SERIA IL—ANUL m, No. 440
O singură ediţie
DUMINICA, 1! MAItt, 1897
NUMĂRUL 10 BANI
NUMĂRUL 10 BANI
ABONAMENTELE
încep Ia I şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătese tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţara 30 lei; In streinatate 50 lei Şase luni ... 15 >	>	>	25	>
Trei luni . . . 8 »	»	>	13	»
Un număr in streinatate 30 bani
MANUSCRISELEN1Q SE ÎNAPOIAZĂ
ADMINISTRAŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI — No. 8
ANITNCIURILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinatate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnuncinrI la	pag. IV.....0.30	b.	lini*
>	>	» III........2.—	lei >
»	»	>11........3.—	> >
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul
Un num&r vechii 30 bani
REDACŢIA
No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. 8
APARE ZILNIC LA 8 ORE DIMINEAŢA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE NOPŢEI
10 MAIU 1897
Ziua de 24 Ianuarie şi cea de 10 Maiu sunt cele doue mari serbătorî naţionale.
Ele amintesc punctele culminante ale istoriei noastre contemporane, cari strălucesc cu atât mai puternic, cu cât, dinderetul lor, în spre trecut, se ’ndeseşte negura atâtor vicisitudini seculare.
In mai puţin de patru-zeci de ani, doue ţeri surori, unite înfine, după o despărţire de veacuri, constituind un stat, îşi recapetă neatârnarea, se proclamă regat şi devine una dintre garanţiile de ordine şi de pace în orientul Europei.
Fără ’ndoialâ, succesele politice, desvoltarea economică, progresul nostru în general, se datoresc tutulor forţelor poporului nostru. Acei ce au voit să facă din acest progres o legendă particulară, a unui singur partid politic, au fost nişte şarlatani. Fără’ndoială că tot ce ţara noastră a realizat ca propăşire şi morală şi materială, este datorit ţerii întregi; dar e tot aşa de adevărat că nu puţin a contribuit la realizarea acestui bine concursul superioarei inteligenţe, prudenţei totdeauna deştepte, înaltei dibăcii politice a Regelui Carol 1.
In mijlocul frumoasei parade de astăzi, e bine să amintim că acum doue-zeci şi şase de ani şi doue luni, exact, partidul politic care a tins mereu, de la o vreme, să’şi facă din progresul ţerii noastre, o legendă particulară, hotărîse isgoni-rea tîneruluî prinţ Carol I de pe tronul României, după d’abia cinci ani de domnie.
In noaptea de 10 —11 Martie 71, fiind prim-ministru răposatul Ioan Chica, iar prefect de poliţie Simeon Mihălescu, prinţul Carol I, obosit de agitaţiile antidinastice ale partidului căruia îi încredinţase cârma afacerilor publice, se pregătea să părăsească
tronul şi să plece.
Şi ar fi plecat... Dar a venit a-tunc'i un bărbat politic lingă M. Sa, şi i-a spus cu hotărîre:
«M. Ta, ai o legătură cu ţara a-ceasta cu mult prea serioasă ca să o rupi într’un moment de oboseală sau de desgust. Ţara aceasta mai are încă elemente sănătoase şi cuminţi, pe lingă clementele turburătoare şi smintite cari vor s’o arunce la fiecare cinci ani în aventuri nebuneşti. M. Ta, trebue să rămâi!»
Şi M. Sa a rămas... Omul care vorbise astfel M. Sale era L. Catargiu.
Astăzi la 10 Maiu 97, ne întrebăm : ce s’ar fi ’ntemplat, daca scopurile şi dorinţa agitatorilor s’ar fi realizat la 10 Martie 71 ?
Desigur nimini nu o poate spune. Daca istoria lucrurilor întemplate este aşa de îndoioasa adesea, şi, din nenorocire, adesea este aşa de uşor uitată, desigur că istoria lucrurilor ce a fost să nu se ’ntemple, e cu atât mai greu de închipuit şi nici nu trebue să ne gândim la dînsa.
I Fără a uita istoria Ţcelor întemplate, mulţumim norocului că n’a lăsat să se întemplc altceva, şi, ca partid conservator, care am ajutat la opera acestui noroc, salutăm din toată inima pe M. Sa Regele Carol 1, cu toata dragostea şi respectul ce se cuvin unui suveran brav şi înţelept.

fe
M. Sa Kfgiua El Înaltei a
Uf. Sa Rufele Carol 1.
Defilarea; Trupelor
Anexarea Ivntielov /;cii/rii /;availă
La orele 9.30 a. m., trupele din garni-sonă mai jos notate, se înşiră pe stradele : Calea Victoriei, str. Carol I., Cheiul Dîmboviţa, Bulevardul Maria, str. Bibescu-Vodâ, de la Palat la Mitropolie de-a lungul trotuarului sting (direcţia Palat Mitro-polie) în ordinea următoare:
1)	Şcoala de ofiţeri, pe calea Victoriei, flancul drept în dreptul magasinuluî Nacu, faţa spre Palat.
2)	Şcoala militară de artilerie şi geniu,
la flancul sting al şcoaleî de ofiţeri.
.3) Internatul Medico-militar.
4)	Şcoala militară de administraţie, la flancul sting al Internatului medico-militar.
5)	Şcoala de poduri şi şosele, pe calea Victoriei, la flancul sting al şcoaleî de ad-ţie.
6)	Batalionul No. 2 Yînători, pe calea Victoriei, flancul drept în drephd Pasa-giului Romîn, închizind strada Regală.
7)	Reg No. 2 Cetate, pe calea Victoriei, la flancul sting al Vinătorilor şi în dreptul Teatrului, ocupînd trotuarul pînă în Bulevard.
8)	Reg. Mihaiu-Yiteazu No. (>, pe calea Victoriei, flancul drept în dreptul casei Greceanu, colţul Bulevardului, companiile depărtate ast-fel ca să ocupe toată lungimea stradei pînă la str. Carol.
9)	Reg. 4 Ilfov No. 21, pe str. Carol, flancul drept pe punctul de întreiăere al calei Victoria cu str. Carol; companiile depărtate ast-fel ca să ocupe toată strada pînă la cheiul sting al Dîmboviţei.
10)	Reg. Argeş No. 4, (Batal, permanent) pe cheiul drept al Dîmboviţei, flancul drept la înălţimea podului Doamna-Bălaşa, ocupînd tot cheiul pînă la Bulevardul Maria.
11)	Reg. Constanţa No. 34 (Bat. permanent) la flancul sting al Batal. Argeş No. 4.
12)	Compania lucrătorilor Arsenalului, la flancul sting al reg. Constanţa No. 34.
13)	Compania de Pompieri, la flancul sting al companiei de lucrători a Arsenalului.
14)	Reg. No. 1 (leniu, pe dealul ce urcă la Mitropolie, avînd flancul drept pe str. Bibescu■ Vodă.
15)	Reg. No. 2 Artilerie, pe Bulevardul Rlisabeta în coloană de secţie cu capul coloanei la punctul de întreiăere al Bulevardului Elisabeta cu calea Victoriei şi înapoia ofleerilor fără trupă.
16)	Reg. No. (5 Artilerie, în coloană de secţie pe cheiul sting al Dîmboviţei în sus de podul Doamna-Bălasa, capul coloanei la înălţimea podului ; una baterie din a-cest regiment va închide Calea Victoriei la înălţimea str. Carol (casa Bellu).
17)	Reg. No. 10 Artilerie, în coloană de secţii pe cheiul stîng al Dîmboviţei, în jos de podul Doamna Bălaşa, capul coloanei la înălţimea podului; una baterie din a-cest regiment va închide Calea Rahovei, avînd faţa spre girlă.
18)	Reg. No. 4 Roşiori, în coloană de regiment, pe Piaţa Teatrului, faţa spre Hotel Continental.
19,i Reg. No. 3 Călăraşi, în coloană de regiment la flancul stîng al Companiei de Pompieri, închizind str. Bibescu- Vodă în dreptul şoselei ce urcă la Mitropolie.
20)	Kseadron No. 2 Tron, pe cheiul drept al Dîmboviţei, în sus ele podul Doamna- liă-laşa, capul coloanei la înălţimea podului.
21)	Otlceril fără trupă, oliccril şcoaleî superioare de răsboiu, acel al şcoaleî speciale de artilerie şi geniu, oficeriî din jandarmeria rurală, precum şi olicerii de reservă şi acei cari nu au comandă in
/'«//r/r vui	featku oefieahe
Comandantul Corpului 11 armaţi.
Statul Major al Corpului 11 armată st al cetinii Bucureşti.
Muzieele militare
? Tribun* T Regală
«Z
©
1 a 3 2.
I 5
a 'A	gi • q
S4" «
°	s
3 t
ea	o
« «
a a
Do 1« Palat Calea Victoriei
z «
ts to
Calea Victoriei De la Mitropolie
0Q 99
B B
B «=
» 5'
S	s
-	g
B	a
sr	b
i
B
sr
B B
3
IZ
18
19
20
21
Plutonul ofleerilor din g&rnlzonS. Regimentul No. 2 de artilerie. Regimentul N. 6 artilerie. Regimentul No. 10 artilerie. Escadr. No. 2 tren.
Regimentul No. i roşiori. Regimentul No. călăraşi. Divizionul jandarmi călări
front, se vor afla pe jos la ora 10 a. m. la capul Bulevardului Elisabeta cu faţa spre Calea Victoriei, avînd flancul drept în drephd intrărei de la Hotel Bulevard. Plutonul ofleerilor fără trupă nu trece de poarta Hotelului Bulevard, pentru a ră-mîne destul spaţiu, unde M. S. Regele cu toată suita şi escorta aşteaptă trecerea trăsurei cu M. S. Regina.
Efectivul vorpit vil oi- rfc Ir iipă. -
Ti nulii.
