SERIA EL—ANUL HI, No. 44 7. NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a treia VINERI, 9 MAItr, 1897 NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streindtate prin mandate peştele Uu an In ţară 30 lei; In streinătate (0 lei Şase luni . . . 15 » » > 35 » Trei luni . . . 8 » > > 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. t ANUNCIUBILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciarI la pag. IV....0.30 b. linia * > » III.......3.— lei » » » » II........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr rochii 80 bani; REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - Na. 8 INCHEEREA ARMISTIŢIULUI ISf ŢARA, In treisprezece alegeri parţiale, corpul electoral şi-a împărţit astfel voturile: Conservatori 2380, Liberali 2341. IW CAMERA, proporţia este următoarea: Liberali 178, Conservatori 5, Guvernul, care a venit la ctrmă ftiră voinţa ţărei şi care, după ce a fost ingo-nit, s‘a reîntors în contra voinţei tarei, crede că pole prelungi această situaţie şi eă poate impune ţărei, fără voiuţa ei, umilinţe şi impozite. ITrma va dovedi cît de amar se înşală. DEOSEBIREA «Voinţa Naţională» are un mic aer triumfător pentru faptul că noi n’am răspuns încă la fenomenala el elucubraţie care consistă In a pretinde «că liberalii şi numai el «se află la putere eînd primejdii ameninţă tara». » » Să lie sigură foaia colectivistă că nu perde nimic aşteptînd. Deocamdată avem ceva mal bun de făcut de cît a ne ocupa de prostiile criminale de acum 20 de ani ale colectiviştilor, prostii, mult timp ireparabile. Este mal important a ne ocupa de corecţiunea pe care colegiile electorale din toate unghiurile ţărei le aplică colectiviştilor de vr’o cinci luni şi al cărei învăţămînt nu poate de loc să le placă. înţelegem foarte bine că colectiviştilor le-ar conveni mal bine să polemizăm cu el despre lucruri petrecute cu 20 de ani în urmă, şi să nu ne ocupăm de ruşinoasa lor situaţie de astă-zl. Vorba cunoscută : «schimba nene Nae chestia, că mă nenoroceşti.» Nu putem să Ie facem această plăcere. Cîud e vorba a alege ca temă de discuţie între alegerile proaspăt efectuate şi faimoasa notă cu răspunsul umilitor al ignobilului de o parte, şi intre legenda ri-diculă pe care colectiviştii o colportează de la 1877-78 în coace, preferim a ne ocupa deocamdată de cele d’îutîiu, lăsînd pentru vremi mal oportune pe cea din urmă. Aşa dar, ne permitem a întreba din noQ : Cum râmîne cu situaţia guvernului în urma alegerilor consecutive cari aQ avut loc de cinci luni şi care aproape toate aQ dovedit că un mare şi decisiv reviriment s’a făcut în spiritul alegătorilor de la 1895 încoace ? Cum răinîne cu citadela liberalismului, Ploeştl? cum rămîne cu anirnositatea pe care peste tot locul opinia publică şi alegătorii o arată guvernului şi partidului colectivist ? In ori ce ţară cu regim parlamentar, semnul că opinia publică să îndepărtează de la partidul pe care tot ea l’a adus la guvern, sunt alegerile parţiale. îndată ce la alegerile parţiale candidaţii partidului opus isbutesc în majoritate, saQ întrunesc un mult mal însemnat număr de voturi de cît cele obţinute la alegerile generale, acesta este un semn pentru|opinia publică şi pentru Suveran, că guvernul e pe ducă. Ceea ce e semnificativ aiurea, e de o mie de ori mai adevărat la noi, unde se ştie că piuă acum Suveranul se însărcina cu asemenea constatare, iar nu corpul electoral. Dar colectiviştii ne spun că şi el cînd eraQ în opoziţie au avut succese parţiale, ba chiar de la începutul guvernului conservator aQ intrat in număr însemnat în Parlament, şi aceasta nu ne-a împe-dicat pe noi conservatorii de a sta şeapte ani la guvern. Aşa este. Dar coinparaison n’est pas raison. Atît deputaţii şi senatorii liberali aleşi la începutul regimului conservator, cît şi succesele parţiale obţinute de liberali pe urma, reprezentaQ forţa reală a partidului lor, adică minoritatea care normal trebue să existe, ori cît de puternic ar fi şi ori cît prestigiu ar avea cel-l’alt partid de la guvern. Colectiviştii fiind un partid organizat, sau mal drept, colectiviştii fiind pe atunci, un partid organizat, el ’şl-au dat măsura forţei lor la începutul regimului conservator, complectînd dovada în urmă încă cu cîte-va succese, datorite forţelor ce le mal rămăseseră în rezervă. Dar aceste forţe aQ rămas după aceea constante în tot timpul guvernului conservator. Şi fiind-că ele nu eraQ destul de suficiente pentru a răsturna un regim, iată explicaţia pentru ce cu toate acele cîte-va succese parţiale ale liberalilor, guvernul conservator a trăit şeapte ani. Neputinţa liberalilor în al optulea an al regimului conservator era aşa de vădită şi tăria noastră aşa de întreagă, în cît a trebuit ca Regele să intervină şi să ne decidă a-ne retrage. Nu tot astfel s’a Q petrecut lucrurile la venirea liberalilor în 1895. Opinia publică a fost aiurită, un fel de nebunie copilăreasca cuprinsese ţara, curentul stimulat şi hrănit de comitetele liberale şi de acţiunea guvernului s’a îndreptat cu violenţa în favoarea partidului colectivist. In acest tumult electoral, nu s’au putut distinge adevăratele forţe respective ale celor două partide. Era un fel de învălmăşeală. OrI-ce spirit serios de pe atunci, a înţeles că acea mişcare, acel a-vînt pentru liberali era factice, n’a-vea nici o bază serioasă şi că era o simpla înebunire a spiritelor. Astăzi spiritul public, desamăgit şi decepţionat, din cauza păcătoşiel şi incapacităţel guvernului, şi-a intrat în aşezarea lui normala, iar resultatul... este o manifestare po-sitivă şi permanentă de simpatie pentru noi şi de duşmănie contra liberalilor, contra regimului actual. Nu sunt numai forţele conservatoare, care se manifestează în a-ceste alegeri, conform intereselor lor politice,—cum sub noi, se manifestai) numai forţele liberale—ci sunt forţele corpului electoral, fără deosebire de partid, care se scoală pentru a alunga un regim incapabil, venit la guvern prin surprindere. Alegătorii nu pot ierta colectiviştilor eroarea gravă politică în care i-aQ indus. Reluîndu-şl sîngele rece, el îşi rezbună, reparînd un act de nedreptate. Tot una este? UN CONCURS SCANDALOS Concnrauri neauclnloase.-Catedra de patologie internii.— Scrisori anonime.—Diplome falşe.—Candidai dezertor. — Majoritate şi minoritate. De cîte-va zile, s’a început la laşi concursul pentru catedra de patologie internă de la facultatea de medicină din Bucureşti. Un concurs fără scandal e lucru rar în ţara romîneascâ, cînd aceasta e guvernată de colectivişti. Mat tntît, neînţelegerile se ivesc între membrii juriului şi profesorii colectivişti de la universitatea din Iaşi au dat dovada, că sunt, în privinţa aceasta, maiştri neîntrecuţi de intrigi josnice. Cînd profesorii examinatori nu se ceartă între dînşil, atunci candidaţii se înjură, prin proteste adresate ministerului şi publicate prin presă. In cele din urmă, cînd toată lumea este de acord — concurenţi şi juriu,—atunci ministrul instrucţiei găseşte un pretext şi concursul este casat. * * * La concursul ce se ţine actualmente la Iaşi, s’au prezentat patru candidaţi, d-nil d-rl Atanasiu, Luca, Mirinescu şi Toma Tomescu. Se pare că unul dintre candidaţi, d. dr. Tomescu, inspira serioase îngrijiri, prin cunoştinţele sale, atît juriului examinator cît şi colegilor de concurs. De aceea, ca un prim pas în deschiderea ostilităţilor, o serie de scrisori a-nonime ah fost adresate decanului fa-cultăţel de medicină, d. dr. L. Russ, prin care candidatul Tomescu era acuzat că a prezentai certificate falşe şi medalii fictive. Chestionat asupra faptului, concurentul ceru un termen de cîte-va zile, spre a aduce noul certificate de la facultatea din Paris. Aceste certificate au sosit la 29 Aprilie, — în mijlocul concursului prin urmare. Din ele reiese, că diplomele şi tnedaliile au fost acordate d-lul dr. Tomescu, în urma strălucitelor examene ce depusese. * * * încercarea