SERIA n.—ANUL HI, No. 448.
NUMĂRUT^IO BANÎ
ABONAMENTELE
încep In 1 şi 15 ale fle-oărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureştii la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate	prin	mandate	poştale
Un an tn ţară	30 lei;	In	streinfitate	50	lei
Şase luni ...	15 >	»	>	25	»
Trei luni , . .	8 »	»	»	13	»
Un numlr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
ADMINISTRAŢIA
No. S — STRADA CLEMENŢEI - No. t
Jffidiţia a treia
CA
SAHBATA, 10 MAIt), 1897
NUM ĂRUL^IO BANÎ
AJTUBT CIUBD.1;
In Bucureşti şi judeţe ee primesc numai la
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anuncinrl la	pag.	IV.0.30	b. linia
»	>	»	III.2.—	lei	>
»	>	»	II	....	.	8.—	>	>
Inserţiile şi	reclamele	3	lei	rtndul
Un număr reohift S0 bani'
REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - Na. 8
Tratările de Pace
NU MAI MERGE
Colectiviştii de la guvern sunt intr’o teribila încurcătură. Pentru a putea eşi in mod convenabil, se cere un alt cap de cît al lui Sturdza.
Grupul d-lul Fleva cu organizarea Iul de club aparte, deja i-a dat mult de lucru şi de sigur că îl va in al da.
Supărarea dispreţuitoare a Iul Stâtescu, care nici bine voeşte a’şl pleca ocbil asupra nenorocitului Sturdza, constitue pentru guvern un pericol continuo şi apropiat.
Numeroşi şi însemnaţi membri al partidului cu d. Aurelian in frunte, fac disidenţa pe faţă, înfiinţează un club şi mîine daQ la lumină o gazetă, Drapelul.»
Şi ca şi cum provincia n’ar fi aşteptat de cît un semnal ta să se scoale şi ea contra guvernului Sturdza, iată că disidenţa de la Galaţi, un moment aplanată, îşi ridică capul din noQ, iată că la Focşani o ruptură s’a produs între liberali, iată că la Giurgiu războiul fratricid se declară. De asemenea la Rîmnicul-Sârat, la Botoşani, la Iaşi, etc.
Guvernul este ameninţat din tote
Ruşinea cu nota nu se poate erta. Şeful Statului înţelege că a mal da ocazie lui Sturdza ca să comită încă vre-o neghiobie, saQ vre-un act de umilinţă ca cel la care facem alusie, este a’şl asuma o responsabilitate faţă cu ţara, care nu intră nici în deprinderile, nici în caracterul drept al Suveranului.
Cu cine a rămas Sturdza şi pe cine se poate sprijini ?
A rămas cu Stolojan, cu G. Can-tacuzino, cu minorii Brătianu, cu majorul Djuvara şi cu socotitorul Ilarei. Sturdza se sprijină pe Ca-rada, Nacu şi pe gaşca colectivistă rea, ignorantă, necinstita, care a dezonorat regimul lui I. Brătianu.
Or, cu aceste elemente şi cu a-semenea tipuri, nu se poate guverna, nici chiar în ţara Romi-nească.
Treime să fie orb cine-va ca să nu vadă lucrul.
Acţiunea romînilor bucovineni
Clubul deputaţilor roiului. — Ko-uituil rătăciţi.— Acţiunea partidului naţtoual.
Pe cînd Sturdza sta aşa de răQ in partid, alegerile parţiale de la Ploeştl, Vaslui şi Giurgiu dovedesc că el sta şi mal prost în ţară. Efectul primului scrutin a fost sdro-bitor, impresia pe care a produs’o, a dat curagin tuturor nemulţumiţilor, a demoralisat pe miniştri, paralizîndu-le şi puţina inteligenţa ce ah.
Ca cuhne a nenorocirel, odată cu toate aceste dezastre care afi lovit guvernul, a coincidat şi colosala prostie comisă de Sturdza în chestia faimoasei note identice aus-tro-ruseştl, ceea ce l’a sdruncinat şi în atară, precum şi faţă cu Suveranul.
După cum ziceam la început, toate aceste nenorociri ar fi prea mari pentru a fi suportate de un om, cu alît mal puţin pot fi suferite de un Sturdza.
Ce poate face ignobilul ? Prins din toate părţile, dispreţuit şi hulit de toată lumea, Sturdza este nevoit să ducă o viaţă mizerabilă, cel mult încă cîte-va luni, la capătul cărora va trebui să dispară ca un vis răQ.
Căci, pe partid nu se poate sprijini ; acolo îl staQ în cale tot ce e mal capabil şi mal energic: Nu d-nil Fleva, Aurelian, Stâtescu, Giani,Cos-tinescu, V. Lascar, Şendrea, Mîr-zescu, C. Dumitrescu, etc., îl vor ajuta la nevoe ; din contra.
Pe opinia publică nu poate compta. Alegatorii de la Ploeştl, Vaslui, Giurgiu, etc., ’I-aQ dovedit că ar fi în zadar să spere în el.
Pe buna voinţa şi toleranţa Suveranului, cu atît mal puţin poate să nădăjduească. Regele a stors pentru Sturdza ultimele eforturi ale răbdărel si milosteniei.
CANDIDjlTll GUVERSDIUI
Guvernul face toi ee poate spre a asigura izhiuila candidaţilor săi la scaunele vacante dlu Parlament.
Ilară la 4 NI ulii n*a săvir$it brutalităţi, tu schimb a făcut toate presiunile posibile. Administra-ţiunea. Banca ţgi Creditele au lucrat pe capete şl de sigur nu c vina lor dacă n’au reuşit. Prea e sctrbită lumea de regimul colectivist şl nu mai vrea să-l rabde.
Interesant e de văzut pentru ce soi de oameni se opinteşte guvernul, pe cine a găsit el vrednici să-i susţie in Parlament.
«Cum e turcul, aşa şi pistolul», zice o vorbă veche romtuească ; «cum e sacul, aşa şi peticul».
Candidatul guvernului la Vaslui, cum am arătat cu acte, e un străin neimpămtntenit; d. Bas-takis e grec. I.a 1H59, Adunarea Nlohlovei a casat alegerea tatălui d-sale, II in (l-că era proaspăt venit in ţară şi nu se impămlnte-nise.
Iată cn ce oameni guvernul MA'l’IOMAIi-liberal vreasă-i Întărească majoritatea, pentru a putea face mal cu succes politică NAŢIONALA.
Abia a pierdut dlu Parlament un sirb, şl guvernul se opinteşte să bage la loc un grec.
E naţional, grozav de naţional, guvernul partidului liberal...
ALEGERI LIBERE
Liberalii se laudă că in alegerea de la Ploeştl a domnii cea mal deplină libertate.
Afirmaţiunea aceasta aruncă o vie lumină asupra înţelesului pe care colectiviştii îl dau libertăţii electorale. Alegerea a fost liberă, fiind-că n’afi fost bătăi... Presiunile administraţia!, manifestele primarului, prezenţa ministrului de finanţe, acţiunea Băncel şi Creditelor toate astea, după colectivişti, nu ating întru nimic libertatea electorală.
Dar, hal să fie şi aşa.
Să zicem că alegerea a fost deplin liberă.—El bine, la această alegere deplin liberă —după colectivişti —noi am repurtat o victorie.
Libertatea, chiar relativă, nu le prieşte colectiviştilor după cît se vede.
Şi grozav bănuim că lauda lor cu li bertatea alegerii de la Ploeştl să nu lie în realitate de cît regretul că n’aă împins lucrurile la extrem.
Clubul deputaţilor rom ini
Şease romîni, membri ai partidului naţional din Bucovina, aii fost aleşi în cursul lunel Februarie deputaţi tn Camera de la Viena. Toţi şease, călăuziţi de acelaşi ideal, de avlntul cultural şi economic al romînilor bucovineni, aii izbutit deja pînă azi a obţine două concesiuni importante de la guvernul austriac, concesiuni după care au luptat în zadar timp di 15 ani.
I)	. cei şease au fost aleşi in cite o comisiune, în comisiunile cele mai importante ale Camerei;
II)	. în comisiunea budgetară reprezentantul romînilor bucovineni a izbutit să obţină promisiunea guvernului, că in budgetul anului viitor se va înscri o sumă pentru înfiinţarea unul gim-nasiu romînesc ta Cernăuţi.
Aceste concesiuni s’atî obţinut în mare parte, graţie concursului pe care-’l dau cei şease deputaţi romînf, constituiţi în club parlamentar romîn, guvernului Badeni.
Ca tactică politică, cel mai tinăr dintre deputaţii romtnl, entusiastul şi e-nergicul luptător, d. Dr. O. Popovicî, a insistat ca clubul romîn să facă opoziţie din cele mai energice guvernului, căci numai aşa s’ar putea stoarce oa-re-cari concesiuni. Cei mai bătrîni însă, n’au aprobat avlntul tinăr ului coleg şi aă hotărît să intre în tabăra guvernamentală, dar mereu să stărue în comisiuni pe lingă miniştri, pentru realizarea unor îmbunătăţiri tn favoarea romînilor bucovinei.
Miomintt rătăciţi
Şi pe cîlă vreme clubul parlamentar romîn din Viena obţine succese atît de importante şi susţine o luptă energică pentru recucerirea drepturilor politice ale romînilor bucovineni,—în Cernăuţi cîţi-va romîni, suflete rătăcite, intraţi în slujba rutenilor şi a ovreilor, caută a zădărnici toată acţiunea clubului romîn.
Să cităm un caz trist:
Cîţi-va romîni din consiliul comunal al Cernăuţilor, au propus ca din fondurile şcolare ale comunei să se construiască o şcoală primară romînească într’o suburbie romînească lipsită de şcoală.
Această propunere, sprijinită de o petiţie semnată de vr’o 200 de romîni din acea suburbie,—a fost combătută. Şi ştiţi de cine ? De doui romîni. De d-nii profesor Ion Bumbacu, fiu de ţăran romîn, şi de baronul Nicolae Mustaţă, al cărui bunic a fost răzeş moldovean.
Şi ceea-ce a revoltat mai mult pe ro-mînii din Cernăuţi, a fost motivul invocat de d. profesor Bumbacu în contra înfiinţării şcoalei romîne.
jMminatul profesor, deşi fiu de ţăran romîn, a zis că mahalagiii din Cernăuţi n’au nevoe de şcoală, căci cop il sunt nepricepuţi, iar părinţii lor ţărani nu înţeleg importanţa şcoalei.
Bine înţeles că majoritatea ruteană şi ovreiască a consiliului a aplaudat pe d. Ion Bumbacu şi respingtnd propunerea privitoare la înfiinţarea unei şcoli romîne, a votat suma necesară pentru înfiinţarea unei şcoli ruteneştl.
Acţiunea parlitluhit na ţional
Faţă de aceste triste stări de lucruri e firesc ca romînii din Cernăuţi şt mai ales elementul tinăr şi entusiast să se revolte şi să agite reorganizarea partidului naţional romîn.
