SERIA EL—ANUL m, No. 450.
MARŢI, 13 MAItf, 1897
NUMĂRUL^IO BANI
ABOSAlIEiyTKTF.
Încep la 1 şl 15 ale fie-o&rel luni şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi gtreinătaie	prin	mandate	poştale
Un an în ţarfi 80 lei;	Sa	streinatate	60 le!
Şase luni ... 15 >	>	>	26 »
Trei luni . . . 8 *	»	»	t3 >
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
ADnmSTBAţlA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
fidlţla^Mţreia
NUMĂEUL^lO BANI
ANUNCIURILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag.	IV..0.30	b. linia
»	»	»	III......2.—	lei	»
»	* »	n........8.—	*	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rlndul
Un număr vechlft 80 banlj REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢE! - No. 8
ALEGERILE DE IERI. - ÎNTRUNIREA DIN PLOESTI
0 CONSTATARE
In momentul cînd scriem, reşul-latul alegerilor de la Ploeştl şi de la Vaslui, ne este încă necunoscut.
In ceea-ce priveşte Ploeşlif, ştim insa posiţia pe care aQ luat-o diferitele grupări şi fracţiuni de partide.
Candidatul partidului nostru, d. Filipescu, are onoarea de a fi unit in contra sa pe toţi liberalii şi de a-l fi grupat în jurul candidaturel colectiviste a d-lul Cireşianu.
Atit grupul d-lul Grigorescu, cit şi acela mal proaspăt — era să zicem mal trufanda — al d-lul Aure-liau, aQ declarat oficial că sprijină şi votează pe ilustrul necunoscut Cireşianu, pe care atît Aurelianiştil, cit şi Sturziştil şi-l dispută după cum cele şeaple oraşe greceşti din antichitate îşi disputai! pe ilustrul dar cunoscutul Omer.
De altă parte constituţionalii, cari se daQ ca aparţinînd partidului conservator, şi-aQ dat în tine arama pe faţă.
De şi regula cea mal elementară în chestie de balotagiQ, este ca candidatul care a întrunit mal puţine voturi, aparţinînd aceluiaşi partid, ha chiar unul partid răzleţ, să se ralieze la candidatura acelui care a căpătat mal multe voturi şi care represintă mal apropiat ideile sale, totuşi d-nil constituţionali, aQ ho-Lărit a se abţine pentru a nu contribui la succesul d-lul Filipescu,
Iti realitate el aQ lucrat pentru candidatul colectivist.
Lucrul ne întristează, dar nu ne surprinde: ne întristează mal ales fiind-că constituţionalii de la Ploeştl lucrînd ast-fel, ascultă de îndemnurile altora, mal autorizaţi de cit el.
Ceea ce aQ înţeles liberalii d-lul Grigorescu, ceea ce au înţeles liberalii d-lul Aurelian, n’au înţeles conservatorii d-lul Carp. Cel dinţii se grupează în jurul singurului candidat liberal rămas la balotaj, d. Cireşanu ; cel de al doilea (junimiştii) refuza de a da slabele si rarele lor voturi candidatului partidului pe spetele căruia şi-au făcut cariera politică. Invidia, ruşinea şi furia cădere! lor ruşinoase, îl fac să comită un act pe care îl recomandăm la meditaţia tuturor conservatorilor din ţară, ca să judece de astă dată asupra unul fapt concret, şi să conchidă.
Această dezerţiune - căci este o adevărată dezerţiune, abţinerea constituţionalilor— este prea grava pentru ca să putem trece uşor asupra el.
Modul cum constituţionalii s’aQ purtat la balotagiQ, este un simptom neîndoios de ostilitate faţă cu noi. Suntem datori a avisa asupra acestei situaţii, şi cu cît aceasta va fi mal curînd, cu atît va fi mal bine.
Din contra, partidul conservator, tare şi disciplinat, conştient de puterea lui, a avut şi are o atitudine demna.
D. Filipescu a avut francheţa ca Sâmbătă seară, în preziua alegerel, să declare că candidatura d-niel sale fiind conservatoare, d-nia sa va înţelege ca voturile pe cari le va obţine sa fie o manifestaţie pur conservatoare.
toţi oratorii cari aQ luat cuvîn-lul la acea întrunire, aQ atacat pe liberali fără deosebire de nuanţa şi aQ ignorat complect pe constituţio-
nali, ca pe un grup de al cărui concurs n’aQ nevoie.
Nici odată un partid în faţa alegătorilor şi a voturilor grupărilor răzleţe, n’a avut o atitudine mal demna, mal superba.
Ori care ar fi rezultatul balota-giulul de la Ploeştl, ţinem încă odată a declara că partidul conservator, tare prin propriile lui forţe şi pătruns de rolul pe care din noQ va fi în curînd chemat să-l joace, n’are nevoie pentru aceasta de sprijinul nimănui altora, nu simţeşte necesitatea nici unul compromis. Partidul consevator crede de datoria şi de onoarea sa să nu să preteze Ia combinaţiile egoiste şi interesate ale politicianilor setoşl de a parveni cu ori ce preţ la situaţii pe care evenimentele dovedesc că nu le merită.
Nici complesenţe, nici alianţe, nici compromisuri, iată linia noastră de purtare.
IN FXTREMIS
Guvernul a reuşit la Ploeştl.
Vom spune în curînd prin ce mijloace şi atunci se va vedea cît preţuieşte această isbindă.
Pentru moment, vom releva un fapt care e caracteristic pentru situa ţiu nea partidului liberal nu numai la Ploeştl, ci peste tot.
D. 1. Cireşanu era candidatul guvernului. S’aii făcut pentru dînsul toate presiunile posibile. Cu toate astea d-sa a fost silit se ia faţă cu alegătorii un angajament îndreptat contra guvernului.
E cunoscut proiectul de lege pregătit de d. ministru de finanţe G. Canlacu-zino pentru modificarea—adică urcarea la întreit—a taxelor de patentă.
Proiectul a fost adoptat de consiliul de miniştri, adus în Cameră, discutat şi admis de secţiuni şi în parte chiar de comitetul delegaţilor ; diferite împrejurări au făcut ca proiectul să rămlie de o cam dată în cartoane. Seriozitatea intenţiunil guvernului de a-şl realiza proiectul e însă documentată prin fap-tid că sporul de venit ce avea să rezulte din el a fost înscris în proiectul de buget.
El bine, candidatul guvernului s a văzut nevoit să se angajeze solemn că va vota contra proiectului de lege pentru urcarea patentelor.
Şi acest angajament l-a luat d. Cireşanu fiind faţă d. G. Cantacuzino, ministrul finanţelor şi autorul proiectului.
D. ministru Cantacuzino a stat de strajă la această alegere, ieri ca şi Duminica precedentă.
După părerea noastră, nimic nu caracterizează mal bine, decît faptul acesta, trista stare in care se găseşte partidul liberal.
Candidaţii guvernului, nevoiţi a combate proiectele guvernului şi a se angaja să voteze contra lor, in vederea şi cu consimţimîntul guvernului — asta e de sigur culmea decăderii.
Umilinţa aceasta a guvernului, im-părechiată cu ingerinţele săvirşite, ne mitigîe de succesul material pe care l’a obţinut partidul liberal. Căci ne încredinţează odată mai mult că partidul acesta e pe sfirşitul, nu numai al guvernării, ci al vieţel sale.
Cînd ajunge cine-va să-şl tragă singur palme in mijlocul drumului, în vederea lumel întregi, nu mal e nădejde.
De multe ori liberalii ’şl-au dezvăluit §<<rlatania ; dar nici odată n’aii făcut-o aşa de complect ca acum.
întrunirea Conservatoare
Din Ploieşti
Ar fi o banalitate ca să mal spun şi de astă dată, că foarte multă lume a răspuns la apelul conservatorilor din Prahova pentru ultima Întrunire, ţinută în vederea alegerel de balotaj la colegiul 1 de deputat!. Adevărul acesta a fost recunoscut pînă şi de adversarii noştri,—de liberali,—cari de teamă ridicululul şi a primejdiei de a vorbi înaintea unei săli goale, n'au îndrăznit să ţină nici o întrunire publică, mulţumin-du-se cu mici consfătuiri prin mahalale, la polifie şi la clubul lor.
*
* *
Sosiseră dinBucureş 1 pentru a lua parte la întrunire, d-nil G. Gr. Cantacuzino, I. La-hovari, Take Ionescu, G. Panu, C. Disescu, 13. Păltineauu, D. Nţiuţescu, T. Văcărescu, I. L. Caragiale, M. Ractivan, colonel Pe-troni şi alţii.
* *
Dacă politia şi administraţia nu att îndrăznit, de astă dată, să facă nici un scandal, pentru a împiedica succesul întru-nirel, totuşi micile mizerii nu att lipsit.
Pentru ca să se vadă de ce e capabil colectivistul, voift cita două din aceste meschinării:
Prima e originală de tot: att stricat pavajul, scoţlnd pînă şi bordurile trotuarelor şi luşirlnd pietrele, în movile gigantice, în mijlocul stradel Unirel.
A doua meschinărie consistă In aceea că agenţii poliţiei se preuinblau In birjl pe strada Romană, din faţa localului nostru de întrunire. Birjele treceai! una după alta, îu-trerupînd prin zgomotul lor pe oratorii cari vorbeai! în sală.
Jocul acesta de copil răi! crescuţi a durat vre-o jumătate de oră, pînă cînd clţl-va cetăţeni att intervenit.
nenchlat-ret* tşrrfinffi
întrunirea s’a deschis la orele 9, în acelaşi local — otel Victoria — în care se ţinuseră şi cele l alte două meetingurl de mal înainte.
A presidat d. G. Gr. Cantacuzino, care — după ce aduce elogii meritate civismului alegătorilor Prahoveni — declară că le încredinţează izbînda de mîine.
— Cu cetăţeni ca d-voastre, suntem siguri de victorie, încheie fostul preşedinte al Senatului, şi vorbele sale electrizează sala.
W.	A. /'iVi/jcNCH
Candidatul, d. N. Filipescu, ia cuvîntul după d. Cantacuzino.
Iu mod călduros, d-sa mulţumeşte Prahovenilor pentru victoria de Duminica tie-cută.
De şi candidatul d-voastră a rămas in balotaj, politica noastră a triumfat, căci ceea ce dorim nu e attt ca Filipescu să fie in Parlament cît ca Ploeştil să fie cu noi.
Acest resultat e dobîndit, orl-cum ar fi balotajul.
D. Filipescu zice că lupta e intre liberali şi conservatori. Acest lucru ţine să’l declare la Ploeştl, In cetatea liberalismului. Ocolind această eestiune, ar putea poate cîştiga eîte-va voturi, dar ar pierde stima alegătorilor.
Oratorul face un parelel intre politica liberală şi politica conservatoare.
Ocupîndu-se apoi de guvernul actual, d. Filipescu arată că ţara s’a pronunţat in contra guvernului şi a unanimilăţilor sale.
Dar nu numai ţara e in contra guvernului, guvernul e in contra ţărel prin politica sa nefastă.
Această situaţie nu se poate prelungi.
Prin votul de mîine de ne veţi da victoria veţi putea îndrepta puţin situaţia guvernului şi veţi face un bine ţării. Veţi face bine guvernului deschizîndu-I ochii, şi pripind o retragere liniştită fără ca el să cadă In prăpastie. Veţi face un bine ţărel, cru-ţlndu-I criza aceasta a svlrcolirel finale a unul partid ce se va agăţa desperat de putere.
Nouă resultatul ne e indiferent. Cit pentru mine, declar guvernului că va scăpa de mine ca deputat, dar nu va scăpa ca candidat. Am dus astă iarnă patru campanii. Sunt gata a le reîncepe.
Vrem ea el să cada prin voinţa dv., încheie candidatul in aplauze frenetice şi strigăte de să trăiască d. Filipescu.
O.	T. IVfrnirscii
D. Teodor Văcărescu succedă la tribună d-lul Filipescu.
D-sa arată că şeful guvernului actual, d. Sturdza personal, nu a adus ţărel de cit pagubă, pierzanie şi ruşine.
Vorbeşte de strălucita operaţiune financiară a scoaterel rublelor ruseşti din circulaţie, care a adus actualului preşedinte al consiliului gloriosul supra-nume de Roade-Ruble ; de concesia Strusberg, de pierderea Basarabiei, — toate exemple izbitoare de rolul nefast pe care l’a avut d. Sturdza In viaţa noastră politică.