cu scrisorile anonime nu reuşise. Atunci s’a recurs la o altă înscenare. Printr’o bizară coincidenţă de fapte, candidatul Tomescu a fost chemat telegrafic la Bucureşti de generalul doctor Petrescu, şeful spitalului central, pe ziua de 1 Maiu, spre a depune examenul de căpitan. Ordinul adăoga : «la diu contra, veţi ii considerat ca dezertor şi, tn consecinţă, veţi ti dat In judecata tribunalelor militare». Nu ştim cum s’a aplanat această dificultate, candidatul însă şi-a continuat mal departe concursul, fără alte piedici din afară. Acum însă încep greutăţile din sinul juriului. * * * 0 parte dintre membrii comisiunel manifestă pe faţă simpatii pentru doctorul Mirinescu, un alt candidat, şi pentru a nu avea nici o mustrare de cuget, juriul hotăreşte ca notele să nu se mal pună, ca mal înainte—în comi-siune—cu încheierea unul proces verbal, ci în particular, fie-care membru însemnîndu-şl tn carnetul seu, nota candidatului. Decisiunea aceasta a comisiunel era natural favorabilă candidaţilor slabi în cunoştinţe, dar cu proiecţie printre membrii comisiunel. Ea insă nu a putut împiedeca pe doctorul Tomescu de a rcspunde briliant la oraluri şi teze, de a se arăta într’un cuvlnt—superior tuturor adversarilor săi la concurs. * * * Cu toate notele date într'ascuns, doctorul Tomescu întruneşte media cea mal mare, 8.32, ctl-lalţi candidaţi obţinînd mediile următoare: Doctorul Mirinescu ■ • • • 8.30, » Luca.................7.84 şi * Atanasiu .... 5.92. Remtnea dar ca cel intîiu să fie recomandat de juriu ca titular al catedrei de patologia internă. Ce se intim-plă însă ? Comisiunea se împarte atunci în două. O parte — minoritatea, compusă din d-nil d-rl A. Peride, V. Bejan şi O. Socor—recomandă, în baza procesului www.dacoromanica.ro verbal, pe doctorul Tomescu, candidatul care întrunise nota cea mal mare. Cealaltă parte—majoritatea, din care face parte doctorul L. Sculi,—recomandă pe doctorul Mirinescu, de şi obţinuse o medie mal mică. La discuţie, lupta a fost crîncenă şi n’a durat mal puţin de patru ceasuri. In zadar susţinătorii dreptăţet d-lul Tomescu au invocat răspunsurile briliante ale acestuia şi notele superioare ce a obţinut. Partida Mirinescu, tare prin forţa numărului, n’a vroit să ţină seamă de nimic. Din această cauză, procesul-verbal definitiv nu s’a putut încheia. Fie-care partidă a încheiat proces-verbal separat, recomandîndu-şl candidatul ministerului. Ce va face d. Ilarei ? Avea-va oare curajul ministrul scoa-lelor să taie în carne vie, să desfiinţeze focarul de intrigi de la Universitatea din Iaşi ? * * * Ultime detalii: după aşa ispravă, comisiunea s’a fotografiat!... SCADE SCADE SCADE SCADE La toate alegerile parţiale făcute sub guvernul liberal — la absolut toate — s’a dovedit că liberalii ’şl-au pierdut creditul şi că alegătorii nu-I mal vor la cîrmă. După alegerile din Ianuarie am dovedit cu cifre că liberalii aQ pierdut pretutindeni voturi, pe cînd partidul conservator a cîştigat peste tot. Aceeaşi constatare o facem şi de astă dată, cu prilejul alegerilor săvîrşite Duminica trecută. Iată cifrefe : Col. I (Cameră) de Praliova La Noembre 1895 au întrunit: G. Ionescu, liberal...... 273 voturi. D. Ionescu, conservator .152 » Candidatul guvernamental a întrunit deci o sută două-zecl şi unu de voturi mal mult de cit candidatul conservator. La Mal 1897 aQ întrunit: Cireşmu, liberal . . 187 voturi Filipescu, conservator. 190 » Liberalii aQ perdut deci la Prahova 86 de voturi, iar conservatorii au cîştigat 38. Col. I (Henat) Vaslui La Noembre 1895 au obţinut: P. Stoicescu, liberal. . 35 voturi P. Carp, conservator . 29 » Conservatorii au tost deci în minoritate cu şase voturi. La 1897 Mal: Bastaki, liberal . . . 39 voturi DonicI, conservator. . 40 » Vra să zică, din minoritate, conservatorii au devenit majoritate. Col. II (.Senat) Ylaşca La Noembrie 1895: Mănescu, liberal . . . 134 voturi Ulubeanu, conser. . . 26 » Anlonescu, indep. . . 16 » Candidatul guvernamental a întrunit deci 108 voturi maî mult decît candidatul conservator. La MaiQ 1897 : Ştefănescu, liberal . . * 96 voturi Lahovari, conser. . . 73 » Antonescu, indep. . . 13 » Comparînd cifrele, găsim că liberalii aQ pierdut 38 de vo'url, pe cind conservatorii aQ cîştigat 47 de voturi, numărul voturilor răzleţe rămînind acelaş. Pe cînd la Noembre 1895, liberalii ne-aQ întrecut la acest colegii cu 108 voturi, acum abia aQ putut întruni 23 voturi mal mult decît noi. E clar : partidul liberal scade, scade, scade. Dacă n’ar fi forţa guvernamentală de care uzează şi abuzează, partidul liberal n’ar mal reuşi la nici un colegiQ. CALOMNIILE ROŞILOR In ziua Inmormîntăril lui Ion Gliica, Voinţa Naţională, cu lipsa de tact ce o caracteriza, a publicat estrade dintr’o broşură veche pe care o atribue lui Ion Ghica şi tu care Domnia lui Vodă-Bibescu e atacată In chipul cel mal nedrept. Prinţul G. Bibescu a trimes numai decît Voinţei o întîmpinare bazată pe acte, dar organul colectivităţii u’a publicat’o. In urma aeestul refuz de dreptate, din partea organului colectivist, prinţul Bibescu ne roagă să publicăm noi înttmpinarea, ceea ce facem cu deosebită plăcere. Iată scrisoarea trimeasă de d-sa Voinţei Naţionale: Bucureşti, 29 Aprilie 1897. D-lul Director al Voinţei Naţionale Domnule Director, Cînd un bărbat moare şi cine-va vrea să-l slăvească, trebuejsă facă cu destulă cumpătare pentru a nu turbura odilma aceluia al cărui mormînt abia s’a închis. « VoinţaNaţională», s’a grăbit a publica în numărul săQ de la 26 Aprilie expirat, cîte-va fragmente dintr’o broşură intitulată «Derniere oocupalion desPrin-cipautes Danubiennes par Ies Russes» şi nu s’a sfiit a destăinui cititorilor săi, că autorul acestei triste publicaţiunl, îndreptată contra Domniei lui Vodă Bibescu, nu era altul de cît răposatul Ion Ghica. Printr’o asemenea destăinuire, pretinşii prieteni al defunctului, nu ’i-au făcut de cît un rău serviciu. Acea broşură anonimă, pe care eu m’am refuzat, în scrierile mele, a o atribui defunctului Ion Ghica, — fusese făcută în învălmăşala luptelor politice, sub imperiul unor crude decepţiunl, şi într’un mediu social care nu roşia să considere calomnia ca o bună aliată pentru luptă. «Voinţa Naţională» ar fi făcut mult mal bine să respecte şi dînsa, voinţa autorului acelei broşuri, care se ferise cu multă grijă a o iscăli, temîndu-se el singur ca nu cum-va mal tîrziQ adevărul să’l pecetluiască numele cu o cruce neagră. Fapta Voinţei Naţionale e cu atît mal vinovată către reposat, cu atît mal ofensatoare pentru mine, cu cit eQ, în «Domnia Iul Bibescu» am dovedit cu documente,—care sunt adevăratele titluri de istorie, toate aiurările falşilor istorici al Domniei tatălui meQ. Documentele nu se discută !.. Aşi putea răspunde pe loc şi cu acte în mină, diferitelor calomnii reproduse de ziarul dv.—calomnii ne iscălite şi lipsite de orl-ce dovezi, carete cuprind de jale şi de mîhnire cînd te gîndeştl cine Ie este autorul ! Mă voi mărgini însă pentru astă dală de a răspunde acelei îndrăzneţe calomnii— . Miclegcu. — Cel ce vine cu dorinţa de a fi ales deputat, treime să aibă de nu inscripţie în ţară, cel puţin pregătite titluri de indigenat. Pe d. Teinikucli Bastaki l’am cu-nos ut de grec şi de grec il cunosc şi acum. D. Manolache t'ONtaclie. — Aud că comisia a făcut d-lui Bastaki observare că şi chiar limba îl arată a fi grec. D. Corne.—I s’a făcut această observare. D-lul ne spune că părintele săit ar fi trăit în Valahia, dar că n’a ştiut că are încrederea co-logiulul de Caliul ca .sâ’şl pregătească hîrtiile. D. Terlacliiu.—D. Bastaki a fost protestat la alegerile trecute tot sub cuvîntul de faţă. Trebue ca d-lul dacă aspiră să fie ales deputat, să-şi aibă pregătite actele doveditoare de indigenat. D. I.ascar Catargin.— D-lul însuşi a declarat că nu are asemenea act, dar că urmează a le cere de la Bucureşti. Regulamentul zice însă că reclamările de indigenat se fac cu 10 ani mal înainte. D. Raportor, I). Corne. — D. Bastaki zice că Regulamentul organic ar fi găsit pe părintele sâtl în ţară.