Comitetul clubului Concordia al par-
tidului s’a reconstituit deja din elemente cari dau garanţie deplină, că oameni ca d-nii Ioan Bumbacu şi baron Mustaţă nu vor mai fi propuşi pe lista partidului naţional nici pentru dieta Bucovinei, nici pentru Camera din Viena şi nici pentru consiliul comunal din Cernăuţi.
De alt-fel mai mutţi membri ai Concordiei sunt hotărîţl să propună excluderea din partid a celor doui rătăciţi.
Comitetul partidului va aviza în cu-rind în privinţa înfiinţărel unul organ zilnic al romînilor bucovineni, In locul Gazetei Bucovinei, care a încetat de a mai apare.
TRIBUNA LITERARA
DIN RĂZBOIUL GRECO-TURC
INGERINTI CU TOBA
N’or li inteligenţi colectiviştii; dar pişicheri sunt de n'aîl margini.
Ia vedeţi ce-a inventat primarul colectivist la Ploeştl.
Trebuind să anunţe alegătorilor colegiului 1 de Cameră ziua balotajului,
d.	Stanian şi-a zis că pe afişele oficiale nu poate recomanda pe mult iubitul său candidat, d. Cireşanu ; dar cum să scape o aşa de frumoasă ocaziune de a influenţa pe alegători ?
Ar fi fost păcat de moarte!
Cum să combine publicarea oficială a zilei de alegere cu o recomandaţiune a candidatului guvernamental, pentru ca să înţeleagă lumea ?
Problemă insolubilă pentru orl-cine, afară de colectivişti!
D. primar al Ploieştilor a găsit numai de cît mijlocul.
— De cit să tipăresc afişe şi să le lipesc pe ziduri,—şi-a zis d. Stanian, mal bine public ziua alegerii prin viă grai. Trimet toboşari însoţiţi de funcţionarii mei (la colectivişti funcţionarii nu sunt al autorităţilor). Toboşarii bat toba. Lumea se adună şi întreabă «ce e» ? Funcţionarii mei spun atunci : «în ziua de 11 Mal e alegere de balotaj pentru colegiul I ; trebue să veniţi să votaţi...pe d. Cireşanu».
Şi aşa a făcut. Funcţionari al Primăriei att cutreerat oraşul bălînd toba şi recomandlnd pe candidatul guvernului.
Multe soiuri de ingerinţl s’ad văzut in ţara asta, de la lovitura de bîtâ a lui Simeon Purcea şi pînă Ia lovitura de pungă a d-lul Carada. Numai ingerinţl cu toba nu se văzuseră.
Mulţumită marelui liberal Radu Stanian, o văzurăm şi p’asta.
BULETIN EXTERN
Situaţia la Frauţa
Marţi, 6jlS Maiu, s'a deschis Parlamentul in Franţa. Nori mulţi şi groşi sunt îngrămădiţi pe cerul politic din Paris. Au început să găsească unii, că prea mult a dăinuit guvernul Mcline—mal bine de un au ! Şi încep 9ă’şl strigă riudurile, radicalii şi socialiştii mal ales. Aceşti din urmă sunt nemulţumiţi de campania ce neîncetat e dusă contra lor—iar radicalii pretind că vor să reguleze cu guvernul lui Meline socoteala politicei sale «clericale şi roacţionare».
Mal ales prezenţa oficială a preşedintelui Rc-publicel şi a Întregului cabinet la biserica Ma-deleine, clnd cu ceremonia Snmormlntărilor catastrofei din str. .Tean Goujon, a supărat mult pe radicali.
Să mal adăugăm, la aceasta, acuzarea ce se aduce d lui Hanotaux că s’ar fi ţinut de pulpana Germaniei, in ultimul războia oriental, slujind interesele împăratului Vilhelm — şi ne putem prea uşor Închipui care va fi temperatura primelor dezbateri.
Adevărul adevărat insă, care se ascuude cu îngrijire în dosul acestor încâerărl parlamentare, e dorul partidelor de guveruămint de a lua în mină l'rînele pulerel spre a se organiza mal cu succes pentru alegerile generale foarte apropiate.
Radicalii vor să dea asaltul suprem; guvernul Meline, sprijinit şi de dreapta monarebistă, rezistă cu putere.
Deocamdată domneşte nesiguranţa cea mal absolută din cauza Afacerel Pauamel, care a-tirnă ameninţătoare ; nu se ştie încă ce fel de victime va furniza această afacere, de ce culoare politică vor fi victimele.
Un an mal e pînă la alegeri şi lupta începe de pe acum vajnică.
F ARS AHO AŢELE M
Şl-aQ strîns bagajele ’n spinare Şi merg... nici ele nu mal ştiQ De groază — cam pe ce cărare Să ’şl piarză urmele ’n pustiu.
Femei cu coade despletite, Copile, c’ochil ’n zări pierduţi, Se văd pe drumuri fugărite Din satul lor, de Arnăuţl.
Românele farsalioate Privesc din când, în când ’ na pol: Cum ard în flăcări zeci de sate, Ruin! rămase prin resbol.
Călcând prin corpuri mutilate, Prin mii de gloanţe şi prin foc; De cinstea lor sunt desperate Duşmanul să nu-şl bală joc....
S’a dus averea lor întreagă, Le-au ars căminul şi cuprins ; Dar cinstea li-I din tot mal dragă, Duşmanul dacă a învins.
Ah, iată ’n urlete de feare Se-aud venind Debranla) armaţi! Şi buzna dau printre fugare Ca’n turmă lupii cel turbaţi.
Sermanele farsalioate,
Că sunt nebune ') se prefac, Să scape iiedesonorate,
SaQ moarte singure îşi fac.
Cu dinţii rup din carne vie, Când simt puteri că nu mal au, Cumplit cu unghile sfâşie Şi mor... dar vil nu se predau.
S’a dus averea lor întreagă, Le-au ars căminul şi cuprins; Dar cinstea li-I din tot mal dragă, Duşmanul dacă a invins.
Fetru Vulcan.
1)	Farsalioatele, safi în dialectul macedo-ro-mîn «Fărşeroatele», sunt femeile tesalioţilor rondul, celebre prin virtutea şi curajul lor. In genere, tribul eoţ'jvlah, numit «Farşerot», e distins prin calităţi superioare, deşi tn mare parte sunt păstori.
2)	Debranl, saO Arnăuţil turci, sunt cea mal crudă speţă umană din peninsula balcanică. Cu ocazia resboiulul greco-turc s'ad înrolat ca voluntari, cu conditiune a li se da voie la jat şi prădare.
’) Turcii nu a ac nici odată pe nebuni, fiind puşi de Coran alăturea de sfinţi.
p. r.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
CODUL CIVIL
ADNOTAT DE D. CONST. X. HAMAXOIV
E cunoscută de toată lumea reputaţiu-nea pe care d. Const. N. Hamangiu, distinsul procuror de pe lingă tribunalul Ilfov, şi-a clştigat-o prin meritoasa publica-ţiune Proprietatea literară şi artistică, şi mal ales prin recentul volum Scriitori şi Artişti asupra căruia presa şi glasurile competente s’ati pronunţat în cel mal elo-gioşl termeni.
Zilele acestea d-sa a dat la lumină, în editura «BiblioteeeI pentru toţi», Codul civil precedat de Constituţiune, adnotat cu cele mal recente hotărîrl ale Curţii de Casaţie.
De sigur Codul civil a avut numeroase ediţiunl adnotate de însemnaţi magistraţi al ţârii noastre, toate făcute cu multă slr-guinţă şi destoinicie. Aşa sunt ediţiunile B.ierescu, Stern, Fratoştiţeanu, etc.
Ediţia d-lul Hamangiu, ca şi cele-l’alte, nu este desăvîrşită, dar are două mari a-vantagil asupra tuturor celor de pînă acum.
Mal întîl, adnotatiile sunt mult mal sistematic rînduite şi tot de o dată conţin ho-tărîriie Curţii de Casaţie cari nu există încă în nici una dintre cele-l’alte ediţii, de oare-ce acele hotărîrl sunt, după cum spune autorul în prefaţa lucrării—luate numai de la 1894 încoace, dată posterioară lucrărilor de acest fel.
Deriziunile acestea, rezumate dl mal mult posibil, fără ca să li se altereze cttuşl de puţin sensul prin aceasta, sunt dispuse sub coloană, în josul fie cărui articol, «ast-fel ca textul să’şl poată avea suecesivitatea şi contiuuitatea necesară, fără a fi de loc întrerupt priu adootaţiunile făcute».
Al douilea avantaj este eă lucrarea d-lul Hamangiu intră în cadrul programului pe care-1 are Biblioteca pentru toţi şi care, după cum se ştie, caută să stabilească un i-uel de trecere de la clasa cultă, specialistă, la clasa mal puţin cultă. Cu ale cuvinte fără a înceta să fie o operă de incontestabilă erudiţie juridică, este şi o lucrare de vulgarizare. Modestia face pe autor să spue că scopul lucăril sale a fost numai acest de al douilea punct.
«Nu avem preteuţiunea de a da o jurispru-denţă complectă în Codul ce publicăm, de oare ce în cazul acesta, nu ne am fi ajuns scopul ce ne-am propus încă de la început, acela de a pune legile ţârei noastre la îndemîna tuturor, pe un preţ cît se poate de eftin şi într’un format cît se poate de practic şi portativ». Şi ntal departe :
«Avem credinţa că, ast-fel alcătuite, răspundem la o necesitate reală, prin publicarea legilor ţărel noastre în ediţiunl eftine şi populare. Aforismul că orl-ce lege se presupune a fi cunoscută de toţi locuitorii ţâre), lu momentul publicărel el în gazeta o-ficială, nu şl putea avea aplicaţiunea sa practică şi serioasă, în lipsă de ediţii ef-tiue, făcute în scopul de a populariza legile şi a le aduce în adevăr la cunoştinţa tuturor».
Dorinţa de a satisface această necesitate a îndemnat deci pe d. Hamangiu la publicarea lucrărel despre care vorbim.
Adnotaţiile sunt făcute îutr'o limbă lipsita de pedanterie, într’un stil literar, curgător, pe care cititorii ati ştiut să-l aprecieze în Scriitori şi artişti.
Autorul ne mai promite pe eurlnd Procedura civilă «întocmită după acelaş plan ca şi Codul civil», precum şi Codul comercial, penal şi procedura penală.
Nerăbdarea de a le vedea apărînd cît mal repede este de toată lumea simţită — credem — şi pe deplin îndreptăţită.
Zara.
*
* *
Concurs pentru nuvelă.
Sub semnata redacţie, dorind să dea un indemn de emulare pentru tinerii noştri scriitori şi ast-fel să contribuie la ridicarea literalurel noastre beletristice, publică
Concurs pentru cea mai bună nuvelă originală, inedită, scoasă din viaţa noastră socială ori din istoria naţiouală.
Premiul este de una sută de coroane sad cinci zeci de fiorini.
Se cere ca lucrarea să fie nu numai relativ cea mal bună între cele concurente, dar să aibă şi valoarea literară.
Estensiunea, cel puţin de o coală tipărită, ca a «Familiei.»
