armatei şi, în special a tinerilor ofiţeri, împotriva principelui moştenitor, continuă, întoarcerea Principelui la Atena nu e fixată încă. M. Ring. Serviciul „Agenţiei Române" Londra, 13 MaiO. Se anunţă din Atena ziarului Standard, că guvernul grec a adresat Puterilor o notă verbulă, iu privinţa propunerii lui Edhem-paşa de a trata condiţiunilo de pace direct cu Grecia. Guvernul asigură că n'are nici dorinţa, nici intenţiunea de a negocia direct; cere numai Puterilor de a grăbi negociă-rile, de oare-ce Turcii ameninţă să roino-iască ostilităţile. Constanlinopol, 13 Maifi. Circulă ştirea că Sultanul a telegruliat împăratului Wilhelm in privinţa condi-ţiunilor de pace. Acesta este motivul pentru care a întirziat răspântii Ia nota Porţii, de oare ce ambasadorul german nu posedă instrucţiunile sale definitive. Se admite ca fiind cu putinţă o schimbare de minister, de oare ce este inevitabil că Poarta trebue să cedeze lu demersul de ieri al ambasadorilor. Viena, 13 Maiiî. Camera deputaţilor. Comisiunea Adresei, ca răspuns la discursul Tronului, a adoptat proiectul de răspuns presintat de majoritate. Contele Bacleni a declarat că programul guvermdui este expus în discursul Tronului şi că cabinetul îl consideră ca singurul conducător de care nu se va depărta nici o dată. In discursul Tronului este un pasagiu în privinţa autonomiei; guvernul a decis de a urmări realisarea acestei idei, nu pentru motive politice, ci pentru a uşura lucrările Reichsrathuluî. Guvernul se opune răsturnării constituţiei . dar nu respinge îmbunătăţirea ei pe căile constituţionale. Pepeşile de astă-zî Serviciul «Agenţiei Romîne» Lamia, 13 MaiO. Inălţîndu-se drapelul alb în lagărul turcesc, doi ofiţeri greci s’au dus acolo ca parlamentari. Acolo li s’a declarat că a-vant-posturile au fost plasate după condi-'iunile armistiţiului şi că disposiţiunile acestuia vor fi respectate în mod strict. Atena, 13 MaiO. Colonelul Berte a părăsit Zaverda azi, mergînd la Bari. Guvernul a pus la dispoziţia lui Garibuldi corăbii pentru a transporta pe voluntarii săi în Italia. Guvernul va acorda mai Urziţi clist incţi-unî onorifice oamenilor aparţinînd corpului lui Garibaldi. Atena, 13 MaiO. Miniştrii Puterilor au ţinut azi o conferinţă la legciţiunea engleză. După această conferinţă, d. Ralli a făcut o vizită d-lui Egerton, ministrul Engliterei. Incrucişătorul american «Cincinnalus» a sosit în Pireu. Şease încrucişătoare străine se află deja în băile Faler şi Pireu. Constanlinopol, 13 MaiO. 61 de tunuri s'aiX expediat de la Murad-li. Pină acum s’a mobilisat din nou 53354 de oameni. Saad Ecldin paşa s’a întors ele lu Janina. Constantinopol, 13 MaiO. Ambasadorii aâ răspuns azi la nota Porţel în privinţa condiţiunilor de pace. Nota mulţumeşte Porţel pentru urmistiţiul acordat şi deel-ră că ambasadorii însărcinaţi să negocieze în vederea păcel pun următoarele principii ca basa condiţiunilor: — Autorisaţie pentru Poartă de o rectificare a graniţei în vederea incursiunilor Biliarilor şi din punct de vedere strategic ; — indemnitate de resbel, care va trebui să fie proporţională cu clieltuelile şi pierderile efective ale Turciei şi resurselor financiare ale Greciei.—In line dacă tratatele anulate prin starea de răsboiu vor trebui să fie reînoite, reînoirea lor nu va putea cuprinde privilegiile conferite altă dată Greciei de Puteri. Londra, 13 MaiO. Camera comunelor. — D. Curzon declară că observaţia zonei neutre în Creta s’a ridicat de azi (P) Lamia, 14 MaiO. Trei sute de Gheisgis au făcut o apariţie dincoace de zona neutră.— Geandarmeria grecească i-a pus pe fugă.—Prinţul moştenitor a protestat mult în contra acestei violări a armistiţiului. Londra, 14 MaiO. Se anunţă din Atena ziarului «Times» că noi sentimente ostile se manifestează în contra persoanelor răspunzătoare de rezbelu şi de infrîngerile ce au urmat de aci. Se asigură că guvernul ar fi numit o comisiune de anchetă. Acusaţiunile sunt îndreptate mat cu deosebire în contra Iul «Ethnike Hdairia». ULTIMA ORA Boala Principelui Romînieî De la orele 12 înainte A. S. R. Principele Ferdinand a căzut într'o stare de letargie, care a durat aproape o oră, cind temperatura s’a ridicat din nou la 39. 