—La cuvintele d-lul Teriachiu observ că de ce ministerul nu trimite toate actele relative la alegere V Comisia nu a putut lua lămuririle date de d. Teriachiu. Se pune la vot alegerea d-lul Temistocli Bastaki, care se respinge de Adunare cu 39 bile negre contra 8 albe. * * * Din acest document, rezultă — în mod neîndoelnic — că d. Temistocle Bastaki, părintele candidatului de senator din Vasluiu, al d-lui I. Bastachi, procuror general în Galaţi, şi al d-lui Costi Bastaki, senator, nu avea cetăţenia romînă în 1859, precum nu a avut-o nici după aceea, de oare-ce nu a cerut-o Corpurilor legiuitoare. Pe de altă parte nici fii săi nu au cerut-o, după cum se constată din dosarele parlamentare. Prin urmare, nici-unul dintre ei nu e Romîn, ocupînd în mod ilegal —unul demnitatea de procuror general, iar altul mandatul de senator de Vasluiu. Acum cumnatul lor, prefectul Neron Lupaşcu, vrea să introducă, într’acelaşi I mod clandestin, în cetăţănia romînă, pe al 3-a frate, d. Teodor Bastaki, susţi-nîndu’i candidatura de senator. Punem sub ochii alegătorilor colegiului II de Senat din Vasluiu rîndurile de mai sus şi atragem atenţia bunilor Romîni a-supra faptului că, prin votul lor, ei nu trebuie să consfinţească încercarea prefectului Lupaşcu, de a introduce pe cale pezişă la cetăţenia romînă pe streinul Bastaki. Candidatul Romînilor în alegerea din Vasluiu nu poate fi altul de cit Romînul de baştină Dimitrie Donici. Boalele de stomac se caracterisează prin dilatarea şi sensibilitatea ptutecelul, greaţă, sete, mirosul urlt al respiraţiei, mal cu seamă dimineaţa, perversiunea poftei şi a nutriţiunil. Regimul alimentar, condiţiune primordială a vindecărel, variază după formulele şi gradul de toleranţă ale stomacului. Dar toţi medicii consiliază In contra inerţiei digestive şi atoniel gastro-inlesti-nale, Întrebuinţarea după fie care masă, a unul pahar de liqueur cu elixir Bravais, compus din curaţao vaniliat, cu cacao,coca kola şi guarana. Acest stomatic, Îmi spunea erl un mare hygienist, ar trebui să figureze pe toate mesele contimporanilor noştri. *** Primim următoarea Înştiinţare : «Am onoare a vă face cunoscut că, con-formlndu mă legel asupra usurpaţiuuel numelor, renunţ la numele Alimăneşteanu, luat de la satul mefl natal, pentru a relua numele Constantinescu, adevăratul nume al părintelui mefl legitim, cu care am fostebiar înscris In actele stărel civile. «Primiţi, vă rog, salutările mele respec-toase». C. ConHtalliieHCU. Ing, de mine la rainist. de domenii. Cu ocazia venirel Sale lu Bucureşti, M. S. I. Frauz Iosef a acordat d-lul Fain titlul de furnizor al Curţel Imperiale şi Regale din Austro-Ungaria cu autorizarea ca Vulturul Imperial cu două capete să figureze pe firma şi facturele sale. D. Fain, atlt de avantagios cunoscut In ţară şi străinătate merită această înaltă distincţiune pentru care 11 felicităm sincer. DIVERSE Mal nostime, însă, sunt cuvintele pe oari primarul le-a scris In procesul verbal dresat. «Femeea Melchior Szappan, născută Barbara Csalik, solicită divorţul pe motiv că bărbatul săfi are două feluri de ochi» ! erai! cuvintele scrise In acest proces. Intr’adevăr, inconsolabilul soţ avea un ochiQ de sticlă. Secerătoare COR3II€K Primărie... cârdăşie... pungăşie... Refrenul acesta-1 cîntă astă-zl în Capitală nu opoziţia, ci acel cari-şl afl dat voturile şi-şi afl pus speranţele în colectivişti. Nu e o singură daraveră In care să fie chip de cîştigat ceva, safl în care neobrăzarea colectivistă să găsească mijlocul de a ciupi din banii comunei, fără ca să se ivească imediat cârdăşia celor de la primărie, pentru a pungăşi, dacă nu In tovărăşie, dar cel puţin sub protecţiunea celor din capul comunei. încă un caz din cele multe : Zilele acestea se deschide tîrgul Moşilor; în scopul acesta primăria închiriază comercianţilor anumite locuri din clmpul Moşilor, pentru a-şl exercita comerciul. In trecut fie-care negustor îşi alegea locul din vreme ş’apol plătea chiria după o tabelă la întocmirea căreia se ţinea socoteală de mărimea locurilor şi însemnătatea posiţiunel în care se află. Cu chipul acesta toată^lumea era mulţumită—ceea-ce pot mărturisi chiar comercianţii cari afl Închiriat locuri la Moşi pe clnd colectiviştii erafl în opoziţie şi el simpatizai! cu dlnşil. Acum însă s’afl schimbat lucrurile. S’a prezentat la primărie trinitatea Petrescu-Creţu, Senat Rădulescu şi Niţă Berechet şi a luat locurile, pe eare le speculează cum poale pentu a stoarce cit mal mult de la bieţii negustori cari afl clte ceva marfă de desfăcut. Ce le pasă Melissienilor şi Robeştilor de la primărie dacă comercianţii mici sunt jă-fuiţl, dacă tlrgul Moşilor decade, dacă prin consecinţă, comuna pierde... şefilor lor de bătăuşi să le meargă bine 1 lin candidat Ntrein Se ştie că, la alegerea de senator din Vasluiu, candidatul colectivist este d. dr. Teodor Bastaki, cumnatul prefectulîii a-celui judeţ, d. Neron Lupaşcu. TELEGRAME Serviciul «Agenţiei Romîne» Colonia. 7 Maiu. Un tren militar transportind rezervişti la Metz, a deraliat între Hilleskeim şi Gerol-stein. Sunt nouă morţi şi 35 răniţi. ECOURi DIN CAPII ALA Iiipinţ’at «Un greşală. — Anghel Troi-c®v, de origină bulgar, lucrător la fabrica de cărămidăne a d-lul Barbu Ionescu, din strada Eliad, voind erl după amiazl să şteargă un revolver, arma a luat foc în momentul clnd voia să o descarce şi glonţul l’a lovit în pîntece, fă-ctndu-I o rană adîncă. Rănitul, a cărui stare e gravă, a fost transportat de urgenţă in îngrijirea spitalului Co-lentino. Accident nenorocit.—Erl, la orele 4 şi jumătate după amiazl, Nae Ştefănescu, lucrător la fabrica de făină A. PopovicI de la Obor, voind să ungă o maşină, roata l'a apucat şi i-a frînt mina stingă din umăr. Intr’o stare desperată, Ştefănescu a fost transportat la spitalul Colentina. DIN fAEA m EMM Un primar asasin.—In comuna Strîmtu, din judeţul Mehedinţi, s’a comis in ziua de 6 Maia o crimă care a emoţionat întreaga comună. Locuitorul I. C. Ciabă a fost omortt de primarul comunei, Cbiţulescu, trăgindu-I in cap cu un par. Mobilul crimei nu se cunoaşte. Criminalul a fost arestat îndată din ordinul parchetului de Mehedinţi. Viaţă lungă.—Opinia din Iaşi ne anunţă că erl seară a încetat din viaţă Maria Alexan-drescu, din str. Daraban 3, în vîrslă de peste 100 ani. Innudaţiunile. — După telegramele primite astăzi la direcţiunea poştelor şi telegrafelor, iată situaţia judeţelor inundate : Judeţul Dolj : O telegrama primită din Be-cbet. azi la orele 10 d., anunţă că Jiul conţi-nuînd a se revărsa, a inundat 1064 de pogoane semănături, ale arendaşului moşiei Sadova a Domeniului Coroanei. Pagubele causate sunt foarte mari. E temere, dacă apa va continua a creşte, să avem a înregistra chiar înecarea mal multor comune vecine, unde apa deja este mare. Judeţul R.-Vilcea: Apele cresc continui!. A-proape toate semănăturile ai! fost distruse. Şoseaua naţională Bistreţ-port este transformată intr’uu imens lac. Judeţul Argeş: Iliul Dirabovnicul, venind mare din cauza ploilor, s’a revărsat asupra semănăturilor din comuna Gliganu, pe cari le-a d:strus cu desăvîrşire. 