In cazul de Egalitate, premiul se poate şi diviza.
Terminul concursului 1/18 August au. c.
Lucrările scrise cu mină streină şi ue-semna*e de autor, însoţite de un plic închis, care să conţină numele autorului, iar din afară un motlo scris şi în capul nuvelei, sunt a se trimete la redacţia «Familiei<■ în Oradia-mare (N. Yârad) Ungaria.
După termenul indicat, o comisiune de 3 bărbaţi de litere, rugaţi din partea redacţiei, va citi scrierile intrate şi va judeca în privinţa decernăreî premiului.
Nuvela premiată se va publica în «Familia» şi un an de zile autorul nu o va putea reproduce aiurea.
Oradia-Mare, 1 MaiO 1897.
Redacţia «Familiei».
*
* *
Corul vocal al societfiţel «Cultura», din Piatra Neumţu, va da Duminecă 11 corent, un al douilea Concert, sub conducerea d-lul A. Pe-tresnn, îu sala Teatrului.
Program foarte variat.
IMFOBMAţn
Am spus ieri la ediţia a III a ziarului că agenţii guvernului cutrieră prăvăliile din capitală, îndemnînd pe comercianţi să tină deschis in ziua de 10 Maiu, asigu-rîndu’i de impunitate.
In legătură cu această ştire, aflăm că funcţionarii comerciali sunt hotăriţi să organizeze o manifestare contra acestei
încălcări, provocată de guvern, a legel repausului dominical.
Din Craiova ni se telegraflază că a-pele Jiului au Început a se retrage. Pagubele sunt colosale, de oare-ce mal toate semănăturile de primăvară afl fost distruse.
Comisiuuea romlnă-ungară, Întrunită In Focşani pentru regularea incidentului de graniţă din munţii Vrancel, judeţul Pulna, a plecat la Chezdi-Oşorheiă în Transilvania. De aici comisiunea se va transporta în munţi spre a face o constatare locală asupra punctului in litigili.
Din partea noastră, sunt membri Iu co-misiune d-nil Petre Slăvescu, prefectul de Putna, colonelul Groza şi inginerul şef al judeţului.
Din partea Ungurilor, iatt parte prefectul de Oşorheifl Gabov, sub-prefectul CzPh şi inginerul judeţului.
Azi, la orele 9 dimineaţă, va avea loc, pe platoul Cotroeenilor, o defilare pregătitoare a trupelor din garnisoana Bucureşti, in vederea serbărel de 10 Maiu.
Defilarea se va face in prezenţa d-lul general Arion, comandantul corpului 2 de armată.
Ieri s’a deschis expoziţiunea de pictură şi sculptură de la AteneQ.
D. Stăncescu, directorul şcoalel de Bele-Arte şi al expoziţiunel, a ţinut o cuvîntare, ia care a răspuns d. Ştefan Sibleanu, secretarul general al ministerului cultelor şi instrucţiunel publice.
Cunoscutul profesor universitar şi decan al facultătel de litere din capitalei, Epaminonda Francudi, a încetat ieri din viaţă.
Răposatul a fost un distins profesor, care a luminat, cu cunoştinţele sale, cîte-va generaţii de studenţi.
Moartea sa este o pierdere simţitoare, nu numai pentru familia sa, dar şi pentru corpul nostru didactic.
Trimitem familiei condoleanţele nostre.
Suplinitorul catedrei de limbele slave de la şcoala de artilerie şi geniu, pe timpul absenţei titularului, d. E. Grigo-roviţă, plecat in congediu, ra fi d. Z. Arbore.
Procesul furtului de la ministerul de finanţe a fost amînat pe ziua de 14 Maiu , apărarea propunind ascultarea de noi martori.
D. Anastasie Stolojan pregăteşte un proiect de lege pentru reorganizarea ministerului domeniilor.
Vom reveni, în curînd, cu detalii, a-supra reformei proiectate.
O telegramă din Craiova ne anunţă că procesul milioanelor s’a terminat ieri.
Primul-preşedinte Leonţianu a condus cu mult tact desbaterile.
Procurorul general Columbeanu a luat concluziunl favorabile principelui Grigore M. Sturdza.
Părţile au fost obligate a prezenta Cui ţel concluziunl scrise.
Sentinţa se va da în ziua de 14 MaiO viitor.
Astă-seară, Vineri 9 Maia, colectiviştii din Ploeştl vor ţinea o consfătuire intimă, la clubul lor din otelul Europa, în vederea balotajului de Duminică.
Concursul de la Iaşi
In chestiunea concursului de la Iaşi pentru catedra de pathologie internă de la facultatea din Bucureşti, primim următoarea scrisoare din partea d lui dr. Mirinescu, unul din candidaţi:
Domnule Redactor,
Termiuîndu se concursul ţiuut la Iaşi, pentru catedra de patologie internă, vacantă la facultatea de medicină din Bucureşti, mă simt dator a da publicităţel, şi viu a vă ruga să înseraţi cele ce urmează :
Contrar unuia dintre candidaţi d. dr. I. Toma Tomescu, mi-am impus o absolută tăcere pd tot timpul luptei.
Mare parte din presă a scris felurite aprecieri asupra acestui concurs, aprecieri inspirate de persoana interesată în causă.
Personal nu pun la îndoială buna credinţă şi zelul ce presa poartă învăţămîntulul. Spre a se pune însă capăt laudelor ca şi denigrărilor, rog călduros toate organele de publicitate să solicite ca şi mine d Iul Ministru al Cultelor şi Instrucţiuni Publice să facă a se tipări în Buletinul acelui minister tezele scrise ale candidaţilor, lu număr de patru conform art. 381 din lege. Ast-fel toţi cel competenţi vor putea judeca cunoştinţele ce posedă fie-care candidat. Cît despre modul expunere! şi aptitudinile didactice ale concurenţilor, singur juriul le-a putut constata, prin încheerea majorităţel, care şi dînsa trebue publicată conform aceluiaşi articol.
Eil unul aşi dori ceva mal mult: ca tezele scrise să fie citite de întregnl corp profesoral al facultăţel de medicină din Bucureşti, spre a se vedea valoarea fie-căruia comparativ cu notele date de membrii (trei la număr) ce compun minoritatea juriului. Cred că numai prin aceste mijloace de tnal sus se va putea stabili adevărul, atît de mult alterat prin cele apărute pînă astăzi. Sper că şi dr. I. Toma Tomescu se va asocia cu mine la această propunere, căci demnitatea ’i-o impune.
Bine-voiţl a primi, vă rog, Domnule Redactor, asigurarea celei mal deosebite con-sideraţiunl.
Dr. Mlrlneiicn
Congresul feminist internaţional
Ni se scrie din Bruxelles :
In mulţimea congreselor ce se vor ţine anul acesta la Bruxelles, este unul care merită o deosebita atenţiune prin originalitatea şi importanţa lui socială.
La începutul lunel August viitor se va ţine un congres femiuist internaţional, organizat de Liga Belgiană a dreptului femeilor. Comisiunea organizatoare este compusă din d-şoarele L. La Fontaine şi M. Popelin şi d-na M. Canderlier.
Gestiunile înscrise in program ating drepturile civile şi drepturile economice ale feineel.
Ial ă un mic extras din programu congresului;
Drepturi civile. Dreptul pentru femei de a fi martore în actele civile, de a face parte din consiliile de familie, de a fi tutoare, căutarea paternitâţel.
Drepturi economice. Liber'aloa travaliului, acces la toate profesiile, egalitatea de salariu, dreptul pentru femei de a dispune de economiile sale, electorat şi eligibilitate la tribunalele de comerţ, la consiliile de industrie şi de travaliu.
*
* *
Deja un mure număr de adeziuni a so-it comisiei de organizare şi e redinţa, că de data asta, feministele şi feminiştil se vor resbuna de glumele ironice cu care ad fost acoperiţi de către ziarele mari din Europa, cu ocazia primei adunări feministe, ce s'a ţinut anul trecut la Paris.
*
* *
O mică schiţă a personalităţel organisatorilor congresului feminist.
D-şoara M Popelin, docloreasl îu drept este ceea ce se poale numi pe romîneşte, femeie' bărbat. Ea este una din iniţiato rele mişcăret feministe şi una din cele mal elocinte ale el apărătoare căci trebue să adaog că discureasă ca un adevărat demagog.
D-şoara Lnfontaine înfocata filo-romînă, este sora senatorului Lafontaine, profesor la Universitatea nouă, care în congresele de pace din Budapesta şi Berna—a apărat, cu o mare căldură cauza Bomînilor din Transilvania.—Preşedintă a multor societăţi de bine-facere din Bruxelles, d-şoara Lafontaine este providenţa săracilor şi speranţa nevoiaşilor. De o activitate uimitoare, speră să ducă la bun sfîrşit cauza cam ingrată a drepturilor femeeştl.
♦
* *
Conzresul fiind internaţional, s’aiî organizat secţiunile streine.
Cea Romînă este represintată prin d na căpitan I. Jitianu, secretara secţiunel.
Doamnele Romîne cari vor să participe la acest congres, pot trimite dar adesiunile lor d-uel Căpitan J tianu, avenueLouise 25, Bruxelles.
Trebue să adaog că după congres va fi banchet şi diferite serbări.
X.	X. X.
SPORT
Pronosticurile Epocei pentru alergările de Duminică, 11 Maid.
Premiul	Tribunelor Bamboche
»	Criterium	Fedora
»	Damelor	Medea
»	Armatei	Lelio
»	Teilor	David
» Băneasa grajd. Marghiloman »	la Trap	Bistriţa
B.	V.
TREERĂTOBt CD RAMELE DE FER
de la C. F. R. l unare
Seceră tor „COLUMBIA”
din Fabrica OSBORNE
H. S. GHÎ E I F
Bucuresci, Str. Smîrdan,2 (vu-i-vis ae Ooiaro)
„EPOCA IN PROVINCIE'*
UOTOSAIM
8 Maiu.
Cearta
Pe la noi se Intîmplă comedii hazlii de tot. Lupta dintre Arapo-Ienacovişti şi dintre Vlli8ti tinde să ia proporţii homerice.
Iată ce citim în ziarul Steagul din localitate :
«Se zice că mal de ună-zi Arapu a chemat pe deputatul rusuiac în Camera romînă, Zet-Cornaci, şi l’a rugat să pună iscălitura pe o petiţie a deputaţilor şi senatorilor către ministrul de interne, petiţie îu care se cerea menţinerea actualului {prefect.
«Aceasta, pentru a contrabalansa impresia produsă de interpelarea d-lul Enăşescu şi mal cu seamă de persistenţa sa în a scoate din pîine pe Arapu şi a se pune d-sa.
«Zet Cornaci, care umblă cu pecetia la dinsul, pentru că nu ştie uicl să scrie, nici să citească, a întrebat pe Arapu, dacă au iscălit toţi cel-l’alţl deputaţi, şi numai îu urma răspunsului afirmativ al lui Arapu, a consimţit să ’şl aplice pecetia.
«Imediat Insă, rusniacul s’a transportat la senatorul Ilie Ciolac, care i-a răspuns că nu ştie nimic de vre-o petiţie la minister.