Caldul discurs al d-lul Văcărescu produce o mare impresie în sală, care nu’I menajează aplausele.
D-sa termină cu comparaţia lui Frideric-cel-mare al Prusiei, care spunea despre soldatul rus că nu e de ajuns ca să’l Împuşte, trebue cine-va care să-l dea jos.
Acel cine-va care va da jos mortăciunea de guvern ce avem astăzi, va fi d. Filipescu.
O.	Wettiţetsen
D. D. Neuiţescu constată descompunerea partidului liberal.
Cauza este lipsa legăturel de principii, care a produs pretutindenea aceleaşi efecte. Citează Italia, unde termenul de liberal a dispărut aproape din dicţionarul politic; Franţa, unde liberalismul a fost înlocuit prin oportunism; Germania, unde — In întregul Reichstag—nu sunt de cit foarte puţini liberali.
Doctrina liberală nu se adresează de cit la individ. Ea uită că, pe lîugă dînsul mal există comuna, judeţul şi—mal sus—ţara, cufundîndu-se tot mal mult în individualismul abject, care o va face să dispară.
Explicind senzul cuvîntulul consernaţiune, arată că el este esenţa vieţel, vecinie triumfătoare atit în forma sa individuală cît şi în forma sa colectivă,—e dragostea de altul.
U.	fi. fattu
D. G. Panu, chemat la tribună, începe prin a arăta pentru ce liberalismul e în descreştere. In forma sa ultimă, el e atins de un microb, pe care conservatorii l’att descoperit astăzi. Recunoaşte că el a avut un rol, o funcţie socială şi politică. Este însă uii neadevăr de a se spune că ţara se datoreşte liberalismului.
Ideile sale fatale trebueatt să se ivească. Se poate să fi introdus el curentul, totuşi el s’ar fi produs şi fără el, mal sănătos chiar, mal puţin năbădăios.
Dar admiţînd în sine că e aşa, cum spun dînşil, cît a ţinut liberalismul? întreabă d. Panu.—20, mult 30 de ani; pînă cînd a încăput pe mina unor şarlatani, ca Sturdza, Aurelian, etc.
Microbul de care sufere liberalismul este dar şarlatania, seceta de spirit şi de inimă.
Continuînd, oratorul spune că victimele liberalismului sunt numeroase. El a produs lupte interne şi ruşinl nenumărate. Şi chiar asupra d-voastre, forma aceasta de liberalism a planat ca o teroare: eraţi încătuşaţi In lanţul frazei şi al tiradei. Un cuvlut vă teroriza. Era de ajuns ca să auziţi pe vre unul din el declamînd coutra reac-ţiunel, pentru ca să vă îngroziţi.
Astă-zl, ţipînd contra privilegiilor, pe cine mal poţi supăra ? Pe Filipescu ? pe Cantacuzino ? Pe cine..?
Fraza şi tirada, iată caracteristica colectivistului 1 Citează ca exemple de ce efecte pot produce ele, pe d. Sturdza şi Haret, şi conchide că şcoala liberală a dat pe fanaticii inculţi cari ne-att stdpinit atîta vreme.
— Noi conservatorii, spune d. Panu, îu atenţia încordată a asistenţei, facem operă şi de liberalism şi de conservatism.
După ce a expus ast-fel iu mod franc, situaţia, oratorul spune alegătorilor că partidul conservator nule cere nici o umilinţă, nici o ruşine.
Vă cerem puţin curaj pentru a vă emancipa de trasa liberală. Preotul din sudui Fianţcl scria, în timpul marel revoluţii, — «De 20 de ani profesez minciuna. Libera-ţi-mă.»
Aşa şi cu d-voaştră. De 20 de aul sunteţi stăptniţl de fraza lib rată : e timpul să săpaţi de ea.
Cuvintele aii şi ele, termină d. Panu, o viaţă a lor proprie, ele trăiesc şi mor.
E răii insă, clnd un cuvtnt moare în no* roitt, şi această perspectivă aşteaptă pe liberali.
*
* *
D. Gb. Demetrescu— din Brăila—face e-logiile candidatului, care îu mal multe le-gislaţiunî a rcprezintal acel oraş, fapt pentru care brăilenil n’att de cît să se mîn-drească.
D. Luca Elefterescu critică actele guvernului liberul, atît în epoca brălienistă, cit şi astă-zl sub regimul d-lul Sturdza.
n. c. wfscscii
spune că a venit acum momentul ca cetăţenii să scoată din pămlnt steagul roşu şi să implînte pe cel alb. Steagul roşu, al liberalismului tradiţional, este sfîşiat, este pătat cu sîngele de la 18 Noembre.
Alegerea de mîine are multe învăţăminte pentru noi.
Mal IntU liberalii se prezintă împărţiţi, dezbinaţi.
Nu sunt de cit două hotărirl, Intre cari trebue să aleagă alegătorul, in faţa urnei : Satt aprobă faptele şi purtările actualului guvern ; satt îl dezaprobă şi atunci trebue să voteze pe Nicu Filipescu.
E de prisos să vă mal aniiutesc toate odioasele greşeli şi ruşini săvirşite de guvernul actual. Nu pot trece cu vederea
însă şi paharul amar pe care l’a băut ţara cu umilitoarea notă Austro-Rusă, precum şi umilitorul şi josnicul răspuns al lui Sturdza. Aceasta dovedeşte că alăturea cu şarlatania, de care a vorbit d. Panu, guvernul mal sufere de slugărnicie.
Nu este azi cestiunea numai de liberal şi conservator; este eestiune de rouilnism, şi acel care va vota mîine pe candidatul guvernului aproblnd slugărnicia răspunsului Iul Sturdza, acela nu e alegător, nu este romîn, este un trădător de ţară 1
Oratorul arată apoi cit de dezbinaţi sunt liberalii, tacsează de falş pe d. Aurelian, care e atit de neconsecinte In purtarea d-sale, combătlnd pe Sturdza şi susţintnd pe Cireşanu, candidatul săi!. Aceasta este un samsarlîc electoral, este o mască de şarlatanie pe care alegătorii trebue să o rupă.
Terminlnd, oratorul arată calităţile lui Filipescu şi roagă eu căldură pe alegători să-I dea votul.
Salve de aplauze acoper ultimele cuvinte ale d-lul Disescu.
19. I. Mjftitovari
D. loan Lahovari, ultimul orator care mal ia cuvîntul, aduce omagii Ploeşteuilor pentru civismul ce att arătat.
Face elogiile candidatului şi susţine, in entuziaste aplause, că constituţia este mal garantată sub conservatori de cit sub liberali. Dovedeşte cum luţelegeatt liberalii libertăţile publice şi în special cele fireşti, pentru care inventaseră jurisdicţia ciomagului.
—	Nu voiţi minciuna şi echivocul! exclamă oratorul; dar tocmai aceasta e tot-d’auna deviza partidului liberal.
Vorbeşte de răspunsul dat notei austro-ruse, înfierînd nedemua atitudine a d-lul Sturdza, atit In opoziţie, cînd era obraznic, cit şi la guvern, cînd e tirltor şi slugarnic.
—	Nici slugărnicie, nici obrăznicie, iată care trebuie să fie atitudinea noastră, spune oratorul, încheind cu o superbă comparaţie între purtarea Iul Edhem-paşa cu mitropolitul grec din Larissa şi purtarea guvernului Sturdza faţă cu mitropolitul Gbenadie.
*
* *
După d. I. Lahovari, d. G. Cantacuzino ridică şedinţa la ora 1 după miezul nopţeî, dîud întlluire alegătorilor pe a doua zi la urnă.
Cu toată ora înaintată, asistenţa ar mal fi dorit totuşi ca să audă pe d. Take lo-nescu, care a fost chemat cu insistenţă la tribună.
Cetăţenii se împrăştie în linişte pe la locuinţele lor.
10 MAIU IN CAPITALA
Aspeclul wraştilul.—Serbarea oficială.—Serbarea militarea»-că. — Serbarea şcolară.—La şosea. —
II luminaţi uulIe.
Aspectul oraşului
lu zorul zilei, de pe înălţimile capitalei, bubuitul tunului deşteaptă pe cetăţeni la sărbătorirea zilei de 10 Maitt, Întreita sărbătoare naţională.
De dimineaţă, de vreme de tot, se observă în centrul capitalei o mişcare neobicinuită: fie-care vrea să vadă cum s'a împodobit calea pe care-o vor străbate Suveranii săi glorioşi şi caută un loc de unde să poată să vadă, să aclame, să salute cu dragoste şi respect pe acel cari întrupează pentru dtnsul toate aspiraţiuuile naţionale, pe iubitele MajestăţI Regele Carol I şi Regina Elisabeta.
Calea Victoriei, strada Carol, tot drumul ce duce de la Palatul regal Ia Mitropolie, casele sunt pavoazate, pieţele sunt decorate, tricolorul naţional fllflie pretutindeni.
Aspectul cel mal frumos îl are capitala îu faţa Palatului regal. Aci locul e inal larg, Încape lume mal multă, şi cu toate acestea circulaţiunea devine imposibilă încă de pe la orele 9 jumătate, din cauza mul-ţimel care s’a aglomerat acolo, toţi doritori de a aclama cel d’intîl pe Suverani.
Grilajul din faţa Palatului este frumos împodobit cu ghirlande de stejar ; stilpil decorativi sunt deşi şi între el sunt atîrnate sute de lampioane colorate şi foarte multe steguleţe tricolore.
*
* *
Peste drum, în strada Vămel, este palatul fundaţiune) universitare Carol I ; In parter, sunt biurourile societăţii germane de electricitate. I). inginer I. Gruber, represen-tantul acestei societăţi, a căutat în tot-d’auna, la fie care sărbătoare naţională, să împodobească faţada cu gust şi Intr’alt fel; de astă dată s’a întrecut. Pe trotuar, lntr’un loc unde se vede bine din calea Victorie), deasupra unei sttncl artificiale, se ridică falnică statuia bronzată a unul soldat de infanterie, cu drapelul In mina stînga; la spatele el este un transparent de draperii de catifea şi mălasă albastră — iar de a-supra statuel, tn lampe electrice, cifra regală, avlnd de desubt devisa: Nilul sine Deo, şi de asupra coroana regală.
Ca decoratiunl de pieţe, avem de observat piaţa Teatrului şi squarul Sărindar, unde Flntina Păcel a fost reparată: o pro
www.dacoromanica.ro
3
EPOCA
fusiune de lampioane, de steaguri şi de medalioane cu marca judeţelor.
In drumul cortegiului regal, se remarcă decoraţiunea otelului Englisch, In fata Teatrului : flori, covoare şi la balconul de la ela-giul 1 portretele mari ale Suveranilor şi AA. LL. RR. Principele Ferdiuand şi Principesa Maria. Apoi magasinul C. J. Con-stautinescu, la care toată faţada etagiulul 1 şi balconul sunt frumos tapetate cu stofe In colorile naţionale şi împodobite cu drapele tricolore.
S’afl mal observat, tot pe calea Victoriei, In partea de la Palat înspre şosea, deco-raţiuuea localului Regiei Monopolurilor Statului, la care toată faţada este Împodobită cu ghirlande de stejar, ecusoane şi pahare colorate pentru illuminatiunea de seară— precum şi a locuinţei d-lul general G. Mânu, cu o ghirlandă mare de fol de stejar şi drapele naţionale.
*
* *
Pe dreapta şi pe stingă, pe parcursul cortegiului regal, sunt aşezaţi frumoşi stll-pi decorativi, avind la mijlocul lor medalioane cu marca judeţelor, împodobite cu drapele şi ghirlande groase de stejar—aceiaşi cari aii servit la decorarea stradelor oraşului cu ocasiunea vizitei M. S. Împăratului Frantz losef.
De la Palat pînă la Mitropolie, toate trupele din garnizonă, în mare tinută de ceremonie, sunt înşirate, trupele pe jos pe partea stingă, iar cele călări pe partea dreaptă, în ordinea stabilită de mal înainte, şi pe care am coinunicat-o deja cititorilor noştri.
Prăvăliile sunt toate închise, ceea ce face ca decoraţiunea oraşului să fie mal puţin bogată ca în anii precedenţi.
Serbarea oficială
La orele 10 jumătate se formează la Palat cortegiul regal, care pleacă la Mitropolie lu ordinea următoare: Prefectul de poliţie, un escadron de jandarmi, trăsura de gală trasă de patru superbi cal negri înhămaţi ă la Daumont, în care iaO loc MM. LL. Regele şi Regina, al douilea escadron de jandarmi, doamnele de onoare ale M. S. Regina, casa militară a M. S. Regelui.