4 grade. La orele 2 p. m. s a dat următorul buletin medical. Uşoara ameliorare «le astă dimineaţă se menţine. Temperatura ceva mai ridicată. Pulsul şi respiraţiunea bune. Dr. l'autaeii/.iuo Dr. liiiicliu Curind după publicarea buletinului o nouă complicaţie s’a ivit în mersul boalel : S‘h constatat că microbul care acum trei z.ile a provocat o kemoplitisie, iu loc să dispară, ameninţă a perfora plămînul sting. Totuşi la orele ii p. m. doctorii mai păstrau oare care speranţă. * ♦ * Pină la orele 3 p. »»., s’au înscris în registre între alte persoane d-nii: G. Gr. Cantacuzino, M. Ghermani, generalii Arion, BrăKanv, Vasiliu, precum şi toţi miniştrii plenipotenţiari străini. * # * Azi dimineaţă s’au primit la Castel şi la Palatul Reg ii două telegrame din Balmoral, de la Regina Victoria a En-gliteret, apoi din Polsdam de la Împăratul Wilhelm, din Moscova, Petersburg Coburg, Sigmaringen, Roma, Bruxelles şi Viena. * • * Itl. S. Regina a plecat foarte abătută de la Cotro-cenî in ora 1 şi Jumătate. Hi. Sa Regele se află indispus şi nu poate eşi «lin casă. A. I. R. Principesa Ma> rin n*a stat «1c loc la masă şi «le la orele IO -îl nu s*a mişcat «1c lingă patul Augustului bolnav. * * * l>isenră se aşteaptă sosirea A. S. R. Principele Wilhelm, fratele Principelui Rouiiniei. MINISTERUL JUSTIŢIEI pur LiCAfi urne I). Valeriu Dumitrescu, din Bucureşti, strada Eminescu No. 2, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săO patronimic de «Dumitrescu» în acela de «Bărbescu», spre a se numi «Valeriu Bărbescu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea a-supra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţie in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI » Publicaţie Domnul Gheorghe Nicolau din Bucureşti, strada ŞepcarI No. 10, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui său patronimic de «Nicolau» In acela de «Haralambie», spre a se numi «Gheorghe Haralambie». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, iu termenul prevă zut de aliniatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţiiine Domnul Ion Dumitrescu comerciant din Bucureşti, strada 24 Ianuarie No. 30, a făcut cerere la acest Minister, pentru adăo-garea la numele său patronimic de «Dumitrescu» a celui «de la TeişanI», spre a se numi «Ion Dumitrescu de la TeişanI». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de alineatul 2 al zisului articol. Crema Oflalisffiie asigură frăgezimea obrazului, îl prezervă de arşiţa soarelui, de pete de roşeaţă şi de sbîrciturî. De vînzare la principalele ma-gaşine de parfumerie din ţară. IMPERMEABILE CELE MAI EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucureşti, str. Smărdan, 2 Brăila, Bulevardul Cu za, 17 Craiova, str. Cogălnicenu 1() Primasociet.romînă p.fabdcareahîrtiet Fabrica de hârtie dela Letea Aduce la cunoştinţa generală, oii a înfiinţat în strada Academiei, No. 4, un DEPOSIT de ori ce fel de hlrtie: ministerială, velină, de scris şi de tipar, pentru cărţi didactice, colorată, liniată, cadrilată, stampată, sugătoare, plicuri albe şi colorate de ori ce dimensiuni, precum şi carton alb şi colorat. Ea execută, asemenea, ori-ce fel de comandă de hârtie şi carton de ori-ce calitate şi dimensiuni. Comenzile se primesc la administraţiuuea societăţel, strada Academiei Aro. 4._____ DE ARENDAT de la 53 Aprilie 1898 moşia Orezu din Distr. întindere de circa 9000 pogoane depărtare de 10 ntiuule de Ialomiţa în arabile, situată in gara Lehtiu. Doritorii se vor adresa lu d. Barou Edouard de Reineek, Calea Dorobanţilor No. 7. îu toate zilele de la ora 8 dim. pină lu ora 1 p. ni. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA I,.EPOCA" IN PROVINCIE GALAŢI Ciula rfw»»'nf. 1*. Felheu face cunoscut onor. sale clientele că cu tot incendiul e a avut loc în pivniţa magasinulul. d-sale de Droguerie şi Coloniale din strada PînzarI No. 10 şi 14, afacerea continuă ca şi în trecut fără nici o întrerupere EUGEN IU BEHLES Reprezentant general al renumitei fabrici TU. FLOTHER «lin Germania Bucureşti. — Strada Bibescu-Vodă,, 1, 2 şi 4. — Bucureşti. CEI: HAI JflAHE HEI* O 81 T HE: L0C0M0BILE $1 TREERATORl de 6, 8, 10 şi 12 cai putere. premiate eu cea mai înaltă distincţiiine, adică eu imiea IW MARE MEDALIE DE AUR (La concursul de Treerătorî de la Herăstrău la 1891) Aceste Maşine îndeplinind loate cerinţele agrieulfurel din ţară, o asemenea garnitură, adică: Locomobilă şi Treerătoare, s'a cumpărat de onor. minister de Agricultură pentru şcoala centrală de Agricultură de la Herăstrău. PLUGURI UNIVERSALE »E OŢEL, PERFECŢIONATE Pluguri cu 3J, 8, şi 4 brăzdare, tot-d’a-una 400—500 pluguri în deposit. Pluguri eu semănător «le Porumb. — Pluguri Normale. im Semănători, Triori Vin turdtori, Creble de ESn itatoze de M*orumb Muşine de Idial pue si Een Btdriţi, Cultivatori, Ttir dinei Crape de fer flexibile ni diaponale JPdrţi de reservd fiu ş a mal e MAŞINE DE SCĂRMĂNAT LÎNĂ Secerâtoare simple 99 Continental99 şi Cositoare PRECUM ŞI RENUMITA Zece rotoare si „BONN IE MT’ CU APARAT DE LEGAT SNOPI ŞI CU TĂIŞUL LA DREAPTA -»0 Cea mai simplă, uşoară şi solidă, construita cu totul tlin oţel Ultima perfecţiune, Model lSff7 DIN RENUMITA l'A HUILĂ Curele de transmisiune I*telre de moard franceze Mori transportabile ]>e poNtnmenI