•
Corpurile de trupă în paradă cuprind: Şcoala de ofiţeri 2 companii, Regimentele Mihai-VUeazu No. 6 şi al IV Ilfov No. 21 cîte 3 batalioane; Reg. Ialomiţa No. 23 un batalion, Reg. No. 1 Geniu, două batalioane; Reg 2 Cetate, 10 companii a cîte 2 secţii; Compania lucrătorilor arsenalului 2 baterii a 3 secţii.—Regimentele de cavalerie cîte 4 Escadroane a cîte 4 Plutoane; R-tele de Artilerie cîte 5 baterii ; Reg. No. 2 Artilerie are şi una baterie de munte precum şi compania de Pompieri. Escadronul No. 2 Tren înhamă 18 trăsuri, formînd 9 secţii a 2 trăsuri fie-care.
Semi-plutoanele şcoalelor, trupelor de Infanterie şi Geniu, precum şi secţiile regimentului de Cetate şi ale companiei Arsenalului sunt de cîte 12 şiruri. iar Piu-toanele trupelor de cavalerie de cîte 10 şiruri.
Ţinuta ofiţerilor şi a trupelor, cea de ceremonie. Ofiţerii călări, conform înaltului Decret, publicat in «Monitorul Castei» AJo. 33, din 1895.
D-niî oficeri generali pantalonii peste cişme.
Onovuvila ilale .1111. MjMj. Itvffvlv ni Regina
Oardele de onoare
Reg. Miliaî-Viteazu No. <> dă o companie cu drapel şi cu muzica Reg. 3 Dîmboviţa No. 22 ca gardă de onoare la Palatul din Bucuresci. Garda de onoare stă la Palat pînă cînd MM. DL. plei.ă la Mitropolie, după care se duce la corpul său pentru a lua parte la defilare , mu sica după ce însoţeşte compania la corpul
www.dacoromanica.ro
său, se întruneşte cu muzica regimentului Mihaî-Viteazu No. 6, pentru a lua parte la defilare.—După defilare, această gardă de onoare cu drapelul şi muzica Regimentului No. 1 de Geniu, care o aşteaptă în str. Colţei, se întoarce la Palat, după cum se prescrie mai jos, pentru a da onorurile.
Reg. I do Oeniu, dă o companie cu drapel şi muzică ca gardă de onoare la Mitropolie. La ora 9 şi 30 minute, această gardă se află în curtea Mitropoliei. După intrarea MM. LL. în biserică, muzica se întoarce pe bulevardul Elisabeta, unde ia parte la defilare, în capul Şcoalelor publice.
La întoarcerea de la Mitropolie, la bulevardul Academiei, M. S. Regele e escortat de ofiţerii generali fără trupă, precum şi de cei din rezervă, Stat-Major Regal, ataşaţii militari, ofiţerii superiori de la marele Stat-Major şi de la inspectoratele de Artilerie, Cavalerie şi Geniu, toţi aceşti d-ni ofiţeri se află la Mitropolie la ora 10.30
lh-fllavva
M. S. Regele primeşte defilarea înaintea statuei Mihai-Bravul.
Parada e comandată de d. general Arion.
Infanteria e comandată de comandantul diviziei a 4-a. Artileria de către comandantul Artileriei corpului 2 de armată, iar regimentele de cavalerie de către comandantul brigadei a 2-a.
Ovili nva iii- ilvfilave
Ordinea de defilare a trupelor este următoarea :
1)	Comandantid corpului II de armată cu Statul săă Major.
2)	. Muzicele trupelor din paradă.,
3)	Plutonul ofiţerilor din Garnizonă, co-prinzînd: Ofiţerii fără trupă, acei ai diferitelor şcoli şi servicii, ofiţerii din jandarmeria rurală, precum şi ofiţerii de rezervă.
Comandantul şcoaleî de ofiţeri, loc.-co-lonel M. Aslan
4)	Companiile şcoaleî de ofiţeri.
Comandantul şcoaleî speciale de artilerie
şi geniu loc.-colonel Aronovici.
5)	Şcoala militară de artilerie şi geniu. Directorul Internatului Medico-Militar, medic de corp de armată dr. Zorileanu.
6)	Internatul medico-militar. Comandantul şcoaleî militare de A-ţie
adjunct CI. I. Costovici.
7)	Şcoala militară de administraţie.
8)	Şcoala de poduri şi şosele. Comandantid diviziei 4-a infanterie. General Carcaleţeunu cu Statul săii Major.
9)	Batalion 2 vînători, Major Solacol. Comandantul brigadei de infanterie, general Vasiliu Năsturel.
10)	Reg. Mihal-Viteazu No. 6 trei batalioane, comandant loc.-colonel Boerescu.
11)	Reg. IV Ilfov No. 21 trei batalioane, comandant col. Hiotu.
12)	Reg. Argeş No. 4 un b italian. Comandant Major Chicoş,
13)	Reg. Constanţa No. 34, comandant maior Anastasia.
Inspectorul general al geniului, general Argintoianu, (la flancul drept al inlteî u-nităţt).
14)	Reg. I geniu două batalioane. Comand ■ nt col. Cul-er.
Inspectorul generat al artileriei, general M. Pastia (la flancul drept al intiei u-nităţi),
15)	Comandantul artiliriei corpului I de Armată general Macarovici.
16)	Reg 2 Cetate, 10 companii, contam dant col. Coandă.
Directorul Arsenalului Armatei. Col.Per-ticari.
17)	Compania lucrătorilor Arsenalului.
18)	Compania de Pompieri.
19)	Reg. 2 Artilerie 6 baterii. Comandant loc.-colonel Stroescu.
20)	Reg. 6 Artilerie 5 baterii. Comandant loc.-colonel Grecescu.
21)	Reg. 10 Artilerie 5 baterii. Comandant loc.-Colonel Zahareanu.
22)	Escadron 2 Tren 9 secţii. Comandant căp. Clăbescu.
Inspector general al cavaleriei, general Băicoianu.
Comandantul brigadei II de cavalerie, col. Zossima.
23)	Reg. 4 Roşiori 4 escadroane. Comandant A. S. R. Principele Ferdinand.
24)	Reg. 3 Călăraşi. Comandant loc.-colonel Zlătianu.
25)	Divizionul Jandarmi călări, 2 escadroane. Comandant Maior Mustaţă.
CARMEN SYLVA
Soţie
E noapte şi-î trist!
Şi-i cerul pustiu !
Dar fără de El Somn nu vreau să ştiu.
»
Şi ce mi-î că noaptea-î Veac groaznic şi mut: Mi-î plînset de veghe Tot traiul durut.
El doară — nainte ’mî Şi-a Domnului stînd Legatu-s’a mie Cu viaţă şi gînd; —
Şi-acum pe ’nserat Şe furişă hoţ,
Şi-aştept—că mi-i drag, Mi-î drag, că mi-î soţ.
Şi cînd s-o ’nturnâ N’oi spune cuvînt, Furată mi-î tihna, Norocul mi -î frînt.
Şi nici mc mai jelui —, Că n’ajuta legi! —
Ce crud îmi dori viaţa Tu nici nu ’nţelegî.. !
Sonet
O vin’ ,Destin, la luptă, şi ne-om bate, Că iar trufaşă fruntea’mi se ridică ;
Să stăm ca’n vremi, in strîngere voinică Prinşi piept la piept cu braţe ’ncătuşatc.
Intinsu-i mut! — nici plînsuri înecate Nici glas de ’mbărbătare nu’l despică,
Şi ’n pumnii mei de-ai împietri de frică — Nici svonul biruinţei n’a străbate.
Luptaş cercat—şi să m6 ’ncliin, Destine ? Din lupte vechi de nu ne-am ţine minte, Tovarăş mut—aş tremura de tine.
Dar azi trufia ca un val fierbinte Şi dor de-a ’nfrînge’ml clocotă prin vine,
Şi’mi dă puteri, şi ’ml strigă dîrz: «Nainte!»
A. Tonta.
Liberalii şi războiul
Războiul Independenţei — l’afl făcut imprejurările, l’a purtat ţara, l’a clşti-gat armata romînă sub conducerea Regelui.
Liberalii pretind insă că el l’afl făcut şi că lor li se cuvine toată gloria. Aşa s’atl lăudat în toată vremea, aşa îndrăznesc să se laude ş’acum — par’câ s’ar mal trece asemenea gogoşi!
Numai el aQ fost patrioţi; numai el ati fost înţelepţi; conservatorii aîî fost nişte păcătoşi, el afl recomandai retragerea oştirel la munţi .;
ta să vedem.
«Partidul liberal a făcut războiul».
Care partid liberal?
Dumitru Brătianu a fost contra războiului; dovadă broşura sa «O datorie de conştiinţă».
Ion Ghica şi Dumitru Sturdza afl fost contra războiului şi au recomandat retragerea armatei la munţi ; d. Dumitru Sturdza, ca ministru în 1876, a fost pentru reducerea cheltue-lilor ministerului de război ; tot d-sa a combătut în Senat convenţiunea ruso-romînâ pe temeiul că aceasta avea să ne Urască la un război contra Turciei, ceea ce ar fi o nenorocire pentru ţară.
C. A. Rosetti, entuziastul partidului liberal, C. A. Rosetti el însuşi a fost contra războiului. Iată ce scrie el în Romînul de la Noembre 1875:
In Europa nu mal e un secret pentru nimeni că Principele Carol are veleităţi de glorie militară, de mărire politică, şi că in neeste veleităţi Basarabia ar li sacrificată în schimbul altor preţioase avan-tagil...Se înţelege, ce sorginte dereardicare ni s’a redat prin Basarabia, ce bine imens este pentru noi această Basarabie. Basarabia este cheia propăşirii şi puterii Ro-mîniel. Ce este aspiraţiunea (le a ne e-mancipa de darul anual ce facem Turciei; ce sunt vanitoasele preocupări ca şeful Statului să se intituleze prin imitaţiune străină Majestatea Sa Regele în loc de a ’1 numi pe roinîneşte Măria Sa Vodă, ce sunt acestea ! Deşertăciune—pe lingă măreaţa aspiraţiune de a păstra Basarabia !
Şi fiind-eă se vorbea de schimbul Basarabiei pe Dobrogea cu portul Constanţei, C. A. Rosetti scria în Romînul de la 10 Ianuarie 1876 că, dacă ar primi aceasta, «Principele Carol ar subscrie propria sa detronare».
Vra să zică, singurul organ autorizat pe acele vremuri al partidului liberal, organ dirigiat de fruntaşul între fruntaşi C. A. Rosetti, acuza pe Principele Carol că vrea războiul şi regalitatea ; partidul liberal considera şi pe unul şi pe cea-l’altă ca rele—atît de rele in cît ameninţa pe Domnitor cu detronarea!