Pe tot parcursul cortegiului, Suveranii sunt primiţi cu urale entusiaste.
La Mitropolie, Suveranii sunt intimpinaţl de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, d-nil miniştri, corpul diplomatic, marii demnitari al Statului şi autorităţile civile şi judecătoreşti.
L P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de Înaltul cler, ofieiează un Te-Deum.
Serbarea îuilităreaacă
După Te-Deum, Suveranii pleacă la bulevard, în faţa Universităţii, pentru a primi defilarea trupelor.
M. S. Regele, calare, urmat de un strălucit stat-major—din care fac parte generalii, casa militară a M. Sale, ataşaţii militari străini, este în fruntea cortegiului; M. S. Regina ia loc în trăsura de gală, împreună cu doamnele sale de onoare O. Mavrogheni şi Z. Bengescu.
In faţa otelului Bulevard, la intretăerea căel Victoriei cu bulevardele, M. S. Regele cu suita sa las să treacă înainte trăsura în care este M. S. Regina.
Toate tribunele de pe bulevard sunt pline de doamne iar pe trotuoare lumpa poate cu grefl fi conţinută.
Suverana intră în tribuna construită ad-hoc, unde mal iad loc doamnele de onoare, soţiile miniştrilor şi ale miniştrilor streini. M. S. Regele se aşează la stînga tribunei, Înconjurat de statul săfl major, şi primeşte defilarea trupelor, care s’a făcut întocmai după programa de mal ’nainte întocmită
Defilarea trupelor pe dinaintea Suveranilor s’a făcut, întocmai după programul ce am publicat în numărul nostru precedent, în ordinea cea mal perfectă.
Toată lumea a admirat buna ţinută a trupelor şi regularitatea cu care aii defilat ; în deosebi s’a observat modul admirabil cum afl defilat companiile şcoalel de ofiţeri, şi frumuseţea cailor şi a harnaşamen-1 ului artileriei.
In genere, toate trupele şi-aii făcut pe deplin datoria şi jandarmii călări Incheeafi cu succes frumoasa serie a trupelor călări.
A. S. R. Principesa Maria n’a asistat la defilare, rămînînd la căpătîiul Augustului el soţ suferind.
După defilare, MM. LL. s’afl întors la Palat, cortegiul formîndu-se in ordinea în care venise de la Mitropolie.
Serbarea şcolară
La orele 3 a avut loc în sala de spectacole a Ateneului, serbarea şcolară.
Lojile eraţi ocupate de eleve din scoa-lele secundare, cu profesoare şi directoare, atlt de la scoalele publice cît şi de la u-nele particulare; parterul era plin de profesori şi elevi din cursul secundar cari reuşiseră a obţine bilete de intrare.
Puţin după orele 3 toată lumea se scoală în picioare şi salută cu respect intrarea Su-verauilor. MM. LL. iad loc în loja regală Împreună cu d-nele Olga Mavrogheni şi Zoe Bengescu, doamne de onoare ale M. S. Regina; In loja din dreapta stail d-nil Dim. Sturdza, preşedinte al consiliului, N. Cre-ţulescu, fost ministru, şi Sp. Haret, ministrul cultelor şi iustrucţiunel publice ; în cea d!n stînga sunt d-nil general Vlădescu, şeful casei militare a M. S. Regelui, şi colonel Mânu, adjutant regal. In loja din dreapta scenei se observa presenţa d-lor Ioan Ca-lenderu, administratorul domeniului Coroanei, şi P. S. Aurelian, fost preşedinte de consiliu. Către sfîrşitul scrbărel afl luat loc In loja din stînga scenei, d. primar al Capitalei şi d na Robeseu.
Serbarea se începe prin cîntarea de către cor a imnului regal — un cor din care fac parte cîntăreţil cel mal buni din Capitală, precum Băjeuaru, Vasiliu, şi alţii, sub conducerea distinsului nostrfl bas d. Teo-dorescu—a cărui execuţiune a fost ascultată în picioare de întreaga asistenţă, care la urmă a isbucnit în frenetice aplause.
D. Gr. Tocileacu, profesor universitar şi academician, vine apoi de-şi citeşte admirabila sa conferinţă asupra însemnătăţel zilei de 10 Mflifl. începe prin a saluta pe Suverani, «Eroii zilei de azi, fundatorii Ro-mîniel moderne».
10 Maiu trebuie să fie şi o serbătoare şcolară, care se deştepte în tinerime simţi-mlntul de conşciinţă naţională. Istoria, lu
şcoală, trebuie să deştepte idealul. Conferenţiarul continulnd arată cum orl-cine luptă, munceşte, orl-cine munceşte, luptă ; una fără alta nu se pot şi fără de muncă şi de luptă nu e viaţă, nu rămln nici urme pentru viitor. Acestea însă trebuiesc să fie căsătorite cu ilusiunea, fără de care nu este viaţă spirituală posibilă : Val de acela care a deşertat cupa ilusiunilor pînă la ultima picătură—mal bine să o sfârîme !—De aceea trebuie să dăm preferinţă studiului istoriei naţionale.
După aceea, treeînd în revistă, ca printr-un caleidoscop, pe Domnitorii, pe oamenii mari ai neamului precum şi pe învăţaţii din trecut, cînd ajunge la opera Regelui Carol sala isbucneşte în aplause călduroase şi cari cu greu iafl sflrşit.
Vorbeşte apoi rînd pe rlnd de 10 Maiil 1866, Principele Carol Domnitorul Romi-niel —10 Maitt 1877, rflsboiul pentru independenţă şi proclamarea el—10 Maia 1881, Regalitatea.
In trecut, Domnii ţărilor romîne — afară de şeasse cari aa avut domnii mal lungi— ocupafi tronul, îu termen media, cîte un an; ba unii se scoboraa la 6 luni, 3, 2, 1, şi sunt chiar cari n’aa domnit de cît 3 zile. Regele Carol, pentru fericirea neamului ro-mînesc, munceşte şi luptă pentru ridicarea şi întărirea Romîniel moderne, de 31 de ani, şi va merge înainte... (Oratorul este împiedicat de a continua, pentru că toată sala este în picioare, cu privirile aţintite înspre Suverani, aplaudă cu frenezie şi se aud strigăte de : Să trăiască!)
La 10 Maifl 1881 Carol învingătorul şi-a pus pe cap acea coroană de oţel, făcută dintr’un tun, stropită cu sîngele generos al bravilor noştri ostaşi—coroană care străluceşte pentru toţi Romînil. (apl.prelungite).
Regretăm că strimtul cadru al unei dări de seamă nu ne permite să urmărim împreună cu d. Tocilescu defilarea umbrelor eroilor din trecut, cari vin să salute pe Regele Carol, ca unul ce le-a păstrat şi înălţat ţărişoara lor şi a reînviat vitejia strămo-şască; precum şi umbrele Domniţelor cari vin să sărute mîna Elisabetel, întreita Regină a poeziei, a artelor, a mărirel naţionale —coroana femeilor romîne.
După ce face pe scurt istoricul venirel în ţară a Principelui Carol de Hohenzol-lern şi a Principesei Elisabeta de Wied ; după ce arată actele măreţe, faptele strălucite săvîrşite de amîndoul; după ce constată că cea mal nepreţuită Coroană pentru Regele şi Regina Romîniel este dragostea poporului (aplause) ; arată Înţelepciunea Regelui, care planează senin deasupra certurilor trecătoare ale fiilor aceleiaşi ţări, nobleţea, mărirea de suflet a Reginel-poete, şi încliee zicînd că «sărbătoarea de 10 Maifl va fi cel mal bun dascăl de istorie naţională».
Terminîud, conferenţiarul spune că as-tă-zl, în toate unghiurile ţărel, în tot locul unde bate o inimă romînească, toţi Romînil se roagă: Să trăiască Regele, să trăiască Regina, să trăiască Romîuia! (A-plausele durează cîte-va minute; d. Tocilescu este silit să revină pentru a mulţimi.)
După aceea corul a cîntat trei clntece patriotice, care aii fost mult aplaudate, şi, serbarea luînd sflrşit, M. M. L. L. s’a reîntors la orele 4 jumătate la Palat, urmaţi de aceiaşi suită ca şi la sosire.
La şosea
In timpul sărbărel de la Ateneu a plouai; vremea îndreptîndu-se însă, pe la orele 4 Calea Victoriei începe a se umplea de lume. Aglomeraţia începînd a fi mare, multe echi-page şi numeroşi pietoni se îndreptă inspre şoseaua Kisseleff.
Aci, aleele sunt pline de pietoni şi bici-cliştl. Pe şosea e noroiu, cu toate acestea, pe amîndouâ părţile, în toată lungimea el, sunt şiruri de trăsuri care înaintează încet, aproape tot timpul la pas— pare-că le e teamă să păteze bogatele rochii ale frumoaselor bucureştene.
Lume din toate treptele societăţii, dar în mare parte lume distinsă, echipagil strălucite, printre care uniformele ofiţerilor îu mare ţinută da ii nota vie.
La orele 6 soseşte A. S. R. Principesa Maria, însoţită de o doamnă de onoare, în trăsură deschisă, avînd la picioarele el un prea frumos cîine mare, şi străbate toată şoseaua, fiind salutată de toată lumea.
Pe Inseratele toată lumea este pe Calea Victoriei, circulaţiunea devine aproape imposibilă.
Illiiiuinaţiiiulle
Seara, toată Calea Victoriei, precum şi multe edificii din alte strade, sunt iluminate. Rolul principal îl joacă gazul, cu care s’afl făcut arcuri de foc şi girandole.
De remarcat erau: Marca ţărel, perfect reprezintată în mici flăcări de gaz, aşezată la mijlocul faţadei Palatului regal, precum şi grilajul din faţa Palatului, la care fie-care bară de fier verticală se termiua prin cîte un bec de gaz aprins într’o sticlă colorată— toate aceste sticle aveau colorile naţionale. In stradă, arcurile de gaz mal apropiate şi toate lampiouele colorate aprinse ; iar la casele unde este magazinul «Mikado», trei şiruri mari de lampioane roşii, îu formă de baloane, unele peste altele şi cu luminări aprinse, atlrnaîi de pe ac operiş pînă aproape de trotuar.
In faţa fundaţiunel universitare, ast-fel dispusă că se vedea bine din Calea Victoriei, stînca pe care era aşezată statuia era prevăzută cu lampe electrice colorate, iar drapelul înfăţişa colorile naţionale, prin dis-poziţiunea lampelor ; tot transparentul era frumos iluminat cu electricitate.
Piaţa teatrului şi squarul Sărindar se distingeai! prin mulţimea lampioanelor colorate.
Cluburile, numeroase pe Calea Victoriei, îşi aveai! toate inscripţiunile cu litere de foc; între ele era unul noii: Drapelul.
De asemenea, la ambele uşe ale magazinului Fam, cunoscutele ecusoane de cristal, iluminate pe la spate, purtind unul cifrele Suveranilor şi cel l’alt al AA. LL. RR.
La Capşa, inscripţiunea în gaz: Vivent leur Majestes !
Cu toate acestea, iluminaţiuuea era mal slabă ca de obiceiă, din cauză că prăvăliile erafi închise şi la multe din ele era întunecime complectă.
La orele 9 Suveranii att făcut o preumblare pe calea Victoriei, în trăsură de gală deschisă, trasă de patru cal înhămaţi a la Daumont.
Pe tot parcursul MM. LL. afl fost vifl aclamate şi salutate cu respect de imensa mulţime ce se înghesuia în calea lor.
Cortegiul regal se compunea din cinci trăsuri, în ordinea următoare: prefectul de poliţie, trăsura regală, doamnele de onoare ale M. Sa Regina O. Mavrogheni şi Z. Bengescu, d. adjutaut regal colonel Mânu, primarul Capitalei şi doamna Robeseu.
Cişmigiul eia iluminat cu arcuri de gaz şi era într’însul lume foarte multă; de a-semenea bulevardul Elisabeta era ticsit de lume care mergea la Cişmigiu— mulţi cre-zucpră că acolo se trage Jocul de artificii. Aceasta a avut bun de a mal atrage din mulţimea de pe Calea Victoriei, unde cir-culaţiunea devenise foarte anevoioasă.
Focul de artificii s’a tras de la capătul bulevardului, în spre Malmaison, aruneînd projecţiunile sale luminoase colorate, asupra oraşului.