«îndată s’a Infierbîntat sîngele rusului deputat şi a cerut ştergerea iscăliturel, ba se zice că, nemulţumit cu atît, s’ar fi dus la Bucureşti ca să spună ministrului că a fost inşeluit.»
Revanşa
Arapu primeşte ordin de a ridica nişte dezertori aflaţi slugi pe moşia d-lul Enăşescu, deputatul cel corect şi pur. Ofiţerul de jandarmi, însărcinat cu executarea ordinului, se prezintă la domiciliul d-lul Enăşescu, recunoaşte pe dezertori şi-I somează să-l urmeze. D. Enăşescu se opune. De aci tăm-bălăd. Ofiţerul a trebuit să-şi facă datoria, întrebuinţînd forţa ; iar d. Enăşescu s’a mulţumit a reclama ministrului că ’I s’a devastat casa... şi altele !
B&trtuiI
Toate acestea vi le spun ca să se vadă cit e de dulce armonia dintre liberalii d’aci. Ura între el este atît de mare, în cît nu şi-o mal pot ascunde. Bătrînil liberali aii amuţit. Aceştia dad dovadă de oare care prudenţă, stînd la oparte şi privind cu o lnglnfare, fără seamăn, la luptele celor-alte două fracţiuni.
El ad rămas complectamente izolaţi şi nu "şl mal fac uicl o iluzie asupra viitorului.
Atenefi
Conferinţele Ateneului, care s’ad urmat In acest an foarte regulat, erad cît p’aci să sfîrşască cu foc bengal. Pentru Duminica trecută, direcţia liceului a rugat pe comitetul Ateneului s&’l cedeze sala In a-
ceastă zi, pentru o conferinţă ce urma să se ţină de un alt profesor, In folosul serbării şcolare comandată de minister.
Comitetul Ateneului n’a primit. Direcţia liceului a trecut peste voinţa Ateneului şi şi-a făcut treaba; iar conferinţa ultimului ateneist s’a ţinut Intr’o altă sală.
Şi ast-fel furluna ce ameninţa să se ridice între cele două instituţii culturale s’a sfîrşit înlr’un pahar cu apă.
Voroiia.
Rugăm pe Domnii AGRICULTORI a visita exposiţiuuea noastră de
MASISTE AGRICOLE unde pot vedea modelele pe 1897 deja montate de Legătoarele DEERING-PONY Secerătoare şi Cositoare „DEERINU-IDEAL” toate cu lagăre cu YALŢURl şi BILE de oţel. WAT80N & YOUELL Str. Academiei. 14 (fost. Raşca)
TELECÎKAME
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Vieua, 8 Maia.
Corespondenţa Politică dezminte categoric părerile emise de cîte-va ziare ungureşti, cu ocazia vizitei preşedintelui şi vicepreşedinţilor Cameril deputaţilor ungureşti, anhiduceluî Othon, actualmente cu domiciliul In Budapesta. Vorbind de modificările legel succesiunii la tron, Corespondenţa Politică constată că schimbarea de succesiune la tron a tost regulată într’un mod legal şi nu mal lasă loc nici unei îndoell.
Viena, 8 MaiO.
Camera seniorilor.—Cu ocazia discuţiu-nil proectulul adresei de răspuns la mesa-giul tronului, d. de Badeni, vorbind de întrebuinţarea limbilor în Boemia şi în Mo ravia, declară, în mijlocul unor aplause prelungite, că regretă foarle mult neliniştea care a cuprins pe Germania, apoi, că nimeni şi prin urmare nici di isul nu e convins de importanţa culturii germane ; s’ar găsi în contrazicere cu sentimentele sale, cu convingerile sale şi poziţia sa oficială, dacă ar avea intenţiunea să bleseze pe germani.
Guvernul nu respinge ideia de a regula chestiunea limbilor prin votarea unei legi, dar se rezervă pentru a-şl ocroti principalele sale puncte de vedere.
Roina, 8 M -iQ.
«Camera deputaţilor». — In timpul diseu-ţiunel afacerilor din Africa, d-nil Pelloux şi di Rudini declară că va trebui să se părăsească Kassala, cînd se va proceda la o nouă organizare a coloniei dinErytm. Cea mal bună soluţie este de a reveni la situaţia în eare se găsea colonia intre 1892 şi 1894, cu un guvern civil. In acest caz ar fi suficiente şeapte milioane auual.
Discuţiunea generală este Inclusă şi Camera Începe discuţiunea ordinelor de zi.
Paris, 8 Maia.
Prinţul Bulgariei şi d. Felix Faure a îl schimbat vizite.
ECOURI
**# Iată cum s’a constituit biurout Cercului absolvenţilor şcoalelor comerciale şi financiare:
Preşediute de onoare—d. T. Stefănescu, director al Băncel Naţionale ;
Preşedinte activ—d. Al. N. Stefăneseu, secretar al B. N. ;
Vice-preşedinţî—d-nil Al. N. Zisu, şeful comptabilitaţel B. N. şi G. C. Nicolau, bijutier ;
Secretar—d. N. D. Bănulescu;
Casier— d. T. Dragomirescu :
Comptabil—d. G. Rădulescu ;
Bibliotecar—d. G. Demetrescu.
*** Buna noastră credinţă, ca şi a altor confraţi, a fost surprinsă ieri, printr’o circulară imprimată, trimisă tuturor ziarelor din capitală, prin care ni se anunţa că d. iuginer de mine, C. Alimăneşteanu, confor-rnlndu se legel, Îşi schimbă nunele.
După cum ui s’a declarat, această circulară este numai o farsă de prost gust fă cută pe socoteala d-lul Alimăneşteanu.
Facem dar rectificările cuvenite.
*** D. G. D. Pallade, fost ministru de domenii şi unul dintre cel mal vechi profesori al şcoalel superioare de ştiinţe de Stat, va reîncepe cursul săd de Economie Politică, Luni 12 ale curentei, şi ’l va continua regulat în fie care Luni şi Vineri, de la orele 8—9 seara.
DIVERSE
DIN CAPII ALA
Luptăcu contrabandişti—Astă noapte pe la orele 1 şi jumătate o luptă crîncenă a avut loc între mal mulţi contrabandişti şi guarzi comunali.
Mal multe căruţe cu zarzavat, intrînd pe bariera Vitanu, guarzii comunali bănuind că îu ele sunt ascunse mărfuri de contrabandă, ad voit să Je oprească la control Conducătorii căruţelor ue-voind să oprească, guarzii le-au eşit înainte şi ad încercat să-I oprească cu forţa. O luptă Siivierşunată se încinge atunci intre guarzi şi contrabandişti.
Guarzii Mariuescu şi Constantin Urată, grav răniţi, cad iu nesimţire la pămiut. Un alt guard vâzîndu-se în pericol, scoate revolverul şi trage un foc asupra uuuia din contrabandişti care este lovit la picior. Cel-l’alţl, speriaţi, o iad la fugă.
S’a avizat poliţia care cercetează cazul.
Prinşi asupra faptului.—Sergentul de stradă Diaconescu Marin, fiind astă-noaple In revizia postului săd, a surprins pe trei indivizi tn momentul clnd se ineercad să spargă z dul de la circiuma lui Ilie Zakaria din strada Carul Davila No. 11. Voind a-1 aresta, bandiţi s’aii opus cu forţă. Unul din el a tras un foc de revolver asupra sergentului, rănindu-1 îu obrazul sîîng. Un altul cu o lovitură puternică de ciomag la trlntit la pămlnt şi cîteşl trei ad reuşit să fugă.
Sergentul, a cărui stare este gravă, a fost transportat la spitalul Filuutropia
Poliţia cercetează pentru a descoperi pe criminali. Se bânueşte că aceştia ar fi nişte ţigani salaorl de la o bina din apropiere.
Ye*tlt [punga*. — Agenţii siguranţei ad prins din nou ert pe un vestit pungaş de meserie, V. Frangopol, de mal multe ori condamnat pentru spargeri şi furturi, in momentul cînd voia să vîndă circiumarulul Zisu din calea Rahoveî, mal multe bijuterii furate.
dinjaha
llfttae cu rănire.—Jn ziua de 4 curent
comuna OdoPeşlI, Putna, a fost viu emoţionată de o crimă sîngeroasă care s’a comis în acea comună.
Locuitorul Ion Moraru, luîndu-se la ceartă cu un cumnat al săd numit Dumitru Luca, a scos cuţitul din brîd şi după ce a lovit de trei ori în pîntece pe adversarul săd. a fugit.
Luca, gred rănit, a fost transportat ta îngrijirea spitalului local.
Criminalul, urmărit, a fost prins in comuna Coteşti din R.-Săraf, de unde, lmpreuuă cu actele dresate, a fost înaintat parchetului de Putna.
Innndaţiile. — Şi in Bucureşti e aceeaşi vreme ca şi in localităţile pe unde apele s’ad revărsat. Abia se înseninează puţin şi iarăşi nori groşi se întind d’asupra orizontului şi ploaia începe să curgă. Telegramele primite azi ne anuDţă nu numai că apele nu s’ad retras, dar că ameninţă a creşte şi mal mult, lu urma ploilor cari continuă. Situaţia judeţelor inundate e următoarea :
Judeţul Prahova. Rlul Prahova a debordai lingă cătunul Palanca. — Şoseuua Naţională a a fost stricată cu desăvîrşire.
Crieovul, care — tn timp normal nu are a-proape apă, ameninţă cu inundarea cătunului Brăteştl.
Mal multe locuri cu semănături «i case din comuna Hăbudul, pe unde trece acest rid, ad fost distruse de curentul apel.
Judeţul Ialomiţa : Apele ad început a creşte din nod. Podul de pe şoseaua Urzicenl-Coşoreul, Ia gitul Baba Şaraga, ameninţă a fi luat de apă.
Jud. Covurluiu: Pmă acum îu Moldova nu s mnalesem nici o inundaţie. Iată ce spune o telegramă primită azi : Şiretul a In epul n deborda, în dreptul comunei Independenţa şi lingă Barboş', în partea dreaptă a malului.
■lud. Putna: Riul Putna a debordat. Digul a fost rupt.O parte din terasamentul de la căpătui podu'ul Vidra, in partea despre OdobeştI, a fost a luaiă de apă.
Sunt întrerupte următoarele linii ferate ; Pe-leştl-Balş şi Beuca-Papa, unde se face trans-bordare.
binjţrein^e
I>iu ciniiiur paşa. — Locuitorul din Timişoara, Frideric Bachinao, un biet bălria orb şt sărac lipit, a avut deuuăzi o rară bu urie sufletească. Un fid al săd, care dispăruse deja de prin anii 50, fără a i-se mal şti de veste, i-a scris tatălui său, că e Paşă în urinata turcească şi in curînd va reveni in patrie să’l revadă. Aveuturiosul Paşă a fost în Timişoara calfă la un cistnar. Prin anii 50 a dispărut fără de veste şi de atunci talăl săd nu i-a «ial dat de urmă. Inleprinzătorul cismar s’a dus mal intlid la Triest, apoi In Arabia. Vre-o 5 au! i-a petrecut ca matroz pe o corabie italiană, pînă ce după multe păţeuil şi peripeţii a ajuns In armata turcească, unde a dus o pină Ia gradul de paşă.