Apoi, dacă toţi aceştia eraţi contra războiului şi a regalităţii, atunci cărui partid liberal i se datoreşte războiul Independenţei ?
Lui Dimancea de la Piteşti, lui Gliel-megeanu de la Severin, lui Kiriţopol de la T.-Măgurele ?
Şarlatania liberalilor în această chestiune atît de mult exploatată de dînşil, e vădită chiar pentru acel slabi de minte cari nu înţeleg că războiul a fost tăcut de împrejurări, purtat de ţară şi cîşligal de vitejia armatei romîne.
Liberalii se aflau la cîrmă în vremea războiului. Dar el afl fost străini de
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
36
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA tlVTflA
CAPITOLUL XXIII
Stătu jos, respirlnd cu putere şi ştergin-du-şl cu o batistă fruntea asudată.
Mihaifl, în picioare In faţa lui, îl privea cu nelinişte.
Seara era senină.
Se vedea distinct braţele crucii de piatră, al cărei piedestal era ascuns de bălării.
Doctorul prelungea şederea şi se plîngea de o sete arzătoare.
Mihaiă se oferi să meargă la o casă din marginea satului şi să ia un pahar de apă, cînd un zgomot de paşi uşor se auzi la o mică distanţă.
Cel doi oameni şi copilul se uitară lu partea de unde venea zgomotul şi văzură un om care fugea, cu spatele Întors către cruce.
El străbătu ctmpia şi se afundă în vale.
— Oh! Doamne ! exclamă doctorul, seu-|lndu-se ! Asta e Ene Surcea !...
dînsul, tot aşa de străini ca Regele Coreei de pildă.
Au avut un rol liberalii in război, e adevărat; dar cu acesta n'afl să se laude. El afl exploatat războiul spre a se îmbogăţi. Atunci s’a început seria «afacerilor strălucite», atunci s’afl pus bazele «industriei naţionale... liberale» care din vagabonzi a făcut milionari.
Care a fost atitudinea partidului conservator in chestiunea războiului ?
Acuzările pe care colectiviştii mal încearcă şi acum să Ie arunce acestui partid sunt lot aşa de întemeiate ca şi laudele pe care şi le fac singuri.
Partidul conservator n’a avut şi n’a putut avea nici un rol în cestiunea războiului.
«Roşii», de îndată ce au venit Ia putere in 1876, afl pus subt acuzare pe fruntaşii partidului conservator şi i-aii ţinut ast-fel, departe de orî-ce acţiune, timp de iiouă-spre-zece luni.
Comisiunea Camerei liberale, călcînd Constituţia, a uzurpat puteri judiciare, a făcut perchiziţil, a confiscat acte, a lansat mandate de aducere, a ordonat arestări. Camera liberală a mers pină acolo, în cît a făcut să se afişeze prin sate rezumatul infamului act de acuzare.
Roşii au voit chiar să aresteze pe foştii miniştri conservatori; şi numai intervenţiei personale a Domnitorului se datoreşte că nu s’a săvlrşit şi mişelia aceasta.
In zadar fruntaşii conservatori fereau să fie judecaţi; în zadar se adresau chiar Suveranului, cerînd să fie trimes! înaintea Casaţiei — după lege pentru ca aceasta să se pronunţe. Liberalii, după ce acuzaseră, fugeau de judecată ; pentru că s’ar fi văzut infamia lor şi pentru că el n’aveau alt scop de cît să împiedice pe conservatori de a-şl exercita bine-făcăloarea lor influenţă în acele vremuri grele pentru ţară.
Daţi în judecată de Camera liberală la 20 Iulie 1876, fruntaşii partidului conservator au fost ţinuţi sub acuzare — fără a fi judecaţi — pină la 26 Ianuarie 1878, cînd Ion Brătianu a cerut Camerei să închidă afacerea.
Atunci totul era isprăvit.
Au trecut 20 de ani de atunci; opi-niunea publică s’a luminat mult în a-cest timp ; astă-zl nu mal crede nimeni minciunile colectiviştilor. Totuşi, Voinţa Naţională are încă neruşinarea să mal calomnieze şi astăzi partidul conservator şi să îmbrace gaiţa colectivistă cu penele păunului.
Nu ne pasă. Dispreţul subt care opinia publică striveşte partidul liberal, e pentru noi cea mal bună satisfacţie.
LITERE, ARTE, ŞTIINŢĂ
Numărul de 10 MaiQ din M<.ş Teacă e demn de totlreeulul arestul valoros organ. Materia multă şi variată esle de un humor care face onoare li-teraturel noastre. Moş Teacă nu se dezice.
*
* *
A apărut: «Foaia Interesantă» No. 18, cu următorul cuprins :
Text : Conservator ele de Muzică, de Oscar Spirescu; N. Gr. Filipescu, de T. A.; Literatura pomilară: Fet ţa şi Tufa, de A. Gauda. Intre viaţă şi moarte, nuvela de Socrate Georgescu. Floarea cîmpuluf, nuvelă de A. Gauda. Jaruri.
I tuşirăţi uni. N. GR. FILIPESCU, fost. primar al Capitalei.
Ovreiul în sac
— Anecdotă populară —
Un ovreiu voind să meargă Unde-va mal lungă cale,
Şi voind cu el să ducă Şi-o tăgârţă cu parale ;
Ca să nu mai creadă nimeni C'ar fi avîni şi bani la el,
Hal s'o iea pe jos de-odată Şi pornesce ’ncelinel.
Merge dînsu ’ntâiu cât merge,
Şi cu mersul ostenesce,
Dar pe-un om în cale-l tocmai C’o căruţă ’l întălnesce :
—	Iea-me, bade, şi pe mine,
«Fă'ţi pomană dumniata.
—	Să te ieau, dar dă vr'o cinste.
—	Hei! Eu. cinste ? zeu ţi-aş da ! «De-aş fi-avut eu bani de cinste
((No luam la drum pe jos !
«Dar de unde bani la mine «Om sărac şi păcătos?!»
In sfârşit la urmă omul In căruţă Va luat :
De n’o fi curat pomană Cel puţin n’o fi păcat.
Merg ei asl fel cu căruţa,
Până unde nu sciii bine,
Dar când dau ei de-o pădure,
Hop, colo şi noaptea vine.
Când săresce-acum ovreiul Negrul nopţii înnainte Mal privind şi la pădure Iată ’. vine boţi în minte :
Dacă’l noapte şi pădure Şi ai încă şi parale Cum se poate să nu’ţi iasă Şi vr’un hoţ măcar în cale ?
—	Dacă ’ncepe, zice ovreiul,
Noaptea câtră noi se vie,
Oare hoţi acuma, bade,
Unde trebue să fie ?
Hoţii ? D ‘, răspunde omul,
N’am de dînşil nicl-un zor : D'apoi unde să mai fie ?
Şed şi ei la locul lor.
—	Locul lor ? ! Dar unde’l locul ? Speriat ovreiul zice.
—	D’apoi unde, zice omul,
Poale fi el şi pe-aice,
—	Cum să fie, zice-ovreiul ;
Cum se fie ?! Cum să fie ?!..
Pentru ce zid astă vorbă ?
Să se ’ntâmple şi să vie ?!
—	Li, şi ce ? Poftească, vină;
Ce-o să'ini iee ? Astă pete ?
Doar parale n’am să’mi iee.
—	Pot să'mi iee p'ale mele.
—	A ! Vezi asta’i altă treabă,
Zice omul prefăcut,
Cînd e vorba de parale,
E,	ce i dreptul, de temut.
Ei, atund, grăesce-ovreiul,
Uite, bade, fă ce poţi.
Schimbă drumul ori îmi spune Ce să fac să scap de hoţi.
—	Ce să faci, răspunde omul;
Uite, bagă-te ’ntr’un sac.
Eu leg sacul şi’ţl dau pace Şi tot merg pe drum şi iac.
Dar tăşulca de parale,
Ce să fac, s’o ţin la mine.
Ori s’o pun în fin aice?
—	Fă cum crezi că e mal bine.
—	Ba, eu, uite, zice-ovrelul,
Pun tăşulca ’n fin să stea,
Cum nu dă de mine hoţul Nici de dînsa să nu dea.
D pă ce vorbesc ei ast-fel,
Hai ovreiul intră ’n sac,
Iară omul mină sdraven De gîndial că’l de olac.
Mână ţapen, lasă drumul,
Dă prin şanţuri, dă prin haturi Şi la cal încet tot strigă :
«Hii băete mai pe laturi.
«Hai prin şanţuri, hai cum poţi, <a Num cil să scăpăm de hoţi.
Mână omul cât mai mână Şi la drum mereu silesce Până când de-odată numai Ţine calul şi’l opresce:
—	77o, băete ; ho, tătucă ;
Să ’ncetăm d aci din cale,
Că zăresc un hoţ în vale.
Stăi, băete. zice ’n grabă :
Din căruţă sare jos Şi vorbesce ’ncet cu calul:
«Să mal stăm aci la dos.
Apoi iea şi-un băţ în mână. încolo niţel se duce Şi ce i vine să s'apuce ?
Cată ’ntâiu de nu e nimeni înainte şi nnapol Şi cu glas schimbat vorbesce Parc’ar fi vorbit vr'o doi :
—	Tu de colo, cine eşti ?
Nauzl, hei ? Răspunde-o dată.
Unde mergi ?
— Da, unde ? Iaca M’au chemat la judecată.
—	Da’n căruţă-acolo, par că Văd un sac ? In el ce aî ?
—	D’apoi nu l vr'un lucru mare, Vr’o stambolă de mălai
—	Ce vorbeşti tu ? zice glasul Cel strein. Atât ’i-aice ?
Şi cu băţul una sdraven
Trage’n sac când ast-fel zice.
—	Da ! Vezi bine, ’l-o stambolă, Că dâr nu-’i ţuhal, e sac.
Ba sunt două, zice glasid Şi cu băţul iarăşi, pac!
—	Da e una, măi creştine,
Spui în glumă ori îţi pare '?
—	Ba, sînt două: şi cu băţul Irage una şi mai tare.