Pe la orele 10 şi un sfert A. S. R. Principesa Maria, însoţită de o doamnă de o-noare, a făcut o preumblare pe calea Victoriei pînă la şosea, salutînd tot timpul foarte graţios lumea adunată în acel timp pe calea Victoriei, şi care se descoperea cu respect Înaintea el.
Pe la orele 11 jumătate lumea era încă foarte deasă pe calea Victoriei şi pe bulevarde.
Muzicile militare au cîntat pînă tîrzift pe pieţe şi In grădinile publice.
TELEGRAME
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Scaudnl iu camera spaniolă
Madrid, 9 Maifl.
Cu ocasia discuţiei asupra dreptului de beligeranţi votat de Senatul american în favoarea insurgenţilor CubanI, şi în urma unei desbaterl violente ducele de Tetuan, ministru al afacerilor streine, a pălmuit pe senatorul liberal Comas. — Consiituindu-se martorii, aceştia afl decis că avind în vedere că agresiunea n’a fost reciprocă, nu e motiv de duel.
Minoritatea liberală a decis de a nu mal asista la şedinţele Senatului pînă nu se va acorda satisfacţie d-lul Comas.
Ducele de Tetuan şi-a dai demisia ; —d. Canovasia interimul afacerilor străine.
Excese antisemite
Oran, 9 Maifl.
Manifestaţiunile antisemite continuă la Oran. Un individ a fost omorît în satul Cessaigue; mal multe persoane afl fost rănite. S’a făeut un oare-care număr de arestări. Garnisona este consemnată.
'i'urbnrărl electorale
Agram, 9 Maifl.
Alegerile pentru dieta afl fost suspendate din causa turburărilor ce s’afl produs cu această ocasie. Mulţimea a atacat trupa cu pietre; mal mulţi soldaţi au fost răniţi. In urma acestui atac, soldaţii afl tras focuri; sunt mal mulţi ofiţeri răniţi.
Camera italiană
Roma, 9 Maifl.
«Camera deputaţilor.» La reluarea discuţiei ordinelor de zi asupra afacerilor din Africa, d. di Rudi ni propune să se voteze ordinea de zi luînd act de declaraţiunile guvernului şi aprobînd linia sa de conduită politică. Ordinele de zi ale oposiţiel sunt respinse cu o mare majoritate. Ordinea de zi primită pe d. di Rudini, s’a adoptat.
Criză ministerială lu Spania
Madrid, 11 Maifl.
Ducele de Tetuan şi-a retras demisia.
Madrid, 11 Maifl
Cercurile ministeriale cred că este greii de a înlocui pe ministrul afacerilor streine, în cabinetul actual.
Se crede că cabinetul se va prezenta mtine în faţa Camerilor, fără nici o schimbare, şi că va cere adoptarea proiectelor de lege celor mal urgente. In curîud va suspenda sesiunea.
Noul cabinet danez
Copenhaga, 11 Maifl.
Regele a primit demisiunea cabinetului Reedtz Thotf. Noul minister este ast-fel compus : d-nil Horing—ministru de interne în cabinetul precedent, preşedinte de consilii! şi finanţe; Raon, marina şi interimul afacerilor străine; d. Bardenfleth, interne; Rump, justiţia; Alfred Haye—deputat îu landsthiug, agricultura: M-gr. episcopul Sthyr, culte şi instrucţiune publică; colonelul Tuxen, rezbel.
ECOURt
*** Ni se scrie din Bruxelles că tîuărul poet Radu D. Rosetti, apreciatul nostru colaborator, a trecut cu un deosebit succes, înaintea juriului examinator al facultăţel de litere din capitala Belgiei, examenul de candidatură în filosofic.
*** La 1 Maifl a apărut «Biblioteca pentru toţi» Codul civil romîn adnotat de d. C. Hamangiu, distinsul procuror, acest cod este cel mal uofl, cel mal eflin şi mal practic, preţul 3 lei broşat şi 4 leî legat în ptnzâ roşie flexibilă. De acelaş autor a a-părut în editura librăriei Carol Mftler Scriitori şi Artişti, studifl asupra drepturilor lor; un volum de 212 pagini format octav, preţul lei 4.
De vînzare la toate librăriile din ţară.
*** D. Teodor Cincu, mare proprietar din Tecucift, a donat comunei Tecucifl 400 arbori pentru a fi plantaţi în grădina publică şi pe bulevardul oraşului.
#** Consiliul de miniştri iu ultima şedinţă a aprobat reparliţiuuea împrumutului de
2.000.000 al oraşului Ploieşti.
*** Biuroul «Socielâţel studenţilor roiului» din Ziirich (Elveţia) s’a constituit ast-fel :
Preşedinte—d. M. Dima,
Vice-preşedinte şi casier—d. Eug. Gescli-lacht,
Secretar şi bibliotecar—d. E. I. Botez.
DIVERSE
DIN CAPII AL A
Furt In se ui nat.—I). V. Niculescu, comerciant din soseaua Bonaparte, a reclamat erl poliţiei că In lipsa d-sale de acasă i-a dispărut din casa de fier suma de 10 3)5 lei In bilete de bancă. Reclamantul a mal declarat şefului si-gurunţel, că bănueşte pe fratele săfl ca autor al acestui furi.
Poliţia cercotează.
Vestit pungaş. — In ziua de 10 Maifl, a-genţi! poliţiei afl prins pe un vestit pungaş de fel din Rusciuc, în momentul cînd fura un ceasornic din buzunarul unul cetăţean.
Iane Sotiriu, aşa se numeşte pungaşul, a sosit în ţară de cite-va zile, după ce a făcut o lungă călătorie prin Con tantiuopol şi alte oraşe din Orient pe unde şi a exercitat meşteşugul.
Soliriu a fost Înaintat lă poliţie, unde s’afl început cercetării ■.
DIN 'JARA
m MMMH
Iuuiulaţlunile. — Ni se telegrafiază din Slatina că în seara de 9 curent, a căzut asupra oraşului o ploaie torenţială, care a ţinut mal multe ore. Pe toate stradele oraşului curgeai! adevărate torente de apă, cari treeînd peste bordura trotoarelor, a inundat pivniţele mal multor case. In mahalaua Obracari, mal multe case afl fost cu totul inundate.
Din cauza ploilor şi a apelor cari continuă a fi mari, comunicaţiunea este încă întreruptă în tot judeţul.
—	In judeţul Ilfov, de asemenea, rîul Sabar a inundat comunele Spiridon şi Moşteni, dis-trugînd semănăturile.
—	Din Brăila ni se telegrafiază că în seara de 10 Maifl, pe la orele 5 şi jumătate seara, o furtună îngrozitoare însoţită de ploaie cu grindină s’a dezlănţuit asupra oraşului.
Ploaia a durat peste o oră, cauzînd mari stricăciuni în tot oraşul.
—	Alaltă-erl s’a terminat la Balş construirea podului plutitor peste rlul Olteţ, care să servească cireulaţiunel pînă la refacerea podului stabil care a fosl stricat de curentul apelor.
Dramă de amor. — Ni se comunică din Craiova că în ziua de 7 curent, pe la orole 2 p. m., individul Bălică llie, în urma unei discu-ţlunî violente ce a avut cu concubina sa Maria Troncea din strada Ştirbei-Vodă, acel oraş, dis-ciţiune pr vocată din cauza geloziei, Bălică a lovit’o de mal multe ori cu un cuţit fâcindu-I răni mortale.
Nenorocita fiind transportată la spitalul comunal, a încetat din viaţă după cîte-va ore.
Criminalul dispărut este urmării de poliţie.
Incendiu.—In noaptea de 8 spre 9 curent, un incendii! violent s’a declarat în portul Brăila. Flăcările afl distrus 5 mag zii încărcate cu cereale şi 2 barace de scîndurl.
Focul a luat naştere de la o circiumă a fraţilor Nicolaid, care a fost cu desăvîrşire consumată. Ajutate de vint, flăcările s’afl întins la proprietăţile vecine şi au consumai alte magazii ale d-nel M*ria Dascalov şi ad-lulVaeas
Magaziile d-lor Iancu Corbu şi Agaride afl fost in parte stricate.
Pagubele sunt mari.
—	In aceeaşi noapte focul a izbucnit şi în a-telierile C F. R. din Paşcani. Cu.ajutorul lucrătorilor şi pompierilor din loca.itate incendiul a fost localizat pe Ia orele 12 din noapte.
Pagubele sunt însemnate.
Pînă acum nu se cunosc cauzele acestui incendiu. S’a deschis o anchetă.
Prădăeinnea de I» Oşlobeuî, judeţul Nfeamţn.—Autorităţile din Piatra, urmărind pe autorii mal multor prădăciunl, afl reu-
it să pună mîna pe Ioan Liţă, Ioan Brumă,
lie Epure, Nică Cozma Cojocarii, Neculal Zecu Cercel, Constantin Lazăr, Dumitru Stan, Gh. Hodorogea zis şi Steclariu, Moise Garabet, şi Vasile Pintelie, toţi din comuoile Cristeştil, Paşcanii şi Ilărmăneştl judeţul Suceava, precum şi pe Gh. Balan din Tg. Neamţu Mihai Cozma şi Murariu Dumitru, ambii soldaţi Dorobanţi din regim. ResboenI No. 15, şi din comuna Pâstră-venl.
Numai Dumitru Pintelel nu s’a prins, cel-l-alţl 12 afl mărturisit faptul că 8 din el afl luat parte la prădăciunea de Ia Oşlobenl, şi că afl mal comis, in acest judeţ, In curs de un an, încă 7 hoţii şi anume ;
1)	Spargerea casetei de fer de la primăria PetricanI şi furarea banilor.
2)	Spargerea casetei de fer de la proprietarul moşiei PăstrâvenI şi furarea banilor ce erafl in ea.
1) Prădăciunea crîşmel din DavidenI corn. Păstrăvenl.
4)	Prădăciunea crîşmel din TimişeştI.
5)	»	unei dugheul din Tg. Neamţu.
6)	»	a lui Iordachevid Ioan din Timi-
şeştl.
Şi o a 7-ea hoţie care pentru moment ne scapă.
_ Faptele de prădăciune le-afl mărturisit, dar neagă banii furaţi şi juvaerurile.
Toţi acel 12 hoţi stafl în închisoare preventivă din oraşul Piatra.
U“ genere*. — Ni se face cunoscut că d. Nicolae Xantlio, bancher din Capitală, proprietarul moşiei Domneşti di ,ud. Putna, a dăruit suma de 1! 00 lei pentru repararen bisericel din localitate.
DIN STREINATATE
Uu ac interesant. — Nude mult Regina Angliei, -Victoria, a ajuns în posesiunea unul ac unic în felul săfl. Acul este un cap de operă, aşa că rar se mal poate afla unul asemenea. El reprezintă îu miniatură columna lui Trajan. Se ştie, că pe columna uriaşă sa află o mulţime de scene, şi sculpturi cari toate reprezintă faptele eroice ale împăratului Trajan. Pe mica imitaţie sunt insă pictate scen le din viaţa Rtginel Victoria, şi aceste picturi sunt aşa de mici, în cit numai prin lupă se pot vedea. Acul se poate deschide şi în lâuntrul săfl mal conţine şi alte obiecte artistice, şi anume mal multe ace mici, cari asemenea lie-eare represintă diferite figuri.
Secerătoare COKMIt’K
IQQ A lin A Sin&"ra SECERĂTOARE cu.le-IdDnlvftJo gat. practică, dovedită ca cea mal nună la concursul dela Ilerestrflu din 1895. Unica Secerătoare adoptată la Fermele model ale Statului. — De vănzure numai la
W. STAADECI IEI t
Furnisoral Cartel ilegale
BUCURESCI BRĂILA	CRAIOVA
Smărdan, 12	Bal. oaza, 79.	Str. M. Oog&lnloeaun, l
INFORMAŢII
Alegerile de erl
Colegial I Nennt, Vaslui
înscrişi...............93
Votanţi................80
Anulate.................2
Donici, conservator . 40 v. ales T. Bastache, guvernam. 88 „
Colegiul I Cameră, Pruliovti
Înscrişi..............570
Votanţi...............511
Anulate................ 9
I.	Cireşanu, guvern. .	287 v. ales
N.	Filipescu, cons. .	215 v.
Cele 215 de voturi dobîndite de noi constitnesc un succes moral strălucit, cînd am avut a lupta în contra trei partide şi în contra unei presiuni administrative care întrece tot ce se poate închipui.