2 cal din această comună, surprinşi pe cîmp, aii fost luaţi de curentul apel şi înecaţi. Judeţul Prahova: Din Ploieşti se anunţă că în cele mal multe comune comunicaţiunea este foarte anevoioasă. Podul plutitor de peste rîul Teleajenul, la Drăgăneşcl, a fost stricat, fiind isbit continuo de buştenii colosali pe cari ÎI aducea apa. Teleajenul, care, de obiceii), cînd vine mare este foarte repede, a făcut mari stricăciuni la noul pod de fier ce s’a construit pe linia ft rată intre staţiile V. Călugărească şi Albeşti. Mal toată lemnăria r masă de la podul vechia, instrumente de ale 'ucrătorilor, ferăril, afl fost luate de apă. Coloane'e ce se aşezaseră pentru fixarea picioarelor podului, afl fost răsturnate de puternicul curent al apel. Grînele, cari în această vale erafl din cele mal frumoase, acum nici nu mal există, de oarece afl fost scoase din pămint de apă. Ni se telegrafiază din Cîmpiua, că şi acolo stricăciunile, din cauza p!oi!or, sunt foarte lu-semnate. Aş», apele din jurul oraşului, din comuna Broaştele, afl debordat şi inundat 10 case din cătun. O pagubă însem..ată a suferit-o noua fabrică de petrol «Steaua Romînă», unde apa a pătruns chiar tn atelierile fabricel. Judeţul Bacău: Din cauza ploilor, apele cresc continufl. Plnă acum nu se semnalează nici o inundaţie. *** Iată şi liniile ferate, pe cari circulaţiunea este întreruptă azi din cauza inundaţiunilor : Balş-Peleşti şi Beuca-Papa. Pe această din urmă, circulaţiunea se poate face prin transbordare. La Balş însă nu se poate şti încă cînd se va putea restabili. Oltul vine din ce in ce mal mure. Ni se telegrafiază din Balş că Oltul a crescut în astă noapte încă cu un metru. Linia Piatra-Corabia s’a restabilit. DIN STREINATATE IOD A lin A Singura SECERĂTOARE cu le-IOD nilUfv gal, practică, dovedită ca cea mal bună la concursul dela Herestrflu din 1895. Unica Secerătoare adoptată la Fermele model ale Statului. — De vonzare numai lu W. STAADECIIER . Fiirnisornl Curţel Regale BUCURESCI BRĂILA CRATOVA BmArdan, 12 BuL Caza, 79. Str. M. Cogălnioeaim, 1 ULTIKiE Atragem atenţiunea cititorilor a-supra discursului funebru rostit de d. Al. Catargiu, în calitate de delegat al comitetului executiv al partidului conservator, la înmor-mîntarea regretatului G. Peucescu, discurs pe care, din cauză că ne-a âosit prea tîrziu, nu-l putem publica de cit pe pagina II-a a numărului de faţă. Rezultatul concursului, ţinut la Iaşi pentru catedrele de matematică de la gimnaziile din Piatra N. şi Vaslui, este următorul: D. Briul a obţinut nota 8.27 şi a fost recomandat pentru Piatra N.; D. Popescu a obţinut nota 8 şi a fost recomandat pentru Vaslui. Buletinul medical al stărel sănătăţel principelui Ferdinand al Romîniel pe ziua de 7 Maifl : După o noapte bună, starea satisfăcătoare de eri se menţine identică şi astă-zi. D-r. Cantacuzino, d-r. Butciiu şi d-r, Kremnitz. D. Loc.-colonel Koslinsky esle mulat pe ziua de zece Maia în Capitală, In postul de director al serviciului maritim de la ministerul de răzhoiO, în locul d-lul colonel Urseanu, care e însărcinat cu comanda exercitiilor navale ale flotilei. ♦ * * Societatea Vînătorilor din Bucureşti şi-a transportat localul, de la 1 Maifl curent, lu piaţa teatrului, cafeul Fialeovshi. Localul este deschis membrilor socielăţel, In toate zilele, de la 8 ore a. m. piuă la 12 ore noaptea. Comitetul societâţel îşi ţine regulat şedinţele Lunile, de la orele 9 seara plnă la 12 noaptea şi toţi membrii societăţel, cari doresc a lua parte safl afl comunicări de făcut, sunt rugaţi a veni lu acea zi la local. ♦‘„Societatea «Junimea studioasă medicală», fondată In anul 1880, va serba Duminecă In 11 Maifl, tn localul săfl din strada s-tul Gheorghe Nofl 10, a 17-a sa aniversară. La ordinea zilei sunt: 1) Darea de seamă a preşedintelui asupra mersului societăţel, în decursul anului expirat; 2) Conferinţa d-lul dr. Afyas Maraty asupra Mielopatiilor de natură traumatică. **„ Duminecă 18 Maifl, societatea de Dare la semn din Capitală va serba a 35-a aniversară, In localul săfl din strada Carol Davila, 5. 17 eruilţf zidiţi de vlî. —O telegiamă din Saint-Petersbourg dă seama de un act de fanatism oribil săvlrşit la Tirespol, în guver-nămintul Khersunulul. In vecinătatea orăşelului, se găseaţi un număr oare-care de ermita-gi ir), locuite de fanatici. Acum doi ani, se răspîudi zgomotul printre el, că sflrşitul lumel va avda loc in prima lună a anului 1897. I i acest tiinp, 17 ermiţl dispărură în mod subit şi nici nu se mal auzi vor-btudu-se despre dlnşil; se spunea că el afl fugit. de teroare. Un fanatic însă, numit Kowa-lend, descoperi misterul care Învăluia această dispariţiune. Aceşti 17 ermiţl, dcritorl de a obţine coroana pe care Dumnezeii o promite martirilor, rugară pe Kowalend ca să-I zidească do vil, şi — Kowalend le salisfăcu dorinţa. O delegaţiunej judiciară examină locul unde s’a perpetrat crima. Nu mal este nici o Îndoială asupra crudelor adevăruri pe cari fanaticul le-a mărturisit. Acest eveniment tragic a produi o penibilă impresiune în localitate. Fu uosllui motiv de divorţ. — Sunt cîte-va zile de clnd o tluără ţărancă se prezintă înaintea primarului orăşelului Aracz, In comitetul Torontol, Belgia, rugîndu-1 să pronunţe divorţul Intre ea şi soţul săfl, pe simplul motiv că nefericitul soţ avea un ochiţi negru şi altul albastru. Clnd se făcuse logodna, fata nu se uitase In ochii pretendentului săa, căci, se ştie, fetele, cele mal multe, sunt ruşinoase. Ziarele ungureşti anunţă că ministrul de interne din Buda pesta a decis să maghiarizeze în curînd nomenclatura tutulor comunelor romîneştt, sîrbeştl, slovăceştî, ruteneştt şi nemţeşti din Ungaria şi Transilvania. Comitetul provizoria al Asociaţiuneî generale a medicilor din Romînia, aduce la cunoştiinţa publică că la 10 Maia a. c., va avea loc In sala Hugo, orele 2 juin. p. m., deschiderea solemnă a Congresului corpului medical romîn. Presa a fost invitată. D. P. P. Carp lipseşte de mal multă vreme din Capitală. Şeful constituţionalilor se află actualmente la moşia sa, Ţibăneştl, din judeţul Vasluiâ. După cum ni se scrie din Roman, pe ziua de t Iunie, urmează să se transfere, în acest oraş, reşedinţa brigadel de artilerie, care se află actualmente în Iaşi. Directorul liceului «Alexandri» din Galaţi, d. PetrovicI, a fost revocat din fostul săa de ministrul instrucţiei. D-na Zoe Păucescu ne adresează următoarea scrisoare: Domnule Redactor, In desolarea meu şi a copiilor mei, pentru pierderea prea iubitului mefl soţ. am fost viu mişcaţi de simpatia ce ne-afl manifestat-o u-tlţia prieteni. Ne simţim datori şi efl şi copil mei să ex-prin.ăm mulţumirile noastre bunilor noştri pri-etenl şi vă rugăm a ne ajuta prin publicitate pentru aceasta. Primiţi, vă rog, d-le redactor, Încredinţarea consideruţiunel mele. Zoe PSncescu. 7 Maifl, 1897. Aurelianiştil din Capitală se Întrunesc deseară la clubul lor din casel-Greceanu spre a discuta conduita urmează să aibă faţă de Sturdziştt, in unele cestiunl de detalii. La consfătuire, vor lua parte şi ver-nescanil din Capitală. Am anunţat in numărul nostru de erl chemarea în Bucureşti a primului procuror de Iaşi, d. Caracaş, de ministrul justiţiei. Opinia ne aduce azi următoarele interesante detalii: 0 vie polemică de presă s’a încins între primxd-procuror, d. Karakaş, şi procurorul general, Th. Mândru. Intr 'un raport adresat procurorului general şi publicat tntr’un ziar judicia,-, www.dacoromanica.ro EPOCA primul-procuror se plînge in contra poliţiei din Iaşi, ai cărei agenţi se arată absolut incapabili, ori de cîte ori se comite cite-o crimă sau cîte un furt, mai însemnat. Procurorul general, care, dacă nu este lucru mare ca magistrat, e, însă, membru al partidului liberal, a devenit furios vă-aînd publicat acest adevăr, la adresa poliţiei partidului. O vie discuţiune s’a încins între prim-procuror şi procurorul general, care a zis că, în urma publicărei raportului, chestia a ajuns a fi o alegere între prefect şi primul-procuror, pe care o vor face miniştrii respectivi. Afară de această soluţiune pacinică, d. Mîndru a mai tras şi un răspuns prin gazetă—primului seu procuror. Dezbaterile In procesul milioanelor, care se pledează la curtea de apel din Craiova, continuă Încă. D-nii Sipsomo şi E. Stătescu s’aă întors a-seară. Aslâ-zl vor lua replica d-nil Cornea, Giani şi alţii. ErI a sosit In Capitală, venind din Galaţi căpitanul fregatei «L6ger», d. BaChme (Breton),"rare împreună cu compatrioţii săi Jean Delpueche şi Charles Jobin ah vizitat oraşul. Azi a fost primit în audienţă de M. S. Regele la ora 1. Concursul «le la Iaşi Asupra concursului de patologie, ţinut în acel oraş, ni se mal comunică următoarele interesante detalii, cu data de 1 MaiO : Cearta diutre hipoeraţl a fost aşa de violentă, In cit trecătorii prin stradele Institutului Anatomic, unde medicii erafi adunaţi pentru darea rezultatului, se opreaă pe loc, spre a vedea cine cu cine s’a luat de păr. Ce se lutimplase ? Fie-care profesor Înscrisese, notele date, în cataloagele respective, iar erl aceste note urmai! a fi adunate, spre a se face media generală a fie-cfr.I când dat. Unii membri din juriu, cari voiafi, cu ori şi ce preţ, să scoată pe candidatul Miri-nescu, văztnd c.