Iar d’aice ’ncolo ţine-o,
Ba că i una, ba că’s două,
Şi cu băţul cară ntr una Până dincolo de nouă.
Se nţelege, cel cu două Când era mai supărat,
Ca să’şl apere dreptatea Da şi el mal îndesat.
După asta glasul zice :
«Ce mai dur la deal la vale»,
«Mie mi miroase-a parale». Prinde sacul dintr’un capei,
Din căruţă ’l scârle jos,
Rescolesce fânul iute Ş'apol strigă bucuros :
«Uite banii, tăşulcuţo !
«Vino ’ncoae la tătuţă!
Apoi banii înhăţând Şi pe lângă sac trecînd,
Plecă, banii lot sunînd.
Ce-a făcui în vremea asta Bietul nostru de ovreiu,
Ce-a gândit în sac anume Naş putea să spun nici eu.
Dar din sac când a eşit Ce socotiţi c ar fi vorbit ?
Uite, zise, nu mă mir eu Ca să vină-un hoţ din vale Şi să’i miroase-a parale ;
Dar mă mir de dumniata,
Ce’ţi venise tronc aşa De-o ţineai tot: una, una !..
Asta, zeu, că’l modă nouă !...
Nu vedeai că'ţl sparge sacul?
Te durea să fie două ?
VI*. ii, Sifu-rnulia.
înaintările în armată
lată înaintările făcute în armată, pe ziua de 10 Maiii, în cele 3 arme:
Infanterie
La gradul de colonel. — Lt.-colonplî loan Pelrovicl, din reg. 9, numit comandant al reg. 16, şi Anastasescu Magheru, din reg. 2, comandant al aceluiaşi regiment.
La gradul de căpitan — Locotenenţii Gr.
Logadi, din reg. 6 în al 3-lea, şi Vasileloa-niţiu, din reg. 16 In al 25-lea.
Cavalerie
La gradul de locotenent.—Sub locotenent Al. Cihoski, din reg. 2 roşior! în reg. 3 roşiori.
Artilerie
La gradul de căpitan. — Locoteuentul Mihail Pădureleanu, din reg. 2 cetate, la pulberăria I.ăculeţ.
*
* *
Pe de altă'parte s’afl făcut următoarele mutări:	*
Infanterie
In interes de serviciu. — Locot.-colonel Andronic Georgescu, şef de sţat-major al diviziei Dobrogea, In reg. R.-Sărat No. 9; maiorii I. Pătraşcu, comandantul şcoalel de Bistriţa, la statul-major al diviziei 2 de infanterie; G. Lambru, de Ia statul-major al div. II, la statul-major al diviziei Dobrogea şi Vasilel. Vasiliu, din reg. 32, ca comandant al şcoalel Bistriţa.
După cerere. — Căpitanii Radu Popes-cu, din reg. 19 în al 24-lea; Gb. Bogdâ-nescu, din reg. 12 în al 10-lea; N. Pelră-cheseu, din reg. 10 în al 81ea ; N. Pipe-rescu, din reg. 8 în al 12-lea, şi C. Nădejde, din reg. 27 în al 15-lea.
Cavaleria
In interes de serviciu. Căpitanii G. Crln-gureanu, din reg. 10 călăraşi în al 4-lea, şi Th. Maltipescu, din reg. 4 călăraşi în al
10	lea ; locotenenţii Ludovic Mircescu, din reg. 10 călăraşi în al 9-lea; Al. Munteanu, din reg. 5 roşiori în reg. 8 călăraşi, şi Dini. Suţu, din reg. 9 călăraşi, în al 4-lea.
După. cerere. Locotenenţii Dim. Rădu-lescu, din reg. 5 călăraşi, în reg. 5 roşiori; Th. Gioculescu, din reg. 4 călăraşi, In al 11-Iea; V. Iacobescu, din reg. 11 călăraşi, tn al 4-lea, şi sub-loeotenentul I. Ivauciu, din regimentul 2 roşiori In al 6-lea.
Artilerie
In interes de servietă. — Lt.-colonel G. Tănăsescu, din reg. 3 artilerie in reg. 1 ; căpitan Iacob Zadic, din reg. 11 în reg. 8; locotenenţii Ch. Mironescu, din reg. 1 artilerie, In reg. 1 cetate; C. Serbescu, din reg. 3, în reg. 11; Mihail Florescu, din reg. 12, în reg. 7 ; guardul de artilerie ci. 111, Gr. Goroneanu, din reg. 3 artilerie, la pulberăria Lăculeţe.
După cerere.—Lt.-col.'Matei Gbiţescu, comandantul regimentului 9 arlilerie, în reg. 3 artilerie, şi Liviu Drăgoescu, din reg. 1 artilerie, ca comandant al reg. 9; căpitanul Paul Van Saanen, din reg. 8 artil. în reg.
11 ; Al. Mihăescu, din reg. 4 artil., în reg.
I cetate; AI. Sadoveanu, din reg. 1 cetate, în reg. 4 art.; Locotenenţii N. Cautacuzino, din reg. 10 art., în reg. 1 cetate ; Rădu-Iescu, din reg. 1 cetate, în reg. 10 ari. N. Ba-lâr, din reg. 11 în reg. 3; V. Rudeanu din reg. 8, în administraţia resbeluluî; Mircea Magheru adm. resb., în reg. 2 cetate; N. Mareş, din reg. 1 cetat e, în reg. 1 art. ş sub-locotenentul Romulus Brătuianu, din 9 art. în reg. 1.
*
* *
D. Aureliu Cupşa, inginer el. U la arse naiul flotilei, a fost înaintat la gradul de inginer e). I.
*
* *
S’afl înaintat, pe ziua de 10 Maiii, la gra dul de sub-locotenent în rezervă, In arma artileriei, soldaţii bacalaureaţi ale căror nume urmează :
Dim. Arsereanu, loan Velicu, Paul Deme-triade, Stamate Dobroviceanu, Mihail Iva-novicî, Gr. Eremia, Gb. Vercescu, C. Chris-tescu, Filip Răduleseu, Marin Vlădescu, Dim Costin, Virgiliu Toroseanu, Mihail Şfefă-nescu,- Dionisie lonescu, Al. Orăşeanu şi Gb. Corbescu.
Are un copil bolnav de friguri... Sunt sigur că aleargă, aşa, ca să mă găsească pe mine.
—	Să am iertăciune, d-le doctor ! zise Mihairt. Nu e Surcea. Este nepotul căpitanului Voinea, d-nu Floreanu, care trebue că va fi venind de la unchiul săfl.
—	D-nu Floreanu?... Aş! Nu e ! ’K asigur ! răspunse doctorul. Mie mi s’a părul că e Surcea.
—	Nu ! Nu ! d-le doctor! E d-nu Floreanu. Nu m’am înşelat.
Doctorul nu părea convins. Dar copilul, la mărturia căruia se făcu apel, afirmlnd cele zise de tatăl săfl, nu mal era de discutat.
—	E ciudat! zise doctorul. Aş li jurat că era Surcea. Hal, MBiaifl!
Putem să ne urmăm drumul acum.
—	Sunteţi mal bine, d-le doctor ?
—	Da ! Numai că mi-e sete ! Mi-ar fi bine
de tot dacă aş avea un pahar cu apă proaspătă...
—	E uşor de avut, zise Mihaifl. Dintr’o săritură sunt la căpitan Voinea. O să cer de la slujnică un pahar. II umplu de la puţ şi, pină să bagi de seamă, sunt aici.
—	Bravo ! F’oarte bună idee, răspunse doctorul. Numai că aş putea să merg şi efl cu d-ta...
—	Dar pe urmă trebuie să ne Întoarcem iar p'aci. De ce să faci două drumuri ? Sln-
teţl osteniţi şi nu vă e de nici uu folos.
Aveţi numai puţină răbdare. Nu zăbovesc.
Şi îmbrîneind fiul săfl care vrea să vie după el:
—	Stal aici, Gheorghe, tu mă faci să In-tirzift mal mult. Doctorul se puse iar pe iarbă.
Copilul umbla de colo piuă colo In preju-rul Iul căutlnd greeri.
Trecuse două safl trei minute.
Un ţipăt grozav, care resuna in tăcerea adlncă a nopţeI,fâcu pe doctor să sară în sus.
Aproape In acelaşi timp, un zgomot de paşi grăbiţi se auzi:
Mihaifl se ivi, alergînd ca un smintit şi slrigîud :
—	Săriţi !.. Ucigaşii !... d-le doctor! Iute ! Iute. Doctorul se repezi, tîrlnd cu .‘ine pe copilul înfricoşat.
—	Ce este? întrebă el, dud ajunse pe Mihaifl. De ce strigi ? A sărit cine-va la tine?
—	Nu ! Nu ! nu la mine ! bîlbîi Mihaifl, luind-o Îndărăt. Acolo ! Colo ! Hal ! Hal iute !
Cu mina el arăta casa căpitanului Voinea.
Doctorul, uilindu-şl osteneala, îl urma tn fuga.
In curlnd ajunseră la casa căpitanului.
Uşa era dată de perete.
In năuntru era lumină.
Doctorul intră şi rămase pironit, încremenit de spaimă.
Copilul dete un ţipăt de groază, II podidi
plinsul şi îşi ascunse capul la sinul tatălui săfl.
La piciorul mesei, unde era încă pusă mtncare, căpitanul Voinea zăcea pe spate întins tntr’un lac de slnge, cu gtllejul deschis de o lăeturâ 'argă.
Ceva mai departe, pe pragul uşii de la cuine, slujnica era întinsă cu capul tăcut ţăndări.
In faţa acestei privelişte înfricoşate, doctorul păru că şi-a uitat un moment boala şi osteneala sa.
Sentimentul datorii profesionale II dete puterile.
Se aplecă rînd pe rlnd spre cele două victime, examină rănile, apoi, fiind asigurat că Îngrijirile sale, din nefericire erau de prisos, se ridică plin de spaimă.
—	Morţi, amtndoul! murmură el, drept respuns la întrebarea 'mută a lui Mihaifl.
—	Amlndoul ? Ştii bine, d-le doctor ? Întrebă ţăranul.