Disidenţii cari prin «Dreptatea? chiar de alaltă-erî arătau necesitatea de a combate candidatura colectivistă, aii lucrat din răsputeri pentru d. Cireşeanu. D. Gri-gorescu a stat toată ziua la localul de vot, nnde a solicitat voturile pentru candidatul guvernamental. Iar un alt fruntaş disident, care în a jun încă a făcut un pointage cu un amic al nostru, a dat concursul cunoştinţelor sale guvernului.
D. Ienescn s’a abţinut de la vot cu încă un alt amic al său, iar ceî-l’alti junimişti au votat făţiş pentru guvern.
Despre ingerinţele colosale ce s’au făcut, vom vorbi, peste două zile, cînd vom produce chiar probe scrise de infamiile făptuite sub direcţiunea d-lor Gogu Cantacnzino, Stoicescu, Luca Io-nesen, secretarul general de la interne, Aurelian, prefectul Emil Petrescu, etc.
Guvernul a fost învins la primul scrutin. El a fost doborîtde orgiile sale poliţieneşti, la al donilea scrutin.
D. Al. Catargiu, fost ministru plenipotenţiar al Romîniel la St. Petersburg, a plecat Simbălă cu trenul de 5 ore 50 a Paris, unde va remâne mal mult timp.
D. Iuliu Coroianu, membru al comitetului naţional romin din Transilvania, ne trimite din Pesta următoarea telegramă :
«De şi am arătat guvernului unguresc că sunt plenipotenţiarul general al părintelui Meţianu în marele săi! proces contra Haas-Deutsch-Gutman şi am dovedit că la 12 ale curentei avem să desbatem procesul la înalta Curte din Bucureşti, în contra tuturor vederilor de drept civic şi a intereselor clientului med şi ale mele, guvernul maghiar ml’a denegat posibilitatea ca să trec in Ro-mînia şi să îngrijesc aceste interese».
Alegere» «le la Ploieşti
Asupra ingerinţelor săvîrşite de administra-ţiune în alegerea de balotaj, găsim următoarele în ziarul local Prahova :
«Administraţiunea din Prahova întrebuinţează cele mal neertate ingerinţe pentru candidatura guvernamentală a d-luî Ion Cirişeanu.
((Mai mulţi preoţi au fost chemaţi de către Protopop după îndemnul Prefectului şi ameninţaţi cu tot felul de prigoniri dacă vor veni la vot.
«De şi aceşti preoţi aQ răspuns cum se cuvine Protopopului, si au arătat că nimic nu-I poate împiedica de a manifesta recunoscinţa partidului conservator, rare a asigurat prin lege soarta clerului şi de a vota pe candidatul săO Nicolae Filipescu, totuşi s’a făcut plîngere Mitropolitului contra acestor procedeul! şi ameninţări.
«Iată telegrama trimisă de d. Filipescu I. P. S. Sale :
I. Prea S-ţieî Sale Mitropolit Primat
Bucuresel
Aduc respectuos la cunoscinţa înalt Prea Sfinţiei Voastre că Protopopul judeţului Prahova face ingerinţele cele mai făţişe. Posed telegramele cu Nr. lor prin care preoţii sunt chemaţi aci şi ameninţaţi a nu veni la vot.
De mai ’nainte anunţăm abţinerile şi absenţa lor va corobora probele noastre de ingerinţe. Fără voia noastră vom fi nevoiţi, dacă asemenea măsuri nu se revoa-că, a da judecăţei pe autorii acestor măsuri.
Creziud că înalt Prea Sf. Voastră doreşte a r&mlnea neutru între partide, îi aduc aceasta la cunoscinţă aşteptînd îndreptare.
Al înalt Prea Sf. Voastre plecat N. Filipescu.
*
* *
Colectivitatea nu se sfîeşte să se facă şi de rîs, numai ca să îndulcească pe alegători.
Iată în adevăr ce ni s’a telegraflat Sîmbătă din Ploeşti:
întreg partidul liberal de aici.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
8
tn cap cu Aurelia» ţi Molceseu, pentru a reuşi la alegere, a tăgăduit că va fi tn contra proiectai ui patentelor.
Mlniitrul de finanţe, tilnd alegător aici, va vota Duminică pentru Clreţeanu, care se înfăţişează ca o candidatură de protestare In contra proectului guvernului.
*
* *
Erl, In ziua alegere!, am primit următoarea telegramă :
Posedăm dosare întregi asupra ingerinţelor.
Avem lista comisarilor de alegătorii cari aă fost duşi poliţie-neşte la prefect.
Agenţia Jiomînă ne comunică următoarele telegrame :
Coustantinopol, 10 MaiO.
Cu ocazia serbării naţionale romineştl, d Djuvara, ministrul plenipotenţiar al Romîniel, a primit felicitările notabililor coloniei romine. S’att ridicat mal multe toasturi. Secretarii şi interpreţii marelui vizir şi al ministrului afacerilor străine aQ presintat felicitările şefilor lor.
Un dejun s’a dat la d. Djuvara. La acest dejun a luat parte tot personalul legaţiuneî şi consulatului general, precum şi notabilii coloniei romine.
După amiazl delegaţii Sultanului au presin-lat felicitările lor.
Sofia, 10 MaiO.
Cu ocazia serbării naţionale romineştl, a fost o recepţie la Agenţia diplomatică a Rominiel. Ministrul preşedinte al consiliului şi toţi şefii legaţiunilor aO presintat în persoană felicitările lor.
Prinţul Ferdinand a trimes prin depeşă de la Paris felicitările sale. Prinţul a cerul în depeşa sa ştiri despre sănătatea Prinţului moştenitor al ftominiel.
Depeşa prinţului dovedeşte minunatele rela-ţiunl dintre cele două ţări.
Direcţia C. F. K.
Am anunţat altă dată că d. Ioan Bră-tianu proiectează suprimarea direcţiei C.
F.	R., din ministerial lucrărilor publice.
Iată ce află confraţii de la Comerţul, în această privinţă:
Proiectul consistă în suprimarea direcţiei generale şi crearea la minister a unei direcţii, direct dependinţe de ministrul lucrărilor publice; suprimarea consiliului de administraţie; delimitarea atribuţiuni-ţor şefilor de serviciu; modificarea sistemului de comptabilitate.
In această privinţă, putem adăuga, că legea comptabilităţei generale a Statului se va aplica furniturilor tuturor serviciilor. Tot odată se va crea un biurou special al licitaţinnilor, unde vor fi concentrate lici-taţiunile tuturor lucrărilor şi materialuri-lor necesare, în timp de un an.
Se va întocmi un regulament de admi-nistraţiune, care va fixa atribuţiunile fiecărui funcţionar, responsabilităţile, pedepsele şi stabilitatea sluşbaşiloor C. F.
Alăturea cu regulamentul va funcţiona şi un consiliu de disciplină, compus din directorul ministerului, un membru din consiliul tecnic superior şi un funcţionar din C. F-, ales de colegii săi. Acest consiliu se va pronunţa fără apel asupra amenzilor, pedepselor şi suspendările funcţionarilor.
Pentru a termina schiţarea proiectului, vom adăugi că legea pensiunilor şi a casei de ajutoare a C. F. va fi modificată.
Toate aceste reforme, întocmite [într’un proiect de lege, vor fi aduse înaintea Camerelor, îndată după deschiderea lor. Cel puţin aceasta este intenţia d-luî Ion I. Brătianu, dacă va mai fi ministru pînă atunci.
DIN ORIENT
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
Viena, 11 MaiO.
tjtiri din Creta arată situaţia de acolo toarte agitată.
Insurgenţii a A năvălit din nou la C’alibes asupra trei ofiţeri englezi, jefuindu-i.
I.a Mferokuro insurgenţii aii a-tacat trupele austriaca, trăgfud asupra lor locuri, dar fără rezultat. Soldaţii austriac! au răspuns cu un toc violent punînd ast-fel pe fugă pe insurgenţi.
Două torpiloare austriaca aii capturat două corăbii cu inuui-ţiuui.
Vapoarele austriace au aprovizionat fortul Kissamo.
Viena. 11 MaiO.
Din cauza situaţiei ameninţătoare din Atena, vasul de războiţi austriac Stephanie a primit ordinul să plece imediat la Pireu.
In locul Stephaniel va veul uu alt vapor la Salonic.
Viena, 11 MaiO.
Amiralul Cauevaro cu o parte diu flota italiană a părăsit Creta.
Comanda liotei internaţionale a Inat-o contra-amlralul austriac llinke.
M. Ring.
Serviciul „Agenţiei Române,,
Coustantinopol,!) Mai ti.
Poarta a comunicat în mod oficial ambasadorilor că armistiţiul a intrat în vigoare atît în Tesalia cît şi în Epir.
Un tren de răniţi greci a sosit.
Poarta a încheiat cu casa Krupp un contract pentru o furnitură de muniţiuni de artilerie.
Atena, 9 Maiii.
Deputaţii francezi Antide Boyer ţi Chambige afi asistat la bfttaiea de la Domokos.
Legiuirea filo-elenică pare că a suferit per-derl serioase. Căpitanul acestei legiuni, Wavai-tassi, grec, ofiţer cn un viitor mare, a căznt ca eroă foarte mult regretat d« oamenii săi. Deputatul Fratti, a căznt lovit la inimă. — Gari-baldieniî, retrăgîndu-se cn Tertipi, care protegia retragerea aripei stinge, pare că aă snferit de asemenea cîte-va perderl.
Atena. 10 Maiti.
Cu tot armistiţiul, Turcii aii înaintat asupra Daitsiulul
Miniştrii Tlieotokis şi Eutaxias s’aii întors azi.
O comisinne de ofiţeri superiori va stabili zona neutră dintre cele două armate în faţă.
Legiunea garibaldiană a părăsit Arta.
Constantinopol, 10 MaiO.
Azi a fost o întrunire a ambasadorilor. La această întrunire ambasadorii s’aii ocupat ele cererile Turciei privitoare la rectificarea graniţei din punct de vedere strategic, principiul unei indemnităţi de resbel şi un tratat de extrădare.
In ceea ce priveşte cestiunea capitula-ţiunilor, ambasadorii aşteaptă instrucţiunile lor.
Harvasaras, 10 MaiO.
0 parte a armatei greceşti a părăsit Arta.
Sofia, 10 MaiO.
Agenţia Halca ni vă ahtignră că gurernufşi ttottorul bulgar aşteaptă eu nerăbtlare ieşitul rcHbetu-fui, pentru a vetlea aplicarea'reformelor tlaloralc .finet-ftoniei întregi.
Constantinopol, 10 MaiO.
A mbasadorii n’au rem is încă Forţei con-tra-propunerile lor.
După ştiri din Atena. d. Skuludis a declarat în nişte conversaţiuni, ce a a vut cu mai mulţi şefi de legaţiuni că Grecia nu va consimţi să acorde, nici indemnitatea de resbel, nici rectificare de graniţă.
Poarta a acordat un exeguatur nou consulilor străini cari locuesc în oraşele greceşti ocupate de Turci, acela acordat de Grecia fiind fără valoare.
Viena. 10 MaiO.
Se anunţă din Londra * Corespondenţei Politice», în ce priveşte mersul acţiunei pentru restabilirea păcei, că Piderile aii decis într’un comun acord de a da ambasadorilor lor la Constantinopol instruc-ţiuneî identic pentru negociările de pace.
Lainia, 10 Maiu.
Ofiţerii cari trebue să delimiteze zona neutră au sosit în lagărul grecesc.
Aseară mai multe santinele turceşti au tras asupra liniilor greceşti. Incidentul n a avut nici o urmare.
Paris, 10 Maiu.
*Ca*uera tlepulafilor». — O. l/n-urtfau.r declară că Statele balcanice au urmărit iu tof-rl’a-una sfaturile Wuteritor, şi că Turcia, care a răspuns deja ta primele apeluri ale JEuropei, va renunţa ta numeroasele şi ejrcesirele sate prelen-ţiuni. (Apfause).
Atena, 10 Maiu.
Guvernul ia măsuri energice în contra bandelor de făcători de rele ce s’au format în Phthitide.
Colonelul Mănos a sosit la Atena.
800 de sergenţi de stradă au fost rechemaţi de la Arta la Atena.
Prinţul moştenitor a confirmat telegrafic avansarea Turcilor chiar după armistiţiu. — Guvernul a comunicat acest fapt miniştrilor Puterilor, reînoind protestările sale. — Se speră că comisiunea însărcinată să fixeze zona neutră va sili pe Turci să se întoarcă în posiţiunile ce o-cupan mai nainte.
Constantinopol, 10 MaiO.