ă doctorul Toma Tomescu, alt candidat, ave mal multe puncte, aii torturat cifrele pînă Ia 6 ore, uzlnd Iu acest scop, de tot soiul de combinaţiunl matematice, de tot felul de Întorsături arbitrare, spre a găsi chipul de a scoate pe d. Miri-nescu. * * * Văztnd, insă, că cifra este un pacient foaite rebel şi că nu te poţi juca şi cu aritmetica cum te joci cu bolnavul, patru dintre membrii juriului, uitlnd ori şi ce sentiment de pudoare, au declarat că, neputln-du-se face notele, vor proclama rezultatul prin votare şi, cu majoritate de voturi, proclamă de reuşit pe d. Mirinescu, deşi nota medie a candidatului Tomescu e cu clte-va sutimi mal mare, de cit a d Iul Mirinescu. * * * lată acum cum preciază «Opinia», organul conservator din Iaşi: «De la cererea concuisurilor nu s’a înregistrat Încă o atare monstruoasă ilegalitate, nu s’a mal comis un atare abuz, cu puterea voturilor. «Şi dispreţul acesta pentru muuca altuia, 11 arată tocmai nişte profesori, cari ştiă cîte nevoi, cită trudă şi greutate sunt legate de un concurs! «Profesorii sunt, deci, aceia cari introduc sistemul acesta de descurajare Intre candidaţii la profesorat şi de aceia vedem că abia savanţi ca Buicliu, Calinderu şi Toma lonescu, pot ocupa catrede fără concursuri scandaloase! «De aceea vedem la facultatea de drept din laşi, 34 din profesori suplinitori, iar catredele de la facultatea de medicină, sunt, probabil, rezervate, pentru doctorii... Negură şi Stihi.» Una din curiozităţile legei repausului duminical este şi aceea că a pus ziua de 10 Maiu printre serbătorile, pentru cari s a decretat repausul absolut, ca Paştele, Crăciunul, etc. Or, a ţinea închise prăvăliile şi magasinele, în această zi de sărbătoare naţională este a o face să piarză din strălucirea ei din anii precedenţi, prin faptul că oraşul va fi lipsit de pavoazarea particulară. Pentru a se remedia aceste neghiobii, poliţia — prin agenţii săi — a început să îndemne pe comercianţi a ţinea magazinele deschise, în ziua de 10 Maiu, asigu-rîndu-i de impunitate. Aceasta va fi prima încălcare a legei repausului duminical, auti rizată şi îndemnată de însuşi chiar partidul, care a realizat această mare (7?) reformă. iova, plecarea cu tren special la ora" 8 seara, sosirea în Calafat la ora 11 seara. Vaporul porneşte din Calafat la ora 12.50 noaptea şi soseşte in Corabia la ora 8.50 dimineaţa.—Din Corabia plecarea cu trenul 130 la ora 10 dimineaţa, avind legătură din Piatra-Olt cu toate staţiunile pînă la Bucureşti, prin trenul 126, care soseşte în Bucureşti la ora 7.45 seara. Programul zilei de 10 Maiu i In revărsatul zorilor, 21 tunuri vor anunţa Capitalei solemnitatea zilei. II La ora 10 jum. dimineaţa, se va celebra, la Mitropolie, un Te-Deutn, iu prez nţa d-lor miniştri, d-lor senatori şi deputaţi, înaltelor Curţi de Casaţiune şi de compturl, corpul profesoral, curţilor şi tribunalelor, d-lul primar cu cons -ţiul comunal al Capitalei, camerei de comercifl, Înalţilor funcţionari al Statului şi d-lor ofiţeri din armata permanentă, teritorială şi din rezervă, cari nu vor fi sub arme. III Armata va fi aşezată pe strade ş' pieţe intre Palat şi Mitropolie. IV Pornirea de Ia I’atalul din Bucureşti a MM. LL. Regelui şi Reginei, spre a asistata Te-Deurn, se va anunţa prin 101 tunuri. V La ora II jum. MM. LL. Regele şi Regina vor primi defilarea pe Bulevardul Universităţel, Înaintea statuel Mihal Viteazul. VI De Ia orele 8 seara, muzicile militare vor cinta in grădini'e şi pieţele . ublice. VII Registrele de Înscriere la MM. LL. Regele şi Regina vor ti deschise la Palatul din Capitală. VIII In acea zi, Ia orele 10 jum. dimineaţa, se va celebra un Te-Deum in toate comunele urbane şi rurale din ţară, la cari vor asista autorităţile locale. D-nil prefecţi vor primi, în reşedinţele judeţelor. felicitările autorităţilor civile şi militare şi ale orăşenilor. In acele reşedinţe, d-nil prefecţi, in înţele-tere cu primarii şi şefii garnizonanelor respec-ive, vor regu'a modul serbărel acestei zile. RĂZBOIUL J3REC0-TURC Depeşile de astă-noapte SERVICIUL NOSTRU SPECIAL (PRIN PIR TELEGRAFIC) Viena, 7 MaiO. Puterile par dispuse a permite Turciei să ocupe cite-va locuri din Tesalia, pînă la complecta achitare a cheltuelilor de război. Viena, 7 MaiO. Cîţi-va ofiţeri englezi din Canea aii fost atacaţi ieri, pe cînd se plimbau, de către insurgenţi, cari i-au jefuit şi apoi i-au liberat. M. Iting. Un ultim aviz al direcţiei C. F. R. ne face cunoscut că, din cauza stricării din noii a podului de la Balş, comunicaţiu-nea Intre Bucureşti şi Craiova, «e va face, cu începere de Joi 8 MaiO, prin Corabia—Calafat, cu vapoarele, în modul următor: La ducerea spre Craiova, din staţiunea Bucureşti şi din staţiunile pînă la Piatra-Olt, plecare in lie-care seară cu trenul 163, care porneşte din Bucureşti la ora 11.40 p, m., în legătură din Pia-tra-Olt cu trenul 195, care soseşte in Corabia la ora 9.50 dimineaţa.—Vaporul pleacă din Corabia la 3.20 p. m., şi soseşte la Calafat la ora 1.15 noaptea. Călătorii continuă cu tren special spre Craiova, unde sosesc la ora 5.45 dimineaţa, avînd legătură spre T.-Severin şi Tirgu-Jitt. La întoarcerea de la Craiova. există legătură dimineaţa de la T.-Jiă şi T.-Severin, prin trenurile existente, cu Cra- SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE,, Londra, 7 MaiO. La primul clubului tinerilor constituţionali, marchisul de Salisbury a anunţat că Sultanul, în urma presiunei Puterilor şi mai cu deosebire sub presiunea Ţaru lui, a primit armistiţiul;— cu toate astea dificultăţile n’au scăzut. Puterile nu pot admite ca o ţară creştină să cadă zub dominaţiunva Sultanului. — Dar nu trebue să credem că unul din beligeranţi nu trebue să suporte con secinţele actului său imprudent şi contrar dreptului ginţilor. Marchisul de Salisbury blamează in mod violent depeşa adresată de 100 membri ai Parlamentului Regelui George al Greciei, a cărui linie de conduită aii aprobat-o: o asemenea depeşă nu este demnă de Parlament. Aceşti 100 de membri sunt răspunzători de sîngele vărsat. Atena, 7 Maiiî. Guvernul grec a primit astă noapte notificarea că s'a acordat un armistiţiu de 15 zile. Această notificare s’a făcut de ministrul plenipotenţiar al Italiei. Constantinopol, 7 Maiă. In urma unor perderi neaşteptate în Epir, doctorii lipsesc, serviciul sanitar este nesuficent, transportul răniţilor în-tîmpină dificultăţi mari. Comandantul Epirului cere să se remedieze situaţia. Corabia comercială grecească «Artimi-sia», mergînd de la Marea Neagra la Marsilia, a fost confiscată în Dardanele, ca compensaţie a corăbiei comerciale turceşti luată de Greci. Athena. 