—	Voi, da ! Ceea ce ne mal rămîne de făcut, este să înştiinţăm primăria. Trebuie să se pue pe urma acelor ticăloşi!
—	Nu-I de cit unul, d-le doctor, Întrerupse ţăranul, eşit din minţi. Şi n’o să fie greii de găsit. E ăla pe care 1 am văzut fugind adineauri! Esle nepotul căpitanului.
—	D-nu Floreanu ? exclamă doctorul, revoltat. Ce eşti nebun, Mihal ?
Floreanu ! Un om pe care situaţia şi mo-
ralitatea lui 11 pun mal pre sus de orî-ce bănuială...
—	Aşa Încep toţi hoţii ăl mari... La început par oameni de treabă, pînă le vine bine ! urmă ţăranul cu un ton de convingere nestrămutată. Efl zic că el a săvîrşil uciderea... Ttlharul ! Ii venea greii să mpf aştepte niţel. D’aia alerga atît de repede cînd l-am văzut !
—	Efl am văzul fugind uu om pe care nu l-am recunoscut, rectifică doctorul. Eu am crezut că este Surcea. Am fost surprins cînd te-am auzit spunind că este Ga-Itriel Floreanu! Roate că te-aî Înşelat...
—	Si băiatu l-a cunoscut, d-le doctor. Nu m’am Înşelat. Jur pe sulletul meii !... El este, Iţi spuiii efl că el este !
—	Eşti nebun, Mihal! Nu săvlrşeste ci-ne-va o crimă attt de îngrozitoare, fără ca să nu fie mîuat de nişte motive de răsbu' nare safl de lăcomie, pe care d. Floreanu nu le putea...
—	Ce nu putea, d-le doctor ? Ei, să vede
că d-voaslră nu ştiţi că căpitanul ll făcuse moştenitor ? D. Zăgan a spus-o la multă lume.	%
—	Cum ? Al putea crede că Floreanu, bogat, cu un viitor măreţ Înaintea lui... -
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA
t»
VIZITE IMPORTANTE
llnhslmrgl! şi Holienzollcriiii. — Vizita împăratului Wilhelm. —
Regele C’arol la Belgrad
HabHbtu'ffii ni Hohen-xollerniî
In urma vizitei din anul trecut a împăratului Frânte Iosef, reia-ţiunile dintre Dinastia romînâ a Hohenzollernilor şi dintre puternica Dinastie a Ilabsburgilor au devenit atit de intime, în cit împăratul nu scapă nici o oca dune ca să-şi manifeste prietenia sa fală cu Regele Carol şi să-şl a-ducă aminte de frumoasele ceasuri petrecute la Sinaia.
«Mag ga i ’orsect g» di n Bud a pesta spune că împăratul Frânte Iosef, cu ocazia inaugurărei monumentalul Măriei Teresa la Pojon (Presburg) a spus primatului ungur, cardinalul Vaszarg:
— E probabil că A. S. I. şi R. A rchiducele Iosif va petrece la vară. cîte-va zile la Sinaia ca Oaspete al M. Sale Regelui Carol. E prea frumos la Sinaia şi dacă Dumnezeu. îmi va da sănătate, voi profila de prima ocazie ca să mai revăd acolo pe bunul meu amic Regele Carol.
In afară de vizita Archiducelul Iosif, ce crede că MM. LL. vor fi vizitate in cursul verel şi de alţi membri al familiei imperiale Aus-triace.
Drept aducere aminte a zilelor petrecute în Romînia, împăratul Frantz Iosef va construi o capelă catolică la Sinaia.
l isJta fmpăratutul 19it-helm
Se anunţase astă iarnă şi vizita apropiată a împăratului Wilhelm al Germaniei, ba s’a şi precizat chiar şi ziua vizitei pe zece Maiu, şi în acest scop superbul salon de recepţiune de la Gara de Nord aranjat pentru împăratul Frantz Iosef, a rămas intact pînă azi, deşi încăperile gărei sunt prea neîndestulătoare.
Din cauza situaţiei internaţionale însă, împăratul Wilhelm şi-a amînat vizita pînă în Septembre.
In primele zile ale lunel *8ep-ternbre, împăratul Wilhelm va a-sista la manevrele armatei aus triace în Caşovia, Ungaria de Nord. După manevre împăratul va merge la Budapesta, unde va sta o zi, apoi va veni în Bucureşti prin Vîrciorova, unde va sta două zile, şi pe urmă va merge la Sinaia.
In onoarea împăratului se va face o mare revistă militară, la care vor participa două corpuri de armată.
Hej/ete (Ut roi la Uel-t/ratl
M. S. Regele va înapoia în cursul verii vizita făcută astă toamnă de Regele Alexandru al Serbiei.
E probabil că data vizitei se va fixa pe ultimele zile ale lunel August. M. S. Regele a anunţat Regelui Alexandru, că speră a j putea vizita în cursul lunel August.
M. Sa Regele va merge la Belgrad cu un vapor al serviciului romîn de navigaţie pe Dunăre.
ULTIME ^FORMAŢIUNI
Balotagiiie de Duminică
Dezastrul guvernului la alegerile (le Duminica trecută, cînd candidaţii lui din Ploieşti şi Vaslui au căzut în balotaj, iar cel din Ylaşca a fost scos de urechi cu patru voturi de majoritate,—l’a făcut să-şi piardă minţile.
Amănuntele ce primim cu privire la scandaloasele presiuni pentru balotagiiie de mîine, sunt de neînchipuit.
Pestriţul Sturdza crede că un succes de balotaj va putea şterge ruşinea dezastrului de la primul scrutin, şi de aceea nimic nu o cruţat pentru asigurarea iz-bîudeî colectiviste.
Chiar Duminica trecută, prefectului de Prahova i a scăpat mărturisirea că face presiuni. Acum lucrul a ajuns pe faţă.
Toută administraţia e mobilizată.
La Ploieşti, funcţionarii, o întreagă armată de funcţionari tJf Statului şi comunali, pînă şi măturători, lucrează sub conducerea directă şi făţişă a prefectului Petrescu, fâcînd cele mai mari presiuni asupra alegătorilor ca să nu vie la vot.
însuşi prefectul s’a coborît pînă la rolul de agent ordinar şi săvîrşeşte toate infamiile.
Doui oameni cari urmăresc acţiunile prefectului, au fost ameninţaţi cu bătaie dacă nu vor pleca din Ploieşti.
Amicul nostru d. Negulescu ne telegra-liază din Văleni că sub-prefectul Aposto-leseu cutrieră comunele ameninţînd pe alegătorii bănuiţi să nu vie la vot; asupra celor mai slabi face toate presiunile ca să voteze pe candidatul guvernului.
Birjarul Anastasescu din Văleni, fiind angajat de d. Negulescu, a venit şi i-a înapoiat arvuna, în urma ameninţărilor poliţiei.
In oraşul Văleni, ajutorul de primar Ci-reşianu sperie pe alegătorii bănuiţi cu tot soiul de ameninţări ca să nu meargă Duminică la vot.
Peste tot judeţul, e o adevărată goană.
Protestăm din toate puterile contra infamelor ingerinţi ale administraţiunii lo cale, săvirşito din ordinul guvernului.
Ceea ce se face în Praiiova nu mai e luptă electorală: partidul conservator e silit să se războiască contra unor bandiţi.
Vom trage la vreme toate consecinţele din mişelcasea purtare a guvernului.
***
Citim în Dreptatea :
Mîine, Duminică, se face la Ploeştl alegerea de deputat în urma balota,ţiului de la 4 Maiu.
Lupta, de astă dată, va fi din cele mal crîncene.
Catastrofa
«lin
Paris
Fa li m en ta! fi ala a teri ei bărbăteşti
Fost-att ei viteji ? Fost-aO oare laşi ? Ori n’aQ altă vină de cit că s’aii îngrijit numai de propria lor scăpare?
Gazetele ne aduc în fie care zi documente ce se contrazic. Un lucru însă apare limpede, luminos: că n’afi prea fost eroici. Chiar spoiala de politeţă socială, care în viaţa de toate zilele po-leeste relaţiile, între bărbaţi şi femei mai ales, a’ dispărut, s’a topit la prima flacără. Şi din pricina asta unii se indignează! şi fac bine, alţii se miră şi aceştia iac răii. Nu suntem vestiţi de atîta vreme, şi de către femei mal mult de cît de către bărbaţi, că o schimbare din temelii s’a făcut în raporturile dintre secsuri?
Să cugete bine femeile asupra nenorocire! din str. Goujon. Ea e o crudă ilustraţiune pentru Istoria Evrei noi.
Femeia, pe cît pare, poate să aibă ţaţă de bărbaţi, în societate, trei roluri deosebite. Ea poate fi zeiţa, muza, inspiratoarea—aceea pentru care ne expunem, ne ilustrăm, murim, de trebue,
——amiiam . m umasM—mpbsbb
fără să ambiţionăm allâ răsplătire de cît admiraţia şi buna el voinţă. Nu rî-deţl. Era într’o vreme o societate militară, puternică foarte şi care a făcut multe minuni, întemeiată numai pe a-ceastă coneepţiune despre Snrîurirea fe-meiască. Au existat artişti a căror viaţă toată a fost inspirată de dînsele. Şi totuşi s’ati dus vremurile, cînd s’ar mal putea cerca restaurarea cultului absolut al FemeeJ. Şi greşala, a FemeeI, însă’şl. Pe soclul unde o pusese cultul masculin. Femeia nu se simţea bine. 11 era oare cum frig. Avea poftă sa vorbească şi să facă gesturi. Şi o obosise iute ţinuta care dintr’inlîifiîl îneîntase gustul gătealel şi stăpînelel. Şi s’a coborît de pe soclu, strigînd : Uf! Şi cum bărbaţii, mal greoi în a pierde obiclnuinţele cultului, ră-mîneafi în genunchi şi nu îndrăzneau să se aproprie, ea merse spre dînşil şi cu multă gentileţă le puse piciorul în cap.
N’a fost zeiţă; dar a fost, în înţelesul cel mal frumos, in înţelesul şi duios şi tragic tot o dată, Stăpînă. Astfel ne apare ea in marile veacuri războinice şi de arlă. Nu se mal chinue nimeni pentru dînsa, nu mal moare nimeni pentru dinsa în chip platonic, cum s’ar chinui şi ar muri un călugăr pentru Isus. Dar rişti să mori pentru sărutul el, pentru a fi alesul el şi a primi în plăcere răsplata faptei sale.