In Tesalia se semnalează Jafuri din partea bazabuzucitor, şi a trupelor regulate. Această ştire a produs o impresiune defavorabilă in cercurile diplomatice. Se crede că Cuarta ea lua măsuri e-nergice pentru a reprima aceste cjt-.cesc ţ căci ar putea să aibă consecinţe rele pentru Turcia.
Constantinopol, 10 Maiti.
După Sabah, Turcii au luat la Domokos 3.500 lăzi cu muniţiuni şi 6 tunuri.
Ikdam anunţă că ataşaţii militari străini şi czrespondenţiî de ziare încep să plece prin drumul de la Volo.
Azi a început trimiterea pe la vetrele lor a voluntarilor albanezi.
Ambasadorii s’au întrunit în timpul zilei.
Salonic, 10 MaiO.
Corabia austro-ungară Principesa Ste-fania a primit ordin de a pleca îndată la Faler.
Caneea, 9 MaiO.
Kaşibuzuciî au tras focuri de puşcă a-supra amiralilor englez şi francez, precum şi asupra şefului de stat-inajor al acestui din urmă, pe cînd se plimbau.
Plecarea trupelor greceşti a dat loc Ia nişte acte de tîlhărie. Doul copil musulmani afi fost răpiţi.
Paris, 10 MaiO.
0 notă a ministerului marinei zice că nu se poate asignra că focurile de puşcă auzite de amiralul Pottier, să fi fost trase de bazibuzuci, nici în contra sa.
Constantinopol, 10 MaiO. După ştirile venite din Creta, cercurile europene din această insulă atribue o mare însemnătate viitoarei alegeri a guverna torulul-general.
Viena, 22 MaiO.
«Corespondenţa Politică» allă că în privinţa situaţiunel din Creta, puterile aO decis că, avînd în vedere urgenţa, ar fi bine să se urmărească negociările deja începute, dintre cabinete, în acelaşi timp cu negociările privitoare Ia condiţiunile do pace.
Depeşile de astă-noapte
SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE1*
Athena, 11 MaiO.
Zona neutră a fost delimitată. Toate trecătorile suut coprinse în această zonă, afară de acea a turcei, care este ocupată de turci. Pie-care din cele două armate s’a retras din partea sa. cpre a se asigura o zonă de 800 metri lărgime între cele două lagăre.
Edhem-paşa a declarat ofiţerilor greci cari s’au dus în lagărul turcesc, că este însărcinat să trateze direct cu Grecia condiţiunile de pace.
La Zaverda a izbucnit o ceartă între legionarii colonelului Bartet şi inuî mulţi civili. Sînt 10 morţi şi 10 răniţi.
Constantinopol, 11 Maiii.
Prizonierii greci sosiţi aci au remis Sultanului a adresă în care mulţumesc Sultanului şi ofiţerilor însărcinaţi să-i păzească, in termenii cei mai călduroşt, pentru tratamentul bun al cărui obiect an fost.
Depeşile de astă-zî
Serviciul «Agenţiei Romine»
Canea, 11 MaiO.
Colonelul Stoik s a imharcal cn ultimele trupe greceşti.
Larissa, 11 Maiii.
Voluntarii albanesi au predat armele lor; cea mi i mare parte dintr’înşii se întorc la vetrele lor.
ULTIME ^FORMAŢIUNI
A. Sa Regală Principele Ferdinand se află pe deplin restabilit §i peste cîte-va sile va putea eşi din casă.
D. N. Fleva a plecat In străinătate şi nu se va întoarce pînă la toamnă.
I. P. S. Sa Glienadie, fost al Ungro-Vlahiel, va pleca în curind Ia băile de la Karlsbad.
Ziarele din Viena şi Buda -pesta a-nunţă din nou că M. Sa Regele Carol va azista împreună cu MM. LL. Imp6-ratul Frantz Josef, Regele Albert de Saxa şi Regele Alexandru al Serbiei la manevrele austriace din August, la Totis.
In matca Prahovei, lingă gara Cim-pina, s’au descoperit mal multe puţuri foarte abundente de petrol.
Toate aceste puţuri sunt proprietatea unor ţărani moşneni din Cimpina şi Poiana-Sărată.
E vorba ca ele să fie exploatate de o companie ungaro-gennano-olandeză.
La Castelul Peleş s’aO început repa-raţiunl radicale, cari nu se vor termina de cit în cursul lunel viitoare.
Cu toate acestea MM. LL. îşi vor stabili pe la finele lunel acesteia reşedinţa Lor la Sinaia.
De asemeni se fac mari reparaţiunl şi la Castelul Foişoru.
Delaţiunea unor funcţionari romlni
Ni se denunţă următorul caz revoltător de delaţiune in sarcina unul funcţionar romîn de la gara Predeal:
Acum cite-va zile, d. R. Birsan, şeful gării Predeal, a primit încunoştiinţarea eă e transferat la Bacăft. Imediat funcţionarii rominl şi unguri de la Predeal att hotărît să dea uu banchet de adio d-lul R. Birsan. La această ideie s’aă raliat şi membrii fruntaşi al Ligel din Predeal, Azuga şi Buşteni, de oare-ce d. Birsan fusese mult timp şi preşedinte al secţiunel Ligel de pe valea Prahovei.
Abia s’a pornit mişcarea, doul funcţionari romînl aQ găsit un bun prilej să ’şl răzbune în contra d-lul Birsan :
S’au dus la gara ungurească Temiş şi au trimis cîte o denunţare telegrafică primului ministru ungar Bânffy, şi prefectului din Braşov, zicînd că Liga a cumpărat pe funcţionarii unguri, cărora le dă un banchet ca apoi să poată introduce în Transilvania proclamaţii, ziare şi cărţi oferite de guvernul unguresc.
Natural că autorităţile ungureşti numai de cît au trimis ordine straşnice subalternilor lor din Predeal, cari, foarte miraţi de acestea, s’au pus să cerceteze ce s’a întîmplat.
A doua zi apoi s’a aflat la gara Temiş, că denunţătorul a fost d. Minovicl, poliţaiul gărel romine.
Simbătă s’a deschis, în sala Hugo, congresul medicilor din ţară, sub preşiden-ţia d-lul dr. Manolescu; au luat parte medici din toate judeţele, precum şi mal mulţi din Capitală.
Congresul a ţinut două şedinţe, una Simbătă şi alta Duminică, în care s’a votat şi o moţiune, şi s’a închis a-searfl, după un banchet de confraterni-tale la Otel Continental.
Lipsa de spaţiu ne obligă să aminăm o dare de seamă despre lucrările acestui congres.
SPORT
Alergările de Ia Itipodroiu
lata rezultatul alergărilor de erl, de la hipodromul de la Băneasa :
In premial Tribunelor: Premiul I 2009 lei.
A0 eşit în ordinea următoare : Bamboche, a d-lul G. Rădescu ; Florin, al d-lul Al. Marghiloman şi Absi al lui llejja-Lajos ;
Premiul Griterliun : Premiul I 5.725 lei; al II-lea 200. Babiole a d-lul Mici eseu, şi Fe-dore a d-lul G. Bădescu;
Marele premiu al doamnelor : Premiul I 14 000, II-lea2 000, IlI-lea 1.000. Sagesse, a d-lul Al. Marghiloman. Hydromel, noul cal adus din streinătate de d. M. Margiloman, şi Daisy Btll II a d-lul căpitan Păianti;
Premiul armatei: Premiul I 2000 lei, Il-lea i>00 şi IlI-lea 200. Nu aO alergat de cît doul, deşi erafl înscrişi 7. Zair, al d-lut maior Baronescu, cal călărit de d. locot. Bădescu, ese cel d'intîio, al doilea Lelio al d-lul căpitan Archip ;
Premiul Teilor: Premiul I 1000 lei, II-!ea 50 la sută din intrări. Chatterton, al d-lul locot. Peretz, David, călărit de căpitanul Eli-atte, M-elle Georges, a d-lul Alex. Marghiloman.
Premiul Băneasa : Premiul I 2000 lei, II-lea 200. Isere, a d-lul Alex. Marghiloman, şi Berthe II tot a d-lul Marghiloman ;
Alergare In ireapftt: Premiul I 1000. oferiţi de principele Grigore Sturdza, şi 50 la sută din intrări, al II-lea 50 la sută din intrări. Această cursă a fost foarte interesantă de oarece aQ alergat 7 cal. Aii eşit următorii: Nieam, al principelui Gr. Sturdza, Fastun, al d-lul Gr. Bădescu, şi Fulger, al principelui Gr. Sturdza.
Lume foarte multă. Casele de pariuri eraţi a-sediate de pontatori.
Duminica viitoare, fiind ultima alergare de primă-vară, promite a fi foarte interesantă.
*
♦ *
Iată rezultatele curselor ţinute erl la Velodromul llomîn :
1)	Cursa de bicidite pe serii (junior)): Seria
I,	a eşit 1) Arion, 2) Ilochriem ; Seria II, a eşit 1) Alex. Bally, 2) N. Dumitrescu.
2)	Cursa de biciclete pe serii (profesionale): Seria I, a eşit 1) Alois Orther, 2) Cantili; Seria
II.	a eşit 1) Mihăescu, 2) Cari Larilra.
i>) Cursa de biciclete finală (juniori). La această cursă ia parte cel cari aQ eşit întiiQ şi al doilea la cursa juniori de serii. Iese I Arion, II Bally.
4)	Cursa de tandem mixtă (prof.) bicieliştl-bi-ciliste. Ese I) Cari Larwiu, d-ra Creszenzia FJen-drofsky ; II) Mihăescu, d-ra Marioara Gheor-ghiu.
5)	Cursă de biciclete amatori : seria I a eşit 1) Carol Fremel 2) P. Petrescu; seria II a eşit 1) Bădulescu 2) Romer.
6)	Cursă de biciclete finală (prof.). La această cursă ia parte cel cari aQ eşit intll şi al doilea la cursa profesională pe serii ese I) Alois Orther II) Mihăescu.
7)	Cursa de consolaţie. La această cursă iaQ parte cel cari att eşit al treilea şi al patrulea la cele două scrii din cursa a II, ese I)Simion Niculescu II) Stavri Niculescu Iii) Cantili.
8)	Cursă de bicicletă finală (amatori). La a-ceastă cursă iaQ parte ceT cari aQ eşit întîl şi al doilea la cele două serii din cursa V. AQ eşit Îl Bădulescu II) Fremel.
9)	Cursa de bkichtă contra Tandem. La a-ceastă cursă aleargă Mihăescu, Stavri Niculescu pe Tandem. Pe bicicletă aleargă : Otto Wo-kurka, Alois Orther, Cari Larwin şi Caulili. E<e I) Tandemul Mihăescu, Stavri Niculescu, II) Otto Wokurka.
I LTMIA ORA
Atena, 12 MaiQ.
Se asigură că Edhem-paşa a repetat membrilor greci ai delegaţi-unei care delimiteasă zona neutră, că dînsul va trata condiţiunile de pace în numele Turciei. — El insistă ca numirea representanţilor greci să se facă cît se poate mai curînd. — Armistiţiul declarat în mod oficial va fi de 15 sile.
D. Deligeorgis, fost ministru al afacerilor străine, a fost ales preşedinte al comitetului central a'etan.
Moşie de Arendat
Biserica Sf. Nicolae din Braşov dă în areudă pe 9 ani consecutivi. Incepiud’ din 23 Aprilie 1898 st. v„ moşia METELEU LIPaNESCI din plasa Ctmpulul, judeţul BuzăQ, din Romînia.
Licitaţia verbală se va ţine Mercuri 28 MaiQ st. v. a. c. la 12 ore m. in «Hotelul Universal» strada Gabroveni, în Bucureşti, iar plnă la 27 MaiQ a. c. se primesc oferte în scris la casa d-lor C, Steriu & C-ie, în Bucureşti, însoţite cu cauţiunea provisorie de 5,000 lei şi în ziua de licitare pînă la 12 ore se primesc asemenea oferte la biuroul de licitare.
Condiţiunile de arendare se pot vedea la casa d-lor C. Steriu & C-ie, Bucureşti, şi la Comitetul subsemnat.
Comitetul pa rochii al Bi serice! Romane Ort.
Res. de la St. Nicolae, în Braşov,
Vasile Voinea, vice-preşedinte.
Ar senin Vlaicu, secretar.
Avis folositor
Credem de datoria noastră să reamintim din timp in timp cititorilor noştri că pentru a" repara forţele slăbite, a combate anemia şi starea febroasă, a grăbi convalescenţa, cel mal bun mijloc este de a bea după fie-care masă un pahar de liquer de vin de quininn Labarraque. Formula acestui vin a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris şi se recomandă cu foarte mare succes de cel mal celebrii doctori din toate ţările.