Iu cuşca leilor. — O scenă penibilă s’a petrecut săptămîna trecută în circul gradinei zoologice din Viena. Era reprezentaţie. Imb'în-zitoarea din circ, o contesă, intrase tocmai îu cuşca leilor să ’şl facă debutul. Un led nu voia nicl-decum să se supună poruncilor îmblînzi-toarel, care începu atunci c j ameninţările. La aceasta cel doul lei din cuşcă deveniră atît de furioşi, In cît se aruncară ’ asupra el. Din norocire ciţt-va servitori de lingă cuşcă reuşiră a scăpa pe biata femee din ghiarele leilor, alun-gindu’I cu nişte bare de fier. Rănile îmblînzi-toarel ad fost atit de uşoare, in cit peste două zile ea a putut să apară dui nod în faţa publicului.
(Tribuna;
Charkow, 8 MaiO.
INCENDIU.—Un incendiu n izbucnit lu Peressietchnoye şi a distrus 300 de case. Mal multe persoane au pierit, 1700 au rămas fără adăpost.
ULTIME IIFORMATIUNI
Ingerinţele «lin Ploeşti
Se ştie cît zgomot făceau colectiviştii, cînd guvernul conservator di solvă vreun consiliu comunal sau judeţean, fie chiar pentru neregule sau neglijenţe bine constatate. Ne aducem aminte că actualul guvern a făcut declaraţia, că nu va procede la disolvare în ajunul alegerilor, — pentru a fi următor angajamentelor luate tn opoziţie.
Ei bine, astă-zî toate aceste declaraţii au fost uitate. Cu cîte-va zile, înainte de alegerea de la 4 Maiu, delegaţiunea jude-ţiană de Prahova a fost disolvată, pentru că era compusă din conservatori.
Guvernul însă nu s’a oprit aici.
In vederea balotajului de Duminică şi pentru a se cîştiga votul unui alegător, influent, consiliul comunei rurale din Cep-tura a fost disolvat.
In comisiunea interimară, au fost numite creaturele acestuia.
Ar fi de ajuns numai aceste fapte, pentru a dovedi ingerinţele la cari se dedă guvernul şi administraţia.
Mai sunt însă şi altele.
*
* *
Pentru a împiedeca pe amicii noştri do a merge prin judeţ, poliţia a dat ordin birjarilor din Ploieşti de a nu părăsi oraşul, fără o autorizaţie prealabilă a şefului poliţiei.
La reîntoarcere, birjarii sunt aduşi la poliţie şi supuşi unui adevărat interogatoriu. Unde al fost ? Cu cine al fost ? Ce s’a vorbit ? sunt întrebările la cari trebuie să răspundă birjarul, sub cele mai teribile ameninţări.
Prefectul Petrescu a dat ordine severe, pentru ca nimic să nu se mişte saiî să se facă în Ploieşti, fără ştirea sa. In a-cest scop, conservatorii fruntaşi sunt urmăriţi şi spionaţi de agenţii poliţieneşti, pas cu pas.
*
* •
Alăturea cu prefectul, ceilalţi şefi de administraţie lucrează pe capete pentru candidatura d-lni I. G. Cireşanu.
www.dacoromarrica.ro
EPOCA
S
Protopopul judeţului e dintre cei mai zeloşi.
Mai mulţi preoţi fiind bănuiţi că ar fi votat pentru opoziţie, sfintul părinte i-a chiemat telegrafic In Ploeşti, dîndu-le ordin să nu vie la vot în ziua de balotaj.
Posedăm numărul telegramei cu care a fost expediat ordinul de chemare.
*
* *
Numai vorbim de ingerinţele democratului Stanian. Se cunoaşte sistemul inaugurat, cu baterea tobei în oraş. Cum insă acest mijloc nu este crezut suficient pentru asigurarea reuşitei d-lui Cireşanu, primarul, ca cel din urmă epistat, umblă din alegător în alegător, cerîndu-le să voteze pentru candidatul colectivist.
*
* *
In aceste condiţii se prezintă alegerea de Duminecă, 11 Maiîi.
Suntem siguri insă, alegătorii Ploeş-leni,— al cărora civism şi energie au rezistat ingerinţelor de la primul scrutin, — nu vor dezminţi nici de astă dată trecutul lor de independenţă şi patriotism.
înaintea urnei Ploeşteniî vor şti să se arăte aceia ce au fost şi sunt. independenţi şi patrioţi!
D. dr. G. Asachi a lelegratiat din Paris comitetului asociaţiunei generale a medicilor, că va lua parte la dezbaterile, cari se încep miine in sala Hugo din Capitală, pentru constituirea asociaţiei.
Distinsul medic va sosi Duminică în Capitală.
Unui prieten al ziarului nostru, scrie Opinia din Iaşi, care a avut ocaziunea a se întreţinea cu d. Emil Costinescu, acesta i-a declarat că este hotărtt a demisiona din dire toratul Băncei Naţionale.
0 dată independenţa cîştigală, d. Costinescu va întreprinde o campanie ftublică, atit contra Băncei, cit şi în contra tuturor instituţiunilor financiare conduse de ocultişti.
Suntem, deci, în ajunul unor senzaţionale surprize.
Se dă ca probabilă următoarea mişcare în magistratură:
D. Caracas, prim-procuror la Iaşi, va fi numit prim-procuror la trib. Prahova, iar In locul d-sale va fi numit d. Savel Zăhărescu, actualmente membru la tribunal ; d. Emil Lefter-Dumitrescu, procuror, va fi mutat procuror la Roman In locul d-lul Şoarec, căruia i se va da o altă funcţiune ; d. Constantin Crupen-schi va fi numit procuror la trib. Iaşi, In locul d-lul Emil Lefter-Dumitrescu ; d. Costică Grigoriu va fi reintegrat la trib. Iaşi, dîndu-i-se locul d-lul Savel Zăhărescu.
Azi dimineaţă la orele S şi jumătate d. general Arion, comandantul corpului II de armată, a trecut în revistă trupele ce vor defila miine, faţă fiind şi A. S. Regală Principesa Maria.
La orele 9 şi jumătate s’a făcut proba generală a defilărel, care a fost primită de A. S. R. Principesa Maria şi d. general Arion. Cînd a venit rlndul regimentului IV de roşiori să defileze, A. S. Regală Principesa Maria, comandantă de onoare a regimentului, s’a pus in fruntea regimentului, defilînd înaintea d-lul general Arion.
Numărul trupelor cari vor defila mîine se urcă la zece mii de oameni.
Iată buletinul medical pe ziua de erl şi astă-zl asupra sănătâţel A. S. Regale Principelui Ferdinand :
Boala, ajunsă in faza ei culminantă, îşi urmează evoluţiunea sa fără nici o manifestare anormală. Forţele sunt satisfăcătoare.
8 Maitl, 1897.
*
* *
Ziua de erl şi noaptea foarte liniştite. Căldură mai puţind. Pulsul bun. Starea generală satisfăcătoare.
V» Maifl. 1897.
Dr. Cantacuzino, dr. Buicliu, dr. Kremnite.
Sunt un şir de ani de cînd M. S. Regina a donat comunei Iaşi suma de 5 mii lei pentru înzestrarea fetelor sărace. Diferitele administraţiunl comunale ce s’aă succedat, au lăsat ca acest fond să fructifice, aşa că astă-zl a ajuns la frumoasa sumă de 24 353 lei şi produce un venit anual de 1400 lei.
După cum ni se scrie din localitate, mulţumită slrâruinţel puse în special de d. Lepadatu, actualul consiliu a decis ca din acest venit să se înzestreze palm fele sărace, pe fie-care an, dîndu-le cile 308 lei.
M. Sa Regina a trimis 1000 de lei comitetului Crucel Roşii Elene.
Au sosit din Iaşi, pentru a lua parte la congresul medicilor de mîine, d-nil d-rl E. Puscariu şi L. Sculi—profesori universitari, şi I. Lebell.
Ca respuns, la scrisoarea d-lul dr. Mirinescu, ni se adresează următoarele linii:
Domnule Redactor,
Cu plăcere mă unesc la propunerea unul candidat, de a se publica şi citi Încă odată tezele noastre, se Înţelege Insă că In ace-
leaşi condiţiunl, ca şi la Iaşi : ca să fie citite de candidaţi In faţa corpului profesoral şi In public, pentru ca ast-fel lumea competentă să poată asista.
Primiţi, etc.
Dr. I. T. Tomescn.
Prin cercurile diplomatice din Bucureşti se afirmă că armata grecească, după înfrînge-rile de la Domoko şi Halmiros, s ar fi revoltat în contra şefilor. Prinţul moştenitor a fost urmărit de rebeli şi d’abia a putut scăpa cu fuga.
Unii confraţi aă anunţat, că d-nil Şt. Ştefănescu şi Em. Bardasare, profe-fesorl de desemn şi pictură Sn Iaşi ar fi fost numiţi inlr’o comisiune de reorganizare a şcoalelor de artele frumoase din ţară.
Ştirea nu este exactă de cit în parte.
L). Spira Haret, actualul ministru al instrueţiunel, urmărind ideia d-lul Tache lonescu, s’a adresat, în parte, tuturor profesorilor de pictură din ţară, cerîndu-le avizul în privinţa îmbunătăţirilor de introdus în şcoalele naţionale de arte frumoase.
O comisiune specială, in acest scop, nu a fost instituită de minister.
Erl, tribunalul Ilfov secţia Il-a a condamnat pe Făiş, autorul asasinatului co mis în Martie trecut, în faţa Palatului, Ia 3 ani închisoare.
D. procuror Hamangiu a susţinut a-cuzarea.
Inculpatul era azistat de d-nil advocaţi Urlăţianu şi Vlădescu.
Procesul n’a fost deferit juraţilor, pentru că Păiş e Încă minor.
Primim la redacţie primul nuu.er din Comerţul, revistă economică, care va apare In fie-care Joie.
Iu primul număr Comerţul dă potretul d-lul George D. Asan, preşedintele camerei de comerţ din Capitală.
«Scopul ziarului este de a ţine In curent publicul romîn, cu tot ce are legătură cu bunul traiu; de a fi folositor finanţelor, a-griculturel, iudustriel şi comerţului ţărel, arătlnd în aceleaşi timp şi streinătăţel Ro-mînia economică, în adevăratul înţeles al cuvlntulul».
Iniţiativa fundărel Comerţului revine citor-va tineri titraţi în ştiinţele comerciale şi financiare, auimaţl de dorinţa de a des-volta uuele puncte economice, cari, dacă n’aă fost cu totul neglijate pînă astă-zl, cel puţin, ati fost numai abia atinse.
Comerţul apare In limba franceză şi ro-mlnă.
RĂZBOIUL GREGO-TURC
de astă-noapte
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN PIR TELEGRAFIC)
Viena, 8 Maifl.