Ea ştie aceasta ; rolul îl place şi îl şi ţine de minune. Ea cunoaşte preţul darului el şi îl face bucuroasă gloriei; marelui căpitan, poetului ilustru, faimosului tribun. A fost de sigur o for-
Candidatul liberai-democral s’a retras. D. lenescu, candidatul junimist, s’a retras de asemeni şi voturile sale vor trece la d. N. Filipescu.
Toate probabilităţile sunt, deci, că va eşi învingător candidatul opozant.
Lucrul e lămurit.
Candidatura d-lul Filipescu, în această lupta electorală, nu e numai o candidatură de partid, ci e a tuturor nemulţumiţilor din ţară.
Şi nu avem nevoe să recapitulăm aceste nemulţumiri, ca să învederăm că ele sunt multe şi mari.
Dacă ţinem socoteală că d. N. Filipescu a avut cele mal multe voturi, la primul scrutin şi că, fără îndoială, voturile nemulţumiţilor nu vor trece la d. Cireşanu, rămine bine stabilit, că a-cesta va cădea cu ruşine în lupta de la Ploeştl.
Şi în urma acestei învingeri, guvernul d-lul Sturdza, bătut pretutindeni, poate să-şi facă geamantanul.
Timpul scrie:
Din ordinul d-lul M. Ferekide, administraţia din Ploeştl luptă din r6 puteri şi pe toate căile pentru reuşita candidatului colectivist Ion Cireşeauu. Toţi agenţii administrativi, în cap cu prefectul, cutreeră judeţul şi mahalalele oraşului intimidînd pe alegători pentru a-1 sili să voteze pe candidatul guvernamental. D. Luca Ioneseu se află de cîte va zile la Ploeştl, unde conduce campania.
*
Primim din Ploeştl noul amănunte asupra modulul cum administraţia de acolo se dedă la cele mal neruşinate ingerinţe în vederea balotagiulul de Duminică.
Ast-fel, pentru a se cîştiga votul unul alegător influent, consiliul comunei rurale din Coptură a fost disolvat. In comisiunea interimară, afl fost numite creaturile acestuia.
Pe de altă parte pentru a împiedica pe amicii noştri de a merge prin judeţ, poliţia a dat ordin birjarilor din Ploieşti de a nu părăsi oraşul, fără o autorizaţie prealabilă a şefului poliţiei. Prefectul Emil Petrescu nu vrea să se mişte nimeni în Ploeştl fără de ştirea sa.
Alăturea cu prefectul, eel-l’alţl şefi de administraţie lucrează pe capete pentru candidatura d-lul Cireşanu.
Protopopul judeţului e dintre cel m al zeloşi. Mal mulţi preoţi fiind bănuiţi că ar fi votat pentru opoziţie, slîntul părinte i-a chemat telegrafic în Ploieşti, dindu-le ordin să nu vie la vot în ziua de balotaj.
La rigoare vom publica şi numărul telegramei cu care a fost expediat ordinul de chemare.
Azi la ora 2 se deschide în sala llugo congresul medicilor din ţară.
Discursul de deschidere îl ţine d. dr. Kiriac.
Printre medicii cari au sosit erl din Iaşi, am observat pe d-nil doctori Sculy, Puşcăria, şi Lebell.
Pînă erl la amiazl nu se distribuiseră încă biletele de intrare pentru o bună parte dintre tribunele oficiale din faţa Universităţii.
Cauza înttrzierel era cearta ivită între Ministerul de culte şi instrucţiune publică şi Primăria Capitalei. Ministerul de culte dorea să fie dinsul stăpînul tribunelor construite de Primărie, de oare-ce erail mal bine aşezate şi mal spaţioase. Primarul se împotrivea cu drept cuvînt; de aci ceartă şi Ia urmă transacţie.
Pentru tribunele cu pricina aO invitat ast-fel atit Primăria cît şi Ministerul de Culte.
D. Culianu, rectorul Universitaţeî din Iaşi, care venise ieri în Bucureşti pentru a asista la şedinţa solemnă a Fundaţiu-nel universitare Carol 1, în comitetul căreia este dinsul membru, s’a înapoiat chiar ieri seară la Iaşi.
D. Culianu va presida astă-zl serbările şcolare patriotice ce se vor face la Ateneul din Iaşi.
mulâ de acţiune urmată cu sîrguinţă de atiţia şi atîţia bărbăţl din veacurile trecute: de a dobîndi cit mal multă glorie pentru a învinge cît mal uşor fe-n eia rîvnită.
Ce s’a schimbat dar şi cît anume, de o sută de ani încoace ? Sunt oare femeile mal puţin frumoase, mal puţin spirituale, mai puţin gătite ?
S’afl desvăţal ele oare de dulci mîn-gîerl şi de mal dulci îndrăgostiri ? Cine ar crede-o ? Numai cît, precum se vede, sunt mal puţin stăpîne, mal puţin femei. Au căpătai, cum se zice adesea, mal multă cunoştiinţă despre ele înse-le. Ştia acum cît fac, în înţelesul economic al cuvîntulul. Ştia că sunt o forţă şi nu obiect de schimb; vor să tiagă de la ele însă-le cele mal bune şi mal multe avantaje practice.
El bine, iată că galanteria în ajunul veacului al 20 lea a pierit! Raporturile sentimentale dintre sexurl sunt reduse la simpla lor expresiune : la a te apropia de femee şi a o părăsi. Femeia ca şi bărbatul nici nu mal aO timp şi din clipa ce amorul nu mal e singura preocupare a femeel, el a ajuns o urită a-facere. Azi marea preocupare a două fiinţe cari se plac şi gîndesc să se u-nească, e ca unul să nu fie şarlatanit de cel-alt. Nici o dată contractele de căsătorie n’aO fost aşa de pline de prevederi reciproce ; ele sunt capo-d’opere de neîncredere şi de simţ practic. Iar dacă nu e chestie de căsătorie, înainte de a se lăsa femeia vrea tot felul de garanţii: «O să fie pentru tot-d’a-una, nu-I aşa ?
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA PENTRU TOŢI C. HAMAWAE
CODUL CIVIL ROMÂN
ADNOTAT
GOO PAGiari —2.000 DF.dSIl Xi	A
4. I.F.I LEGAT---------------BBO.Ş.IT M I 3
DE VÎNZARE LA TOATE LIBRĂRIILE
Mal mulţi ingineri din corpul technic al Statului, precum şi un însemnat număr de magistraţi, vor fi decoraţi pe ziua de 10 Maiu.
D. ministru al justiţiei a supus M. S. Regelui tabloul de gracierl.
Intre cel graţiaţi sunt:
condamnaţi cari aiî făcut deja o bună parte din pedeapsă, avînd, în tot tini pul, o purtare exemplară ;
condamnaţi pentru falsificare de monedă şi falş in acte publice, cari att fost graţiaţi pentru a li se egalisa pedeapsa conform modificărilor aduse codului din 1803 şi 1895 ;
In fine, condamnaţi cari sunt infirmi sa a bolnavi.
La Externatul secundar de fete No. 1 din Capitală s’a serbat erl, Vineri, după amiazl, ziua de 10 Maia cu mare îngrijire. In o sală mare, frumos împodobită cu covoare şi flori, serbarea s’a deschis prin intonare de către elevele şcoalel a imnului regal. Apoi d-na Bertha-Fbru, profesoară de istorie, a ţinut o conferinţă. In urmă s’a a intonat cînturl patriotice şi s’aO declamat poezii.
Felicitările noastre d-nelor Paulina Aslan, Elena Teleor, Bertha-FIoru şi d relor May şi Moşoi.
M. Sa Regele a făcut erl după amiazl, la orele 2, o vizită A. S. Regale Principelui Ferdinand.
La orele 4 p. m. A. S. R. a primit pe d. Dim. Sturdza.
D. C. Grigorifi, fost membru de şe dinţă la tribunalul Iaşi, permutat pe nedrept şi ca simplă răzbunare, de d. Şendrea, la TecuciO, a fost reintegrat în postul de la Iaşi.
D. Al. Filostrat, trece ca membru de şedinţă la Tecuci.
D. Vicol e numit jude instructor la trib. TecuciO.
Erl a avut loc şedinţa solemnă anuală la «Fundaţiunea universitară Carol I». AO asistat, în afară de d-nil membri al comitetului, şi d-niî D. Sturdza, P. S. Aurelian, SeculicI, dr. Măldărescu, d. Erbiceanu, etc.
Şedinţa a fost prezidată de D. Haret, ministrul cultelor şi instrucţiune! publice.
După şedinţă, la orele 2 p. m., d-nu ministru al instrucţiunel publice, împreună cu d-nil membri al comitetului, au fost primiţi în audienţăj de către M. S. Regele.
Uu numărul de Marţi al Epocei vom începe a reproduce portretele tuturor victimelor groaznicei catastrofe din Paris.
Aceste portrete sunt luate după neîntrecuta revistă pariziană l'Mlluslratioii, şi cu executarea clişeelor au-totipice s’a însărcinat atelierul Duscliek.
Trebue să ml-o făgădueştl sau renunţă!» In afară chiar de chestiunea sentimentală—în viaţa curentă, să convenim că femeia nu prea încurajează galanteria. Mal Întâi, ea e de o nesociabilitate ciudată, datorită de alt-fel unul sistem nervos dărăpănat. Aţi observat pînă la ce punct femeile sunt necomplezante şi iritabile pretutindeni unde se amestecă pe cale anonimă cu bărbaţii, în biurou-rile de poştă, în onmibusurl, în gări, din clipa d’iulăiQ, cuvintul batjocoritor le vine pe buze, le simţi că’s duşmane bărbaţilor al căror nume nici nu’l cunosc. Oferă braţul tău pe bulevard unei femei pe care atluenţa trăsurilor o face să asiste ; numai de cit ea te alungă cu injurii. Neîncrezătoare în galanteria adresată el, ea pismueşte totuşi pe cea a-dresată altor femei şi e duşmană acestora.