Madame PAUL MARTIN
A 0UVERT Â N0UVEAU SON
ATELIER DE MODESj
5, Strada F&n tonei, 5 On y trouveia comme jadis un grand chuix de chapeaux, deraiere creation, aux prix Ies plus moderds
If arini Găuescu
AVOCAT
’ŞI-A MUTAT BIROUL ÎN
Strada Sfinţilor, Xo. 6.
Consultaţiunt de la 9—11 şi dela 4—6.
înainte de a cumpăra orî-ce Maşină agricolă sau industrială, cercetaţi Marele De-posit do tot felul de Maşine şi Unelte agricole sau cereţi Catalogul ilustrat al casei:
EUGENIU BEHLES
REPRESENTAN.T ŞI DEPOSITAR AL RENUMITEI FABRTUl
JTII. FI.OTHER din GLermank
Bucureşti, Strada Bibescu-Vodă, 1, 2 şi 4.
LOCOMOB ILEşÎTBEERĂTdRE
Premiat A cu MEII Alai A DE AIR la concursul de la llerttstrău 1891
Cel mal mare deposit de: PLUGURI UNIVERSALE, de otel, perfecţionate
riilIGUKl cu 2, 3 ţi 4 brii zd a re, tot-d'a-uua^lOO—500 In dci>osit
PLC«URI
cu s^iuănlUorl de i>ornuib PLUGURI NORMALE Semănător*, Triort, Vin-Iurători, Greble de Pin, Ratoxe de Porumb.
MAŞINE
da TAIAT FAE şi FÎST RĂRIŢI, CULTIVATOR I 'rĂvĂLvet
Mori Transportabile Pive de postavuri
Maşine de sc&rmîtnat lină Grăite tle fer- fleuclbite şi tliagottale. — i'nrfî ile rezerva. — Carete rfe Iratiutnietimte.— Pietre franceze vie tunară
Secerătoare simple „Continental” şi „Cositoare”
precum şi renumita
SECJBRĂTOARE „BOMIE”
Cu aparat de legat snopi CU TĂIŞUL LA DREAPTA "•ii CEA MAI SIMPLA. UŞOARĂ ŞI SOLIDA, CONSTRUITA CU TOTUL DIN OŢEL Ultima perfecţiune Model 1807 din renumita fabrică
Harvester Co. Batavia (America) Garanţie pentru buna funcţionare şi materia solid
AliKWK DES
CRANDS MAGASINS IU LOUVRE
-= JL>E PARIS =--
S’A MUTAT
§0, Calea Victoriei, SO
(Vis-â-vis de Biserica Cretzulescn)
,\y .-■li,, ZiV&iMŞŞ&ă
-tjţwpC
www.dacoromanica.ro
EPOCA
Scrisori <1 in Atena
Atena, 3 Maitl. (o net. iii le tic pace
Resboiul Greco turc poate fi considerat <*a sfîrşit şi ort dte dificultăţi ar face Turcia, este probabil că la urma urmelor pacea se va Încheia pe baza statulul-quo ante belluin, cu oare-care_’despăgubirl de război ce se vt acorda Turciei, cu autonomia Cretei, şi cu oare-cari măsuri pentru a se garanta creditorii germani al Greciei. Se pun
Înainte şi dorinţele Turciei de a se restrtnge rdat
favorurile acordate prin capitulaţiunl ab au-tiquo supuşilor Greci cari locuesc In imperiul otoman, şi rectificarea frontierei orientale tesalice, cedlndu-se Turciei posiţiunile strategice diu jurul lui Nezero.
Iu ce priveşte prima dorinţă nu e probabil că puterile o vor admite, căci ar fi să se supuie o parte din populaţiunea imperiului turcesc, jurisdicţiei civile şi penale otomane, pe cînd puterile vor tocmai reforme lu Turcia ; iar în ceea ce priveşte a doua dorinţă lucrul \nu pgre de loc imposibil, dacă mal ales se va masca cedtndu-se Greciei alte posiţiunl, în Epir, spre pildă.
Ori cum să nu se uite nota verbală a pH-lerilor din Martie 25, prin care se declara că învingătorul nu va profita de roadele victoriilor sule.
ISperatefele fi in Kpir
Aceasta fiind situaţia politică, guvernul grecesc a căutat acum, la finitul răsbaiulul, să intreprindă o acţiune mal energică In Epir, să ocupe o parte din teritorial turcesc ca să aibe o contra-balanţă, să poată zice : Turcii ocupă Tesalia, noi ocupăm Epirul : suntem chit.
In adevăr colonelul Mănos, comaudautul armatelor turceşti din Epir a primit Jouia trecută ordinul ca, cu orl-ee preţ, să înainteze în Epir. Cele două brigade greceşti aii trecut pe teritoriul turcesc şi luptele ce s’aă dat la Gribovo aii fost slugeroase. De o parte şi de alta s’afl luptat cu vitejie, Grecii aă atacat cu mult curaj, aă intrat In foc cu hotărlre să învingă, dar nici Turcii nu s’aă luptat mal prost: el ’şl-afi apărat cu succes posiţiile şi Vineri seara tîrziu, cînd am întrebat pe un ministru de resultatul final al luptei, acesta a putut să-mi răspundă :
— Am clştigat cîte-va posiţil dar cu jertfe colosale.
In adevăr, Grecii aă avut peste 500 oameni afară din luptă, dintre cari 37 ofiţeri, un major, doul căpitani, patru locotenenţi, 7 sublocotenenţi morţi, iar restul răniţi, printre cari sunt şi un colonel, doul majori şi mal mulţi căpitani.
Iu aceaşî zi escadra occidentală bombardă Nicopolis şi Preveza, cari de pe uscat erau atacate de corpul voluntarilor sub comanda
lui Botzaris. Vă aduceţi aminte de acest corp. Este acela In care Elena Constantinidi serveşte de port-drapel. Această tînără s’a luptat, se zice, cu mult curaj în primele rîndurl.
Iniercenţia reprezentant Hor
Guvernul Grecesc nu ’şl a putut însă continua executarea planului în Epir, căci, în aceeaşi zi, Vineri, reprezentantul Italiei s’a prezentai la d. Ralli, şi în numele colegilor săi, a observat primului ministru al Greciei că puterile intervenind pentru Încetarea ostilităţilor, ar fi nemerit ca Grecia să înceteze ori ce acţiune ofensivă.
Şi a răspuns, ce e dreptul d. Rallis, că cuvinte absolut de ordine militară aă determinat pe comandantul armatelor din Epir să ia ofensiva pentru a se apăra de un e-ventual atac din partea Turcilor şi că armistiţiul nefiind încheiat, guvernul nu putea opri o ast lei de mişcare,— s’a grăbit Insă în acelaş timp să ordone şi încetarea focului, iar armata să se menţie lu posiţiunile ocupate safl clştigate, aşa că pe ziua de azi u’am avut de înregistrat nici o acţiune militară.
irneata ti in Botnocon
Spiritul de rebel care domină în toate acţiunile vieţel poporului grecesc, domină, diu nefericire pentru greci, şi în armată.
Am visitat, Împreună cu un gazetar grec pe răniţii din diferitele spitale din Alhena. ^
Am dat, natural, şi peste sala în care se îngrijesc răniţii soldaţi turci, culeşi de pe cîmpul de resboiă.
Tocmai vorbiam cu gazetarul şi cu medicul spitalului despre aceşti răniţi, cînd unul din el. care fuma şi îşi isprăvise ţigara, făcu semn unul servitor să vie să i ia mucul. Medicul care era foarte aproape, Întinse mina ca se servească pe rănit. A-ccsta clătina din cap cu aerul de a spune «nu să poate», refusă de a da mucul medicului ; In acest timp veni servitorul care a servit pe rănit.
—	Vezi ce respect, pentru mal mari, au Turcii, ’ml zise gazetarul ; dacă era unul diH al noştri de sigur că nu numai nu ar fi refuzat serviciile doctorului, dar încă de la început era să se adreseze la unul din noi cu următoarele cuvinte:
—	El, mă palriotule, ia acest muc!
Acest spirit domneşte şi în armată. Soldatul grec nu să crede intru nimic inferior colonelului săă; In ce priveşte pe ofiţeri el cred că numai leafa ît deosebeşte.
Din această cauză şi halul armatei din Domokos este de plins : o anarchie complectă domneşte acolo. Moştenitorul tronului este Înjurat pe toate tonurile, şi acesta nici nu lesă din locuinţa sa. Patriotul şi cu prisosinţa deşteptul soldat grec ’şl a poreclit pe şeful suprem : Duvar paşa ! Duvar e turceşte imeamnă zid. Această măguli-
toare poreclă pentru inteligenţa prinţului Constantin, a fost fără ruşine pronunţată chiar în faţa sa.
In afară de aceasta soldaţii refusă să execute ordinele ofiţerilor, iar aceştia să intrunesc în conciliabule pentru a discuta situaţia şi adesea ordinele ce primesc de la şefi.
întrebam alallaîerl pe un ofiţer de stat major, ataşat militar la o’ legnţiune de aci;
—	Ce zid, ’şl vor putea menţine Grecii posiţiile la Domokos, în cazul unul atac?
—	Părerea mea este că armata turcească poate fi ţinută în eşec la Domokos numai de 5000 oameni contrarii. Dar aceşti oameni să fio adevăraţi soldaţi. Mi c toarnă însă că armata greacă nu va putea resista nici la primul atac.
Un ultim cuvînt.
Regele George a visitaţ zilele Irecuîe spi- I talul comunal, unde sunt o rnîilţirile de răniţi:
—	Cu ce te ocupai, Iul roabă.Suveranul pe unul din răniţi, înainte de a intra la armată ?
—	Eram contrabandist a răspuns rănitul, cu o mare nepăsare şi.. obrăznicie.
Vă închipuiţi ce mină a făcut Regele.
Faptul e absolut autentic.
T. Pitmui.
FOIŢA ZIARULUI « EPOCAi
37
PENTRU MOŞTENIRE
PABTEA tATllA
Cred că orl-clt de bogat era, ar fi vrut să fie şi mal mult şi că a vrut să grăbească moştenirea. îşi făcuse el socoteala, ticălosul !
Dacă n’am fi fost noi să’l vedem treclnd pe la crucea de piatră, nimeni nu l-ar fi putut bănui... Dar îţi spuiii efi, că pentru moştenire a făcut-o...
— Asta nu se poate admite, întrerupse doctorul.
De alt-fel să nu mal pierdem vremea cu vorba. Justiţia o să limpezească lucrurile. Să o vestim mal repede. Du-te de dă de ştire prin vecini. Deşteaptă pe oameni să vină aici! Nu-I nici un minut de pierdut!
Să trimiţi şi la primar, să vestească prefectura.
Dă fuga! In această vreme eu o să ’ml iaă note spre a putea face actele de constatare”» morţii.'
£'• Mihaiii era să plece, lăsînd pe ’Kfiul sâiî cu doctorul.
Dar băiatul, în prada uuefspaime, negrăite, începu să ţipe, de desnădejde, rugîndu-se ca să nu-1 lase cu morţii. Tatăl fu nevoit să’l ia cu sine. Doctorul rămase singur în casă. El privi în toate părţile.
—	Nimic! murmură el. Nimic ! Nici o urmă ! Nici un semn! Nu o să se bănuiască nici o dată...
Tăcu, şi rămase un moment mut cu pri-vireapironită pe cadavrul căpitanului Voinea.
O expresie de tristeţe mohorită i se răs-pîndi pe faţă.
GîndurI stranii ÎI năpădiră mintea.
—	Neîmpăcată necesitate a luptei pentru traiu! şopti el, cu un oftat. El! la urma urmei, financiarul, omul de afaceri ale căror şurubăril fac pe atîţl amăgiţi să ’l sboare creeril; iscusiţii aceia, biruitorii aceia în lupta vieţii, pe cari îl stimează lumea, îl onorează, ÎI linguşeşte, li se pleacă, n’aă re-muşcărl.
De ce, aceia cari urmăresc acelaş scop, cari ajung la aceleaşi rezultate prin mijloace mal puţin viclene, de ce să aibă re-muşărl /
îşi scoase carnetul din buzunar şi luă cîte-va note cu creionul pentru redactarea ulterioară a actelor de iumormlntare, asupra posiţiunil corpurilor şi a naturii rănilor.