Ştirile asupra bătăliei «le la DomokoN confirma dezastrul corpului GaribaldiaiT. Foarte mulţi din aceşti voluntari italieni aii murit, Iar alţii aii Post greu ră-uiţî.
Prlutre morţi se numeră şi corespondentul euglez al ziarului star, care urmase corpul gari-haldicnilor.
Cîml s*a adus cadavrul celui dtutîl ofiţer garibaldian, trupele greceşti s'aii descoperit şi au Izbucnit In strigăte entuziaste: Trătancă Italia !
M. Ring.
SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE"
I.tunis, 8 Maifl.
Oraşul este complect deşărt, n a rămas aproape nimeni, afară de prefect, corespondenţii ziarelor şi funcţionarii de la telegraf.
Peter^burg, 8 Maifl.
Novoie Wremja zice că telegrama Ţarului către Sultan a provocat în toată lumea sentimente de bucurie şi recunoştinţă ; acest ziar speră că Grecia va profita de intervenţia Rusiei, ca să facă in fine să înceteze zadarnica vărsare de sînge şi să obţină o pace cit se poate de favorabilă în împrejurările actuale.
Londra, 8 Maifl.
Se anunţă din Constantinopol Agenţiei Reuter că Poarta, meu ţi u i ud coudiţiunilo sale de pace, pe cure le consideră cit se poate de drepte, ar (1 dispusă să intre in negociaţiunl in ce priveşte indemnitatea do război şi retrocesiunea Te-saliei, dar că insistă asupra suprimării capitulnţiunilor.
Se mai anunţă din acelaş oraş ziarului Times că într’o nouă telegramă Ţaru' mulţumeşte Sultanului pentru încetarea ostilităţilor.
Depeşile de astă-zî
Serviciul „Agenţiei Române**
Constantinopol, 8 Maifl.
Ziarele turceşti discută organizaţia şi administraţia municipalităţilor, serviciul poştelor şi telegrafelor, precum şi pregătirile guvernului pentru recensămîntul în Tesalia.
Berlin, 8 Maifl.
Se anunţă din Constantinopol * Agenţiei Wolff» că încercarea comandanţilor turci în Epir de a intra în relaţiuni cu comandanţii greci pentru a trata chestiunea armistiţiului, n'a reuşit, din cauza atitudinet grecilor cari nau dat nici o atenţiune parlamentarului turc.
Din contră, grecii au încercat erl un nou atac pe teritoriul turcesc cu două batalioane din Arta şi au bombardat pozi-■ lunile turceşti.
Atena, 8 Maifl.
Turcii au ocupat contraforturile munţilor la o leghe depărtare de Taratza, caro e apărată de "cavaleria grecească. Turcii au fost opriţi între Lamia şi Taratza de trei regimente de infanterie şi alte corpuri de trupe. Luptele au ţinut pînă cri la orele 3 şi n’au încetat de cît in urma ştirii prin care li se anunţa îneheerea linul armistiţiu în Epir. Perderile nu se cunosc, dar se crede că sunt destul de mari.
Londra, 8 Maifl.
Se anunţă din Constantinopol Agenţiei Reuter că comandanţii greci şi turci din Epir aă încheiat un armistiţiă.
Atena, 8 Maifl.
Căpitanul Pudayanis s’a dus azi dimineaţă în lagărul turcesc în numele Prinţului moşteni'or, ca să protesteze contra continuării ostilităţilor, şi să trateze chestiunea armistiţiului.
D. Rallis a de larat unul ziarist următoarele :
Guvernul consideră armistiţiul în he-iat în Epir ca valabil şi pentru Tesalia. Condiţiunile de pace se vor discuta de către puteri.
Indemnitatea de războiu va fi potrivită cu resursele Greciei şi situaţiei sale economice. Ori-ce idee de cedare de teritoriu este îndepărtată şi Grecia nu va putea primi nici modificarea frontierei sale strategic.e. O asemenea modificare ar înlesni invadarea teritoriului grecesc de către bande înarmate şi Grecia ar fi nevoită să intreţie o numeroasă armată pentru a-şl apăra frontiera în contra unei asemenen in-vasiunt.
Atena, 8 Maifl.
S’a încheiat un armistiţiă de 17 zile pentru Tesalia.
Lamia, 8 Maifl.
Cea mai mare parte a artileriei a fost îndreptată spre Thermopgle. După jaful de eri, trupele regulate aă fost însărcinate să păzească oraşul.
ULTIMA ORA
Serviciul „Agenţiei Române,,
Atena, 9 Maifl.
Durata armistiţiului încheiat n’a fost fixată. Ultimul detaşament de trupe reîntors din insula Creta şi 160 răniţi au sosit aci.
Marţi după amiazl s'a dat o luptă Ia trecătoarea Furka; Grecii şi-au menţinut poziţiunile şi s’au retras a doua zi la Taratza. Turcii s’au încercat să le tae re-tragerea, dar Grecii le-au cauzat perderi considerabile. Lupta a încetat repede, din cauza încheiere! armistiţiului.
Grecii s’au retras la Lamia, Turcii după vechea frontieră. Cartierul general grec este lingă Thermopjle. Căpitanul Con-doyanis a semnat o suspendare a operaţiunilor militare; se va stabili o zonă neutră.
Canea, 9 Maifl.
Delegaţii poporului cretan se vor întruni pentrn a numi un guvern care să proclame unirea cu Grecia.
Amiralul Canevaro a declarat că Puterile vor impune autonomia, iar dacă acest regim n’ar reuşi după cît-vatimp, Cretanii ar putea propune atunci o altă solnţiune.
CĂILE FERATE ROMÂNE
PUBLICAŢIE
Se da iu întreprindere executarea următoarelor lucrări pe linia R -Vilcea-Riul Vadului, iutre Klin. 20+050 şi punctul frontiera situat la Klm. 62+307 al acestei linii.
1.	Terasamente
2.	Zidăria podurilor şi poduleţelor
3.	Tunele, şi
4.	Apărări.
Valoarea totală şi aproximativă a acestor lucrări este de zece milioane trel-zecl şi şease mii una sută unu-spre zece lei, bani 96 (10036111,96) divisată in două loturi. Primul lot coprinde lucrările dintre Klm. 20+050 şi Klm. 33+450 în valoare de patru milioane patru sute patru-zecl şi nouă mii, patru sule două-zecl şi cinci lei, bani 79 (4449425.79); al doilea lot coprinde lucrările dintre Klm. 33+450 şi Klm. 62+367 In valoare de cinci milioane cinci sute opt-zecl şi şease mii, şease sute opt-zecl si şease lei. bani 17 (5586686.17).
Condiţiunile contractului, caetele de sarcina, proectele şi devisele se pot consulta la secretariatul serviciului lucrărilor noul, calea Victoriei No. 65, liotei Mano, în toate zilele şi orele de lucru.
Ofertele se vor presanta în scris şi sigilate şi vor purta pe plic menţiunea: «Oferta pentru lucrări pe linia H.-Vilcea-Hîul Vadului, licitaţia de la 9 Iulie 1897 sl.n.».
Se vor primi oferte atit pentru fie-care Iot in parte cit şi pentru ambele loturi împreună. Lucrările vor fi adjudecate în total safl pe fiecare lot In parte după cum costul lucrărilor,
după eea mal avantagioasă ofertă făcută pentru ambele loturi va fi mal mic safl egal cu coslul total al lucrărilor după ofertele parţiale cele mal avantagioase.
Ofertele vor fi însoţite de reeepisa cassel centrale a C. F. R., conslatănd vărsarea unei garanţii provisoril de 8 •;o din valoarea deviso* lor şi vor coprinde numărul procentelor în raport cu devisul cu cari antreprenorii sunt dispus! a executa lucrările.
Depunerea garanţiei provisoril in numerar la licitaţie nu se primeşte, urinînd neapărat ca ofertele să fie însoţite de reeepisa cassel centrale a C. F. R.
Garanţia definitivă va fi de 10°/., din valoarea deviselor.
Ofertele se vor primi la Direcţiunea generală, Serviciul P. pînă în ziua de 9 Iulie 1897 st. n. a orele 11 a, m. cînd se vor deschide.
Supra-oferte nu se primesc.
Pen tru a fi admişi la licitaţie, concurenţii vor presenta înainte de deschiderea ofertelor, titlurile şi actele cerute de §. 1 din caetul de sar-cine condiţiunl generale.
Direcţinnea.
Cu cîneperea primăverel recomandăm suferinzilor precum şi celor sănătoşi pen tru menţinerea sănătăţel :
NOUA
ŞTIINŢA
Vindecarea tuturor boalelor
fără medicamente şi fără iperaţiunt
«Ie LOUIS KTHNE. Lipsea
Operă tradusă în romîneşte şi care formează un volum elegant 8 mare de 450 pagini în care se găsesc sfaturi pentru toate eazurile de boală.
Cel interesaţi să bine-voiască a trimite editorilor Ralian şi Ignat Samitca—Craiova, prin mandat postai’ Lei 5 şi vor primi volumul broşat, safl Leî 7,50 şi vor primi volumul legat e-legant în pinză, aurit, franco recomandat prin poştă.
Volumul se află de vinzare şi la toate librăriile din ţară.
Crema Otlalisque
asigură frăgezimea obrazului, îl prezervă de arşiţa soarelui, de pete de roşeaţă şi de sbîrciturl.
De vînzare la principalele ma-gasine de parfamerie din ţară.
Cel mai bun întăritor.
Indispensabil în tote familiile. Se ea de prelerenţâ pur pe puţin zahăr.
Multu mâi superior tutor Apelor de Melissâ şi Alcoolului de Mentă.
Se întrebuinteza cu succes contra indigestiunilor, boalelor de stomac, de nervi, contra leşinului, durerei de capu.
Indispensabil’voyageorilori pe Mare.
Antiepedemic, garanteza contra Influenzei şi frigurilori.
Se vinde’în flacone modelu mare, şi modelu special pentru busunar care este preferat de către Velocipedişti.
Sx oJtasscE In Romania la t6te Farmaciile, Droguijti 8i Parfumori.
CLEMENT a O"- VaJenca (Drome-Fr&acia).
MAGAZINUL NOSTRU
DE
Manufactură şi Braşovenie
En-gros şi Detail
din strada B&rfiţieî No. 5 şi 7, s’a mutat vis-â-vis, în locajul săfl proprio 12, Kt raţia Răniţirî, 12.
Cu această ocaziune anunţăm clientelei noastre şi pe Onor. public, că posedăm tot felul de
i» 4 XX .4 It B JE
cu deosebire pentru Poloage, pentru Zăblae de cărat producte, precum şi JB BJ Ş A .71 A I #:
de pânză albă uşure, negudronată,
IMPERMEABILA (prin care nu trece apa)
pentru învelitul Mnşinelor şi altor tre-buinţi la agricultori, precum şi tot fetid de FRINGHIERIE: Odgoane, Ştreanguri şi Căpestre de cînepă fină.