7 Maifi. «Oficial». Edhem paşa a telegrafiat ministrului de resbel că la Domokos s’a arborat drapelul turcesc şi că cartierul gerul a fost transferat în acest oraş. Turcii au pus mîna pe patru tunuri şi multe muniţiuni. Depeşile de astă-zî Serviciul „Agenţiei Române" Constantinopol, 7 Maiil. Se asigură in cercurile de la Yldiz-Kiosk că depeşa Ţarului în care se face menţiune şi de relaţiunile de bună vecinătate şi amiciţie cari există între cele două imperii, a făcut o plăcută surpriză Sultanului şi din cauza aceasta şi-a arătat intenţiunile sale ca împăciuitoare. Comunicarea oficială, după un rezumat al ultimelor evenimente, dă pe faţă dragostea ce are Poarta pentru pace şi zice că condiţiunile de pace vor avea de bază drepturile şi interesele Porţii, numai ca viitorul şi prestigiul său să fie garantate şiysa pacea generală să fie menţinută. Constantinopol, 7 Maia. Comunicând erl decanului ambasadorilor luarea Domokosului şi instrucţiunile lui Edhem-Pa^a in vederea încheierii linul armistiţiă, ministrul afacerilor streine u adăogat că Poarta răspunde dorinţelor puterilor exprimate şi în depeşa Ţarului. Constantinopol, 7 Maia. Edhem-paşa a telegrafiat, r.u data de 6 Maiu, că Halmyros era luat. Pri-mul-secretar de la Yldiz-Kiosk a telegrafiat lui Edhem-paşa felicitările Sultanului, care-i mulţumeşte, lui şi trupelor sale, pentru victoria repurtată. Ziarele turceşti laudă grozav luarea Domokosului şi a Hahnyrosulul şi a-rată că această victorie a fost dştigată la aniversarea zilei, cînd, acum douăzeci de ani, Osman Paşa şi-a luat titlul de Ghazi. Ministrul afacerilor streine a exprimat ambasadorilor speranţa că dragostea de pace de care Poarta a dat probă, prin graba cu care a acordat armistiţiul, va fi luată în seamă cînd se vor fixa condiţiunile de pace. Constantinopol, 7 Maia. Ziarul Sabah. nniuipî eă trupele turceşti au intrat eri in Ita-mioA'os. Pertlerlle Hrecilor sunt mari. Hetragerea s’a schimbat in panică. Ziarul «Ha fii hat eurprimă tlo-rinţa ca drapelul turcesc să fit fie lot-de-a-una pe teritoriul eiştfgat. Turcit au atacat pe prinţul moştenitor pe linia munţilor Othrys şi’au pus pe fugă al 4-a regiment de la Andi-nitza. Locuitorii din Lamia au părăsit in grabă oraşul, cu toate că e ocupat de armata grecească. Colonelul Smolenski a fost numit general. Escadra a primit ordinul de a se duce la Stylis, unde va debarca pe colonelul Vasos. Prinţul moştenitor a primit ordin de a începe tratări pentru încheerea unui armistiţiu. Lamia, 7 Maia. Drapelul alb a fost ridicat între cele două armate la zece ore dimineaţa. Prinţul moştenitor a fost autorizat să suspende ostilităţile în vederea încheierel unul armistiţiă. 0 panică s’a produs în oraş în urma zgomotnlni răspîndit că prizonierii de drept comun aă fost liberaţi. Armata prinţului moştenitor, care se găseşte lîngă munţii Othrys, va fi întărită cu brigada Smolenski şi cu un corp de trupe care a părăsit deja Atena sub comanda colonelului Vassos. Ministrul Teodokis a plecat la Stylis. Viena, 7 Maitl. Corespondentul din Constantinopol al «Corespondenţei politice» evaluează per-derile efective de rezboiu ale Turciei la aproape 36 milioane de franci. Cetinge. 7 MaiO. Un mareşal al Sultanului a sosit ieri şi a luminat Prinţului o scrisoare autografă a Sultanului, şi o brăţară preţioasă Principesei Ana. Roma, 7 MaiO. Deputatul Fratti a murit. Circulă zgomotul că Cipriani a fost rănit în lupta de la Domokos. Paris, 7 MaiO Ancheta în afacerea Panama pare terminală In urni i declaraţiei d-lul Lepoittevin că nu se vor mal face alte urmăriri nici noul inculpări. Ducesa d’Orlens a plecat la Londra. Doctorul Oalimir de la facultatea din Paris Special pentru boalele de stomac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 CONSTANTIN SIMI0NESCU Doctorand in medicină Paris, Boulevard Ar ago, 53 bis., Paris. Stabilit de mal mult timp in Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot g re consultaţiunl şi prin corespoadentă. Dumitru X. ţonişa Doctor In Drept de Ia Facultatea din Paris ADVOCAT 70, St nula DiouMe, 70. Orele de consultaţii dela 9—11 şi 4—6 Barba ttâaescu AVOCAT ’SI-A MUTAT BIROUL ÎN * Strada Sfinţilor, Uf o. O. Consultaţiuni dela 9—11 fidela 4—6. nc If li II7 A DC Casele din stada.. Ut VnlvLnnL Bibescu-Vodă No 4. avind două etage, loc spaţios, fiind depuse la credit? trei minute de palatul justiţiei. Doritorii se pot adresa Ja proprietar, Biserica Amzel 4, saă la a-nu avocat Urlăţeanu, Ştirbel-Vodă 23. OE ARENDAT ££ SJtfZJS: Ialomiţa Iu întindere de c.rca 0 000 pogoane arabile, situată in depărtare de 10 minute de gar i Lehliu. Doritorii se vor adresa la d. Baron Edouard de Reineck, Calea Dorobanţilor No. 7. în toate zilele de la ora 8 dim. piuă la ora 1 p. m. Au Sans Pareil EN GROS şl in DETALIU CASA FRAHOISA 24, Str. LIPSCANI, 24 EN GROS şl in DETALIU Zilnic noul sosiri de flori aitili iale, ui-| timele creaţiunl ale Parisului MARE specialitate de FURNITURI PENTRU MODE | IN MOMENTUL ACESTA MARI OCASIUNI Dăm aci ctle-va preţuri: vaUtnrM se vinde I Pălării de paie întregi garnisite 6,95 3,85 Ciorapi negri de bumbac . . . 1,45 1,95 0,95 1,25 Un lot de frumoase lănurl pen tru rochi..........3,50 1,95 I Un lot de frumos coton pentru rochi..............1,10 0,55 I Panglice de mătase şi catifea . 0,40 0,10 Pălării garsonete.....2,75 1,95 Perdele de Mousseline .... 0,70 0,35 | Fuste frumoase de batistă colorate, garnisite cu dintele . 9,95 6.95 I Mănuşi de mătase.....1,75 0,95 şi o mulţime de alte articole ca Panglice, Dantele, Mătăsăriî, Parfumeriî, Marohineriî, Boneterie, Pasmanterie, Batiste, forme de Pălării, etc., etc., cari se vend cu | PR EŢURt E X C E P Ţ IO N A L DE EFTINE Vfnzarea eu gros şl tn detaliu ,AU SASffi PAREIL” CASĂ FRANCEZA 24, STRADA LIPSCANI, 24. LES GIUNDS MAGASINS iu Bon GoOt 8, STRADA LIPSCAN!, 8 Les Corsets. . . . Josselin Le Gants . . . Alexandre Les Robes „Soleil” ewlinon Les En-cas. . Tom-Pouce Les Ombrelles. . . . Derby Les Blouses. . . Chemisier Ijes cols Romantique et Snob Ija lingerie......Josselin Les Ceintures Romaines Grande mise en vente des der-nieres Nouveautes de la Saison en TISSUS, SOIERIES, LINON BATISTE, CONFECTION HAIITE-NOUVEAUTE DANS Les GARNITURES pour ROBES ACADEMIA ROMANA AXIMTII In ziua de 9 MaiO a. c., ora 2 p. m., se va ţine licitaţie publică în localu Academiei Romine, Calea Victoriei, 135, pentru arendarea pe un period de şeapte ani, incepâtor dela 23 Aprilie 1898 ptnă la 23 Aprilie 1905, a următoarelor moşii 1. Fundu-Chlselet cu balta şimora el, din plasa Olteniţa, districtul Ilfov. 2. Roşiorii cu morile el, din plasa Moldova, districtul Suceava. Condiţiunile de arendare se pot vedea în cancelaria Academiei, in orl-ce zi de lucru de la orele 2—5 p. m. Cu începere de la 1 Maiu se deschide GRADINA RESTAURANTULUI DUMITRU ENESCU 15. Strada Sf. Ionică, 15 (în dosul palatului Regal) Aranjat cn total din nofi, oferă onor. clientelă bucătărie aleasă: FRANCEZĂ, ROMÂNA şi GERMANĂ BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE colo mai fine si cn preţuri foarte moderate. — SERVICIU PROMPT — Q-ŞOARA NICHETTE VLADIM1R Face sunoscut damelor cari bine-voesc a-T face onoarea cu visita d-lor că A DESCHIS SALONUL de TiOMH 8, STRADA REGALĂ, 8. unde se vor găsi cele mal frumoase şi ultimele creaţiunl de PÂLARIÎ pentru doamne şi domnişoare Mare asortiment de JUP0ANE şi C0RSAGE liaute nouveautd. BIJUTERIE FINĂ şi PARFUMERIE ANTISEPTICĂ, fiind singura depositară. In fie-care Sîmbătă sosesc modele nour eauf£ ygjmmoffteil e Crema Odalisque asigură frăgezimea obrazului, îl prezervă de arşiţa soarelui, de pete de roşeaţă şi de sbîrciturL De vînzare la principalele ma-gasine de parfumerie din ţară. Doamna OLYMPIA presintînd mnagiele sale respectoase numeroasei sale clientele, are onoare de a face cunoscut că 8’a itilor8 tlin i*ttri8, de unde a adus un mare Asortiment de PALARlL din Casele cele mai renumite precum şi JUPOANE, MĂNUŞI, PARFUMERIE, CORSETE, UMBRELE, BIJUTERIE şi reaminteşte că ’şî-a mutat MAGASINUL săfi în Calea VICTORIEI, 69 Via-A-viM n I i : li din Germani» Dnciireştî, .Strada Dibeseu-Vodă, 1, 2 şi 4. LOFOMOB ILEşItREERĂtORE Premială cn MEDALIA DE AI'11 la concnrHiil «Ie la IVcrfiutrău 1891 Gel mai mare deposiî de: PLUGURI UNIVERSALE, de oţel, perfecţionate PLEC)lTltt «‘ii 2, 3 ţi 4 br&zdure, tot-ira-iina^-iOO — 500 In ilcpoMit P Ii IT GURI en s«'•manalori «ie porumb PLUGURI NORMALE >Semtinti(ori' Triori, Vin» furdtort, Greble de f’ill, Ratoze de Porumb, M A Ş I N JE «la TAIAT PAE >2 l L\ RĂRIŢI, CULTIVATOR* ’t.I VĂLVCI Mori Transportabile Pire tie postavuri Macine de scărm&nat lîntt Grăite tle fer fleartbite şi tliagtutale. — fărţt tle rexerră. — Gterete tte trangmlttiune.