O bardă care zăcea plină de sînge în mijlocul cameril era fără îndoială unelta de care se slujise ucigaşul spre a zdrobi capul servitoarei.
Afară de această rană, care ar fi fost singură de ajuns ca să determine moartea, femeea fusese lovită lu inimă cu un cuţit foarte lat, după cum o arăta întinderea sfîşieril veştmintelor.
Cît despre căpitan, tăieturile de la git şi de la larinx eraă atît de adinei lu cît capul era aproape despărţit de trunchiă, de care se mal ţinea numai prin coloana vertebrală.
O farfurie, spartă în mal multe bucăţele şi al cărei conţinut, nişte papricaş de purcel cu cartofi, se risipise pe jos, alături de trupul servitoarei, arăta că aceasta fusese lovită în momentul în care eşa din cuine spre a duce mîucare la masa stăpînulul săă.
Castronul de supă era încă pe masă.
Doctorul sfîrşea de luat note, cînd vecinii chemaţi de Mihail sosiră în gloată.
Odaia se umplu repede de bărbaţi, femei şi copil, ale căror exclamaţii de spaimă şi de indignare se amestecau cu strigătele lui Miliaiu, care stăruia mal mult ca ori cînd să învinovăţească pe Gabriel Floreanu, expli-cînd particularităţile pe cari se întemeia.
Doctorul făcu tăcere, întrebînd dacă s’a dus cine-va la sub-prefectură.
Mihaiii răspunse că aă plecat doul oameni, călare ;
Peste cihcl-spre-zece minute aveau să fie la Urlaţi.
-r- JSu mă îndoese că o să se telegrafieze
la Ploeştl. Magistraţii, după toată probabilitatea, aii să sosească de dimineaţă. Un sfat. Nu atingeţi nimic. Lăsaţi lucrurile în starea lor actuală. înţelegeţi cît este de important aceasta. Trei sad patru dintre voi ar putea să rămîie de streajă aci. CelT’alţl pot să golească odaia. Prea vă înghesuiţi şi fără să vreţi, din nebăgare de seamă, aţi putea să mişcaţi vre un lucru din loc, ceea-ce trebue să evitaţi mal pre sus de toate.
Un nimic poate să fie de ajuns casă pue instrucţia pe urma vinovatului sad a vinovaţilor. E probabil, e sigur că procurorul o să vie mîine în zori şi că cel dintîl martori pe cari va trebui să-I asculte, vom fi noi: ed şi Mihaid. Mi-haid a constatat cel d’întîl crima, şi ed am constatat cel d’lutîl moartea. En sînt cam bolnav. Poate Mihaid va spus, că mă însoţea plnă la curte. Acum mă duc tot acolo. Mîine de dimineaţă, cînd o veni judecătorul de instrucţie şi procurorul, să mă vestiţi, sînt la d-nu Zamfir Porescu.
Văzîud că voiea să plece singur, Mihaid II ceru voe să-l însoţească.
Dar doctorul îl spuse că primarul şi subprefectul au să vie îu curîud.
Şi. era bine ca el să se găsească acolo spre a-le explica cum Îndoita crimă a fost descoperită.
Mihaid îutelese că bine a vorbit doctorul.
Acesta plecă totuşi însoţit de doi oameni, declarînd că se simţea oare cum mal bine, poate din cauza noilor emoţii încercate. Prin urmare, după ce îşi repeţi recoman-
daţiile, plecă la curtea lui Zamfir Porescu, cu cel doi ţărani.
(Va urma)
CASA DE SCHIMB
HESKIA k SÂMFEL
BUCDRESC1
Ne. i Strada Lipeai»! Ne. S
Ciupiră şi vinde efecte publice: a face ari e schimb de monezi.
Cir ui pe ziua ce 12 MaiO 1897
		Cmnp.		Vmd	
t-'C	Ksută Amortisabii».. . .	88		39	—
5'7*	» Amortişatulk. . .	103	—	ICO	*/»
	ObJigaţ. de Stst (Cnv. R.) ,	ioî	7.	IC2	V.
	» Municipale d;e 18G3	58		99	
.	» * » 1890	9	—	.9	
î«	Scrisuri Fu«ici*r Rurtîe	15			55	*;»
i'h	» > Urbani)	90	■1	90	%
to.	» » » las*	35			86	—
	Acţiuni Rănea Naţională.	1790	—	'.890	—
	* » Agricoli	«>5		108	—
	» Dacia Rcmlniz staig.	iii		420	—
	» S-tea Naţionala asig	445		4 0	—
	3-tateade Construetiunl .	1 5		165	-
	Fkrin! valoare Austriac# .		ti	t	13
	XL re! Germano ....	I	33	1	fib
	Bicnoî.e Franceze . . .	100	—	toi	—
	» Italiene. . . .	8>		95	—
	* rubÎ8 hîrtie ■	fi	e5	h *	70
DE ÎNCHIRIAT casa din strada Ţepeş-Vodă, 14, compusă diu 4 camere, sufragerie, bucătărie şi pivniţe. Se închiriază şi parţial: 2 camere, bucătnrie şi pivniţă. A se adesa la d. Athanase Cosţinescu, Str. Academiei, 14, la tipografia Gr. Luis.

APPEL & Comp.
Bucureşti. 9, Str. Doamnei, 9. Bucureşti.
Maşini Industriale de tot felul
Cu abur şi cu mîna, cazam de abur. Rezervoare de tablă de fer, etc.
Mare Meposit fie Ţeiî de fer
şi accesorii. — Ţevi de soudage.
Pompe cn abur, din renumita fabrică americană The Snow Stoarn Pump Works Buffalo, America.
Pompe cu mina, cablu de sîrmă de oţel, pentru puţuri de petrol şi alte scopuri industriale.
REPRESENTANTA GENERaLĂ A C.ASEÎ
FREUDENSTEIN & G®"*, BERLIN
Fabrică de sini pentru căi ferate şi mine, căi ferate transportabile, schim-’ bătorî de cale, plăci Invlrtiloare, locomotive, etc.
In tot-d’a-nna în depofi : ŞINE, VAG0NETE, etc.
KEPRESENTANŢl PENTRU ROMANII A 0A8EÎ
JL\ WERTHEIM «V Oomp.
Fabrica de Case de Ier, Casele, etc.
aUJKMHUHMill.	I lllll—II
—
Les Veritables Eaux Mineralei de
VICHY
tont les Sources
VICHY- £TAT
c£lestins
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
Exiosr le nom sur la Capsule et l'Etlquette.
Les Seules Veritables Pastllles de Vlchy sont les
Pastilles YICHY-ETAT
labrlqueee aveo les sels naturala extralts des Eaux Vichy.Stat
Comprimă de Vichy
aux sels naturels VICHY-ETAT
pour preparer l’eau artlflcielle de Vlohy gtzeust.
Agent GinSral oour la R0UMANIB, BULGARIE, SERBIE :
A. O. OABI8ST, BueartU
OE VINZARE £»£
turl, sad în total, dintr’o suprafaţă de peste 8000 metri pătraţi, situate în strada Fundătura Turcului, ce dă în stradele Buzeştilor şi Dulgherilor, începînd din şoseaua Basarab colţul de sub No. 216 din apropiere de Capul Podului Mogoşoae, cu cu preţuri de lei 25 metrul pătrat. A se adresa la d-nul Ştefan Moră-rescu Leaiotă, şoseaua Basarab No. 218, plnă la 11 ore dimineaţa.
O W 1 f oeas aur 8 A • orai-antate. cu do
garantate, cu două capace 60 mm. diametru, 15 mbinuri, regulator de precisie. mers garantat, conservaţiune
nelimitată a frumuseţe! capacelor oe costă tot itît ca cele ale unul
Q*7
IMW 60 mn de pre
ueas de 4"<j lei,—se vinde un ase-iral/	Ceas cu 37 lei Tot un a-
>eine:iea ceas, mărime pentru 3*7 doamne, 8»; lei lTn frumos lanţ fco poate adapta, cu 4 lei So trimite fr-nco contra ramburaului II. Itiiiidbaklii'TabArNtr 35 Vieune, Autriche.
Catalog Ilustrat se trimite grats ţi franco.
V
MEDICAMENT	ATIC
IM de ¥ I I
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase.
Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El corn pledează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL, Lyon, rue Victor Hugo, 14 şi în toate farmaciile.
A V I S
M. KOllAft
TEIRICH & C
0.
RUCUREŞTI
i>.—Strada. Berzei,—D.
INSTALAŢ1UNI
DE
TELEGRAF GAZ îi APA
Lumină incandescentă
pentru
Gtaz aerian
SOCIETATEA
de
Basalt Artificial şi de Ceramica
De Ia CotrocenI
Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorî de acţiuni ale Societâţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu clte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
In unua groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mart din Franţa, ati găsit o mearte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigura contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cart se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, în schimbul uuul premii mi-n'in se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu ltl 50.000.
Galay şi Brăila
REPRESENTANT St DEPOS1TAR
PENTRU FABRICELE RENUMITE tN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE
f MAIlMz Ai O H TEi EH, Viena
Aparate de Ape Gazease, Syfoane, Umplutoare, Sticle, etc. etc.
S. HEICH & C-ie, Viena
Sticle pentru sifoane diu Bohemia, Sticle pentru limonudăj Sticle pentru vinuri, pentru bere, şampanie, cognac, etc. etc.
Ajiarate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOS1ŢIE Proecte. - BiuroG de construcţie. - Export
WATSOI <1 YOIIELL
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE;
BBCUBESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca)
BRATBY & HINGHLIFFE Limited Mancliester
Aparate de fabricat Apa Gazoasă, Umplulorl englezeşti «MonarCh»-.-Sticle, etc.
DAU BYLÂ^ÎDS Limited ISarusley
STICLE englezeşti pentru limonada
UMPLUTOR englezesc cunoscut ca cel mat hun, zis şi «Rapid Parapon», etc.
MOM\ ir»' U iP MiSOJV narusie If
SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEŞTI CEI.E MAI SOLIDE M*reţuri coreu te tltipet cerere t/reetim Hi franco
OI -JMFTSrî'
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de ort-ce fel
BUCUREŞTI — Strada Sf. Dumitru, 8.
CEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECI1NICE
TUBURI DE FONTĂ. DE FER ŞI DE PLUMB
TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. etc.
POMPE pentru VIN, APA şi PETROLEU
ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ
ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR SI LOCOMOBILE
CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE
MAŞINÎ ŞI UNELTE DE ORI-CE FEL
Tnble de fer Negre, l'luuibuite n! GitlviiniHnte Table de Ziue, Oţel englercuc ţi BeaMemer
ATELIER PENTRU REPARAŢIUNÎ DE MAŞINÎ
Fabrica de Balamale de fer ţi de AlamA BroaNcc ţi Fer&rle de eoiiMtrtteţli de orl-ee fel
CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc.
Secţiune pentru articole de preeisiune: Părţi de muniţii de reaboiă
NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150.
REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl
MARSHALL SONS & Co„ GAINSB0R0UGH
Tipografia EPOCA execută tot felul do lucrări atingâtoară de această artă, cn cea mal mare acnrateţă şi cn preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
| LOCO MOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite.: | TBEERATOARELE unice care treerâ cel mal mult şi scoate col j mai curat.
|BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mal] mare scoţînd boabele cnrat.
| STABILE pentru puterile cele mai mari, ch saă fără condensaţinne, orizontale safi verticale.
[ CAZANE mnltitubnlare, cazane Cornwall cu unn saă donă tuburi de foc.
I CAZANE tubnlare cn stabilă suprapusă.
CAZANE tabulare cu stabilă dedesupt.
MAŞINI de macadamisat (presat) şosele.
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
f ’atatoaue ilnntrate uraţih şi franco.
PRIMA INDUSTRIE R0MÎNĂ PENTRU
Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos
VICTOR S0CEC-CÂMPULU06
UNICA FABRICA care produce varul în furnale sistematice cu focuri continue, garantlnd produsele de calitate superioară fără piatră.
IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencuell şi lucrări de artă.
Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipcl şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă între traverse de fer, ziduri uşoare, despărţitoare, cel mat bun material pentru construe-ţiunl de spitale, vile, barace, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn saă fer, absolută siguranţă In contra incendiului.
Preţurile cele mal moderate, furniture prompte şl exacte. Comenzile se pot adresa la DEPOU, Calea Gri viţel, 138, şi la
Fabrica din Cîinpulung. Deposit permanent do
toate aceste produse, Calea Griviţel, 138.
Bne» ireştu —	3. — Bucureat*
9