Toate acestea, produse ale fabricei mecanice de
PÂNZĂRIE şi FRINGHIERIE
din SOSEAtîA BONAPABTE
Deosebit de acestea posedăm tot felul de Saci englezeşti şi Saci de pînză din fabrica de aici.
Toate acestea cu preţuri moderato.
Ga stimă,
Drăgliiceauu Popescn.
Primasociet.romînă p.fab icareahîrtie
Fabrica de hârtie defa Letea
Aduce la cunoştinţa generală, ca a înfiinţat în strada Academiei, No. 4, un DEPOSIT de ori ce fel de hirtie: ministerială, velină, de scris şi de tipar, pentru cărţi didactice, colorată, Uniată, cadrilată, stampată, sugătoare, plicuri albe şi colorate de ori-ce dimensiuni, precum şi carton alb şi colorat.
Ea execută, asemenea, ori-ce fel de comandă de hârtie şi carton de ori ce calitate şi dimensiuni.
Comenzile se primesc la adminislraţium a soeietăţel, strada Academiei No. 4.
8,- STRADA SĂRINDAR,-8
Prelungirea stradel Nouă
BUCUREŞTI
I X F AURI C A L V I
PAUL MILKER
Se găseşte în tot timpul uu
Mare asortiment
DE
Articoie de Voiagiu
Pielărie /luă
Porte-monaie, Porte-visit. etc.
SACI OU NECESASHE DE TOILETA
de la 40 până la 350 lei
BAIA CENTRALĂ
Strada Enel 11, Bucureşti
Se aduce la cunoştinţa onor. public că
S’A WESCMIS
BAIA CEHTRALA
Cea mai frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de băi: igienice, hydroterapîe, bae de abur electroterapie.
In special se recomandă visitarea îneca* noterapieî (gimnastica suedeză dr. Zander).
Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa pînă la 8 ore seara.
Consultaţiuuile medicului Director sunt gratuite pentru cura ce se urmează tu stabiliment.
Direcţiunea.
AGENCE nes
CRANDS MA6ASINS DU LOUVRE
-= 1>E PARIS =----
S’A MUTAT
SO, ('alea Victoriei, SO
(Vis-â-vis de Biserica Cretzulescu)
www.dacoromanica.ro
i
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI * EPOCA i
35
PENTRU MOŞTENIRE
__X
CAPITOLUL XXII
Era In noaptea de Sluibătă spre Diuni-neeă, atunci clnd Gabriel şi Adriana se des-pârţiseră In bisericuţă.
•ioui seara trebuiau să se lntllnească la
gară.
Nimic anormal nu so tntlmplă In aceste zile.
Căpitanul Voinea se duse In Bucureşti, aşa de repede cum o dorise.
Plecat Duminecă, el era acasă Marti seara.
MercurI, Teofil Zorescu Îşi luă bună ziua de la d. şi d na Porescu şi de la Adriana, spre a se duce să vază pe mama sa, care aştepta clte-va vizite de prieteni.
Adriana nu primise, prin intermediul Iul, nici o contră hotărlre de la Gabriel.
Plecarea sa rămlnea deci fixată pe Ioui seara.
Ea nu căuta să-şl facă iluzie asupra garanţii hotărtril pe care o luase.
Aşa că, Înainte de a o pune în execuţie, vroi să mal Încerce Încă o dată pe lingă tatăl seă, o supremă rugăciune.
Ea 11 rugă să o autorizeze ca să petreacă la Zoreşti timpul în care Liţescu avea să fie la Magula.
Nestrămutată lu hotărlrea sa de a nu-1 lua de soţ, nu era mal bine pentru ea, şi pentru el, ca să nu răspunză, la o cerere formală, printr’un refuz categoric, de care s’ar simţi în tot-deauna mal mult saft mal puţin atins, el ?
Zamfir Porescu nu-I ascultă rugăciunea.
El răspunse că de oare-ce trecuseră vre-mile în cari părinţii puteatt să-şl exerciteze asupra copiilor lor o constrîngere mîntui-toare, nu-I sta în putere să-l iinpue pe Li-ţescu ca bărbat.
Dar cel puţin, vroia să proclame în ochii lumel, că el va face tot ce 1 stă lu putere ca să facă, spre a o abate de la o alegere detestabila.
Dacă ea va refuza pe Liţescu, se va şti că aceasta s’a făcut împotriva voinţil, do-rinţil şi poveţilor tatălui el!
Nu se va putea zice că el nu şl-a făcut datoria pînă la capăt.
Adriana văzu că se isbeşte de o hotărlre nestrămutată, hrănită de o influenţă a cărei putere o cunoştea.
Eh simţea că puterea de a tăcea, ceea ce nu vroia să*I spuie, are să-I lipsească, negreşit, mal curind saft mal tîrzifi, dacă ea se găsea la Magula în acelaş timp cu Liţescu .
In aceste condiţiunl ea nu mal putea să şovăiască.
Va pleca, vrînd mal bine să-şl îustreiueze pentru un oare-care timp inima tatălui săft de cit să o sdrobeascâ prin destăinuiri crude şi involuntare.
Hotărltă, aşa cum o zisese doctorului, ca să ţie absolut sub taină scena de la biserică, ea nu spuse nimic lui Teofil.
Ar fi trebuii să intre lu explicaţiunl şi să povestească furtul a cărui victimă fusese, dacă o nouă sumă Îl era necesară.
Dar nu mal avea trebuinţă.
Şi aceasta o făcea de teamă că Gabriel nu i va aproba proiectul săfl.
Poate nu s’o fi uitat instrucţiunile pe cari i-le dedese Gabriel.
Ea trebuea să iasă de acasă pe la 8, să apuce pe o potecuţă care trecea Ia clţl-va paşi de coliba căpitanului Voinea şi să
meargă pină la şosea unde o aştepta o trăsură.
Cit despre Gabriel, el avea să plece dimineaţa din Bucureşti şi nu venea plnă la Albeşti.
Trebuea să se oprească la ultima staţiune, se va repede In satul de aproape, va lua o căruţă şi va merge plnă aproape de N... de unde o va lua pe jos plnă la crucea de piatră, merglnd pe lingă pădurea Ulme-uilor — care la vremea clnd s’a lntlmplat acestea, nu se dăduse în tăere.
Pitit după crucea de piatră, el are să vază pe Adriana trecînd.
Odată sigur că nimic nu a lmpedicat-o, el se va Întoarce la N... de acolo se va duce la Albeşti, unde va sosi cam In acela ,1 timp cu Uniră fată, dacă nu şi mal Înainte.
Pregătirile d. -plecare ale Adrianei nu fură de lungă durată.
Iii afară de clte-va sute de franci care reprezentau banii de care dispunea, şi de clte-va bijuterii la cari ţinea nu altt din cauza valorii lor, cit pentru că le avea de la mama sa, ea nu luă nimic.
O lutlmplare II favoriză plecarea.
Iu Urlaţi venise o trupă de artişti cari pentru tntlia representare afişară : 0 noapte furtunoasă. Poreştil nu se grăbiră să meargă, ştiind cum va fi măcelărită piesa spiritualului nostru colaborator.
Dar după cum se aşteptaă, prietenii nu veniră seara să joace cărţi.
După ce s’a plimbat cît-va timp prin grădină, d-na Porescu se aşeză la pian.
Boerul Zamfir se cufunda In citirea Cearşafului naţional, şi Adriana rămase un moment ocupată eu privirea unor mostre de ştofe, apoi către opt ceasuri, sărută pe tatăl săli care II Întinse fruntea cu o răceală de gliiaţă.
Dete bună seara d-nel Porescu şi eşi din
salon, ziclnd că are să se plimbe un moment In grădină, Înainte de a se duce să se culce.
In acel moment doctorul Răzescu stătea Ungă patul unul bolnav, la care l-am văzut intrlnd un moment, In ziua In care se ducea să prlnzească la curte cu notarul Zâgan.
Casa bolnavului, un bătrlu atins de reumatism articular chronic, nu era mal departe de trei safi patru minute de la aceea a căpitanului.
Sosirea doctorului la moş Vllsau (aşa se numea bolnavul) surprinsese puţin familia, căci nu fusese chemat de nimeni.
Dar el Îşi explică venirea, spunlnd că a intrat, In treacăt, spre a ’şl da socoteală de efectul produs de oare care medicamente noul pe cari le prescrise In ajun.
Moş Vllsan se Însănătoşise, ce e drept, şi cu toate că trebuia să mal stea în pat, tot arăta mal bine de cit doctorul său.
l)e trei safi patru zile, In adevăr, doctorului II era rău.
Se pllngea de un răii general şi de dureri de cap năprasnice.
Spuse lui moş Vllsan şi ginerelui Iul că sculîndu-se de ia masă plecase spre Magula, unde credea că va petrece seara.
Venise pe jos, sperlnd că drumul şi aerul afi să-I facă bine.
Dar se simţea din potrivă mult mal os teuit, aşa In cit nu se va opri la curte, ci va ruga pe Porescu să-l ducă cu trăsura acasă.
A doua zi are să se înţeleagă cu unul din colegii săi, care se va însărcina să i ţie locul două sad trei zile, căci avea absolută nevoe de odihnă.
Clnd se sculă, după ce-ş( făcuse prescripţia, avea aerul atlt de abătut, attt de sdrobit In cit ginerile lui moş Vllsan stărui ca să-l însoţească.
— Zăd, Mihaifl, nu e răii. Eu voinic nu sunt şi acum mal ales clnd trebue să mă
scobor spre casă, mi-ar fi de bun ajutor uu braţ de care să mă sprijin.
Numai că poate al treabă şi să nu le supăr.
Mihaid asigură că, din potrivă, o să fie mare plăcere pentru el ca să lntovărăşaseă pe d. doctor.
Eşiră amlndoul din casă. Dabia făcură clţl-va paşi că fură ajunşi de uu băeţaş de 7 plnă la 8 ani, fiii lui Mihaiă, care se folosi de prilej spre a merge la curtea boe-rcască.
Doctorul mergea anevoe.
Mihaid îl simţea din ce In ce mal greu atlrnlndu-se de braţul săd.
—	Am putea sta jos niţel, dacă d-nul doctor ar vrea să se odihnească, zise el.
—	Nu! nu! răspunse doctorul. Să mergem. Mă grăbesc să ajung la curte. E probabil eă o să donn acolo. Un somn bun mă va reimputernici.
El mal făcu vr'o clţl-va paşi; dar ajunşi lingă crucea de piatră, el şovăi ca un om sleit de putere.
Mihaid crezu că o să cază.
—	Ce este, d-le doctor ? Vă merge uial răd ?
—	Aş! Nu-I nimic! Mia veuil o a-meţeală, răspunse doctorul aşezlndu-se pe iarbă. O să treacă ! continuă el cn un oftat de uşurare.
—	Vezi, d-le doctor, clnd nu mal e putere, de geaba te osteneşti In silă. Aşi putea să dad fuga plnă la curte şi să viu să vă iau cu o trăsură.
—	De prisos , zise doctorul, oprind pe tlnărul care vrea să se depărteze.
Mă simţ deja mal bine. Să mal răsuflu puţin şi o să merg fără greutate la curte, fii sigur.