—Pietre fratteexe tle moară Seceratoare simple „(lontinpiital” şi „Cositoare” precum şi renumitu secerAtoare „BONNIE” Cu aparat de legat snopi CU TĂIŞUL LA DREAPTA '•«8 CEA MAI SIMPLA, UŞOARĂ ŞI SOLIDA, CONSTRUITA CU TOTUL DIN OŢEL Ultima perfecţiune Model 1897 din renumita fabrică •TobiiHton Harvester Co. Batavia (America) Garanţie pentru buna funcţionare şi materia uolid www.dacoromanica.ro 4 fi P O C A FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 34 PENTRU MOŞTENIRE PARTEA lJfTÎIA Tatăl săti şi cu Rădulescu tl dăduseră a Înţelege că totul nu fusese spus şi că nu o să ne lăsat în pace numai cu atît. Aşa că avea presimţiri negre In care arestul primării avea un rol cam tragic. Trebui totuşi să se supue şi să se urce pe greabănul calului, alături de argat. Această plecare fără de veste şi chipul nefiresc In care se împlinea, intrigară mult pe Bălan. El se hotărî să fie cu ochii în patru. Dar, cum se temea că Păsărică are să’l gonească îndărăt dacă l-o vedea ţintndu-se după el, el aşteptă să se depărteze calul o bucată. Apoi plecă şi el. Rădulescu îl văzu că o ia la sănătoasa; dar nu încercă să’l oprească, de oare-ce cunoştea nesupunerea Iul faţă cu or care altul afară de Păsărică. In vremea clnd argatul îşi împlinea porunca, la curte se vorbea despre aeelaş lucru. Preotul indicase un mod de procedare, aprobat de toţi, şi pe eare boerul se grăbise să-l adopte. Intre existenţa pe care Păsărică se obişnuise să o ducă şi viaţa de pension, pro- prio zisă, deosebirea era prea mare pentru a nu fi necesar să se îngrijească de transiţie. Se va da copilul deci în gazdă la un in-stitutor-preot cunoscut cu părintele MateiO, din Magula. Acolo o să se mal cioplească niţel. O să se obserre ceea ce ar putea eşi din el, direcţiunea pe care trebuea să i-o dea, şi se va lua o hotărlre definitivă, în cunoştinţă de cauză. Lucrurile ajunseseră aci,'clnd Păsărică sosi foarte spăimîntat. Lipsa desăvîrşită a puşcilor şi modul In care fu primit îl liniştiră repede. După cererea boerulul, el povestea din nofl cele ce mal spusese odată doctorului, cînd fu întrerupt de un incideut care îl turbură foarte. Cel doul copil cărora Adriana se consacrase arătară un dulăii cit toate zilele, car» dăduse busna în grădină. Era Bălan care, după ce a luat-o pe urmele calului, trecuse priu curtea grajdului, şi sosea, curios ca să afle ce e cu stăpî-nă-sa ! Păsărică se pierdu în iertăciuni, jurîndu-se că nu e vinovat, căci clinele săO îl urmase «fără ca să-i spue». — Bine ! bine! zise boerul văzînd. Nu-i nimica, băeţaş! Spune mal departe. După tonul de veselie cu care fuseseră pronunţate aceste cuvinte, Bălan înţelese că presenţa lui este Îngăduită. Foarte mulţumit, de şi cam intimidat de o societate inal strălucită de cit aceea pe care o vedea zilnic, el se aşeză binişor pe la spatele cercului, şi stătu cu minte acolo şi foarte cuviincios. Primi cu o vie plăcere bucăţele de prăjituri şi de cozonac pe care copiii i le a-runca. Respectuos şi demn, el mărturisi mulţumirea sa prin blîudeţea mişcată şi dezmer-dătoare a privirilor lui. Nu lătră de loc; căci nu s’ar putea califica drept lătrătură, mîrîitul surd şi ne-linişiit pe care îl scoase de o dată, clnd Păsărică, instruit de proectele boerulul, izbucni zgomotos în plînsorl. Ideia de a fi închis într’o şcoală, îl umplea de disperare. EI o declară cu cea mal desăvîrşită sinceritate şi poveţele preotului unite cu ale b»erulul, nu-I schimbară modul săă de a privi bine-facerile boerulul. Doctorul îl aduse la o mal exactă apreciere a lucrurilor, luîndu-1 pe o cale cu totul mal deosebită. Lăslnd de o parte înaltele consideraţiunl morale, el se puse pe tărîinul practic. In cîte-va cuvinte scurte şi clare, el făcu pe Păsărică să înţeleagă că bine are să fie de el clnd o avea şi el o slujbă bună, cînd s’o plimba în trăsura lui, cînd o fi în sflrşit şi el «boer mare». II lămuri că muncind ceva mal mult a-cum la Început, peste clţl-va ani, îşi va a-sigura un traiii liniştit şi tihnit. Pentru că iubea vlnătoarea, va putea să ajungă vr’un grad silvic, ca d. Mateescu, ori inginer silvic, va avea casa lui la ţară, va putea vina pe moşia Statului, plus o sumă de bani, pe fie-care lună. Iar el, în schimbul tuturor acestor bunătăţi, nu va avea alt ceva de făcut de cît să lase copacii să crească în pace; nimic mal mult. Bălan nu înţelegea mare lucru de aci. Dar el simţea din instinct că persoanele distinse cu cari avea enoare să se găsească, nu se puteaîl hrăni cu gîndurl rele In contra stăplnulul săd şi în tăcute el se freca şi iar se freca de picioarele băiatului, spe- rlnd că-1 va linişti prin această desmer-dare mută. Putu să crează că a isbutit. Impresionat de perspectivele pe care i-le arăta doctorul, mal înţeleglnd că dacă n’ar fi primit binefacerile cari i se ofereaţi, a-pol avea să aibă de lucru cu moş Icatoiu, care era uşurel la mină, Păsărică îşi şterse lacrimile. El bolborosi cîte-va cuvinte de mulţumire pe un ton car» nu lăsa să se Înţeleagă o bucurie tocmai aşa de mare ! Dar nu se formaliză nimeni de această lipsă de entusiasm. Clinele şi stăpînul plecară puţin în urmă cu preotul, care se însărcinase să vază numai de cît pe moş Icatoiu şi să-I capete consimţămîntu). Acest consimţămînt fu acordat cu bucurie şi a doua zi, Păsărică intra la institutorul—popă din Ploeştl, uimit de cantitatea de rufărie şi de haine confecţionate pe cari d. şi d-na Porescu i le dăruiseră, dar adine îndurerat că a trebuit să se despartă de Bălan. Să nu zăbovim a spune că Bălan nu trebuea să se resemneze la această despărţire şi, că stăpînul său, avea să vază orizonturi noul deschizlndu i-se înainte. In rezumat dacă Bogdaniev nu ar fi plecat din Magula saă dacă ar fi trebuit să se întoarcă acolo, n’ar fi avut să se teamă că se va întîlni cu singura persoană care l’ar fi putut recunoaşte. (Va urma) Coiftst. (a. Giurgiu Inginer S’A MUTAT ÎN 25, Strada tulim. 25. Biuroul : Şoseaua Mihal Bravul, No. 1. CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI Ne. 6 Btr&ds Lipse,scaii No. S • iumpiri şi vinde efecte publice şt fac* ori-t schimb de monezi. Cirsu! pe rina de 7 Maiti 1867 Cump. Vlnd 4’/* Renta Âmortisabili. . . 88 89 — 4*/. » Âmortisabili. . . 100 — 1G0 7. «•/» 4»/r Obligata da Stat ţCov, R.) . » Municipale din 1883 101 98 ’/» 102 «9 7. *•/» » » » 1890 69 — S9 0»/. Scrisuri Funciar Rurale . 95 — 85 7» *•/. » » Urbane . 90 7- 90 •U 5*/. » » » las!. 85 86 Acţiuni Banca Naţionali 1790 — '890 — » * Agricoli . 205 103 — » Dacia Romînia asig. 415 — 420 — » S-tea Naţionala asig 445 ... 4’0 S-latea de Coosirncţiunl . 1 5 — 165 - fiorini valoare Austriacă. i \\ î 13 Murei Germane .... 1 *3 t 85 Bacante Franceze . . . too — 101 — » Italiene. . . . 88 — 93 — » ruble hîrtie . . * 65 ? 70 DE ÎNCHIRIAT casa din strada Ţepeş-Vodă, 14, compusă din 4 camere, sufragerie, bucătărie şi pivniţe. Se închiriază şi parţial: 2 camere, bucătnrie şi pivniţă. A se adesa la d. Athanase Costinescu, Str. Academiei, 14, la tipografia Gr. Luis. A V I S Casa O. P. Petlieu face cunoscut onor. sale clientele că cu tot incendiul e a avut loc în pivniţa magasinulul. d-sale de Droguerie şi Coloniale din strada PinzarI No. 10 şi 14, afacerea continuă ca şi In trecut fără nici o intrerupere. APPEL & Comp. Bucureşti. 