Priviţi o pereche, legitimă pereche, în interiorul unul tram-car. Se urcă o doamnă; tram-carul e complect; ea re-■ mine afară, pe platformă să nu care cum-va să se scoale bărbatul şi să fie galant, oterind locul său doamnei—val! ce lecţie îl aşteaptă acasă. Azi galante ria a devenit suspectă. Se imbuibă femeile, tinerele fete cu s rania doctrină că bărbaţii sunt preocupaţi de un singur lucru: să poseadă pe gratis femeile şi în urmă să le părăsească.
El ce vreţi ? Bărbaţii după cîte va aspre lecţii aa prins minte.
Nu mal vreţi galanterie ?— Poftim ! nu v’o oferim. Vreţi concurenţă? Fie! vă vom privi ca pe nişte concurente.
Depeşile de astă-noapte SERVICIUL NOSTRJ*SPECIAL
(PRIN PIR TELEGRAFIC)
Viena, 9 Maiu.
Puterile încă nu s’au înţeles asupra condiţiunilor păcel. Franţa şi Englitera sunt împotriva ocupare!, chiar provizorie, a Tesalieî de către Turci.
Se vorbeşte despre instituirea unei comision! internaţionale, oare să controleze finanţele greceşti pînă la achitarea despăgubire! de războiu.
Grecia respinge orl-ce regulare do graniţă şi o despăgubire de războiu prea mare, sub cuvînt că dobinzilo ce Ie plăteşte creditorilor săi de mal nainte. nu ingădue aeeasta.
Viena, 9 Mii fi.
M. S. împăratul Frantz Iosef s’a informat telegrafic Ia M. S. Regele Carol de starea sănătăţeî A. S. R. Principele Moştenitor. M. S. Regele a răspuns tot telegrafic că A. S. Principele suferă de friguri şi că boala are un mers normal.
Viena. 9 MaiO.
Vaporul austriac al Lloydulul, Minerva, care a fost capturat de Greci, a fost liberat, oprindu-se la Atena numai soldaţii turci aflători pe acel vapor.
Viena. 9 Maiu.
Erî trei ofiţeri englezi din Candia aii fost din nou atacaţi de insurgenţi. EI aii putut fi cu greii scăpaţi de către soldaţi turci.
Insurgenţii aă răpit donî copil de turci şi cer 1000 franci ca să-î libereze.
M. King
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Constaniinopol, 9 Maiu.
Unanimitatea eu care presa europeană a declarat că e imposibil de satisfăcut condiţiunile de pace impuse de Turcia, a produs o mare im presiune în cereurile guvernamentale. Aşa că, acum se discută îndulcirile ce s’ar putea aduce coudiţiuni-lor de pace.
Funcţionarii civili şi militau se încearcă să se opună, şi cu tot numărul şi inii uenţa lor, e de mirat dacă ar putea face, fără a fi împiedicaţi, vr’o propagandă în popor, în contra orl-cărel mijlociri în favoarea păcii.
Petersburg, 9 Maifi.
«Smiet» zice că Europa nu trebue să permită Turciei să violeze promisiunea solemnă a puterilor, declarînd că teritoriile Greciei şi Turciei vor rămine intacte, orl-care ar fi învingătorul.
«Novostiy> speră că zelul turcofil al ct-tor-va organe influente din presă va scădea, cînd se vor' gîndi la marile pagube aduse intereselor civiliz ţiunil de către mahometanizm, şi că partidul învins va recîştiga simpatiile tutulor.
Paris, 9 Maifl.
La consiliul de miniştri care s’a ţinut astă-zl, d. Hanotaux a expus sensul de-claraţiunilor ce va face mîine la Cameră, ca răspuns la întrebarea d-lul Gauthier asupra situaţiunel în Orient.
Femeia e egală bărbatului ? Bine. Dar nu uitaţi că veacuri de muncă exclusivă ne att dat numai nouă forţa muşchilor şi val de voi cînd veţi fi învinse.
As voi ca femeile să mediteze în destul asupra acestui aforism al prinţului de Ligne.«Bărbaţii fac. legile, iar femeile fac moravurile.»
Femei din ajunul veacului al 20-lea nu vă înşelaţi: moravurile de azi, sunt opera voastră. Aţi avut plăcere să proclamaţi egalitatea cu bărbaţii şi dispreţ pentru galanterie.
Luaţi seama! Gîndiţi-vă Ia ziua cînd se va striga «foc» nu in vr’un bazar unde sunt adunate cîte va sute de suflete, ci în vechiul şi dărăpănatul edificiu social.
Printre cel cari vor căuta atunci să scape să nu contaţi pe galanteria respinsă de voi, pe bărbaţii cari att prins minte.
Şi veţi fi fericite dacă se va găsi vreunul din păturile profunde, care a mal păstrat In inima sa simplistă respectul de odinioară pentru femee şi care se va crede fericit să ţie—in braţele sale vîn-joase—gingăşia trupului vostru’şi să’şl pîrlească pielea lui aspră pentru a păstra neatinsă pielea voastră finăşiallr.
A.
i
EPOCA
SOCIETATEA
de
Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Cotroceul
Capital social 2.500.000 întreg vărsat
Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societâţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cite lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.______________
AVI§
In urma groaznicei catastrofe din strada .Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, aO găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigur** contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» ofe>ă avan-tagiul că, în schimbul unul premii! mi-u in se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lol 50.000.
Constantin Simionescu
Doctorand in Medicinii Paris, fionlevard Montparnass 152
Stabilit de mal mult timp in Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiuno şi •'rin corespondenţă R,
M. KOHAN Galaţî şi Brăila
DEPOZITUL
CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. etc.
DIN RENUMITELE FABRICI
„THE CHOISSY KNIFE C* DIN AMERICA"
CEL MAI UTIL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU
Cereţi numai CUŢITE „C’HBISTY”
Deposit de Case Englezeşti „Chatwood"
Neinvinsibile, Inspargibile şi cele mal sigure contra incendiului
Iteposit de Vânture Englexesti
Centisimale de la 350 kgr. pînă la 2,000 Capacitate
Construite de fer şt oţel
PREŢURI CORENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRATIS ŞI FRANCO
Grafenberg — V reiwaldau
(Kilesla AiiHtr.. Staţiune de eale ferată)
CEL MAI VECII III STABILIMENT DE H Y DROTERAPIE FUNDAT DE PRIESSNITZ, deschis In tot cursul anului, 2000" d’a-supra mâr el. Bogăţia de isvoare, renumite In toată lumea. Promenade întinse de salcîml şi păduri de pini.
întrebuinţarea apel se face In basa experienţelor practice şi ştiinţifice, ţinîndu-se seamă de individualitatea fie-cărul bolnav.
Un remedia excelent în contra boalelor de NERVI, de DIGES-TIUNE, de BFŞICA şi ORGANELOR SEXUALE, precum şi contra boalelor de anemiă.
(JriWVnl>«*rgul este frequentat de Roniănî din toate ţările şi cu 150—200 fr. pe lună sa pot acoperi toate cheltuelile.
( OMISIUNEA KÂII.OK.
I
PAPIER FAYARD & BLAYN
Mal mult «le l/* de seeol succes proclama superioritatea sa in tratamentul de gutural, irltaţiuuei peptului, Influenţa, dureri reumatismale, scrfutiturl, răni, vărsături, bătături-—Topic excelent contra bătăturilor
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mai mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate.
Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
\
MEDIUAMEXT P1IOSPIIATIC
IX de VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului in caşurile de: ebdilitate generală, crescerea Întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase.
Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAI» Lyon, rue Victor Hugo, 14 şi în toate farmaciile
„PATRIA*
Societate rornînă de asigurare şi de reasigurare
Capital social vărsat lei un milion
BucurescI, str. Smlrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru ca» de moarte şi de viaţă, asigurări mixt», asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor în cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantai şi cu 86 la sută din beneficii.
Branşa Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident eu despăgubire pentru cas d» moarte, invaliditate permanentă saă trecătoare (indemnisare zilnică), de asemenea primeşte:
Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco.
Societatea este represintată prin agenţi ia localităţile mal însemnate din ţară.
Direcţiunea
»	" ţ Un cuisde sur 8 carnlr
* ICI . garantate, cu două capace »’><) rom. diametru, 15 rublnurl. regulator de preelsie rneis garantat, conserv, ţlune nellinl’ată a fruHinspţd capacelor ce « oşti tot i tît ca ci le ale unul ceas de 400 lei,— *e vinde un ademenea o-as cu 37 le I T t un a-semeuea ceas, mfirtme pentru doamne, MJ le! Un fiumoa lanţ ce se poate adapta, cu 4 lei 8 * ■ - trimite fr«nco contra rambursabil 7 M. It n ud hulii ii,Tiil>or*lr 115 Yienne, Aotrloh*.
Catalog Ilustrat se trimite gr.tf şl frmoo.
romirvitm bv--
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
SIS Pil. BRAWBT
sunt recunoscute aslă-zl în toată lumea ca sigure şi n vătămătoare, plăcute la luare şi eftine Este un preţios medicament de casă la derangea-rea organelor abdominale, lonstipaţie şi consecinţele lor, ca : Maladii ale ficatoluî, Hoemorhoizî (irinj ), durere de cap, ameţeală, r* spiraţie detlcilă, Palpitaţie (bălae de inimă), lipsă de poftă de mîncare, umflătura pîntecelu , răgăialî, co gestionî de cap şi pept, şi e->te afaiă de aceasta un uşor
Me«licameiii Oepiirativ
Incer ate şi recomandate de cîte- va mii de medici practici şi profesori de medicină hapurile farmacistului RICHARK BBANDT au obţinut o reputaţie netăgăduită, ast-fel în cit astă-zî pretutindeni sunt preferate t»taior pre-paraţiunilor de felul acesta,
A SE FERI LA CUMPĂRARE DE IMITAŢIUNl
A se cere numai Pilulele Elveţiene ale farmacistului Bi< li. Itrandt
care poarlă ca etichetă o cruce albă pe fund roşiţi. Preţul cutiei leî 1.50. Se găsesc la toate farmaciile şi drogaeriile principale din ţară.