(Va urma)
A V I
lu urma groaznicei catastrofe diu strada Jean Goujon, In Paris, unde sute de persoane, din fuiniliite cete mal mari din Franţa, ad găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigurs, con'ra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari so fac de societatea noastră «PATRIA* ofeă avan-tagiul că, In schimbul unul preinid mi-irin se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 07.50 anual, pentru a fi asigurat cu Ici 50.000.
Higiena dinţilor şi a gurei
Medalie de aur, Viena 1883; Medalie de argint,
| Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893.
Autorizat de consiliul de higienă si salubritate publică.
!> E X T ALIN A
KSEJY’f.. pentru GlBA ţi
PULBERE VEGETALA pentru DINŢI
ale dootoruluî S. KOSYA Sunt două dentifrice recunoscute in I ţară şi în străinătate ca cele mal bune
pentru conservarea dinţilor.curăţeniel
şi higienel gurei, dindu-T tot odată un
miros plăcut.
Preţul: Un flacon Dentalină fr. 2,50 j Pulbero de dinţi, fr. 2.
Deposite: în Iaşi, la Farmacia Fraţi ! Koiiya ; în Bucureşti, la Farmaciile | F. W. Zttrner şi F. Br'uss, la Drogueria ! I. Ovessa şi la Parfumeria „Stellla“.
■an
N. Q-rigwescu
48, Cal*» Victorie^
juta-d-uw de cofetăria Capşa, Bucureştii I Aduce la cunoştinţa J onorabilului pubhe, că | în atelierul med se con-1 fecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele j mal fine. Comandele se| [efectuează prompt: se găsesc şi în-gc&lţăminte gata cu preţuri moderate, j
N. B. Pentru conservarea înoâlţâmiutelor re-Icomand veritabila Oi-ama-meltoniană neagră şi I |«mlorî din fabrica
«BBOWN şi SON
[din Londra : Feriţi-vă de contrafaceri.
Agenţia de comisionari de stradă şi de vînzătorl de ziare
Strada Caragheorglievid No. F
Agenţia de Comisionari de stradă uni formaţi cu şepci roşii, după o funcţionare de mal multe luni, puţind recruta oameni de încredere şi eu garanţi» de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poale încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii si bani plnă la concurenţa sumei de 100 lei, pentru care agenţia 'şl asumă răspunderea.
De asemenea ca agenţie de vînzătorl de ziare, prin ajutorul vînzâtorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciuri, Avize, Reclam», etc.
Tot prin intermediul acestei agenţii ori cine ar avea nevoe de publicitate’ i se înlesneşte In modul cel mal avautagi-os anunciuri safi reclame în ziarele cu cel mal mare tiraj.
Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare.
DE VIN7ABE
turt, saft în total, dintr’o suprafaţă de peste 8000 metri pătraţi, situate In strada Fundătura Turcului, ce dă In stradele Buzeştilor şi Dulgherilor, începînd din şoseaua Basarab colţul de sub No. 216 din apropiere de Capul Podului Mogoşoae, cu cu preţuri de lei 25 metrul pătrat. A se adresa la d-nul Ştefan Moră-rescu Leaiotă, şoseaua Basarab No. 218, pină la 11 ore dimineaţa.
SOCIETATEA
de
Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Fotroceni
Capital social 2.500.000 întreg vărsat
Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societfiţel do Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte eu începere de Luni 7 Aprilie 1897, eu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
La Typografla EPOCA se află de vin-zare hîrtie maculatură cu 50 bani ki-logr. în pachetede cîte 10 kilograme.
F A R A
S A P II X
DENTALBIN
CEA MAI NOUĂ Şl NEÎNTRECUTA
O 11 J3! J*K
P E X T It II «IXŢ1, FARA SA FIA
Acest preparat analisat de Institutele chimice, este cel mal bun pentru albirea dinţilor, Întăreşte gingiile, depărtează orî-ce miros al gurei. Este singura cremă care un vaiămă emaliul, lăsind mult timp un miros plăcut gurei. VftgSfc"* Ţuica cremă care tmi»edlcă lncgri-IWr rea dinţilor la fumători.
De vînznre Ia tonte farmaciile, drogueriile şi magazinele din ţară.
Preţul unul tub mare 1 leu.
«	«	« mic 50 bani.
Deposite : PARIS, VIENA, BPflIRESd.
CĂUŞELE
R A
SĂPUN
ţsr<«/>
jAVXîel mai bun intre
VINURILE beQUINQUINA"
este
iiuri
LAB*^fVrj
APROBAT
de ACADEMIA de MEDICINA diu PARIS
In t6te farmaciile.	Sticla. — 1/2 sticla.
€/K\g/3'>eŢ
IPENTRU PARI SKt'ERATOARELE-LE«ATOAHi:|
deeeingpony
Suni preferabile celor-VaUe sisteme
I Pentru cS, afi lagăre pe valţurl şi bile.
Pentru ca, sur.t cele mal uşoare.
Pentru că, durabilitatea e de nesocotit Pentru că. aduc economi la sfoară.
I Pentru că, afi capacitate delui ru mul t [Pentru că, sunt uşor dfc minuit (toate tuburile la indăinană).
[Pentru că, supraveghierea este perfectă.
| Pentru că, t alansarea mnşinel este studiată şi fixată.
| Pentru că, la transport, micşorarea
platformei permite trecerea el V.ia pretutindeul.
| Pentru că, lucrează perfect pe tocuri ripoase.
SECERA ORILE NÎMPI.E ---------- Wf’FWI Vb' IMJEAIj --------
!!! Indiscutabil oca mai bună secerătoare existentă !!!
COSITOARE «DEERmG-IBEAL>
|din numărul total al cositorilor vludute In lumea Întreagă |
—= JUMĂTATE AU EOST „MMEEIihVU-inEAE” |WATSON & YOUEFiL, Agenţr generalf şi depositar!
BucurescI, Str. ACADEMIEI, 14. (Fost Raşca).
TPOGAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
VICTOR LUPESCU
BIURQU TECH»iic|	Inginer biurou techkic
TEIRICH & C-
BUCUREŞTI
S>- -Strada Berzei,-9.
INSTALAŢIUNI
TELEGRAF GAZ li APĂ
Lumină incandescentă
pentru
O uz aerian
Aparate ele gax
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- BiuroG de construcţie. - Export
BUCUREŞTI.
BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lângă ministerul Domeniilor)
x 0£ > -rOÎ > î> >
c ~
: '
FARHU ILE IXITEŢtOMĂNE PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
FĂRĂ VITRIOL
Lipsit de orî-ce inconveniente, atît sanitare eît şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orî-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIF0ANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis fi franco.
MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidăriletc.
LUMINA ELECTRICA
MMAJMMtAMtMJ st maf/axil «le fer demontabtle, aeoperăminle şt poduri de fer
L0C0MOBILE, CAZANE, M0T0RI de aburi, gaz, petrol şi benzină
POMPE de orî ce sistem REZERVORIl de APA SPIRT §' PETROL
CĂI FFRATE PORTATIVE ŞI AERIAN E
Putrele de fer, unelte pentru Antreprenori
Tuburi de tuciu, fer, plumb şi bazalt, furtuni de cauciuc
CURELE DE TRASMISIUKI DE PIELE, PAR DE CĂMILĂ SI DALATA
Instalaţiunî de băî si closete sistematice
încălziri şi ventilaţiuni
Becuri şi site frcincese, sistem Oberii,
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
UCu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vinzare în BueureştI vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PĂNAWIA Singura hîrtie de orez de Panama care;
Mu Inegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-lalbirtiel «Panama*: Bucureşti slr. PînzarI No. 10. Uade se vor dresu toate informaţiile si comandele In Romînia.
Constantin Simionescu
Doctorand In Medicină Paris, Boulovard Montparnass 152
Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind in relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medieale din Paris, pot oferi serviciile mole persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondenţă.
APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS)	PAPIER CAV ARD & Rl AYN
’entru excelentele sale nronrifttătl a nrimit la p.xnozitin universală din	1 ■■" BfcBB I ■■ fl nilU	U l»M I
Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală diu Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint.
Multe autorităţi medicale aft recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare in diverse caşuri. Prin gustul săft cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatori generali : D-nil Muixtir tf* J'erxar în Braşov Depositul general pen- IIAOII C ODCTOIII Strada FOVAt'I tru Capitalăla D-nul IKuILL llilC 1 UIU Xo. 17.
In provincie ia diferii! depozitari principali.
Mai mult de */* secol succes proclamă superioritatea sa In tratamentul de guturai, Iritaţlnnei peptului, Influenţa, dureri reumatismale^ serîutitnri, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
cmuM
Grafenberg’ — Frelwaldau
(Mileniu AiMtr.. Ntnţiune de cale ferată)
CEL MAI VECHIIJ STABILIMENT I)E UYDROTEBAFIE FUNDAT DE PBIESSNITZ, deschis In tot cursul anului, 2000” d’a-supra mitrei. Bogăţia de isvoare, renumite lu toată lumea. Promenade Întinse de salclml şi păduri de pini.
întrebuinţarea apel se face In basa experienţelor practice şi ştiinţifice, ţintndu-se seamă de individualitatea fie-cărul bolnav.
Un remedii! excelent In contra boalelor de NERVI, de DIGES-TiUNE, de BFŞICA şi ORGANELOR SEXUALE, precum şi contra boalelor de anemiă.
(ilritfeubergiil este frequeutat de Boiuănl din toate ţările şi cu 150—200 fr. pe lună sa pot acoperi toate cheltuelile. ____________________________fiOMISIUNEA BĂILOR.
]?!• KOBAN Galaţi şi Brăila
REPRESENTANT ŞI DEPOSITAR
PENTRU FABRICELE RENUMITE iN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE IHAHE MS O UT Mj EH, Viena Aparate de Ape Gazoase, Syfoane, Umplntoare, Sticle, etc. etc.
S BEICH & C-ie7Viena
Sticle pentru si fon ne din Qohemia, Sticle pentru limonada, Sticle pentru vinuri, pentru bere, şampanie, cognac, etc. etc.
BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manchester
Aparate de fabricat Apa Gazoasa, Uniplutorl englezeşti «Monarch», Sticle, etc.
DIN BţLMDN Limited Barnsley
STICLE englezeşti pentru limonada
UMPLUTOR englezesc cunoscut ca cel mal bun, zis şi «Rapid Paragon», etc.
IO MMIV »»“ MMOMISO V Mtarnsley
SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE M*reţuri eovente tiuită eererc //rafi+t şt franco
- Tipoi

CELE MAI BUNE STOFE
PENTRU
COSTUME SI PARDESIURI|
DE
JIAUBAŢI
LA
OMP,
GRUN & C
DEPOUL
FABRICELOR de POSTAV Afl mjccKEţTi nţ\ tO STRADA ŞELARI LU A se observa bine firma §i numărul 90.
VÎNZAREA ÎN DETALIU
pe preţurile originale ale fabricelor
La Typografla EPOCA se află de vînzare hirtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte lOkil.
unfcl 3. — Buc'iroste,