9, Str. Doanmeî, 9. Bucureşti. Maşini Industriale de tot felul Cu abur şi cu mina, cazane de abur. Rezervoare de tablă de fer, etc. Mare l>eposit «le Ţevi «le fer şl accesorii. — Ţevi de somlage. Pompe cn abur, din renumita fabrică americană The Snow Stoam Pump Works Buffalo, America. Pompe cu mina, cablu de sîrmă de oţel, pentru puţuri de petrol şi alte scopuri industriale. REPRESENTANŢA GENERALĂ A CASEI FREUDENSTEIN & 0»% BERLIN Fabrică de şinl pentru căi ferate şi mine, căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci Snvîrlitoare, locomotive, etc. In tot-d’a-una în depott: ŞINE, VAGON ETE, etc. BEPKESEKTANŢÎ PENTRU ROMANIA A OASEl F. WERTHEIM & Oomp. Fabrică de C'nse de fer, Casele, etc. si ATEU Cit DE Llt ATl SEKlE t*t;xiti t coxrsTnMJCŢiirxn mu: feu XJ STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de ori-ce fel BUCUREŞTI—Strada Sf. Dumitru, 3. CEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE TUBURI DE FONTĂ, DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. etc. POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROLEU ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE MAŞINI ŞI UNELTE DE ORI-CE FEL Table ele l'er Segre, Plumbuite şl CSalvnnisate Table de Zinc. Oţel englezesc ţi Bessemer ATELIER PENTRU REPARAŢIUNI DE MAŞINI Fabrica de Balamale de fer ţi de Alamă Broasvc ţi Ferărie de eonstr neţii de orî-ce fel CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc. Secţiune pentru articole de precisiune: Părţi de muniţii de resboiă NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150. Bucureşti — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fier pentru Binale piecum : Grilage Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. Specialitate : Florărie, Sere, Grădine de turnă, Balcoane de fier, etc. etc. Se primesc comande pentru provincie: PREŢURI MODERATE ------------------- 99 VIJLKM 99 MASCHINENFABiKS - ACTIEN -GESELLSCHAFT FOST GUTJAHR & MULLER - REINHARD FERNAU & C-nie BUDAPESTA VIENA CONSTUCŢIUNI de MORI sistematice şi furnituri de orî-ce Maşini pentru industria Morăriel. 36 Mori instalate în Romănia. SITE OSCILATORII patent Guljahr-Mul-ler—Soder, fie-care sită înlocuesce 4—5 cilindre, consumă '/» cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdruncina clădirea. Instalate în moara fraţilor Paxi-nos (Prahova). MAŞINI de curăţit şi sortat griul MAŞINI de curăţit grişuri patent „Hagen-macher“. MAŞINI de curăţit şi sortat grişuri patent -August Schnetzei®. MAŞINI - VICTORIA" patent Higginbottoin MORI TRANSPORTABILE. PIETRE de moară de la Fertd S. Jouarre. Itl AŞINE UNELTE PENTRU FER ŞI LEHN STRUNGURI MAŞINI de centrat MAŞINI de găurit MAŞINI de fresat MAŞINI de tăiat şuruburi FEliESTRA E circulare şi cu panglică MÂŞINI de foarfeeat PRESE hydraulice CIOCANE de aburi MACARALE MAŞINI de încercat tuburi, arcuri şi ori-ce alte materiale. ROŢI HYDRAULICE, TURBINE MAŞINI DE ABURI PÎNĂ LA 500 CAI PUTERE cĂnĂMinĂttii *i*tem noroi* Reprezentant General al CASEI pentru TOATA ROMANIA VI TOR I f7M*ES C17, Infjinev ISIUROU TECHNIU BUCUREŞTI.—Bulevardul Carol, 14 bis. (lîngă Ministerul Domenielor). IPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. WATSON & YOIIELL MAŞINI AGRICOLE §1 INDUSTRIALE; BUCUBESCT. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl LALt IER, VERNOT & C°„ LA FERTE-SOdS-JOUARRt \PIETRE DE MOARĂ-mt ; Adevărat fzanţuzeştl, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine legate şi foarte durabile SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA 0 cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolurl CALITATE RECUNOSCUTĂ INSTALAŢIUNI DE Mort şi Fabrici de Spirt TOT FELUL DE MAŞTNÎ AGRICOLE Cataloage ilustrate grafi* şl franco• VECHIULHAGA8IN UF LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE ŞI ORÎ-CE ÎNSTALAŢIDNÎ MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPNER «1. Calea Victoriei, «1 (vis-ă-vis de Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiuuile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. nli tfe ARI RI Riffieulce recomandate de totl medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă RESIRI SISTEMATICE * CU AER COMPRIMAT CLOSETE «tont a Ie gortt» higienice şi sistematice STICLE DE CONSERVE liermeticeşte închise, de toate mărimile. Unicul DEPO0 în ţară cu sobe belgiane din fabrica «GODIU» şi maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBIîCDER BORDEI! din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LĂMPI ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WtfNDER», toate cu aer. mţw% Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 gi fn toate farmaciile. CELE MAI BUNE STOFE PENTRU COSTUME SI PARCESIURII DE ISA RB A ŢI LA BRUH & C" DEPOUL FABRICELOR de POSTAV Qft BUCUREŞTI Qr fcU STRADA ŞELARI LU A se observa bine firma §i numărul ?6‘. VÎNZAREA ÎN DETALIU po preţurile originale ale fabrieelor La Typografla EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte 10 kll. PAPIER FAYARD & BLAYN Mal mult de */* de secol succes proclamă superioritatea sa tn tratamentul de gutural, iritaţluuei peptulul, influenţa, dureri reumatismale, scrîntlturl, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. M. KOHAN. Galaţi şi Brăila DEPOSIT de MAŞINI Agricole şi Industriale DIN FABRICELE BROWN & MAY Limited devizes (Engiamo LOCOMOBILE de la 4 pînă la 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începînd de la 1 cal putere. MORt CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzesc!. CAZANE pentru ABUR de toate mărimele. MAŞINE de SECERAT Simple şi cu Legat DIN FABRICELE THE MASEEY-HARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini în lucru în ţară. Mhreţurt curente *e trimit r/upa cerere, grafi* ni franco „STEAUA ROMANA SOCIETATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEULUI CAPITAL SOCIAL: Iei 10,000,000 diu care 7,000,000 deplin vărMaţi Fabrice de Petroleu şi Derivate: BUCURESCI, IYIOINESCI, MONTEORU |pgp* Produsele Fabrieelor: PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda) ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME: Prima, Extra, Regal, Valvolina pentrn maţine, Valvolina pentru cilindre. Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710 PARAFINA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMÎNÂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. * PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RICII. BEANDT sunt recunoscute astă-zî în toată lumea ca sigure şi nevătămătoare, plicute la luare şi eftine Este un preţios medicament de casă la derangea-rea organelor abdominale, constipaţie şi consecinţele lor, ca: Maladii ale ficatului, Hoemorhoizî (frinjt), durere de cap, ameţeală, rispiraţie deficilS, Palpitaţie (bătae de inimă), lipsă de poftă de mîncare, umflătura pîntccelu"', răgăială, congestionT de cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor Me«lfcament Dejmratfv Incer ale şi recomandate de cîte-va mii de medici practici şi profesori de medicină hapurile farmacistului RICHARD BBANDT aft obţinut o reputaţie netăgăduită, ast-fel în eît astă-zî pretutindeni sunt preferate totulor pre-paraţiunilor de felul acesta, BC a SE FERI LA CUMPĂRARE DE IMITAŢIUNÎ A se cere numai Pilulei* Elveţiene ale farmacistului Hi* ta. Rrandt care poartă ca etichetă o cruce albă pe fund roşiii. Preţul cutiei leî 1.50. Se găsesc la toate farmaciile şi drogueriile principale din ţară. Victor Thuringer, î„ Bu™e8«. MEDICAMENT PHOSPIIATIC IM IMS VIAL VINUL DE VIA'_ este un modificator puternic al organismului în caşurile de : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi In urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mtneştl, tn ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vlnzare iu Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie <2e ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; Nu tnegreşte ţigara absolut de fol, u stinge ţigara de loc, u «onţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte liîrtil, caro lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al blrtiel «Panama» : Bucureşti sta-. Pînzari No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandole în Romînia. Constantin Simionescu Doctorand tn Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp îu Paris şi fiind in relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiuno şi yrin corespondenţi. Bncureştr. — Tipografia >EPOCA», Strada Clemnntpî 3. — Bucureşti.