KrfLTfitSS Victor Thuringer, î„ Bucureşti
Higiena dinţilor şi a gurei
V K c II I l U II A G A S I \
LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE
ŞI ORÎ-CE INSTALAŢI' NI
MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER
<»1. Falca Victoriei, (>1 (vis-â-vis de Episcopie)
Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzii apa.
BĂI de AMiVItî Higienice
recomandate de toţi medicii celebri, poale să facă ort cine in casă
a vs t a i s îs teama t t v e
*	CU AER COMPRIMAT
CLOSETE «tont a Ie goilt» higienice şi sistematice STICLE DE CONSERVE hermeticeşte închine, de toate mărimile.
Unicul DEPOU in ţară cu sobe belgiane din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBRODER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment ele LĂMPI ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «W0NDER», toate cu aer.
Medalie de aur, Vlena 1883; Medalie de argint, | Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. Autorizat de consiliul de higiena ei salubritate publică.
I> E Uf T A L I N A
pentru «mFKÂ ţi
PULBERE VEGETALA pentru DINŢI
ale doctorului S. KONYA Sunt două dentifrice reennoscute in ţară şi în străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higieuel gurei, dindu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul: Un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposile: in Iaşi, la Farmacia Fraţi lĂonya; în Bucureşti, la Farmaciile P. W. Zurner şi F. Bruss, la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stellla".
ÂPPEL & Comp.
Bucureşti. 9, Str. Doamnei, 9. Bucureşti.
Mazilii lBD€liiKtrialetfetot felul
Cu abur şi m mina, cazane de obor. Reze»vo.re de tablă de fer, etc.
JIare lleposil «le Ţevi «le fer
şi ««•«: sorii. — Ţevi «te nomlage.
I’oinpe eu abur, din renumita f bri* ă a rricană The Snow Stoam Puinp Works Buff.tla, America.
Pompe eu mina, cablu de sîrmă de oţ*-l, p. ntru puţuri de petrul şi alte scopuri industriale.
REPREZENTANŢA GENERALĂ A CASEI
FREUDENSTEIN & 0"% BERLIN
Fabrică de şinl pentru tăi ferate şi mine, căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci învirlitoare, locomotive, etc.
In tot-d’a-una în depoă: ŞINE, VAGONETE, etc.
IlEPRESENTANŢl PENTRU ROMAN1A A CASEI
F. WERTHEIM «V Comp.
Fabrică de Case de fer, Casele, etc.
■

ATELIER DE LACATUSEB1E
M’ENTUV COiTSTflI/CT/l/iVi’ MM E MM. H
XJ G
Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fier pentru Binale piecum : Grilage Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. Specialitate : Florărie, Sere, Grădine de iurnă, Balcoane de fier, etc. etc.
Se primesc comande pentru provincie:
---- PRETURIMODKBATK --------------

PRIMA INDUSTRIE ROMÎNĂ PENTRU
Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos
VICTOR SOCEC-CÂMPULUOG
UNICA FABRICA care produce varul In furnale sistematice cu focuri continue, garantlnd produsele de calitate superioară fără piatră.
IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencuell şi lucrări de artă.
Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipcl şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă între traverse de fer, ziduri uşoare, despărţitoare, cel mal buu material pentru construc-ţiunl de spitale, vile, barace, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn saă fer, absolută siguranţă în contra incendiului.
Preţurile cele inaî moderate, furniture prompte şi exacte.
Comeuzile se pot adresa la DEPOU, Calea Griviţel, 138, şi la Fabrica din Cimpulung.
Deposit permanent de toate aceste produse, Calea Griviţeî, 138.
5SB
N. Grigrorescu
«3, Cale» Victorie^ 43
vis-ă-vis de cofetăria Capşa, BucurescI Aduco la cunoştinţa onorabilului public, că in atelierul meă se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele maî fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate.
N. B. Pentru conservarea încălţăminteTor recomand veritabila Qretna-tnelUmiană neagră şi culori din fabrica
«BROUN şi SON
jgdin Londra : Feriţi-vă de contrafaceri
La Typografia EPOCA se află de vin-zare hîrtie maculatură cu 50 bani ki-logr. în pachetede cite 10 kilograme.
JH.
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel
BUCUREŞTÎ. - Strada Sf. Dumitru, 3.
CEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE
TURURI DE FONTĂ, DE FER ŞI DE PLUMB
TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APÂ, etc. etc.
POMPE pentru VIN, APÂ şi PETROLEU
ROBINETE pentrn APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMLANTĂ
ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI I.OCOMOBILE
CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE
MAŞINÎ Şl UNELTE DE ORI-CE FEL
Table (le fer Negre, Plumbuite Gal vani na te Table de Zinc, Oţel englezesc şi Rensemer
ATELIER PENTRU REPARAŢIUNÎ DE MAŞINI
Fabrica de Ralaiuale de fer şi de Alauifi Hrousee şi Ferărie. de eonstrncţftl de orl-ce fel
CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc.
Secţiune pentru articole de precisiune : Părţi de muniţii de resboiu
NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150.
Guturaie, Tuse	Grippe, Influenţa
Bronşita _ ________Astmă
Juyp}^
LIQUEUR * CAPSULE
A se cere adresa
jacobTp^
Buboie
Bole de Piele in ţo*e farmaciile
Catare
băsicei
F A II A
S A P II 3f
îGsjks SAVOU [ SOPERIEUR |
DENTiLBIN
CEA MAI NOUĂ Şl NEÎNTRECUTA
O l f JEG :vi
PENTRU DINŢI, FAKA SĂPUN
Acest preparat analisat de Institutele chimice, este cel mal bun pentru albirea dinţilor, întăreşte gingiile, depărtează or)-ce n iros al gurei. Este singura cremă care nu valămă emaliul, lăsind mult timp un miros plăcut gurei.
Unica cremă care impctlică iuegri-IWr rea «linţilor la i'iiiuătorî.
De vînzare Ia toate farmaciile, drogueriile şi magazinele din ţară.
Preţul unul tub mare 1 leu.
«	«	« mic 50 bani.
Deposite: PARIS, VIEM, RUCURESCI.
SĂPUN
Les Veritables Eaux Mineralei de
VICHY
sont ies Sources
VICHY- ETAT
c£lestins
GR ANDE-GRILLE HOPITAL
Exiobb le nom sur la Capsule et l’Etlquette.
Les Seules Veritables Pastllles de Vlohy sont les
Pastilles VICHY-ETĂT
lubriquees aveo les eels naturels extraita dee Eaux Vichy-Etat
CoMPRIMfS DE VlCHY
auz Bele naturels VICHY-ETAT
pour preparer l’eau artificielle de Vichy Razeuse.
i vuur
BVLGA HIE, SUDUIE :
A. G. casissv, Uucarest
WATSONAÎOUKLL
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE;
BUCURESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl
MARSHALL SONS & Co., GAINSBOROUGH
1LOCOMOBILELE, cele mai perfecţionate şi cele mai solid construite.1 | TREERATOARELE unice care treeră cel mai mult şi scoate cel! mal curat.
BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mai mare scoţînd boabele cnrat.
STABILE pentru puterile cele mai mari, cu saă fără condensaţiune, orizontale saă verticale.
| CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cn unu saă două tuburi de foc.
[ CAZANE tubularo cu stabilă suprapusă.
CAZANE tubulare cu stabilă Aedesupt.
[MAŞINI de macadamisat (presat) şosele.
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Vatalunge lleenlrate gratie* Hi franco.
VOLKAN”
MASCHINENFABR KS - ACTIEN -GESELLSCHAFT
FOST
GUTJAHR & MÎÎLLER - REINHARD FERNAU & C-nie
BUDAPESTA	VIENA
CONSTUCŢIUNI de MORÎ sistematice şi M A $ I Nf E USEtTE
furnituri de ori ce Maşini pentru industria	i’K.VTBl' rcu şi lem
Moiăriel. 36 Mori instalate în România.	-----
SITE OSCILATORI! patent Gutjahr-Mill-ler—Soder, fie-care sită îulocuesce 4—5 cilindre, consumă */» cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdruncina clădirea. Instalate în moara fraţilor Paxi-nos (Prahova).
MAŞTNI de curăţit şi sortat grîul
MACINI de curăţit grişurî patent „Hageu-mâcherK.
MAŞINI de curăţit şi sortat grişurî patent -August Schnetzei".
MAŞINI „VICTORIA" patentHigcinbottom
MORI TRANSPORTABILE. PIETRE de moară de tu Ferte S. Jouarre.
DE VIN7ARE
cu
STRUNGURI MAŞIJVI de centrat MAŞINI de găurit MACINI de fresat MAŞINI de tăiat şuruburi FEltESTRAE circulare şi panglică
MAŞINI de foarfecat PRESE liydraulice CIOCANE de aburi MACARALE
MAŞINI de încercat tuburi, arcuri şi orl-ee alte materiale.
ROŢI HYDRAULICE, TURBINE
MAŞINI DE ABURI PÎNĂ LA 500 CAI PUTERE
VĂ Ml i.fi MMM A Ml Mi e*le*lene MMOTOM•
Kci>rc«cnlaiit «Jenernl «I CANEI |>(-iitru TOATA KONANIA
VI TOR V VRESt'V, Inginer
IIIUROU TECUNIC
BUCUREŞTÎ. —Bulevardul Carol, 14 bis. (lingă Ministerul Domenielor).
j
Tipografia „EP0CA“ execută orl-ce lucrări atingătoare de această artă
LOCURI, iu parte, ca loturi, saă iu total, dintr’o suprafaţă de peste 8000 metri pătraţi, situaîe in strada Fundătura Turcului, ce dă în stradele Buzeşlilor şi Dulgherilor, începînd din şoseaua Basarab colţul de sub No. 210 din apropiere de Capul Podului Mogoşoae, cu cu preţuri de lei 25 metrul pătrat. A se adresa la «l-nul Ştefan Moră-rescu Leaiotă, şoseaua Basarab No. 218, pînă la 11 ore dimineaţa.
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
| [Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mineştl, tn ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta brtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care;
Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte liirtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-lalhirtiel <Panama* : Bucureşti str. PinzarI No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandele in Rominia.
_ Tipografia
'ww^ffiorbmam
r.lcr-pnt'’1' 3.
Buc/1—iVi